MESAJUL DE ANUL NOU al Preºedintelui României

Transkript

1 - Ianuarie / Ocak 2003 pagina / sayfa 16 Anul V 2003, Nr. 1 (91) VOCEA AUTENTICĂ IANUARIE / OCAK ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİNİN YAYIN ORGANIDIR PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL CONSILIULUI MINORITĂŢILOR NAŢIONALE MESAJUL DE ANUL NOU al Preºedintelui României DIRECTOR NUREDIN IBRAM Redactor-şef Abdula gülten Murat Asan - secretar de redacþie Colectiv redacþional: Iomer Subihan, Ervin Ibraim Adresa de corespondenţă: B-dul Tomis nr. 99, bl. S0, ap. 3 Constanţa Tel./Fax: hakses@1a.ro Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R. Tehnoredactor: Fârtat Cicero Tiparul executat de : s.c. Adco Star I.S.S.N Dragi concetăţeni, Anul care se va încheia peste puţine ore a fost benefic pentru naţiunea română. El ne-a adus o serie de împliniri în plan politic, economic şi social şi a consfinţit atingerea unor obiective strategice ale interesului naţional, care ţin de integrarea noastră în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi în Uniunea Europeană, cât şi libera circulaţie în ţările membre ale Acordului de la Schengen. Economia României şi-a consolidat în acest an creşterea, s-au relansat investiţiile străine, s-au creat noi locuri de muncă. Inflaţia a cunoscut o scădere semnificativă, la fel şi dobânzile pentru creditele care permit finanţarea dezvoltării şi creşterea consumului intern. În condiţiile păstrării macroechilibrelor economice, perspectivele economice pentru 2003 sunt încurajatoare. Toate aceste evoluţii pozitive, toate aceste împliniri sunt rodul muncii şi sacrificiilor dumneavoastră, ale cetăţenilor României. Nu ne-a fost uşor până acum, dar suntem datori să consolidăm şi să continuăm aceste tendinţe pozitive din economia şi viaţa societăţii. Nu toţi românii s-au bucurat în acest an de fructele creşterii economice. Multora dintre dumneavoastră costul unor servicii publice, al alimentelor şi medicamentelor vă umbresc sărbătorile şi vă fac viaţa grea. În multe regiuni ale ţării, viaţa oamenilor din satele noastre este încă grea. Agricultura se confruntă cu mari dificultăţi. Către cei care au cu adevărat nevoie de ajutor se va îndrepta atenţia noastră, şi vor fi luate noi măsuri de protecţie socială. Trebuie să fim conştienţi că numai muncind mai eficient şi mai inteligent, mai susţinut, vom trăi cu toţii mai bine. Cetăţenii României au tot dreptul să aspire la mai multă prosperitate şi fericire pentru ei şi pentru familiile lor. Pentru a ne atinge ţelurile, avem nevoie de o tot mai bună guvernare, de instituţii puternice şi respectate, de un stat eficient, partener al cetăţeanului. Mai presus de toate, avem nevoie de domnia legii, fără de care creşterea bunăstării generale, întărirea solidarităţii sociale şi naţionale, democraţia şi economia de piaţă sunt de neconceput. Dorim să creştem eficienţa activităţii administraţiei centrale şi locale, Funcţionarii publici au obligaţia de a sluji interesul public, de a da dovadă de profesionalism şi eficienţă puse în slujba cetăţenilor. Sărăcia, corupţia, birocraţia, violenţa în societate sunt rele care trebuie combătute cu toată fermitatea. Măsurile pe care leam luat până acum au dat o serie de rezultate, dar ele nu sunt satisfăcătoare şi va trebui să adoptăm cât mai urgent o serie de legi şi programe de acţiuni energice care să permită punerea sub control a fenomenului corupţiei. Cei care exercită un mandat reprezentativ, demnitarii statului - în frunte cu şeful statului trebuie să fie exemple de comportament responsabil, de înaltă ţinută morală, de cinste şi corectitudine, de decenţă şi modestie. R o m â n i a a r e acum un nou statut în lume, noi obligaţii şi responsabilităţi. Perspectivele dezvoltării viitoare sunt acum mai clare şi mai precise. Ştim mai bine ce avem de făcut, şi cum anume să facem. Nu mai avem motive să ne temem de viitor, chiar dacă ştim că ne aşteaptă noi încercări. Dacă vom fi şi în continuare serioşi, dacă vom da dovadă de coeziune naţională, ne vom împlini cu siguranţă ceea ce ne-am propus. Viitorul ţării este opera comună a tuturor cetăţenilor României indiferent de naţionalitate sau de confesiune ca şi a românilor din afara graniţelor ei. Am făcut progrese remarcabile pe calea reconcilierii naţionale. Viitoarele modificări ale Constituţiei vor pune pe românii din diaspora pe picior de egalitate cu cei din ţară, permiţându-le să participe la viaţa politică, economică şi socială a ţării. Ei sunt în acelaşi timp puntea noastră de legătură şi ambasadorii noştri cei mai buni în ţările de adopţie. Stimaţi concetăţeni, România are în faţă două mari sfidări: finalizarea cu succes a tuturor măsurilor unui ciclu de reforme, care să-i permită integrarea în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, şi structurarea unei Strategii pentru Dezvoltarea Durabilă a României, care să-i permită recuperarea întârzierilor şi micşorarea decalajelor istorice care ne separă de ţările industrializate. Nu este o sarcină uşoară, şi de aceea fac apel la toate forţele politice responsabile, la partenerii sociali, la societatea civilă, săşi asume responsabilităţile care le revin şi să lucreze împreună pentru reuşita acestor proiecte. Să integrăm valorile, instituţiile şi evoluţiile pozitive din ultimii doisprezece ani în acest nou proiect de viitor, alături de valorile democraţiei şi civilizaţiei occidentale. Am încredere în înţelepciunea cetăţenilor noştri, în capacitatea lor de a înţelege exigenţele viitorului, de a fi solidari şi de a lucra pentru binele patriei comune, România, pentru propăşirea ei. Vă doresc tuturor un an nou mai bun, cu realizări pe măsura aspiraţiilor şi dorinţelor dumneavoastră. Urez fiecărei familii multă sănătate, fericire şi prosperitate. La Mulţi Ani! Departamentul Comunicarii Publice, 31 decembrie 2002

2 - Ianuarie / Ocak 2003 pagina / sayfa 2 pagina / sayfa 3 RAPORTUL PE 2002 AL CONSILIULUI NAÞIONAL AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA text prescurtat Activitatea U.D.T.R. în anul 2002, s-a desfăşurat în contextul în care priorităţile de bază au fost şi rămân în continuare: unitatea etniei turce, protecţia identităţii etno-lingvistice, culturale, religioase, a tradiţiilor şi obiceiurilor, promovarea valorilor culturale autentice sprijinirea învăţământului în limba maternă cultivarea şi dezvoltarea relaţiilor tradiţionale de asistenţă colaborare şi prietenie cu organizaţii, asociaţii şi instituţii din Republica Turcia, crearea unui sistem de protecţie socială a membrilor uniunii şi sprijinirea unor programe de asistenţă socială pentru categoriile defavorizate: şomeri, bătrâni, familii nevoiaşe cu mulţi copii, etc., promovarea în ţară şi peste hotare a imaginii adecvate a etnicilor noştri ca parte a lumii turce şi islamice. CONTEXT 2002 a fost un an bun, fructuos, cu realizări de substanţă pentru România, ţară a cărei cetăţeni loiali suntem, implicându-ne şi noi, etnicii turci, în sprijinirea şi promovarea valorilor democratice şi libertăţii, ale statului de drept, ale economiei de piaţă, ale suveranităţii ţări şi păcii în lume. În anul 2002, România a cunoscut o creştere economică, o creştere cu 2-3% a puterii de cumpărare, s-a aplicat programul de protecţie socială, Legea venitului minim garantat, a crescut ritmul privatizării, s-au eliberat 90% din titlurile de proprietate. În 2002 s.au desfiinţat vizele pentru spaţiul Schengen, România a primit invitaţia de aderare la NATO, în anul 2004, finalizarea acesteia se va face prin semnarea Tratatului de la Washington. Totodată, ţara nboastră a primit invitaţia de aderare la Uniunea Europenaă, pentru 1 ianuarie 2007, fiind încheiate sau în curs de încheiere multe capitole de negociere cu Uniunea Europeană. S-a înfiinţat Parchetul Naţional Anticoruţie, s-au adoptat legi şi ordonanţe de guvern pentru întărirea statului de drept şi a eficientizării administraţiei de stat centrale şi locale, a autorităţii publice. Sunt, firesc, şi o serie de lipsuri, întârzieri, neajunsuri, care vor constitui obiective prioritare ale guvernului şi societăţii civile, în 2003 şi în anii ce vin. Este vorba, în principiu, de combaterea flagelului corupţiei, a sărăciei persistente, de reducerea proporţiilor birocraţiei şi politizarea administraţiei, de lupta cu capitalismul de cumetrie, eradicarea ieşirilor extremiste, de transformarea economiei într-o economie funcţională şi ridicarea vieţii la standarde decente, de formare a clasei de mijloc. ACTIVITATEA UNIUNII Nu putem deschide discuţia despre starea Uniunii noastre fără a aminti de gravele încălcări ale Statutului U.D.T.R., de faptele cu coloratură penală lăsate de fosta conducere a Uniunii, preşedinte Balgi Ruhan şi contabil Cocoi Seriha ne-au lăsat ca tristă amintire, la început de 2002, fapte concretizate de Dosarul penal 9380/2001 de evaziune fiscală, de infracţiune de fals intelectual şi gestiune frauduloasă instrumentat de către Serviciul Poliţie Economică Financiară a IJP Constanţa şi înaintat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa (Dosar 1560/P2001). Amintita conducere ne-a înzestrat cu nerealizări de genul: Conducere de tip dictatorial, discreţionar Activitate inexistentă a filialelor U.D.T.R. Insuficienta cunoaştere a realităţii şi ca atare lipsa unor programe şi acţiuni pe linie de învăţământ, de viaţă religioasă, de cultură. Număr mic de membri ai U.D.T.R. Deturnare de fonduri, promovarea politicii de grup de interese Mari lacune în inventarierea şi gestionarea bunurilor imobile şi mobile ale Uniunii Lipsa justificării fondurilor publice şi a donaţiilor Nu în ultimul rând, lipsa dezbaterii democratice a problemelor de bază, neatragerea unor intelectuali de marcă şi intimidarea celor care ar fi vrut să facă ceva pozitiv în sprijinul colectivităţii. U.D.T.R. a fost singura uniune din ţară, din păcate, care în conducerea sa, ca Preşedinte, Deputat, în Consiliul Naţional, în Comitetul Director, în conducerea filialelor, a făcut loc puţin sau deloc, unor intelectuali autentici, oameni de cultură, din sfera vieţii economice şi tehnice, personalităţi de prestigiu ai comunităţii. Eliminarea acestor grave neajunsuri, reorganizarea U.D.T.R. şi ridicarea prestigiului Uniunii Democrate Turce din România, o prezenţă din 1990 în viaţa comunităţii turcă, singura recunoscută de Guvernul României şi ca atare sprijinită financiar, s-a făcut din mers, dar nu a reuşit, recunoaştem, în totalitate, căci schimbarea mentalităţilor, a oamenilor, a organizării, este o chestiune de timp. ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN LIMBA MATERNĂ Comisia de învăţământ a U.D.T.R., preşedinte prof. Ibraim Ervin, a desfăşurat o bogată, fructuoasă şi eficientă activitate, apropiindu-se de exigenţele unui învăţământ modern. Din cei aprox de etnici turci şi tătari înregistraţi la ISJ Constanţa, limba turcă în învăţământul preuniversitar este studiată în şcoli cu limba de predare în limba română de aprox 3000 de elevi în municipiul şi judeţul Constanţa,în 2 grădiniţe şi 63 de şcoli cu sprijinul a 61 de cadre didactice din care 6 educatori, 5 învăţătoare şi 50 de profesori. Dintre aceştia 30 sunt calificaţi şi 9 sunt titulari. În ce priveşte formele de învăţământ, în învăţământul preprimar, avem 2 grădiniţe bilingve, la Constanţa (3 posturi didactice) şi Medgidia (4 posturi), în învăţământul primar sunt 4 clase cu predare intensivă a limbii turce, din care două la Constanţa, una la Medgidia şi una la Cobadin. În învăţământul gimnazial nu există clase, ci grupe cu predare a limbii turce, cu 3-4 ore pe săptămână, iar în învăţământul liceal, un liceu vocaţional Mustafa Kemal Ataturk la Medgidia cu două specializări: pedagogic şi teologic. În învăţământul universitar funcţionează pe baza protocolului dintre ministerele de resort din România şi Turcia un Colegiu universitar de institutori M.K.Ataturk (Director Conf. Univ. dr. Mamut Enver) cu specializările Turcă-Română şi Turcă-Engleză cu aprox. 