ROMANYA DEMOKRAT TÜRK BİRLİĞİ UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMÂNIA

Transkript

1 UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMÂNIA ROMANYA DEMOKRAT TÜRK BİRLİĞİ SEPTEMBRIE / EYLÜL Anul VIII 2006, Nr. 9 (135) VOCEA AUTENTICĂ ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE str. Bogdan Vodă, nr. 75, et. 2 Tel/fax: 0241/ hakses@udtr.ro

2 CONDUCEREA U.D.T.R. COMITETUL DIRECTOR Preşedinte:... OSMAN FEDBI Prim-vicepreşedinte:... ASAN MURAT Secretar General:... ŞACHIR SUREIA Deputat:... IBRAM IUSEIN Vicepreşedinţi: HUSEIN CADIR... Preşedinte Organizaţia Judeţeană IAŞAR ENVER... Preşedinte Filiala ALI NURHAN... Vicepreşedinte Filiala OMER NAZIF... Secretar Filiala BORMAMBET VILDAN... Vicepreşedinte Filiala Medgidia ARIF MUGELIP... Preşedinte Filiala Mangalia MUSTAFA ASAN... Preşedinte Filiala Cobadin GAVAZOGLU RIZA... Secretar Filiala Techirghiol OSMAN ZIA... Preşedinte Filiala Băneasa MOLOGANI ACCAN... Preşedinte Filiala Babadag CONSILIUL NAŢIONAL Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale: FERHAT NURTEN... Preşedinte Filiala Bucureşti ISMAIL DURAN... Preşedinte Filiala Brăila CERCHEZ ALI... Preşedinte Filiala Călăraşi TALIP LEMAN... Preşedinte Filiala Măcin OMER MEMNUNE... Preşedinte Filiala Isaccea MEMET REDVAN... Preşedinte Filiala Hârşova ALI ŞEFCHET... Preşedinte Filiala Eforie MUSA CAIDAR... Preşedinte Filiala Cernavodă SALIM GEAVIT... Preşedinte Filiala Tuzla BARI MUSELIM... Preşedinte Filiala Cumpăna AZIZ AZIZ... Preşedinte Filiala Văleni ŞACHIR CETIN... Preşedinte Filiala Făurei MEMIŞ CHEMAL... Preşedinte Filiala Carvăn MEMET SEBATIN... Preşedinte Filiala Fântâna Mare HUSEIN SELATIN... Preşedinte Filiala Medgidia ABDULA GHIULTEN... Preşedinte Filiala Galaţi HASAN NAZMI... Preşedinte Filiala Techirghiol Cuprins Editorial 3 Festivalul de Cultură, Artă şi Covoare Yağcıbedir: Sındırgı Sındırgı Şöleni 6 Sındırgı İlçesi 7 Bigadiç 7 Arta covoarelor Yağcıbedir 8 Festivalul Portului, Dansului şi Cântecului Popular Turco-Tătar 10 Zilele Oraşului Hârşova 11 Istoria şi tradiţiile minorităţii turce şi tătare 12 Protocol 12 Toamna se numără bobocii Yalova Eğitim Folklor Merkezi Başkanı Birliğimizi Ziyaret Etti 14 Kemal Atatürk Ulusal Kolejin yeni Protokolu imzalandı 15 Influenţa limbii turce asupra limbii române 16 Salariul minim garantat în UE 18 Kadir Gecesi 20 Kadr Sûresi 20 Oruç Nasıl Tutulur 21 İlahi 21 Kumluk Camiide Berat Kandili 22 Bayrampaşa Belediyesinin Balkanlarda İftar Sofraları 23 Consfătuirea cadrelor didactice 24 Çocuk Sayfası 25 Ramazan Sofrası 26 İftar ve Sahur İçin Çok Özel Tarifler 26 Cum seduci femeile din zodiac 27 Adrese utile 28 PREŞEDINŢII COMISIILOR DE SPECIALITATE Învăţământ... - IBRAIM ERVIN Religie... - ISLAM REMZI Cultură... - GAFAR SERIN Femei... - ARIF AISEL Tineret... - SULIMAN FERIDAN Financiar... - DRAGOMIR NICUŞOR Cenzori... - ACCOIUM DURIE COLECTIVUL REDACŢIONAL Redactor-şef adjunct: Asan Nilgün Secretar de redacţie: Asan Murat Secretar tehnic de redacţie: Sureia Şachir Redactori: Gafar Serin, Veli Firdes, Iomer Subihan, Bormambet Vildan, Omer Minever Adresa de corespondenţă: str. Bogdan Vodă nr. 75, etaj 2 Tel./Fax: hakses@udtr.ro udtr2004@yahoo.com Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R. grafica: Fârtat Cicero I.S.S.N DIRECTOR OSMAN FEDBI Redactor-şef ERVIN IBRAIM Tiparul executat de: s.c. Golden Printing s.r.l. telefon

3 s a y f a 6 DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE! Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian. Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, Viaţă-n libertate ori moarte strigă toţi. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi. İSTİKLÂL MARŞI Kahraman Ordumuza Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak, Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak. O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak; O benimdir, o benim milletimindir ancak! Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl! Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl? Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl Dalgalan sen de şafaklar gibi ey nazlı hilâl! Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!.. Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!.. Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl! ŞANSA DE A STUDIA ÎN TURCIA Recent m-am întors din Republica Turcia unde, împreună cu d-na Zulfie Seidali, şef al Comisiei de Învăţământ a U.D.T.T.M.R. i-am însoţit pe studenţii noştri, bursieri ai statului turc, la Ankara, unde aceştia au luat primul contact cu viitoarele universităţi unde vor studia cât şi cu centrul TÖMER al Universităţii Gazi, acolo unde îşi vor însuşi temeinic limba turcă literară la ea acasă. Cu toţii am rămas încântaţi de condiţiile şi facilităţile oferite de statul turc, studenţilor veniţi din întreaga lume turcă. Asta, pentru că acolo am avut ocazia să vedem studenţi de origine turcică veniţi din stepele Asiei Centrale, din Caucaz dar şi din Balcani. Cu toţii conştientizau şansa oferită de a studia la universităţi de prestigiu din Turcia. Studenţii noştri, în număr de 7 (restul deplasîndu-se anterior direct la universităţile din Istanbul şi Izmir) s-au acomodat rapid în moderna capitală a Turciei, aceasta şi datorită faptului, că, majoritatea cunoşteau deja bine limba turcă; una din gazdele noastre de la Ministerul Educaţiei Naţionale din Turcia confirmându-ne capacitatea deosebită a tinerilor din România de a-şi însuşi la perfecţie limba turcă literară încă din primul an. Spre deosebire de anii anteriori, în acest an concurenţa pentru a obţine o bursă în Turcia a fost acerbă, fapt ce dovedeşte importanţa pe care o acordă tinerii turci din România educaţiei de calitate. Le urăm mult succes studenţilor noştri atât din România cât şi din Turcia în noul an universitar, în speranţa că o dată deveniţi absolvenţi de universităţi vor duce mai departe stindardul culturii noastre la un nivel superior. D I N A C Ţ I U N I L E U N I U N I I Ervin Ibraim Andrei MUREŞANU Mehmet Akif ERSOY

