Her 30 AĞUSTOS - ZAFER BAYRAMI -

Transkript

1 - August / Ağustos 2005 Cine are carte are parte Era prin luna martie când profesorul meu de turcă mi-a zis să particip la olimpiada de turcă din acest an. Eu nu am acceptat, însă sub presiunea celor de acasă şi sub ameninţarea profesorului cum că m-ar lăsa corigent dacă nu mă duc, am participat la această olimpiadă. Şi nu a fost chiar aşa de rău. Mulţi au spus că subiectele i-au depăşit, că aveau emoţii şi multe altele, însă pentru mine nu a fost chiar aşa de rău. Ba mai mult mi s-a părut că mai mult ne-am distrat în timpul olimpiadei. Excursii, seri distractive la discotecă, şi multe încurajări din partea profesorilor. S-a întâmplat să iau chiar premiul I, fără să mă aştept. Când am primit vestea am rămas o clipă nemişcat să realizez faptul că sunt premiant la limba şi literatura turcă. Era ceva nou pentru mine. Mă simţeam ciudat, dar cu timpul chiar am început să mă obişnuiesc cu titlul de premiant la olimpada naţională de turcă la clasa a XI-a. Şi a meritat din plin să merg la olimpiadă, deoarece în această vară, Departamentul de Relaţii Interetnice a organizat o tabără interetnică în Spania la Barcelona. Nu multă lume are ocazia să meargă într-o altă ţară la plimbare. Am fost cazaţi la un hotel de 3 stele într-o staţiune numită Santa Susanna, unde aveam camere cu vedere la mare. Ne-am distrat de minune o săptămână şi ne-am plimbat prin locuri ca Andorra, Monserrat, Barcelona, Stadionul Olimpic Espańol Barcelona, şi imensul parc de distracţii Portaventura. De asemenea, am făcut o excursie cu vaporul pe Mediteraneeană. Nimic însă nu se compară cu parcul de distracţii Portaventura. Era un parc imens cu multe jucărioare : motagne-rousse-uri uriaşe, bărcuţe, peşteri ale groazei şi multe alte lucruri pe care noi nici în vise nu le vedeam (părerea mea)! Aşa că, în concluzie, această tabără ne-a schimbat complet părerea despre învăţătură şi şcoală. Toţi am promis ca la anul să învăţăm pentru olimpiadă şi să ne mai distrăm şi la anul la fel de bine ca în acest an. Totuşi trebuie să mulţumim Departamentului de Relaţii Interetnice şi Uniunilor, fără de care această tabără era imposibil de realizat. Felul în care a fost organizată a fost impecabil, iar preţurile plătite pentru fiecare olimpic pagina / sayfa 16 sunt chiar impresionante. Persoanele care au fost trimise pentru a ne spraveghea au fost foarte drăguţe cu noi şi chiar foarte înţelegători. Sper că în acest an vor participa mai mulţi la această olimpiadă, pentru că rivalitatea scoate în evidenţă capacităţile elevilor, nu? Astfel îi sfătuiesc pe toţi elevii de etnie turcă sau tătară să participe la olimpiadă, căci am realizat faptul că zicala despre carte, ştiţi voi care, este chiar adevărată! Deci, spor la învăţat!!! Buracai Techin Anul VII 2005, Nr. 8 (122) VOCEA AUTENTICĂ AUGUST / AĞUSTOS ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİNİN YAYIN ORGANIDIR PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE 30 AĞUSTOS - ZAFER BAYRAMI - Her milletin tarihinde önemli günler, haftalar ve aylar vardır. Tarihi şeref ve şanla, kahramanlık ve zaferlerle dolu olan necip milletimizin anılmaya ve kutlanmaya değer sayısız gün ve aylar vardır. İşte o aylardan biri olan bu ay; kahramanlıkların destanlaştığı, bizi biz yapan, bizi tarih yapan zaferlerimizin ayı Ağustos tur. Birinci Dünya Savaşı nda güzel yurdumuzun emperyalist ve işgali güçler tarafından işgal edilmesini kabullenemeyen Mehmetçik, Ağustos 1922 de Mustafa Kemal ATATÜRK komutasında bir kez daha milletiyle bütünleşerek, ayyıldızı bayrağını, canından aziz saydığı vatanını müdafaa etmiş ve düşmanını ülkemizden kovmuştur. Bu iman ordusu, kanı ve canı pahasına, Allah a ve Resulüne bağlılığını ispat için ölüme koşa koşa gitmiştir. Türk ordusu, Başkomutanlık Meydan Muharebesi ile dünya harp tarihinde benzeri pek fazla olmayan muharebelerin en başarılı örneklerinden birini kazanmıştır. 30 Ağustos Zaferi, Türk Milleti nin taarruz, gücünün sönmnediği ortaya koymuştur. Bu zafer, Avrupa nın hasta adam dediği bir Türk devletini bile, hiç kimsenin yıkmaya gücünün yetmeyeceğini, onu yine kendi içerisinden yetişen taze bir filizin yeşererek onaracağını ispatlamıştır. Zafer Bayramı nedeniyle T.C. Bükreş Büyükelçiliği ve T.C. Köstence Başkonsolosluğu Bükreş ve Köstence de faaliyetler düzenlediler. Gelecek sayıda sizlere bu faaliyetleri sizlere sunacağız. Vizita Ambasadorului Republicii Turcia la Medgidia În data de 20 august 2005 la U.D.T.R. - filiala Medgidia au sosit oaspeţi de seamă: D-nul Ahmet Rıfat Ökçün - Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, D-na Serap Ataay Consulul Republicii Turcia la Constanţa, însoţiţi de d-nul Osman Fedbi preşedinte U.D.T.R., d-nul Asan Murat - prim-vicepreşedinte UDTR, d-nul Ervin Ibraim preşedinte Comisia de învăţământ U.D.T.R. D-nul Ambasador a discutat cu câţiva membri ai filialei despre problemele comunităţii turce din Medgidia, dar şi despre realizările filialei urând în continuare succese şi multe activităţi reuşite în cadrul acesteia. D-nul ambasador a promis că va DIRECTOR OSMAN FEDBI Redactor-şef ERVIN IBRAIM Secretar de redacþie: Asan Murat Secretar tehnic: Omer Minever Colectiv redacþional: Vildan Bormambet, Serin Gafar, Firdes Veli, Iomer Subihan Adresa de corespondenţă: B-dul Tomis nr. 99, bloc S0, ap. 3 Constanţa Tel./Fax: udtr2004@yahoo.com Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R. Tehnoredactor: Fârtat Cicero Tiparul executat de: s.c. Selam Printing s.r.l. Constanþa I.S.S.N sprijini în continuare filiala şi va ajuta la dotarea cu televizoare a celor 3 şcoli din Medgidia (Şcoala Constantin Brâncuşi, Şc. Nr. 4 şi Şc. Nr. 7), şcoli cu număr mare de elevi de etnie turcă. Îi mulţumim şi pe această cale D-nului Ambasador şi îi urăm multă sănătate, bucurii şi numai împliniri. 20 agustos 2005 tarihinde RDTB Mecidiye şübesine değerli misafirler geldi: Sayın Ahmet Rıfat Ölçün TC Bükreş Büyükelçisi, Sayın Serap Ataay - TC Köstence Başkonsolosu, Sayın Osman Fedbi RDTB genel başkanı, Sayın Asan Murat - RDTB I. genel başkan yardımcısı, Sayın Ervin Ibraim RDTB Eğitim komisyonun başkanı. Misafirlerimiz, şübemizin problemlerini ve başarılarını birkaç üyeleriyle konuştular. Sayın Ahmet Rıfak Ökçün Bey her zaman madde ve manevi bakımından şübemize destek edeceğini söyledi.