90 de studenţi. Din păcate, în acest an universitar 2002/2003 secţia de turcă-română nu a şcolarizat, Colegiul de institutori Română-Turcă (director Conf. Dr. Grasu Constantin) nu a şcolarizat şi este în lichidare, iar specializarea de Română-Turcă a Facultăţii de Filologie a Universităţii nu a şcolarizat nici ea. Din varii motive, dar se pare că a contat neglijenţa celor puşi să managerieze aceste forme de învăţământ de extrem de mare importanţă pentru comunitatea turcă. Cu sprijinul Consulatului general al Turciei la Constanţa am reuşit să avem studenţi şi masteranzi în Turcia, dar ostilitatea faţă de de U.D.T.R. a domnişoarei Molali Neriman devenită cu sprijinul, nu se ştie cui, răspunzătoare de destinul tinerilor studenţi, masteranzi şi doctoranzi ne-a privat de câteva locuri acordate Uniunii noastre. O problemă încă nerezolvată în totalitate a fost cea a manualelor, oarecum suficiente pentru studiul limbii turce la nivel primar şi gimnazial. Nu avem manuale pentru învăţământul liceal şi nici manuale de religie islamică. Este o obligaţie morală a comisiilor de învăţământ ale U.D.T.R. şi U.D.T.T.M.R. de a impulsiona activitatea colectivelor de profesori pentru a le redacta şi a obţine avizul de tipărire. Elevii premiaţi la olimpiadele naţionale de limbă turcă şi religie islamică s-au bucurat de tabăra de vară de limba maternă de la Predeal, tabere de vacanţă la Sibiel (în 2 serii). Elevul Ibram Ramazan a fost olimpic la matematică şi a participat la Balcaniadă. O chestiune care nu este suficient de înţeleasă în termeni principiali este cea pusă pe tapet de conducerea U.D.T.T.M.R., a limbii tătare care este concepută din păcate în contrapondere cu limba turcă. Nu se înţelege în diferite medii intelectuale, că limba tătară este un grai turcic, un dialect al limbii turce, că încă din 1990 s-a convenit de cele două comunităţi că în învăţământul de stat pentru toţi etnicii turci, fără excepţie, turci şi tătari, se va studia limba turcă. Cei care vor cu tot dinadinsul, să cultive disensiunea lingvistică par să fi uitat că de când există turci şi tătari în Dobrogea învăţământul se făcea, peste tot, şi în satele şi comunele cu etnici tătari, în limba turcă. Împrăştierea artificială între şcoli cu limba de predare turcă şi limba de predare tătară a fost făcută de regimul comunist, odată cu sosirea tancurilor sovietice, a bolşevismului. În perioada imediat următoare Legii învăţământului din 1948 s-a mers pe scindarea, pe separarea comandată de autorităţi a şcolilor din Dobrogea în şcoli turce şi tătare, experimentându-se învăţarea în dialectul importat din Republica Socialistă Autonomă Tătară Kazan din fosta Uniune Sovietică, şi s-a eliminat treptat şi subtil limba turcă căci era o limbă a unui stat capitalist, occidental. Chiar şi aşa, în 1959 când s-au desfiinţat toate şcolile şi clasele cu predare în limba turcă şi tătară, 152 aveau limba de predare în limba turcă şi 18 unităţi şcolare cu limba de predare tătară. În plus, mari oameni de cultură ca Mehmet Niyazi, Ismail Ziyaeddin, Nevzat Tahsin Gemil şi mulţi alţii au cultivat şi cultivă limba turcă pentru a intra în circuitul spiritual al limbii turce şi islamice. Pentru anul 2003, comisia de învăţământ îşi propune: identificarea şcolilor cu limba de predare turcă pentru a le marca cu plăci comemorative, atragerea unui număr mai mare de elevi şi tineri în studiul limbii turce (obligativitatea prin Legea învăţământului a studiului limbii materne este pentru unii doar o propunere, chestiune benevolă, dacă nu chiar pierdere de timp), acordarea de diplome pentru directorii din şcoli din judeţele Constanţa, Tulcea, Galaţi, Brăila, Ialomiţa, care sprijină studiul limbii turce, invitareabursierilor absolvenţi în Turcia, trimişi la studii de U.D.T.R. pentru viitoarele colaborări, extinderea studiului limbii turce şi în judeţele Tulcea, Galaţi, Brăila, realizarea programei şi manualului pentru disciplina Istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale turce în colaborare cu comisia de învăţământ a U.D.T.T.M.R., şi introducerea în fapt în Aria curriculară Om şi societate primirea unui sprijin mai substanţial din partea Muftiatului cultului musulman în organizarea şi realizarea orelor de religie islamică pentru copiii musulmani. PROBLEME CULTURALE Vicepreşedintele U.D.T.R., d-na Abdula Ghiulten, împreună cu conducerea U.D.T.R. s-a aflat la originea numeroaselor acţiuni şi manifestări culturale de promovare a folclorului tradiţiilor şi obiceiurilor comunităţii, de descoperire a noi talente literare, de evidenţiere a istoriei noastre culturale. Comisia de cultură a organizat 31 de acţiuni culturale, din care 16 tradiţionale. Printre acţiunile de anvergură ale U.D.T.R., subliniem: Vernisajul cu lucrări de arte plastice ale elevilor turci şi români cu tema: Pacea religiilor-ideal pentru umanitate, Bucureşti, februarie 2002, Sărbătoarea primăverii (Nevruz Bayrami), film documentar, spectacol, bucătărie tradiţională, Constanţa, martie 2002 Ziua copilului în Turcia (Çocuk Bayramı), concurs de recitare poetica şi spectacol la Ambasada Turciei, Bucureşti, aprilie 2002, Semnificaţia cultural religioasă a zilei de Aşure, Constanţa, aprilie 2002, Ziua femeii în Turcia expoziţie de goblenuri, minirecital, Constanţa, mai 2002, Săptămâna Sfântă (Naşterea Profetului Mahomed) deplasare la Babadag şi la mausoleul lui Sari Saltuk Dede, mai 2002, Festivalul oraşelor înfrăţite cu municipiul Constanţa (spectacole), mai 2002, Festival internaţional de folclor turc, Kircali- a III-a ediţie, Bulgaria, iulie 2002, Expoziţie de pictură pe lemn Yalova, Turcia, iulie 2002, Festival internaţionla de folclor Grigore Kiazim a IX-a ediţie, organizat de U.D.T.R., august 2002, Proetnica 2002, Sighişoara, august 2002, Ziua Naţională a Turciei, complex de manifestări cultural ştiinţifice (sesiune de comunicări, expoziţii de carte, spectacole), Constanţa, octombrie 2002, Ziua Naţională a Romţniei - complex cultural-ştiinţific, decembrie 2002, Aceste manifestări, şi altele, s-au bucurat de un imens succes de public şi de imagine a U.D.T.R. Cei 18 elevi expozanţi de icoane şi lucrări pe tema celor 3 religii universale au fost premiaţi de D.R.I. cu o tabără la Sibiel, formaţiile şi ansamblurile de muzică şi dans tradiţional turc, corul Mehtap (Clar de lună) şi ansamblul Fidanlar (Mlădiţe) au primit diplome de participare şi invitaţia de a fi prezenţi şi la viitoare amnifestări culturale. Remarcăm aici aportul Comisiei de femei al U.D.T.R., al doamnelor Accoium Durie şi Amet Melek, al d-nei prof. Memet Kîimet, al coregrafei Achiţei Mirela. Dl- Preşedinte al U.D.T.R., prof. univ. dr. Ibram Nuredin a avut onoarea de a lua cuvântul la Forumul de cultură - zona Dobrogea. şi a dărui Preşedintelui României, D- Ion Iliescu o casetă cu folclor turc şi român G. Kiazim şi o carte despre comunitatea musulmană, scrisă de domnia sa. COMISIA DE RELIGIE, care a suferit modificări în componenţa sa, nu a întreprins decât acţiuni de rutină, obişnuite, sesizând Muftiatul şi Şura Islam, deci instituţiile în drept, să rezolve unele probleme ale enoriaşilor: reparaţii de geamii, împrejmuiri de cimitire, reglementarea activităţii imamilor. În acest sens au existat probleme la Valul lui Traian, la Cumpăna, la Făurei, la Lespezi, la Dobromir, la Călăraşi. Unele s-au rezolvat, altele îşi aşteaptă rezolvarea. Mai ales că banii lipsesc, iar interesul unor hogi este minim la solicitările enoriaşilor. S-au organizat iftaruri pentru femei şi bărbaţi la Constanţa. În 20 ianuarie 2002 s-a semnat de către preşedinţii U.D.T.R., U.D.T.T.M.R. şi Muftiatul un Protocol pentru funcţionarea Seminarului Musulman de la Medgidia ca Centru de învăţământ pedagogic şi religios, cu menţinerea, repararea, conservarea celor trei construcţii monumente istorice - Mesgit, Hamam, Seminarul propriu - zis. Ministrul Culturii şi Cultelor, Dl. Acad. Răzvan Theodorescu, la Forumul Zonal Cultural Dobrogea (aprilie 2002, la solicitarea Preşedintelui U.D.T.R., prof. univ. dr. Ibram Nuredin), a promis, în prima etapă acordarea a 500 milioane lei Seminarului. PROBLEMELE SOCIALE au fost multe, căci marea majoritate a etnicilor turci trăiesc în zone defavorizate, sunt şomeri, au familii numeroase, fără acoperiş corespunzător. Cum Protocolul cu D.R.I. şi Ministerul tutelar, Ministerul Informaţiilor Publice, nu permite folosirea banilor de la buget decât pentru acţiuni specifice (învăţământ, cultură, presă, pentru procurarea de sedii pentru filiale şi cheltuieli curente şi cu personal), U.D.T.R. a solicitat primăriilor, consiliilor locale să ajute etnicii turci şi, conform protocolului încheiat cu P.S.D. pentru alegerile generale să deruleze programe de integrare de muncă, să se folosească de facilităţi acordate de Stat, de Guvernul României, prin Legea venitului minim garantat, economate pentru pensionari, cantine sociale, programul Laptele şi cornul, manuale şi rechizite şcolare gratuite pentru copii proveniţi din familii sărace, ajutor bănesc

3 - Ianuarie / Ocak 2003 pagina / sayfa 4 pagina / sayfa 5 sau în natură pentru încălzire în perioada iernii. Din păcate, la filiale, preşedinţii nu au un minim de educaţie juridică. Astfel că, în teritoriu, avem situaţii dramatice, nivelul de trai este cu mult sub minimul vieţii decente, iar sponsorii au lipsit cu desăvârşire. Consilierul municipal Bairam Şaban a putut rezolva, în municipiu, câteva probleme legate de amenzi, de acordarea de locuinţe sociale, de executare silită a evacuării de locuinţe. Suntem în total nemulţumiţi, chiar indignaţi, de maniera în care Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci, preşedintele filialei Dobrogea, dl. Sabit Danîş, a implementat în teritoriu susţinerea materială a familiilor nevoiaşe, inclusiv a etnicilor turci, cu ajutoare ce au constat în alimente în valoare de peste un miliard de lei, donate după bunul plac, de Ramazan Bayram şi de Sărbătorile creştine. Deşi a fost rugat, prevenit, i s-a dat chiar o listă cu preşedinţii de filiale U.D.T.R. sau cu cei din conducerile locale U.D.T.R., (Uniunea Tătară a beneficiat de 1000 de pachete pe care le-a distribuit singură), dl- Sabit Danîş, în totală contradicţie cu bunul simţ, cu etica musulmană nu a dat acele atât de necesare pachete nici prin intermediulş geamiilor, a imamilor, ci discreţionar. Din teritoriu ne-au venit sesizări că pachetele cu alimente n-au ajuns la cei nevoiaşi, amărâţi. Mai mult, a fost distribuite cu ajutorul d-lor Cocoi Magit şi Balgi Ruhan, oameni pătaţi cu dosar penal, pentru gestiune frauduloasă, excluşi din U.D.T.R. după ultimele alegeri, cu intenţia propagandistică clară de a crea prin beneficiarii pachetelor, o nouă organizaţie a etnicilor turci, cu oameni turci puri, nu coloraţi, ca în U.D.T.R. pe care l-au păstorit, tot ei, până în Aceşti domni aleargă după funcţii de preşedinte, vicepreşedinte sau secretar general şi în noua formaţie, chiar născută ca Venus din spuma mării, din capul viitorului candidat la Parlamentul României, al cetăţeanului turc Sabit Danîş. O logică sumară ne spune că: banii Asociaţiei Oamenilor Turci din România nu sunt banii personali ai D-lui Sabit Danîş. aceşti bani, materializaţi în pachete de alimente, nu trebuiau folosiţi pentru a face propagandă domnilor Cocoi, Ruhan sau Danîş şi a noii lor formaţiuni nu ştim dacă viitorul deputat Sabit Danîş va face şi afaceri spirituale (acţiuni de cultură, învăţământ, presă, etc.) pentru comunitatea turcă, ştim însă că este imoral, neproductiv, nebenefic, contrar Sfântului Coran, să cumpere voturile electoratului turc, şi nu numai, cu bani, cu alimente, să exploateze în interes propriu sentimente şi convingeri rele ale unui segment al populaţiei turce, momentan neinstruită, fără educaţie juridică şi cultură. Nu înţelegem de ce omul de bază al partidului România Mare nu a candidat pentru Parlamentul Turciei, fiind şi cetăţean turc; sau a renunţat la cetăţenia turcă? în ce-i priveşte pe Domnii Cocoi, Balgi şi alţii asemenea lor, cred că fac un mare păcat, accentuând diviziunea, ruptura, disensiunea, practicând discriminarea faţă de cei care cândva, de circa un deceniu, au avut încredere în ei şi le-au dat şi voturi. Şi apoi, domnilor, starea actuală a U.D.T.R. vi se datorează, după o cuantificare personală, acum în proporţie de 80% şi în proporţie de 100% în 2001 când