UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMÂNIA ROMANYA DEMOKRAT TÜRK BİRLİĞİ

Transkript

1 UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMÂNIA ROMANYA DEMOKRAT TÜRK BİRLİĞİ SEPTEMBRIE / EYLÜL Anul IX 2007, Nr. 9 (147) VOCEA AUTENTICĂ ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE str. Bogdan Vodă, nr. 75, etaj 2 Tel/fax: 0241/ hakses@udtr.ro

2 CONDUCEREA U.D.T.R. COMITETUL DIRECTOR Preşedinte:... OSMAN FEDBI Prim-vicepreşedinte:... IUSEIN GEMAL Secretar General:... IBRAIM ERVIN Deputat:... IBRAM IUSEIN Vicepreşedinţi: HUSEIN CADIR... Preşedinte Organizaţia Judeţeană IAŞAR ENVER... Preşedinte Filiala ALI NURHAN... Vicepreşedinte Filiala OMER NAZIF... Secretar Filiala BORMAMBET VILDAN... Vicepreşedinte Filiala Medgidia ARIF MUGELIP... Preşedinte Filiala Mangalia MUSTAFA ASAN... Preşedinte Filiala Cobadin GAVAZOGLU RIZA... Secretar Filiala Techirghiol OSMAN ZIA... Preşedinte Filiala Băneasa MOLOGANI ACCAN... Preşedinte Filiala Babadag ŞEMSI TURHAN... Vicepreşedinte Filiala Bucureşti Preşedinte de onoare: ASAN MURAT CONSILIUL NAŢIONAL Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale: FERHAT NURTEN... Preşedinte Filiala Bucureşti ISMAIL DURAN... Preşedinte Filiala Brăila CERCHEZ ALI... Preşedinte Filiala Călăraşi TALIP LEMAN... Preşedinte Filiala Măcin OMER MEMNUNE... Preşedinte Filiala Isaccea MEMET REDVAN... Preşedinte Filiala Hârşova ALI ŞEFCHET... Preşedinte Filiala Eforie MUSA CAIDAR... Preşedinte Filiala Cernavodă SALIM GEAVIT... Preşedinte Filiala Tuzla BARI MUSELIM... Preşedinte Filiala Cumpăna AZIZ AZIZ... Preşedinte Filiala Văleni ŞACHIR CETIN... Preşedinte Filiala Făurei MEMIŞ CHEMAL... Preşedinte Filiala Carvăn MEMET SEBATIN... Preşedinte Filiala Fântâna Mare HUSEIN SELATIN... Preşedinte Filiala Medgidia ABDULA GHIULTEN... Preşedinte Filiala Galaţi HASAN NAZMI... Preşedinte Filiala Techirghiol PREŞEDINŢII COMISIILOR DE SPECIALITATE Învăţământ... - BORMAMBET VILDAN Religie... - ISLAM REMZI Cultură... - GAFAR SERIN Femei... - AMET MELEK Tineret... - AMET BELKIZ Financiar... - DRAGOMIR NICUŞOR Cenzori... - ACCOIUM DURIE Juridic... - CONSTANTIN PĂLĂU COLECTIVUL REDACŢIONAL Redactor-şef adjunct: Panaitescu Nilgün Secretar de redacţie: Asan Murat Redactori: Gafar Serin, Musledin Firdes, Iomer Subihan, Ibraim Nurgean, Omer Minever, Asan Sorina Cuprins Editorial... 3 Ziua Forţelor Armate Turce... 4 Liderii U.D.T.R. la consultări la Consiliul Minorităţilor Naţionale... 4 Zafer Bayramı... 4 Dervişul Rotitor la... 5 Botez în luna Ramazanului... 5 Ramazan Ayında Sünnet... 5 Cursuri de formare... 6 Consfătuirea cadrelor didactice de limba turcă... 6 Hârşova nın Günleri... 7 Zilele Hârşovei... 7 Turcii şi Românii s-au duelat la fotbal... 7 Türkler ve Romenler Futbol'da Birbirlerine Meydan Okudular... 7 İftar Sofrası... 8 Balkanlarda Ramazan... 9 Kadir Gecesi... 9 Congresul Femeia Turcă din Balcani Expoziţie de ţesături şi artizanat a femeilor comunităţii turce Satul Yayla Iftar la nivel înalt Interviu cu muftiul Muurat Yusuf Şanse egale pentru toţi Obiceiurile de după naştere...17 Romanya da Türk Kültürünün Izleri Simpozionul internaţional De la Sarı Saltuk Baba la Misghin Baba. Mărturii ale culturii turce pe pământul României Yenifoça Esintileri İslam da Orucun Felsefi ve Psikolojik Boyutu Üzerine Yemek Tarifleri Çocuk Sayfası Çocuğa okulla ilgili bilgi verin Adresa de corespondenţă: str. Bogdan Vodă nr. 75, etaj 2 Tel./Fax: hakses@udtr.ro publicaţia on-line: Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R. grafica: Fârtat Cicero I.S.S.N DIRECTOR OSMAN FEDBI Redactor-şef IBRAIM ERVIN Tiparul executat de: s.c. Golden Printing s.r.l. telefon

3 s a y f a 3 DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE! Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian. Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, Viaţă-n libertate ori moarte strigă toţi. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi. İSTİKLÂL MARŞI Kahraman Ordumuza Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak, Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak. O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak; O benimdir, o benim milletimindir ancak! Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl! Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl? Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl Dalgalan sen de şafaklar gibi ey nazlı hilâl! Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!.. Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!.. Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl! Din nou despre învăţământul românesc Fără doar şi poate criza în care s-a adâncit învăţământul e departe de a fi rezolvată. Timp de 17 ani asistăm neputincioşi cum o serie de miniştri experimentează, dar, din păcate, nu în laboratoare ci direct pe viu, adică pe nervii elevilor, profesorilor şi părinţilor diverse politici educaţionale. Singurul fapt pozitiv e că subiecţii supuşi experimentelor nu au luat-o razna. Semn că nivelul suportabilităţii e totuşi ridicat în România. În loc să se rezolve problemele stringente ale elevilor şi profesorilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a întocmit un nou proiect de Lege a Învăţământului. Am râs cu toţii la năstruşnicele propuneri ale şefilor învăţământului românesc referitor la modificarea strcturii şcolare etc., etc. Sperăm în final într-o abordare serioasă, comprehensivă a problemelor educaţiei şi învăţământului. Ervin Ibraim D I N A C Ţ I U N I L E U N I U N I I Andrei MUREŞANU Mehmet Akif ERSOY