4 Septembrie / Eylül 2006 s a y f a 7 s a y f a 8 Festiva lul de Cultură, A rtă şi Dans, muzică, poezie... Prin eforturi concentrate, Uniunea Democrată Turcă din România încearcă şi credem noi, reuşeşte cu succes să ducă mai departe tradiţiile noastre culturale. Generaţia tânără, spre uimirea şi totodată mândria noastră, este conştientă de valorile tradiţiei şi luptă, cu puterile ei, pentru perpetuarea acestora. Prin voluntariat şi cu destule sacrificii, chiar şi materiale, generaţia tânără este alături de noi. Cu dansurile tradiţionale, ansamblurile uniunii noastre, ne reprezintă cu succes în ţară şi în străinătate. După o pregătire intensă, în luna septembrie s-au deplasat în localitatea Sındırgı, judeţul Balıkesir - Turcia. Drumul foarte lung nu i-a plictisit, având de admirat privelişti frumoase. Cerul înstelat din Bulgaria, luminile oraşului Burgas, geamiile la tot pasul din Turcia, bătrânii în şalvari şi cu fes la ceainării, Marea Marmara şi Marea Egee atât de limpezi... Toate acestea au făcut ca drumul de 20 de ore să fie mai uşor de suportat. Odată ajunşi la destinaţie am fost preluaţi de Tufan Hoca şi Benan Sekmenoğlu, cadre didactice din Sındırgı şi cazaţi la internatul din localitate, alături de membrii altor delegaţii participante la festival. Gazdele noastre au avut surprize foarte plăcute, oferite de delegaţia noastră. Prima dintre ele a fost faptul că eram vorbitori de limbă turcă. De asemenea, au fost surprinşi de faptul că statul român ne ajută atât material cât şi logistic. Am fost întâmpinaţi cu ospitalitatea specifică turcilor şi, după cazare, am fost invitaţi la masă. Orezul specific n-a lipsit de la nici o masă, de asemenea, cacık -ul, ayranul şi musacaua. A urmat apoi o binemeritată odihnă, după care, conştiincioşi, ca de obicei, copii noştri au început repetiţiile. Tufan Hoca, văzând că ansamblul Delikanlılar dansează Zeybek, a făcut organizatorilor propunerea ca aceştia să evolueze la deschiderea festivalului, în faţa Primăriei Sındırgı. Zis şi făcut, în prima zi a festivalului, după cuvântările de deschidere, la care au participat numeroase oficialităţi, copiii noştri au prezentat dansul mai sus amintit. Surpriza spectatorilor şi a organizatorilor nu se poate descrie în cuvinte, poate doar în ceva de genul Au venit turcii din România să ne amintească faptul că Zeybek-ul este dansul nostru tradiţional, specific zonei. Paşii, costumele, seriozitatea dansatorilor, muzica au făcut o puternică impresie tuturor. Covoare Yağcıbedir: Sındırgı 2006 Au urmat apoi reprezentaţiile tuturor ansamblurilor participante. Pot spune că şi Delikanlılar şi Fidanlar au dansat fără nici o greşeală. Graţia fetelor răzbătea din fiecare mişcare a dansului cu batice, băieţii erau adevăraţi bărbaţi ce se pregăteau de luptă în timpul dansului Kabadayı. Ca un lucru inedit, spectacolele începeau în jurul orei 9 dimineaţa. Având în vedere că era foarte cald şi că ansamblurile noastre de obicei dansează seara sau în spaţii acoperite, pentru ei a fost destul de greu, dar au rezistat cu stoicism, ţinând sus stindardul uniunii, dansând sub soarele arzător şi în mijlocul străzii, nicidecum pe o scenă amenajată. Seara am participat cu toţii la o paradă cu torţe, care a început din faţa spitalului din localitate cu un halay iniţiat de delegaţia română, acompaniat de instrumentiştii din Kosovo, horă a prieteniei la care s-au alăturat toţi cei prezenţi. Parada a străbătut străduţele centrale, oprindu-se în centrul oraşului; participanţii au primit câte o torţă aprisă, luminâdu-se în acest fel tot oraşul. În a doua zi a festivalului s-a sărbătorit independenţa oraşului printr-o paradă a costumelor populare, spectacole artistice, lupte tradiţionale güreş, reprezentaţii de călărie, care au fost admirate de delegaţia noastră deoarece pe la noi, în România, nu se mai desfăşoară manifestări de acest gen. Ultima zi a festivalului pot spune că a fost una deosebită. Dis de dimineaţă, cu autocarul, ne-am deplasat într-o localitate vecină - Bigadiç. Mai mare şi mai dezvoltat din punct de vedere economic decât Sındırgı (de la însoţitorul nostru, Tufan Hoca am aflat că este un oraş mai bogat din cauza minereurilor ce se extrag în această zonă), Bigadiç ne-a făcut o impresie deosebită. Şi aici am fost întâmpinaţi cu ospitalitate, serviţi cu ceaiul tradiţional, trataţi aproape familiar am putea spune. Trebuie adăugat faptul că nu toate delegaţiile participante la Festivalul din Sındırgı au fost invitate la Bigadiç, ci numai acelea cu o prestaţie scenică deosebită. În faţa unui public spectator mult mai numeros, în faţa oficialităţilor din tribună ai noştri au evoluat cel mai bine aici. Mare ne-a fost uimirea când autocarul nostru a fost recunoscut de şeful jandarmeriei din localitate. După masa de prânz ne-a invitat să vizităm muzeul din localitate, înfiinţat din iniţiativa domniei sale. Muzeul, cu exponate deosebite, ne-a impresionat puternic. Sper ca imaginile să redea măcar puţin din minunăţiile pe care le-am văzut acolo. Ziua s-a încheiat cu un spectacol în localitatea gazdă, după care ne-am luat rămas bun, urmând ca în următoarea zi să plecăm spre casă. În timpul festivalului am fost în vizită la primarul, prefectul şi subprefectul de Sındırgı, care, alături de mulţumirile noastre, au primit din partea uniunii noastre farfurii personalizate cu sigla U.D.T.R., precum şi obiecte artizanale specific româneşti. Trebuie menţionat faptul că pe parcursul festivalului, lângă noi s-a aflat permanent d-na Alla Stâncaru Luncă, reprezentant al postului de radio Radio România Actualităţi, care a transmis în direct ştiri de la faţa locului. Minever Omer

5 Septembrie / Eylül 2006 s a y f a 9 s a y f a 10 Sındırgı Şöleni Dans, müzik, şiir... Bildiğiniz üzere, Romanya Demokrat Türk Birliği, yıllarca örf ve adetlerimizi ileri götürmek için çaba sarfediyor. Bizim umudumuz genç nesil, bu görevi devam etmeye çalışıyor. Delikanlılar ve Fidanlar folklor grupların üyeleri, 2-4 Eylül 2006 tarihleri arasında Yağcıbedir Halı, Kültür ve Folklor Festivaline katıldılar. Ev sahiplerimiz, her zamanki gibi misafirperverliklerini gösterdiler. Küçük te olsa, Sındırgı İlçesinin insanların kalpleri çok büyüktür, amma bizde, Romanya Türkleri aşağa kalmadık. Ev sahiplerimiz için en büyük sürpriz Türkçe konuşmamız ve Zeybek dansı sergilememizdi çünkü bu dans bu bölgeye de aittir. Herkes çocuklarımızın danslarına hayran kaldı. Festivalin en önemli olayı Sındırgı Belediye Başkanı ve Kaymakamı ile görüşmemiz oldu. Festival süresince Alla Stancaru Lunca, Radyo sunucusu, yanımızda bulundu ve ona sonsuz teşekkür iletiyoruz. Minever Omer İlçemizin tarihi çok eski yıllara dayanmaktadır. Sındırgı nın şehir olarak kuruluşu 18.Yüzyılın sonlarında olmuştur. M.Ö.VI.ncı yüzyılda Persler, Lidya ve bütün Anadolu ile beraber (Misya) denilen bu çevreyi de İran İmparatorluğuna katmışlardır. 200 yıl kadar İran egemenliği altında kalan bölge Bergama Krallığı ile birlikte Romalıların yönetimine geçmiş daha sonra, önce Bizans sonra Selçuklular tarafından ele geçirilerek idare edilmiştir. Karesi Beyliğinden sonra Osmanlı Egemenliği altına giren bölgeye gelen Çavdarlılar, Avşarlılar adlarını taşıyan Türkmen toplulukları, Sındırgı yöresine yerleşmişler ve Çavdarlı aşiretinden Halil Ağa nın mezarı halen İlçemiz Karagür Köyü mezarlığındadır. Halil ağanın torunları aralarında anlaşamayarak kardeşlerden Þerif İstanbul a gitmiş,saraya girmiş bir zaman sonra Bigadiç, Marmara Bölgesinde, Balıkesir İlinin güneyinde, İl merkezine 38 km. uzaklıkta, 1007 km² yüzölçümüne sahip, 2000 yılı nüfus sayımına göre toplam kişinin yaşadığı 70 köy ve 1 beldesi olan bir İlçemizdir. Nüfusun %28 i ilçe merkezinde, %72 si köylerde yaşamaktadır. GÖRÜLECEK YERLER BİGADİÇ MÜZE VE KÜLTÜR EVİ 1942 Bigadiç depremi sonrasında Tekel İdaresi için yapılan ve yılları arasında yaşanan Akılcı-İşlevci Mimarlık Akımı örnekleri arasında sayılan özellikli bir yapı, Kaymakamlığımız öncülüğünde, Belediye ve ÇEKÜL Çevre ve Kültür Değerlerini Koruma Vakfı işbirliğiyle ÇEKÜL Vakfı tarafından hazırlanan Röleve ve iç mimari plânlarına uygun olarak İstanbul Röleve ve Anıtlar Müdürlüğü nün katkılarıyla ve Belediye imkânlarıyla yeniden düzenlenerek müze ve kültür evi haline getirilmiştir. Sındırgı İlçesi 50 yılı aşan bir süre Tekel İdaresi olarak hizmet veren bina bundan böyle Bigadiç kültür ve sanat yaşamına merkez olacaktır. Kaymakamlıkça oluşturulan ekibin köy köy dolaşarak derlediği PAŞA ünvanını alarak Sındırgı ya dönmüştür. Kocakonak Köyüne yerleşerek Sındırgı nın bulunduğu yeri kendisine koruluk ve çiftlik yapmıştır. Daha sonra bu yeri cazip görüp Midilli adasından getirttiği Rum ustalarına Koca Camii (Şerif Paşa Camii) nin, yanındaki hamamı, (Kocahan) yaptırmıştır. Böylece şimdiki Sındırgı Koruköy adını alarak 1845 yılında köy haline gelmiştir yılında Belediye kurulmuş, 1913 yılında Bigadiç ten ayrılarak ilçe olmuştur. 29 Haziran 1920 tarihinde Yunan işgaline uğrayan ilçenin halkı, canla başla mücadele ederek Rum Birliklerini (sindirmiş) (yıldırmış), sonuçta bir yerde barınamayacaklarını anlayan işgalciler bir çok yangın çıkardıktan sonra İlçeyi terk etmişlerdir. 3 Eylül 1922 de işgalcilerden temizlenen SINDIRGI bu günü resmi kurtuluş günü kabul edip, her yıl coşku ile kutlamaktadır. koleksiyon müze uzmanlarınca seçilerek tasnif edilmiş ve teşhire hazırlanmıştır. Müzede: BİGADİÇ a) Kuvay-i Milliye Hareketi içinde özel yeri olan Balıkesir in Bigadiç ayağına ilişkin Kuvay-i Milliye Bölümü ; b) Arkeoloji Bölümü; İlçe merkezine 18 km uzaklıkta bulunan Ancyra antik yerleşimine ait kalıntılar; c) Etnografya Bölümü; Son yıllık zaman kesitinde günlük yaşama dair öğeler bulunmaktadır. Ayrıca 96 m2 büyüklüğünde 90 kişilik toplantı, seminer vb etkinlikler ile resim, fotoğraf vb sergiler için kullanıma uygun çok amaçlı bir salon bulunmaktadır. Müzenin açılışı 1 Aralık 2001 tarihinde Çekül Vakfı Başkanı Prof. Dr. Metin Sözen in de katılımıyla Valimiz Sayın Utku ACUN tarafından yapılmıştır Kaynakça: Sayfayı hazırlayan: Minever Omer