aţi fost debarcaţi, în ce priveşte dosarele U.D.T.R. versus dvs., ele pot fi oricând, din nou deschise, deşi aveţi impresia că N.U.P. vă dă imunitate. Până când? pentru liniştea tuturor, îi anunţ că Prof. univ. dr. Nuredin Ibram, atât cât va fi în conducere şi nu numai, va face ceva pentru omul simplu de etnie turcă, cetăţean român, astfel ca el să-şi păstreze identitatea şi demnitatea, şi să se poată integra, prin muncă şi efort, în societatea românescă. PROBLEME INTERETNICE Înfiinţat în 1990, U.D.T.R. face nu politică, ci politica etniei, Post Scriptum este un organism care apără, protejează şi promovează interesele etnicilor turci, militează pentru păstrarea identităţii de limbă, de cultură şi de religie a acestora. Anul 2002 a dus la apariţia, doar înfiinţarea? şi a altor organizaţii ale etnicilor turci, pe lângă cele existente, de câţiva ani este vorba de Uniunea Turcă Musulmană, ctitorită de fostul deputat U.D.T.R., acum deputat independent Metin Cerchez, şi, oare se confirmă?! O nouă organizaţie se va constitui cu sprijinul omului de afaceri turc Sabit Danîş, şi cu familiile Cocoi şi Balgi, se spune, în prim plan. Nu ştim încă mare lucru despre aceste formaţii ale etnicilor noştri, despre programele şi activităţile derulate.. Dar cert este că s-a ajuns la diviziunea electoratului de etnie turcă, la fărâmiţarea în grupuri, ceea ce nu poate fi benefic pentru viaţa şi maginea comunităţii. Noi, U.D.T.R., din care ei s-au desprins, din orgolii, din prizonieratul propriilor idei şi concepţii, din interesele lor nesatisfăcute, meschine, îi vom trata nu ca duşmani ci ca adversari politici, cu decenţă şi respectând legile ţării ai cărei cetăţeni suntem cu toţii. Încă îi mai aşteptăm pe dizidenţi, încă nu este tâziu să ne unim, să formăm o familie, o unică familie, învăţând însă că regulile democraţiei, respectând legea şi bunul simţ, fără răzbunări personale, şi obosind pentru a face ceva faţă de omul simplu, nevoiaş sau lipsit de instrucţie. U.D.T.R. rămâne deschisă comunicării, dialogului, dezbaterii problemelor noastre şi ale ţării. Cu puţin efort moral şi intelectual ne putem accepta şi sprijini reciproc. Cu condiţia să aşezăm oamenii după valoarea şi aportul lor la binele comunităţii. Activitatea organizatorică de întărire a structurilor teritoriale ale U.D.T.R. s-a desfăşurat greoi din lipsa unor lideri autentici, de mare probitate morală, reprezentativi profesionali, educaţi, cu ştiinţă de carte. O spunem şi acum, U.D.T.R. nu are nimic în comun cu cei certaţi cu legea, cu cei care au săvârşit diferite infracţiuni (furturi, tâlhării, violenţe, etc.) şi Consiliul Naţional şi conducerea U.D.T.R. va vghea la cunoaşterea şi aplicarea Statutului. Va trebui să facem noi alegeri la unele filiale care n-au avut activitate, să completăm altele cu oameni valoroşi, să activizăm filialele mari: Mangalia, Medgidia, Tulcea. Chiar la filiala Constanţa sunt chestiuni care nu mai merg, şi datorită lipsei unui sediu. În problema sediilor, prin Protocolul dintre Ministerul Informaţiilor Publice şi organizaţiile minorităţilor naţionale, s-a permis şi s-au putut folosi sume din buget pentru achiziţionarea unor sedii şi repararea, întreţinerea celor existente. Dacă în 2001 aveam în proprietate doar sediile U.D.T.R. din Constanţa, în anul 2002 avem 8 sedii proprietate, 6 sedii închiriate, 2 sedii în construcţie şi alte 13 sedii provizorii sau improprii, puse la dispoziţie de diverşi etnici şi de comunităţile locale. Obiectivul prioritar pentru anul 2003 rămâne cumpărarea unui Sediu Central la Constanţa. Se impune, pentru anul 2003, în condiţiile unui buget auster, reducerea cheltuielilor de întreţinere (energie termică, electrică, apă, combustibil) reducerea consumului de carburanţi şi lubrifianţi auto, a cheltuielilor pentru materiale consumabile (repartizate pentru presă, organizaţie şi acţiuni), monitorizarea strictă a cheltuielilor pentru telefon. O direcţie importantă de acţiune a serviciului contabilitate şi a comisiei de cenzori va trebui să fie evidenţierea, pe calculator, a bunurilor de inventar şi a mijoacelor fixe, la filialele U.D.T.R. şi la sediul central, inventarierea şi răspunderea gestionarilor pentru bunurile achiziţioante, utilizate şi primite. Este necesar să se realizeze în timp util şi să fie avizate, de conducere, devizele lunare pentru acţiunile comisiilor U.D.T.R.,fiind urmărite derularea, lunară, a banilor din bugetul U.D.T.R. În speranţa că vom învăţa din neajunsuri şi va creşte calitatea muncii la toate nivelele (conducere, comisii, filiale) vă doresc un AN NOU!, cu sănătate, bucurii şi dorinţe realizate. Preşedinte U.D.T.R - Prof. univ. dr. Ibram Nuredin Comitetul Director, Consiliul Naţional şi Preşedinţii filialelor U.D.T.R., au aprobat în unanimitate, la Plenară, Organigrama U.D.T.R., Proiectul de activitate pe 2003, componenţa - cu schimbările devenite necesare - a Consiliului Naţional, Comitetului Director, Şefii şi componenţa comisiilor, Reprezentanţii U.D.T.R. la Plenara Consiliului Minorităţilor Naţionale. Metodologia aplicãrii Instrucþiunilor privind studiul limbii materne de cãtre elevii aparþinând minoritãþilor naþionale care frecventeazã ºcoli româneºti (II) c.) Înfiinţarea unor grupe şi clase de studiu al limbii materne la nivel de localitate sau judeţ De obicei, studiul limbii materne se asigură la şcoala unde elevul îşi desfăşoară studiile. Însă, în situaţii extreme, în cazul în care la o şcoală numărul total al elevilor care solicită studiul limbii materne este foarte mic (sub 7 elevi), în baza O.M.E.N. nr. 4699/ (privind înfiinţarea de clase de predare a limbii elene), elevii vor fi arondaţi la o şcoală din localitate care face accesibilă frecventarea cursurilor de limbă maternă. În cazul în care nici la nivelul localităţii nu se găsesc cel puţin 5-6 elevi (care să justifice aprobarea de către M.E.N. a unor grupe de studiu a limbii materne), elevii care doresc studierea limbii materne vor putea fi arondaţi la şcoala cea mai apropiată din judeţ, la care se organizează studiul limbii materne respective (de exemplu, în cazul elenilor, elevii din şcolile din judeţe Constanţa şi Brăila, precum din municipiul Bucureşti, învaţă limba maternă elenă la câte o şcoală din Constanţa, Brăila şi Bucureşti). În acest caz special, orele de studiu al limbii materne (3-4 pe săptămână) vor fi efectuate în două zile (2 ore într-o zi ore într-o altă zi). Disciplina se înscrie în catalogul şcolii de provenienţă a elevilor, şi în orarul şcolii. Situaţia şcolară se transmite de către şcoala în care se organizează clasele/grupele la şcoala de provenienţă. a.) Situaţia elevilor care trăiesc în două culturi minoritare Un caz aparte îl constituie solicitările pentru studiul limbii materne venite din partea elevilor care sunt cuprinşi în învăţământul în limbile minorităţilor naţionale. Aceşti elevi, care de obicei provin din căsătorii mixte şi trăiesc în două culturi minoritare (de exemplu în culturile germană şi maghiară), au dreptul la studiul ambelor limbi. De exemplu, un elev care învaţă într-o grupă/clasă cu predare în limba germană, are dreptul să solicite studiul limbii materne maghiare. De asemenea, elevul rrom care învaţă într-o grupă/clasă cu predare în limba maghiară sau într-o altă limbă minoritară, are dreptul să solicite studiul limbii materne rromani. În acest caz, procedura de acces la studiul limbii materne este identică cu cea a accesului la studiul limbii materne în învăţământul cu predare în limba română (vezi mai sus). Pentru evitarea suprasolicitării elevilor, se aplică prevederile O.M.E.N. nr din , cu privire la aplicarea Planurilor-cadru de învăţământ pentru gimnaziu şi liceu în învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, art.1, potrivit căruia grupele şi clasele în cauză pot funcţiona pe baza unor scheme orare în care numărul maxim de ore pe săptămână să fie echivalent cu numărul maxim de ore pe săptămână prevăzut pentru şcolile cu predare în limba română, aceasta înseamnând că se reduce numărul orelor la decizia şcolii. II. Istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale În baza Legii Învăţământului Nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial 606/10.XII.1999, partea I, art. 121, elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, care frecventează unităţi cu predare în limba română, li se asigură, la cerere şi în condiţiile legii, ca disciplină de studiu, limba şi literatura maternă, precum şi istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale respective. precum şi potrivit O.M.E.N. nr. 4796/10.IX.1997, elevilor aparţinând diferitelor minorităţi naţionale care frecventează şcoli cu predare în limba maternă ori studiază în şcoli cu predare în limba română, li se asigură la cerere studiul Istoriei şi tradiţiilor minorităţii ca disciplină de învăţământ. Solicitând studiul limbii materne, în mod implicit se solicită şi studiul Istoriei şi tradiţiilor minorităţilor. Formarea grupelor/claselor de studiu al acestei discipline se face asemănător cu formarea grupelor/claselor de studiu al Limbii şi literaturii materne (vezi capitolul I. punctul 5. de mai sus). Potrivit O.M.E.N. nr. 3250/ cu privire la aplicarea noilor Planuri-cadru pentru clasele I-VIII în anul şcolar , în condiţiile menţinerii învăţământului obligatoriu de opt clase, anexa II, disciplina face parte din trunchiul comun al planurilor-cadru de învăţământ. Potrivit O.M.E.N. nr. 4796/10.IX.1997, predarea disciplinei Istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale se va face în limba maternă câte 1 oră/săptămână la clasele a VI-a şi a VII-a, pentru toate minorităţile naţionale, aceasta însemnând că orice elev din clasele a VI-a şi a VII-a, care studiază disciplina Limba şi literatura maternă, va studia automat şi disciplina Istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale. III. Religia Conform O.M.E.N. nr. 4646/23.IX.1998, punctul f.) pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, religia va fi predată în limba maternă a elevilor. Uniunile şi reprezentanţii confesiunilor sunt invitaţi să contribuie la asigurarea personalului specializat. În şcolile cu predare în limba română această prevedere se aplică în cazul elevilor care studiază disciplina Limba şi literatura maternă. În acest caz, nu mai este nevoie de nici o cerere suplimentară din partea părinţilor. Şcoala are obligaţia de a lua legătura cu confesiunile pentru asigurarea personalului calificat. IV. Dispozitii finale 1. Inspectoratele şcolare judeţene şi ale municipiului Bucureşti, precum şi conducerile de şcoli vor aduce la cunoştinţa părinţilor şi a elevilor de diverse etnii prezenta Metodologie, şi o vor afişa permanent în loc vizibil şi protejat, pentru ca aceştia să poată beneficia - în cunoştinţă de cauză - de drepturile pe care le au. 2. În conformitate cu prevederile legale, directorii de şcoli au obligaţia să comunice din timp inspectoratelor şcolare judeţene de care aparţin necesarul de manuale pentru limba maternă, având permanent în vedere regimul special de tipărire (o dată la patru ani pentru fiecare titlu), în cazul tirajelor reduse. 3. Inspectoratele şcolare judeţene şi unităţile şcolare au obligatia de a asigura cartea şcolară pentru minorităţi, transmitând corect şi la timp necesarul de manuale. 4. Directia Generala Învăţământ pentru Minorităţi Naţionale din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale prin inspectorii săi de specialitate - acordă sprijin în derularea corectă şi eficientă a procesului de învăţare a limbilor materne ale minorităţilor naţionale prin colaborare cu toţi factorii responsabili şi interesati din reteaua învăţământului si din afara acesteia. 5. Prezenta Metodologie, elaborată în spiritul aplicării legislaţiei în vigoare, reprezintă un cadru pentru implementarea neîntârziată de către întreaga reţea şcolară din România a măsurilor pozitive pe care Ministerul Educaţiei Naţionale şi le asumă. Director General László Murvai Acest material e pus la dispoziţia cadrelor didactice de limba turcă pentru a-i ajuta în activitatea didactică de prof. Ervin Ibraim, preşedintele Comisiei de Învăţământ a U.D.T.R.