2 - August / Ağustos 2005 pagina / sayfa 2 pagina / sayfa 3 Pãreri diverse Numele meu este Buracai Techin şi sunt ghid la Moscheea Carol I din Constanta. Prezentarea moscheii am făcut-o într-un număr trecut al ziarului. Acum aş vrea să vă povestesc cum vin turiştii şi părerile lor această minunată moschee. Majoritatea turiştilor care vin să viziteze această moschee se miră că trebuie să plătească pentru a intra într-un locaş de cult, practic o biserică. Dar această moschee este de fapt recunoscută drept un muzeu. Astfel se explică faptul că oamenii care vor să viziteze moscheea trebuie să scoată câţiva lei din buzunar. Multora li se pare un pic cam usturător preţul, însă, după ce află despre istoricul moscheei şi chiar informaţii generale în legătură cu islamul, felul cum decurge o slujbă, ceremonia de vineri, obiceiurile musulmanilor din România, rămân impresionaţi şi mulţi spun că religia noastră este mult mai frumoasă şi mai simplă. Mulţi nu înţeleg de ce noi nu avem icoane şi cruci, însă este logic să nu avem deoarece Allah ne-a interzis să ne închinăm chipurilor cioplite sau desenate. Şi, oricum aceeaşi idee o promovează toate religiile monoteiste. Mulţi chiar ne întrebau dacă avem Coranul tradus în limba română pentru a face o paralelă între Coran şi Biblie, tocmai pentru a vedea diferenţele sau asemănările. La intrare în moschee fiecare om trebuie să fie îmbrăcat adecvat, iar turiştii care sunt îmbrăcaţi mai sumar îşi iau câte un halat, iar femeile îşi acoperă capul şi umerii cu un batic aflat pe un scaun în faţa intrării. La început ele cred că acel batic este inestetic, dar după ce se privesc în poze (mă refer la cei care au aparate digitale) observă că le-ar sta chiar foarte bine îmbrăcate în hijab. Mai este şi minaretul, falnicul turn ce veghează deasupra moscheii, de unde nu de mult striga muezzinul chemarea la rugăciune. În preţ este inclusă şi urcarea în minaret. După ce se odihnesc turiştii pleacă mereu mulţumiţi şi mulţi care au fost în cursul anului trecut au revenit şi în acest an, chiar mulţi dintre ei au promis că de fiecare dată când vor trece prin Constanţa vor mai face câte o vizită la această minunată moschee. Spun minunată, deoarece eu mă simt de fiecare dată mai liniştit în moschee şi mulţi turişti au avut ocazia să aibă acelaşi sentiment de linişte şi pace sufletească, şi au mărturisit că nu li s-a mai întâmplat niciodată să se simtă la fel de bine precum se simţeau în interiorul moscheei. Aşa că îi sfătuiesc pe musulmani mai ales pe cei adolescenţi să-şi aloce cel puţin 20 minute din zi pentru a veni măcar la rugăciunea de prânz. Majoritatea oamenilor care vin în timpul săptămânii la rugăciune sunt de vârsta a treia. Buracai Techin Musulmanii din Romania Practica Islamului în România este legată de stabilirea, pe teritoriul României, încă din secolul al XIII-lea a populaţiei turco-tătare. Comunităţile musulmane stabile s-au constituit pe teritoriul României abia în sec. XIV - XV, ca urmare a instaurării suzeranităţii Porţii Otomane asupra Principatelor Române, dar ele s-au dezvoltat mai ales în Dobrogea şi în unele localităţi de-a lungul Dunării. Activitatea religioasă a musulmanilor în România este condusă de un muftiu, cu reşedinţa în municipiul Constanţa. Muftiul este ales prin vot secret din rândul clericilor de către Şura Islam. Alegerea este ulterior confirmată printr-un decret semnat de preşedintele Romaniei. Pe lângă Muftiat funcţionează şi un Colegiu Sinodal, numit Şura Islam, compus din 23 membri, care se întrunesc periodic pentru rezolvarea unor probleme administrative şi disciplinare ale cultului. Unitatea de baza este comunitatea, care cuprinde pe toţi credincioşii musulmani dintr-o localitate. Organul de conducere al ei îl formează comitetul, compus din 5-9 membri aleşi pe o perioada de 4 ani. Cei circa de credincioşi musulmani turci, tătari, albanezi etc. din Romania trăiesc grupaţi în circa 80 de comunităţi religioase teritoriale, rurale şi urbane. Marea lor majoritate se află în judeţele Constanţa (85%) şi Tulcea (12%), restul (3%) în diferite centre urbane ca: Bucureşti, Brăila, Călăraşi, Galaţi, Giurgiu, Turnu Severin şi alte localităţi. Lăcaşurile de rugăciune musulmane din România sunt în număr de 80 de geamii. Ca lăcaşuri de cult, mai importante ar fi Moscheea şi geamia Hunchiar din municipiul Constanţa, geamia Esma han Sultan din Mangalia, care este totodata cea mai veche din ţară, geamiile din Medgidia, Cernavoda, Hârşova, Tulcea, Babadag, Măcin şi Isaccea; aceste lăcaşuri de cult enumerate mai sus sunt declarate monumente istorice. La acestea se adaugă şi cavourile Gazi Ali Paşa şi al lui Saru Saltîk Dede din Babadag. Moscheea din Constanţa (Str. Crangului nr. 1) - monument de arhitectură al oraşului, principalul edificiu al cultului musulman, a fost construită de statul român în anul Proiectul moscheei aparţine marelui inventator român ing. Gogu Constantinescu, iar execuţia arhitectului Victor Ştefănescu. Edificiul este o îmbinare armonioasă între stilul egiptean-bizantin, cu unele motive arhitecturale româneşti, concepţie arhitecturală pe care nu o mai găsim la alte moschei din Dobrogea. In interior se găseşte covorul adus în anul 1965 din insula Ada- Kaleh, o donaţie a sultanului Abdul Hamid ( ), lucrat în celebrul centru de artizanat Hereke, din Turcia, cu o greutate de circa 490 kg şi dimensiuni de 9 16m. Geamia Hunchiar (Bd. Tomis nr. 41) este o ctitorie a sultanului Abdul Aziz. Terminat prin 1869, edificiul a ocupat multă vreme o poziţie dominantă în zonă. Are un stil arhitectonic maur. Minaretul, deşi are numai 24 m înalţime, se impune prin proporţionalitate, dominând clădirile înconjuratoare. Geamia este declarata monument istoric si de arhitectură. In ceea ce priveşte studiile teologice cu menirea de a forma cadrele necesare bunei desfăşurări a vieţii religioase, ele au fost asigurate de seminarul teologic musulman, înfiinţat înca din anul 1610 la Babadag, cursurile desfăşurându-se aici până în anul Din anul 1901 seminarul musulman s-a mutat la Medgidia, unde a funcţionat fără întrerupere până în anul 1967; din acest moment a încetat să mai funcţioneze din lipsă de condiţii. După revoluţie, în anul 1992, seminarul teologic musulman s-a reînfiinţat, devenind Liceul Teologic Musulman şi Pedagogic. A primit spre folosinţă clădirea din Strada Română nr. 2 din Medgidia. In prezent este cel mai important centru de cultură turcă şi islamică din România. Personalul clerical musulman este format din hatipi, imami, hagi, muezini. In prezent cultul musulman are 35 de imami si hagi. Baza materiala a cultului se realizeaza prin contribuţii benevole de la credincioşi, donaţii şi subvenţii acordate de stat, taxe pentru servicii religioase, taxe de vizitare a unor monumente istorice etc. Cultul musulman are în proprietate 108 cimitire. Cultul musulman din România are bune relaţii cu întreaga comunitate islamică internaţională, atât bilaterale cât şi multilaterale. Aceste relaţii cuprind schimburi reciproce de delegaţii, participari la întruniri şi simpozioane pe diverse teme, organizări de pelerinaje anuale la Mecca etc. Credincioşii şi deservenţii cultului musulman contribuie şi ei prin munca lor la dezvoltarea şi prosperitatea Islamului. Enghin Cherim Viitor Muftiu? D-nul Bagîş Şahinghirai ne-a declarat următoarele: In această perioadă de 5 ani pot să mă laud că am construit câte o geamie în fiecare an cu ajutorul lui Allah şi cu ajutorul enoriaşilor. Pot spune că avem patru proiecte iar pe lângă acestea pot spune că 90% din lăcaşe au fost restaurate la care se adaugă şi minarete noi construite. Vreau să amintesc că în 2002 Banca Islamică de Dezvoltare ne-a ajutat să cumpărăm un centru cultural islamic a cărui clădire nu era finisată. Pot spune că într-o lună va fi finalizată. Avem mari speranţe să strângem tot tineretul musulman şi să le oferim posibilitatea să-şi înveţe religia şi să fie meditaţi în acest lăcaş de cultură. In acest sens aş fi foarte mulţumit dacă oamenii de cultură ar putea să vină cu idei şi propuneri să putem da acestiu lăcaş menirea pe care o