Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă

Transkript

1 Raport anal 2008 Grpl Băncii Eropene de Investiţii Grpl Băncii Eropene de Investiţii Grpl Băncii Eropene de Investiţii Grpl Băncii Eropene de Investiţii Volml I Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă

2

3 Raport anal 2008 Grpl Băncii Eropene de Investiţii Grpl Băncii Eropene de Investiţii Grpl Băncii Eropene de Investiţii Grpl Băncii Eropene de Investiţii Volml I Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Raportl anal pentr 2008 al Grpli BEI constă din trei volme separate: Raportl privind activitatea şi responsabilitatea corporativă, care prezintă activitatea Grpli BEI în anl anterior şi perspectivele acestia; Raportl financiar, care prezintă sitaţiile financiare ale Grpli BEI, ale BEI, ale Facilităţii pentr investiţii de la Cotono, ale Fondli fidciar al FEMIP, ale Fondli fidciar pentr infrastrctră UE-Africa şi ale FEI, împrenă c anexele explicative aferente; Raportl statistic, care conţine lista proiectelor finanţate şi a fondrilor mobilizate de BEI în 2008, precm şi lista proiectelor FEI. Raportl statistic conţine şi tabele sintetice pentr anl respectiv şi pentr ltimii cinci ani. Raportl anal poate fi consltat şi pe site-l web al băncii,

4 Grpl BEI 2 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Grpl BEI: cifre stattare de bază Banca Eropeană de Investiţii Activitatea în 2008 (milioane EUR) Proiecte aprobate Uninea Eropeană Ţări partenere Împrmtri contractate Uninea Eropeană Ţări partenere Plăţi Uninea Eropeană Ţări partenere Resrse mobilizate (înainte de swap) Monede principale (EUR, GBP, USD) Alte monede Sitaţia la data de Volm total în circlaţie Împrmtri din resrsele băncii Garanţii acordate 262 Finanţare din resrse bgetare Mobilizări de fondri pe termen scrt, medi şi lng Fondri proprii Totall bilanţli Profitl net al exerciţili financiar Capital sbscris Din care vărsat şi care rmează a fi vărsat Fondl Eropean de Investiţii Activitatea în 2008 Împrmtri contractate Capital de risc (32 fondri) 409 Garanţii (20 operaţini) Sitaţia la data de Portofoli Capital de risc active în administrare (299 fondri) Garanţii poziţii (189 operaţini) Împrmtri contractate cmlate Capital de risc (299 fondri) Garanţii (189 operaţini) Fondri proprii Totall bilanţli Profitl net al exerciţili financiar 35 Capital sbscris Din care vărsat 573

5 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 3 Grpl BEI Cprins Grpl BEI: cifre stattare de bază 2 Mesajl preşedinteli 4 Planl operaţional al băncii pentr perioada Activitatea Grpli BEI în Dezvoltare echilibrată pe tot cprinsl Uninii Eropene 10 Pregătirea pentr economia bazată pe cnoaştere 12 Drabilitate ecologică 14 RTE: reţele de transport pentr Eropa 16 Sprijin pentr întreprinderile mici şi mijlocii 18 Energie drabilă, competitivă şi sigră pentr Eropa 20 Mandatele băncii în afara Uninii Eropene 23 Mobilizarea fondrilor de către BEI: emitent sveran de referinţă pe pieţele internaţionale 28 Gvernare corporativă 30 Responsabilitatea corporativă la BEI 31 Amprenta ecologică şi responsabilitatea acţinilor întreprinse 32 Cooperarea c alte institţii 34 Transparenţă şi responsabilitate 36 Organele stattare ale BEI 38 Comitetl de direcţie al BEI 42 Organigrama 43 Organele stattare ale FEI 44

6 Grpl BEI 4 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Mesajl preşedinteli Criza financiară a avt n impact dramatic n nmai aspra sectorli financiar, ci şi aspra economiei în ansambll ei, afectând nmeroşi bărbaţi şi femei în toate ţările noastre. Prin rmare, este normal ca acţionarii noştri, cele 27 de state membre ale Uninii Eropene, să ne fi solicitat să facem mai mlt şi mai repede pentr a sprijini întreprinderile şi pentr a înlesni redresarea economică. În ltiml trimestr din 2008, BEI a sporit sbstanţial împrmtrile acordate, volml contractat ridicând-se în final la 57 miliarde EUR, respectiv o creştere c 21% în raport c În aceeaşi perioadă de timp, banca a efectat plăţi c 10 miliarde EUR peste nivell prevăzt, acestea ajngând la 49 miliarde EUR la sfârşitl anli. Este vorba în special de împrmtrile pentr IMM-ri, care, la cererea Consilili ECOFIN, a cresct c 42% în raport c Datorită nei gestini prdente, BEI a fost mai pţin atinsă de criza financiară; aceasta a înregistrat chiar o şoară creştere a profitli anal. Fondrile proprii ale băncii a cresct c 6,9%, ajngând la 36 miliarde EUR. Conform normelor acordli Basel II, aceasta înseamnă o rată de adecvare a capitalli de 35,5%. Acest nivel foarte ridicat ilstrează soliditatea financiară a BEI, o soliditate care este necesară în perioade dificile şi imprevizibile şi în momentl în care BEI este chemată de către acţionarii săi să acorde şi mai mlte împrmtri. De altfel, aceştia a înţeles necesitatea întăririi în continare a BEI, devansând o majorare de capital prevăztă iniţial pentr De la 1 aprilie 2009, capitall BEI este de 232 miliarde EUR, ceea ce îi oferă marja necesară pentr a spori volml împrmtrilor acordate în măsra certă de intensitatea crizei. În materie de gvernare, BEI respectă normele Uninii Eropene şi orientările emise de G-20. Combaterea fradei, a corpţiei, a spălării de bani şi a finanţării terorismli face parte integrantă din analiza şi rmărirea proiectelor. Pentr anmite ţări care prezintă riscri splimentare, se apelează la recomandările Transparency International. Birol de conformitate acordă o atenţie specială acestor aspecte; avizl să este tratat c toate seriozitatea, condcând neori la refzl finanţării ni proiect. În rma apelli G-20, BEI a decis să-şi reanalizeze politica referitoare la centrele offshore, în cooperare c alte institţii financiare internaţionale. Remnerarea membrilor Comitetli de direcţie este strict aliniată celei a membrilor Comisiei Eropene. La aceasta n se adagă bonsri sa alte avantaje. Membrii personalli beneficiază de n sistem de prime legate de performanţa colectivă şi individală. Bgetl total al primelor este determinat în fncţie de gradl de realizare a ni ansambl de obiective (indicatorii principali de performanţă) care se stabilesc în fiecare an de Consilil de administraţie. Pentr fncţiile de condcere, prima reprezintă între 2,38 şi 3,90 lni de salari de bază, respectiv mai pţin de o treime din salaril anal. În faţa crizei, snt posibile doă reacţii: fiecare pentr sine sa o cooperare consolidată şi pragmatică în beneficil ttror. Acţionarii BEI a ales a doa variantă, la care vrem să ne adcem propria contribţie. Philippe Maystadt Preşedintele Grpli Băncii Eropene de Investiţii Desigr, aceasta n înseamnă că ptem finanţa absolt orice. BEI, ca instrment de finanţare pe termen lng al Uninii Eropene, n poate finanţa decât proiecte viabile care contribie la obiectivele Uninii şi care îndeplinesc criteriile tehnice, economice şi de medi ale băncii.

7 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 5 Grpl BEI

8 Grpl BEI 6 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Planl operaţional al băncii pentr perioada Planl de afaceri detaliat al BEI pentr rmătorii ani este prezentat într-n docment ps la dispoziţia pblicli: Planl operaţional al băncii pentr perioada La solicitarea Consilili Eropean, a Consilili Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) şi a acţionarilor băncii, activităţile acesteia vor fi gvernate de nevoia de a avea o reacţie flexibilă faţă de criza din sectorl bancar şi, în plan general, faţă de criza economică din Uninea Eropeană. În practică, aceasta înseamnă că Grpl BEI îşi intensifică activităţile într-n ritm alert. Comparativ c nivell împrmtrilor din anii anteriori, banca rmăreşte creşterea volmli total al împrmtrilor sale c aproximativ 30%, până la circa miliarde EUR în 2009 şi BEI îşi va menţine constant interesl faţă de Uninea Eropeană şi faţă de statele aflate în etapa de preaderare. Obiectivele strategice ale băncii reflectă obiectivele politicilor UE în şase domenii specifice: coezinea economică şi socială şi convergenţa; pnerea în aplicare a economiei bazate pe cnoaştere; dezvoltarea reţelelor transeropene (RTE); sprijin pentr întreprinderile mici şi mijlocii; protecţia şi îmbnătăţirea medili şi promovarea comnităţilor drabile; sprijinirea energiei drabile, competitive şi sigre. Volml împrmtrilor către întreprinderile mici şi mijlocii acordate prin intermediari financiari va creşte c aproximativ 50% în rmătorii doi ani c 2,5 miliarde EUR în pls pe an rmând a se înfiinţa şi o linie noă de prodse care permite împărţirea riscrilor c băncile intermediare. Împrmtrile splimentare pentr energie şi combaterea schimbărilor climatice se vor ridica la 6 miliarde EUR pe an. Acestea incld şi o Facilitate eropeană privind transportl nepolant pentr indstria atomobilelor şi a altor mijloace de transport, precm şi pentr prodcătorii de echipamente originale şi frnizorii de componente ai acestor indstrii. Facilitatea vizează redcerea semnificativă a CO 2 prin alocarea de sme pentr cercetare, dezvoltare şi inovare, precm şi pentr active corporale din infrastrctra şi nităţile de prodcţie implicate. Întrcât există pericoll ca criza să aibă n impact disproporţionat aspra anmitor state membre, banca va creşte împrmtrile acordate pentr convergenţă c încă 2,5 miliarde EUR pe an. O parte din fondrile splimentare vor fi linii de credit deschise pentr sectorl bancar local c scopl de a fi transferate IMM-rilor din reginile de convergenţă. În acelaşi timp, banca îşi va contina strategia privind asmarea mai mltor riscri într-o manieră controlată pentr a obţine o valoare adăgată mai mare. Prin consolidarea prodselor şi proceselor sale care vizează cele şase obiective prioritare existente şi sbscriind la efortrile UE de combatere a schimbărilor climatice, banca poate creşte sbstanţial valoarea adăgată a activităţilor sale prin intervenţii direcţio-

9 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 7 Grpl BEI Reacţia Grpli BEI faţă de recentele evolţii ale sitaţiei economice din Uninea Eropeană (Toate smele în miliarde EUR) Perioada vizată Sprijin anal din partea Grpli BEI Prevăzt iniţial Splimentar Total Prevăzt iniţial Sprijin din partea Grpli BEI pentr perioada vizată Splimentar Total IMM-ri ,0 2,5 7,5 20,0 10,0 30,0 Întreprinderi mijlocii ,0 1,0-2,0 2,0 Energie, schimbări climatice, infrastrctră ,4 4,0 16,4 24,8 8,0 32,8 Transport crat ,0 2,0 4,0 4,0 4,0 8,0 Împrmtri pentr convergenţă ,0 2,5 19,5 34,0 5,0 39,0 Rezervă flexibilitate ,0 3,0-6,0 6,0 Total 15,0 35,0 nate în mod sistematic, constând din împrmtri, asistenţă tehnică, parteneriate, ofertă de prodse asociate inovatoare, orientare mai intensă spre client şi prezenţă locală. Această strategie impne, de asemenea, operaţini mai complexe. Banca cooperează c actori economici noi care promovează proiecte de investiţii viabile din pnct de vedere economic şi financiar. Riscrile asociate snt evalate în permanenţă, rmărind-se să se pnă la pnct politicile, procedrile şi resrsele necesare pentr ca acestea să poată fi gestionate til şi eficient în scopl atingerii obiectivelor ambiţioase. Creşterea pternică a împrmtrilor în interiorl Uninii Eropene n va fi în detrimentl activităţilor băncii în afara UE, nde aceasta contină pnerea în aplicare a deciziei Consilili din 2006 privind mandatele externe ale băncii şi Acordl de parteneriat de la Cotono revizit, în peste 150 de state. Obiectivele strategice cprind sprijinl pentr preaderare, dezvoltarea sectorli privat, a sectorli financiar şi a infrastrctrii, secritatea aprovizionării c energie, drabilitatea ecologică şi sprijinirea prezenţei UE în aceste state. Activităţile de mobilizare a fondrilor întreprinse de BEI vor trebi să crească în tandem c obiectivele Proiecte aprobate, contracte semnate şi plăţi ( ) Plăţi Aprobări Împrmtri contractate (miliarde EUR) sale privind împrmtrile. În 2009, banca îşi propne să mobilizeze 70 miliarde EUR pe pieţele de capital, comparativ c sma totală de 59,5 miliarde EUR mobilizată în Mobilizarea de fondri splimentare reprezintă o adevărată provocare pentr bancă în condiţiile ni medi financiar grav afectat. 0

10 Grpl BEI 8 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Consilil de administraţie al BEI Obiectivele privind splimentarea împrmtrilor vor avea impact şi aspra capitalli BEI, care în prezent se ridică la aproape 165 miliarde EUR. Gradl de îndatorare de 250% al băncii n ar permite creşterea splimentară prevăztă. Din acest motiv, acţionarii băncii statele membre a decis majorarea capitalli în aprilie Capitall sbscris va fi majorat atnci la 232 miliarde EUR. Ca de obicei, partea de capital vărsată va reprezenta 5% din capitall sbscris. Majorarea capitalli vărsat se va realiza printr-n transfer din rezervele splimentare ale BEI, ceea ce înseamnă că bgetele statelor membre n vor avea de sferit. Majorarea de capital şi soliditatea financiară a activităţii băncii (profitrile nete s-a ridicat în 2008 la 1,65 miliarde EUR) îi vor permite să acţioneze de pe n fndament solid şi să contribie c toate forţele la redresarea economică a Eropei.