4 - Ianuarie / Ocak 2003 pagina / sayfa 6 pagina / sayfa 7 Integrarea minoritatilor în societatea informaticii Preşedinţii autoguvernărilor pe ţară ale minorităţilor şi ministrul ungar al informaticii si telecomunicaţiei au semnat la 20 decembrie 2002, la Budapesta, un proiect de colaborare. Documentul prevede integrarea reprezentanţilor naţionalităţilor în elaborarea programelor procesului formării societăţii informatice a ţării. În prima lună a anului 2003 se va constitui Colegiul Minorităţilor, condus de secretarul de stat al Ministerului Informaticii. Forul consultativ va avea sarcina să facă propuneri pentru noile proiecte ale portofoliului privitor la naţionalităţi. Din partea Autoguvernării pe Ţara a Românilor din Ungaria, documentul de colaborare a fost semnat de preşedintele Criza învãþãmântului în limba turcã din Republica Bulgaria O ameninţare constantă la supravieţuirea unei minorităţi este lipsa unui sistem de învăţământ în limba maternă prin care să se transmită atât cunoştinţele necesare unei societăţi moderne cât şi cultura proprie fiecărei etnii. Fără a subes-tima nici o clipă importanţa familiei ca păstrătoare a tradiţiei, un sistem de învă-ţământ poate ajuta la o mai bună prezervare a moştenirii culturale. Din păcate tot printr-un sistem de învăţământ care nu ţine seama de realităţi şi este pus în slujba unei politici de asimilare furibundă, conştinţă apartenenţei la anumite valori poate fi ştearsă în decurs de câteva generaţii, cu efecte distrugătoare pentru etnia sau minoritatea vizată indiferent de numărul populaţiei sau alt criteriu. Din păcate istoria Balcanilor şi nu numai ne prezintă destul exemple în acest sens. Dupa căderea sistemului totalitar comunist minoritatea turcă a obţinut recunoaşterea sa ca etnie şi anumite drepturi culturale. Încercările de deschidere a unor şcoli sau licee în limba turcă s-au lovit de la bun început de opoziţia guvernelor de la Sofia oricare ar fi fost culoarea politica. Prin mari sacrificii şi cu sprijinul direct al Republicii Turcia, atât material cât şi diplomatic, s-a reuşit înfiinţarea acestor instituţii de învăţământ necesare. Actualul regim de la Sofia, credincios metodelor vechii conduceri a continuat discriminarea pe baze etnico-religioase, astfel că astăzi personalul angajat în şcolile de limbă turcă este insuficient numeric şi nu se ridică la nivelul şi pregătirea profesională necesară pentru o desfăşurare în bune condiţii a activităţii pedagogice. Prin metode mai puţin corecte Ministerul Educaţiei din Bulgaria continuă sprijinirea masivă a şcolilor cu predare exclusiv în limba bulgară în special în regiunile locuite majoritar de populaţia turcă, ignorând voit faptul că şi minoritatea turcă din aceasta ţară are aceleaşi drepturi şi obligaţii ca orice alt cetăţean bulgar plătitor de impozite. Semnarea unor convenţii europene în Traian Cresta. Ministrul Kovács Kálmán a declarat că se vor publica concursuri pentru finanţarea înzestrării autoguvernărilor minorităţilor cu computere, precum pentru realizarea şi întreţinerea paginilor pe internet ale acestora. (La ora actuală exista două website-uri ale organizaţiilor româneşti de la noi, pagina a Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria si website-ul saptamânalului Foaia românească: www. foaia.hu.) La evenimentul festiv de la Ministerul Informaticii a fost de faţă şi Călin Fabian, ambasadorul României la Budapesta. (revista culturală a românilor din Ungaria) domeniul protecţiei minorităţilor nu a avut decât un efect de imagine pentru puterea de la Sofia. Cu toate progresele făcute în primii 10 ani, doar după aliarea la guvernare a partidului etnic turc, Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi condusă de Ahmed Doğan se poate vedea un nou avânt în acest domeniu. Din păcate duşmăniile politice interne ale acestei formaţiuni sau conflictele cu alte organizaţii ale populaţiei turce din Bulgaria înseamnă de multe ori amânarea pe un termen nelimitat a unor iniţiative legislative ce pot ameliora situaţia sistemului de învăţamânt. O alianţă limitata la plan cultural între toate aceste partide ar fi bine venită şi s-ar dovedi o armă redutabilă pentru obţinerea acestor drepturi fundamentale nu numai pe hârtie ci şi in fapt printr-o implementare rapidă ce poate ajuta la recuperarea decalajului deja inregistrat în pregătirea tinerei generaţii. Ervin Ibraim Bizim topraklar Dedemin toprağı, Duygumun ocağı, Sevilir bucağı Bizim bu topraklar. Yaşam dolu günler Yurdunu sevsinler, Kardeşim bilsinler, Bizim bu topraklar. Tahsin Ebzar CAN Braşov: Muzeul Primei Şcoli Româneşti. Tiparniţa diaconului Coresi ( ) Braşov: Ilk Romen Okulunun müzesi ve diakon Coresı (Koresı) nin matbaası ( ) KARDEŞ Okulları Vildan Bormambet bir Türk Öğretmenidir ve 2 nolu okulunda Müdür yadımcısı görevinde bulunmaktadır yılı Aralık ayında, Medcidye şehrinden, 22 öğretmen, Römen ile Türk, Yalova ya davetli olarak ziyarette bulundular. Dönüşte Vildan hanımla bir mulakat yaptımızda şunları öğrendik. Rep: Vildan Bormambet, sizi Türkçe dersleri veren bir öğretmen ve okulun müdür yardımcısı olan asıl Türk olduğunuzu ve kabul etiğinizi gurur duyarız. Yakınlarda Yalavo da bulundunuz. Bildiğimiz kadar oradaki kardeş okulu sizi davet etiler ve bu konuda büyük bir katkınız olduğunu da biliyoruz Bu konu ile ilgili neler söyleyebilirsiniz? Vildan B. Memnuniyetle. Kardeş okul projesini iki yıl önce başlattık. Büyük bir arzuyla okulumun müdürüne, Elen, Cruceru Hanıma, projemi söyledim. Kendisi razı oldu ve devam ettim. Köstence deki Türkiye Cumhuriyetin Konsolosluğu na, Köstence deki Okul Müfettişliğine ve Bükreş teki Milli Eğitim ve Araştırma Bakanlığına dilekçeler gönderdim. Müfettişlikten şöyle bir cevap aldık: Bu projeniz için sizleri tebrik ediyoruz ve başarılar diliyoruz. Bunu sonuçlandırmak için T.C. Konsolosluğuna veya Romanya Demokrat Türk Birliğin aracıyla Türkiye den bir okul bulunuz. Aynı zamanda Milli Eğitim ve Araştırma Bakanlığından, yani Ali Leman Hanımdan Türkiye den 5 okuldan teklif geldi. Böylece 2002 yılı, mart ayında Mecidiye şehrimiz Yalova şehriyle kardeş şehiri protokolunu imzaladılar. Bundan sonra durum kolaylaştı. Yalova Rahmi Tokay ilköğretim okulunun müdürü Sebahattin Ulus Bey den telefon açtı ve böylece kardeş okulu olması için çalışmalarımıza başladık. Rep: Zanedirim ki pek kolay olmadı. Çünkü bazı birokrasi işlemlerden geçmesi gerekiyor. Ve zorluklar buradan kaynaklıyor. Bunları kolaylaştırması için ne yollar buldunuz? Vıldan. Ben ve okulun baş müdürü, sayın Elena Cruceru, Yalova daki okula dilekçemizi gönderdik. Rahmi Tokay ilköğretim okulun müdürü, sayın Fatih Şatıroğlu Bey olumlu bir cevap gönderdi. Mecidiye nin Şenlik Günleri yaklaşıyordu ve bununla beraber Yalova dan misafirlerin listesi de tamamlanacaktı. Bu vesileyile, Mecidiye Belediye nin dış ilişkilerle ilgilenen, Alina Hanım ile buluşup, dileklerimizi gündeme getirdik ve kardeş okul protokolunu imzalaması için heyet içine Yalova daki öğretmenlerinin de geçirilmesi uygun gördük diye onları misafir listesine kabul ettirdik. 24 Eylül tarihinde güzel bir törenle okullarımızı kardeş okulu kabul ettirdik. Güzel düşüncelerimiz ve ümitlerimiz yerine gelmiş oldu. Rep: Yalova dan kaç öğretmen geldiler? 4 okul müdürü, Yalova Öğretmen Evin müdürü daha iki okul müdürleri gelmişti. Güzel bir program la karşıladık. Fırsatı kaybetmedik ve Mecidiye deki 4 nolu okulu ile 7 nolu okullar için de kardeş tekliflerini getirdik. Yalova daki eğitim Komisyonun başkanı, sayın Fatih Şatıroğlu tarafında kış tatili için 3 okuldaki Türkçe öğretmenlerine ve müdürlerine Yalova ziyaretine davet etti. Yalova ya gidip derslere katılıp, okulları ziyaret edip Türkiye deki eğitim sistemini tanımış olacağımızı ve tecrubelerimizi genişmiş olacağını düşünüyordu Rep. Bu da tamamlandı. Peki neden Davetiye Tatar birliğin kanalı ile geldi? Sizce daha uygun değilmiydi Belediye ye veya Köstence Türk Konsolosluğuna gelmesi. Çünkü bu protokoller iki ülke protokolleridir. Vildan. Bunun cevabını veremem cünkü bilmiyorum Türkiye tarafından kim ilgilendi Gerçek Siz düşüncelerinize katılıyorum ama gerçek ki Tatar birliğine geldi ve böylece zorluklar da çıktı. RepKaç kişi gitiniz ve oradaki misafirperverliği değil eğitim sistemini nasıl gördünüz ve dönüşte ne yenilikler le geldiniz? Vildan: 22 Aralık 2002 tarihinde 22 kişilik grup yola çıktık. İstanbul dan Yalova dan arkadaşlar beklediler ve bir minibuzlen Yalova ya gittik. Rahmi Tokay okul müdürü, sayın Fatih Şatıroğlu bizi karşıladı ve programımızı verdi. Fatih hotelinde yerleştikten sonra yemeye gittik. Pazartesi günü Atatürk ilkokulunda güzel bir törenle programın açılışı yapılduı. Çiçekler, bayraklar, müzik, oyunlar... tam bir bayram havası. Bu törene Yalova nın Belediye vbaşkanı, sayın Yakup Koçal Bey, Milli Eğitim II.Müdürü, öğretmenler, veliler bize çok güzel bir Hoş geldiniz söylediler. Öğretmenler şiirler şarkılar söylediler ve halk oyunlar gösterdiler ve sürpriz: 8 yaşında bir kız Ce-ţi doresc eu ţie dulce Românie, Eminescu nun şiiri okundu. O anları hayatım boyunca unutamayacağım. Tören bittikten sonra çocuklar bize yaklaştılar ve imzalarımızı rica ettiler. O anlar... Unutulamaz anlar... Rahmi Tokay ilöğretim okulu, GSDE ilköğretim okulu ve Atatürk ilkokulu nun derslerine katıldık ve kardeş öngörülen Protokollarını imzaladık.hafta sonu Bursa ve İznık şehirlerini ziyaret ettik. Medcidiye deki 4 nolu okulun müdürü, sayın Elena Dinca hanım ile Çiftliköy GSDE ilköğretim okul müdürü, sayın Ali Karslı Bey, 26 aralık 2002 tarihinde, Yalova daki öğretmen Evinde kardeş protokolunu hazırladılar.. 