4 Septembrie / Eylül 2007 s a y f a 4 s a y f a 5 Ziua Forţelor Armate Turce Preşedintele Uniunii Democrate Turce din România, Osman Fedbi şi secretarul general Ervin Ibraim împreună cu conducerea filialei Bucureşti a U.D.T.R. au participat la manifestările organizate de Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti, cu ocazia Zilei Forţelor Armate Turce. Astfel, cu acest prilej conducerea UDTR a depus o coroană de flori la Cimitirul Eroilor Turci din Bucureşti. În fiecare an, pe 30 august, în Turcia se aniversează Ziua Victoriei prilej cu care au loc parade militare, în care forţele armate de elită defilează şi expun tehnică de luptă, de ultimă generaţie. La Bucureşti, ambasadorul Turciei Ahmet Rıfat Okçün şi ataşatul militar, col. Saner Sağcan au oferit o recepţie la care au participat lideri ai comunităţilor turce şi tătare, oameni de afaceri turci precum şi alţi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice din România. Sorina Asan Zafer Bayramı T.C. Bükreş Büyükelçiliği tarafından Zafer Bayramı vesilesi ile düzenlenen törene Birliğimizi gururla temsil eden Sn. Fedbi Osman Genel Başkan ve Sn. Ervin İbraim Genel Sekreter katıldılar. Bu münasebetle, birliğimizin başkanlığı Bükreş Türk Kahramanları Mezarlığına iki çelenk koydular. Her yıl, 30 Ağustos ta, Türkiye'de Zafer Bayramı kutlanıyor. Bu vesile ile geçit törenleri yer alıyor. Bükreş te, T.C. Bükreş Büyükelçisi ve Askeri Ataşesi Türk ve Tatar derneklerin liderlerini ve Türk iş adamlarını bir recepsiyona davet ettiler. Minever Omer Liderii U.D.T.R. la consultări la Consiliul Minorităţilor Naţionale Preşedintele Uniunii Democrate Turce din România, Osman Fedbi, deputatul U.D.T.R. Ibram Iusein şi secretarul general U.D.T.R. Ervin Ibraim au participat pe 25 septembrie, la Bucureşti, la Palatul Victoria, la reuniunea plenară a Consiliului Minorităţilor Naţionale. Reuniunea a avut ca obiectiv formularea punctului de vedere al minorităţilor naţionale cu privire la Proiectul de lege a învăţământului preuniversitar. Proiectul se află în fază de definitivare la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, urmând să intre pe circuitul de aprobare la Guvern, iar apoi în Parlament. La această rundă de consultări cu liderii minorităţilor naţionale au participat: Gabriella Pasztor, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Attila Marko, secretar de stat, la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, reprezentanţi ai Direcţiei Generale de Învăţământ în Limbile Minorităţilor şi Relaţia cu Parlamentul. Liderii UDTR agreează în general actualul proiect al legii învăţământului şi propun ca eventuale modificări, admiterea formării de grupe cu minim 7 elevi pentru studiul limbii materne şi să nu se mai specifice că studiul limbii materne se efectueză la cerere. La finalul discuţiilor au fost prezentate informaţii despre noul post de radio DEKA cu programe şi emisiuni cu şi despre minorităţile naţionale. Sorina Asan Dervişul Rotitor la Uniunea Democrată Turcă din România a participat în calitate de partener la proiectul Dervişul Rotitor iniţiat de Muftiatul Cultului Musulman din România şi Primăria Konya din Turcia. Proiectul a inclus trei spectacole prezentate de 20 de călugări rotitori şi instrumentişti din Konya la Bucureşti, şi Medgidia, în perioada 31 august-2 septembrie. Spectacolul Dervişul Rotitor a deschis manifestările din România consacrate poetului şi filozofului Mevlana Celaleddin Rumi, cu ocazia Anului Mevlana, decretat de UNESCO, la împlinirea a 800 de ani de la naşterea acestuia. Filozofia promovată de Mevlana a atras mulţi oameni prin caracterul său umanist, tolerant faţă de toate religiile şi faţă de toate naţiunile. Poet mistic, Mevlana a fondat gruparea MEVLEVI cunoscută şi sub numele de Dervişii rotitori. Dansul ritual al dervişilor rotitori simbolizează eliberarea sufletului de problemele pământeşti, pregătirea acestuia pentru comuniunea cu divinitatea. Dansul conţine trei componente, care reprezintă stadiile de cunoaştere ale lui Dumnezeu. În primul dans, dervişii se rotesc de trei ori, în partea a doua îşi dau jos pelerinele, gest ce simbolizează eliberarea de legăturile pământeşti, pregătirea pentru comuniunea cu divinitatea. Apoi, încep să se învârtească, ţinând palma mâinii drepte ridicată în sus şi palma mâinii stângi lăsată în jos simbolizând: ceea ce primim de la Dumnezeu dăm omului iar noi nu avem nimic La, dervişii rotitori din Konya au urcat pe scena Casei de Cultură şi timp de oră şi jumătate au plutit în sunet de nai, în dansul sema. Un public numeros, receptiv la rugămintea organizatorilor de a nu aplauda decât la sfârşit şi de a păstra linişte deplină, pentru a-i lăsa pe dansatori să se concentreze a asistat la comuniunea dansatorilor cu divinitatea. Reprezentantul Primăriei din Konya a oferit conducerii Uniunii Democrate Turce din România, operele complete ale lui Mevlana, în limba turcă. Uniunea Democrată Turcă din România a asigurat etnicilor turci din Tuzla, Techirghiol şi Cumpăna mijloace de transport pentru deplasarea la spectacol. Manifestările consacrate lui Mevlana au continuat cu Simpozionul Internaţional De la Sarı Saltuk Baba la Miskin Baba-Mărturii ale culturii turce pe pământul României desfăşurat în perioada 4-6 septembrie la Biblioteca Judeţeană din şi a reunit profesori universitari din România, Turcia, Macedonia, Polonia, Azerbaidjan şi Iran, care au prezentat comunicări ştiinţifice depre biografia şi opera lui Mevlana. Sorina Asan Botez în luna ramazanului La iniţiativa preşedintelui organizaţiei judeţene a UDTR, Husein Cadir, Preşedintele Uniunii Democrate Turce din România, Osman Fedbi, preşedintele de onoare Asan Murat şi şeful comisiei de religie Islam Remzi au participat la botezarea a 15 copii din familii defavorizate, din localitatea Castelu. Copiii au fost aleşi din rândul famillilor nevoiaşe, familii care nu aveau mijloace financiare să organizeze un botez, conform tradiţiei religiei islamice. Micilor musulmani le-au fost cumpărate costume de botez şi leau fost oferite cadouri şi bani. Cu ocazia botezului, conform tradiţiei a fost sacrificat un berbec. Astfel de acţiuni sunt specifice lunii ramazanului, când credincioşii musulmani sunt toleranţi şi îi ajută material şi financiar pe cei aflaţi în dificultate. Sorina Asan Ramazan ayında sünnet Birliğimizin Köstence vilayetin şube başkanı Sn. Husein Cadir beyin inisiyatifinde, Kastelu köyünde yoksul ailelere ait 15 çocuk sünnet edilmiştir. Husein Cadir bey in yanında, birliğimizi temsil eden genel başakanımız Sn. Fedbi Osman bey, onursal başkan Sn. Murat Asan bey ve din komisyonu başkanı Sn. Remzi İslam bey katıldılar. Çocuklar, müslüman dininin törenlerine göre sünneti yapmaya güçleri olmayan ailelerden seçilmiştir. Küçük müslümanlarımıza sünnet elbiseleri, hediyeler ve para takdim edilmiştir. Sünnet vesilesi ile ve törenlere göre bir kurban da kesilmiştir. Minever Omer

