DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA BUCURESTI -IN PREZENT-

Transkript

1 DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA A MUNICIPIULUI BUCURESTI RAPORT DE ACTIVITATE BUCURESTI

2 DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA BUCURESTI -IN PREZENT- A. Domeniul de activitate prezentare generala Directia de Sanatate Publica Bucuresti functioneaza in baza Ordinului M.S. nr din , publicat in Monitorul Oficial partea I nr. 550 din privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare si a structura organizatorica a directiilor de sanatate publica judetene si a Municipiului Bucuresti. Directia de Sanatate Publica este o institutie publica cu personalitate juridica care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Municipiului Bucuresti in scopul realizarii politicilor si programelor nationale de sanatate publica, a activitatii de medicina preventiva si a inspectiei sanitare de stat, a monitorizarii starii de sanatate si a organizarii statisticii de sanatate, precum si a planificarii si derularii investitiilor finantate de la bugetul de stat pentru sectorul de sanatate. Pentru punerea in aplicare a politicii de sanatate publica la nivel local DSPMB are o serie de activitati, mentionate in Capitolul I din Regulamentul de organizare si functionare astfel: reprezinta autoritatea de sanatate publica la nivel local, care realizeaza politicile si programele nationale de sanatate, elaboreaza programe locale, organizeaza structurile sanitare, evidentele statistice pe probleme de sanatate, precum si de planificare si derulare a investitiilor finantate de la bugetul de stat pentru sectorul de sanatate. evalueaza, coordoneaza si monitorizeaza modul de asigurare a asistentei medicale curative si profilactice din unitatile sanitare de pe teritoriul arondat, inclusiv pentru unitatile sanitare din subordinea Ministerului Sanatatii, luand masuri pentru asigurarea accesului la asistenta medicala a oricarei persoane din raza judetului. prin serviciile de supraveghere medicala, coordoneaza, organizeaza, evalueaza si participa la realizarea programelor nationale de sanatate ce se deruleaza in teritoriul arondat si exercita atributii specifice de control in sanatatea publica, in domeniile de competenta, prin personalul imputernicit de Ministerul Sanatatii. in colaborare cu autoritatile locale, cu institutii de invatamant si organizatii guvernamentale si nonguvernamentale, organizeaza activitati in domeniul medical al sanatatii publice. coordoneaza serviciile de asistenta medicala din teritoriu, organizeaza, coordoneaza si participa la asistenta medicala in caz de calamitati, epidemii, catastrofe si alte situatii deosebite, organizeaza, coordoneaza si raspund de pregatirea retelei sanitare pentru aparare, sub coordonarea Ministerului Sanatatii. participa la coordonarea acordarii primului ajutor calificat impreuna cu inspectoratele pentru situatii de urgenta si cu alte structuri ale Ministerului Sanatatii. organizeaza culegerea si prelucrarea datelor statistice de la toti furnizorii de servicii medicale, indiferent de forma de organizare, intocmesc si transmit rapoarte statistice periodice catre institutiile desemnate in acest scop. furnizeaza date statistice catre alte autoritati, la solicitare, cu respectarea confidentialitatii datelor personale. 2

3 avizeaza si supun aprobarii conducerii Ministerului Sanatatii propunerile privind structura organizatorica, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului si a denumirilor unitatilor sanitare din subordinea acestora. desemneaza reprezentanti in consiliul de administrare al spitalelor din subordine, precum si din unitatile din subordinea autoritatilor administratiei publice locale. monitorizeaza afisarea pe site-ul spitalelor publice a proiectelor bugetelor de venituri si cheltuieli si analizeaza executia bugetelor de venituri si cheltuieli lunare si trimestriale, pe care le inainteaza Ministerului Sanatatii, pentru unitatile subordonate. La cererea unor persoane fizice sau juridice, efectueaza, potrivit dispozitiilor legale, servicii medicale de sanatate publica, pentru care se percep tarife potrivit actelor normative in vigoare. 3