27 aralık 2002 tarihinde de Elegance hotelinde, Medcidiye deki 7 nolu okulun müdürü, sayın Eugenıa Cioara hanım ile Yalova dan Atatürk ilköğretim okulun müdürü, sayın İuseyin Aydın bey kardeş protokolunu imzaladılar. Özel bir akşam oldu. Çünkü Yalova nın ünlü kişileri katıldılar: Belediye başkanı, sayın Yakup Koçal Bey, Yalova ilin valisi,sayın Nihat Özgöl Bey, millet vekilleri, sayın Muharrem İnce Bey, öğretmenler, veliler ve öğrenciler hep beraber bir bayram gesi geçirdik. Yeni projeler de hazırlandı. Medcidiye den 1 nolu lise ile Yalova dan Anadolu Lisesi ile kardeşlik için projeler yazılıyor ve Yalova dan bir ana okulu ile Medcidiye den Bilingv Türkçe. Romence anaokulu dakardeşlik için projeler yapıldı. Rep. Gördüğüm gibi güzel anlar yaşadınız. Umarım ki faydalı olmuştur ve Türkçe dersleri daha ağar basacaktır. Zathen öğretmen kültürlü ve yetenekli olmassa öğrenciler zayıf olurlar. Maalesef Türk dili Olimpiyatlar bunu bazı bazı gösteriyor. Öğrenciler öğretmenlerin eseridir. Bunu işallah zamanla göreceğiz. Son vermeden Hakses gazetesinin yolula Yalova dak arkadaşlarınıza neler söylemek istersini. Vildan B. Yalova daki öğretmenlerine ve tüm dostlarımıza teşekürlerimizi sunuyoruz ve Romanya ya bekliyoruz. Rep: Hepsi güzel ve yerinde ama bir soru işareti beni rahat bırakmıyor. Acaba sadece Medcidiye şehrinde Türkçe dersler veren okullar var. Neden onlar la çabuk bir kardeş okulu bulunabiliyor, Köstence, Mangaliya, Tulça, Galati, Cumpana vs şehirler garip kalıyorlar. Etkililer buna bir düşünsünler. O zamana kadar tüm öğretmenlerimize sağlık ve mutluluk dileyile hoşça kalınız. Rep: Gülten Abdulla

5 - Ianuarie / Ocak 2003 pagina / sayfa 8 pagina / sayfa 9 Ramazan ayında iftar sofraları Azerbaycan Bükreş Büyükelçisi iftar sofrası verdi Ramazan ayı nedeniyle Azerbaycan Bükreş Büyükelcisi Haydar Hasanov, Köstence Aspendos lokantasında iftar emeği ikramda bulundu. İftar sofrasına T.C. Köstence Başkonsolos Serap Ataay, T.C. Köstence Başkonsolos temsilcileri, Türkiye nin iş adamları, Romanya müftüsü Bagâş Şahinghirai, Romanya Demokrat Türk Birliği nin temsilcileri, Romanya Demokrat Müslüman Tatar Türkler Birliğin temsilcileri ve diğer Kültür ve siyaset adamları sofraya katıldı. İftar sofrasının sonunda sayın Büyükelçi Haydar Hasanov,Romanya Türklerini bir arada yaşamalarını ve çalışmalarını görmesini istedi ve Türkiye ne kadar güçlü olursa bizde güçlü oluruz deyip Türk Milletinin büyüklüğünü, manevi ve maddi zenginliğini çizerek iki Birlik başkanlarına birer tablo hediye verdi. Bu tablo Türk dilin, Türk milletin bir olduğunu ispatlayan tablouğudur. Fotoğraf ve yazi Gulten Abdulla 1. İki başkan, Ibram Nuredin (RDTB) ve Iusuf Tıimuşin (RDMTTB) Azerbaycan Büyükelçisi tarafından hediyeleri kabul ederken. 2. Romanya Demokrat Türk Birliğin Yönetim kurumu Şaban Bayram ve eşi, Asan Murat ve eşi ile İbram Nuredin başkanın eşi 3. İftar sofrasına katılan T.C. Köstence Başkons olos luğun ateşeleri. 4. R.D.T.B. Mehtap Koro Kadınları, R.D.T.B. verdiği iftar sofrasında 5. Medcidiye de bulunan Türk öğretmen heyeti ile Romanya Demokrat Türk Birliği nin yönetim kurumu. Kültür Sanat Beyazperdede dinlerarasi diyalog Sinema ile tarih beşinci kez buluştu. TÜRSAK Vakfi tarafından düzenlenen 5. Uluslararası Sinema Tarih Buluşması, 13 ile 19 Aralık 2002 tarihleri arasında Istanbul da gerçekleşmiştir. Ana teması Dinler Arası Diyalog olarak belirlenen festivalın açılışı Yunanlı yönetmen Costa Gavras ın Amen adlı filmiyle yapıldı. Sinema - Tarih Buluşması nda film gösterimleri dört ana başlık altında toplandı. Uluslararası Film Yarışmaları bölümünde uzun ve belgesel film dallarında çeşitli ülkelerden katılan filmler büyük ödül Işik Saçan Apollon için yarıştılar. Festivalin yarışıma dışı bölümleri ise Dinlararası Diyalog, Aydınlanma, Ustaya Saygı, Insan Hakları, Bir Ülke Sineması: Polonya başlıkları altında toplandı. Sinama Tarih Buluşması nın filmleri Beyoğlu, Levent Sinema TÜRSAK sinema salonları ile Fransiz Kültür Merkezi ve Alman Kültür Merkezi nde konuk oldular. DINLERARASI DIYALOG Costa Gavras ın tartışma yaratan filmi Amen, Jay Lee nin Noon Blue Apples adlı filmi, müziklerini Philip Glas in yaptığı ve yönetmen Godfrey Reggio nun imzasını taşıyan Powaqqatsi bu bölümde yeralan filmler oldu. AYDINLANMA Festivalin bu bölümünde, inançla aklın yollarını ayıran ve rasyonaliteyi hayata geçiren Aydınlanma temasını beyazperdeye aktaran çarpıcı filmler gösterildi. Bu bölümün öne çikan yapıtları arasında Kanadalı Robin Schlaht in çektiği Solitude, Rachid Masharawi nin yönettiği Filistin - Hollanda ortak yapımı Ticket to Jerusalem, Philippe Grandrieux un yönettiği La Vie Nouvelle yer aldı. USTAYA SAYGI Bu yıl ustaya saygı bölümü, 1943 doğumlu Fransız yönetmen, aktör, yazar ve aynı zamanda bir caz müzisyeni olan Alain Corneau ya ayrıldı. Festivale eşi yönetmen Nadine Trintignant ile birlikte Nocturne Indien, Dünyanın Tüm Sabahları, Le Nouveau Monde adlı filmleri gösterilmiştir. INSAN HAKLARI bölümüne gelince Samira Makhmalbaf, Claude Lelouch, Ken Loach, Shoei Imamura, Alejandro Gonzalez, Amos Gitai, Yousseh Chahine gibi ünlü yönetmenlerin imzasını taşıyan September 11 (11 Eylül saat:11:09:01) filmler gösterildi. Bu bölüm kapsamında ilk kez Türk sinema seyircisine sunuldu. Çek yönetmen Zdenec Tyc in Brats, Alberto Vendemmiati ile Fabrizo Lazzaretti nin birlikte yönettiği Afghanistan Year 1380, Claude Lanzmann in yönettiği Sobibor, October ,4 p.m. bu bölümde yeralan filmlerden bazıları oldu. BIR ÜLKE SINEMASI bölümü bu festivalde Polonya sinemasınayer verildi. İnsan hakları ve aydınlanma temalı filmleri gösterildi. Sinemaseverler Tomasz Wiszniewski nin yönettiği Where Eskimos Live ; Jerzy Antczak in yönettigi Chopin-Desire For Love ve Quo Vadis filmleri ile Filip Bajon un The Spring to Come adlı filmlerini izlene bilindi. KISA FILMLER bölümü de dikkatı çekti. Festivalin üretime yönelik bir bölümü olan kisa film üretimi ise Beykent Üniversitesi nin işbirliğiyle gerçekleştirildi. Dinlerarası Diyalog ve Aydınlanma temalarını konu alan ve Beykent Üniversitesi sinema bölümü ögrencilerinin gerçekleştireceği kısa filmler, festival sırasında izleyiciylerle buluştu. Hazırlayan Gülten Abdulla (kaynak Huriyet gazetesi) Ziua Minoritãþilor În urma hotărârii de guvern din anul..., la 18 decembrie, în fiecare an se sărbătoreşte Ziua Minorităţilor Naţionale din Romînia. Din cauza austerităţii bugetare, această zi s-a sărbătorit de fiecare grup comunitar la nivel de judeţe. Zona Dunării de Jos, respectiv Tulcea şi Galaţi a reuşit să transforme această zi într-o adevărată sărbătoare. La Tulcea comunităţile minorităţilor naţionale au oferit un spectacol care s-a bucurat de vii aplauze şi aprecieri deosebite. Spectacolul a fost transmis pe postul de televiziune local precum şi la Prima TV. Departamentul pentru Rela ii Interetnice din cadrul Ministerului Informaţiilor Publice a organizat miercuri, 18 decembrie 2002, orele 11, la Palatul Victoria (sala de Presă), o conferinţă de presă prilejuită de Ziua Minorităţilor naţionale din Romînia. Conferinţa de presă a fost prezidată de domnul Vasile Dîncă, ministrul informaţiilor publice şi domnii Attilo Marko, Ovidiu Ganţ şi Gheorghe Ivan, subsecretari de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice. Cu acest prilej a fost prezentată broşura Departamentul pentru Romînia Ţnvăţământî politici, progrese, parteneriate realizate în anul 2002, care cuprinde un raport succint al activităţii desfăşurate de departamen în acest an, ediţie bilingvă (română engleză) Au fost prezentate, de asemenea, manualele pentru elevi de liceu care studiază în limba maternă editate şi tipărite în anul 2002 cu sprijinul Ministerului Invăţămîntului şi broşura editată în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării referitoare la reţeaua de învăţământ în limba minorităţilor naţionale, la retrocedarea bunurilor aparţinând cultelor religioase. s-a discutat Ratificarea Cartei europene a limbilor religionale şi minoritare. În seria manifestărilor de pregătire a ratificării a avut loc în periada mai 2002 la bucureşti seminarul pe tema Cartea Europeană a limbilor regionale sau minoritare şi păstrarea diversităţii lingvistice în Romînia precum şi alte seminarii de acest fel. Programul antisărăcie pentru Rromi a atras atenţia jurnaliştilor aflaţi în sală. Promovarea şi punerea în valoare a diversităţii etnoculturale prin marcarea unor tradiţii şi sărbători, aniversări culturale, editare de cărţi şi publicaţii, activitate cu ţara de origine va fi în continuare unul din punctele principale ale organizaţiilor. După conferinţa de presă a urmat o recepţie la care au fost invitaţi deputaţi şi preşedinţi ai organizaţiilor ce reprezintă minorităţile etnice din România. A consemnat Gulten Abdulla vicepreşedintă a Comisiei de Cultură, culte şi mass-media din cadrul C.M.N.