11 Activitatea Grpli BEI în 2008 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 9 Grpl BEI

12 Grpl BEI 10 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Dezvoltare echilibrată pe tot cprinsl Uninii Eropene Politica de coezine a UE constă din trei piloni: convergenţă, competitivitate regională şi ocparea forţei de mncă, precm şi cooperare teritorială eropeană. Obiectivl convergenţă stimlarea creşterii în vederea realizării convergenţei celor mai sărace regini ale Uninii primeşte sprijin sbstanţial din fondrile strctrale şi de coezine, fiind n obiectiv central al BEI. În 2008, banca a acordat împrmtri în valoare de 21 miliarde EUR pentr proiecte vizând convergenţa, respectiv 41% din totall împrmtrilor BEI în UE. Banca şi-a concentrat împrmtrile acordate pentr convergenţă în recent identificatele regini de convergenţă, astfel cm snt ele definite în cadrl politicii de coezine a Uninii Eropene pentr perioada Acestea snt cele mai sărace 113 regini din UE-27, c o poplaţie de 190 de milioane de locitori. Pe lângă cele 347 miliarde EUR sb formă de ajtoare nerambrsabile care rmează a fi pse la dispoziţie din fondri strctrale în perioada de şapte ani vizată de politica de coezine, banca intenţionează să ofere în anii rmători sprijin splimentar şi sinergic estimat la 40% din totall împrmtrilor sale anale. În pls, ca parte a pachetli de măsri menite să combată criza financiară şi economică, BEI intenţionează să sprijine anmite state membre care a fost lovite în mod disproporţionat de criza financiară, crescând împrmtrile pentr convergenţă acordate reginilor mai sărace c încă 2,5 miliarde EUR atât în 2009, cât şi în Această măsră este deja psă în aplicare în noile state membre, nde o Convergenţa în UE Defalcarea pe sectoare a împrmtrilor contractate în 2008 Smă % Infrastrctra de comnicaţii Energie Dezvoltare rbană Apă, canalizare, deşeri Sănătate, edcaţie Indstrie Alte servicii Total împrmtri individale Linii de credit în reginile de convergenţă (milioane EUR) serie de împrmtri BEI şi alte finanţări internaţionale vizează în mod special întreprinderile mici şi mijlocii din aceste regini. Împrmtrile pentr programe strctrale prin intermedil cărora BEI cofinanţează programe de investiţii strategice pentr perioada ssţinte din fondri strctrale eropene, pse în aplicare în principal în reginile de convergenţă a lat avânt în 2008, c 11 operaţini în valoare de 4,6 miliarde EUR aprobate în crsl anli, comparativ c 3,5 miliarde EUR în 2007, cnoscând o creştere şi mai spectacloasă faţă de perioada , când acest tip de împrmtri a atins n total de 4,8 miliarde EUR. Un exempl edificator pentr acest tip de cooperare c fondrile strctrale în 2008 îl constitie împrmtl de 1 miliard EUR prin care s-a cofinanţat contribţia naţională a României la pnerea în aplicare a priorităţilor şi măsrilor investiţionale c fondri eropene pentr perioada Proiectele prioritare snt în special cele din sectorl infrastrctrii de transport şi al medili, inclsiv protejarea zonelor de conservare a natrii, energia şi gestionarea apelor zate. Se prevede asistenţă tehnică pentr gestionarea şi pnerea în aplicare a proiectelor individale, completând astfel activităţile anterioare de pregătire a proiectelor desfăşrate prin programl JASPERS. O caracteristică specială a împrmtli constă în posibilitatea plăţii în avans a smei de 250 milioane EUR pentr a accelera pnerea în aplicare a proiectelor selectate. Datorită caracterli prioritar pentr BEI al împrmtrilor pentr convergenţă, mărimea şi sfera de acţine a intervenţiilor BEI snt deosebit de variate. În

13 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 11 Grpl BEI toate sectoarele economice, banca se poate adresa investiţiilor mici şi mijlocii la nivel regional şi proiectelor individale de anvergră mai mare sa poate oferi împrmtri-cadr care pot inclde o mltitdine de investiţii în mlte sectoare diferite. Într-adevăr, mlte din împrmtrile din reginile de convergenţă sprijină şi alte priorităţi. În 2008, în Uninea Eropeană, 36% din împrmtrile individale menite să sprijine dezvoltarea economiei bazate pe cnoaştere a ajns în reginile de convergenţă, la fel ca şi 44% din împrmtrile care vizează îmbnătăţirea calităţii medili, 53% din împrmtrile pentr reţelele de transport transeropene şi 49% din cele destinate proiectelor energetice. la ajtoarele nerambrsabile sbstanţiale disponibile din fondri strctrale. Echipa JASPERS îşi desfăşoară activitatea la sedil din Lxembrg al băncii şi în cadrl mai mltor birori regionale. În 2008, JASPERS a finalizat 82 de proiecte noi, acordând asistenţă ssţintă pentr n nmăr de 280 de proiecte care, odată aprobate de Comisia Eropeană, vor absorbi investiţii în valoare de 51 miliarde EUR. De la înfiinţare, în 2006, accentl s-a ps pe modernizarea reţelelor de transport, pe măsrile de îmbnătăţire a medili şi pe investiţiile în scopl creşterii eficienţei energetice şi tilizării energiei regenerabile. JASPERS (Asistenţă comnă pentr ssţinerea proiectelor în reginile eropene) este n instrment cheie al cooperării dintre Comisia Eropeană, BEI, BERD şi, din 2008, KfW Bankengrppe. Echipa JASPERS, care este formată din aproape 60 de experţi, detaşaţi temporar de la institţiile lor, asistă cele 12 noi state membre în prezentarea de proiecte viabile, acestea având astfel acces mai rapid şi mai eficient

14 Grpl BEI 12 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Pregătirea pentr economia bazată pe cnoaştere Prioritatea edificării nei societăţi competitive, inovatoare şi bazate pe cnoaştere, capabile de creştere drabilă, care creează locri de mncă mai mlte şi mai bne şi o coezine socială mai mare obiectivl ambiţios al Agendei Lisabona a cedat priml loc crizei economice şi financiare care a lovit Uninea Eropeană în a doa jmătate a anli C toate acestea, BEI a reşit să crească volml împrmtrilor pentr investiţiile orientate spre viitor în edcaţie, cercetare şi inovare, care a atins nivell de 12,4 miliarde EUR în 2008, comparativ c 10,3 miliarde EUR în În special acm, este important să se stimleze investiţiile pe termen lng în acele domenii ale economiei de care vor beneficia generaţiile viitoare, pentr a n le împovăra c datorii pentr investiţii care adc câştigri nmai pe termen scrt. Implicarea BEI în economia bazată pe cnoaştere datează din anl Consilil Eropean de la Lisabona din martie 2000 a invitat statele membre, Comisia Eropeană şi Banca Eropeană de Investiţii să crească volml investiţiilor în cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI), edcaţie şi tehnologia informaţiei şi comnicaţiilor (TIC). Banca a reacţionat rapid, făcând din dezvoltarea economiei bazate pe cnoaştere nl din obiectivele sale prioritare. Pe măsra acmlării de cnoştinţe şi experienţă în domeni, împrmtrile băncii s-a canalizat din ce în ce mai mlt spre proiecte c valoare adăgată mai mare din domenil tehnologiilor care merită ssţinere la nivell Uninii Eropene. În acest context, experienţa câştigată a stat la baza lansării, în 2007, în cooperare c Comisia, a Facilităţii de finanţare c împărţirea riscrilor. Acest program de împărţire a riscli de credit permite băncii să ofere finanţare proiectelor din domenil tehnologiilor de vârf iniţiate de promotori c n profil accentat al riscli sa sitat sb categoria investiţie, programl fiind adecvat mai ales pentr finanţarea proiectelor din domenil cercetării şi dezvoltării care prezintă risc ridicat. Pe măsra extinderii crizei, prodsele financiare bazate pe împărţirea riscrilor s-a dovedit extrem de oportne. În 2008, BEI a ps la dispoziţie 1 miliard EUR sb formă de împrmtri c împărţirea riscrilor. Întreprinderile private care n mai avea posibilitatea să acceseze finanţare din partea partenerilor lor bancari tradiţionali sa de pe pieţele de capital a profitat de oferta financiară a BEI, ceea ce explică cel pţin parţial creşterea împrmtrilor pentr economia bazată pe cnoaştere în De la lansarea programli c împărţirea riscli de credit a existat o repartizare relativ echilibrată a împrmtrilor pentr investiţii între sectorl ştiinţelor vieţii, sectorl energetic, indstria constrcţiilor de maşini, TIC şi liniile de credit c împărţirea riscrilor deschise la intermediarii financiari care sprijină IMM-rile din domenil tehnologiilor de vârf. Anterior în 2008, Consiliile Eropene condseseră deja la formlarea nei Strategii de la Lisabona reînnoite, care îşi propne în mod expres corectarea nor deficite importante din economia UE, precm cele vizând învăţarea de-a lngl vieţii, cheltielile pentr cercetare şi dezvoltare, IMM-rile, energia şi schimbările climatice, domenii în care beneficiile pe termen lng snt sbstanţiale. C ocazia reninii anale din inie 2008, Consilil gvernatorilor BEI

15 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 13 Grpl BEI Economia bazată pe cnoaştere Împrmtri contractate* (milioane EUR) Cercetare şi dezvoltare Edcaţie şi formare profesională Inovare şi infrastrctră TIC Total *NB. N toate împrmtrile snt alocate sbcategoriilor. Prin rmare, totall pe sbcategorii n este egal c totall împrmtrilor individale. a decis că participarea băncii la realizarea economiei bazate pe cnoaştere trebie să reprezinte o preocpare permanentă. Ţinta împrmtrilor actale acordate de BEI este tringhil cnoaşterii, n concept care leagă edcaţia, cercetarea şi inovarea fiecare la n vârf al tringhili edcaţia şi cercetarea constitind premisele inovării. Chiar dacă actall context economic impne acţini pe termen scrt, există o recnoaştere clară a importanţei activităţilor şi investiţiilor în active necorporale, precm reforme în învăţământl sperior, mobilitatea cercetătorilor, cercetarea şi dezvoltarea, dreptrile de proprietate intelectală etc., în vederea creşterii economice pe termen lng. În special în condiţiile actale marcate de creşterea rapidă a şomajli, acţinea de consolidare a tringhili cnoaşterii va contribi în cele din rmă la combaterea sărăciei, exclzinii sociale şi inegalităţii. Împărţită între cele trei componente principale, finanţarea acordată de bancă în 2008, în valoare de 12,4 miliarde, în sprijinl economiei bazate pe cnoaştere, era constitită din 7,1 miliarde EUR pentr cercetare şi dezvoltare, 2,6 miliarde EUR pentr edcaţie şi formare profesională şi 2,1 miliarde EUR pentr pnerea în aplicare şi difzarea inovaţiilor. Banca a sprijinit investiţii în majoritatea statelor Uninii Eropene, dar şi în Trcia, Serbia şi Israel.