4 2. DESCRIEREA DOMENIILOR DE COMPETENTA, REALIZARI, PREOCUPARI ACTUALE A. Supraveghere in sanatate publica 1. Compartimentul de Supraveghere Epidemiologica si Control boli transmisibile Supravegherea morbiditatii prin boli transmisibile OBIECTIV: Depistarea precoce si asigurarea diagnosticului etiologic al bolilor transmisibile in vederea implementarii masurilor de limitare a raspandirii acestora. Activitati: a) supraveghează bolile transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare prin culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice în conformitate cu prevederile Hotărâriinr.589/2007 privind stabilirea metodologiei de raportare şi de colectare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile, ale Ordinului ministrului sănătăţii nr.1466/2008 pentru aprobarea circuitului informaţional al fişei unice de raportare a bolilor transmisibileşi metodologiile specifice de supraveghere elaborate de CNSCBT; 1. supraveghează bolile transmisibile considerate probleme de sănătate publică locală, subcoordonarea structurilor de specialitate din centrele regionale de sănătate publică; 2. instituie şi aplică măsuri de prevenire şi control a focarului de boală transmisibilă: ancheta epidemiologică, depistare contacţi/populaţie la risc, recoltare probe biologice, tratament profilactic şi/sau vaccinarea contacţilor antitifoidică, antihepatită A la copil, antihepatită B la adult conform metodologiilor specifice de supraveghere, notificare şi raportare, dezinfecţie în colaborare cu reţeaua de asistenţă primară; 3. asigură activitatea epidemiologică în situaţii de urgenţă provocate de calamităţi naturale, precum inundaţii, cutremure şi altele asemenea, în colaborare cu reţeaua de asistenţă medicală primară şi despecialitate şi cu administraţia publică locală, conform practicilor epidemiologice curente; 4. desfăşoară acţiuni speciale de depistare activă şi prevenire a bolilor transmisibile în comunităţi la risc, cu colaborarea centrului regional de sănătate publică, după caz; 5. organizează instruiri ale personalului medico-sanitar şi ale mediatorilor sanitari cu privire la prevenirea, depistarea, raportarea şi controlul bolilor transmisibile, precum şi cu privire la vaccinarea populaţiei din grupele expuse la risc sau din comunităţi greu accesibile; 6. achiziţionează testele şi reactivii pentru diagnosticul bolilor transmisibile prioritare; 7. asigură medicamentele, vaccinurile: tifoidic, hepatitic A pediatric, hepatitic B pentru adult, dezinfectantele, materialele sanitare, echipamentele de protecţie necesare pentru intervenţie în caz de focar/epidemie de boală transmisibilă sau situaţii de risc epidemiologic; 8. asigură schimbul de informaţii specifice şi colaborare interjudeţeană în probleme 4

5 deepidemiologie; 9. organizează şi participă la derularea unor activităţi antiepidemice solicitate de CNSCBT sau dispuse de către MS-DSPCSP; 10. participă la realizarea de studii organizate de INSP prin CNSCBT şi/sau CRSP conform metodologiilor; 11. asigură intervenţia rapidă în focarele de TBC cu minimum 3 cazuri din colectivităţi /comunităţi la risc, în 48 de ore de la primirea informaţiei şi raportează aceste focare la Centrul Regional de Sănătate Publică (CRSP) şi CNSCBT; 12. asigură testarea serologică gratuită a gravidelor, în vederea depistării infecţiei luetice; 13. efectuează investigaţia epidemiologică pentru cazurile suspecte de sifilis congenital la nou- născutul viu, în colaborare cu medicul specialist dermatovenerolog şi cu medicul de familie; 14. efectuează testele serologice pentru depistarea cazurilor de sifilis congenital; 15. coordonează investigaţia epidemiologică în focarele de sifilis cu minim 5 cazuri 16. culegere, verificare, validare de informaţii privind bolile transmisibile/situaţiile care pot constitui alerte la nivel local; 17. detectarea la timp a depăşirii pragurilor de alertă epidemiologică sau a situaţiilor care pot constitui risc pentru sănătatea publică; 18. evaluarea riscului de răspândire la nivel local; 19. efectuarea rapidă a diagnosticului de laborator; 20. comunicarea cu forurile competente regionale şi naţionale pentru managementul riscului:crsp, CNSCBT, Biroul RSI; 21. recomandarea şi implementarea de măsuri de limitare a răspândirii bolilor transmisibile pe plan local; 22. organizarea de instruiri pentru personalul implicat în domeniul supravegherii bolilor transmisibile şi al alertei precoce; 23. supraveghează şi participă la implementarea măsurilor de sănătate în punctele de intraredesemnate în conformitate cu prevederile Regulamentului Sanitar Internaţional; In primele 11 luni ale lui 2013 morbiditatea prin bolile transmisibile raportate a fost de 519,6 cazuri noi la 10 5 de locuitori stabili ai municipiului Bucuresti, adica cu 79,4 %.ooo mai mica decat valoarea (599,0 / 10 5 ) calculata pentru aceeasi perioada din S-au observat cresteri ale morbiditatilor specifice in special la urmatoarele: (a) varicela (+ 74,0 %.ooo), Salmoneloze, TIA si botulism (+ 2,4 %.ooo), gripa (+ 0,9 %.ooo) si mononucleoza infectioasa (+ 0,8 %.ooo). S-au inregistrat diminuari consistente ale morbiditatii specifice anuale mai ales prin : rujeola (- 103,9 %.ooo), BDA, dizentrie si holera (- 29,4 %.ooo) si hepatita A (- 9,3 %.ooo), vezi tabelul si diagrama urmatoare. 5