merită. Mulţumim tuturor sponsorilor care au contribuit mai mult sau mai puţin la renovarea acestor lăcaşe de cult care ne reprezintă. Nu este uşor să fii minoritar întro ţară majoritară dar cred că noi suntem cei care trebuie să facem totul pentru a ne păstra identitatea, cultura, obiceiurile şi credinţa. Dacă voi fi ales în viitor aş pune mai mult preţ pentru păstrarea acestor valori sfinte. Tineretul în primul rând trebuie să ştie să nu se îndepărteze de ceea ce nea transmis profetul nostru, bătrânii noştrii, înaintaşii noştrii. Allah să ne ajute! Născut în Com. Independenţa, Jud. Constanţa fiul lui Şefic şi al lui Nurzade Şcoala primară şi gimnazială în Comuna Independenţa a absolvit Seminarul Musulman din Medgidia 1975 se căsătoreşte cu o fată din satul Făurei şi va avea 2 băieţi şi o fată Liceul Teoretic Băneasa cu Bacalaureatul la Liceull Mircea cel Bătrân imam la comunitatea musulmană din Făurei, Băneasa imam în cartierul Coiciu imam la Moscheea Carol Muftiu, Şeful Cultului Musulman din România Conferinţe la care a participat: Sudan Davetul Islamia Danemarca - Conferinţa organizată de Wami Bulgaria - Muslim Communities and Minorities in States Arabia Saudită - Rabitatul Islamiyetul Alemia Cipru - Avrasya Şurasi Iran - Conferinţa cu ocazia naşterii In luna septembrie vor avea loc alegerile pentru pentru funcţia de Mufiu. La aceasta functie şi-au depus candidatura şase imami: Bagîş Şahinghirai (actualul muftiu), Osman Negeat (fost muftiu), Murat Iusuf (consilier de cult), Ablachim Onder (Imam Mangalia), Halil Ismet (imam-mangalia), Resul Maarem (imam-constanţa). Pentru a-i cunoaşte cât mai bine vi-i prezentăm pe scurt. profetului Iran - Conferinţă Islamică Turcia - Osmanli Vizyonu ile Balkanlara Bakış Konferansı Libia - Conferinţă Islamică Constanţa - Forumul celor trei religii Bucureşti - Conferinţa Naţională Bisericească Bagdad - Eliberarea ziariştilor Medina - Conferinţă Islamică Osman Negeat Parinţi:tată: Gevat,mamă:Raime Data naşterii: Locul Naşterii: Medgidia, Sat Valea Dacilor Stare Civilă: Căsătorit, doi copii Studii: Şcoală primară Valea Dacilor Şcoală Elementară Medgidia Şcoală de specialitate Seminarul teologic Medgidia Activitate profesională: imam în localităţile Topraisar, Ciocarlia de josâ imam Moscheea Carol I Muftiul Cultului Musulman 2000 prezent imam geamia Hunkar Constanţa Nume: Iusuf Murat Data naşterii: 18 august 1977, Medgidia, jud. Constanţa Stare civilă: căsătorit, o fetiţă STUDII Liceul Teologic Edirne - Turcia Cursuri TÖMER Facultatea de Teologie Samsun - Turcia Studii aprofundate de Master, specializarea Misiune - Pastorală, Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Târgovişte, tema disertaţiei: Ethosul Juridic Islamic şi Creştin din Dobrogea prezent Doctorand la disciplina de Teologie; Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea din Constanţa, sub conducerea ştiinţifică a Pr. Prof. Dr. Nicolae Dură, cu tema tezei de doctorat: Drepturile omului conform Dreptului Islamic şi Dreptului Canonic ACTIVITATE PROFESIONALĂ profesor de religie islamică la Şc. "C. Brâncuşi" Medgidia consultant de specialitate la traducerea cărţii "Derviº Dede nin Dilinden Iman Esasları" 2000-prezent Consilier de Cult în cadrul Muftiatului Cultului Musulman 2001-prezent membru al Comisiei Naţionale de eliberare a programelor analitice la disciplinele teologice CONFERINŢE Am participat la foarte multe conferinţe interne şi intenaţionale. La conferinţele la care am participat am prezentat diverse comunicări ştiinţifice pe teme: diferite: a) Islamul şi Ştiinţa b) Toleranţa în Islam c) Necesitatea Religie în Societate d) Religia şi Democraţia e) Musulmanii din România trecut, prezent şi viitor ARTICOLE - diverse articole în: - Günışığı Gazetesi ziar local care apare în Turcia - Kardelen revistă lunară apărută în Turcia LIMBI STRĂINE: Araba satisfăcător, Engleza bine, Turca foarte bine Hobby-uri: Fotbal, tenis de masă, istorie. Ablachim Onder Data naşterii: Locul Naşterii: Medgidia Părinţii: Ablachim Calil, pensionar (fost imam) Ablachim Husnie, pensionară Stare civilă: necăsătorit Studii: studii in Sudan absolvent al liceului Pedagogic şi teologic al liceului Kemal Ataturk, Medgidia promoţia 1997, actualmente student anul III la Colegiul de Institutori Kemal Ataturk a Universităţii Ovidius Constanţa secţia Turcă-Engleză Activitate profesională: 1997-prezent - Imam al comunităţii musulmane Mangalia profesor de religie islamica la liceul Callatis Mangalia membru în Şura Islam Nume: Resul Prenume: Maarem Data naşterii: Locul naşterii: comuna Siliştea, jud. Constanţa Stare civilă: căsătorit, 2 copii Studii: Şcoala Primară Siliştea, Şcoala generală comuna Siliştea (ciclul II), Seminarul Musulman, promoţia 1962, Activitate Profesională: imam Lanurile, jud. Constanţa imam Siliştea, jud. Constanţa prezent imam Tăbăcărie, jud. Constanţa profesor de religie la clasa specială de limba turcă Liceul Pedagogic continuare în pag. 5

3 - August / Ağustos 2005 pagina / sayfa 4 pagina / sayfa 5 Çocukların eserlerinden Megidiye de parkta iki gul, Yesermis oturdugumuz yerde. Askim sen hic aglama gul, Verdigin sozler hani nerde. Gunes seni sende beni yakarken, Dolasirdik elele guller arasinda. Kader ikimizi ayri yere ararken, Bakisirdik ayrilik yarasinda. Gozlarinde sevgimizi gorurdum, Ellerinde askin sicakgini, Saclarini menekseyle olurdum, Ellrimle hissderdim sicakligini. Tuna boyunda gunes batarken, Seninle sonsuzluga yururduk. Kalplerimiz deli gibi atarken, Mehtabin yorganina burunurduk. Hani hatirlarmisin bir gun, Gunes batip sen dogarken ustume. Icinde vardi bir sosuz huzun Ve oyle geldin sen kollarima. Aylen beni istemiyordu, Sen cok kizmistin onlara. Deginin tersine gidiyorlardi, Seviyorum bemistin soranlara. Hani bagrima kapanip aglamistin, Yildizli bir Mayis aksaminda Gozyaslarinla yuregumi dagladin, Karar aldin yeni yasaminda. Bir buyuk tukluk bedeni var Kollara ve prmaklare ayrilmis. Git! Kardesinin yaarasi sar Gormezmisin acilarla yarilmis. Ben seviyorum derim,sen suemen kel le gel in arasinda fark ne? Kazak, türkmen, gagauz, tatar Ve turkler birer ayri kol. Ama kalpleri bir sey icin atar Oda beraber gittitleri yol Ben seviyorum derim, sen suemen kel le gel in arasinda fark ne? Cehennem atesi nasil beden yakarsa Sende kalbimi oyle yaktin. Ates nasil insandan zeka alirsa, Bende ne akil,ne mantik biraktin. Insan oldugunde ruhu dunyadan gider, Onun bedeni cekmez artik hicbir keder. Benim gibi olup dunyada kalmak, Bedenine hergun ayri bir yara almak Kolay mi yar? MECİDİYE DE PARKTA Simsiki tutup soguk ellerimi, Zorluklara dayanacagiz dedin. Aldin benden ayrilik yellerini, Ve actigin sevgi pinari derin. Mecidiyede parkta bir gun, Siirler okumusyuk birbiimize. Daha sonrada hergun, Sevgi haberci oldu ikimize. Sarilomisken sen boynuma, Hani gozlerin eritirken gozlerimi. Girmistik ya askin koynuna Calmistin icimden sozlerimi. Birgun okulu asmistik, Birseylerle gitmistik parka Hatirla dunya bizim sanmistik, Bakmistik digerlerindeki farka. Dondurman ve ben eriyorduk, Volkan gibi olan simsicac elinde. Senle herseyimizi seriyorduk, Ellerim vardi incecik belinde. Ilk defa yemistim seni elinden, Askla karisik bir dondurma. Cok cekmistim senin elinden, Sen sevgime soz kondurmadin. TÜRKLÜK BEDENİ Din ve dil kardesiyiz senle, Asyadan bereber cikmadik mi? Dedem belki kardesti dedenle Birlikte imparatorluk kurmadik mi? Ben seviyorum derim, sen suemen kel le gel in arasinda fark ne? Gelin vucutta el degil kalp olalim, Bitsin artik bu kardes aylriligi Sevgiyle hep beraber el sikisalim Duysun Romanya da kardesligin varligi Ben seviyorum derim, sen suemen kel le gel in arasinda fark ne GÜLLER DE YANAR Kalbim gibi isittim ki giller de yanar, Guller bahcesinde duyarim yangin var. Sondurmezsen gider bacayi sarar Bu asik gulum senin kokunu arar. Askindir beni yakip kule ceviren, Seni seviyorum duysun tum evren Yaradan dan sonra sensin beni yasatan Cehennem atasindeyim askindan Benle yanar misin yar? Yazan: Memet İrfan En guzel gunuydu hayatimin, Gozgoze geldigimizde cik yoktu. Gerceklesti bir kismi hayalimin, Askin hancer gibi