16 Grpl BEI 14 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Drabilitate ecologică În 2008, banca a sprijinit în întreaga lme proiecte de drabilitate ecologică c aproape 18 miliarde EUR sb formă de împrmtri individale. În Uninea Eropeană, s-a alocat 15,7 miliarde EUR pentr 127 de proiecte de medi, în care a fost inclse investiţii pentr protecţia natrii şi biodiversitate, combaterea schimbărilor climatice, tilizarea drabilă a resrselor, gestionarea deşerilor, promovarea comnităţilor drabile, sănătatea pblică şi transportl rban. Pentr toate împrmtrile acordate, banca se asigră că proiectele pe care le finanţează respectă principiile şi normele de medi eropene care snt la fel de severe ca orinde altndeva în lme. Pentr a evidenţia acest aspect, BEI s-a asociat c Banca de Dezvoltare a Consilili Eropei, BERD, Banca Nordică de Investiţii şi Nordic Environment Finance Corporation (Societatea Nordică de Finanţare pentr Medi), care împărtăşesc aceeaşi politică. În 2008, acestea a pblicat împrenă n docment nic de referinţă privind principiile şi normele legislaţiei eropene de medi. Împrmtri individale : 67,9 miliarde EUR Asistenţă medicală Transport drabil Renovare şi regenerare rbană Îmbnătăţirea medili şi a sănătăţii Gestionarea resrselor natrale Combaterea schimbărilor climatice (milioane EUR) Anl 2008 a cnosct, de asemenea, formlarea nei noi Declaraţii privind principiile şi normele de medi şi sociale ale BEI. Această noă declaraţie este rezltatl ni an de consltări pblice şi discţii intense c părţile interne şi externe interesate. Aceasta insistă aspra caracterli rgent al problemelor schimbărilor climatice, extinde dimensinile sociale ale dezvoltării drabile şi recnoaşte importanţa biodiversităţii. În selectarea proiectelor de medi pe care le sprijină banca, obiectivl rmărit este acela de promovare a investiţiilor specifice care protejează şi îmbnătăţesc calitatea medili natral şi a medili constrit, contribind şi la bnăstarea socială, în sprijinl politicii UE, astfel cm a fost aceasta elaborată în cel de-al şaselea program de acţine pentr medi, Medil 2010: Viitorl nostr, alegerea noastră. În afara Uninii, obiectivl global al băncii constă în promovarea dezvoltării drabile din pnctl de vedere al medili în ţările partenere. În Polonia, banca a finanţat modernizarea sistem-

17 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 15 Grpl BEI li de canalizare din Varşovia. Programele acesti proiect în domenil canalizării vor redce cantitatea de polanţi provenind de la circa locitori de pe mall stâng al flvili Vistla şi vor creşte capacitatea de tratare a apelor zate provenind de la încă locitori de pe mall drept. Investiţia face parte dintr-n program internaţional care vizează redcerea polării flvili Vistla şi a Mării Baltice, banca fiind n participant major. În Marea Britanie, a fost acordat n împrmt pentr dezvoltarea şi exploatarea ni parc eolian marin la Clacton-on-Sea, în comitatl Essex, care generează 172 MW de energie electrică pentr alimentarea reţelei pblice. S-a înregistrat progrese şi în alte domenii. S-a elaborat n set provizori de orientări pentr finanţarea barajelor, pe baza bnelor practici internaţionale, acesta fiind în prezent în etapa de probă. Politica de împrmtri a băncii în sectorl apei a fost actalizată pentr a fi într totl în concordanţă c directiva-cadr eropeană privind apa. Aceasta reprezintă în momentl de faţă docmentl cel mai consistent al legislaţiei CE în domenil apei, înglobând toate directivele existente din domenil apei, c o vizine integrată aspra obiectivli ecologic privind starea bnă a ttror apelor şi aspra principili planificării şi gestionării resrselor de apă în contextl ni bazin hidrografic. În fine, în domenil biodiversităţii, BEI lcrează la crearea ni fond pentr ecosisteme şi la sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii preocpate de protejarea biodiversităţii. La sfârşitl anli 2008, ca răspns la criza financiară şi economică, BEI a institit şi Facilitatea eropeană privind transportl nepolant, care este legată de Agenda Lisabona. Prin această facilitate, care se ridică în prezent la 4 miliarde EUR pe an, banca sprijină proiectele de investiţii din domenil cercetării şi dezvoltării privind redcerea emisiilor şi eficienţa energetică în indstria transportrilor din Eropa. Facilitatea vizează indstria atomobilelor atât prodcătorii de atomobile, cât şi frnizorii acestora -, indstria transportli feroviar, Protecţia medili şi comnităţi drabile Împrmtri individale contractate în 2008* (milioane EUR) Total Protecţia medili Combaterea schimbărilor climatice Gestionarea resrselor natrale 826 Îmbnătăţirea medili şi a sănătăţi Comnităţi drabile Renovare şi regenerare rbană Transport drabil Asistenţă medicală Total împrmtri individale *NB. N toate împrmtrile snt alocate sbcategoriilor. Prin rmare, totall pe sbcategorii n este egal c totall împrmtrilor individale. aerian şi maritim, precm şi infrastrctra aferentă. Acesta este n domeni în care BEI este deja activă, dar pachetl special de împrmtri pentr stimlarea investiţiilor este no. JESSICA (Sprijin eropean comn pentr investiţii drabile în zonele rbane) merită amintită în mod special pentr roll să în promovarea agendei sociale a BEI. Aceasta este o iniţiativă desfăşrată de Comisia Eropeană şi de bancă, în colaborare c Banca de Dezvoltare a Consilili Eropei, care oferă statelor membre opţinea tilizării nei părţi din ajtorl acordat sb formă de fondri strctrale eropene pentr investiţii rambrsabile în proiecte de dezvoltare rbană drabilă. JESSICA impne crearea ni cadr institţional adecvat şi institirea nor instrmente de inginerie financiară. În nele state membre, acest proces a ajns în stadil în care primele operaţini JESSICA snt estimate a se realiza în 2009.

18 Grpl BEI 16 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă RTE: reţele de transport pentr Eropa Reţelele transeropene facilitează libertatea de mişcare a mărfrilor şi persoanelor şi contribie la dezvoltarea zonelor defavorizate. Reţelele transeropene asigră interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor naţionale şi o infrastrctră de calitate sperioară pentr Uninea Eropeană. De asemenea, ele leagă Uninea Eropeană de ţările vecine acesteia: ţările în crs de aderare şi vecinii de la sd şi est. Reţelele transeropene prioritare constitie, totodată, nl din cei doi piloni de bază (celălalt este reprezentat de cercetare, dezvoltare şi inovare) ai Acţinii Eropene pentr Creştere, iniţiativa din 2003 pentr consolidarea potenţialli de creştere al Eropei pe termen lng. Reţele transeropene : 47 miliarde EUR (milioane EUR) În 2008, BEI a acordat împrmtri de 9,8 miliarde pentr proiecte de transport legate de reţelele transeropene din Uninea Eropeană, mai mlt de jmătate din această smă în reginile de convergenţă. 3,2 miliarde EUR a fost alocate pentr proiecte prioritare, astfel cm snt acestea definite de Comisia Eropeană. Această creştere, comparativ c sma de 7,1 miliarde EUR împrmtată în 2007, s-a datorat cererii mai mari din partea promotorilor de proiecte ca rmare a condiţiilor nefavorabile de pe piaţă şi, parţial, faptli că în 2008 banca a încheiat n proces prin care poate să ofere promotorilor o varietate de prodse financiare c împărţirea riscrilor. Pentr a încraja investiţiile în principalele reţele de transport din cadrl Uninii Eropene, banca poate acm să-şi extindă oferta de împrmtri mari c scadenţe lngi, prtătoare de dobândă fixă sa variabilă, c trei tipri de prodse bazate pe împărţirea riscrilor. Priml este Facilitatea de finanţare strctrată, prin care se rmăreşte adaptarea tiprilor de finanţări oferite de bancă la cerinţele programelor de infrastrctră de mare anvergră, adresând-se proiectelor şi promotorilor care, anterior, poate n ar fi avt dreptl la finanţare BEI. În acest scop, banca alocă sficient din rezervele sale totale pentr a crea n program FFS însemnat şi drabil ca n element central al împrmtrilor băncii în domeniile de mare prioritate, precm reţelele transeropene, economia bazată pe cnoaştere şi energia. Oferta FFS constă din împrmtri şi garanţii privilegiate care încorporează riscl anterior finalizării şi riscl operaţional timpri, împrmtri şi garanţii sbordonate, finanţare de tip mezanin şi instrmente derivate asociate proiectelor. În 2008, banca a acordat împrmtri în valoare de 1,6 miliarde EUR pentr proiecte de transport prin FFS, comparativ c 474 milioane EUR în 2007 şi o smă totală de 2,75 miliarde EUR începând din 2001, de când FFS a devenit operaţională Transport Energie Al doilea prods este n program de garanţii. Împrenă c Comisia Eropeană, BEI a înfiinţat Instrmentl de garanţie de împrmt pentr proiecte privind reţelele transeropene de transport (LGTT). Programl va fncţiona ca n prods de tip mezanin, asigrând acoperirea riscrilor privind venitrile obţinte din trafic în primele faze critice de exploatare a proiectli. Acesta este n instrment concept special pentr a permite participarea mai largă a sectorli privat la proiectele RTE expse riscli nor venitri mai redse la în-

19 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 17 Grpl BEI ceptl perioadei de exploatare. LGTT a beneficiat de o contribţie în valoare de 500 milioane EUR prin Facilitatea de finanţare strctrată a BEI şi de o alocare splimentară în valoare de 500 milioane EUR din fondri bgetare ale UE pentr perioada O primă operaţine n parteneriat pblic-privat pentr extinderea atostrăzii dintre Vila Real şi Qintanilha, la graniţa c Spania s-a finalizat în Portgalia în 2008, dar 2009 va fi priml an complet de operaţini prin LGTT, fiind deja întocmită o listă de proiecte în acest sens. Toate reţelele transeropene de transport promovate în 2008 de promotori privaţi sa de parteneriate pblic-private a primit sprijin financiar din partea BEI prin FFS şi/sa prin programl de garanţii. Investiţiile de capital în fondrile pentr infrastrctră implică, de asemenea, împărţirea riscrilor. Prin participarea la fondrile pentr infrastrctră, BEI îşi sporeşte propriile resrse şi sprijină finanţarea ni nmăr mai mare de proiecte PPP decât ar ptea-o face acţionând de o altă manieră. În 2008, banca a aprobat participarea la n fond din Lxembrg axat pe investiţii în proiecte de transport de anvergră, îndeosebi reţele transeropene de transport din Eropa. Finanţarea parteneriatelor pblic-private pentr reţelele transeropene a atins sma de 2,9 miliarde EUR în 2008, comparativ c 857 milioane EUR c n an în rmă. BEI a acmlat experienţă şi competenţă considerabile în domenil PPP-rilor, în general, şi în cel al PPP-rilor din domenil transportrilor, în particlar, fiind gata să împărtăşească promotorilor de proiecte cnoştinţele dobândite. Pentr a facilita realmente împărtăşirea celor mai bne practici în acest domeni, banca a înfiinţat Centrl Eropean de Expertiză privind PPP, împrenă c Comisia Eropeană şi statele membre. Competenţa băncii este apreciată şi în alte formri, precm cel al coordonatorilor UE, n grp de şase foşti comisari care promovează proiecte de transport esenţiale pentr dezvoltarea reţelei transeropene.