6 Septembrie / Eylül 2006 s a y f a 11 s a y f a 12 Arta covoarelor Yağcıbedir Unul din scopurile festivalului de la Sındırgı a fost, renaşterea tradiţiei covoarelor turceşti, artă ce s-a pierdut în negura timpului odată cu dezvoltarea tehnologiei. La expoziţie am putut admira zeci de covoare, venite din 19 localităţi, lucrate manual. M-a încântat combinaţia culorilor, diversitatea modelelor, fineţea lor. La standuri îşi prezentau covoarele chiar doamnele care le-au lucrat. Stând de vorbă cu ele am aflat o întreagă istorie a acestor covoare. Legenda spune că într-un sat erau doi tineri care se iubeau foarte mult. Părinţii nu au fost de acord cu această căsătorie şi pentru a-i despărţi pe tineri, familia băiatului s-a mutat în localitatea Sındırgı. Ocupându-se cu arta covoarelor ei au adus cu ei şi modelele, specifice acelei zone. Covoarele Yağcıbedir au o tradiţie de peste 3000 de ani. Odată cu munca şi priceperea lor, femeile îşi exprimă şi sentimentele prin modele şi culori. Reuşind astfel ca cel ce le admiră să nu vadă în ele doar simple covoare ci mult mai mult. Aceste covoare lucrate cu migală şi măiestrie simbolizează cultura turcă, ele având o ţesătură din lână pură sută la sută şi împletesc în jur de noduri. Aceste covoare au o durată de de ani şi cu cât se folosesc nu-şi pierd din valoare. Aceste covoare sunt nelipsite din zestrea fetelor, în funcţie de starea materială a familiei, având covoare. Fiecare covor exprimă ceva prin culori, modele şi forme. Fetele de măritat din respect pentru tată, nu puteau să spună direct că sunt îndrăgostite sau că le-a venit vremea măritişului şi de aceea în timp ce-şi ţeseau covorul pierdeau din ochiuri sau greşeau modelul, astfel părinţii înţelegeau că gândul fetei nu este la ţesut ci în altă parte. În covoarele Yağıbedir culorile au o semnificaţie deosebită folosindu-se în mod deosebit: bleumarin, roşu, maro, negru şi alb. Bleumarinul în covoare simbolizează bolta cerească, libertatea şi este folosit mai mult ca fond. Culoarea este naturală şi se obţine din ştevie şi indigo. Roşul, ştim din istorie, că este simbolul belşugului şi se obţine din henna. De aici e şi obiceiul femeilor de a se găti cu henna, în credinţa de a le aduce bogăţie şi frumuseţe. Maroul culoarea pământului în modelele covoarelor simbolizează că vieţuitorele au venit din pământ şi se vor întorce tot în pământ. După ce se vopseşte lâna cu culoarea roşie în apa rămasă se pun gogoaşele de mărăcine obţinându-se culoarea maro. Negrul este folosit cel mai puţin, deoarece simbolizează tristeţea melancolia. Această culoare este folosită de doamnele în vârstă. Albul, simbolul puritaţii şi al curăţeniei este folosit mai mult de tinerele fete. Cunoscând simbolurile culorilor, limbajul covoarelor se înţelege mai clar. O femeie, dacă este tristă, supărată va folosi mai mult culoarea neagră, bleumarinul, iar dacă este bucuroasă va folosi roşul, albul. Motivele des întâlnite sunt: stele, arborele vieţii, trifoi, struguri, animale, flori. Prin aceste simboluri ne demonstrează că aceste covoare dăinuiesc înainte de trecerea la religia islamică. La festival comisia de evaluare a premiat cele mai frumoase covoare, premiul întâi fiind în valoare de 1000 de Euro, premiul al II lea 700, iar premiul al III lea 400 de Euro. Gafar Serin

7 Septembrie / Eylül 2006 s a y f a 13 s a y f a 14 Festivalul Portului, Dansului şi Cântecului Popular Turco-Tătar Ediţia a XII-a Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Cultelor din România a organizat în perioada 8-10 septembrie a.c., la, a XII-a ediţie a Festivalului Portului, Dansului şi Cântecului Popular Turco-Tătar. Au participat formaţii artistice din România, Bulgaria, Crimeea, Tataristan (Federaţia Rusa) şi Turcia (Yalova). La acest eveniment au participat majoritatea formaţiile artistice ale Uniunii Democrate Turce din România, respectiv Mehtap, Delikanlılar şi Fidanlar. În prima zi a festivalului s-a desfăşurat parada ansamblurilor participante, acestea oferind un spectacol de culoare şi sunet care a atras un numeros public spectator. Cele trei formaţii ale uniunii au reuşit să impresioneze prin noul program şi costume. Delikanlılar şi Fidanlar au prezentat un dans comun, care, pur şi simplu a electrizat sala, iar corul Mehtap a încântat audienţa cu cântecele prezentate. Felicităm organizatorii pentru reuşita acestui festival iar celor care au reprezentat Uniunea Democrată Turcă din România le mulţumim pentru prestaţie. Nilgün Asan Zilele Oraşului Hârşova În perioada septembrie a.c. s-a sărbătorit cea de-a III-a ediţie a Zilelor Oraşului Hârşova, eveniment la care a participat şi U.D.T.R. împreună cu cele două ansambluri folclorice, Delikanlılar şi Fidanlar. Cu această ocazie am vizitat sediul filialei unde membrii vin săptămânal, discută, joacă remi, table etc. Preşedintele filialei, d-nul Memet Reduan ne-a spus că a organizat toate sărbătorile religioase, unde s-au adunat în jur de 25 de persoane. De asemenea comunitatea turcă din Hârşova beneficiază de serviciile religioase ale unui imam venit din Turcia, pentru o perioadă de 4 ani, d-nul Bilal Adar. Seara în cadrul spectacolului Confluenţe etnice în dansul şi cântecul popular alături de formaţiile Yıldızlar, Novoseolschi, Ansamblul de aromâni Cogealac, Româncuţa din Cumpăna, formaţiile uniunii Delikanlılar şi Fidanlar au prezentat un purpuriu de dansuri. A doua zi o delegaţie formată din Consulul General al Republicii Turcia, d-nul Haluk Agca, d-nul preşedinte U.D.T.R. Osman Fedbi, d-nul deputat U.D.T.R. Ibram Iusein, d-nul Ahmet Erdem, ataşat cu probleme de religie, în cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la, au donat bustul lui Atatürk sediului din Hârşova. Tot în acea zi s-a ţinut un mevlid la geamia din Hârşova unde a participat muftiul Cultului Musluman Murat Iusuf, viceprimarul din Bayram Paşa, Istanbul. Slujba a fost oficiată de noul imam venit din Turcia. După amiaza o delegaţie a U.D.T.R. formată din preşedinte Osman Fedbi, deputat Ibram Iusein, preşedintele filialei Memet Reduan şi alţi membrii ai filialei, au avut o întâlnire cu primarul oraşului ing. Ionel Chiriţă. Delegaţia a participat la simpozionul Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Hârşova. Gafar Serin