kalbimi soktu. Gelmisti artik ayrilik saati, Ellrimden buz gibi kayacaktin. Sen bana vermistin vadi, Hep yanimda sen olacaktin. Sen gidiyordun yavas yavas, Candan canim gidiyordu. Icimde cikiyordu savas, Ve bedenim seni yitiriyordu. Giitin bir Mayis aksaminda Ve donusun hala bir umut. Derin izler biraktin yasamimda, Kayatim ne soyut ne de somut. Seninle duracagiz dertlerin Karsisinda hic boyun egmeden. Kiracagiz tum kalbteki kilitlerin, Tertemiz askimiza degmeden. Haziran ayi ve ben sensizim, Askimizdan yesermis guller yaninda. Sen gittin ve batti ayim, Bende bittim orda, aninda. Simdi sevgin kalemimi yakiyor, Oturdugumuz divana yerin yaninda. Bakislarin hayatimi yikiyor, Sevgim ise hala seni saninda. TUNA YURDU Mecidiye de mezarligin yaninda, Ihtiyacinda gelir hemen, aninda Mecidiye incisi,elmasi yurdum, Ben bu turnayi gozden vurdum. Yardimlara kosan yudum yudum, Sadece 30 kisilik kapasitesi, Yurdum burelarin bitanesi. Oyle guzel ki iyilik pervanesi, Romeni, turku, tatari kardes, Benim yurdum dunyaya es. Mecidiye de dogan gunes, Tuna erkek ogrenci yurdu. Kobadin, Bukres, Mecidiye Yurtlari insanliga hadiye. Duzenler senlik belediye Ve Gel ziyarete kapimiz acik, Gece olsun ya da alaca karanlik. Verdigi sozlere sonuna dek sadik DOĞU ANADOLU BÖLGESİ Türkiye nin yedi coğrafi bölgesinin en büyüğü olan Doğu Anadolu Bölgesi Türkiye topraklarının yüzde 21 ini kaplar.yukarı Fırat Bölümü, Yukarı Murat Bölümü, Erzurum Kars Bölümü ve Hakkari Bölümü olmak üzere dört coğrafi bölümden oluşur. Bölge, kuzeydoğuda SSCB, güneydoğuda İran ve Irak ile sınırlanır. Türkiye nin en yüksek bölgesiolan Doğu Anadolu nun ortalama yükseltisi 1500 m dir. Yüzey şekilleri kuzeyden güneye doğru şöyle uzanır. Kuzey batıda Kuzey Anadolu Dağları nın ilk sıraları olan Kelkit Çoruh Dağları nda Kıkıldağ, Çimen Dağı, bulunur. Bu dağların gerisinde yer alan Erzurum Kars Yaylası nda lav örtüleriyle kaplı Dumlu Dağı vardır. Ayrıca Erzurum Kars Yaylası içine girmiş olan Erzurum, Erzincan ve Pasinler gibi çukurovalar bulunur. Bölgenin ortasındaysa fırat ve Aras vadilerine güneyden paralel olarak uzanan Karasu Aras Dağları; üzerinde bulunan Munzur, Mercan, Paladöken, Çakmak, Perli dağlarıyla Ağrı volkan kütlesine ulaşır. Ağrı Dağı (5.137 m) Türkiye nin en yüksek noktasıdır.efsanelere göre Hz. Nuh un gemisinin kalıntıları bu dağ uzerindedir. Bölgenin en güneyinde bulunan Van Gölü Murat havzaları ise Güneydoğu Toroslar a dayanır. Bu iki havza, birbirlerinden Ağrı Nemrut dağları arasında sıralanan sönmüş volkan dizileri olan Tendürek, Süphan, Nemrut dağlarıyle ayrılır. Van Gölü Murat havzalarında bulunan Iğdır, Karaköse, Eleşkirt, Malazgirt, Muş, Elazığ ovaları Türkiye nin en yüksak ovalarını oluşturur. Doğu Anadolu nun en büyük ırmakları, Bingöl Dağı ndan doğup Hazar Denizi ne dökülen Aras, Karadeniz e dökülen Çoruh ile Murat ve Karasu kollarını da alıp Güneydoğu Anadolu yu geçerek Basra Körfezi ne dökülen Fırattır. Van Gölü ise (3.712 km2) bölgenin ve Türkiye nin en büyük gölüdür. Doğu Anadolu Bölgesi nde sert, kara iklimi egemendir. Ancak İç Anadolu nun kara iklimine oranla kışlar daha soğuk, yağış tutarları daha fazla, sıcaklık farklarıysa çok yüksektir. İklim, bölgenin değişik bölümlerinde yükseltiye, ve yüzey şekillerine bağlı olarak farklı özellikler gösterir. Erzurum Kars Bölümü nde kışlar çok soğuk, sert ve uzun; yazlar serin geçerken yukarı Murat Van bölümü nde iklim bir ölçüce ılımandır. Bu yörelerde kış ayları kısa sürer. Türkiye nin güneydoğu ucunda çok dağlık ve en gebeli bir alan kapsayan Hakkari Bölümü nde iklim, yağışların fazlalığıyla ayrılır. Yazların kurak geçtiği bu yörede en fazla yağış ilkbahar aylarında görülür. Doğu Anadolu Bölgesi nin doğal bitki örtüsünü oluşturan kuru ormanların yaygın türü meşedir. Çoğu yerde yüzyıllardır yok edilmeleri sonucu günümüzde çok sınırlı bir alan kaplayan bu ormanlar Doğu Anadolu Meşelikleri adıyla anılırlar. Bu ormanlar 850 m den başlayarak m m. yükseltiye kadar çıkarlar. Doğu Anadolu Bölgesi nin kuzeydoğu kesimindeki Erzurum KarsYaylası nda yayılış gösteren sarıçam ormanlarıysa 2800m ye dek uzanır. Bu Türkiye deki orman üst sınırının ulaştığı en yüksek değerdir. Nüfusun dörtte üçü kırsal kesimde yaşadığından ekonomi büyük ölçüde tarım ve hayvancılığa dayanır. Tarım etkinliklerinin yüzde doksanını tahıl ürünleri oluşturur. Bunlar arasında buğday, arpa, çavdar, yulaf, darı, patates, pirinç, şeker pancarı, tütün, sebze ve meyve sayılabilir. Toprağın ve iklim koşullarının elverişli olması, hayvancılığın büyük ölçüde yapılmasına olanak sağlar. Özellikle büyükbaş hayvanyetiştiriciliğinde Doğu Anadolu Bölgesi nde endüstri pek gelişmemiştir. Küçük işletmelerde sürdürülen el sanatları ve atölye üretimi endüstri yapısını belirler. Bölgenin başlıca endüstri etkinliklerini tekstil, şeker, çimento, tütün ve et endüstrileri oluşturur. Doğu Anadolu nun başlıca doğal kaynakları bakır, demir, krom, linyit, amyant ve Van Gölü nden elde edilen sodadır. Türkiye nin en zengin krom yataklarından biri Elazığ ( Guleman) dadır. Yine üç büyük bakır yatağından biri Elazığ da işletilmektedir. Demir, Malatya nın Hekimhan İlçesi nden çıkarılmaktadır. Erzurum ve Oltu dan da linyit elde edilir. Elazığ kenti Doğu Anadolu yu yurdun batı bölgelerine bağlayan bir kavşak durumundadır. Türkiye nin en büyük barajı Keban nın kurulmasıyla kent son on yılda endüstri alanında büyük bir gelişme göstermiştir. Ergani bakır ve krom işletmeleri, çimento, plastik, şarap ve gıda endüstrileriyle Doğu Anadolu Bölgesi nin en gelişmiş endüstri kentidir. Kent ve yöresinde öteki bölgelerde olduğu gibi çok sayıda zengin tarihi eser vardır. Bunlar arasında en önemlileri Meryem Ana Kilisesi, Ulu Cami, Sara Hatun Camisi ve Arap BabaTürbesidir. Güneyde yer alan Malatya, endüstri açısından Elazığ kadar gelişmiş değildir. Teksti, şeker ve tütün kentin başlıca endüstri kollarıdır. Malatya ekonomisinin büyük bir bölümü tarım ve hayvancılığa dayanır. Özellikle Malatya da yetiştirilen çeşitli cinste kayısıların dışsatımından büyük ölçüde döviz sağlanmaktadır. Kentteki tarihi eserler arasında en önemlileri Roma Dönemi nden kalma Malatya Kalesi, Selçuklu Dönemi nde yapılan Ulu Cami ile bir kervansaray ve son yıllarda yapılan kazılarla ortaya çıkarılan Hitit ve Asur eserleri sayılabilir. Doğu Anadolu nun kuzeydoğu kesiminde bulunan Erzurum, Türkiye nin büyük kentleriyle kara, hava ve demiryolları bağlantısı olduğundan ticaret oldukça gelişmiştir. Ülkenin et gereksinmesinin ve dışsatımının büyük bir bölümünü Erzurum karşılar. Şeker, et ve balık ürünlerini işleyen bir kombina, deri, tekstil ve gıda ürünleri endüstrileri Erzurum daki başlıca endüstri kollarıdır. Kentte özellikle Anadolu Selçukluları ve Osmanlı dönemlerinden kalma birçok tarihi eser vardır. Yine bölgenin kuzeydoğusunda bulunan Erzincan daysa endüstri yok denecek kadar azdır. Erzincan da ve bölgenin öteki illeri olan Tünceli, Bingöl, Muş, Bitlis, Siirt, Van, Hakkari ve Kars ta yaşayan nüfusun en büyük gelir kaynağı tarım ve hayvancılığa dayanır. Görsel Okul Ansiklopedisi - Sayfayı hazırlayan Subihan İomer Viitor Muftiu? urmare din pag. 3 Constanţa Alte activităţi: construirea geamiei Piaţa Chiliei Halil Ismet Data şi locul naşterii: , localitatea Grădina Jud Constanţa Părinţi Halil şi Sabrie Studii: cursurile seminarului din Medgidia Cursurile şcolii gimnaziale din oraşul Cernavodă Stare civilă: căsătorit- Remzie Halil profesor în Mangalia Activitate profesională: imam în loc Grădina imam în loc Palazu Mare 1987-prezent imam la moscheea din Mangalia Alte activităţi Începand cu 1990 am organizat lecţii de religie destinate elevilor musulmani. Alte menţiuni: conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit în gradul de Cavaler de către Preşedinţia Romaniei în noiembrie 2002 pentru promovarea valorilor spirituale. Sperăm ca aceste CV-uri să vă ajute cât de cât să vă formaţi o idee despre candidaţii la această funcţie. Noi, comunitatea musulmană sperăm ca Şura Islam (Consiliul Sinodal) să ia cea mai bună decizie astfel încat viitorul muftiu să fie apt pentru această funcţie şi să reuşească să ne reprezinte interesele cât mai bine. Firdevs V şi Nilgün A