20 Grpl BEI 18 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Sprijin pentr întreprinderile mici şi mijlocii Aproape n milion de întreprinderi mici şi mijlocii a primit sprijin din partea Grpli BEI în Noile linii de credit c intermediari financiari a cresct c 42%, până la 8,1 miliarde EUR, dar, cel mai important, în 2008 s-a ps bazele nei creşteri sbstanţiale în ceea ce priveşte finanţarea IMM-rilor de către BEI şi FEI în anii rmători. 23 de milioane de întreprinderi mici şi mijlocii, reprezentând 99% din întreprinderile din Uninea Eropeană şi având peste 100 milioane de angajaţi, constitie coloana vertebrală a economiei Eropei. Totşi, în condiţiile ni sector financiar aflat sb o presine severă şi fără precedent în 2008, IMM-rile a fost nl din primele grpri care a resimţit consecinţele actalei crize. N e nicio srpriză faptl că priml apel către BEI de a jca n rol anticiclic prin creşterea împrmtrilor acordate a fost acela de a creşte sprijinl pentr IMM-ri. Dând crs acestei solicitări, care a venit din partea miniştrilor de finanţe ai Uninii Eropene c ocazia reninii informale de la Nisa din septembrie 2008, banca a lansat iniţiativa Împrmtri BEI pentr IMM-ri. BEI a ptt să reacţioneze imediat deoarece a întreprins n proces ampl de consltare c asociaţii de IMM-ri, bănci şi institţii pblice de sprijinire Împrmtri BEI pentr IMM-ri (milioane EUR) a IMM-rilor în 2007 şi 2008, ajngând la conclzii oportne privind necesitatea nei reforme majore a portofolili de prodse ale Grpli BEI destinate IMM-rilor. O caracteristică aparte este faptl că noa iniţiativă, Împrmtri BEI pentr IMM-ri, vizează abordarea ttror nevoilor financiare ale IMM-rilor, indiferent că este vorba de investiţii în active corporale sa necorporale sa de majorări permanente ale fondli de rlment. La solicitarea acţionarilor băncii, s-a alocat în jr de 30 miliarde EUR pentr împrmtri destinate IMM-rilor în perioada S-a solicitat, de asemenea, ca banca să reacţioneze rapid, c o smă totală de cel pţin 15 miliarde EUR pentr IMM-ri în 2008 şi În 2008, în rma reninii miniştrilor de finanţe de la Nisa, s-a încheiat operaţini de împrmt pentr IMM-ri în valoare de 8,1 miliarde EUR, din care 4,7 miliarde EUR în ltiml trimestr. Contractele de împrmt s-a încheiat c 75 de parteneri din 16 ţări şi c toate categoriile de bănci case de economii, bănci cooperatiste, bănci comerciale şi bănci de promovare economică. Această acţine va avea n impact semnificativ aspra disponibilităţii finanţării pentr IMM-ri, întrcât încorporează n efect de mltiplicare: pentr fiecare ero pe care BEI îl împrmtă ni partener financiar, acesta trebie să demonstreze că a avansat doi ero de credit no către IMM-ri. În pls, noa iniţiativă Împrmtri pentr IMM-ri îmbnătăţeşte condiţiile financiare pentr întreprinderi mici şi mijlocii: intermediarii se angajează contractal să transfere fiecări beneficiar final avantaje financiare care să însmeze o valoare convenită. În fine, intermediarl este obligat să informeze IMM-l beneficiar c privire la roll BEI în finanţare. Intermediarii a făct n prim pas

21 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 19 Grpl BEI în alocarea celor 8,1 miliarde EUR către IMM-ri, dar cea mai mare parte a fondrilor rămâne a se tiliza în 2009, ceea ce n ar trebi să srprindă, întrcât mlte din operaţini a fost încheiate în ltiml trimestr al anli BEI explorează, de asemenea, modalităţi de împărţire a riscrilor pe care băncile şi le asmă în portofoliile lor pentr IMM-ri. BEI întreprinde această acţine împrenă c Fondl Eropean de Investiţii, organisml UE specializat în finanţarea IMM-rilor, al cări acţionar majoritar este BEI. Cele doă linii principale de acţine ale FEI a înfrntat condiţiile potrivnice de pe piaţă în cea mai mare parte a anli C toate acestea, angajamentele de capital de risc în fondrile pentr IMMri s-a ridicat la 409 milioane EUR, în timp ce operaţinile de garantare pentr portofoliile băncilor destinate IMM-rilor a totalizat valoarea record de 2,1 miliarde EUR. Roll FEI în cadrl iniţiativei JEREMIE a continat să crească. JEREMIE oferă statelor membre ale UE, prin atorităţile de gestionare naţionale şi regionale, posibilitatea de a tiliza o parte din fondrile strctrale eropene pentr finanţarea IMM-rilor prin participare la capital, împrmtri sa garanţii, prin intermedil fondrilor de participare de tip revolving. Etapa de evalare a acestei iniţiative s-a finalizat în 2008, până în prezent fiind încheiate şapte contracte de gestionare a fondrilor de participare c state membre şi regini, în valoare totală de 704 milioane EUR. Anl 2008 a cnosct, de asemenea, lansarea iniţiativei JASMINE, o iniţiativă-pilot pe trei ani în valoare de 50 milioane EUR, lansată de BEI, FEI, institţii financiare partenere, Comisia Eropeană şi Parlamentl Eropean în scopl sprijinirii institţiilor de microfinanţare din Eropa.

22 Grpl BEI 20 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Energie drabilă, competitivă şi sigră pentr Eropa Împrmtrile BEI în sectorl energetic a totalizat mai mlt de 10 miliarde EUR în 2008, energia regenerabilă şi eficienţa energetică aflând-se în centrl nor iniţiative noi. Acestea snt domeniile de activitate în care banca îşi poate folosi know-how-l şi pterea financiară, încrajând promotorii să-şi concentreze efortrile în această direcţie. Obiectivl Energie în UE şi statele în crs de aderare Împrmtri individale 2008 (miliarde EUR) Total Reţele transeropene de energie 2,7 Proiecte energetice prioritare exclzând RTE 6,2 Energie regenerabilă 2,2 Eficienţă energetică 0,7 Diversificarea şi secritatea aprovizionării interne 3,1 Total 8,9 Împrmtrile BEI pentr energie ssţin angajamentl Uninii Eropene privind redcerea c 20% a emisiilor de gaze c efect de seră până în 2020 comparativ c 1990, o pondere de 20% a energiilor regenerabile în configraţia energetică a Uninii Eropene, o pondere minimă de 10% a biocombstibililor în cantitatea de benzină şi motorină folosită pentr transportri şi redcerea c 20% a consmli energetic comparativ c prognozele de bază pentr Pentr a atinge aceste obiective ambiţioase, banca a cresct împrmtrile pentr energie, acestea concentrând-se aspra a cinci domenii prioritare: energia regenerabilă; eficienţa energetică; cercetare, dezvoltare şi inovare în domenil energetic; secritatea şi diversificarea aprovizionării interne (inclsiv reţele transeropene de energie); secritatea aprovizionării c energie din afara Uninii Eropene, precm şi dezvoltarea economică (aceasta din rmă în ţările vecine şi ţările partenere). În 2008, BEI a contractat împrmtri pentr sectorl energetic totalizând mai mlt de 8,6 miliarde EUR pentr proiecte în cadrl Uninii Eropene. În afara Uninii Eropene s-a acordat împrmtri în valoare de 1,6 miliarde EUR pentr proiecte energetice din Trcia, ţările partenere mediteraneene, ţările ACP, Africa de Sd, India, Ucraina şi Mntenegr. Împrmtrile în sectorl energiei regenerabile, inclsiv prodcerea energiei regenerabile, a totalizat 2,2 miliarde EUR în Între investiţiile din 2008 se nmără 35 de centrale fotovoltaice de dimensine medie legate în reţea, montate pe acoperişrile plate ale centrelor logistice aparţinând nor spermarketri din Germania şi Spania. Banca a acordat n împrmt de 77 milioane EUR pentr montarea acestora şi a colaborat strâns c o societate c experienţă în constrcţia de acoperişri pentr a elabora o strategie de abordare a programli în vederea redcerii costrilor prin tilizarea de

23 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 21 Grpl BEI În afara Uninii Eropene, BEI este prezentă c o facilitate mltianală în valoare de 3 miliarde EUR pentr energie drabilă şi secritatea aprovizionării c energie, în scopl finanţării de proiecte în ţările vecine, ţările ACP, Africa de Sd şi ţările ALA. De asemenea, BEI gestionează programe de asistenţă tehnică (AT) pentr sprijinirea pregătirii şi exploatării proiectelor în reginea mediteraneană, Balcanii de Vest şi ACP. În pls, banca participă activ şi la elaborarea şi crearea Planli solar mediteranean, precm şi la Fondl global pentr energii regenerabile şi eficienţă energetică (FGEREE), gestionat de FEI, şi va investi în fondri energetice regionale destinate proiectelor mici şi mijlocii din ţările în crs de dezvoltare şi economiile emergente. echipamente standardizate o strategie care să poată fi psă în aplicare rapid orinde. Un alt exempl de iniţiativă inovatoare este Pactl primarilor, care a fost lansat la începtl anli 2009 în scopl elaborării de programe privind eficienţa energetică şi energia drabilă în oraşele şi reginile Eropei. Zonele rbane dispn de n enorm potenţial de economisire a energiei, care poate fi valorificat prin renovarea clădirilor pblice, modernizarea transportli rban şi sprijinirea întreprinderilor mici pentr realizarea investiţiilor necesare. BEI este gata să sprijine investiţii din această categorie şi participă la crearea de astfel de programe în Paris, Barcelona şi Milan. Împrenă c Comisia Eropeană şi alte institţii eropene de investiţii, BEI lcrează, de asemenea, la crearea Fondli eropean 2020 pentr energie, schimbări climatice şi infrastrctră ( Fondl Margerite ) c scopl de a finanţa proiecte prin participare la capital şi cvasicapital în aceste domenii şi de a sprijini piaţa energetică internă, integrarea energiilor regenerabile şi creşterea secrităţii aprovizionării interne c energie. Banca s-a angajat să dezvolte pieţele carbonli pentr a sprijini societăţile şi statele membre să îşi respecte obligaţiile în privinţa emisiilor de dioxid de carbon în temeil Protocolli de la Kyoto, în scopl ssţinerii sistemli comnitar de comercializare a cotelor de emisie şi promovării tehnologiilor mai crate. În acest sens, banca a înfiinţat trei fondri de carbon împrenă c BERD, Banca Mondială şi KfW. Doă fondri noi a fost lansate în 2008, inclsiv Fonds Capital Carbone Maroc, priml fond de carbon din Maroc, şi Fondl de credite pentr carbon Post-2012, împrenă c n grp de institţii financiare pblice eropene, destinat să promoveze piaţa carbonli pe termen lng şi dpă anl 2012, dpă expirarea Protocolli de la Kyoto. În crsl anli 2009, banca va efecta n exerciţi pilot pentr măsrarea amprentei de carbon a BEI care rezltă din proiectele pe care le finanţează. Pe baza reglilor de bnă practică existente, banca va testa caracterl practic şi caracterl adecvat al mai mltor măsrători ale amprentei de carbon. Rezltatele se vor tiliza pentr pregătirea nei propneri privind n sistem complex de măsrare şi raportare, c pnere în aplicare în 2010.

24 Grpl BEI 22 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă

25 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 23 Grpl BEI Mandatele băncii în afara Uninii Eropene În afara Uninii Eropene, BEI este activă în peste 150 de ţări ţările candidate şi potenţial candidate din Eropa de Sd-Est, ţările partenere mediteraneene, Rsia şi alte ţări vecine de la est, ţările din Africa, zona Caraibelor şi Pacific, Asia şi America Latină nde lcrează la pnerea în aplicare a pilonli financiar al politicilor comnitare de dezvoltare şi cooperare externă. BEI acordă împrmtri şi garanţii în ţările candidate [Croaţia, Trcia şi Fosta Repblică Igoslavă a Macedoniei (FYROM)] şi în ţările potenţial candidate (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Mntenegr, Serbia şi Kosovo). Baza activităţilor băncii este mandatl de împrmtri externe în valoare de 8,7 miliarde EUR acordat de Uninea Eropeană pentr perioada şi propria Facilitate de preaderare. Prin împrmtrile acordate, banca ssţine procesl de integrare a acestor ţări în Uninea Eropeană, sprijinind-le să îndeplinească criteriile de aderare la UE şi pregătind-le din pnct de vedere economic pentr aderare. În 2008, împrmtrile totale din ţările candidate şi potenţial candidate a atins 3,5 miliarde EUR, din care 170 milioane EUR în Croaţia. Trcia a rămas ţara din afara Uninii Eropene în care banca este cea mai activă. Pentr prima dată, împrmtrile a ajns aici la 2,7 miliarde EUR. Împrmtri record s-a înregistrat şi în ţările din Balcanii de Vest: 577 milioane EUR pentr proiectele din Fosta Repblică Igoslavă a Macedoniei, Bosnia şi Herţegovina, Mntenegr şi Serbia, sprijinl BEI în această regine ridicând-se la aproximativ 3,1 miliarde EUR din Ţări candidate şi ţări potenţial candidate Împrmtri acordate în 2008 (milioane EUR) Total Trcia Bosnia şi Herţegovina 260 Serbia 257 Croaţia 170 Mntenegr 50 Fosta Repblică Igoslavă a Macedoniei 10 Total 3 453