8 Septembrie / Eylül 2006 s a y f a 15 s a y f a 16 Istoria şi tradiţiile minorităţii turce şi tătare PROTOKOL 1 Eylül 2006 tarihinde Romanya Demokrat Türk Birliği Merkezinde, sayın Fedbi Osman RDTB Genel Başkanı, sayın İbram İusein RDTB Milletvekili ile sayın Agiacai Saladin, RMTTDB Genel Başkanı ve sayın Amet Aledin RMTTDB Milletvekili arasında anlaşması sonucunda aşağıdaki kararlar belirlenmiştir: 1. Türk ve Tatar Toplumlarına ait Türkçe Radyosu kurulması 2. Her iki birlik Radyonun aylık giderlerini eşit olarak finanse edecekler 3. Her iki birlik Radyonun adı için üç isim teklif ederek bir isim ortaklaşa verecekler. 4. Her iki birlik gereken ruhsatı için, yayın frekanslar, yer v.s. destek verecekler. 5. Yayın programı her iki birlik tarafından eşit olarak gerçekleştirilecektir Bu protokol her iki nüsha iki tarafı için hazırlanmıştır. RDTB Genel Başkanı Fedbi Osman Milletvekili İusein İbram RMTTDB Genel Başkanı Agiacai Saladin Milletvekili Amet Aledin Salutăm apariţia manualului pentru clasele a VI-a şi VII-a Istoria şi tradiţiile minorităţii turce şi tătare. Manualul a apărut la Editura Didactică şi Pedagogică, având ca autori pe profesorii Nedret Mamut, Enver Mamut şi Ervin Ibraim. Cartea este structurată pe două părţi: Istoria Turcilor şi Tătarilor (clasa a VI-a) şi Tradiţiile Turcilor şi Tătarilor (clasa a VII-a), unde sunt date informaţii detaliate referitoare la istoria turcilor în general şi a celor din România în particular, precum şi despre tradiţiile şi obiceiurile noastre, începând din cele mai vechi timpuri până în prezent. Acest manual îşi propune să îmbogăţească cultura generală a copiilor noştri, acesta fiind primul de acest gen, publicat în România. Este distribuit gratuit elevilor de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin bibliotecile şcolilor. Alături de cei doi profesori renumiţi Nedret şi Enver Mahmut, a lucrat şi colegul nostru, Ervin Ibraim, de care suntem foarte mândri şi îl felicităm pe această cale şi sperăm ca într-un viitor apropiat să apară şi alte manuale de acest gen. Îi urăm la cât mai multe cărţi editate. PROTOCOL Încheiat azi, la Sediul UDTR din, Str. Bogdan Vodă, nr. 75, între UDTR, reprezentată prin preşedinte Osman Fedbi şi deputat Ibram Iusein, şi UD- TTMR, reprezentată prin preşedinte Agiacai Saladin şi deputat Amet Aledin, prin care s-au convenit următoarele: 1. Înfiinţarea unui post de radio în limba turcă, destinat comunităţilor turcă şi tătară; 2. Fiecare Uniune va contribui în mod egal la cheltuielile de întreţinere a postului; 3. Fiecare Uniunea va propune câte trei denumiri pentru viitorul post de radio, urmând ca ulterior să se stabilească de comun acord denumirea postului; 4. Ambele Uniuni vor depune diligenţele necesare pentru obţinerea autorizaţiilor, frecvenţelor de emisie, spaţiu, etc. 5. Programul de emisie va fi realizat în procente egale pe ambele Uniuni. Drept pentru care am încheiat prezentul protocol în 2 exemplare, câte una pentru fiecare parte. Sayfayı hazırlayan: Nilgün A. ve Minever O. Toamna se numără bobocii... Un binecunoscut proverb românesc spune că Toamna se numără bobocii. În prag de nou an şcolar, i-am condus pe proaspeţii studenţi care au obţinut burse de studiu la universităţile din Republica Turcia. Cu emoţii şi cu lacrimi în ochi, ne-am despărţit de Buracai Şenduran Techin, Edvin Ennver Ali, Şeila Calivet, Edis Adil Cutlacai, Servin Dersamet, Anelis Suliman, Enver Vuap; însoţiţi din partea Uniunii Democrate Turce din România de prof. Ervin Ibraim şi din partea U.D.T.T.M.R. de d-na institutor Zulfie Seidali; optimişti, conştienţi fiind toţi de oportunităţile oferite copiilor noştri. Le urăm succes, baftă la examenele viitoare, sperăm să se acomodeze cât mai bine cu atmosfera academică din ţara mamă şi îi aşteptăm înapoi acasă cu rezultate cât mai bune şi cu idei novatoare în ceea ce priveşte păstrarea şi continuarea limbii materne, a religiei islamice, a culturii noastre seculare. De asemenea, le urăm succes tuturor elevilor care încep un nou an şcolar în România, cu promisiunea că vom fi alături de ei pe parcursul celor două semestre, urmărind activităţile şcolare şi extraşcolare referitoare la limba maternă şi cultura turcă. Vom prezenta în numărul viitor un articol amănunţit legat de deplasarea studenţilor bursieri în Turcia. Minever Omer

9 Septembrie / Eylül 2006 s a y f a 17 s a y f a 18 YALOVA EĞİTİM FOLKLOR MERKEZİ BAŞKANI BİRLİĞİMİZİ ZİYARET ETTİ 8 Eylül 2006 tarihinde Türkiye Yalova şehrinden Y.A.F.E.M. Başkanı Sayın Özer Koyuncu ile sayın Ahmet Baykent Romanya Demokrat Türk Birliği Merkezini ziyaret ettiler. R.D.T.B Başkanı Sayın Fedbi Osman, R.D.T.B. Genel Sekreteri Sureia Şakir Hanım, Kültür Komisiyonun Başkanı Serin Gafar Hanım, Mehtap korosunun yöneticisi Durie Accoium Hanım, Delikankılar Folklor Oyunların Gurubun yöneticisi Emghil Hasan Bey, basın mensupları ile görüşmelerinden sonra çok memnun kaldılar ve seneye gençlerin gurubunu Y.A.F.E.M.'in Temmuz ayındaki festivalinine davet edecekler diye tekliflerini ettiler. Aynı zamanda da Durie Accoium Hanım bu senedeki festivallerine Mehtap kadınlar korosunu davet ettiler diye teşekkürlerini tekrar sundu. Romanya ile Türkiye arasındaki olumlu bağlantılar devam ediyor ve edecektir çünkü çok projeler yapılıyor, eğitim alanında olsun, kültürde olsun. Tabi ki bizim için sevindirici olaylardır ve bunların devamınını candan istiyoruz. Şimdi de değerli misafirlerimizin birliğimizin Onur Kitabındaki yazılarından: Sayın Ahmet Baykent: Değerli Karleşlerim, Yeni yerinizi görmek, burada bulunmak benim için ilginç ve mutluluk verici bir olay. Bizi hatırlayan, bizim için iyi şeyler düşünen insanların bulunduğu yerler, bize mutluluk veriyor. Yeni yerde, diğer birlikle beraber güzel işler yapacağınızı inanıyorum. Hepinize mutluluk, güzellik ve iyilikler diler, en derin sevgilerimi sunarım. Sayın Özer Koyuncu : Evladı Fatihan topraklarının değerli sahiplerine çalışmalarında başarılar diliyoruz. Türkün varoluş mücadelesine önemli varlığının ve katkılarından dolayı şükralarımızı sunuyoruz. Tanrı Türkü korusun ve yüceltsin. Misafirimizin güzel duyguları ve düşünceleri için tekrar teşekkürler ediyoruz, aynı zamanda da onların çalışmalarına da başarılar diliyoruz ve yine birliğimize bekliyoruz. Vildan Bormambet Kemal Atatürk Ulusal Kolejin yeni Protokolu imzalandı 9 Eylül 2006 tarihinde Romanya Demokrat Türk Birliği merkezine Ankara dan Milli Eğitim Bakanlığından bir heyet geldi. İki gün önce Bükreş te Romanya Milli Eğitim Bakanlığınla birlikte Kemal Atatürk Ulusal Kolejin Protokolu imzalandı ve bu vesileyle bizim birliğimizi de ziyaret ettiler. Heyetle birlikte T.C. Başkonsolosu Sayın Haluk Ağca ve Ahmet Erdem - Din Hizmetleri Ateşesi bulundular. Türkiye den misafirlerimiz Hasan Kaplan - Yurtdışı Eğitim ve Öğretim Genel Müdürü, Prof. Dr. İrfan Aycan Din Eğitimi ve Genel Müdürü ve Şükrü Öztürk Türkiye Diyanet Vakfın mütevelli üyesinden oluşmuştu. Heyet, Romanya Milli Eğitim Bakalanlığın görevlilerinle yaptığı görüşmeleri olumlu olduğunu ve bir anlaşma imzalandıklarını diye açıkladılar. Bükreş te Sayın Leman Ali, Romanya M.E.B. Genel Müfettiş hanımla birlikte protokolun amaçlarını inceledikten sonra anlaşmayı imzaladılar. Mecidiye deki Kemal Atatürk Ulusal Kolejin protokolu olumlu olduğuna rağmen Köstence Ovidius Universitesinin tarafından olumsuz cevaplar aldılar diye çok üzgün bir şekilde açıkladılar, yani Turkoloji bölümünde Türkçe İnglizce bölümünü açılmasını ve Atatürk Araştırma Merkezini gereken malzemelerle donatma ve ayni zamanda da canlandırılmasını istekleri olumsuz karşılandı. Ama bunlar olumlu olmak için hem Romanya Demokrat Türk Birliği yöneticileri hem de Romanya Demokrat Musluman Türk -Tatarların Birliğin yöneticileri, Romanya Müslümanları Müftülüğü ile birlikte çalışmalar yapacaklar. Misafirlerimizin Onur Kitabımıza yazdıklarından: Eylül 2006 tarihler arasında Romanya ya yaptığımız ziyaret çevresinde 09 Eylül Cumartesi günü, Romanya Demokrat Türk Birliğini de ziyaret ettik. Romanya Eğitim ve Araştırma Bakanlığı ile eğitim işbirliği alanında yapılan olumlu görüşmelerinden sonra, Türk toplumunun birlik içerisinde kendi meselelerine sahip çıkar görmekten dolayı memnun olduk. Evladı Fatihana birlik ve beraberlik içersinde Romanya da toplumun güçlü ve onurlu üyesi olması dileği saygı ve sevgilerimizi sunuyoruz. Vildan Bormambet