4 - August / Ağustos 2005 pagina / sayfa 6 pagina / sayfa 7 omer yilmaz Hocam! (imamul meu) Dacă imamlîk este o meserie atunci este cea mai onorantă meserie. Când profetul era în viată nu s-a văzut ca Ebubekir să-i fi luat locul. Atunci tu, într-un anumit sens, urci la kursu, mimber sau mihrap pentru că profetul nu mai este printre noi. Să zici Allah aţa zice!, Profetul asta porunceţte acum în primul rând tie îti revine datoria de a spune enoriaţilor ceea ce Allah ne-a poruncit ti s-a dat tie.nu esti tu?, întotdeauna în fata (la mihrap sau la kursu.) Tu, nu esti cel care este indrumat ci esti indrumator, nu esti supravegeat ci esti supravegetor. Tie ti sad at un asemenea rol incit nu ai dreptul sa gresesti, sa faci o eroare Tu esti liderul! Tu esti invitatorul! Enoriasii mei din pribegie asteapta ceva de la tine! La nastere, pe tine te cheama, sa le pui nume, sa le citesti ezan (copiilor). La nunta, pe tine te cheama, sa faci dua, sa-i cununi Cand mor pe tine te cheama, sa ii alini, sa faci rugaciunea (de inmormintare). Atunci tu, in felul acesta, esti necesar si cautat in toate fazele vietii! Locul tau, nu este in locuri restrinse, este in locuri aglomerate. Nu ai nici locul, nici timpul si nici dreptul de a te retrage in pustietate! Si tu sti ca drumul catre cenne trece prin locurile aglomerate. Intr-un colt de spital, cu picioarele taiate, destul de deprimat, asteptandusi pensia unchiul Mahmut te asteapta sa treci sis a-l intrebi de binete. Pribeagul, manjit pe maini de uleiul masinariilor, te asteapta, acasa,sa-i citesti un Yasin pentru mama moarta. D-na Hatice spunand: Luna Ramazan este luma iertarii si a indurarii si pregatind diferite bucate alese te cheama, dupa ani de zile, sa faci rugaciunea. (de masa) Tanarul Mehmet cu ochii ducand dorul drapelului, urechile ducand dorul ezanului te asteapta in inchisoare sa vezi ce mai face. Toti iti duc dorul, toturor le esti necesar! Suferintei medicament, bolii vindecare I se cauta. Nu te uita imprejur tu esti acela! (medicament) Crede-ma, fiecare mancare in care nu intra mainile tale este OMUL RELIGIEI Neptun gezisi fara sare si fara gust. Hocam! Mamele copiilor care umbla prin baruri striga de disperare! Perintii, prin integrare, in locuri care nu au nimic in comun cu meleagurile noastre, cu limba noastra, se sperie ca copii lor vor fi asimilati. Stiu ca nu ai nici o vina in mersul rau al lucrurilor, poate daca ai avea aid oar neglijenta, delasarea. Pentru ca tu, defiecare data cand urci la kursu vorbesti numai de binete, sinceritate, adevar, fratie si dragoste. Minciuna, greseala, ura, razbunare nu se afla in cartea ta! Raposatul Elmali li Hamdi zice: Poporul nostru a ajutat mult Islamul, dar inci nu si-a terminat misiunea. Uite, misiunea care inci nu s- a terminat acum este pe umerii tai. Allah, te intrebuinteaza in casa ta. Ce multumire asupra ta! Nu te speria, imamul meu! Tu esti fericit pentru ca tu esti in fericire! Daca totul ar fi perfect, Allah te-ar mai face rasponsabil? Daca totul ssar rezolva cu rugaciunea (dua), Profetul ar mai fi facut hicret din mult iubitul sau oras- Mekka in Medina? Oare Eyub Sultan, cu totul ca era batran, ar mai fi venit la Istambul?.. Infine sultane! Munca e multa, greutatile sunt grele, drumul e subtire si lung! Stiu, ai vrut o greutate pe care n-o puteau cara nici muntii nici pietrele Tu, intr-o lume materiala esti omul sufletelor. Din aceasta cauza te respect si te primesc in picioare! Macedon i-a zis unui om ce purta acelasi nume dar avea un caracter diferit de al sau: Schimbati numle sau caracterul! Atit numele cit si caracterul tau ce mult ti se potrivesc! Tu ai intotdeauna o vorba buna si un zimbet cald pentru orisicine,. Tu! Esti destul de orgolios si rabdator incit poti spune: Daca vine chinul maretiei sau chinul devotamentului. Amindoua multumire sufletului. Imamul - Intr-o mini compiuterul, intr-o mini Coranul, sufletul iubitor de trecut, ochii privitori catre viitor! Te salut cu respect! Drumul sa-ti fie drept si Allah sa te ajute! Traducere Eren Osman Bu yıl Romanya Devleti Türk Dili ve Edebiyatı Milli Olimpiyat ta üstün derecelere yükselen öğrencilere Neptun da bir tatille onları ödüllendirdiler Temmuz 2005 tarihleri arasında biz unutulamaz günler yaşadık.bize bu gezide öğretmen Semuran Memedula eşlik etti. Burada olimpiyat katılımcıları Romanya da yaşayan başka azınlıklarla ve onların kültürleriyle ilgili bilgilerini geliştirdiler.her yaştaki tatilcilerin dinlenme yeri olarak tanılan Neptun un havası,suyu,denizi,dal gası,gündüzü,gecesi bir başka. Güneşin doğuşunun ve batışının heycanını biz birlikte yaşadık.burada plaja gittik,sahilde güneşlendik ve tabiki Neptun u gezip eğlendik. Bu tatil bir dinlenme süresi,aynı zamanda öğrencilerin birbirlerini daha iyi tanımak için çok büyük bir fırsat oldu. Bu güzel günler için Romanya Devletine teşekkür ediyoruz! Hayat Memiş Güreº la Cobadin Pe data de 14 august filiala U.D.T.R. din Cobadin într-o atmosferă de sărbătoare şi pe ritmuri de darea şi zurna, a organizat un güreş, sport popular care îşi are rădăcinile în Asia Centrală. Activitatea s-a desfăşurat la iniţiativa d-lui Asan Mustafa preşedinte al filialei Cobadin, susţinut de membrii inimoşi şi dornici de a ieşit totul foarte bine. Acţiunea filialei s-a bucurat de prezenţa d-lui Ion Corneanu primarul localităţi, precum şi de întreaga conducere a U.D.T.R., în frunte cu d-nul Iusein Ibram deputat, d-nul Osman Fetbi preşedinte, d-nul Asan Murat primvice preşedinte şi d-na Şakir Sureia secretar general. Pe stadionul comunei ti-nerii şi-au măsurat forţele pe două categorii juniori şi se-niori şi putem spune că au fost mulţi concurenţi din toate etniile. Câştigător la juniori a fost Ebru Bechir, iar la seniori Chirea Gabriel. Sperăm că astfel de activităţi să se desfăşoare şi la alte filiale. Urăm succes în continuare filialei Cobadin Gafar Serin

5 - August / Ağustos 2005 pagina / sayfa 8 pagina / sayfa 9 ÜÇ AYLAR VE REGAIB KANDILI Bu aylar, imandan gelen bir heyecanla ibadet hayatımızın daha canlı tutulduğu feyizli, bereketli bir mevsimdir. Recep ayında, Regâib ve Mi râc, Şaban ayında Berat ve Ramazan ayında ise Kadir gibi dört ayrı mübarek gece bulunmaktadır. Bu geceler, üç ayların manevi atmosferinin bereketli ve hikmetli yıldızları gibidir. Nitekim Sevgili Peygamberimiz (s.a.v.), bu aylarda daha çok ibadet eder ve: Allah ım! Recep ve Şâbânı hakkımızda mübarek kıl, bizi Ramazan a kavuştur diye dua ederdi. Bu aylar, duaların Allah a arz edilmesi, pişmanlık gözyaşlarıyla günahların silinmesi, yapılan ibadetlere verilen sevabın katlanması bakımından büyük bir fırsattır. Bu günlerde nefis muhasebesi yapılmalı, ana sermayemiz olan ömrümüzün nerede tüketildiği gözden geçirilmeli, amel defterimize neler yazıldığı, Mahşer günü kurulacak Büyük Mahkemenin tek Hakimi Yüce Allah ın hakkımızda nasıl bir hüküm vereceği düşünülmelidir. Çünkü Yüce Rabbimizin ikram ettiği bu dünya hayatını ibadet ve taatla değerlendirmeyenlerin o gün pişman olacaklarını ve: Keşke bu hayatım için bir şeyler yapıp gönderseydim! diyeceklerini, Kur an-ı Kerim bize haber veriyor. Bir başka ayette ise, Yüce Allah, ahiret için hazırlık yapmamızı emrederek şöyle buyuruyor: Ey iman edenler! Allah tan korkun, herkes yarına ne hazırladığına baksın. Allah a karşı gelmekten sakının, çünkü Allah yaptıklarınızdan haberdardır. Allah ı unutan ve bu yüzden Allah ın da onlara kendilerini unutturduğu kimseler gibi olmayın. Onlar yoldan çıkan kimselerdir. Peygamber Efendimiz (s.a.v.), hastalık, mal-mülk edinme, yaşlılık, aniden gelen ölüm gibi engeller çıkmadan, ibadet için eldeki firsatların güzelce değerlendirilmesini istemiş ve şöyle buyurmuştur: Yedi şey gelmeden önce, ibadetleri yerine getirmede acele ediniz! Insana her şeyi unutturan fakirlik, taşkınlığa götüren zenginlik, sağlığı bozan hastalık, takatı kesen yaşlılık, hayatı sona erdiren ölüm, beklenilen ve ne zaman çıkacağı fark edilmeyen büyük şer ve çok ürpertici ve çok acı bir gün olan Kıyamet. Idrak edeceğimiz üç aylar ve mübarek geceler, öncelikle Rabbimize, ailemize, milletimize