6 Tabel situatia descriptiva a morbiditatii prin boli transmisibile raportate in municipiul Bucuresti in anii 2012 si 2013 Denumire Morbiditate Abatere Boala Varicela 113,9 187,9 + 74,0 Salmoneloze, TIA si botulism 2,7 5,2 + 2,4 Gripa 0,1 0,9 + 0,9 Mononucleoza inf. 5,5 5,3 + 0,8 Parotidita urliana 0,2 0,3 + 0,1 Boli rare 0,5 0,6 + 0,1 Pertussis 0,7 0,3-0,4 Febra butonoasa, febra Q si Lyme 0,9 0,4-0,6 Hepatite acute virale (B, C si alte non-a) 2,4 1,8-0,7 Rujeola 9,8 8,6-1,1 Scarlatina, angina cu SH grup A, erizipel 43,8 39,2-4,5 Meningite & Encefalite 7,7 3,2-4,5 Scabia 0,0 1,7-1,7 Hepatita A 18,7 9,4-9,3 BDA & Dizenterie & Holera 283,9 254,4-29,4 TOTAL 599,0 519,6-79,4 Nota: din situatia de mai sus lipsesc urmatoarele boli infectioase: infectiile nosocomiale, tuberculoza si maladiile transmise sexual. Frecventa acestora este aratata la capitole special dedicate din prezentul raport. 6

7 Diagrama Abateri (2013 vs 2012) in morbiditatea prin bolile transmisibile raportate in municipiul Bucuresti. Abateri - Cazuri la locuitori Varicela Salmon Gripa Mono Inf Oreion Boli rare Pertussis Rikettsii Hepatita B Rujeola Scabie Meningite Streptococii Hepatita A BDA Rubeola Comentariu: In municipiul Bucuresti, in anul 2013 s-a mentinut statusul de eliminare pentru urmatoarele boli infectioase prevenibile prin vaccinare sistematica si de masa: poliomielita, difterie respiratorie, tetanosul neonatorum sau pediatric si hepatita acuta virala tip B la subpopulatia in varsta de < 15 ani. In privinta altor boli prevenibile prin vaccinare sistematica si de masa facem urmatoarele precizari: o Dupa epidemia din anul 2012, in anul 2013 a incetat transmiterea virusului rubeolic; o Similar anului precedent, in 2013 a continuat transmiterea sustinuta a virusului rujeolic, ceea ce a rezultat in aparitia a 166 de cazuri de rujeola la copii prescolari si la adulti; o S-au confirmat cateva cazuri de pertussis; rar apar cazuri de oreion in grupa generatiilor vaccinate sistematic cu trivaccin rujeolic, rubeolic, urlian. Hepatita A are tendinta de crestere multianuala; In continuare varicela si enterita rotavirala inregistreaza morbiditati inalte. 7