26 Grpl BEI 24 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă

27 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 25 Grpl BEI Relaţiile Uninii Eropene c ţările partenere mediteraneene a cnosct n avânt prin lansarea Uninii pentr Mediterana c ocazia smmitli şefilor de stat şi de gvern de la Paris din ilie Smmitl vine în completarea misinii FEMIP nitatea BEI de finanţare pentr bazinl mediteranean sbliniind necesitatea investiţiilor în atostrăzile terestre şi cele maritime, n plan ambiţios pentr energia solară şi crăţarea Mării Mediterane. În 2008, FEMIP a acordat împrmtri în valoare de 1,3 miliarde EUR pentr 20 de proiecte în sectorl privat şi pentr o infrastrctră eficientă şi n sistem bancar eficient. Pe lângă activităţile financiare desfăşrate, FEMIP este şi n form de reflecţie şi discţii c ţările partenere. Principalele teme pentr 2008 a fost trisml în bazinl mediteranean, microfinanţarea, schimbările climatice şi capitall man. În strânsă cooperare c BERD, banca finanţează, de asemenea, proiecte în Rsia şi statele vecine de la est Ucraina, Moldova şi, sb rezerva ni viitor acord al Consilili, Belars, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia. Se acordă prioritate proiectelor privind principalele axe ale reţelei transeropene extinse, proiectelor c implicaţii transfrontaliere pentr nl sa mai mlte state membre şi proiectelor majore care favorizează integrarea regională printr-o conectivitate sporită. Pentr Rsia, de importanţă este şi dimensinea privind medil, alătri de sectorl energetic, în general; de importanţă deosebită snt considerate proiectele privind aprovizionarea strategică c energie şi transportl energiei. Anl trect, banca s-a angajat să aibă în vedere împrmtri în valoare de cel pţin 200 milioane EUR pentr investiţii în infrastrctră şi energie în Georgia în perioada Rsia şi vecinii de la est Împrmtri acordate în 2008 (milioane EUR) Total Ucraina 150 Moldova 20 Total 170 Ţări partenere mediteraneene Împrmtri acordate în 2008 Total (milioane EUR) Din care capital de risc Tnisia 311 Maroc Siria Egipt Liban 52 Iordania 37 Israel 33 La nivel regional Total

28 Grpl BEI 26 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă În scopl redcerii sărăciei şi promovării dezvoltării drabile, BEI a acordat împrmtri în valoare de 561 milioane EUR în 2008 pentr a sprijini 26 proiecte de dezvoltare în Africa, zona Caraibelor şi Pacific (ACP) şi ţările şi teritoriile de peste mări (TTPM) în temeil Acordli de la Cotono. Opt din aceste proiecte a promovat programe transfrontaliere, în special pentr încrajarea integrării regionale. Pentr a acorda împrmtri, garanţii şi capital de risc proiectelor din ţările ACP şi TTPM, banca gestionează ajtorl rambrsabil al UE din partea Fondli Eropean de Dezvoltare Facilitatea pentr investiţii. BEI splimentează ajtorl UE c împrmtri din resrse proprii. Împrmtrile contractate în cadrl Facilităţii pentr Investiţii ACP a cresct până la 326 milioane EUR în Proiectele ACP a beneficiat de încă 225 milioane EUR sb formă de împrmtri BEI din resrsele proprii ale băncii. În ţările TTPM, BEI a acordat împrmtri de 10 milioane EUR din Facilitatea pentr investiţii TTPM. Anl 2008 a cnosct, de asemenea, creşterea sprijinli BEI pentr dezvoltare economică drabilă în Repblica Africa de Sd. Banca a investit 203 milioane EUR în trei proiecte din Africa de Sd, aproape dblând-şi activitatea de finanţare comparativ c Africa, zona Caraibelor şi Pacific (ACP) şi ţările şi teritoriile de peste mări (TTPM) Împrmtri acordate în 2008 Total (milioane EUR) Din care capital de risc Africa Meridională şi Oceanl Indian Centrală şi Ecatorială de Vest 95 9 Mltiregional de Est Zona Caraibelor Pacific TTPM ACP-TTPM AFRICA DE SUD 203 -

29 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 27 Grpl BEI În Asia şi America Latină, banca poate acorda împrmtri în valoare de 3,8 miliarde EUR în perioada pentr investiţii în domenil prodcţiei, pentr protecţia medili şi pentr secritatea energetică, în acelaşi timp consolidând prezenţa Uninii Eropene în aceste părţi ale lmii, prin investiţii străine directe, transfer de tehnologie şi know-how. În 2008, banca a acordat împrmtri în valoare de 469 milioane EUR pentr patr proiecte în Brazilia, Mexic, Paragay şi India. În China, pe parcrsl anli a fost selectate proiecte individale pentr finanţare prin împrmtlcadr în valoare de 500 milioane EUR acordat în 2007 pentr protecţia medili. În pls, banca a elaborat o listă de proiecte energetice în Asia şi America Latină în vederea finanţării în 2009 în cadrl facilităţii mltianale în valoare de 3 miliarde EUR pentr sprijinirea energiei drabile şi a secrităţii aprovizionării c energie. America Latină şi Asia Împrmtri acordate în 2008 (milioane EUR) Total America Latină 319 Brazilia 200 Paragay 69 Mexic 50 Asia 150 India 150 Total 469

30 Grpl BEI 28 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Mobilizarea fondrilor de către BEI: emitent sveran de referinţă pe pieţele internaţionale Activităţile de finanţare ale băncii a rămas solide pe o piaţă caracterizată prin volatilitate cresctă şi incertitdine în Banca a mobilizat sma de 59,5 miliarde EUR prin 247 tranzacţii, o creştere semnificativă comparativ c 2007 (54,7 miliarde EUR). În ilie 2008, în paralel c creşterea programli să de împrmtri şi plăţi în contl împrmtrilor, banca a cresct plafonl fondrilor mobilizate de la 55 miliarde EUR la 60 miliarde EUR. Banca a mobilizat fondri în 18 monede şi a mai avt emisini în patr devize în format sintetic (înregistrate în categoria altor monede de plată). Volml programli de finanţare înainte de swap : 262 miliarde EUR 43% 14% Rezltatele mobilizării fondrilor de către BEI în 2008 a fost ssţinte de bonitatea de vârf a băncii, care îşi are temelia în sprijinl constant din partea acţionarilor sverani din Uninea Eropeană, precm şi în strategia băncii în ceea ce priveşte mobilizarea fondrilor. Flexibilitatea, diversificarea şi grija faţă de lichiditate, inerente acestei strategii, a reşit în mare măsră să facă faţă condiţiilor nei pieţe volatile pe parcrsl primelor noă lni. În condiţiile grav afectate ale pieţei de la mijlocl lnii octombrie până la sfârşitl anli, strategia a sprijinit accesl pe piaţă, în principal în EUR, dar şi prin plasamente private (USD), precm şi prin intermedil micilor investitori. Pe piaţa ero (EUR), banca a mobilizat în total 16,8 miliarde EUR sa 28% din programl total pentr anl 2008, prin 29 de tranzacţii. Emisinile de obligaţini de referinţă pentr zona ero (EARN) a reprezentat majoritatea emisinilor în EUR (13 miliarde EUR sa 78%). A fost lansate noi emisini EARN c scadenţe de 3 şi 7 ani, fiecare în valoare de 3 miliarde EUR. În pls, a fost relate 5 din emisinile EARN existente, în valoare de 1-2 miliarde EUR. Varietatea mărimii emisinilor şi a scadenţelor pe parcrsl anli ilstrează grija deosebită a BEI de a răspnde cererii investitorilor. Emisinile c orientare specifică, în format clasic în EUR, s-a ridicat la aproximativ 3 miliarde EUR. Micii investitori a avt o pondere semnificativă în cadrl cererii de obligaţini c orientare specifică, în special pentr Poplar Bond ( obligaţinea poplară ), în valoare de 180 milioane EUR, prima emisine sbscrisă şi distribită în totalitate de banca italiană Banco Popolare. USD Alte monede EUR GBP 28% 15% Îndeplinirea angajamentli privind investiţiile responsabile din pnct de vedere social (IRS): fondrile mobilizate în 2007 prin obligaţinea inovatoare, în EUR, Obligaţinea de sensibilizare la problemele climatice, care a fost adaptată cerinţelor investitorilor c responsabilitate socială, a fost pse la dispoziţie în perioada în întregime pentr proiectele de ssţinere a protecţiei climei, conform programelor iniţiale privind alocarea fondrilor. În total, 14 proiecte sitate în şase ţări eropene a beneficiat de fondri mobilizate prin această obligaţine. În 2008, pe piaţa lirei sterline a fost lansate 50 de tranzacţii prin care s-a mobilizat 6,9 miliarde GBP (8,9 miliarde EUR), echivalentl a 15% din programl total al BEI pentr anl respectiv. Banca a reşit să-

31 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 29 Grpl BEI sintetic. S-a mobilizat 8,3 miliarde EUR în alte devize, respectiv 14% din programl total de finanţare. Cele mai mari trei contribţii le-a avt dolarl astralian, yenl japonez şi francl elveţian, mobilizând-se echivalentl a peste 1 miliard EUR în fiecare monedă. şi menţină poziţia de cel mai mare emitent non-gilt în Mai mlt de jmătate din emisinile în GBP s-a realizat în priml trimestr, datorită cererii mari şi c ajtorl condiţiilor prielnice de pe piaţa swap. În condiţiile medili plin de provocări din a doa jmătate a anli, banca a reprezentat o excepţie în rândl celorlalte institţii financiare, continând-şi activităţile de emisini în volm mare până la începtl lnii octombrie. În 2008 s-a efectat 55 tranzacţii pentr mobilizarea ni volm record în dolari SUA (USD) de 35,5 miliarde USD (25,5 miliarde EUR), reprezentând 43% din programl total de finanţare al băncii. Acesta a reprezentat o creştere a volmli c 85% comparativ c Banca a cresct la 4 miliarde USD emisinile de referinţă c scadenţă la 3 ani, c cinci emisini de referinţă la această scadenţă, şi a efectat trei tranzacţii de referinţă c scadenţă la 5 ani, n nmăr record pentr această scadenţă mai pţin atrăgătoare. Rezltatele a fost determinate de cererea pternică a investitorilor, c precădere bănci centrale, şi de nivelrile de finanţare deosebit de atractive care se pot realiza prin emisinile în USD. În monedele noilor şi viitoarelor state membre şi ale ţărilor vecine, banca a înregistrat progrese pe pieţele de capital în crs de dezvoltare, prin extinderea crbei randamentelor pe piaţa rblei rseşti şi a lirei trceşti, oferind investitorilor cele mai lngi scadenţe disponibile pe piaţa eroobligaţinilor c dobândă fixă. Volmele mobilizate în aceste state s-a ridicat la n echivalent de 1,1 miliarde EUR, prin 33 de tranzacţii. Lira trcească a reprezentat majoritatea mobilizărilor din această smă. Alte monede ale emisinii a fost leva blgară, coroana cehă, forintl maghiar, rbla rsească şi coroana slovacă. Pe piaţa monedelor africane, banca a emis pentr prima dată în kwacha zambiană (ZMK), fapt care a ridicat la şapte nmărl monedelor africane de finanţare. Emisinea ZMK a fost prima efectată de n emitent străin şi prima pe piaţa internaţională (a fost în format sintetic, c plata şi decontarea în USD). În afara celor trei monede principale ale băncii, emisinile acesteia s-a caracterizat printr-o mare diversitate, în 2008 efectând-se 113 tranzacţii splimentare în 19 monede, dintre care patr în format