ve ülkemize karşı görev ve sorumluluklarımızı hatırlatmalı, hatalarımızdan ve günahlarımızdan tevbe etmemize vesile olmalıdır. Nitekim Yüce Allah, engin rahmetine sığınıp, tevbe etmemizle ilgili olarak şöyle buyurmaktadır: (Ey Muhammed!) De ki: Ey kendilerine kötülük edip aşırı giden kullarım! Allah ın rahmetinden ümidinizi kesmeyin, doğrusu Allah günahların hepsini bağışlar. Çünkü O bağışlayandır, merhamet edendir. Regaib Kandili, Yüce Allah ın af ve mağfiretinin istendiği, umut, huzur ve ilahî müjdelerle dolu bir gecedir. Yine bu gece; Miraç, Berat ve bin aydan hayırlı olan Kadir gecesinin müjdecisidir. Bu mübarek gece ve onu izleyen aylar, Yaratıcımıza, ailemize, çocuklarımıza, milletimize ve tüm insanlığa karşı görev ve sorumluluklarımızın olduğunu bir kez daha bizlere hatırlatmalı, yanlış ve kusurlarımızdan dönmemize vesile olmalıdır. Ayrıca büyüklerin gönülleri alınmalı, eş ve dostlarımızın hatırları sorulmalı, garipler aranmalı, sofralarımıza davet edilmeli, yetimler gözetilmeli, yardıma muhtaç kimselere yardım edilmelidir. Aramızdaki kırgınlıklar, dargınlıklar, şahsi çıkar hesapları bir tarafa bırakılmalı, hoşgörü, kardeşlik ve birlik içerisinde olunmalıdır. Hazırlayan: Firdevs Veli ProEtnica 2005 Sighişoara una dintre puţinele cetăţi medievale din S-E Europei şi singura de acest gen din România, a fost gazda celei de-a V a ediţii a festivalului ProEtnica, ce a reunit 21 de comunităţi etnice din România. În cele trei zile ale festivalului peste 760 de participanţi au evoluat pe scena din cetate şi scena din Piaţa Mănăstirii. Festivalul a debutat cu parada minorităţilor unde fiecare minoritate şi-a prezentat portul popular cu mândrie. Anul acesta U.D.T.R. a fost reprezentată de formaţiile: Delikanlılar, Mehtap din Constanţa şi Tuna din Tulcea. Chiar din prima seară a festivalului formaţiile noastre au evoluat pe scenă. Prima formaţie a fost Tuna din Tulcea. Publicul încântat, compara graţia fetelor din ansamblu cu graţia unor îngeri. Flashurile aparatelor de fotografiat nu mai conteneau. Apariţia doamnelor şi domnişoarelor din corul Mehtap a fost ca o feerie, în întunericul serii, eleganţa costumelor, frumuseţea fetelor, ritmicitatea orientală a cântecelor noastre a învăluit întreaga asistenţă. Toţi spectatorii aplaudau cântau, dansau într-un cuvânt erau fericiţi. În această atmosferă şi-au făcut apariţia tinerii noştrii din grupul Delikanlılar. Scena din Cetate dansa odată cu halaiul tinerilor. Eram în public şi din spate auzeam vocile unor domni: Uite-l pe băiatul acela din colţul scenei (era vorba despre Emghil) el e sufletul ansamblului, el e sufletul festivalului. Cu mândrie m-am întors şi am spus Da, el este turc. Cum să nu fii mândru că eşti turk, când toată piaţa Sighişoarei în inima Ardealului, armeni, maghiari, bulgari, albanezi, germani,ruşi dansau pe muzica noastră turcească. Parcă toţi eram la fel, totodată diverşi, această diversitate garantându-ne perenitatea. Toate formaţiile au avut succes pentru că toate au adus ceva original şi nici nu a fost vorba de concurenţă, dar formaţiile noastre şi nu o spun din subiectivitate au fost mai aplaudate, mai apreciate, mai fotografiate. U.D.T.R a mai avut un motiv de mândrie. La standul uniunii publicul a degustat dulciurile şi patiseria bucătăriei turceşti, baclavale, saraili, cozonăcei turceşti, kobete, toate preparate de mâinile harnice ale doamnelor din Techirghiol. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără munca voluntară, a mai multor oameni în mod deosebit a d-nei Omer Minever şi Hasan Emghil, Minever participând ca jurnalist la cele trei numere a revistei Agora iar Emghil ca voluntar. Ca o concluzie acest festival interetnic a făcut posibil schimbul de informaţii între etnii, etalarea şi transmiterea acestei moşteniri culturale generaţiilor, din ce în ce mai tinere, păstrarea identităţii minorităţilor din ţară în condiţiile în care România este un exemplu fericit în Europa. Gafar Serin

6 ProEtnica 2005 Fotoreportaj - August / Ağustos 2005 pagina / sayfa 10 pagina / sayfa 11 ProEtnica 2005 Fotoreportaj În data de 11 august 2005, la iniţiativa conducerii UDTR, a avut loc la Medgidia şedinţa cu următoarele teme: discutarea problemelor la nivel de învăţământ; propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii învăţământului în limba turcă. D-nul preşedinte Osman Fedbi a propus vizitarea de către conducerea UDTR a şcolilor în care se predă limba turcă. Deasemenea s- a propus ca în cadrul Comisiei de încadrare a cadrelor didactice de limba turcă să facă parte şi un reprezentant al UDTR. S-a pus problema Călăraşiului unde nu se predă limba turcă şi religia islamică drept pentru care s-a propus înfiinţarea la şcoli a grupelor de limbă turcă. D-na Şachir Sureia a propus trimiterea unui memoriu către MEC în care să se ceară posturi de titularizare pentru limba turcă a absolvenţilor de Colegiu cu a doua specializare limba turcă. Bineînţeles că s-a pus şi problema manualelor de limba turcă, care trebuiesc reeditate şi editate celor de clasa I şi clasa a II a, deoarece s- a schimbat Programa şcolară pentru aceste clase. Sperăm ca toate problemele să se rezolve într-un mod cât mai plăcut. Vildan Bormambet SAMSUN 2005 Ansamblul Pandelasul din Medgidia a participat in perioada iulie la cea de a 25 -a editie a Festivalului international de dans folcloric organizat la Samsun in Turcia. Medgidia prin ansamblul folcloric Pandelasul, a reprezentat Romania la acest festival aflandu-se in competitie alaturi de 14 tari din intreaga lume dintre care amintim Polonia, Bulgaria, Serbia, Italia, Rusia, Ungaria, Cuba, Mexic, Ukraina, Georgia, Turcia, Cipru. Concursul s-a axat pe trei teme principale: costumele, coregrafia si muzica, ansamblul Pandelasul reusind sa se situeze in finala concursului inaintea ansamlurilor din Italia,Cuba si Mexic. Festivalul de la Samsun a devenit o traditie reusind in fiecare an sa creeze un centru al culturii internationale. Peste 700 de dansatori din 15 tari au prezentat pe parcursul a doua saptamani cele mai traditionale dansuri din tara pe care o reprezinta, oferind zilnic spectacole locuitorilor dar si turistilor veniti in vacanta in Samsun. Samsun situat in nordul Turciei, este cel mai mare oras statiune de pe coasta Marii Negre cu o populatie de peste de locuitori si un trecut istoric impresionant. Kemal Ataturk a ales Samsun ca loc de pornire in razboiul pentru crearea Turciei moderne. Vildan Bormambet Suferinþã O frumoasă zi de vară Nu ştiu încă ce voi face azi. Poate o iau pe fetiţa mea şi plec la plajă Sau poate doar mă voi odihni Dar un gând nu-mi dă pace. Gândul la oamenii năpăstuiţi, loviţi de soartă sau de divinitate, sau poate de indolenţa celorlalţi. Aseară aşteptam cu nerăbdare să văd reprezentaţia ansamblului Delikanlilar al U.D.T.R., invitat la emisiunea «Duminica în familie» difuzată de postul TV Antena 1 şi prezentată de Mihaela Rădulescu; aşteptam cu acelaşi sentiment de mândrie care mă încearca de fiecare dată când văd vreun ansamblul reprezentând uniunea noastră pe diferite posturi TV şi nu numai. Însă toată emisiunea a fost un apel la milă, umanitate, fraternitate cu cei bătuţi de soartă. Şi sincer, nu mi-am putut reţine lacrimile pentru că, măcar pentru o secundă, m-am pus în locul celor care au fugit să-şi salveze vieţile din calea viiturilor. Şi m-am văzut cu fetiţa mea în braţe, deznădăjduită, pentru că nu mai aveam nimic de îmbrăcat, nimic de-ale gurii, nu mai aveam un acoperiş deasupra capului. Deja mi-o închipuiam cerându-mi o gură de apă, şi nici pe asta nu i-o puteam oferi. Aceste gânduri au umbrit bucuria de a-i vedea pe frumoşii noştri copii dansând, dar viaţa merge înainte, nu putem decât să ne rugăm la Allah, la Dumnezeu, la Yehova, la Budha, sau la oricare altă divinitate, fiecare în religia şi în limba lui, să ne rugăm să fim mai buni, compătimitori, milostivi, aproape de cei deznădăjduiţi, măcar cu gândul şi cu ruga, dacă nu cu fapta. Văzând-o pe fetiţa mea cu ochii în lacrimi, am vrut să schimb canalul TV, dar nu m-a lăsat, a vrut să vadă în continuare ştirile. Iată, compătimirea trece orice barieră, pănâ şi cea de vârstă. La cei şase anişori ai ei, plângea soarta celor fără speranţă şi sufleţelul ei mic a fost gata să renunţe la ce avea ea pentru a-i ajuta pe ceilalţi copii, cu hăinuţe şi jucării, pănă şi la raţia ei zilnică de dulciuri. Iar m-a încercat un sentiment ciudat, pe care nu-l pot defini în cuvinte. A fost o mândrie deosebită pentru modul în care am crescut-o, am educat-o. În general se spune că ei, copiii, sunt cam posesivi, dar în faţa suferinţei reale, sunt gata să cedeze la tot ce au ei pentru a vedea un zâmbet pe faţa celorlalţi copii. Acest lucru cred că ar trebui să ne dea de gândit nouă, adulţilor. Să încercăm măcar puţin, într-un colţ al sufletului nostru, să fim din nou copii, să vedem numai ce este frumos pe lume, să fim mai miloşi şi mai generoşi. Închei aici aceste gânduri, într-o zi de vacanţă, zi în care sufletul, inima şi gândurile mele sunt alături de cei aflaţi în suferinţă. Allah să le răbdare să depăşească aceste clipe grele. Minever Omer