8 Monitorizarea completitudinii raportarii boli transmisibile codificate in sistemul de asistenta medicala primara Compartimentul de supraveghere epidemiologica si control boli transmisibile colecteaza, cu ritm lunar, de la cei peste 1000 de medici de familie autorizati sa functioneze in Bucuresti, cazurile noi de imbolnavire prin boli transmisibile nespitalizate. In anul 2013 ponderea (%) medie lunara a medicilor de familie care au raportat a fost de 56,2 %, cu amplitudine care a variat intre 56,0 % (ianuarie) si 61,1 % (martie) vezi diagrama urmatoare Diagrama rata raportarilor lunare a cazurilor noi de boli transmisibile de catre medicii de familie din municipiul Bucuresti in anul % raportari Medie Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Comentariu rata raportarilor bolilor infectioase de catre medicii din asistenta sanitara primara este in continua scadere multianula ceea ce pune in pericol capacitatea DSPMB de a cunoaste, in limite rezonabile, frecventa bolilor infectioase care nespitalizate. Revenim cu aceleasi comentarii din anii precedenti: 1. In cazul in care se doreste pastrarea sistemului actual (exhaustiv) de colectare a informatiei, sunt necesare interventii imediate precum: (a) reinstruirea retelei de asistenta sanitara primara privind codificarea si raportarea bolilor infectioase noi si respectiv (b) verificarea sistematica (audit) a completitudinii si corectitudinii raportarii bolilor infectioase declarabile de catre medicul de familie. 2. In cazul in care se doreste estimarea frecventei de aparitie a cazurilor de boli infectioase in cadrul unui esantion, metodologia tebuie elaborata si reglementata prin act normativ. Supravegherea gripei Compartimentul de supraveghere epidemiologica si control boli transmisibile a participat la monitorizarea si controlul gripei sezoniere prin urmatoarele interventii principale dispuse: 8

9 - coordonarea activitatii de vaccinare cu vaccin gripal trivalent; - monitorizarea evenimentelor specific asociate cu transmiterea sustinuta a virusurilor gripale in comunitate; - recomandarea de masuri destinate atenuarii impactului social al epidemiei sezoniere de gripa. Morbiditate prin viroze respiratorii raportate exhaustiv, mun. Bucuresti (2011_2012 vs 2012_2013) Cazuri la locuitori _ _2012 Gripa S40 S41 S42 S43 S44 S45 S46 S47 S48 S49 S50 S51 S52 S01 S02 S03 S04 S05 S06 S07 S08 S09 S10 S11 S12 S13 S14 S15 S16 S17 S18 S19 S20 Diagrama distributiei frecventelor saptamanale a cazurilor de viroze respiratorii (pneumonie, IACRS si gripa) declarate exhaustiv arata urmatoarele: (a) o evolutie bimodala cu unul din varfuri situat la sfarsitul anului (asociat circulatiei virusului respirator sincitial) si celalalt varf situat la inceputul anului (asociat epidemiei sezoniere de gripa). (NB asemanarea dintre distributiile din ani calendaristici diferiti, sugereaza ca valoarea predictiva pozitiva (VPP) a diagnosticului clinic de viroza respiratorie este inalta) si (b) VPP inalta a diagnosticului clinic de viroza respiratorie este sustinuta de confirmarile cu laboratorul a diagnosticului de gripa in perioada S7-S17 /2013. Solicitari la Ambulanta pentru viroze respiratorii - Cazuri la locuitori - Bucuresti, ,0 60,0 50,0 40,0 30,0 Total_Resp Percentila 90% 20,0 10,0 0,0 S20/12 S22/12 S24/12 S26/12 S28/12 S30/12 S32/12 S34/12 S36/12 S38/12 S40/12 S42/12 S44/12 S46/12 S48/12 S50/12 S52/12 S02/13 S04/13 S06/13 S08/13 S10/13 S12/13 S14/13 S16/13 S18/13 S20/13 Incidenta prin viroze respiratorii asistate in cadrul solicitarilor la Ambulanta Bucuresti (# cazuri la 10 5 locuitori ai municipiului Bucuresti) a depasit percentila 90% a seriei in perioada S6-S12 /