10 Septembrie / Eylül 2006 s a y f a 19 s a y f a 20 INFLUENÞA LIMBII TURCE ASUPRA LIMBII ROMÂNE Concluziile studiului Influenţa limbii turce asupra limbii române este, aşa cum am încercat să o prezentăm şi în acest studiu, considerabilă şi de netăgăduit. Studiul nostru care s-a sprijinit pe Atlasul Lingvistic Român pe Regiuni-Muntenia şi Dobrogea a urmărit exclusiv influenţa exercitată de limba turcă asupra Munteniei şi Dobrogei. Acest studiu are marele dezavantaj dar în acelaşi timp şi avantaj pentru că este realizat pe un teren necercetat, acela al întrepătrunderilor lingvistice româno-turce la nivel dialectologic. Dezavantajul, constă desigur în lipsa completă de materiale sau lucrări de referinţă în acest domeniu. Acest fapt a fost însă compensat în bună măsură de satisfacţia pe care ţi-o oferă sentimentul de a descoperi noi fapte lingvistice, fapte care contrazic uneori puncte de vedere consacrate (din nefericire) în dialectologia românească. Aceste puncte de vedere, care minimalizează voit sau în necunoştinţă de cauză influenţa limbii turce asupra limbii române pot fi uşor demontate dacă ne aplecăm temeinic asupra materialului dialectologic existent în prezent în diversele Atlase Lingvistice care pot constitui excelente câmpuri de cercetare la nivel sincronic dar şi diacronic pentru cei doritori de cunoaştere ştiinţifică autentică. Această cercetare asupra fondului lexical al Munteniei şi Dobrogei reliefează câteva caracteristici de bază. Astfel, aşa cum am mai subliniat şi în subcapitolul,,categorisirea pe domenii elementele de origine turcă prezente în Atlasul lingvistic pe regiuni-muntenia şi Dobrogea sunt frecvente în cadrul domeniilor strict materiale şi concrete ca acel al,,casei şi,,curţii. Acest fapt de limbă demonstrează cu prisosinţă puterea cu care cuvintele turceşti s-au impus atunci când a fost vorba de relaţiile de ordin material dintre Studiul Influenţa limbii turce asupra limbii române a fost prezentat în numerele Hakses din lunile iunie, iulie, august 2006 turci şi locuitorii celor două provincii româneşti (între care una-dobrogea a fost inclusă vremelnic pentru o perioadă de câteva secole în cadrul sistemului administrativ al Imperiului Otoman ). Atunci însă când e vorba de domeniul,,părţile corpului omenesc elementele de origine turcă sunt extrem de rare iar atunci când acestea există au o conotaţie (în general) peiorativă. Aşa cum am mai subliniat şi în într-un capitol anterior, religia turcilor (necreştină) a constituit o barieră în calea relaţiilor familiale româno-turce (trebuie să precizăm că cele 2 comunităţi-română şi turcă au convieţuit în bună înţelegere în provincia Dobrogea însă această convieţuire s-a bazat şi pe dorinţa turcilor, aceea de a nu incomoda populaţia creştină). Acest fapt îşi găseşte concretizarea în plan lingvistic în lipsa oricărui termen turcesc în cadrul domeniului,,familiei. O altă concluzie, destul de interesantă ce reiese din analiza geografică a influenţei turceşti asupra limbii române în Muntenia şi Dobrogea este faptul că elementele turceşti sunt mai frecvente în cadrul Dobrogei decât în Muntenia. Acest fapt se datorează în bună măsură îndelungatei prezenţe turceşti în Dobrogea şi convieţuirii model dintre români şi turci pe acest spaţiu atât în perioada Imperiului Otoman cât şi după reintegrarea Dobrogei la Patria Mamă-România. Considerăm însă că o parte din termenii turceşti din Dobrogea au fost aduse de coloniştii aromâni din Balcani, care s-au aşezat masiv în România şi special în Dobrogea după Mişcarea de Luptă a Popoarelor din Balcani împotriva prezenţei seculare otomane (ca o ironie a sorţii românii din sudul Dunării-aromânii şi-au pierdut toate drepturile etnice şi religioase după destrămarea Imperiului Otoman când noile state independente nu au mai recunoscut comunităţile româneşti din afara statului românesc). Aromânii, au fost supuşi din partea turcilor unei influenţe seculare mult mai profunde decât cea a românilor din nordul Dunării (datorită faptului că teritoriile unde locuiau aceştia au fost incluse administrativ în cadrul Imperiului Otoman şi în consecinţă au avut contacte multiple atât cu autorităţile dar şi populaţia turcă din zonă). Astfel, aceştia, au fost supuşi procesului firesc de bilingvism şi în mod firesc au inclus multe cuvinte turceşti în vocabularul lor. Odată ajunşi în Dobrogea ei ar fi putut împrumuta populaţiei româneşti din Dobrogea (ba chiar şi populaţiei de naţionalitate turcă şi tătară din Dobrogea) elemente de limba turcă. Referitor la influenţa mai puternică pe care limba turcă a exercitat-o asupra limbii române în Dobrogea în detrimentul Munteniei vom exemplifica prin câteva fapte de limbă concrete. Chiar şi acolo unde astăzi nu se mai folosesc cuvinte de origine turcă, avem indicii că în trecut locuitorii foloseau anumite cuvnte turceşti, astăzi ieşite din uz. Astfel pentru cuvântul plapumă avem,,plapumă, plăpumi: nu se spune iorgan. Informatorul dintr-o localitate dobrogeană menţionează în mod expres că nu se foloseşte termenul turcesc acest lucru demonstrând fie că informatorul avea cunoştinţă de termenul turcesc <<iorgan>>, termen care circulase probabil înainte fie că acest cuvânt era folosit în localităţile învecinate. Într-o altă localitate muntenească găsim pentru plapumă plapumă, plăpumi dar şi (B) iorgan, gane cu menţiunea În Dobrogea se zice duşac. Deşi turcescul,,döşek înseamnă în limba turcă saltea, e posibil ca acest cuvânt să pătrundă în limba română vorbită în Dobrogea cu înţelesul apropiat de plapumă. Oricum această informaţie este extrem de importantă pentru că demonstrează faptul că informatorul cunoaşte, că, în Dobrogea influenţa limbii turce este foarte puternică. Asemenea exemple ce pun în evidenţă influenţa deosebit de puternică a limbii turce asupra limbii române invită la o reconsiderare a punctelor de vedere în privinţa influenţei limbii turce asupra limbii române în ansamblu. Avem în acest moment nu doar exemple la nivelul limbii literare sau făcând o cercetare asupra istoriei limbii române dar şi la nivel dialectal. Acest fapt este extrem de important pentru că în fond demonstrează că la nivelul limbii vorbite există nenumărate fapte de limbă care pun în evidenţă înrâurirea limbii turce asupra limbii române. Dacă vrea să fie obiectivă, lingvistica română trebuie să ia în considerare acest fapt. Ervin Ibraim

11 Septembrie / Eylül 2006 s a y f a 21 s a y f a 22 U N I U N E A E U R O P E A N Ã Salariul minim garantat în UE Recent, fostul preşedinte al Comisiei Europene, Jacques Delors, arăta că ar trebui sa discutăm despre un salariu minim comun, definit proporţional cu nivelul de dezvoltare al fiecărui stat membru. Până la acest pas va mai trece ceva timp, mai ales că nici măcar toate ţările UE nu au implementate în legislaţia proprie prevederi cu privire la salariul minim garantat naţional. Astfel, la 1 ianuarie 2006, din cele 25 de state membre ale Uniunii, doar 18 aveau astfel de prevederi. Între euro în Luxembourg şi 129 euro în Letonia Un alt obstacol major către un ipotetic viitor salariu minim garant comun îl reprezintă imensele diferenţe dintre ţările membre în ceea ce priveşte nivelul actual al acestuia. Astfel, conform datelor publicate de Biroul de Statistică al Comunităţilor Europene, Eurostat, ţările UE ce folosesc salariul minim garantat pot fi împărţite în trei categorii, în funcţie de nivelul lui: - sub 300 de euro pe lună: Letonia (129), Lituania (159), Slovacia (183), Estonia (192), Polonia (234), Ungaria (247) şi Republica Ceha (261); - între 400 de euro şi 700 de euro pe lună: Portugalia (437), Slovenia (512), Malta (580), Spania (631) şi Grecia (668); - peste de euro: Franta (1.218), Belgia (1.234), Marea Britanie (1.269), Olanda (1.273), Irlanda (1.293) şi Luxembourg (1.503). Cati angajaţi primesc acest salariu? Eurostat a publicat şi datele referitoare la proportia din angajaţi care primesc salariul minim garantat în fiecare ţară analizată. Şi aici nivelul variază mult. Cele mai mici proporţii se înregistrează în Spania (0.8%), Marea Britanie (1.4%) şi Malta (1.5%), pe cand cele mai mari în Luxembourg (18.0%), Franta (15.6%) şi Lithuania (12.1%). Situaţia în SUA Dacă privim pe celalalt mal al Atlanticului, se poate vedea că în SUA salariul minim garantat se situa la 1 ianuarie 2006 la nivelul de 753 de euro pe luna, de el beneficiând 1,4% dintre angajaţi. Situaţia în România Conform Hotărârii Guvernului nr din 22/12/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2006, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plata se stabileste la 330 lei (RON) lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe luna în anul 2006, reprezentând 1,95 lei (RON)/ora. Aceasta înseamnă în jur de 90 de euro, ceea ce ne situează peste bulgari, care au 82 de euro pe luna. Vestea buna se opreşte aici pentru ca stăm mai prost decât vecinii de la sud daca se adaugă la ecuaţie şi puterea de cumpărare a acestuia. Pe scurt despre salariul minim garantat Termenul de salariu provine din latinescul salarium, care desemna, la origine, raţia de sare ( sale ) alocată unui soldat. Ulterior, el a fost utilizat pentru a denumi preţul plătit cetăţenilor liberi care îndeplineau diferite activităţi în folosul altor persoane. În afara de salariu se mai utilizează termenii retribuţie şi remuneraţie, de asemenea de origine latină, precum şi cel de indemnizaţie, echivalent al remunerării demnitărilor aleşi ori numiţi. Dreptul la salariu, corolar dreptului la muncă, constituie o prerogativă fundamentală a individului, afirmată la nivel solemn de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care prevede că oricine munceşte are dreptul la salariul echitabil şi suficient care să-i asigure lui şi familiei lui, o existenţă conformă cu demnitatea umană. Codul muncii defineşte salariul în art. 154 ca fiind contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă. Pentru munca prestată în baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani. Înca de la înfiintarea sa (în anul 1919), Organizaţia Internaţională a Muncii a militat pentru garantarea unui salariu care să asigure condiţii de viaţă convenabile pentru toţi lucrătorii. Cu ocazia Conferinţei de la Philadelphia din anul 1944 s-a prevăzut obligaţia acestei organizaţii de a ajuta toate ţările lumii în elaborarea şi aplicarea unor programe cu privire la salariul minim vital. Ce se înţelege prin salariul minim s-a stabilit prin Raportul reuniunii experţilor convocaţi de Consiliul de administraţie al Organizaţiei Mondiale a Muncii, cu ocazia celei de-a 168-a sesiuni a sa : nivelul de remuneraţie sub care nu se poate coborî nici în drept, nici în fapt, indiferent care ar fi modul său de calcul; este salariul care, în fiecare ţară are forţa legii şi care este aplicabil sub pedeapsa sancţiunilor penale sau a altor sancţiuni specifice. Salariul minim este salariul considerat ca suficient pentru satisfacerea necesităţilor vitale de alimente, îmbrăcăminte, educaţie, etc. ale salariaţilor, tinând cont de dezvoltarea economica şi culturala a fiecărei ţări. Conform art. 159 din Codul muncii, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileşte prin hotarâre de Guvern, după consultarea sindicatelor şi patronatelor. În cazul în care programul normal de munca este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin raportarea salariului de baza minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de baza prin contractul individual de muncă sub salariul de baza minim brut orar pe ţară. Angajatorul este obligat să garanteze în plata un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de baza minim brut pe tara. Aceste dispozitii se aplică şi în cazul în care salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să îşi desfăşoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepţia grevei. Salariul de baza minim brut pe ţara garantat în plata este adus la cunoştinţa salariaţilor, prin grija angajatorului. Potrivit art. 160, pentru salariaţii cărora angajatorul, conform contractului colectiv său individual de munca, le asigură hrana, cazare sau alte facilităţi, suma în bani cuvenită pentru munca prestata nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe tara prevăzut de lege. Pagini realizate de Ervin Ibraim