7 - August / Ağustos 2005 pagina / sayfa 12 pagina / sayfa Temel Eser in Tam Listesi Milli Eğitim Bakanı Doç. Dr. Hüseyin Çelik tarafından açıklanan ilköğretim öğrencileri için 100 Temel Eser ve yazarları şöyle: 1. Dede Korkut Hikayeleri (İlköğretim İçin Uyarlama) 2. Mevlana nın Mesnevisinden Seçme Hikayeler (İlköğretim Çocukları İçin Seçme Hikayeler) 3. Karagöz ile Hacivat (İlköğretim İçin Seçme Hikayeler) 4. Vatan Yahut Silistre (Namık Kemal) 5. Ömer in Çocukluğu (Muallim Naci) 6. Gulyabani (Hüseyin Rahmi Gürpınar) 7. ªermin (Tevfik Fikret) 8. Altın Işık (Ziya Gökalp) 9. Yalnız Efe (Ömer Seyrettin) 10. Çocuk Şiirleri (İbrahim Alaaddin Gövsa) 11. Hep O Şarkı (Yakup Kadri Karaosmanoğlu) 12. Peri Kızı ile Çoban Hikayesi (Orhan Seyfi Orhon) 13. Uluç Reis (Halikarnas Balıkçısı-Cevat Şakir Kabaağaçlı) 14. Damla Damla (Ruşen Eşref Ünaydın) 15. Bağrıyanık Ömer (Mahmut Yesari) 16. Domaniç Dağlarının Yolcusu (Şukufe Nihai) 17. Evvel Zaman İçinde (Eflatun Cem Güney) 18. Cumhuriyet Öncesi Yazarlardan Çocuklara Hikayeler (Mehmet Seyda) 19. Gururlu Peri (Mehmet Seyda) 20. Akın (Faruk Nafiz Çamlıbel) 21. Havaya Uçan At (Peyami Safa) 22. Benim Küçük Dostlarım (Halide Nusret Zorlutuna) 23. Sevdalı Bulut (Nazım Hikmet) 24. Kuklacı (Kemalettin Tuğcu) 25. Yer Altında Bir Şehir (Kemalettin Tuğcu) 26. Arif Nihat Asya dan Seçme ªiirler (Arif Nihat Asya) 27. Sait Faik Abasıyanık tan Seçme Hikayeler (Sait Faik Abasıyanık) 28. Koçyiğit Köroğlu (Ahmet Kutsi Tecer) 29. Az Gittik Uz Gittik (Pertev Naili Boratav) 30. Aritmetik İyi Kuşlar Pekiyi (Cemal Süreya) 31. Çocuklara ªiirler (Vehbi Cem Aºkun) 32. Oğuz (Rakım Çalapala) 33. Yonca Kız (Kemal Bilbaşar) 34. Bitmeyen Gece (Mithat Enç) 35. Halime Kaptan (Rıfat Ilgaz) 36. Gümüº Kanat (Cahit Uçuk) 37. Vatan Toprağı (Mükerrem Kamil Su) 38. Barbaros Hayrettin Geliyor (Feridun Fazıl Tülbentçi) 39. Eºref Saati (ªevket Rado) 40. Nasreddin Hoca Hikayeleri (Orhan Veli) 41. İnci nin Maceraları (Orhan Kemal) 42. Allı ile Fırfırı (Oğuz Tansel) 43. Tiryaki Sözleri (Cenap ªahabettin) 44. Keloğlan Masalları (Tahir Alangu) 45. Billur Köşk Masalları (Tahir Alangu) 46. Osmancık (Tarık Buğra) 47. Balım Kız Dalım Oğul (Ceyhun Atuf Kansu) 48. Falaka (Ahmet Rasim) 49. Bir Gemi Yelken Açtı (Ali Mümtaz Arolat) 50. Üç Minik Serçem (Necati Cumalı) 51. Memleket ªiirleri Antolojisi (Osman Atilla) 52. Ülkemin Efsaneleri (İbrahim Zeki Burdurlu) 53. Anılarda Öyküler (İbrahim Zeki Burdurlu) 54. Aldı Sözü Anadolu (Mehmet Önder) 55. Göl Çocukları (İbrahim Örs) 56. Miskinler Tekkesi (Reºat Nuri Güntekin) 57. Tanrı Misafiri (Reşat Nuri Güntekin) 58. Ötleğen Kuşu (Halil Karagöz) 59. Arılar Ordusu (Bekir Yıldız) 60. Yankılı Kayalar (Yılmaz Boyunağa) 61. Yürekdede ile Padişah (Cahit Zarifoğlu) 62. Serçe Kuş (Cahit Zarifoğlu) 63. Bir Küçük Osmancık Vardı (Hasan Nail Canat) - HAZIRLATILACAK ESERLER Tekerlemeler 65. Türkçede Deyimler 66. Türk Atasözlerinden Seçmeler 67. Türk Bilmecelerinden Seçmeler 68. Türk Ninnilerinden Seçmeler 69. Türkülerden Seçmeler 70. Türk Manilerinden Seçmeler - DÜNYA EDEBİYATI Küçük Prens (A. de Exupery) 72. Şeker PortakaIı (Jose Mauro de Vasconcelos) 73. 0liver Twist (Charles Dickens) 74. Alice Harikalar Ülkesinde (Lewis Carrol) 75. Gülliver in Gezileri (Swift) 76. Define Adası (Robert Louis Stevenson) 77. Robin Hood (Howard Pyle) 78. Tom Sawyer (Mark Twain) 79. Ezop Masalları 80. Andersen Masalları I-II 81. Üç Silahºörler (Alexander Dumas) 82. La Fontaine den Seçmeler (La Fontaine) 83. Pinokyo (Carlo Collodi) Günde Devr-i Alem (Jules Verne) 85. İnci (John Steinbeck) 86. Beyaz Yele (Rene Guillot) 87. Peter Pan (James Matthew Barrie) 88. Uçan Sınıf (Erich Kastner) 89. Yağmur Yağdıran Kedi (Marcel Ayme) 90. Ölümsüz Aile (Natalie Babbitt) 91. Yaşlı Adam ve Deniz (Ernest Hemingway) 92. Mutlu Prens (Oscar Wilde) 93. Şamatalı Köy (Astrid Lindgren) 94. Momo (Michael Ende) 95. Heidi (Johanna Styri) 96. İnsan Ne ile Yaşar (Leo Tolstoy) 97. Sol Ayağım (Christy Brown) 98. Hikayeler (Anton Çehov) 99. Değirmenimden Mektuplar (Alfonse Daudet) 100. Pollyanna (Elaanor) Knidos Kültür&Sanat festivali Muğla-Datça da bulunan Knidos antik kentinin tanıtımı için bu yıl ilk kez düzenlenen Knidos Kültür&Sanat Festivali 2 Temmuz da; Avrupa Oda Korosu nun hepsi birbirinden güzel ezgileriyle açıldı. Çok büyük beğeni toplayan koroyu şef gülsen Yavuzkal yönetti. İstanbul da yaşayan değişik uluslardan oluşan koro Knidos kentinin antik atmosferi ve mavi&yeşilin en güzel armonisi ve müziğin doyumsuz ezgileriyle buluşunca gönüller fethedildi.ilk günün coşkusu görülmeye değerdi. Datça kamakamı Sayın Savaş Tuncer beyin himayelerinde gerçekleştirilen bu festivalin organizasyonluğunu Bir yıldır Datça da yaşayan sanatçı öğretim görevlisi Ganime Altun Pekmezci yaptı. Gelen tüm konuklar sanatçının dost ve arkadaşları olup bu festivale parasız (gönüllü) katıldılar. Eski Avrupa Korosu üyesi olan Ganime Altun Pekmezci de koroya özlemini birlikte şarkı söylerek giderdi. 4 Temmuz 2005 de; İstanbul Bakırköy Belediyesi Oda Orkestrası; Knidos un sert rüzgârına rağmen çok başarılı bir konsere imza attı. Turisler, aydınlar, köylüler büyük bir dikkatle izlediler konser esnasında küçük köylü çocuğun Bakırköy Belediyesi Orkestrası Şefi Elşad Bagirov u elindeki küçük sopayla (baget) taklit etmesi gözlerden kaçmadı. Daha sonra hep şefin yakınlarında oturup onu izlemesini dikkate değer bulan organizatör kendisine bu müzikten hoşlanıp hoşlanmadığını sorduğunda; çok hoşlandığını ama notaları aklında tutamadığını söyledi..!.. 6 Temmuz da; Zeynep&Ayşe Sezal kardeşlerin piano&flüt düo su birbirinden güzel popüler şarkılar ve ardından Yazı köyü, Yaka köyü ve sakinleri için iki türkü hazırlayan düo ya, Bakırköy Belediyesi Orkestrası Viyolonselist Arzu Gök ve bendiriyle türkülerde Ganime Altun Pekmezci eşlik etti. Halkın çoşkusu sahneye taştı. Ege yöresi türküleriyle büyük küçük herkes çok güzel zeybek oynadılar. 8 Temmuz günü Ganime Altun Pekmezci Alev Gafar (Romanya) kemanı eşliğinde (inter-active) yaratıcı drama gösterisi tam bir şölen havasına dönüştü. Tarih yeniden canlandı.kısa hikayesini keman eşliğinde halka okuyan Ganime Altun Pekmezci, sonra doğaçlamalar için halkın arasından istekli vatandaşları katılıma davet etti. Dramanın kısaca konusu; Knidos kralının kızının ayağını zehirli bir yılan sokar. Günden güne eriyen kızına çareler arayan kral her yere haberler salar. Sonunda Symi adalı bir balıkçı kralın kızının ayağını bitkilerden yaptığı merhemle iyileştirir. Kral da; Madem ki bizi öldüren zehirler de; onların karşıtı ilaçlar da bu yaşadığımız topraklarda yeşeren otlarda gizli, arayın bulun her derdin devasını..!.. demiş ve böylece M.Ö. 7. yüzyılda Anadoluda ilk bilinçli bilimsel farmakoloji merkezi kurulmuş. Bu tarihi olayı doğaçlama olarak halkın arasından Murat Balıkçı Knidos Kralı nı, Buse Ulusoy kral ın kızını canlandırdı.yazı köyü halkından çok sevimli bir nine elinde dümbeleği ile kral yardım istiyor kral yardım istiyor diye dolaşması çok güzel ve görülmeğe değerdi.bu güzel doğaçlamaya kemanıyla eşlik eden Alev Gafar sevimli küçük ama başarılı performansıyla dikkatleri üzerine çekti. Daha sonra, dramaturg Ganime Altun Pekmezci daha önceden hazırladığı bez pano ve kumaş boyalarıyla yörede yetişen bitki, çiçek ne varsa bez panoya resmetmek için tüm izleyicileri masaya davet etti. Büyük bir ilgi ve sevgiyle hazırlanan pano festival süresince sergilendi. 