10 Viroze respiratorii codificate de medicii de familie din sentinela Bucuresti - rate saptamanale - Bucuresti, ,0 12,0 Cazuri noi / 1000 clienti / sapt 10,0 8,0 6,0 4,0 2,0 0,0 S20/12 S22/12 S24/12 S26/12 S28/12 S30/12 S32/12 S34/12 S36/12 S38/12 S40/12 S42/12 S44/12 S46/12 S48/12 S50/12 S52/12 S02/13 S04/13 S06/13 S08/13 S10/13 S12/13 S14/13 S16/13 S18/13 S20/13 Rate Percentila 90% Incidenta saptamanala a cazurilor de viroze respiratorii raportate de medicii de familie din sentinela Bucuresti (# cazuri / 10 3 asigurati) a depasit percentila 90% in saptamanile 6 si 7 din 2013, realitate care se constituie in evidenta obiectiva privind transmiterea sustinuta a virusurilor gripale in aceasta perioada, in municipiul Bucuresti 7,0 Morbiditatea prin viroze respiratorii spitalizate, mun. Bucuresti ( 2011_2012 vs 2012_2013) ,0 5,0 Cazuri la locuitori 4,0 3,0 2,0 1,0 0,0 S40 S41 S42 S43 S44 S45 S46 S47 S48 S49 S50 S51 S52 S01 S02 S03 S04 S05 S06 S07 S08 S09 S10 S11 S12 S13 S14 S15 S16 S17 S18 S19 S20 S21 10

11 Morbiditatea observata prin viroze respiratorii spitalizate arata existenta unui varf de frecventa in perioada S6-S11 / 2013 Cazuri de gripa cu virus identificat, frecvente saptamanale pe serotipuri, mun Bucuresti - sezon gripa gripa sezoniera 5 4 # cazuri 3 A/H3/N2 A/H1/N1 B Rang saptamana Identificarile de virus gripal s-au aglomerat in intervalul cuprins intre saptamanile S5 si S12 la inceput au circulat tulpini de virus gripal B, apoi au circulat tulpini de virus gripal A/H1N1 gripa porcina Comentariu final : Concluzii practic toti parametrii supravegheati au sustinut evolutia sezonului de gripa sezoniera in perioada S5 S12 cu evolutii clinice medii si usoare. Supravegherea factorilor de risc ai hepatitelor acute virale Compartimentul de supraveghere epidemiologica si control boli transmisibile ancheteaza toate cazurile de hepatita acuta virala declarate de catre clinicile de boli infectioase din Bucuresti. Anchetarea are drept scop identificarea determinantilor aparitiei imbolnavirilor (stil de viata, mediu) si in cadrul acestora a factorilor de de risc specifici care sa permita recomandarea de masuri de control si consecutiv prevenirea imbolnavirilor si a consecintelor nedorite ale acestora (portaj cronic si deces precoce prin ciroza hepatica sau carcinom hepatocelular). - In acest raport hepatitele acute virale tip B, C si D sunt considerate impreuna, datorita epidemiologiei comune a acestor doua boli. - In anul 2013 nu s-au raportat cazuri de hepatita acuta virala tip E 11

12 A) Incidenta specifica pe grupe de varsta a cazurilor de hepatita acuta virala tip A, B, C si D in populatia Bucurestiului in anul 2013 Grupe Hepatita A Hepatita B, C si D de varsta # cazuri Incid. Specif* # cazuri Incid. Specifica* 0-14 ani 39 17,3 %o.ooo 0 0,0 %o.ooo ani 17 6,3 %o.ooo 7 2,6 %o.ooo 25+ ani 36 2,5 %o.ooo 21 1,4 %o.ooo Total 92 4,6 %o.ooo 28 1,4 %o.ooo *) cazuri la 10 5 populatie de aceeasi varsta Anul 2013 incheie un sir de 4 ani consecutivi de crestere continua a incidentei prin hepatita A. Luand ca reper anul 2009, s-a constatat ca cea mai mare crestere a survenit in grupa de varsta 0-14 ani (+ 17,3 %.ooo) urmata de grupa de varsta ani (+ 6,3 %.ooo). (vezi diagrama mai jos). Cele doua grupe amintite anterior cuprind copii, adolescenti si tineri adulti care frecventeaza colectivitati educationale (de la gradinita la universitate - vezi factori de risc, mai departe). Diagrama - Incidenta specifica pe grupe de varsta prin hepatita A in municipiul Bucuresti (2013 vs 2009). Incidenta Grupe de varsta (ani) B) Factori de risc de imbolnavire Tabel - Hepatita A; factori de risc identificati prin ancheta epidemiologica Factor de risc # cazuri Prevalenta Frecventare colectivitate oganizata de invatamant 33 36,3 % Contact extrascolar cu caz clinic manifest 13 11,0 % Necunoscut 49 52,6 % Total ,0 % 12