6 - Ianuarie / Ocak 2003 pagina / sayfa 10 pagina / sayfa 11 En büyük romen şairi, Romen şiirinin Çoban Yıldızı adlandırılan Mihai Eminesku, 15 Ocak 1850 yılında, Romanya nın kuzey doğusunda, İpoteşti köyünde dünyaya gelmiştir. İsminin kökü Emin, çok edebiyat tarih araştırmacıların tarafından araştırma konusu olmuştur. Bazıları arnavut kökeni olduğunu ispatlamaya çalışırlar, bazıları ermeni, bazıları türk ama hiç birisi kesin olarak bir karar alamadılar. Kesin olarak tek bir şey var. Eminesku bir romen edebiyatın en ünlü şairi kabul edilmiştir ve hatta Milli şairi ünvanını halea taşımaktadır. Türk edebiyatınla kıyaslamaya kalkarsak ve Türk şairleri ile bir örnek almaya istersek, Eminesku Romen edebiyatının Yunus Emre si olduğunu görürüz. 15 ianuarie 2003, la Biblioteca Judeţeana, elevii clasei a 4-a B de la Şcoala nr. 30 din Constanţa, îndrumaţi de doamna învăţătoare Aura Paşa şi de bibliotecar doamna Anca Moşoiu au organizat o serbare în cinstea naşterii marelui poet Mihai Eminescu. Elevii au demonstrat universalitatea limbajului eminescian recitând poeziile Luceafarul, Somnoroase păsărele în mai multe limbi. Elevii Elena Gherase, Andreea Elisei, Ionela Jiru, (în limba română), Sorin Haliţ, (în limba franceză) Eliza Mirlu, Aura Nancu - Al Eminescu de Kira Manţu şi George Caragheorghe - Şi Eminescu de Aura Paşa şi în Limba Turca - Mustafa Beniamin. Cu aceeaşi ocazie elevii clasei a 5-a B au organizat o serbare cu titlul Lui Eminescu. La aceasta serbare eleva Mîrzali Niran a recitat poezia în Limba Turca - Tekrar Goruşme - Revedere. Mihai Eminescu Hicretin 15 ocak 2003 tarihinde Il Kütüphanesınde, Köstence 30 nolu Okulu nun 4. sınıf öğrencileri, öğretmenleri Aura Paşa hanımın ve kütüphaneci Anca Moşoiu hanımın idarelerinde, büyük şair Mihai Eminescu nun doğum günü münasebetiyle bir şiir programı düzenlediler.. Öğrenciler, Luceafarul, Somnoroase pasarele şiirleri başka dillerde okuyarak Eminescu nun yazı dilinin evrenselliğini belirttiler. Şiirleri okuyan öğrencileri isimlendiriyorum: Romence - Elena Gherase, Andreea Elisei, İonela Jiru, İngilizce, Sorin Halit, Fransızca, Eliza Mirlu, Makedonca, Aura Nancu Al Eminescu de Kira Mantu, George Caragheorghe Ti Eminescu de Aura Paşa ve Türkçe, Mustafa Beniamin Uykucu Kuşlar. Aynı gün, 5ci sınıf öğrencileri Eminesku ya başlıklı bir temsil düzenlediler. Bu temsilde, 5ci sınıf öğrencisi Mırzali Niran Tekrar Görüşme şiiri okudu. TEKRAR GÖRÜŞME (Revedere) Ey, orman, ormancık, Güzelim, öğreneyim durumunu azıcık, Görüşmediğizden beri Epey zaman geçti, Ayrıldığımdan beri Dolaştım nice yöreleri. İşte, ben çoktandır, Kışın, tipi izliyorum, Tipi dallarımı koparıyor, Irmaklarımı akıtmıyor, Yolları kara gark ediyor, Şenliği, huzuru kovalıyor, Ve çoktandırbenimsediği, Yazın, herkese verdiğim, Gönülden dinlediğim, Doynamı söyleyen hanımlar Membaya gidiyorlar Kovalarına su dolduruyorlar. Ey, ılımlı ırmaklı orman! Geçiyor zaman, dönüyor zaman, Görülüyor ki genç sensin, Durmadan gençleşen yine sensin, Yüzyıllardır zamanım yaşıyor, Göller aynasında yıldızları ışıldatıyor, Hava iyi veya kötüdür, boşver! Rüzgarım eser, yapraklarım çınlar, Hava iyi veya kötüdür, boşver! Benim Tunam sürekli akar. Ancak insanoğlu değişkendir, Yer yüzünde dümensizdir, Biz, zerre kadar değişmemişiz, Yerimize sadık kalmışız, Güneş ve ayla, Çöller ve dünyayla, Deniz ve ırmaklarla, Orman ve kaynaklarla. Türkçesi: Altay KERİM birinci yılı vekaayii (1 H Miladi) Hicretin birinci yılında vuku bulunan mühim hadiseler şunlardır: 1. Müslümanlar Mekke den Medine ye hicret ettiler. 2. İlk cum a namazı kılınmıştır. 3. Mescid-i Şerif bina olmuştur. 4. Hane-i Saadet yapılmıştır. 5. Ezan meşru kılınmıştır. 6. Ashab-ı Suffa ya âit yer yapılmıştır. 7. Muhacirler ve Ensâr arasında kardeşlik kurulmuştur. 8. Yahudilerle andlaşma yapılmıştır. 9. Hazret-i Aişenin düğünü olmuştur. Hicretin ikinci senesi vekaayii (2 H M.) 1. Kıble Kudüsten Kâ beye çevrilmiştir. 2. Cihâda izin verilmiştir. İlk Bedir Harbi yapılmıştır. 3. Oruç farz kılınmıştır. 4. Zekâtla ve sadaka-i Fıtırla emredilmiştir. 5. Bayram namazı kılınmıştır. 6. Hz. Fatma ile Hz. Ali nin izdivacı da bu senedir. (Hz. Fatma 18 yaşıyla, Peygamberimizin en küçük kerîmesidir. Hz. Ali ise 21 yaşında idi. Harise b.numan, Hz. Fatimaya bir ev hediye etti ve oraya taşınıp yerleştiler. Hz. Peygamber in kızına verdiği çeyiz: Bir yatak, bir şilte, bir su tulumu, bir el değirmeni, iki su ibriği ve bir su kabından ibaretti). 7. Hazret-i Peygamber in kerimesi Rukiye Bedir Harbi esnasında vefat etmiştir. Hicretin üçüncü yılı vekaayii (3 H M.) 1. Hazret-i Ali nin oğlu ve Peygamberimizin sevgili torunu Hazret-i Hasan doğmuştur. 2,3. Peygamberimizin Hazret-i, Hazreti Omer in kızı Hafsa ile izdivacı ve Hazret-i Osman ın Ümmü Gülsüm le evlenmesi. Böylelikle Hz. Peygamber Hz. Ebu Bekr ve Ali ile olduğu gibi Hz. Ömer ve Osman ile sihriyyet bağlarıyle bağlanmış, İslam büyüklerini kendi etrafına toplamış. 4. Mirasa ait ahkâm, bu sene nâzil olmuştur. Bu âna kadar zevi l-erham mirastan hisse almıyordu. Artık bunların hisseleri tayin edilmiş oldu. 5. Bu ana kadar müslümanların müşrik İSLAM TARİHİNDEN kadınlarla evlenmelerine müsaade olmuyordu. Fakat bundan böyle müşrikle evlenmek yasak edilmiştir. Hicretin dördüncü yılı vekaayii (4 H M.) 1. Hz. Ali nin oğlu ve Peygamberimizin sevgili torunu Hz. Hüseyin doğmuştur. 2. Hz. Peygamber in aldığı Zeynep Bint-i Huzeyme vefat etmiştir. 3. Peygamberimiz (Ümmü Seleme) ile izdivaç etmiştir. Benî Mahzum dan Ümmeye b.mugirre nin kızı olup 44 yaşında bir dul kadın idi. 4. Bu sene zarfında Hz. Peygamber Zeyd b.sâbit e İbrani dilini öğrenmeye emretmiştir. Bu vakte kadar Peygamberimiz bu işlerde yahudileri kullanırdı. Fakat yahudilerin aldıkları aykırı vaziyet üzerine onlara itimad edilemezdi. Onun için bu işlerde kullanılmak üzere Zeyd yetiştirildi. 5. Bazı tarihçilere göre, içki içmek bu sene yasak etmiştir. Hicretin beşinci yılı vekaayii (5 H M.) 1. Fıkıh tarihi bakımından mühim ahkâm teşri kılınmıştır. Kadınların tesettürü emrolunmuştur. 2. Zeyneb hadisesiyle, evladlıkların boşadıkları kadınlarla evlenmeğe cevaz verilmiş oldu. 3. Namuslu bir kadına taaruz ve iftiraya ceza tayin edildi. 4. Teyemmüm bu sene zarfında meşru kılındı. 5. Havk-korku namazı bu sene emrolundu. Hicretin altıncı yılı vekaayii (6 H M.) 1. Hayber fethi altıncı ve yedinci yılları arasında vuku bulunmuştur. Hayber fethi sıralarında şu hükümler beyan olunmuştur: Pençeli (yırıtıcı) hayvanların etini yemek haram olmuştur. Avlarını yakalayıp parçalayan vahşi hayvanların eti haramdır. Merkep ve katır etlerini yemek yasak edilmiştir. Harpte esir düşen kadınlarla hemen münasebette bulunmak yasak edilmiştir. Bu kadınlar hamileyseler hamillerini vaz edinceye kadar onlara yakınlaşılmaması bildirilmiştir. Fıkıh kitaplarında buna (İstibra) denir. KURBAN BAYRAMI KUTLAMALARI Romanyadaki vatandaşlarımızın, soydaşlarımızın ve bütün Müslüman Romanya vatandaşlarının Kurban Bayramı nı, şahsım ve Kültür komisyonun ve Hakses gazetessinin üyeleri adına en, çten dileklerimle kutlar, bu vesileyle selamlarımı teyiden sunarım Gülten ABDULLA RDTB. kültür Başkanı Altın ve gümüşü kıymetinden fazlasıyla alıp satmak menolunmuştur. Müt a nikahı da, sahih rivayete göre, Hayber den sonra yasak edilmiştir. Hicretin yedinci yılı vekaayii (7 H M.) 1. Hz. Peygamberimizin zehirleme teşebbüsü. 2. Hz. Peygamberimizin Kabe ye girişi. İlk defa olarak Mekke ezan sesi duydu. İki bin müslüman cemaat olarak, tertemiz abdesini aldilar. namazlarını kıldılar, dualarını yaptılar, Mekkelilerinin kalbini fethetmiş oldu. 3. İran ın Yemen de valisi olan Bazan müslüman olmuştur ve Hz. Peygamber onu San a ya vali tayin etmiştir. İslamda tayin olunan ilk vali budur. Hicretin sekizinci yılı vekaayii (8 H M.) 1. Mekke nin fethi. Kabe putlardan temizlendi. 2. Fetih hutbesi. Hazreti Peygamber Tevhid dinin ilan ederek şirki ortadan kaldırdı. 3. Huneyn- Evtas Harbi. İslam ın sür atle intişarı. Hicretin dokuzuncu yılı vekaayii (9 H M.) 1. Tebük harbi. İslamda son harp. 2. Hz. Ebu Bekr in hac emirliği ve putperestliğe son verilmesi. Hicretin onuncu yılı vekaayii (10 H M.) Hz. Peygamberin Veda Haccı, Veda Hutbesi Milladın 632, Hicrettin 11 ci yılı 8 Haziran, Rebiülevvel ayının Pazartesi günü, Hz. Peygamberin ölümü. Değerleyen: Prof. Dr. İbram Nuredin

7 - Ianuarie / Ocak 2003 pagina / sayfa 12 pagina / sayfa 13 KURBAN BAYRAM dini bayramımızdır Hicretin ikinci yılında Medine-i Münevvere de meşru kılınmıştır ve bayramın meşru olması, Peygamberimizin sünneti ile sabittir. Kurban bayram da, şahsımıza, ailemize ve milletimize karşı vazifelerimizi daha içten ve şuurla yaptığımız sevinçli günlerdir. Kurban bayramda, başta ana ve baba olmak üzere büyüklerin elleri öpülür, akraba ve komşular ziyaret edilir. Dargınlar barışır, uzaklar yakınlaşır. Kurban, pek çok dini, ruhu ve sosyal boyutları olan bir ibadettir. Kurban, yüce Allah ın rahmetine yaklaşmak için O nun uğrunda fedakarlıkta bulunmak rızasını kazanmak amacıyla, ibadet niyeti ile kesilen özel hayvandır. Hanefi mezhebine göre, Kurban Bayramı nda kurban kesmek, hür, mukim (yolcu olmayan) ve zengin olan her müslümana vaciptir. Kurban ibadeti, Hak yolunda fedakarlığın bir nişanıdır. Kurban, bayram namazın kılınmasından başlayıp, Kurban bayramının ilk üç günlerinde kesilir. Bayram namazı kılınmayan yerlerde, sabah namazından itibaren kesilir. Kurban bayramın 1 ci günü kesilmesi daha faziletli kabul edilmiştir. Kesimin gündüz yapılması tavsiye edilmektedir. Kurban kesmeyen fukara mü minlere et ikram edilir. Kurban etlerin dağıtılması Kurban etinin üç çeşit parçaya bölünür: - bir parçası kurban sahibi ve bakmakla yükümlü olduğu kimseler tarafından tüketilmesi; - ikinci parçanın zengin bile olsalar, eş, dost ve akrabaya hediye edilmesi; - üçüncü parçanın ise kurban kesmeyen fakir kimselere dağıtılması tavsiye edilmiştir....onlardan yiyin ve eli dar olana ve yoksula yedirin... (Hac 28) Etinden yiyin ve ondan dilenen, dilenmeyen yoksullara yedirin (Hac 36) Kurban sahibinin kurban etinden hem yemesi, ikram etmesi, hem de fakirlere dağıtması esastır. Bunun ölçü ve şeklini her müslüman, kendi konum ve imkanını, başkalarının durum ve imkanını ayrı ayrı gözden geçirerek bizzat belirlemeli ve bu konuda ibadet anlayışıyla hareket etmelidir. Müslüman olan komşulara kurban etinden hediye etmek caiz olduğu gibi, müslüman olmayan komşulara caizdir. Kurban, sırf Allah rızasını kazanmak için kesildiğinden kurbanın etinin ve diğer parçalarının satılması veya benzeri şekilde caiz değildir. Kurban etinin, kesiminin yapıldığı bölgede dağıtılması teşvik edilirse de daha fazla ihtiyaç sahiplerinin bulunması halinde, başka yerleşim birimlerine de gönderilebilir. Kurban edilecek hayvanın, sağlıklı, düzgün, azaları tamam ve beşili olması, hem ibadet açısından, hem de sağlık bakımından önem arz eder. Bu nedenle, kötürüm derecesinde hasta, zayıf ve düşkün, bir veya iki gözü kör, boynuzları kırık, dili, kuyruğu, kulakları