10 Temmuz da geçmiºten geleceğe Antik knidos adlı tarihi panelde, Prof.Dr.Ramazan Özgan güzel ve anlamlı konuşmalarıyla tüm izleyiciyi kavradı. Sorular ve cevaplar çok hararetli geçti. Halk bu güzel ören yerinde hep buluºmak istiyordu bu sorular ve sorunlar dile getirildi.kaçırılan tarihi eserlerin hesabı soruldu. Tabiki Ramazan hoca ağırbaşlı bilim adamına yakışır tarzda izah ettii. Ardından Datça Musiki derneği Türk müziği örnekleri sundular Temmuz arasında; Cemal Gümüş ün Knidos Antik Kent kara kalem ve guaj eserleri çok büyük bir beğeniyle izlendi. Değerli fotoğraf sanatçısı İskan Kazak olağanüstü Datça Fotoğrafları ve sinevizyon gösterisiyle gözleri ve gönülleri büyüledi. Küçük ressamcı Tefik Can Dıkık ın Kabotaj Bayramı resimleri de Knidosun mavi yeşiline çok yakıştı. İleride büyük umutlar vaadeden bu küçük ressamcıya biz de başarılar dileriz. Yöre halkının birbirinden güzel elişleri, yöresel yemekleri gönülleri ve karınlarımızı doyurdu. Tüm bu güzellikleri yapabilme imkanı elbette Datça Kaymakamı Sayın Savaş Tuncer beyin Knidos Antik kenti için büyük gayret ve özverili mesailerini harcamasıyla bizleri geçmişi MÖ. 3. e dayandırılan zaman diliminde sanatla buluşturma imkânı sunmuş oldu.kendilerine bu festivalin organizatörü olarak sonsuz teşekkürlerimizi sunuyoruz. Geriye kalan yorgunlukları unutturan anı defterine yazılan güzel anlamlı cümleler, plaketler,başta yazı köyü muhtarı ve sakinlerinin bize bilmediğimiz müzikleri ve dramayı sevdirdiniz size çok teşekkür ederiz gibi anlamlı güzel sözler tüm yorgunluklarımı unutturdu. Yaşasın Sanat...! Ganime Altun Pekmezci - I. Knidos Kültür&Sanat Festivali Organizatörü

8 - August / Ağustos 2005 pagina / sayfa 14 pagina / sayfa 15 AHMED KUTSİ TECER ( ) Este poet, dramaturg, dialectolog. S-a născut în Ierusalim însă studiile le-a făcut la Istanbul. Este absolvent al secţiei de filologie al Facultăţii de filologie şi istorie. Un timp a trăit la Paris. A fost profesor, inspector şcolar, prefect. A colindat satele şi oraşele mici din Turcia. a studiat literatura populară şi a scris prelegere despre eroul legendar Korolu, Kocyigit Korolu. Impresiile sale despre spectacolele date la sate le-a adunat în cartea Koy Temsilleri Spectacolele din ţară. În domeniul dramaturgiei a sris următoarele piese: Koşebaşi La colţ, Bir Pazar Gunu Într-o zi de duminică, Satilik Ev Casa de vânzare. Poeziile sale le+a publicat într-un singur volum Şiirler Poezii în Ahmet Kutsi Tecer a sric poezii didactice sau lirice. Poetul este în căutare, dar ce anume nu este clar nici pentru el. NEREDESİN Geceleyn bir ses böler uykumu, İçim ürpermeyle dolar: -Nerdesin Arıyorum yıllar var ki ben onu, Aşıkıyım beni çağran bu sensin Gün olur peşımden yürür beraber, Ansızın haykırır bana:-neredesin bütün sevgileri atıp içimden, Varlığmı yalnız ona verdim ben. Elverir ki bir gün bana deriden Ta derinden bir gün bana : -Gel desin Crează o lume neclară, imaginară. TURKUM Gecmise bir bak ey dinliyen, Fatih Bizans onunde namaz kildilir. Sen ki caresizliklerle inliyen, Turk dedigin dusmani mekterle yildirir. Edabalinin evindeki Osaman ciga bak, Bagrindan agac yeserdigini gorur. Sonra ona nasib eder ya HAK Soyundan gorunmemis ordu gorunur. Sulayman daki kanuna bak.ogren Nasil tutmus uc kitayi elde. Biri binlercesinin canina degen, Fetikler yapmis belde belde. Sanli serefli tarihe sahipsin, Dogrul kendini kucumseme. Bu dunyada sen hapissin, Cekici vur artik zincirlerine. Sahlan artik kalk ayaga, Goster kendini tum keferelere. Yaz sanini denize daga, Ve seni kucuk goenlere. Yazan: Memet İrfan BİR HÜLYA Billür bir sarayın içinde kızlar, (Kim bilir belki de onlar kardeştir) Ta mahşere kadar orda yalnızlar, (Belki de melekler onlara eştir) Hepsinin mahbesi bir sıra oda, (Geçen ömürleri bir büyülü düş) Bütün gözbebekleri bir arada (Ne kucaklamaş var, ne ses, ne öpüş) Billur bir sarayn icinde kızlar, Birbirinden uzak ve bir arada Ta mahşere kadar orada yalnızlar, Ta mahşere kadar, belki sonra da. În anii treizeci politica statului era de a ridica nivelul de trai al ţăranului, mulţi profesori şi învăţători se duc la sate, cercetează modul de viaţă, obiceiurile, folclorul turc. Din dragoste pentru sat, pentru popor poetul a scris poezia Orta Bir Koy Var Uzakta Acolo departe este un sat. Orada Bir Köy var Uzakta Orada bir köy var uzakta, Gezmesek de, tozmasak da O köy bizim köyümüzdür. Orada bir ev var uzakta, O ev bizim evimizdir. Yatmasak da, kalkmasak da O ev bizim evimizdir. Orada bir ses var uzakta, O ses bizim sesimizdir. Duymasak da, tınmasak da O ses bizim sesimizdir. Orada bir dağ var uzakta, O dağ bizim dağmızdır. İnmesek de, çikmesek da O dağ bizim dağmızdır. Orada bir yol var uzakta O yol bizim yolumuzdur. Dönmesek de, varmasak da O yol bizim yolumuzdur. Poetul a îndrăgit literatura populară. Sub infulenţa ei a reuşit să redea atmosfera de veselie de la o petrecere. Parcă auzim sunetele de saz şi vedem fetele dansând. Toată lumea este veselă, dar pe autor tristeţea nu-l părăseşte. Çekin halay, çalsın durmadan sazlar Çekin ağır ağır, halay düzülsün... Süzülsün oyunlar, süzülsün nazlar, Ince beller, mahmur gözler süzülsun.... Kayan yıldız gibi geceki izden, Bakışlar saçılsın kirpiğinizden. Etekler içinde naz eden dizden Üzülsün bu deli gönlüm, üzülsün. A. K. Tecer a sris în sistemul metric hece. Limba sa este turcă contemporană. Simpozionul Turc Simpozionul Turc În perioada iulie 2005 Antalia a fost gazda Simpozionului Tinerilor din Lumea Turcă. Ca în fiecare an începând cu 1992 acest eveniment cultural se bucură de prezenţa delegaţiilor tinerilor turci din diferite ţări unde există comunităţi turce. Reamintim că anul trecut această manifestare culturală s-a desfaşurat cu un real succes chiar la noi în ţară la Mamaia. Obiectivul principal acestui simpozion este păstrarea valorilor culturale şi sociale comune tinerilor din lumea turcă precum şi întărirea relaţiilor şi schmbului de experienţă culturală dintre aceştia. Tema centrală a ediţiei din acest an a fost învăţământul şi cultura. Deschiderea oficială a Congresului a avut loc în sala de conferinţe a Hotelului Lara Dinci în prezenţa delegaţiilor permanente a ţărilor din lumea turcă precum şi oficialităţile locale. Delegaţia U.D.T.R. a fost compusă atât din personalităţi ai conducerii cât şi preşedinţii filialelor care au adus cu ei salutul tuturor turcilor din România Ca propuneri din partea delegaţiei noastre au fost enumerate: - realizarea unui dialog permanent precum şi parteneriate educaţionale între unităţi şcolare din România unde se predă limbii turcă cu cele din Turcia; - creşterea numărului de burse în Turcia de la 15 la 30; Cu această ocazie s-a îmbinat utilul cu plăcutul delegaţia noastră având ocazia să poată admira cristalinul Mării Mediterane, Antalia capitala turistică a verii în Turcia, tradiţiile, obiceiurile şi îndeletnicirile fraţilor noştrii turci. Prin grija gazdelor noastre am putut admira Manavgat Şelalesi o cascadă superbă vizitată de aproape toţi turiştii care trec prin Antalia. Ceea ce a făcut natura a completat-o omul prin amenajarea în jurul cascadei a unui superb parc cu dotările necesare turistului de a se simţi bine. La întoarcerea de la Manavgat ne-am abătut pe la Kurşunlu Şelalesi unde am putut admira un loc parcă desprins din rai, o cascadă de aproximativ 50m înălţime cu apă rece şi cristalină în care păstrăvii se simţeau în largul lor. N u l i p s i t ă d e importanţă a fost şi vizitarea centrului istoric şi arhitectural de la Side, loc cu vestigii ale antichităţii antice ce cuprinde un mare amfiteatru precum şi templul lui Apollo. Simpozionul s-a bucurat de aprecierea unanimă a tuturor participanţilor şi ne-am despărţit cu promisiunea de a mai repeta astfel de activităţi benefice nouă tuturor şi nu în ultimul rând lumii turcice.