13 Tabel - Hepatita B, C si D; factori de risc identificati prin A.E Factor de risc # cazuri Prevalenta Stil de viata la risc 18 72,0 % Iatrogenie * 3 12,0 % Necunoscut 4 16,0 % Total ,0 % *) Chirurgie (2 cazuri), transfuzie sange (1). Tabel - Hepatita B, C si D; factori de risc identificati prin A.E Stil de viata (comportamente) la risc # cazuri Prevalenta Sex neprotejat cu partener intamplator 12 66,7 % Utilizare de droguri ilegale pe cale IV 1 5,6 % Utilizare servicii cosmetice comerciale 2 11,1 % Tatuaje sau body piercing 3 16,7 % Total ,0 % Comentarii: - Hepatita A - hepatita A este o boala prevenibila prin vaccinare in municipiul Bucuresti riscul de imbolnavire prin hepatita A in colectivitatea scolara este demonstrat de multa vreme dar vaccinarea nu este oferita decat in sectorul privat; - Hepatita B continua sa fie asociata cu sexualitatea neprotejata principal cauza este lipsa oricarei interventii de educare, informare si comunicare din partea institutiilor cu buget destinat educatiei sanitare; - Hepatita C este o maladie emergenta care dupa introducerea screeningului sangelui destinat transfuziilor, are o epidemiologie similara celei a infectiei cu virusul hepatitei B, ceea ce sugereaza masuri similare de control pentru ambele etiologii. Din nefericire in afara de faptul ca pentru ambele etiologii nu exista un plan educational de control a infectiilor datorate comportamentelor la risc (drog pe cale IV, sexualitate neprotejata), hepatita C nu beneficiaza de vaccin. Boala diareica acuta morbiditate si etiologie vara 2013 Compartimentul a fost implicat in supravegherea BDA (morbiditatea saptamanala si etiologia) in 6 unitati sanitare cu paturi din Bucuresti, unitati selectate de INSP Analiza informatiilor acumulate pe baza rapoartelor a 6 spitale privind frecventa saptamanala pe grupe de varsta a cazurilor de boala diareica acuta internate si a etiologiei asociate cu aceste cazuri arata urmatoarele: FRECVENTE 1) Frecventa saptamanala a cazurilor de BDA spitalizate a prezentat doua varfuri,dar nu a depasit pragul epidemic 2) Cele mai frecvente cazuri de BDA spitalizata au fost raportate la copii prescolari ETIOLOGII 13

14 1) La aproximativ 10 % din cazurile de boala diareica acuta spitalizata s-a identificat o etiologie specifica 2) Principala etiologie declarata la copii este reprezentata de rotavirusuri iar principala etiologie declarata la adult si batran este Clostridium difficile Incidenta saptamanala a morbiditatii prin BDA spitalizata - Bucuresti, EpiPrag: morbiditate saptamanala medie deviatii standard 10.0 Cazuri la locuitori Bucuresti Mo 2013 EpiPrag Linear (Mo 2013) S22 S23 S24 S25 S26 S27 S28 S29 S30 S31 S32 S33 S34 S35 S36 S37 S38 S39 S40 S41 S42 S43 S44 Rang saptamana Morbiditatea saptamanala prin BDA spitalizata: curba epidemica a indicatorului a fost bimodala cu varfuri situate in: (a) intervalul saptamanilor #29 #33 si respectiv (b) in saptamana #38 totusi indicatorul s-a situate permanent sub pragul epidemic. BDA spitalizata - vara Incidenta specifica pe grupe de varsta Analiza de etapa (S22 - S39) 1200,0 1000,0 975,8 Cazuri la locuitori 800,0 600,0 400,0 393, < 1 200,0 0,0 38,6 11,7 58, ,4 Grupe varsta (ani) Morbiditatea specifica pe grupe de varsta prin BDA spitalizata distributia pe grupe de varsta: cei mai afectati au fost copiii prescolari, mai ales copilul in varsta de < 1 an. 14

15 BDA spitalizata - % Cazuri cu etiologia determinata pe varste - Bucuresti, vara Prevalenta cazuri BDA cu etio precizata < Total Grupe varsta (ani) In perioada observata 10 % din cazurile de BDA spitalizate au fost asociate cu o etiologie specifica; cele mai mari rate de pozitivitate pe grupe de varsta au fost calculate in ordine la copilul in varsta de sub 1 an si respectiv la persoanele in varsta de 65+ ani. BDA spitalizata - % Cazuri cu etio determinata pe spitale participante - Bucuresti, vara % Cazuri BDA cu etio precizata Babes IOMC Bals Sanador Grigore Gomoiu Totaluri Spitale participante la supravegherea estivala BDA Performantele spitalelor incluse in grupul care raporteaza: in perioada observata prevalenta cazurilor de BDA cu o etiologie specifica a variat intre 5,1% la Spitalul de boli infectioase Dr Victor Babes si 64,4 % la Spitalul de pediatrie Victor Gomoiu. 15