5 Septembrie / Eylül 2007 s a y f a 6 s a y f a 7 CURSURI DE FORMARE În perioada 3-7 septembrie a.c. un grup de 6 profesori care predau limba turcă a participat la programul de formare continuă intitulat Curriculum şi Metodologia inspecţiei şcolare destinat metodiştilor pentru limbile materne bulgară, cehă, slovacă, sârbă şi turcă organizat de C.C.D. Timiş la Colegiul Naţional Loga Timişoara. Temele abordate au fost: Managementul stresului, Elemente de disciplinare pozitivă, Proiectare didactică, Evaluare didactică, Inspecţia şcolară. La acest curs au participat următorii profesori: d-nul Tahsin Akşit directorul adjunct Colegiul Naţional Kemal Ataturk Medgidia, d- na Seidali Zulfie director Grădiniţa Nr. 58, d-na Bormambet Vildan, institutor limba turcă Şc. Nr.1 C-tin Brâncuşi Medgidia, d-ra Iomer Subihan prof. limba turcă Şc. Nr. 30 Ghe. Ţiţeica şi Lic. Program Sportiv Nic. Rotaru, d-na Anefi Icbal institutor Şc. Nr. 12, d-ra Abibula Şeila înv. Şc. Nr. 1 Valu lui Traian. În aceeaşi perioadă alţi 6 profesori de limba turcă au participat la Arad la cursul de formare pentru predarea Istoriei şi tradiţiilor minorităţilor bulgară, cehă, slovacă, sârbă, turcă. Profesorii participanţi la acest curs au fost d-ul Mustafa Ali Doğru înv. Colegiul Naţional K.Ataturk Medgidia, Menai Ghiulendan prof. Şc. Nr. 1 Valu lui Traian, Ali Imra prof. Şc. Nr. 24, Veli Lacme prof. Şc. Nr. 5 Medgidia, Seit Ali Feidan prof. Şc. Nr. 5. Temele cursului de formare de la Arad au fost: Prezentarea concluziilor şi rezultatelor întrunirii de la Bran vizând rolul cercetării şi predării istoriei în relaţiile interetnice, Perspectivele care se deschid predării istoriei minorităţilor naţionale prin adoptarea ordinului MECT.NR 1529/ Politici interculturale în educaţie, Strategii pentru promovarea, cunoaşterea şi acceptarea diversităţii/alterităţii, Metode de educaţie nonformală cu rol facilitator în medii interculturale, Obiceiuri şi tradiţii comune şi diferite, Elemente de aculturaţie, Abordări inter şi transdisciplinare în orele de istorie şi tradiţiile minorităţilor, Identitatea între particularisme şi universalism., Rolul bisericii şi al şcolii în menţinerea identităţii naţionale, Comunitatea bulgară din Vinga. Studiu de caz, Relaţiile cu conlocuitori majoritari respectiv cu alte minorităţi. Relaţii cu patria de origine. Contribuţia minorităţii la îmbogăţirea patrimoniului cultural al României. Schiţarea unui proiect intercultural vizând minorităţile bulgară, cehă, slovacă, sârbă şi turcă. Rezultatele acestui curs s-au concretizat în schiţarea a două proiecte. Primul proiect Banatul şi Dobrogea Interculturalitate nu doar multiculturalitate între Col.Naţ.,,Regina Maria şi Lic.Teoretic,,D.Obradovici Timişoara. Responsabili de proiect sunt Ali Imra şi Seit Ali Feidan. Al doilea proiect Cunoaşterea prin înlăturarea prejudecăţilor între Lic. Teoretic Budoi Bihor şi Colegiului Naţional K. Ataturk Medgidia. Responsabil de proiect este Mustafa Ali Doğru. Grupul de profesori de la Arad a vizitat punctele turistice din Arad, Mânăstirea Catolică Maria Radna şi bazar turcesc din Lipova, comunitatea sârbească din Gai, comunitatea bulgară din Vinga, comunitatea slovacă din Nădlac. SUBIHAN IOMER Consfătuirea cadrelor didactice de limba turcă Sâmbătă 22 septembrie a.c. la Colegiul Naţional K.Ataturk din Medgidia a avut loc consfătuirea cadrelor didactice care predau limba turcă şi religie islamică. La şedinţă au participat d-ul Haluk Ağca - consul general al Republicii Turcia la, d-na Ali Leman-inspector de specialitate în cadrul M.E.C., d-na Ene Ulgean-inspector de specialitate în cadrul I.S.J., d-ul Tahsin Akşit - director adjunct al Colegiul Naţional K. Atatürk Medgidia,d-ul Iusuf Murat - muftiul Cultului Musulman din România,d-ul Ablachim Onder, consilier de cult, d-ul Saladin Agiacai-preşedintele U.D.T.T.M.R., d- na Vildan Bormambet, vicepreşedinte U.D.T.R., metodişti, îndrumători de cerc pedagogic şi cadre didactice. Ordinea de zi a cuprins următoarele puncte: Prezentarea diagnozei disciplinei Limba şi literatura turcă pentru anul şcolar , Formele de comunicare pedagogică:monitorizare şi propuneri de impulsionare, Demersuri întreprinse pentru introducerea studiului Istoriei şi tradiţiilor minorităţlor turcă şi tătară, Olimpiadele şcolare de Limba şi literatura turcă, Relaţiile comunitare: exemple de parteneriate interşcolare, interinstituţionale, Managementul specialităţii, Proiecte de activităţi pentru anul şcolar , Constatări generale. Hârşova nın Günleri Hârşova, eski Osmanlı kalesi, bu sene de kasabanın günleri vesilesi ile düzenlenmiş olan faaliyetin ev sahipliğini yaptı. Harşova lı Türkler ve seyirciler için etkinlik geleneksel Türk mutfağı ziyafeti ile başladı ve günün ikinci kısmında müzik ve dans gösterisi ile devam etti. Romanya da yaşayan diğer azınlıklar yanında, birliğimizin folklor grupları Delikanlılar ve Fidanlar güzel bir program sundular. Turcii şi Românii s-au duelat la fotbal În perioada 6-9 septembrie s-a desfăşurat la Turneul Internaţional de Fotbal, destinat echipelor old boys, organizat de Primăria Municipiului şi Fotbal Club Municipal. Turneul Oraşe înfrăţite a reunit echipe de fotbal din, Istanbul, Çorlu (Turcia) şi Kârdjali (Bulgaria). Turneul a debutat în luna mai a acestui an, la Çorlu unde echipa Fotbal Club Municipal s-a clasat pe locul I. La, în prima semifinală s-au întâlnit echipa locală şi cea din Çorlu. Scorul final al partidei a fost de 6-1 în favoarea românilor. Golurile au fost marcate de Gabriel Stan de 4 ori, respectiv Mihai Georgescu şi Adrian Pitu. Golul de onoare al turcilor din Corlu a fost marcat de Yovuz Aksaka în minutul 51, printr-o lovitură de pedeapsă. Căpitanul echipei constănţene, viceprimarul Gabi Stan, a declarat: aşa cum arată şi titulatura, turneul nu este numai o competiţie sportivă dar şi un prilej de apropiere între oraşele participante. În afara jocurilor sportive, oaspeţii au vizitat muzee şi obiective turistice din. Protocolul de înfrăţire între Istanbul şi, semnat în mai 2002 este de altfel cel mai prolific în sensul derulării mai multor programe şi activităţi în domeniile:economic, turistic, social şi sportiv. Sorina Asan Zilele Hârşovei Hârşova, veche cetate otomană, a fost şi anul acesta gazda primitoare a evenimentului dedicate zilelor oraşului. Manifestarea a debutat pentru etnicii turci din localitate, precum şi pentru spectatori, cu o expoziţie de produse culinare tradiţionale turceşti continuând apoi în a doua parte a zilei cu un spectacol artistic. Alături de reprezentanţi ai altor comunităţi etnice, ansamblurile folclorice ale uniunii - Delikanlılar şi Fidanlar au prezentat un frumos program, din cadrul căruia vă prezentăm câteva imagini. Minever Omer Türkler ve Romenler futbol'da birbirlerine meydan okudular 6-9 Eylül 2007 tarihleri arasında, Köstence belediyesi ve Köstence Futbol Klübü'nün organizasyonu altında Köstence şehrinde old boys ekipleri için futbol turnuvası yer almıştır. Kardeş şehirler turnuvasına Köstence, İstanbul, Çorlu ve Kırjali'den futbol ekipleri katıldılar. May ı s ay ı nda Ço r l u'da başlayan turnuva'da Köstence Futbol Klübü birinciliği kazandı. Köstence'de Çorlu ve yerel ekipleri buluştular ve maç Romanya için 6-1 ile bitti. Minever Omer