32 Grpl BEI 30 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Gvernare corporativă

33 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 31 Grpl BEI Responsabilitatea corporativă la BEI În 2005, BEI a pblicat prima sa Declaraţie privind responsabilitatea socială corporativă, prin care s-a angajat să pnă principiile de bază ale responsabilităţii corporative (RC) în centrl strategiei, obiectivelor şi politicilor sale. BEI consideră că responsabilitatea corporativă este o practică comercială solidă, deoarece pne accentl pe importanţa asigrării ni echilibr între creşterea economică, bnăstarea socială şi protecţia medili, sprijinind astfel realizarea obiectivli dezvoltării drabile. BEI se angajează astfel să contribie la efortrile Uninii Eropene de a spori responsabilitatea corporativă, să recnoască importanţa bnei gvernări (ceea ce înseamnă impnerea ni nivel ridicat al transparenţei şi responsabilităţii pentr sine şi pentr partenerii săi), să garanteze că activităţile sale de împrmt snt în conformitate c obiectivele Uninii Eropene şi să efecteze evalările necesare în vederea asigrării nor investiţii drabile; BEI se angajează, de asemenea, să promoveze investiţii mai etice şi mai drabile, să stabilească relaţii reciproc avantajoase între bancă şi comnităţile gazdă şi să minimizeze amprenta ecologică a clădirilor sale şi a activităţilor desfăşrate în interiorl acestora. Dpă pblicarea Declaraţiei privind responsabilitatea socială corporativă, banca a trect la tilizarea cadrli EFQM (Fndaţia Eropeană pentr Managementl Calităţii) pentr RC, c scopl de a gestiona elaborarea şi pnerea în aplicare a politicilor sale în domenil RC. Cadrl EFQM este n instrment de atoevalare şi de gestionare tilizat pentr identificarea şi evidenţierea pnctelor forte şi a pnctelor slabe, fiind til la elaborarea nor planri de acţine corespnzătoare. În 2006 şi 2007 s-a efectat doă exerciţii de atoevalare a responsabilităţii corporative, care a evidenţiat faptl că BEI a atins nivell implicării active şi al dialogli c părţile interesate şi că la nivell băncii se desfăşoară o gamă largă de activităţi ce ţin de responsabilitatea corporativă. Exerciţiile a evidenţiat însă şi faptl că încă lipseşte o politică şi strategie a responsabilităţii corporative complet integrate, care să gverneze activităţile de fiecare zi. Pentr a ptea rmări rezltatele celor doă exerciţii de atoevalare, s-a considerat că este nevoie de o evalare externă a politicii şi practicilor responsabilităţii corporative. În 2008, o societate de consltanţă externă, specializată în analize extra-financiare, a efectat n adit al politicilor RC ale BEI. Analiza a evidenţiat faptl că politicile şi practicile BEI în materie de responsabilitate corporativă snt în concordanţă c cele respectate în general în sectorl bancar al Uninii Eropene. Totşi, stdil a scos la lmină o serie de pncte slabe care trebie remediate. Prima măsră psă în aplicare în rma analizei a fost elaborarea ni indicator RC, care a fost integrat în indicatorii de performanţă ai Planli operaţional al băncii pentr perioada , planl de afaceri al BEI pentr anii rmători. Mai mlt, n plan de acţine detaliat este în crs de elaborare pentr a fi aprobat în Pe site-l web al BEI se poate conslta o anexă tehnică ce oferă detalii c privire la RC. La întocmirea anexei tehnice, banca a respectat normele G3 ale Global Reporting Initiative (GRI), pblicate în octombrie Mai mlt, banca a aplicat cadrl de raportare GRI pentr a respecta nivell de aplicare B+ confirmat de GRI. Conţintl anexei tehnice a fost verificat de aditorii externi ai băncii. De asemenea, pe site-l web al BEI a fost creată o sbsecţine nde găsiţi mai mlte informaţii privind politicile şi practicile BEI.

34 Grpl BEI 32 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Amprenta ecologică şi responsabilitatea acţinilor întreprinse Protecţia medili este na din priorităţile cheie ale BEI, astfel încât n ar trebi să fie nicio srpriză faptl că banca este atât de conştientă de propria amprentă ecologică creată, îndeosebi prin materialele pe care le consmă şi prin deşerile pe care le prodce. În consecinţă, banca îşi înlocieşte treptat parcl ato c modele mai pţin polante. Sensibilizarea personalli c privire la sortarea deşerilor şi practicile de sortare a deşerilor s-a îmbnătăţit sbstanţial. De fapt, atorităţile din Lxembrg a recnosct efortrile băncii în acest domeni, oficializând această recnoaştere prin Eticheta ecologică pentr excelenţă în ceea ce priveşte sortarea deşerilor. De asemenea, s-a extins amenajările existente care permit personalli deplasarea c bicicleta la locl de mncă. Aspectele ecologice privind deplasarea personalli pe calea aerli joacă acm n rol mai mare. Imprimantele şi copiatoarele a fost programate să tipărească sa să copieze implicit faţă/verso, iar treptat imprimantele personale n mai snt înlocite. În pls, o platformă de tilizare în comn a atomobilelor disponibilă personalli prin Intranet şi montarea de detectoare de mişcare pentr sisteml de ilminat în nele secţini ale clădirilor a n impact pozitiv aspra performanţelor băncii în domenil protecţiei medili. Pe parcrsl anli 2008 a fost aprobat n no set de măsri, care este în prezent în crs de aplicare. Acestea vizează în special tilizarea în mai mare măsră a videoconferinţelor, rennţând-se la deplasări, revizirea instrcţinilor privind călătoriile de afaceri, în sensl tilizării mai frecvente a transportli feroviar în detrimentl celi aerian, introdcerea ni tablo de bord TI ecologic pentr a redce consml de energie al echipamentelor pentr tehnologia informaţiei, semnarea ni acord c sisteml de transport pblic din Lxembrg, care va asigra transport gratit c atobzl pentr toţi membrii personalli, montarea de robinete c temporizare pentr a redce consml de apă şi, în general, campanii permanente pentr creşterea gradli de sensibilizare a personalli aspra problemelor de medi.

35 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 33 Grpl BEI Responsabilitatea acţinilor întreprinse În 2008, BEI a continat să îmbnătăţească sisteml de gestionare a resrselor mane pentr a se conforma celor mai bne practici. Aprobarea nei strategii pentr diversitate a constitit n pas important. Strategia pentr diversitate a băncii, Bn pentr oameni. Bn pentr afacere, plasează banca în rândl angajatorilor de marcă, aceasta având posibilitatea să valorifice diverse resrse externe de talente, dar şi să tilizeze la maximm şi să perfecţioneze talentele propriilor angajaţi. Strategia pentr diversitate este considerată esenţială în asigrarea sccesli băncii. Conceptl diversităţii înglobează o gamă largă de caracteristici individale şi cltrale, precm vârsta, originea cltrală, etnică şi rasială, edcaţia şi experienţa, starea civilă, sexl, cetăţenia, capacitatea fizică, religia şi orientarea sexală. Inclzinea înseamnă respectarea şi aprecierea talentelor nice, a perspectivelor şi a contribţiei fiecări angajat în cadrl organizaţiei. Principall obiectiv pe care s-a bazat formlarea strategiei pentr diversitate constă în creşterea diversităţii şi a echilibrli la nivell personalli BEI prin atragerea de noi talente şi menţinerea şi tilizarea la maximm a talentelor existente. Între alte obiective se nmără crearea ni medi de lcr care să ţină cont de inclzinea socială, încrajarea spiritli de condcere şi a spiritli administrativ, precm şi crearea ni profil al băncii de angajator de marcă. În prezent se lcrează şi la n cod de bne practici vizând asigrarea egalităţii de tratament pentr persoanele c handicap în ceea ce priveşte recrtarea, condiţiile de mncă şi perspectivele profesionale, în conformitate c Directiva 2000/78/CE a Consilili. Alte îmbnătăţiri s-a ads, de exempl, sistemli de pensii pentr personal. O serie de schimbări ivite în ltimii ani, precm creşterea contină a speranţei de viaţă, scăderea semnificativă a ratelor dobânzilor şi aplicarea nor norme contabile mai severe (IAS 19) a declanşat o reformă care vizează menţinerea atractivităţii sistemli de pensii şi, în acelaşi timp, îmbnătăţirea modalităţii de finanţare a acestia. O astfel de reformă este prin definiţie n exerciţi dificil şi sensibil. A fost nevoie de discţii ample şi detaliate c reprezentanţii personalli. Acest demers s-a finalizat însă printr-n acord privind îmbnătăţirea finanţării pe termen lng a sistemli de pensii prin crearea ni portofoli de investiţii dedicat pentr fondl de pensii, pentr care BEI îşi asmă riscrile financiare. Pentr toţi asigraţii se va menţine n sistem de pensii c beneficii definite. În paralel, se află în faza de discţii c reprezentanţii personalli n pachet de dispoziţii de tranziţie şi/sa compensatorii pentr actall personal angajat. Obiectivl este acela de a se asigra respectarea dreptrilor dobândite pe parcrsl perioadelor anterioare de asigrare şi, mai c seamă, în aşa fel încât să se respecte aşteptările membrilor personalli care snt cel mai aproape de data pensionării. În a doa jmătate a anli s-a întreprins o serie de iniţiative ale căror rezltate se vor vedea în anl Cele mai importante dintre acestea snt: finalizarea nei politici privind sănătatea la locl de mncă, revizirea politicii băncii privind demnitatea în mncă, operaţională din 2004, şi o strategie pe termen medi privind ameliorarea bnăstării la locl de mncă şi creşterea performanţei individale şi organizaţionale.

36 Grpl BEI 34 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Cooperarea c alte institţii În calitate de membr al familiei institţiilor eropene, BEI colaborează strâns c Comisia Eropeană, Parlamentl Eropean, Consilil Eropean şi Consilil de Miniştri, Comitetl Economic şi Social Eropean şi Comitetl Reginilor. Banca este, de asemenea, în relaţii strânse c alte institţii financiare şi bănci de dezvoltare bilaterală. Cooperarea c Comisia Eropeană a fost întotdeana strânsă, dar spre sfârşitl anli 2008 aceasta a devenit deosebit de intensă, ca rmare a pternicli declin financiar şi economic. Anterior în acelaşi an, Comisia şi banca a fost invitate de Consilil Eropean să sprijine activ măsrile care facilitează investiţiile la nivell gospodăriilor şi indstriilor în direcţia eficienţei energetice şi tilizării srselor de energie regenerabilă. Alte aspecte a fost Facilitatea de investiţii pentr vecinătate, Cadrl de investiţii pentr Balcanii de Vest şi, în plan general, cea mai eficientă îmbinare între împrmtrile BEI şi ajtoarele nerambrsabile ale Comisiei Eropene, în contextl politicii externe a Uninii Eropene. Preşedintele BEI participă la reninile lnare ale Consilili de Miniştri ECOFIN. Implicarea activă a băncii în combaterea crizei a prods şi mai mlt interes faţă de activităţile sale în Parlamentl Eropean, ceea ce a conds la frecvente contacte c comisiile parlamentare şi c membri ai Parlamentli Eropean, în afara prezentărilor obişnite ale preşedinteli BEI c privire la strategia şi activităţile Grpli BEI în faţa Comisiei pentr afaceri economice şi monetare, a Comisiei pentr control bgetar şi în crsl dezbaterii în plen a raportli anal al Parlamentli Eropean c privire la activităţile Grpli BEI. C celelalte doă institţii care îi reprezintă pe cetăţenii Eropei, Comitetl Economic şi Social Eropean şi Comitetl Reginilor, banca are o relaţie de lcr care pne accentl pe difzarea informaţiilor către

37 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 35 Grpl BEI cei reprezentaţi de comitete organizaţii ale angajatorilor şi ale angajaţilor şi atorităţi locale şi regionale privind posibilităţile şi iniţiativele sale de finanţare. În 2008, s-a acoperit o largă varietate de informaţii, inclsiv sprijinl băncii privind împrmtrile pentr energie şi combaterea schimbărilor climatice, microfinanţarea, Centrl Eropean de Expertiză privind PPP şi iniţiativele comne c Comisia. Axând-se pe cooperarea şi cofinanţarea în Eropa, BEI şi Banca de Dezvoltare a Consilili Eropei şi-a oficializat relaţia printr-o declaraţie comnă care evidenţiază diversele domenii de interes comn, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea rbană, capitall man şi medil. În fine, băncii i s-a acordat stattl de observator în cadrl Băncii pentr Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre. În 2008, cooperarea c alte institţii financiare internaţionale (IFI) a fost deosebit de intensă în contextl mandatli pentr activitatea BEI în afara Uninii Eropene pentr perioada Comisia Eropeană, BEI, BERD şi Banca de Dezvoltare a Consilili Eropei şi-a nit forţele în cadrl Iniţiativei pentr infrastrctra din Balcanii de Vest, care rmează să devină operaţională în În Trcia, BEI şi BERD a finalizat n acord de cooperare pentr sprijinirea pornirii operaţinilor BERD în În ţările vecine de la est şi sd, n grp de institţii financiare internaţionale şi bănci de dezvoltare bilaterale a întocmit o listă de proiecte comne care vor fi sprijinite şi prin ajtoare nerambrsabile CE, c identificarea institţiei financiare internaţionale coordonatoare. O astfel de cooperare permite evitarea efectării de doă ori a procedrilor de control prealabil, prin delegarea responsabilităţii către institţia coordonatoare. La începtl anli 2009, BERD, Grpl BEI şi Grpl Băncii Mondiale s-a asociat pentr a sprijini Eropa Centrală şi de Est, angajând-se să asigre 24,5 miliarde EUR în scopl ssţinerii sectoarelor bancare din regine şi finanţării firmelor lovite de criza economică globală. În ţările ACP, s-a consolidat cooperarea c Comisia Eropeană, Banca Mondială, Societatea Financiară Internaţională şi Banca Africană de Dezvoltare, în timp ce BEI a ssţint, de asemenea, colaborarea c agenţiile bilaterale eropene şi c statele membre donatoare în contextl Fondli fidciar pentr infrastrctră UE-Africa, care este gestionat de BEI. În Asia şi America Latină, BEI şi Banca Asiatică de Dezvoltare a identificat posibilităţi de cofinanţare.