16 Nota: Spitalul V. Gomoiu raporteaza valori comparativ mai mari de prevalenta a cazurilor cu etiologie precizata intrucat utilizeaza metodologia din anii precedenti BDA spitalizata - Prevalenta etiologii pe grupe de varsta - Bucuresti, vara % 90% 80% 70% % cazuri raportate 60% 50% 40% 30% 20% Cl difficile Rotavirus Campylobacter E coli Patogen Salmonella Shigella 10% 0% < Grupe varsta (ani) Etiologia BDA spitalizata pe grupe de varsta: 72,5% din cazurile de BDA cu etiologie determinata la copii in varsta de sub 5 ani au fost provocate de rotavirusuri, iar 100% din cazurile de BDA cu etio determinata la persoanele in varsta de peste 14 ani sunt provocate de Clostridium difficile. Recomandari sugerate: cazurile de boala diareica acuta (comunitare sau asociate cu spitalizarea) vor fi investigate cu laboratorul prin tehnici nonculturale pentru rotavirusuri la copil si respectiv pentru Clostridium difficile la adult iar tratamentul antimicrobian va fi adaptat in functie de rezultatul acestor investigatii medicii de familie vor fi informati privind rezultatele acestei analize pentru a motiva parintii sa-si vaccineze copiii cu vaccin antirotaviral. Medicii clinicieni vor fi informati privind rezultatele acestei analize in vederea utilizarii prudente a agentilor antimicrobieni, stiind ca excesul de antimicrobiene favorizeaza dezvoltarea infectiei cu Clostridium difficile. Coordonarea activitatii de imunoprofilaxie -vaccinari obligatorii si vaccinari optionale Obiectiv: Protejarea sănătăţii populaţiei împotriva principalelor boli care pot fi prevenite prin vaccinare Activitati derulate: a) asigură preluarea şi, după caz, transportul vaccinurilor de la nivelul depozitului 16

17 central; b) depozitează şi distribuie vaccinurilor către furnizorii de servicii medicale; c) supervizează realizarea catagrafiilor, estimarea cantităţilor de vaccinuri necesare şi utilizarea eficientă a vaccinurilor solicitate şi repartizate; d) centralizează la nivel judeţean necesarul de vaccinuri pe vârste şi pe tip de vaccin şi îl transmite la INSP CNSCBT; e) asigură instruirea personalului medical vaccinator şi a mediatorilor sanitari, trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, cu privire la modul de realizare şi raportare a vaccinărilor; f) verifică condiţiile de păstrare a vaccinurilor, modul de administrare a acestora în condiţii desiguranţă maximă la nivelul furnizorilor de servicii medicale, înregistrarea şi raportareavaccinărilor; g) identifică comunităţile cu acoperire vaccinală suboptimală, dispune şi organizează campaniisuplimentare de vaccinare pentru recuperarea restanţierilor, atât prin intermediul medicilor defamilie şi de medicină şcolară, cât şi cu sprijinul asistenţilor comunitari şi al mediatorilorsanitari; h) asigură funcţionarea sistemului de supraveghere a reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) în teritoriul de responsabilitate; i) verifică şi validează înregistrarea corectă şi completă a vaccinărilor în RENV; j) realizează acţiunile de estimare a acoperirii vaccinale, conform metodologiei unice; k) raportează datele privind acoperirile vaccinale conform metodologiei; l) participă la sesiuni de instruire organizate de CNSCBT şi/sau structurile de specialitate de la nivel regional; m) asigură mentenanţa şi metrologizarea spaţiilor frigorifice de păstrare a vaccinurilor la nivel judeţeanşi a municipiului Bucureşti; n) încheie contracte cu medicii de familie pentru administrarea vaccinurilor conform calendarului de vaccinare şi asigură decontarea acestor servicii medicale la un tarif de 10 lei / inoculare, pe baza raportului generat de RENV; o) raportează lunar stocurile de vaccinuri la Institutul Naţional de Sănătate Publică. Rezultate: In anul 2013, in total, in municipiul Bucuresti, au fost vaccinate un numar de de persoane; toate administrarile de vaccin s-au efectuat cu acul si seringa. Tip vaccin Tip imunizare # persoane vaccinate Vaccin BCG Vaccinare la nastere Vaccin antihepatita B (AHB) Doza I-a vaccinare AHB Vaccin combinat AHB + Doza II-a AHB DTPa + VPI + Haem. Influenzae b (Hib) Doza I-a DTP acelular Doza I-a VPI Doza I-a Hib La varsta de 2 luni Vaccin combinat DTPa + VPI + Hib Doza II-a DTP acelular Doza II-a VPI Doza IIa Hib La varsta de 4 luni