6 Septembrie / Eylül 2007 s a y f a 8 s a y f a 9 İftar Sofrası Onbir ayın Sultanı olan Ramazan ayı iftar sofraları nedeniyle tüm müslümanları biryere toplayıp insanların kaynaşmalarına vesile oldu. Romanya Demokrat Türk Birliği her sene olduğu gibi bu senede tüm şubelerinde iftar sofraları verdi. 26 Eylül tarihinde güzel bir ortam sağlamak için davete T.C Köstence Başkonsolosu Sn. Haluk Ağca ve eşi ve tüm personel kadrosuyla davetimize iştirak ettiler. İftarda Romanya Demokrat Türk Birliği Başkanı Sn. Osman Fedbi, Genel Sekreteri Sn. Ervin İbraim ve Milletvekilimiz Sn. İbram İusein misafirleri ağarladılar.romanya Müftülük tarafından Sn. Musledin Revin, Romanya Tatar Türklerin Başkanı Sn.Agiacai Saledin, Köstence Belediyesi tarafından Sn. Dayan Fetislam, Dobruca Türk İşadamşları Derneği tarafından Sn. Hacı Vural ve Zeki Uysal katıldılar. Öğretmenlik kutsal bir görev olduğundan dolayı biz Birlik olarak onları aramızda görmekten onur duyduk. Davetimize Müfettişlikten öğretmenlerimizi destekleyen ve her zaman yanlarında bulunan Sn. Cevat Nejdet ve Sn. Ulcan Ene katıldılar. Uluslararası bilgisayar liseden Sn. Salih Katırcı ve Ali Rıza Karagöz müdürleri katıldılar. Ovidius Üniversitesinden Sn. Eyyüp Şahin ve Mamut Enver eski öğrencilerini yalnız bırakmadılar. Maksat birlikte olmak ve iftarın bereketinden istifade etmek olunca program güzel geçti. Davetimize katılan tüm misafirlerimizi ağarlamak bize mutluluk verdi. 24 Eylül Romanya Demokrat Türk Birliği Eteks lokantasında iftar sofrası düzenledi. İftara yönetim kurulu ve tüm personel kadrosunu bir yere getirerek güzel bir ortam oluşturdu. İftarda Birliğin Başkanı Sn. Osman Fedbi, Onursal Başkan Sn. Murat Asan ve Genel Sekreter Sn. Ervin İbraim, Din Komisiyonu Başkanı Sn. İslam Remzi, Milli Eğitim Müfettişlikten Sn. Gevat İsmet, Tuna vakfından Sn. Mesut Kartal bey katıldılar. Pe data de 24 septembrie Uniunea Democrată Turcă din România a organizat o masă de iftar la restaurantul Eteks din. La această masă au fost invitaţi membrii comitetului director şi personalul U.D.T.R. Din partea conducerii U.D.T.R. au fost prezenţi preşedintele U.D.T.R. d-nul Osman Fedbi, secretarul general, d-nul Ervin Ibraim şi preşedintele comisiei de religie d-nul Islam Remzi. Prezenţi la această invitaţie au fost d-nul Gevat Ismet din cadrul ISJ şi directorul fundaţiei Tuna domnul Mesut Kartal. Această masă a fost un prilej de a ne cunoaşte mai bine şi de a beneficia de spiritualitatea din perioada ramadanului. Firdes Musledin Balkanlarda Ramazan Kardeşlik Sınır Tanımaz sloganı ile 27 günde 12 ülke açılan iftar ve gönül sofrasıyla Balkanlarına Kardeşlik Köprüsü olan Balkanlarda Ramazan Romanya'ya 9 Ekim tarihinde ulaştı. Bu sene ilk defa kardeşlik konvoyu Fransa, Almanya ve Avusturya'ya ulaştı. Köstence Piata Ovidiu meydanına 2000 kişiye 16 aşcı mantı, kavurma ve baklavalar hazırladılar. Program dua ile başladı, ilahi ve tasavvuf müziği ile devam etti. Konya'dan Sema grubu iftar konvoyunu Bayrampaşa Belediyesi, yalnız bırakmayarak gösterileri ile davetlileri büyülediler, böylece program Müftülüğü, Romanya Romanya Müslümanları geç saatlere kadar devam etti. İftarı Demokrat Türk Birliği, Romanya Demokrat Türk Tatar Müslümanların Birliği ve derneklerin yardımlarıyla düzenlenmiştir. Bayrampaşa Belediyesinin Başkan yardımcısı Sn. Mustafa Demirkan, Romanya Müftüsü Sn. Murat Yusuf, Romanya Demokrat Türk Birliği Başkanı Sn. Osman Fedbi ve Romanya Demokrat Türk Tatar Müslümanların Başkanı Sn. Agiacai Saledin canlı yayında konuştular. Basın ve medya eksik olmadı Türk ve Römen kanalları programı canlı yayınladılar. Firdes Musledin Pek çok hayır ve bereketi bünyesinde barındıran, manevî haz ve vecdin doruğa ulaştığı Ramazan ayının son günlerine yaklaşmanın hüznünü taşırken, bin aydan daha hayırlı olan Kadir Gecesi ne kavuşuyor olmanın sevinç ve heyecanını yaşıyorduk ki soydaşlarımızı bir yere toplayıp onlara birşeyler yapmayı düşündük. Cami soh- Kadir Gecesi betlerine katılarak soyadaşlarımız Kadir Gecesinin önemini dinleyerek mevlid, ilahi, dualar okudular, namaz kıldılar. Romanya Demokrat Türk Birliği olarak bizlerinde bu gecenin faziletinden istifade etmek isteyerek Hünkar, Eforie, Cumpana, Techirghiol ve Mecidiye camilerine helva ve pesmet hazırlanmazı için erzak verdik. Müslüman kardeşlerimizin camileri doldurduklarını görünce duygulandık. Firdes Musledin

7 Septembrie / Eylül 2007 s a y f a 10 s a y f a 11 În perioada septembrie a.c. a avut loc la cel de-al III lea Congres al Femeii Turce din Balcani. Pentru a afla mai multe amănunte despre acest eveniment am stat de vorbă cu Melek Amet, şefa comisiei de femei din cadrul Uniunii Democrate Turce din România. R: - Cine au fost organizatorii acestui congres? M.A. - Congresul a fost organizat de către Asociaţia Generală de Prietenie şi Solidaritate a Femeilor din Lumea Turcă reprezentată de d-na Şenol Bal, actualmente deputat de Izmir în Parlamentul Republicii Turcia, în colaborare cu Comisia de Femei din cadrul Uniunii Democrate Turce din România şi Organizaţia de Femei a UDTTMR. R: - Cine a participat? M.A. - La acest congres au participat peste 200 de delegate din ţară şi străinătate: Turcia, Bulgaria, Macedonia, Grecia, Kosovo şi Republica Moldova. R: - Cine a participat la deschiderea oficială? M.A. - Deschiderea oficială a avut loc la Bibloteca Judeţeană I.N. Roman. Au participat oficialităţi din ţară şi