38 Grpl BEI 36 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Transparenţă şi responsabilitate Transparenţa este n element important al responsabilităţii corporative a BEI. Nivell ridicat al transparenţei face parte din misinea băncii de a contribi la obiectivele politicilor Uninii Eropene. În calitate de organism pblic, BEI consideră că transparenţa privind modl în care ia deciziile, lcrează şi aplică politicile Uninii Eropene este esenţială pentr consolidarea responsabilităţii şi credibilităţii în rândl cetăţenilor eropeni şi a cetăţenilor de prettindeni afectaţi de operaţinile sale. Pblicarea informaţiilor reprezintă o referinţă importantă pentr pnerea în aplicare a angajamentli băncii privind transparenţa. Site-l web al BEI este platforma principală pentr difzarea în mod activ a informaţiilor în rândl pblicli, fapt confirmat de cei aproximativ patr milioane de vizitatori din InfoDesk-l BEI constitie n prim pnct de contact pentr a răspnde solicitărilor de informaţii de la pblicl larg. În 2008, InfoDesk a primit mai mlt de de ri (exclzând mesajele nedorite). Comnicarea băncii c pblicl este reglementată oficial prin Politica de pblicare a informaţiilor a BEI care a fost formlată pentr prima dată în Aceasta se bazează pe principil pblicării informaţiilor, c excepţia cazli în care există n motiv imperativ care să împiedice difzarea. Banca s-a angajat să-şi reviziască politica de pblicare a informaţiilor în mod oficial o dată la trei ani, rmătoarea revizire fiind în Banca pblică o evalare anală a performanţelor privind pnerea în aplicare a politicii de pblicare a informaţiilor. BEI consideră că organizaţiile societăţii civile (OSCri), inclsiv organizaţiile negvernamentale (ONGri), pot să-şi adcă o contribţie valoroasă la elaborarea politicii şi pot, de asemenea, contribi la mai bna conştientizare a băncii c privire la aspecte legate de proiectele pe care le finanţează. Pentr a asigra n dialog permanent, banca organizează evenimente, precm reninea specială de informare din 2008 pentr OSC-rile c sedil în Brxelles, c privire la rezltatele sale din 2007, ţintă dpă conferinţa de presă a băncii pentr jrnaliştii acreditaţi din Brxelles. Banca a organizat, de asemenea, mai mlte seminarii specializate, de exempl c privire la chestini legate de schimbările climatice şi c privire la transportl rtier. Pe de altă parte, pentr a stimla dialogl, banca participă la conferinţe organizate de ONG-rile implicate în promovarea de politici şi care desfăşoară campanii c privire la aspecte legate de activităţile băncii. În 2008, aceleaşi ONG-ri a fost invitate la bancă pentr a discta chestini specifice, precm memorandml de înţelegere între BEI şi

39 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 37 Grpl BEI Comisia Eropeană c privire la mandatele externe ale băncii, dreptrile omli, energia ncleară şi regenerabilă şi tratarea deşerilor solide. C OSC-rile specializate care a anmite obiective şi interese comne c ale băncii, BEI poate încheia parteneriate de ssţinere. În 2008, banca a stabilit astfel de relaţii de cooperare c Transparency International şi c Uninea Internaţională pentr Conservarea Natrii. BEI a ssţint, de asemenea, Iniţiativa pentr transparenţa sectorli indstriilor extractive. În ltimii ani, consltările pblice a devenit parte integrantă a politicii de transparenţă a BEI. Banca organizează consltări pblice c privire la anmite politici corporative şi mltisectoriale, care snt în mod tipic de interes pentr toate părţile interesate ale BEI. În 2008, s-a organizat o consltare pblică privind abordarea drabilităţii medili şi a bnăstării sociale de către bancă, astfel cm snt acestea formlate în Declaraţia BEI privind principiile şi standardele de medi şi sociale. Drept rmare, s-a pblicat o declaraţie revizită care a beneficiat de pe rma contribţiilor constrctive ale organizaţiilor societăţii civile, în special ale ONG-rilor, care în mod tradiţional examinează atent activitatea băncii. În 2009, se va desfăşra o consltare pblică combinată referitoare la politicile băncii privind pblicarea informaţiilor şi transparenţa, precm şi modl de tratare a plângerilor. BEI are din 2008 o politică oficială privind mecanisml de tratare a plângerilor, care consolidează cele mai bne practici în domenil responsabilităţii. Mecanisml de tratare a plângerilor are atât o dimensine internă, cât şi na externă şi independentă, care implică Ombdsmanl Eropean. Prin rmare, plângerile pot fi depse direct la BEI, care pne la dispoziţia pblicli o ctie poştală special destinată acesti scop, sa la Ombdsmanl Eropean. În 2008, a fost solţionate în total 40 de plângeri. Banca dispne de mai mlte organisme de control intern. Inspectoratl general combină doă fncţii importante de control, Aditl intern şi Evalarea operaţinilor, inclzând şi Anchetarea fradelor. Inspectoratl joacă n rol crcial în asigrarea mecanismelor de control, în îmbnătăţirea operaţinilor şi în ssţinerea procesli de transparenţă şi responsabilitate. Unitatea Şefli Biroli de conformitate al Grpli BEI (OCCO Office of the Chief Compliance Officer) asigră respectarea de către bancă şi personall acesteia a ttror legilor, reglementărilor, codrilor de condită şi reglilor de bnă practică aplicabile şi fncţionează ca n prim nivel de detectare a posibilelor încălcări ale normelor de etică şi integritate. Acesta controlează ex ante conformitatea noilor politici, procedri, prodse şi operaţini sa a acţinilor avte în vedere. De asemenea, OCCO monitorizează operaţinile de împrmt şi finanţare din străinătate. În 2008, acesta a jcat n rol de bază în elaborarea nei politici de dennţare a abzrilor, asigrând protecţie totală potenţialilor dennţători. Raportl privind responsabilitatea globală pentr 2008 pblicat de One World Trst evalează practicile de responsabilitate ale ni nmăr de 30 organizaţii globale, inclsiv BEI. One World Trst este n grp de reflecţie independent, care efectează stdii de cercetare, formlează recomandări şi pledează în favoarea reformei proceselor decizionale şi de formlare a politicilor, care trebie să implice mai mltă responsabilitate. Raportl analizează performanţele organizaţiilor prin prisma a patr dimensini: transparenţă, participare la decizie, evalare şi mecanisme de reclamaţii şi răspns. BEI s-a sitat pe locl noă în privinţa responsabilităţii şi pe locl patr într-n sbgrp de zece organizaţii intergvernamentale. Trebie remarcat faptl că, în ceea ce priveşte performanţa pe criteril transparenţei, din cele 30 de organizaţii nmai BEI şi Societatea Financiară Internaţională a obţint peste 70%, acesta fiind considerat pragl pentr bnă practică în acest sens.

40 Grpl BEI 38 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Organele stattare ale BEI Comitetl de direcţie Consilil gvernatorilor este format din miniştrii desemnaţi de fiecare din cele 27 de state membre, de reglă miniştrii de finanţe ai acestora. Acesta stabileşte orientările politicii de creditare, aprobă contrile anale şi bilanţl şi decide c privire la participarea băncii la operaţinile de finanţare din afara Uninii Eropene, precm şi c privire la majorările de capital. De asemenea, nmeşte membrii Consilili de administraţie, Comitetli de direcţie şi Comitetli de adit. Consilil de administraţie are competenţa exclsivă de a decide c privire la împrmtri, garanţii şi mobilizări de fondri. Pe lângă controll privind bna fncţionare a băncii, Consilil de administraţie asigră gestionarea băncii în conformitate c dispoziţiile tratatli şi ale stattli să şi c directivele generale stabilite de gvernatori. Membrii Consilili de administraţie snt nmiţi de gvernatori pentr o perioadă de cinci ani c posibilitatea reînnoirii mandatli, în rma desemnării lor de către statele membre, şi se sbordonează exclsiv băncii. Consilil de administraţie este format din 28 de administratori, fiecare stat membr desemnând câte nl, în timp ce n administrator este nmit de Comisia Eropeană. Există 18 spleanţi, ceea ce înseamnă că o parte din aceste poziţii snt deţinte în comn de grpri de state.

41 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 39 Grpl BEI În pls, pentr a extinde competenţa profesională a Consilili de administraţie în anmite domenii, acesta poate să coopteze maximm şase experţi (trei administratori şi trei spleanţi), care participă la şedinţele Consilili de administraţie în calitate de consilieri fără drept de vot. Comitetl de adit este comps din trei membri şi trei observatori, nmiţi de gvernatori pentr n mandat de trei ani. Deciziile se ia c o majoritate constând din cel pţin o treime a membrilor c drept de vot şi reprezentând cel pţin 50% din capitall sbscris. Comitetl de direcţie este organl exectiv colegial permanent al băncii. Este format din noă membri. Sb atoritatea preşedinteli băncii şi sb controll Consilili de administraţie, acesta gestionează afacerile crente ale BEI, pregăteşte deciziile pentr administratori şi asigră exectarea acestor decizii. Preşedintele condce şedinţele Comitetli de direcţie. Membrii Comitetli de direcţie se sbordonează exclsiv băncii; aceştia snt nmiţi de Consilil gvernatorilor, pe baza propnerii Consilili de administraţie, pentr o perioadă de şase ani, c posibilitatea reînnoirii mandatli. În conformitate c stattl băncii, preşedintele este şi preşedintele Consilili de administraţie. Comitetl de adit este n organ independent care se sbordonează direct Consilili gvernatorilor, având sarcina de a verifica legalitatea operaţinilor şi a registrelor băncii. Dpă aprobarea sitaţiilor financiare de către Consilil de administraţie, Comitetl de adit întocmeşte rapoarte c privire la acestea. Rapoartele Comitetli de adit c privire la rezltatele activităţii sale în anl anterior snt trimise Consilili gvernatorilor, împrenă c raportl anal al Consilili de administraţie. Dispoziţiile care reglementează activitatea acestor organe snt definite în stattl şi reglamentl intern al băncii. Listele membrilor organelor stattare ale BEI şi scrte biografii ale acestora, precm şi informaţii splimentare privind sistemele de remneraţie, snt actalizate periodic şi pblicate pe site-l web al băncii: Comitetl de adit

42 Grpl BEI 40 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă

43 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 41 Grpl BEI Defalcarea capitalli BEI la data de 1 aprilie 2009 Smă (EUR) Germania DE Franţa FR Italia IT Regatl Unit GB Spania ES Ţările de Jos NL Belgia BE Sedia SE Danemarca DK Astria AT Polonia PL Finlanda FI Grecia GR Portgalia PT Repblica Cehă CZ Ungaria HU Irlanda IE România RO Repblica Slovacă SK Slovenia SI Blgaria BG Litania LT Lxembrg LU Cipr CY Letonia LV Estonia EE Malta MT Total Capitall: Cota de participare a fiecări stat membr la capitall băncii se bazează pe ponderea sa economică în cadrl Uninii Eropene (exprimată prin PIB) la data aderării. În conformitate c stattl să, banca este atorizată să aibă n volm maxim al împrmtrilor acordate nerambrsate până la echivalentl a de doă ori şi jmătate capitall să. La data de 1 aprilie 2009, capitall sbscris al băncii se ridica la peste 232 miliarde EUR.