12 Septembrie / Eylül 2006 s a y f a 23 s a y f a 24 Rahmet ve mağfiret ayı Ramazanın son günlerine ulaşmış bulunuyoruz. Bu akşam inşâallah Kadir Gecesini idrâk etmenin mutluluğunu yaşayacağız Kadir Gecesi; beşer tarihinin en önemli hadisesi olan Kur ân-ı Kerîm in inmeye başladığı ve Yüce Allah ın, hakkında müstakil bir sure gönderdiği müstesnâ bir gecedir. Aynı adı taşıyan sûrede Yüce Allah şöyle buyurmaktadır: Doğrusu, biz Kur an ı Kadir Gecesi nde indirdik. Kadir Gecesi nin ne olduğunu sen ne bileceksin! Kadir Gecesi bin aydan daha hayırlıdır. Melekler ve Cebrail O gece, Rablerinin izniyle her türlü iş için iner de inerler. O gece, tan yerinin ağarmasına kadar süren bir esenliktir. Kur an-ı Kerimin bu mübarek gecede indirilmiş olması, Kadir Gecesinin önemine ayrı bir anlam ve değer katmaktadır. Zira Kur ân, insanın yalnız Allah a kulluk ve itaatte bulunması gerektiğini ifade ederek onun ne kadar şerefli bir varlık olduğunu belirtir. Fert, aile, millet ve tüm insanlık olarak mutlu ve huzurlu olmanın yollarını gösterir. Kadir gecesi Çalışmanın, helalinden kazanmanın ve başarılı olmanın gereğini ve önemini vurgular. İnsanlığın dürüstlük saygı ve hakkaniyet gibi yüce değerleri gaye edinmesini ister. Birey ve toplum olarak sorumluluklarımızı bildirir. Kuran ı Kerim, insanın dünya ve ahiret mutluluğunu sağlamayı hedefler, aklımızı ve gönül dünyamızı aydınlatır, manevî varlığımızı karartan her türlü kötülük ve olumsuzluktan bizleri arındırır, ahlâkî değerlere yöneltir ve huzurlu bir ruh yapısına ulaştırır. Kur an ın öngördüğü ilke ve prensiplerin özünde aydınlık bir ruh, huzur dolu bir kalp, sevgi, saygı, hoşgörü, kardeşlik, dayanışma, adalet, dostluk, ilim, irfan, ahlâk ve erdemlilik vardır. Ramazan Ayı nın manevi ikliminde bir ay süren feyizli ve yoğun ibadetlerimizin, ruhumuz üzerindeki tesirlerini yakından hissedebilmek, yeni manevi hamlelere ve nefsi mücadelelere hazırlanabilmek için, bu gece büyük bir fırsattır. Bu nedenle bin aydan daha hayırlı olduğu müjdelenen, dolayısıyla yaklaşık 80 küsur yıllık bir insan ömrüne bedel olan bu geceden gerektiği şekilde istifade etmeliyiz. İşlediğimiz günahlardan pişmanlık duyarak bunları bir daha işlememeye söz vermeliyiz. Kendimiz, ailemiz ve milletimiz için dua etmeliyiz, bu geceyi güzelce ihya etmeliyiz. Sevgili Peygamberimiz (a.s.) bu mübarek gece ile ilgili olarak, Kim inanarak ve sevabını Yüce Allah tan umarak Kadir Gecesi ni ihya ederse onun geçmiş günahları bağışlanır buyurmuş(1) ve bu gece, Allah ım! Sen affedicisin, affetmeyi seversin, beni de affet diye dua etmemizi tavsiye etmiştir. Geçen hayatımızın Kur an ve Sünnet e uygun olup olmadığının muhasebesini yapmalıyız. Dargınlık, kırgınlık, kin ve nefretin yerine sevgi, saygı, hoşgörü, dostluk ve kardeşliği hâkim kılmalıyız. Yetimlerin, kimsesizlerin, fakir ve muhtaçların yüzünü güldürmeli, onlara yardım elimizi uzatmalıyız KADR SÛRESİ Hepinizin kadir gecesini kutluyor, hayırlara vesile olmasını Cenâb-ı Hak tan niyaz ediyoruz. Mekke döneminde inmiştir. 5 âyettir. Sûre, Kadir gecesini anlattığı için bu adı almıştır. Kadr, azamet ve şeref demektir. Bismillahirrahmânirrahîm Şüphesiz, biz onu (Kur an ı ) Kadir gecesinde indirdik. Kadir gecesinin ne olduğunu sen ne bileceksin! Kadir gecesi bin aydan daha hayırlıdır. Melekler ve Ruh (Cebrail) o gecede, Rablerinin izniyle her türlü iş için iner de iner O gece, tan yerinin aşarmasına kadar bir esenliktir. Oruç nasıl tutulur Dinimizdeki temel ibadetlerden birisi de Ramazan ayında oruç tutmaktır. Oruç, Bakara süresinin 183. ayetinde belirtildiği üzere, İslâmiyetten önceki îlâhî dinlerde de var olan ve tarihin derinliklerine kadar uzanan bir ibadettir. Oruç, niyet ederek tan yerinin ağarmaya başlamasından, güneşin batmasına kadar yemekten, içmekten ve cinsi ilişkiden uzak durmak suretiyle yerine getirilen bir ibadettir. Oruç, müslüman, akıllı ve erginlik çağına gelmiş olan herkese farzdır. Kendisine oruç farz olduğu halde, oruç tutamayacak kadar hasta olanlar ile yolcular, oruç tutmayabilirler. Yolcular memleketlerine dönünce, hastalar da iyileşince tutamadıkları oruçlarını kaza ederler. İyileşmeleri mümkün olmayan hastalar ise, tutamadıkları ramazan oruçlarının her günü için bir fidye, yani, bir kişinin bir günlük yiyeceğini veya o yiyeceğin karşılığı olan parayı yoksula verir. Oruca kalb ile niyet etmek yeterli ise de, dil ile de niyet ettim Allah rızası için oruç tut- maya demek suretiyle, niyetin hem kalb ile hem de dil ile yapılması daha güzeldir. Oruç tutmak gayesi ile sahura kalkmak da niyet sayılır. Her günün orucuna ayrı ayrı niyet etmek şarttır. Oruç, insanları dünyada kötülüklerden sakındıran, ahirette de cehennem azabından koruyan ve günahların bağışlanmasına vesile olan bir ibadettir. Orucun farziyeti ile ilgili ayette Cenab-ı Hak: Ey iman edenler! Kötülüklerden sakınmanız için oruç, sizden öncekilere farz kılındığı gibi, size de farz kılındı buyurmak suretiyle, orucun farz kılınmasındaki hikmetlerden bazılarını açıklamıştır. Bunlar; kötülüklerden uzak durmak, nefsi terbiye etmek, ahlakı güzelleştirmek, merhamet duygularını geliştirmek, sıkıntılara katlanmayı ve sabretmeyi belletmek, nimetlere şükretmeyi öğretmek, kısaca maddî ve manevî bakımlardan huzura kavuşturmaktır. Sevgili Peygamberimiz de bir hadislerinde: Kim Ramazan orucunun farz olduğuna inanarak ve karşılığını da yalnız Allah tan umarak oruç tutarsa, onun bütün geçmiş günahları bağışlanır (2) buyurarak orucun günahlardan bağışlanma vesilesi olan önemli bir ibadet olduğuna işaret etmişlerdir. İnsanın, orucundan beklediği manevî hazzı alabilmesi ve günahlarının bağışlanması için, sadece midesine değil, bütün organlarına oruç tutturması gerekir. Yani insan, nefsinin aşırı isteklerine karşı koyabilmeli, öfkesini yenebilmeli ve eline, ayağına, diline, gözüne, kulağına, kalbine, düşüncesine oruç tutturabilmelidir. Başkalarına zarar vermekten, etrafındaki insanları huzursuz etmekten kaçınmalı, herkesle iyi geçinmeli ve kendisi ile iyi geçinilmelidir. Böylece, bütün ibadetlerde olduğu gibi, özellikle oruç ibadetinin gayesi olan insanın olgunlaşması, ahlakının güzelleşmesi gerçekleşecek, dolayısıyla ferdin ve toplumun hayatı huzurlu ve mutlu olacaktır. İLAHİ Mubarek Ramazan geldi Mescitler nur ile doldu Mevlam bize kerem kıldı Gafil olma, uyan insan. Bu günler her zaman gelmez Her kul bu günlere ermez Mevlam bize kerem kılmaz Gafil olma uyan, insan. Bu dünyaya gelen olur Her kişi ettiğin bulur Hem cennette dahil olur Gafil olma, uyan insan. Bu dünyadan giden gelmez Asi kula rahmet olmaz İki kulun kalbi ölmez Gafil olma, uyan insan. Beş vakit namaz kılsak Muhammed ümmeti olsak Verdiği nimeti bilsek Gafil olma, uyan insan. Sayfaları hazırlayan: Firdevs Musledin