străinătate: d-nul Haluk Ağca, Consulul General al Republicii Turcia la împreună cu soţia d-na Deria Ağca, d-na Şenol Bal, preşedinta Asociaţiei Generale de Prietenie şi Solidaritate a Femeilor din Lumea Turcă, d-na Gâju Mariana, primarul comunei Cumpăna, d-na Sevim Musafa, preşedinta organizaţiei de femei din cadrul UDTTMR şi alte oficialităţi. R: - Care au fost temele abordate? Congresul Femeia Turcă din Balcani M.A. - Congresul a avut ca teme principale de discuţie: problema integrării, continuităţii şi progresului în muncă a femeilor turce din Balcani şi dezbateri cu privire la învăţarea, promovarea, utilizarea şi dezvoltarea Uniunea Democrată Turcă din România a organizat în data de 29 septembrie 2007, la restaurantul Eteks din o expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti, costume populare şi obiecte de artizanat continuând seria de proiecte consacrate păstrării zestrei culturale şi spirituale. Iniţiativa organizării acestei activităţi aparţine preşedintei Comisiei de Femei a U.D.T.R. d-na Amet Melek, cu sprijinul membrelor comisiei, având drept scop păstrarea şi cultivarea valorilor culturale ale comunităţii turce, comunicarea între femeile de etnie turcă şi selecţionarea celor mai frumoase lucrări în vederea realizării unei expoziţii în sediul U.D.T.R.. În cadrul expoziţiei au fost prezentate obiecte de vestimentaţie vechi păstrate de femei şi transmise din generaţie în generaţie, bindallı, papucii cu vârful întors care sunt demni de poveşti tradiţionale, aşa cum este şi dokuz, element ce se regăseşte şi în zilele noastre la nunţile turcilor dobrogeni, faimosul ibric cu care se pregăteşte cafeaua la nisip. Invitaţi la această acţiune au fost d-na Derya Ağca, soţia d-nului consul general al Republicii Turcia la care a fost încântată de această iniţiativă a femeilor şi a declarat că limbii turce în acest spaţiu. R: - Ce ne puteţi spune despre programul congresului? M.A. - Programul congresului a fost foarte încărcat, discuţiile purtându-se atât în sala de conferinţă cât şi printre reprezentantele femeilor turce. Astfel participantele la congres au vizitat geamia din Babadag şi mormântul lui Sarı Saltuk Baba, unde au fost întâmpinate de femeile comunităţii turce. Următoarea oprire a fost geamia Isak Dede Turbesi din Isaccea şi la Cimitirul Eroilor Turci din Brăila unde s-a depus o coroană de flori. Expoziţie de ţesături şi artizanat a femeilor comunităţii turce La Galaţi delegaţia de femei s-a întâlnit cu preşedinta filialei UDTR din localitate d-na Gulten Abdula unde în cadrul reuniunii s-au purtat discuţii despre problemele sociale ale femeilor de etnie turcă dar şi despre cultivarea limbii turce în ţările unde aceaste nu este limba oficială, apoi s-a vizitat Poarta Otomană şi alte obiecte de interes turistic. În ultima zi a programului am vizitat centrul comercial al oraşului şi staţiunile de pe litoralul românesc cumpărând obiecte de artizanat românesc. este un lucru deosebit că femeile din comunitatea turcă păstrează încă elemente de tradiţie şi artizanat turc, membre ale U.D.T.T.M.R. şi presa locală. Tot în cadrul expoziţiei a fost organizat un concurs unde cele mai bune lucrări au fost premiate. S-au acordat 9 premii: premiul I Cherim Sevidangoblen, premiul II Gafar Serin-pictură Ebru, Melek Osman- macrame, premiul mâini de aur Nilgün Panaitescu, premiul special, Asan Nazmie, premiul pentru perseverenţă- Feizi Farie, premiul altın anne - Sucuran Iomer, premiul pentru creativitate- Bari Emine şi premiul pentru popularitate- Şaver Suliman. Pentru că ne aflăm în luna Ramadan, luna în care se fac acte de caritate, se oferă mese de iftar Comisia de Femei a U.D.T.R. a oferit expozantelor masa de iftar. Activitatea a fost încununată cu succes şi de aceea felicităm pe această cale comitetul de organizare. R: - Care sunt hotărârile luate în cadrul acestui congres în ceea ce priveşte organizarea următorului congres? M.A. - Am stabilit că următorul Congres al Femeilor Turce din Balcani se va desfăşura peste doi ani în Turcia, la Izmir. Cu ocazia congresului de la au fost desemnate şi delegate în cadrul conducerii Uniunii Femeilor Turce din Balcani. Astfel UDTR este reprezentată de d-na Melek Amet, d-na Gulten Abdula şi d-na Durie Accoium. Nurgean Ibraim Nilgün Panaitescu

8 Septembrie / Eylül 2007 s a y f a 12 s a y f a 13 Satul Yayla Satul Yayla (General Praporgescu) aşa cum îi arată şi numele din turcă poieniţa din vale se afla într-o pitorească zonă a nordului dobrogean, face parte din comuna Cerna, judeţul Tulcea, este situat pe partea dreaptă a şoselei Măcin- Tulcea. Specificul satului vine de la o cismea cu un debit constant de apa iarna şi vară care, de sute de ani, nu a secat niciodată şi prin două ţevi curge apă, de calitate foarte bună, în uluce ce servesc la adăpatul animalelor. Vara apa este foarte rece iar iarna ies aburi din ulucele unde se adună. S-a păstrat secret locul de unde izvoreşte apa, astfel că, acum localnicii, cu toate că sunt binecuvântaţi cu această apă nu cunosc locul de unde provine. Dovadă că satul este foarte vechi şi a fost locuit de turci este Cimitirul Islamic din partea de nord-vest a localităţii, întins pe mai multe hectare şi cu sute de morminte. În timp, aici au fost înhumaţi sătenii din Omurlar (sat desfiinţat) Yayla şi Akpınar (Mircea Vodă). Prin anii 50 cei mai mulţi turci din localitate s-au mutat în oraşele apropiate şi pe cale naturală s-a ajuns în situaţia că în sat nu mai există nici un turc. Satul este mic cu până 150 locuitori, în regimul trecut trebuia să dispară, după revoluţie a început să se populeze din nou prin reintoarcere localnicilor. Până nu demult cimitirul era o oază de verdeaţă, mormintele se aflau la umbră unor falnici stejari şi alte tipuri de foioase. Copacii au fost tăiaţi de necunoscuţi şi păduricea, care delimita cimitirul, a dispărut. În ziua de 9 septembrie 2007, un grup numeros - 35 persoane, de locuitori ai Macinului împreună cu imamul Talip Revan, s-a deplasat la acest cimitir pentru a comemora morţii înhumaţi aici. Au mai venit şi locuitori din Ciucurova, Tulcea precum şi din Yayla. Decanul de vârstă al acţiunii a fost d-na Silistrali Miream (85 ani) Omagierea s-a făcut conform regulilor din religia islamică. Imamul a citit versete din Coran şi Allah