44 Grpl BEI 42 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Comitetl de direcţie al BEI Colegil de condcere al băncii şi responsabilităţile de spraveghere ale membrilor săi Sitaţia la 01/05/2009 Philippe de FONTAINE VIVE CURTAZ Vicepreşedinte Philippe MAYSTADT Preşedintele băncii şi al Consilili de administraţie Carlos da SILVA COSTA Vicepreşedinte Eva SREJBER Vicepreşedinte Dario SCANNAPIECO Vicepreşedinte Simon BROOKS Vicepreşedinte Matthias KOLLATZ-AHNEN Vicepreşedinte Marta GAJĘCKA Vicepreşedinte Pltarchos SAKELLARIS Vicepreşedinte Philippe MAYSTADT Preşedintele băncii şi al Consilili de administraţie Strategie generală Aspecte institţionale, relaţii c celelalte institţii financiare internaţionale Coordonarea activităţii Inspectorli general, Controlorli financiar şi Şefli Biroli de conformitate Resrse mane Comnicare internă Politica de egalitate a şanselor; Preşedinte al Comitetli consltativ pentr egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi Preşedinte al Consilili de administraţie al FEI Preşedinte al Comitetli bgetar Philippe de FONTAINE VIVE CURTAZ Vicepreşedinte Finanţări în Franţa şi în ţările partenere mediteraneene Finanţare IMM-ri Parteneriat c sectorl bancar Comnicare externă Transparenţă şi politica de informare Relaţii c ONG-rile Membr al Consilili de administraţie al FEI Simon BROOKS Vicepreşedinte Finanţări în Regatl Unit şi Ţările de Jos Protecţia medili Adit intern, Adit extern şi relaţii c Comitetl de adit Respectarea conformităţii Relaţii c Crtea de Contri Eropeană Relaţii c Oficil Eropean Antifradă (OLAF) şi Ombdsmanl Eropean Clădiri, medi de lcr şi logistică Carlos da SILVA COSTA Vicepreşedinte Finanţări în Spania, Portgalia, Belgia, Lxembrg, America Latină şi Asia Aspecte jridice privind operaţinile şi prodsele Mobilizări de fondri Preşedinte al Comitetli pentr arte Matthias KOLLATZ-AHNEN Vicepreşedinte Finanţări în Germania, Astria, România, Croaţia şi Trcia Coezine economică şi socială; Convergenţă Iniţiativele JASPERS şi JESSICA Restrctrarea împrmtrilor Membr al Comitetli pentr sbvenţii Membr al Comitetli pentr arte Eva SREJBER Vicepreşedinte Finanţări în Sedia, Finlanda, Litania, Letonia, Estonia, în ţările vecine din Est, în Rsia şi în ţările AELS Economie bazată pe cnoaştere Evalarea ex post a operaţinilor Tehnologiile informaţiei Preşedinte al Comitetli pentr sbvenţii Marta GAJĘCKA Vicepreşedinte Finanţări în Polonia, Repblica Cehă, Ungaria, Slovacia, Slovenia şi Blgaria Reţele transeropene de transport şi energie Responsabilitatea socială corporativă Vicegvernator al BERD Dario SCANNAPIECO Vicepreşedinte Finanţări în Italia, Malta şi Balcanii de Vest Gestionarea riscrilor Planificare şi bget Eficienţa costrilor Gvernator al BERD Pltarchos SAKELLARIS Vicepreşedinte Finanţări în Grecia, Cipr, Danemarca, Irlanda, ţările ACP şi în Africa de Sd Energie Stdii sectoriale, economice şi financiare Pnerea în aplicare a normelor Basel II Contabilitate Membr al Comitetli pentr arte

45 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 43 Grpl BEI Organigrama (sitaţia la 1 mai 2009) Secretariat general şi afaceri jridice Alfonso QUEREJETA Secretar general şi director general pentr afaceri jridice Departamentl de gestionare şi restrctrare a tranzacţiilor Klas TRÖMEL Afaceri institţionale Dominiqe de CRAYENCOUR Direcţia de finanţe Afaceri jridice Bertrand de MAZIÈRES general Afaceri comnitare şi financiare; Finanţări în afara Eropei Marc DUFRESNE general adjnct pentr afaceri jridice Finanţări în Eropa Gerhard HÜTZ Pieţe de capital Barbara BARGAGLI PETRUCCI Trezorerie Anneli PESHKOFF Direcţia generală de strategie Rémy JACOB general Controlor financiar şi director pentr sistemele informatice Strategie şi control de gestine Jürgen MOEHRKE Comnicare Gill TUDOR Tehnologia informaţiei Derek BARWISE Clădiri, logistică şi docmentare Patricia TIBBELS Direcţia de operaţini în Uninea Eropeană şi în ţările candidate Prtător de cvânt şi director Previzini şi decontarea operaţinilor Elisabeth MATIZ Direcţia de proiecte Grammatiki TSINGOU-PAPADOPETROU general Inovare şi competitivitate Constantin CHRISTOFIDIS Transport şi energie Christopher HURST Convergenţă şi medi Gy CLAUSSE JASPERS Agstin AURÍA Thomas HACKETT general Direcţia de gestionare a riscrilor Instrmente ale Acţinii pentr Creştere Thomas BARRETT Eropa Occidentală Larent de MAUTORT Spania, Portgalia Carlos GUILLE Pierligi GILIBERT general Riscri de credit Per JEDEFORS Riscri financiare şi operaţionale Alain GODARD Eropa Centrală Joachim LINK Inspectoratl general Marea Adriatică Romaldo MASSA BERNUCCI Jan Willem van der KAAIJ Inspector general Eropa de Sd-Est Jean-Christophe LALOUX Birol de conformitate al Grpli BEI Marea Baltică Tilman SEIBERT Matthias MAERTENS Şefl Biroli de conformitate Direcţia de operaţini în afara Uninii Eropene şi a ţărilor candidate Martin CURWEN general Ţările vecine şi partenere ale Eropei Cladio CORTESE Departamentl de resrse mane Michel GRILLI Africa, zona Caraibelor, Pacific - Facilitatea pentr investiţii Patrick WALSH America Latină şi Asia Francisco de PAULA COELHO Organigrama, crriclm vitae al directorilor generali şi al responsabililor nităţilor de control şi informaţiile splimentare aspra sistemelor de remneraţie a personalli băncii snt actalizate periodic şi pblicate pe pagina de Internet a BEI:

46 Grpl BEI 44 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Organele stattare ale FEI FEI este gestionat şi administrat de rmătoarele trei atorităţi: Condcerea FEI Sitaţia la Adnarea generală a acţionarilor (BEI, Uninea Eropeană, 31 de institţii financiare), care se întrneşte cel pţin o dată pe an; Consilil de administraţie, comps din şapte membri şi şapte spleanţi, care, inter alia, decide c privire la operaţinile fondli; l general, care răspnde de gestionarea fondli în conformitate c dispoziţiile Stattli FEI şi c orientările şi directivele adoptate de Consilil de administraţie. Contrile FEI snt aditate de n Consili de adit, format din trei persoane nmite de Adnarea generală, şi de aditori externi independenţi. general Richard PELLY general adjnct Jean-Marie MAGNETTE, Gestionare tranzacţii şi relaţii John A. HOLLOWAY Gestionare mandate, dezvoltare prodse şi incbatoare de afaceri Marc SCHUBLIN Informaţiile detaliate privind organele stattare ale FEI (componenţă, scrte biografii ale membrilor, remneraţie) şi serviciile sale (componenţă, scrte biografii ale directorilor generali şi al administratorilor, remneraţia personalli) snt actalizate periodic şi pblicate pe site-l web al FEI:

47 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 45 Grpl BEI Proiecte eligibile pentr finanţare de către Grpl BEI La nivell Uninii Eropene, proiectele avte în vedere pentr finanţare trebie să contribie la atingerea nia sa mai mltor obiective din cele enmerate în continare: întărirea coezinii economice şi sociale: promovarea investiţiilor în toate sectoarele economiei pentr a ssţine progresl economic în reginile defavorizate; încrajarea investiţiilor care contribie la dezvoltarea nei societăţi bazate pe cnoaştere şi inovare; îmbnătăţirea infrastrctrii şi serviciilor din domenil sănătăţii şi învăţământli, elemente cheie în formarea capitalli man; dezvoltarea reţelelor de infrastrctră c dimensine comnitară din domenil transportrilor, telecomnicaţiilor şi transferli de energie; protejarea medili şi îmbnătăţirea calităţii vieţii; asigrarea resrselor energetice prin tilizare raţională, valorificarea resrselor locale, inclsiv a energiei regenerabile, şi diversificarea importrilor. Grpl BEI ssţine dezvoltarea IMM-rilor, îmbnătăţind-şi oferta financiară prin rmătoarele instrmente: linii de credit BEI pe termen medi şi lng; operaţini FEI c capital de risc; garanţii FEI pentr IMM-ri. În ţările candidate şi partenere, banca participă la pnerea în aplicare a politicilor de ajtor pentr dezvoltare şi de cooperare. Banca întreprinde acţini: în ţările candidate şi potenţial candidate din Eropa de Sd-Est, nde contribie la atingerea obiectivelor Pactli de stabilitate prin direcţionarea împrmtrilor n nmai către ssţinerea reconstrcţiei infrastrctrii de bază şi proiectele c caracter regional, ci şi în scopl dezvoltării sectorli privat; în ţările mediteraneene nemembre, contribind la atingerea obiectivelor parteneriatli ero-mediteranean, în vederea creării nei zone de liber schimb până în 2010; în statele din Africa, zona Caraibelor şi Pacific (ACP), Africa de Sd şi TTPM (ţările şi teritoriile de peste mări), nde promovează dezvoltarea infrastrctrii de bază şi a sectorli privat local; în America Latină şi Asia, nde sprijină proiecte de interes reciproc pentr Unine şi pentr ţările în cază.

48 Grpl BEI 46 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Adresele Grpli BEI Banca Eropeană de Investiţii - U info@eib.org , bolevard Konrad Adenaer L-2950 Lxemborg 3 (+352) (+352) Birori externe: Astria Mattiellistraße 2-4 A-1040 Wien 3 (+43-1) (+43-1) Belgia Re de la loi 227 / Wetstraat 227 B-1040 Brxelles / Brssel 3 (+32-2) (+32-2) Blgaria 2a Saborna Street 1000 Sofia 3 (+359) (+359) Finlanda Fabianinkat 34 PL 517 FI Helsinki 3 (+358) (+358) Franţa 21, re des Pyramides F Paris 3 (+33-1) (+33-1) Germania Lennéstraße 11 D Berlin 3 (+49-30) (+49-30) Grecia 1, Herodo Attiko & Vas. Sofias Ave GR Athens 3 ( ) ( ) Italia Via Sardegna 38 I Roma 3 (+39) (+39) Marea Britanie 2 Royal Exchange Bildings London EC3V 3LF 3 (+44) (+44) Polonia Plac Piłsdskiego 1 PL Warszawa 3 (+48-22) (+48-22) Portgalia Avenida da Liberdade, A P Lisboa 3 (+351) (+351) România Str. Vasile Lascar Bcreşti, Sector 2 3 (+40-21) (+40-21) Spania Calle José Ortega y Gasset, 29, 5 E Madrid 3 (+34) (+34)

49 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă 47 Grpl BEI Pe pagina de Internet a băncii pteţi găsi lista la zi a birorilor existente şi coordonatele acestora. Africa de Sd 5 Greenpark Estates 27 George Storrar Drive Groenkloof 0181 Tshwane (Pretoria) 3 (+27-12) (+27-12) Pacific Level 32, ABN AMRO Tower 88 Phillip Street Sydney NSW 2000 Astralia 3 (+61-2) (+61-2) Caraibe 1, Bolevard d Général de Galle F Fort-de-France 3 (+596) (+596) Egipt 6, Bolos Hanna Street Dokki, Giza 3 (+20-2) (+20-2) Kenya Africa Re Centre, 5th floor Hospital Road, PO Box KE Nairobi 3 ( ) ( ) Maroc Riad Bsiness Center Aile sd, Immeble S3, 4 e étage Bolevard Er-Riad Rabat 3 (+212) (+212) Senegal 3, re d Docter Rox BP 6935, Dakar-Platea 3 (+221) (+221) Tnisia 70, avene Mohamed V TN-1002 Tnis 3 (+216) (+216) Trcia Büyükdere Caddesi N 195, 4th Floor 1. Levent TR Istanbl 3 ( ) ( ) Uğr Mmc Caddesi N :88, Kat: 8 Gaziosmanpaşa TR Ankara 3 ( ) /51 5 ( ) Fondl Eropean de Investiţii - U info@eif.org 96, bolevard Konrad Adenaer L-2968 Lxemborg 3 (+352) (+352)

50 Grpl BEI 48 Raport privind activitatea şi responsabilitatea corporativă Fotografiile şi ilstraţiile a fost pse la dispoziţie de Atelierl grafic al BEI. Tiparl exectat la imprimeria Jove din Mayenne pe hârtie de tip Magno Satin folosind-se cernelri pe bază de leiri vegetale. Certificată în conformitate c normele Forest Stewardship Concil (FSC), hârtia conţine 100% fibre natrale (din care cel pţin 50% din pădri corect administrate).