ve memesi kesik, dişlerinin tamamı ve çoğu dökük hayvanlar kurban olmazlar. Kurban kesilmesinde dikkat edilecek hususlar İslami hükümlere göre kurbanlık etinin yenebilmesi için, o hayvanın nefes ve yemek borularıyla, bunların yanlarında bulunan iki damarın kesilmesi gerekir. Kesim yaparken besmele çekmek şarttır. Allah ın isimlerimden herhangi birini anmak da yeterlidir. Zira Kur an da, kurbanlıklar kesilirken özerlerine Allah ın adını anılması emredilmektedir. En am süresinde, 121 ayette: Üzerlerine Allah ın adının anılmadığu hayvanların etlerinden yemeyim buyurmuştur. Ayrıca, kur-ban kesilirken hayvana eziyet vermemeye dikkat etmeli, özellikle bıçaklar keskin olmalıdır. Kesim aletini hayvanın yanında bilememelidir. Hayvanı kesim yerine sürükleyerek götürmemelidir. Derisi yüzülmeden, başın gövdeden ayrılması mekruh görülmüştür. Mümkünse hayvan kesimlerini, özel kesim yerlerinde yapmalıdır. Bu mümkün değilse kanların ve atıkların çevreye saçılmasını çnleyecek tedbirler alınmalıdır. K u r b a n k e s i m d e n o l u m s u z etkilenmemeleri için çocuklar kesim yerinden uzak tutulmalıdır. Hayvan kesecek kimsenin ve temyiz güvcüne sahip, Müslüman veya Ehl-I kitap olması gerekir. Hayvamnı kesenin ergenlik çağına gelmiş olması şart değildir. Yaptığını ve söylediğini bilen (yani mümeyyiz olan) çocuğun kestiği helaldır. Hayvanı kadın da kesebilir. Kesimde gelişen teknolojiden istifade edilmeli, temizliğe ve ekolojik dengenin korunmasına özen gösterilmelidir. Bayram günleri ve ziyaretleri Yüce Rabbimizin sevinelim, sevindirelim diye bize lütfetliği bayramların ruhuna uygun şekilde davranmalıyız. Elbiselerimiz diğer günlere nisbeten daha güzel olmalıdır. Halimiz, tavrımız, inasanlara karşı davranışımız, ev halkımıza olan ilgimiz bayramın idraki içinde olduğumuzu göstermelidir. Zira Bayram, Cenab-ı Hakk ın bize bir ikramıdır. Öyle ise, bu müstesua günün gereklerini yerine getirdiğimizi ortaya kıymalıyız. Herkese karşı cömert olmalıyız, maddi imkanlarımızı elverdiği ölçüde çocukları, yoksulları sevindirmeliyiz. Bayram aynı zamanda küslerin, dargınların barışması; akrabaların olanlar, af dilemeye gelenlerini bu mübarek gününde bağışlamalıdır. Herkes birbirini ziyaret eder, hediye alışverişinde bulunur, mezarlıklar ziyaret edilir, bereket ve bağış niyazı için eller dualara açılır. Böylece bayramlar, İslam kardeşliğinin yenilmesine, şuurlanmaya birlik ve beraberlik artmasına, sevinç ve kederlerin paylaşarak milletçe el-ele, gönül-gönüle, dirlik ve düzenliğin devam etmesine sebep olurlar. Arefe Günü Arefe, Bayramların bir önceki gününe denir. Bu günde tevbe eden her Müslümanın günahlarının bağışlanacağı rivayet edilmektedir. Her türlü hata ve günahtan tevbe eden müslümanların bu günlerde affolunacağı müjdelenmiştir. Bu günün bir özelliği de hacıların ihramlı olarak, Arafat ta vakfe yaptığı gün oluşudur. Vakfe = durmak demektir. Vakfe yapmayanlar o yıl hacca yetişmemiş sayılır. Arafat, Mekke nin 25 km. Güney Doğuşunda buşlunan bir geniş alandır. Arafat vekfesinin zamanı Zilhicce ayının 9 cu günü (Arefe Günü) öğle vakti güneşinin tepe noktasından batıya doğru meyletmesinden itibaren bayramın birinci günü fecr-i sadığın (tanyeri ağarmasının) başladığı zamana kadar olan süredir. Bu süre içinde orada herhangi bir şekilde bulunan kimse haccın vakfe rüknünü (farzı) yerine getirmiş olur. Arafat ta vakfe yapanlar, o günün öğle ve ikindi namazlarını öğle vaktinde birleştirerek kılarlar. Vakfe yaparken, telbiye, tekbir, tehlil ve salavatta bulunmak müstehaptır. Arefe günü güneşin batmasıyla, Müzdelife ye intikal başlar. Bu mubarek günde çokça dua edilmeli, Kuranı Kerim okunmalı, ölmüşlerimizin kabirleri ziyaret edilip affolunmaları için dualar edilmeli. Arefe günü, bayram için hazırlıklar yapılır ve tamamlanır (hediyeler, ikramlar), kalp kurmaya özen gösterilmelidir. Şehirlerde, Müslümanlar kurbanlık hayvanlarının alımlarını genelde Arefe gününde yaparlar. Derleyen: Prof. univ. dr. İbram Nuredin RUBRICA ECONOMICĂ LEFURILE, PENSIILE, ALOCAÞIILE ªI DÃRILE 2003 Începând din 2003, salariaţii (bugetari şi angajaţi la patron), şomerii, pensionarii şi copiii vorprimi mai mulţi bani dacă ţinem seama că de la 1 ianuarie a.c. contribuţiile de asigurări sociale se micşorează cu 5%, salariul minim pe economie creşte de la de lei la de lei, îndemnizaţia de şomaj ajunge la de lei, iar bugetarii primesc o indexare de 6%. Alocaţiile pentru copii cresc de la de lei la de lei, iar o parte dintre pensionari vor intra în cea de-a treia etapă de recorelare a pensiilor. RELAXARE FISCALĂ LA PRESIUNEA SINDICATELOR CU PARAFA FMI Prin modificarea contribuţiei la asigurările de stat, angajatorii vor beneficia de o scădere cu 3% a dărilor, măsura stabilind reducerea CAS-ului cu 5% în total (2% pentru salariat şi 3% pentru angajator). Hotărârea a fost luată la insistenţele sindicatelor şi cu aprobarea Fondului Monetar Internaţional (FMI). Până în prezent contribuţia pe care o plătea angajatorul se ridica la 23,33% din fondul de salarii. Reprezentanţii patronatelor nu s-au arătat foarte încântaţi de această măsură, de vreme ce tot de la 1 ianuarie vor fi obligaţi să asigure un salariu minim de de lei. Angajaţii cu carte de muncă vor mai primi în plus câteva zeci de mii de lei, datorită reducerii contribuţiei la asigurările sociale suportate de salariat, cu două procente. Spre exemplu, un angajat care are un salariu de 2,5 milioane de lei lunar va lua în plus circa de lei, iar pentru un salariu brut de 10 milioane de lei, creşterea va fi de circa de lei. FUNCŢIONARII PRIMESC SATISFACŢIE ÎN DOUĂ TRANŞE Salariile funcţionarilor publici din ministere şi din serviciile descentralizate vor fi majorate cu 3% din luna ianuarie şi cu 4,5% din luna octombrie a acestui an, în vreme ce funcţionarii din consiliile locale vor beneficia de o creştere salarială de 6%, respectiv de 9%, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate de Guvern la sfârşitul anului ECHITATE ORIGINALĂ PENTRU ŞOMERI După cum se ştie, indemnizaţia de şomaj se acordă acum în sumă fixă,reprezentând 75% din salariul minim, ceea ce reprezintă de la 1 ianuarie de lei. Nu mai puţin important este faptul că şomajul se acordă diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare: 6 luni pentru cei cu o vechime de până la 5 ani, 9 luni pentru cei care au muncit între 5 şi 10 ani; 12 luni pentru cei care au o vechime mai mare de 10 ani. Jumătate din indemnizaţia de şomaj vor primi timp de 6 luni absolvenţii de învăţământ care în termen de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să-şi găsească un serviciu. AL TREILEA VAL DE PENSIONARI INTRĂ ÎN REEŞALONARE În ceea ce priveşte pensiile, la începutul acestui an, peste 2,6 milioane de pensionari, ieşiţi la pensie până în 1998, vor intra în cea de-a treia etapă de recorelare. Valoarea medie a recorelării este de de lei pentru pensionarii cu limită de vârstă şi vechime completă din sistemul de stat şi de de lei pentru agricultori. Amintim tot aici că în luna martie 2003 se ca acorda o indexare generală a pensiilor, în funcţie de rata inflaţiei. ÎNCĂ UN DOLAR DE COPIL Alocaţiile pentru cele 5 milioane de copii cresc de la de lei la de lei, încasarea sumelor mărite urmând a se face din februarie, când se plătesc drepturile băneşti cuvenite lunii ianuarie. NOILE IMPOZITE LUNARE PE SALARII ŞI PENSII APLICABILE ÎN 2003 Pentru anul fiscal 2003 s-a elaborat proiectul de ordin al ministrului Finanţelor Publice, Mihai Tănăsescu, privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii şi pensii, a actualizării sumelor fixe precum şi a baremului annual pentru calculul plăţilor anticipate cu titlu de impozit. Potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, pentru anul fiscal 2003, baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plăţilor anticipate cu titlu de impozit se stabileşte prin ordin al ministrului Finanţelor Publice, luându-se în calcul din rata inflaţiei prognozate pentru anul respectiv, aplicată la baremul de impunere constuit pe baza ratei inflaţiei realizate pe perioada ianuarie octombrie şi a prognizei pe lunile noiembrie decembrie ale anului precedent. Proiectul de Ordin stabileşte baremul lunar pentru impunerea veniturilor din salarii şi pensii, care se aplică în anul 2003, pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii şi pensii, definite la art. 22, 23 şi 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, realizate în anul Venit lunar impozabil (lei)...impozitul lunar (lei) Până la lei...18% lei lei + 23% pentru ceea ce depăşeşte suma de lei lei lei + 28% pentru ceea ce depăşeşte suma de lei lei lei + 34% pentru ceea ce depăşeşte suma de lei peste lei lei + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de lei CARMEN POPESCU - EXTRAS, ziarul ZIUA

8 - Ianuarie / Ocak 2003 pagina / sayfa 14 pagina / sayfa 15 COMUNA CUMPÃNA Ziarul Hakses şi-a propus să prezinte localităţile unde trăiesc comunităţi compacte de turci şi tătari. Primul popas va fi comuna Cumpăna. Teritoriul Comunei Cumpana este amplasat pe cumpene de ape de unde îi vine şi denumirea localitatii. Arhivele atesta faptul că satul Hasidouluc astăzi Cumpăna, s-a înfiinţat în anul 1870 din turci şi câţiva români stabiliţi aici ca păstori. Denumirea a fost dată de la pârâul Hasidouluc care avea două izvoare ce prindeau satul ca într-un cleşte. Cătunul Hasidouluc a aparţinut la început de comuna Techirghiol. Prin legea administrativă din anul1926, numele satului s-a schimbat din Hasidouluc în Cumpăna, devenind comună de sine stătătoare. Pentru început ne vom opri la una din instituţiile de bază ale societăţii, instituţia în care se plămădesc viitoarele generaţii. Iată-ne dar la şcoală din comună unde avem ca interlocutor pe doamna director Filip Aurelia. R: Simată Doamna Director, vă rog să ne acordaţi un interviu pentru ziarul «Hakses» şi să prezentaţi pe scurt activitatea instructiv-educativă a cadrelor didactice din şcoala pe care cu onoare o conduceţi. D: În anul şcolar în şcoala noastră sunt înscrişi un număr de 1061 elevi repartizaţi în 41 clase. 19 clase sunt destinate învăţământului primar cu un număr de 454 elevi şi 22 clase învăţamântul gimnazial cu 607 elevi. În acest an beneficiem de o încadrare foarte bună din totalul de 60 cadre didactice; 47 sunt cadre didactice titulare, 9 cadre didactice suplinitor calificaţi, 2 cumul de funcţii şi 2 suplinitori necalificaţi. R: Puteţi să ne prezentaţi istoricul şcolii şi perspectivele pe care le au copiii dupa ce părăsesc băncile acestei şcoli? D: Prima şcoală primară de 4 clase din satul Cumpăna a luat fiinţă în anii în casa ţăranului Ion Oancea, cu un număr de 21 elevi. În anul 1905, a fost construit primul local de şcoală cu o sala de clasă, cancelarie şi locuinţă pentru învăţător. Primul învăţător calificat a fost Alexandru Dumitrescu, urmat de fiul său în anul Paralel cu învăţământul în limba română a funcţionat până în anul 1954 şi învăţământ în limba turcă. În anii , a fost construit al doilea local compus din: 2 săli de clasă şi cancelarie. Acest corp a fost extins prin munca voluntară a oamenilor din localitate în anul 1933 până la 8 săli de clasă.