kabul etsin! Aşa cum este obiceiul s-au servit aperitive, dulciuri, fructe si sucuri. Deplasarea a fost posibilă prin bunăvoinţa sponsorului Haron Bechir care a pus la dispoziţie, în mod gratuit, un autocar. Pe Dealul Kervant, situat între Turcoaia şi Cerna, unde nu cu mulţi ani în urmă, într-un accident de circulaţie şi-a pierdut viaţa d-nul Mudi Asan, administratorul al SC ICAR SRL Măcin societate de construcţii, om iubit şi respectat de macineni, am oprit şi împreună cu soţia acestuia s-a cinstit memoria distinsului om de afaceri. Acţiunea a fost reuşită. Oamenii s-au simţit bine. Ne-a ajutat şi timpul frumos şi locaţia. Mulţi s-au bucurat când şi-au regăsit cunoştinţele pe care nu le văzuseră de mult timp. Autocarul s-a defectat şi nu am reuşit să mergem la cişmea să bem apă şi să ne punem câte o dorinţă, în faţa acestui minunat dar al naturii apa. Aşa că ne-am pus de gând sa ne reîntoarcem.. Allah yardim etsin! Tare aş vrea ca acesta să fie un început şi acţiunea să aibă un caracter permanent şi să se poate realiza o, în prima duminică după 6 mai Hîdrellez când s-a înpămintenit tradiţia prin care turcii îşi comemorează morţii la cimitire. Acesta este Yayla, o veche localitate de care astăzi nu se mai ştie aproape nimic. Nagia Memet Iftar la nivel înalt Muftiatul Cultului Musulman a organizat anul acesta masă tradiţională de iftar la cel mai înalt nivel. Preşedintele României, Traian Băsescu a onorat cu prezenţa invitaţia D-lui Muftiu, Murat Iusuf. La această masă au fost invitaţi ambasadorii statelor islamice acreditaţi în România, deputatul Uniunii Democrate Turce domnul Iusein Ibram, deputatul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco Musulmani din România domnul Amet Aledin şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii Nicholas Taubman. Şeful Cultului Musulman D-nul Iusuf Murat a afirmat că masa de iftar a fost o acţiune în premieră organizată de către Muftiatul Cultului Musulman. Scopul nostru este acela de a dezvolta relaţiile de colaborare cu statele islamice care au reprezentanţe în România, în ceea ce priveşte cultura, educaţia şi religia dar şi consolidarea relaţiilor cu celelate culte din România. Preşedintele Traian Băsescu s-a declarat onorat să se adreseze reprezentanţilor comunităţii musulmanilor şi tuturor invitaţilor. Preşedintele României a vorbit despre importanţa convieţuirii interetnice cât mai bune menţionând că ţara noastră este un model legat de modul în care minorităţile sunt protejate de modul în care ele pot evolua şi un model de bună înţelegere între oameni având cetăţenie română dar naţionalităţi diferite. Cheia convieţuirii de sute de ani cu minoritatea musulmană şi cu alte minorităţi a fost toleranţa pe care nu numai românii, ca majoritari, au arătat-o musulmanilor, dar şi musulmanii, ca minoritari au arătat-o românilor, a declarat preşedintele Traian Băsescu. Traian Băsescu a arătat că sunt sute de ani de când comunitatea musulmană trăieşte pe pământ românesc şi a devenit parte a naţiunii române, a culturii române, a respectului pe care românii l-au avut faţă de musulmani şi musulmanii faţă de români. România este deschisă accesului cetăţenilor din statele musulmane. Vreau să cred că exemplul pe care îl găsesc aici va fi respectat, acceptat şi toţi vom reuşi să ne respectam reciproc cultura, obiceiurile, pacea. Domnia sa a menţionat că dorinţa de pace şi securitate a musulmanilor stabiliţi în România de multă vreme, dar şi a românilor a fost cheia succesului convieţuirii. Şeful statului a subliniat ca România va continua să fie o ţară care respectă toţi cetăţenii, indiferent de naţionalitate, o ţară care va continua să stimuleze păstrarea obiceiurilor, tradiţiilor fiecărei minorităţi. Minorităţile, atunci când sunt respectate, devin ca diamantele pe un colier la gâtul unei femei frumoase. Mult timp România a fost subiect al supravegherii asupra modului în care minorităţile îşi au drepturile protejate. Traian Băsescu a spus că este o onoare pentru el să se adreseze reprezentanţilor comunităţii musulmane, imamului de Bucureşti, finei sale tătăroaice, ambasadorilor prezenţi la eveniment şi muftiului cultului musulman, adresându-se acestuia din urmă cu apelativul domnule muftiu. La rândul său, muftiul cultului musulman a menţionat că modelul interetnic şi inter-religios din Dobrogea, unde se găseşte cea mai mare parte a comunităţii musulmane, este un model unic, apreciat de reprezentanţii străini din spaţiul comunitar şi un model care se doreşte a fi urmat în toate regiunile de pe glob unde trăiesc mai multe etnii. Comunitatea musulmană din România a trăit în bună convieţuire cu populaţia majoritară şi cu celelalte etnii. Ea se bucură de sprijinul instituţiilor statului şi mulţumim pentru păstrarea culturii. Firdes Musledin

9 Septembrie / Eylül 2007 s a y f a 14 s a y f a 15 Rep. - Ce ne puteţi spune despre apariţia Islamului în România? M.Y. - Islamul este una din marile religii ale lumii contemporane şi cuprinde peste un miliard de adepţi, grupaţi în două mari curente: sunniţi şi şiiţi. Populaţia islamică din România (de naţionalitate turcă, tătară, albaneză) aparţine ramurii Sunni. Practica islamului în România este legată de stabilirea pe teritoriul ţării noastre - încă din secolul al XIII-lea - a populaţiei turce şi tătare. Astfel, în anul 1241, tătarii hanatului Hoardei de Aur şi-au instaurat dominaţia şi în diferite zone din vecinătatea Munţilor Carpaţi. Între anii , împăratul bizantin Mihail al XIII-lea Paleologul a acordat căpeteniilor turce Izettin Keykaus şi Sarı Saltık Dede dreptul de a-şi aşeza tabăra militară în ţinutul Dobrogei, cu misiunea de a apăra hotarele Bizanţului de invaziile dinspre nord. Astfel au apărut turcii selgiucizi în zona oraşului Babadag de astăzi. Primele comunităţi musulmane stabile pe teritoriul României s-au constituit abia în sec. XIV-XV, ca urmare a instaurării suzeranităţii Porţii Otomane asupra Principatelor Româneşti, dar ele s-au dezvoltat mai ales în Dobrogea şi în unele localităţi de-a lungul Dunării. În anul 1877 Cultul Musulman din România este organizat în patru muftiate. Între cele două războaie mondiale, prin contopire au rămas numai două, iar în 1943, muftiatele din Tulcea şi s-au unificat, formând un singur muftiat (centru de