13 Septembrie / Eylül 2006 s a y f a 25 s a y f a 26 Bayrampaşa Belediyesinin Balkanlarda İftar Sofraları Bayrampaşa nüfusunun yaklaşık olarak % 40 nı, Balkan coğrafyasından göçen vatandaşlar oluşturmaktadır. Bayrampaşa nın bu yapısal özelliğini bir kalkış noktası olarak değerlendirip, bu coğrafyayla aradaki derin tarihi ve kültürel bağların cürüyüp gitmesine göz yummak yerine güçlendirip, sağlamlaştırmayı hedefliyorlar. Bu sebeple birincisini 2005 yılında gerçekleştirdikleri Balkanlarda Ramazan projesini 2006 yılında daha da zenginleştirerek devam ediyorlar. Balkanlarda Ramazan organizasyonu ile, bu coğrafya üzerine adeta dağıtılmış olan (Ankara dan Üsküp e, Mostar Köprüsü nden Süleymaniye ye) tarihi ve kültürel dokunun, nasıl da aynı kök uçlarından beslenip serpildiğini, nasıl da aynı potada yoğurulup şekillendiğini yeniden keşfetmek hedefliyorlar. Unutulmuş olan akrabalıklar yeniden canlanıyor, yepyeni arkadaşlıklar kuruluyor, sevgi ve kardeşlik bağları da güçleniyor. Bayrampaşa Belediyesinin programı 23 kentte: Travnic, Saraybosna, Gorojde, Yenipazar, Rojaye, Pristine, Ipek, Pristine, Tiran, Elbasan, Struga, Kircova, Gostivar, Kalkandelen, Üsküp, Iskece, Gümilcine, Kozlukebir, Kırcaali, Similen, Sumnu, Köstence, Mecidiye. Ramazan programına sanatcılar, sporcular, akademisyenler, işadamları, sivil toplum kuruluşları ve siyaset adamları davet edilmiştir. Kumluk Camiide Berat Kandili Berat Kandili münasebetiyle Kumluk Camide program düzenlendi. Camiye 7 den 70 şe kadar her yaştan misafirlerle doldu. Romanya Demokrat Türk Birliğin Din Komisiyon Başkanı Sn. Remzi İslam ve Eğitim Komisiyonun Başkanı Sn. Ervin İbraim birliğimizi temsil ettiler. Programa Romanya Müslümanları Müftüsü Sn. Murat Yusuf ve T.C Köstence Başkonsolosluğun Din Hizmetleri Ataşesi Sn. Ahmet Erdem Berat Kandilin öneminden bahsettiler. Köstence'nin tüm imamları mevlid ve ilahiler okudular. Romanya Demokrat Türk Birliği programa katılanlara hediyeler sundu. Firdevs Musledin Doğudan Batıya Bayrampaşa dan Ramazan programının teknik içeriği: 1-4 TIR - Gösteri sahnesi - Tir asevi - Çadir malzemeleri - Ses-ışık malzemeleri 2 - Mobil jenerator 3-2 Otobüs 4-4 Minibüs 5 - Iftar çadırı (500m2) 6-23 Ayrı Yerde Iftar Programı 7-15 Ayrı Yerde Konser Programı Artık, birbirimize birer adım mesafe, ama birbirimizden çok uzaklarda olmayacağız. Dünyanın küçüldüğünü, mesafelerin kalktığı bu yeni konjonktürü bir fırsat olarak görüyoruz. Romanya Demokrat Türk Birliği olarak Bayrampaşa Belediyesinin Ramazan programını destekliyoruz. Allah orucumuzu kabul etsin! Firdevs Musledin

14 Septembrie / Eylül 2006 s a y f a 27 s a y f a 28 CONSFĂTUIREA CADRELOR DIDACTICE Sâmbătă, 16 septembrie 2006, la Colegiul Naţional Kemal Atatürk din Medgidia, a avut loc Consfătuirea cadrelor didactice de limba şi literatura turcă şi religie islamică. La consfătuire au participat d-na Ali Leman- inspector de specialitate în cadrul M.E.C., Ene Ulgean - inspector de specialitate I.S.J., Iusuf Murat- muftiul Cultului Musluman din România, Chengiali Erdin - directorul Colegiul Naţional Kemal Atatürk, Gafar Ekrem - directorul Şc. gen. nr. 5 Medgidia şi majoritatea cadrele didactice care predau limba şi literatura turcă şi religie islamică. La consfătuire s-a analizat activitatea instructiv- educativă pe anul şcolar Din raportul prezentat de d-na insp. Ene Ulgean menţionăm următoarele: în anul şcolar au fost 66 de cadre didactice pe catedra de limba şi literatura turcă după cum urmează: 8 educatoare, 3 învăţătoare, 32 institutori, 9 imami şi 14 profesori. Numărul total de şcoli unde s-a predat limba şi literatura turcă a fost de 61, iar în 78 de şcoli s-a predat religia islamică. Au avut loc două inspecţii RODIS şi 11 inspecţii de specialitate, în mediul urban şi 4 în mediul rural. Inspecţiile pentru gradul II şi definitivat au fost un număr de 6 în mediul urban. De asemenea, s-au desfăşurat activităţi extraşcolare, olimpiade de limba şi literatura turcă şi religie islamică. Pentru permanenta perfecţionare a cadrelor didactice şi în anul şcolar s-au făcut cursuri de abilitare curriculară în cadrul Casei Corpului Didactic din. Totodată s-a constituit şi noua Programă şcolară pentru religie islamică. Ca noutate, pentru desfăşurarea bacalaureatului, în anul şcolar la specialitatea limba şi literatura turcă se vor pregăti 50 de variante până în luna ianuarie Tot ca noutate şi în noul an şcolar se vor desfăşura cursuri de abilitare curriculară cu tema probleme de teorie literară. Vildan Bormambet Bunları biliyor musunuz? Bal arılarının, 450 gr bal üretebilmek için 2 milyon çiçeğe konmaları gerekiyor. Bir kovan arı yarım kiloluk bal için 88 km kadar uçar. Bir işçi arı hayatı boyunca 1/12 çay kaşığı bal yapabiliyor. Bir bal arısı yaklaşık olarak saatte 24 km hızla uçabilir. Bir arının dünyanın etrafında dolaşabilmesi için 2 yemek kaşığı bala ihtiyacı vardır. Her bir bal peteğinin 6 yüzü vardır. Bir bal arısının 4 kanatı vardır. Kim Suçlu Bir keresinde, Hoca Akşehir de ki mahkemeye kadıtayin edilir. Bir gün bir adam koşarak mahkemeye gelir ve Hoca ya: -Farzedelim iki inek mera da dövüştü ve biri oldu, Hoca Efendi. Öldürenin sahibi sorumlu tutulacakmıdı r? Adamın hilekar gözlerini farkeden Hoca dikkatlıydı. -Yerine göre, der, hüküm vermeden. -Karar vermene yardımcı olabilir, Hoca Efendi. Senin inek benimkini öldürdü!. -Bu halde, genel olarak bilindiği gibi inekler hayvandır. Hayvanlara sebep bağlanmadığından dolayı, kesinlikle sorumsuzlardır. Bu yüzden de, sahibi sorumlu tutulamaz! -Özür dilerim, Hoca Efendi, dilim sürçtü. Benim inek seninkini öldürdü demek istemiştim! Bu haber üzerine, Hoca nın kanı beynine sıcrar. Sakalını çeker, kalkar ve yeniden oturur. -Bu ilk düşündüğümden daha karmaşık bir durum, der. Memurluğunun tum ağırbaşlılığıyla katibine döner ve ekler yanında ki rafta duran kara kaplı kitabi ver bakayım! BİLMECE Çın-çınlı hamam, Kubbesi tamam, Bir gelin aldım, Babası imam. El eker dil biçer. Bir çuval cevizim var, Sayarım tükenmez. İLGİNÇ BİLGİLER Bir Erkek Hayatının Ortalama 3350 Saatini Tıraş Olmak İçin Harcar. Bir hamamböceği kafası koptuktan sonra açlıktan ölmeden dokuz gün yaşayabiliyor. Bir insan yaşamı boyunca iki yüzme havuzunu dolduracak kadar tükürük salgılar. Bir karınca kendi ağırlığının elli kati ağırlığı kaldırabilir. Bir karıncanın koku alma yeteneği en az bir kopeğinki kadar gelişmiştir. Bir kilo limonda bir kilo çilekten daha fazla şeker vardır. Bir kromozom bir genden daha büyüktür. Bir okyanusun en derin yerinde, demir bir topun dibe çökmesi bir saatten uzun sürer. Sayfayı hazırlayan Nilgün Asan