în urma Reformei din învăţământ din anul 1948, s-a trecut la generalizarea învăţământului de 7 ani, apoi la învăţământ de 8 ani şi în anul 1969 a învăţământului de 10 ani. Creşterea populaţiei în comuna Cumpăna a făcut ca cele două scoli să fie insuficiente pentru şcolarizarea copiilor existenti în comună. Aceasta a impus construirea în anii a unei şcoli cu un nivel ce cuprinde: 8 săli de clasă, un laborator biologie, serviciul secreteriat şi cancelarie. R: Cum apreciaţi predarea limbii turce şi a religiei musulmană în şcoală şi care este aportul pe care le aduc cele două discipline la formarea societţii democratice din România? D: Predarea limbii turce şi a religiei islamice este rezulatul exerciţiului democratic ce funcţionează în ţara noastră, minorităţile naţionale având acces la învăţarea limbii materne şi la însuşirea culturii strămoşilor lor. Am încercat ca toţi elevii şcolii noastre să beneficieze de orele de limba turcă şi religie musulmană, rezultatele fiind materializate in obţinerea locurilor I, II şi III precum şi menţiuni la Olimpiada de religie musulmană. Cu toate că au existat unele încercări de a întrerupe studiul limbii turce prin colaborare cu elevii şi părinţii acestora, am reuşit să-i convingem pe aceştia de importanţa studierii limbii turce şi a religiei musulmane. Un prim neajuns cu care se confruntă şcoala noastră este lipsa spaţiului şi a orarului foarte încărcat. Cu toate acestea frecvenţa este bună, dovada fiind şi rezultatele obţinute pe care le-am enumerat mai sus. Pe viitor conducera şcolii doreşte ca aceste ore să se realizeze într-un cabinet special amenajat. R: Cum vedeţi raporturile dintre populaţia creştină şi cea musulmană? D: În comuna Cumpăna conviţuiesc de zeci de ani populaţie de diferite confesiuni: turci, tătari, rromi şi români, care au fost alături la bine şi la greu.sunt foarte multe familii mixte formate din români-turci care dovedesc buna înţelegere dintre membrii comunitătii. R: Ştim cu toţii că aici există un efectiv mare de elevi, este o şcoală cu perspective largi. Care este colaborarea în acest sens cu instituţia administrativ locală primăria în vederea unui învăţământ optim? S: Consiliul local şi Primăria Cumpăna au ca prim obiectiv în activitatea administrativă pe care o desfăşoară educaţia, implicit şcoala. Există relaţii de colaborare permanentă în beneficiul elevilor şi foarte multe activităţi organizate la nivel de localitate prin persoana doamnei primar Gâju Mariana care este şi membru al consiliului de administraţie al şcolii. A sprijinit şi sprijină actitatea administrativă desfăşurată la nivel de şcoală prin igenizarea permanentă a şcolii, prin asigurarea de combustibil solid şi lichid şi a celorlalte necesităţi, bune desfăşurări procesului instructiv-educativ. R: Care este situaţia materială a şcolii şicum depăşiţi anumite momente care inerente apar? D: Baza materială a şcolii constând în material didactic este bogată fiind beneficiarii proiectului de relansare a învăţământului rural finanţat de Banca Mondială. În urma acestui proiect am reuşit sa schimbăm mobilierul în 16 săli de clase. Am beneficiat de material didactic pe discipline geografie, matematică, chimie,educaţie fizică, fizică, biologie. Ne-am îmbogaţit cu 5 calculatoare performante, 2 imprimante şi un copiator. Probleme majore cu care ne confruntăm este lipsa spaţiului, localitatea noastră având o populaţie şcolară în continuă creştere datorită migrării unor familii din mediul urban la numai 10 km distanţă de municipiul Constanţa. O colaborare foarte bună se realizează cu organizaţia Non guvernementală World-Vision care desfăşoară în localitatea Cumpăna proiectul «Dezvoltare comunitară» care pe lângă sănătate, cultură, religie şi economic are obiectiv şi educaţie. Baza materială a şcolii a fost îmbogăţit ca urmare a colaborării cu această organizaţie care a donat 6 calculatoare făcând funcţionabil laboratorul de educatie tehnologică, numeroase cărţi pentru bibliotecă, şcoală şi rechizite şcolare pentu elevii claselor I-IV, umplând sufletul de bucurie elevilor claselor I care la 15 septembrie pe lângă Abecedare şi cărţi de matematică au primit şi rechizite şcolare. R: Ce şanse de afirmare au absolvenţii şcolii dvs? D: Absolvenţii Şcolii cu clasele I-VIII Cumpăna au făcut dovada pregătirii şi capacităţilor intelectuale deosebite pe care le-au căpătat ca elevi ai acestei instituţii în toate sferele şi domeniile de activitate. R: Cum vedeţi în viitor colaborarea şcolii cu organizaţiile U.D.T.R. şi U.D.T.T.M.R.? D: Sper că uniunile U.D.T.R. şi U.D.T.T.M.R. pot veni în ajutorul şcolii noastre oricând. Putem asigura întâlniri cu familiile elevilor de etnie turcă şi tătară, pentru a conştientiza importanţa şi tradiţia etniei.în ceea ce priveşte aportul material ar fi de dorit şi sperăm să găsim înţelegerea şi sprijinul uniunilor în acest sens. Dorim să amenajăm clasa repartizată studiului limbii turce prin dotarea ei cu un televizor, casetofon, cărţi de basme şi lectură în limba turcă şi alte materiale necesare unei bune desfăşurări învăţământuli în limba turcă. R: Vă mulţumim pentu timpul acordat interviului şi vă dorim un an nou plin de realizări şi bucurii. D: Şi eu, vă mulţumesc. Mi-a făcut plăcere să ofer aceste informaţii despre şcoala pe care o conduc. ÇAKALIN KURNAZLIĞI Ülkelerin birinde birçok hayvan kardeşçe yaşayıp giderlermiş, bu kardeşlik tavşanların krala çıktığı güne kadar sürmüş. Milli bir günde, bütün hayvanlar huzurda iken tavşanların sözcüsü krala: - Efendim, son günlerde yavrularımızı tilkiler yemeye başladı. Tilkilerin bu kalleşçe davranışlarına son vermelerini emrediniz, yoksa yıllardır sürdürdüğümüz kardeşlik ruhu kaybolup, yerini düşmanlık, kin ve nefret alacak, demişler. Kral hemen emredip, bundan böyle tilkiler tavşanlara zarar vermeyecek, yoksa ormanlar kanununa göre bütün tilkileri cezalandırırım, demiş. Çakal bu söylenenleri dikkatlice dinlemiş ve aklına çirkin, zararlı ve kanunlara uymayan bir düşünce gelmiş. Planını hemen uygulamaya karar vermiş. Tören bitmiş, herkes evine dönmüş. Çakal ise, mutlaka bir tilki postu bulmalıyım diye çarşı pazar dolaşmaya başlamış. Ama bu ülkede tilki postu bulmak o kadar da kolay değişmiş. Nihayet, bir antikacıda bir tilki postu bulmuş ve onu yüksek bir fiyattan satın alıp evinin yolunu tutmuş. Bir an önce düşüncelerini uygulamaya sokmalıymış, çünkü tavşan etinin lezzeti dişlerini gıcırdatıyormuş. Gözü dönmüş bir biçimde tavşanları bir bir midesine indirmeliymiş. Bu çakal için altın bir fırsatmış. Bu fırsatı kaçırmamalıymış, çünkü tilkilerin tavşanları yediğini bütün hayvanlar duymuşmuş. Güzel bir fırsat deyip, kahpece sırıtmış. Evine varır varmaz tilki postunu çantasından çıkarıp giymiş. Akşam karanlığı çökünce dışarı çıkıp kimselere gözükmeden tavşanların yuvasına doğru sinsice yaklaşmış. Tavşanlar, kralın vermiş olduğu emrin mutlaka yerine getirileceği düşüncesiyle korkusuz bir şekilde derin bir uykuya dalmışlar. Öyle bir uykuya dalmışlar ki, aylardır böyle güzel uyumamışlarmış. Tavşanların derin uykularında olduğunu gören çakal derhal planını uygulamaya başlamış. Annesinin yanında hiçbir şeyden habersiz, uykusunda belki de kırlarda oynayıp duran, kardeşleriyle kelebek yakalayan yavru tavşanı bir lokmada yutan çakal, diğer yavru tavşanı da yemek üzereyken, yavru tavşan: - Anneeeee diyerek avazı çıktığı kadar bağırmaya başlamış. Anne tavşan uyanır uyanmaz ne olup bittiğini hemen anlamış ve komşu tavşanlardan yardım istemiş. - İmdat, yetişin, tilki yavrumu yedi, yakalayın, koşun. Çakal, girdiği kapıdan derhal dışarı çıkarak kaçmaya başlamış. Ellerinde sopa, kazma, kürekle çakalın peşine düşen tavşanlardan biri çakala öyle yaklaşmış ki, elindeki kürekle çakalın sırtına bile vurabilmiş. Ancak karanlıkmış. Tavşanlar tilkinin yine gelip yavrularını yediklerini düşünüyorlarmış. Bu düşünce sadece elinde bir tilki postu ile yaklaşan tavşanın bu bir tilki postu deyinceye kadar sürmüş. Tilki postunu bulan tavşana yaşlı, tecrübeli bir tavşan, - Bu bir tilki olamaz, çünkü bu tilki olsaydı tilki postu giymezdi. Bugün kralın tilkiler için söylediklerinden sonra bu, tilkilerin üzerine yıkmak için düşünülmüş kahpece bir düşünce olmalı demiş. Tavşanlar sabaha kadar hem yavru tavşan için üzülmüşler hem de kimin yapabileceğini düşünüp durmuşlar. Sabah erkenden yaşlı tavşanla bir grup tavşan doğruca kralın yanına gidip, dün akşamki olanları bir bir anlatmışlar, yanlarında götürdükleri tilki postunu da krala göstermişler. Kral olanlara çok üzülmüş, üzüldüğü ile kalmayıp sinirinden kükremiş, ta ormanların derinliklerinde kükreme sesi duyulmuş. Kral yaşlı tavşana uygulayacakları planı anlatmış ve evlerine dönmelerini, bir şey olmamış gibi davranmalarını söylemiş. Kendi görevlendirdiği birkaç kişiye de tilki postunu verip çarşıda satmalarını söylemiş. Birkaç gün sonra çarşıya inen çakal, bir tezgah üzerinde tilki postu satıldığını görmüş. Tezgahın yanından bir aşağı bir yukarı geçmiş, tilki postunun böyle bir tezgahta satılabilmesine doğrusu şaşırmış. Tezgahın yanına yaklaşmış ve sormuş; - Kaç lira bu post? - Satıcı, anlaşırız, sizce kaç lira eder? - Bilmem, bence 10 liradan fazla etmez, baksana sırtına, ezilmiş. Aslında, postta böyle bir darbe izini hemen görmek mümkün değilmiş, çakal fiyatı düşürmek için o akşamki kürek darbesini gündeme getirmek istemekteymiş. Böyle yaptığı için de iyice tuzağa düşmüş ve bütün şüpheleri üzerine çekmiş. Satıcı şüphelendiğini belli etmeden, iki lira indirerek sekiz liradan postu çakala satmış. Çakal postu çok ucuza aldım diye sevincinden havalara atlamış. Atlamış ama bu sevinci kursağında kalmış. Kralın adamları çakalı hemen tutuklayıp kralın huzuruna çıkarmışlar. Sorgulamalara bir süre direnen çakal en sonunda suçunu itiraf etmek zorunda kalmış. Kralın çakala verdiği ceza oldukça ağır olmuş. Daha önceden değişik suçlardan cezalandırdığı ve sürgüne gönderildiği kurtların yaşadığı bölgeye çakalı da sürgün etmiş. Çakal, her an parçalanma korkusuyla baş başa kala kalmış. Çorlu, 30 Nisan 2000 HECE HECE ÇOK OKU ÇOK OKU Türk atasözlerinden örnekler El elden üstündür El eli yıkar, iki el de yüzü Elihin hecesi, gündüzün gecesi var El atına binen tez iner Evde bal var. Kitap okumayı öğrenelim. yı Ayı bal yedi...ka a....li..rak ev..ra kı tap...taze.cak o re de.. Deredeki balıklar çok güzel...le öğ lim di... Ece bir dilim elma yedi TEMEL güldürüyor Bir gün Hoca nın karısı ansızın hastalanıp yatağa düşmüş. Hoca, karısının başı ucunda, üzüntüsünden bir ara ağlar gibi olmuş. Kadıncağız, kocasının bu durumundan duygulanmış: - Üzülme bey, demiş, biraz sonra her şey geçer, ağlama... Hoca: - Biliyorsun, ben iş güç sahibiyim. Bakarsın bir daha fırsat bulamam. En iyisi, bırak da biraz ağlayayım, demiş.