cult), cu sediul în. Rep. - Muftiatul a demarat împreună cu ambasada Turciei o campanie de construire de minarete, ce ne puteţi spune în acest sens? M.Y. - Muftiatul Cultului Musulman din România a demarat după alegerile din toamna anului 2005 o campanie de construire de noi minarete. În decursul a 2 ani Muftiatul a construit minarete la următoarele geamii: Piaţa Chiliei, Eforie Sud, 2 Mai, Năvodari, Ovidiu, Independenţa, Fântâna Mare, Topraisar, Osmancea, Tuzla, Moşneni, Dobromir, Valea Dacilor. Construirea acestor minarete a fost posibilă cu sprijinul financiar al oamenilor de afaceri de bună credinţă. Rep. - Ne puteţi preciza câte geamii s-au construit şi finalizat în ultimii 2 ani? M.Y. - Muftiatul în decursul acestor doi ani a INTERVIU CU MUFTIUL MUURAT YUSUF construit geamia Ayash 2 din localitatea Năvodari, construcţie finanţaţă în totalitate de către domnul Ayash Muhammed. Vineri, 13 iulie în oraşul Ovidiu a avut loc ceremonia de inaugurare a unui nou lăcaş de cult construit sub directa îndrumare a Muftiatului Cultului Musulman din România. Construcţia geamiei a început cu sprijinul Primăriei Oraşului şi Departamentul de Culte din Republica Turcia. Muftiatul a avut o contribuţie importantă la terminarea construcţiei geamiei din Piaţa Chiliei, geamie care de 11 ani nu se mai termină, precum şi la finalizarea construcţiei geamiei Eforie Sud. Geamia Eforie Sud a fost construită sub directa îndrumare a Muftiatului Cultului Musulman din România. Construcţia acestui lăcaş a început în anul Primăria şi Consiliul Local au contribuit la construirea acestei geamii cu peste trei miliarde de lei. Pe lîngă Primăria oraşului Eforie, pe lista de onoare a celor ce au donat sume importante pentru ridicarea acestei geamii se află şi Departamentul de Culte al Turciei, oameni de afaceri, Institutul Ecumenic din Geneva şi Comunitatea Musulmană din Eforie. Este de menţionat faptul că, Comitetele geamiilor unde s-au construit geamii noi au fost active şi au avut o contribuţie substanţială la terminarea acestor lăcaşe de cult. Instituţia noastră a mai demarat şi un program de construire şi reparare de case mortuare şi a început cu construirea casei mortuare din, Cimitirul Anadalchioi, Casa mortuară Lazu, Casa mortuară Moşneni, a început renovarea casei mortuare a Cimitirului Central Musulman. S-a restaurat mormântul lui Sarı Saltuk Dede, monument istoric care face parte din patrimoniul României. Mormântul lui Sarı Saltuk Dede (Baba) este una dintre cele mai vechi construcţii aparţinând arhitecturii islamice din regiune.despre sosirea lui în Dobrogea există mai multe variante. Însă, după marele istoric Köprülü, Sarı Saltuk împreună cu 700 de ostaşi din Horasan, au fost trimiş în Anatolia de către Ahmet Yesevi pentru a-l ajuta pe Haci Bektaş, iar acesta îl trimite în Dobrogea pentru răspândirea religiei islamice. Anul acesta a început restaurarea geamiei Esmahan Sultan din Mangalia, cea mai veche geamie de pe teritoriul României. Restaurarea acestei geamii este estimată la suma de aproximativ Euro, restaurare care va fi finalizată în totalitate de către omul de afaceri Capa Tunç din Turcia. Rep. - Care sunt activităţile spirituale de actualitate ale muftiatului? M. Y. - Muftiatul a demarat anul acesta un program de iftaruri servite la geamii. Anul acesta s-a dat iftar doar enoriaşilor de la geamiile din, anul viitor urmând ca această campanie de iftaruri să se extindă. Muftiatul Cultului Musulman din România a organizat, în premieră, anul acesta, tradiţionala cină de iftar, la cel mai înalt nivel. În data de , au stat la aceeaşi masă însuşi preşedintele Traian Băsescu, ambasadorii statelor islamice acreditaţi în România, deputaţii uniunilor turcă şi tătară din România. Prezent la tradiţionala cină de iftar, specifică postului de Ramazan pe care îl traversează în această perioadă credincioşii musulmani, preşedintele Traian Băsescu s-a declarat onorat să se adreseze reprezentanţilor comunităţii musulmane şi tuturor invitaţilor, cu ocazia unui astfel de eveniment. Preşedintele Traian Băsescu a subliniat importanţa pe care România a acordat-o, în decursul timpului, promovării unei convieţuiri interetnice cât mai bune, menţionând chiar că ţara noastră este un model legat de modul în care minorităţile sunt protejate, de modul în care ele pot evolua şi un model de bună înţelegere între oameni având cetăţenie română, dar naţionalităţi diferite. România este deschisă accesului cetăţenilor din statele musulmane. Vreau să cred că exemplul pe care îl găsesc aici va fi respectat, acceptat şi toţi vom reuşi să ne respectăm reciproc cultura, obiceiurile, pacea, a mai adăugat Băsescu. El a menţionat că dorinţa de pace şi securitate a musulmanilor stabiliţi în România de multă vreme, dar şi a românilor a fost cheia succesului convieţuirii. Anual Muftiatul Cultului Musulman organizează pelerinajul la locurile sfinte. Anul acesta s-au înscris peste 70 de enoriaşi, un număr record de pelerini care doresc să plece la Mecca şi să-şi plătească singuri călătoria şi celelalte cheltuieli. Anul acesta în luna mai Muftiatul a inaugurat o clasă de curs pentru învăţarea recitării din Kur an, cursuri de Kur an la care participa anual peste 50 de doamne. Aceasta clasă a fost necesară deoarece până în prezent cursurile de învăţare a Kur anului se ţineau în geamia Hunchiar. În noaptea de Kadir Gecesi, la geamia Hunkiar a avut loc o acţiune organizată pentru tineri, care a începe imediat după slujba de teravih şi în cadrul căreia s-au spus rugăciuni, predici şi au avut loc discuţii cu tinerii. Toate aceste activităţi au fost posibile cu ajutorul următoarelor instituţii care au fost partenere la aceste activităţi: Secretariatul de Stat pentru Culte, Diyanet Vakfi, Primăriile şi Consiliile Locale, Ambasada Turciei, Primăria Municipiului şi diverşi sponsorii de bună credinţă Rep. -Cum este dialogul instituţiei Muftiatului în raport cu celalalte culte? M.Y. -Vreau să menţionez că dialogul între cele trei religii este un exemplu pentru toate statele lumii. Dobrogea este un exemplu concret de convieţuire paşnică interetnică şi interconfesională care se datorează înţelegerii cu adevărat a fenomenului religios. Prin forumul celor Trei Religii condamnăm actele de violenţă implicit actele teroriste.