15 Septembrie / Eylül 2006 s a y f a 29 s a y f a 30 RAMAZAN SOFRASI Ramazanda iftar sofraları, bütün aile fertlerini ve dostları bir araya getirir. Genelde masaya iftariyelik olarak, zeytin, beyaz peynir, kaşar peyniri, evde yapılmış ekmek, hurma, reçel çeşitleri, bal, kaymak, tereyağı, sucuk, pastırma, kuru meyve çeşitleri ile başlar. İftariyeliklerin yanında çay, ayran, şerbet veya limonata servis edilir. Bu ikramların devamında muhakkak çorba içilir. Çorbadan sonra mönü kimi evlerde soslu et yemeği, börekle devam eder. Kimi evlerdeyse, gün boş mideyle geçirildiği için sossuz et ve daha hafifçe bir mönü tercih sebebidir. Yemeğin sonu tatlı ve taze meyve, meyve salatası, hoşaf veya komposto ile sona erer. Ramazan yemekleri diğer yemeklerden çok daha farklı hazırlanmaktadır. Tüm aile dostlarının bir araya gelmeleri, uzun süre aç kalmanın doğurduğu psikoloji ile yemeklerin çeşitliliği ve miktar her zamankin mönülerden daha zengin olur. EZO GELİN ÇORBASI MALZEME: Kırmızı mercimek 1/2 su bardağı Su 6 su bardağı Soğan 1 adet Domates salçası 2 yemek kaşığı Kırmızı toz biber /2 tatlı kaşığı Tuz Pirinç 1/2 su bardağı Tereyağı 4 yemek kaşığı Un 2 yemek kaşığı Kuru nane 1 1/2 yemek kaşığı Limon suyu 2 yemek kaşığı YAPILIŞI: 1. Mercimek ve pirinç ayıklanır, yıkanır, birlikte tencereye konur; su ilave edilip, kaynamaya bırakılır. 2. Soğan ayıklanır, yıkanır, rendelenir ve kaynamakta olan tencereye tuz ile birlikte konarak pişirilir. 3. Yağ tavada eritilir, un ilave edilir, hafif sararıncaya kadar kavrulur. Üzerine salça, nane ve kırmızı toz biber konur, sıcak karışımdan birkaç kaşık eklenerek ezilir ve çorbaya ilave edilir. Kaynayıncaya kadar karıştırılarak pişirilir. 4. Limon suyu katılarak servise verilir. İftar ve sahur için çok özel tarifler SU BÖREĞİ MALZEME: Un 5 su bardağı Tereyağı 1 su bardağı Maydanoz1 1/2 demet Tuz Yumurta: 4 adet Beyaz peynir 200 gr. Kaşar peyniri1/2 su bardağı YAPILIŞI: Sayfayı hazırlayan: Nilgün Asan 1. Un elenir, ortası açılır, 4 yumurta, tuz ve biraz su konarak katıca bir hamur yoğrulur. 2. Hamur çubuk şekline getirilir. Bezelere ayrılır, tepsinin altına gelecek beze daha büyük tutulur, kurumamaları için yaş bir bez örtülür, dinlendirilir. 3. Bezeler aralarına un serpilerek oklava ile lmm. kalınlıkta açılır. 4. İçin hazırlanması: Beyaz peynir ezilir, içine ince doğranmış maydanoz, kaşar peyniri ve süt konur, karıştırılır. 5. Bir tencereye bolca su ve tuz konur, kaynatılır açılan yufkalar tuzlu suda birer dakika pişirilir, ters yüz edilmiş, üstüne bez serilmiş bir süzgecin üzerine konur. 6. Yağlanmış bir tepsiye suda pişirilmemiş ilk büyük yufka yerleştirilir, üzerine hafifçe eritilmiş tereyağı gezdirilir. Pişirilen yufkalar kırıştırılarak ve aralara yağ gezdirilerek konur. Yufkanın yarısı döşendiğinde peynirli iç her tarafına düzgünce yayılır, diğerleri de aynı işlemden geçirilerek yerleştirilir. 7. En üste pişirilmemiş bir yufka düz konur. Üzerine bir yumurtanın sarısı ile az yağ karıştırılıp sürülür. Fırında pişirilir. Yarım saat sonra alt üst edilerek servis yapılır. Not: İç olarak kıyma da kullanılabilir. Cum seduci femeile din zodiac? Cum seduci femeia Gemeni: În ziua de azi, o invitaţie la film deja a devenit depăşită. Pretenţia ca pretendentul să fie titrat e posibil să constituie şi ea deja o chestiune de modă veche, aşa că un bărbat s-ar putea afla de multe ori în încurcătură în faţa acestei domnişoare vorbăreţe, bine informate, isteţe, pusă pe tot felul de şotii şi, mai ales, pe tot felul de jocuri de cuvinte Faceţi un efort şi fiţi ceva mai practic. Spuneţi-i că aveţi nevoie să vă ajute la o lucrare de diplomă, spuneţi-i că aveţi un film nemaipomenit sau că aţi descoperit pe Internet un adevărat scandal planetar despre inelele lui Jupiter. Nu contează că Jupiter nu are inele! Recunoaşteţi că v-aţi înşelat, dar susţineţi în continuare că e ceva interesant acolo, pe acel site, al cărui conţinut nu-l înţelegeţi prea bine fără ea. Reţineţi, însă, că această minciună nevinovată trebuie să conţină un minim adevăr, altfel, femeia Gemeni va ieşi ca argintul viu din viaţa dvs. Lăudaţi-i telefonul mobil (dacă e un model recent), anunţaţi-o despre un eventual Larousse în format electronic, lăudaţi-vă cu biblioteca familiei şi arătaţi-i ultima colecţie de şerveţele păstrată de dvs. din anii copilăriei. Treceţi inteligent de la domeniul cunoaşterii la sfera iubirii, prin preludii delicate, aerisite, sprinţare, impregnate de simţul umorului dar şi de bun-simţ. Femeia Gemeni are o minte ageră şi-şi va da seama încotro bate vântul, aşa s-ar putea chiar să vă ajute, dacă - reţineţi! - dacă ştiţi să vă jucaţi. Femeia Gemeni consideră că o relaţie care presupune plimbări şi căsătoria se poate termina de la prima conversaţie. Deşi se pare că vrea să-i faceţi capul mare, în realitate aşteaptă un Făt-Frumos care să-i umple sufletul cu iubire şi timpul liber (nu contează dacă noaptea sau ziua) cu jocuri amoroase. Cum seduci femeia Rac: Nu faceţi greşeala de a o considera pe femeia Rac bună doar de cratiţă! Ca să vă convingeţi, invitaţi-o la un film bun sau plimbaţi-va cu ea pe la diverse expoziţii şi muzee. Femeia Rac face parte dintre muritorii destinaţi de Dumnezeu să ne menţină vie legătura cu trecutul valorilor autentice! Romanele-fluviu, concertele simfonice, muzica populară autentică dar mai ales spectacolele de balet o pot cuceri pe termen lung. Nu se dă în lături nici de la o discotecă bună sau de la o nuntă pe cinste, însă aici încep şi pretenţiile vestimentare, la nivelul cărora relaţia cu trecutul încetează brusc. Cel mai mult îi plac femeii Rac concediile şi/sau vacanţele petrecute în locuri faimoase sau în hoteluri rafinate, unde o impresionează lenjeria curată şi de calitate. Mai ales pentru aceste ocazii, pregătiţi-i pijamale din materiale fine, pentru că adoră aceste lenjerii. Racul este un semn de Apă, care reflectă frumosul în tot ceea ce vine în atingere cu pielea. Nu deranjaţi existenţa unei femei Rac dacă nu sunteţi un bărbat de casă, şi iubiţi-o sincer! Dacă îşi va da seama că o doriţi numai pentru diverse forme de confort, după ce a făcut copilul pe care şi l-a dorit vă va ignora pentru totdeauna, sau cel puţin până când copilul va deveni matur. O casă care să fie protectoare, o veselă bine păstrată de la mama mamei, o grădină cu câţiva pomi fructiferi şi, eventual, nişte bunici pe genunchii cărora se vor juca urmaşii pot fi tot atâtea modalităţi de a o cuceri pe femeia Rac, însă, dacă vă doriţi copii de calitate, să ştiţi că merită. Cum seduci femeia Leu: Invitaţi-o pe Coasta de Azur, promiteţi-i parfumuri de santal şi duceţi-o la cele mai celebre spectacole ale timpului - nu numai pentru valoarea artistică a acelui spectacol, cât, mai ales, pentru locul select şi pentru posibilele întâlniri cu oameni din înalta societate - apoi prezentaţi-o ca pe cea mai reuşită relaţie a vieţii dvs. şi faceţi totul ca oamenii s-o asculte şi s-o aplaude! O femeie Leu autentică îşi va intra imediat în rol şi nu vă va dezamăgi niciodată. Ajutaţi-o pe femeia Leu să se angajeze într-un loc care sună bine pentru urechile mulţimii şi fiţi sigur că nu vă va face de râs, întrucât tot ceea ce-şi doreşte este să fie prima, cea mai bună, şeful absolut. Statul sunt eu este o deviză care a făcut carieră de la Regele Soare încoace. Odată semnat contractul sentimental cu femeia Leu, nu vă va fi deloc uşor să părăsiţi scena pe care se derulează episodul dvs. sentimental. Ar fi şi păcat să dezertaţi, mai ales dacă sunteţi adeptul senzaţiilor tari în viaţă şi dacă sunteţi de părere că dramele sentimentale dau culoare existenţei. Oferiţi-i femeii Leu câte un rol în fiecare zi şi relaţia aceasta va deveni inepuizabilă. Veniţi acasă cu flori sau cu complimente sincere şi nu veţi şti niciodată ce înseamnă monotonia în cuplu sau abstinenţa sexuală. Provocatoare şi autoritară, femeia Leu care ocupă locul 1 în viaţa dvs. (indiferent dacă sunteţi căsătorit cu o altă femeie) va şti să vă ofere acel tot pentru care orice bărbat din lume ar da oricât - o pasionalitate frenetică şi o vitalitate pe care e bine să le luaţi în calcul încă de la începutul relaţiei, dacă vreţi ca, în această viaţă, să trageţi lozul cel mare în iubire. Selime Iacomi