10 Septembrie / Eylül 2007 s a y f a 16 s a y f a 17 Şanse egale pentru toţi Luni, 13 august 2007 era o zi caniculară, obişnuită pentru vara de care am avut parte în acest an. Soarele însoţea un aer uscat, lipsit de cea mai lină adiere. Am păşit cu emoţii în Aeroportul Henry Coandă şi privind în jur am observat numeroase feţe necunoscute pentru mine, însă atât de bine cunoscute de interiorul clădirii, martora miilor de despărţiri şi regăsiri. Căutând cu privirea mi-a atras atenţia un grup numeros, colorat şi vesel, lesne de înţeles: găsisem persoanele potrivite. Urma să îi întâlnesc pe toţi ocupanţii locurilor fruntaşe la olimpiadele de limbă şi literatură maternă. La acest program au participat câştigătorii Olimpiadei Naţionale de Limbă şi Literatură Turcă: Seitamet Elif (clasa a IX-a, Liceul Internaţional de Informatică), eu, Hayat Memiş (clasa a X-a, Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân ); Gafar Şenis (cls.a XI-a, Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân ) şi Iaia Selma( cls.a XII-a Liceul Internaţional de Informatică ). Printre elevi se aflau patru persoane adulte, care văzându-mă că mă apropii de grup s-au adunat în jurul meu şi astfel am făcut cunoştinţă cu însoţitorii noştri: d-nul Marius Jitea, d-na Rodica Precupeţu, d-nul Aydun Kurtmolla şi nu în ultimul rând d-na Vieroslava Timar, experţi şi consilieri ai Departamentului pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României şi Ministerului Educaţiei. După aceasta m-am alăturat colegilor mei şi au urmat îmbrăţişări şi cunoştinţe cu cei pe care nu îi mai întâlnisem. Ne-am îmbarcat în avion cu destinaţia Heraklion- Insula Creta. Aşteptarea sfârşirii zborului de două ore ne-a prilejuit emoţii, dar în acelaşi timp şi încântare deoarece aceasta putea fi o şansă unică în viaţă: de a sta împreună cu reprezentanţii celorlalte minorităţi, astfel împărtăşind aspecte culturale, tradiţionale ale fiecăreia. Emoţiile au atins pragul maxim în momentul aterizării avionului. Iatăne ajunşi în Heraklion, unul dintre oraşele Cretei. În sfârşit, păşeam pe meleagurile lui Zeus şi inspiram aer grecesc. Am fost cazaţi în staţiunea Amondora (în limba greacă amon însemnând plajă, iar dara mare). În primele două zile, am profitat de ocazia de a ne odihni pe nisipul auriu şi de a ne răcori în apele sărate, dar cu sclipiri de smarald ale Mării Mediterane. În cea de a treia zi, am vizitat fortăreaţa veneţiană din oraşul Heraklion, ce răsărea din întinsul mării precum o perlă. În ziua următoare, Departamentul pentru Relaţii Interetnice ne-a pregătit o surpriză; o croazieră, astfel am avut prilejul de a vizita ultima leproserie din Europa, aflată pe insula Spinalonga. În 1579, veneţienii au construit o fortăreaţă în locul unui acropolis pe această insulă, deţinând monopolul până la ocupaţia otomană din anul Fortăreaţa urma să fie folosită ca leprosie între anii Acum deşi pustiu, locul a reuşit să ne impresioneze pe toţi prin istoria sa. După această întoarcere în timp, au avut parte de un prânz barbeque pe insula Kolokitha, însă nu înainte de a ne răcori în apele mării. În seara celei de a cincea zi am fost învitaţi la Seara Cretană, un spectacol nemaipomenit de port, cântec şi dans tradiţional grecesc şi în special cretan. Şi de această dată am rămas impresionaţi, însă surpriza cea mare urma să fie în ziua ce urma. După cum spuneam, în ziua a şasea ne-am minunat la vederea palatului Knossos, ce a ţinut piept istoriei şi timpulul neiertător timp de 500 de ani. Aceasta a aparţinut civilizaţiei minoice, iar tradiţia spune că a fost locul regelui Minos. În cea din urmă zi cu toţii am făcut schimb de impresii şi amintiri, deşi trişti din cauza despărţirii de insula ce nea găzduit timp de o săptămână dar mai ales de colegii noştrii cu care ne-am înţeles atât de bine încât în aeroport ne-am promis unul altuia că vom face tot posibilul să ne mai întâlnim. Nu voi putea uita niciodată peisajele rupte din Rai, străduţele invadate de unii turişti ce vorbeau zeci de limbi, tavernele pline cu oameni ce se înveseleau, dansau şi cântau melodii tradiţionale greceşti şi oamenii locului care ne-au primit bucuroşi. Doresc a mulţumi Statului Român deoarece sprijină studiul în limbile materne şi Departamentului de Relaţii Interetnice întrucât şi în acest an, ca de fiecare dată a făcut tot posibilul să ne simţim bine şi să ne bucurăm de o vacanţă minunată alături de oameni minunaţi. Memiş Hayat- clasa a XI-a, Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân Obiceiurile de după naştere Spălarea Prima spălare În prima zi de viaţă, copilul este spălat cu ouă. Copilul este spălat cu gălbenuş de ouă şi cu apă amestecată cu zahăr. Gălbenuşul de ou semnifică puterea şi curăţenia, iar zahărul reprezintă dulceaţa. Dacă mama naşte copilul la spital, imediat după ce se întoarce acasă, copilul este spălat cu gălbenuş de ou şi cu apă amestecată cu zahăr. Apoi, este imediat spălat cu apă. Practica se consideră foarte importantă pentru sănătatea copilului şi de aceea este obligatorie. Spălarea până la 40 de zile Copilul nou născut este spălat zilnic timp de 40 de zile, în prima zi, copilul este spălat cu ou, iar în zilele următoare cu apă cu muşeţel. Copilul nou născut este spălat odată la câteva zile cu apă cu sare. Sarea se foloseşte pentru ca pielea noului născut să nu fie murdară sau iritată. Se sparge un ou proaspăt, se pune conţinutul într-un vas cu apă cu care în a treia zi după naştere copilul este spălat. Se crede că astfel pielea copilului va fi rezistentă la boli. Este de fapt prima măsură luată pentru sănătatea copilului după naştere. Copilul este spălat zilnic până la vârsta de 40 de zile. Spălarea din a patruzecea zi Spălarea copilului şi a mamei din a patruzecea zi de la naştere, copilul şi mama se spală potrivit rânduielilor speciale. Femeile, în a patruzecea zi de la naşterea copilului, pentru ceremonia respectivă, sparg 40 de ouă şi pun cojile în apa sfinţită. Poate fi utilizată şi apă din 40 de linguri, care este amestecată cu apa pe care lăuza o foloseşte pentru spălarea musulmană rituală. Apoi, se pregăteşte şi apa pentru spălarea copilului după aceeaşi procedură. În timp ce lăuza se spală, apa din cojile celor 40 de ouă sfinţite era vărsată de o femeie în vârstă pe capul acesteia. În apa cu care este spălat copilul se aruncă obiecte din aur şi bani. Este, de fapt, o urare de noroc şi bogăţie. Spălarea copilului este însoţită de rugăciuni. Apa din cojile a 40 de ouă se sfinţeşte, apoi două femei înrudite cu lăuza varsă apa pe capul ei. Astfel, se consideră că femeia lăuză a îndeplinit ceremoniile de 40 de zile. După spălarea mamei are loc în acelaşi mod şi spălarea copilului. După ceremonie se plătesc cele cuvenite persoanei sau persoanelor care au făcut spălările: de obicei moaşa musulmană şi câteva femei în vârstă care ştiu să sfinţească apa după regulile islamice. Acestor persoane li se dau bani sau daruri(basmale, batiste). Atât rudele care au făcut spălarea, cât şi rudele şi vecinii sosiţi cu acest prilej sunt invitaţi la masă. După baie, lăuza îmbracă haine noi. Se consideră că după spălarea din a patruzecea zi de la naştere, mama şi copilul vor fi feriţi de diavol şi duhurile rele. Oferirea de jertfe Jertfele constau, de obicei, din berbeci sau oi oferite, de regulă, de familii care promiseseră acest lucru pentru a avea copii sau de către familii bogate. Acest obicei totuşi nu se întâlneşte prea des. Este vorba despre o practică folosită înainte de instaurarea regimului comunist în România. Animalul jertfit era tranşat în bucăţi care erau împărţite în afara gospodăriei, unor vecini, rude sau unor oameni săraci. Practici pentru ca lăuza să aibă mai mult lapte Pantru ca lăuza să aibă mai mult lapte, se acorda o mare atenţie alimentaţiei ei. Lăuzei i se dădeau anumite mâncăruri uşor digerabile. Ea nu mânca ceapă, usturoi, fasole albă şi mâncăruri condimente. Se avea în vedere sănătatea copilului de aceea lăuza consuma, de exemplu, mâncăruri care o ajutau să aibă mai mult lapte:gemuri, ficat, etc. Pentru a avea lapte mult, lăuza rostea sau punea să se rostească câteva scurte rugăciuni. În a patruzeci şi una zi de la naştere, pentru a avea mult lapte, lăuza storcea puţin lapte de la sân, apoi îl aruncă în Dunăre. Se crede că dacă o femeie bolnavă intră în camera lăuzei sau se apropie de aceasta, atunci lăuza îşi va pierde laptele. Nurgean Ibraim