18 Vaccin combinat AHB + DTPa + VPI + Hem. Influenzae b (Hib) Vaccin combinat DTPa + VPI + Hib Vaccin combinat rujeolic, oreion si rubeolic (ROR) Vaccin DTP a Doza III-a AHB Doza III-a DTP acelular Doza III-a VPI Doza III-a Hib Doza IV-a DTP acelular Doza IV-a VPI Doza IV-a Hib Doza I-a ROR Doza V-a DTP acelular La varsta de 6 luni La varsta de 12 luni La varsta de 12 luni La varsta de 4 ani 4964 Vaccin combinat rujeolic, oreion si rubeolic (ROR) Doza a II-a ROR In clasa I-a si restantieri Vaccin polio inactivat (VPI) Doza a V-a VPI In cls. I-a si pregatitoare Bivaccin diftero-tetanic tip adult dt Revaccinare diftero tetanica In cls. IX si X restantieri Total persoane vaccinate Nu s-au raportat reactii adverse postvaccinale indezirabile Supravegherea infectiilor nosocomiale Obiectiv : Cresterea calitatii serviciilor medicale în unitatile sanitare cu paturi prin reducerea riscului la infectie nosocomiala. Activitati implementate la nivelul Directiei de Sanatate Publica a municipiului Bucuresti: a) participa la implementarea, derularea si evaluarea activitatilor specifice programului national de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale si rezistentei microbiene în conformitate cu metodologiile specifice - in unitatile sanitare sentinela stabilite prin Ord. MS 422/2013 (Spital Clinic Dr. I. Cantacuzino si Spitalul Universitar de Urgenta Elias); b) centralizeaza datele de supraveghere a infectiilor nosocomiale în sistem sentinela de la nivelul unitatilor sanitare selectate în conformitate cu metodologia specifica; c) asigura instruirea metodologica în conformitate cu metodologia transmisa, a cadrelor medicale in vederea cresterii eficientei activitatii de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare cu paturi - obiectiv realizat in trim. IV 2013; d) acorda asistenta de specialitate unitatilor sanitare sentinela, în vederea implementarii activitatilor din programul national de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale si rezistentei microbiene, conform caruia s-a intocmit raportul de susceptibilitate la 18

19 antimicrobiene selectate pentru unii germeni de importanta epidemiologica in spitale sentinela ale MB (Spital Universitar de Urgenta Elias); e) transmit lunar bazele de date ale unitatilor sentinela catre Institutul National de Sanatate Publica Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti; f) transmit rapoartele medicale ale activitatii unitatilor sentinela precum si a indicatorilor trimestriali si anuali catre Institutul National de Sanatate Publica. Conform programului, spitalele sentinela raporteaza indicatori de evaluare fizici, de eficienta si de rezultat. Datele colectate de la cele doua unitati sentinela (Spital Clinic Dr. I. Cantacuzino si Spitalul Universitar de Urgenta Elias) cumulate pentru trimestrele 2, 3 si 4 sunt urmatoarele: Indicatori fizici si de eficienta: - nr. total cazuri IN in chirurgie = 37 - nr. total cazuri IN in ATI = nr. total cazuri IN investigate cu laboratorul = nr. total cazuri IN cu diagn. bact. si antibiograma = 162 Indicatori de rezultat: - rata de incidenta a IN in chirurgie (cazuri IN/100 externati) = 1,01 - rata de incidenta IN in ATI (cazuri IN/100 externati) = 2,3 - procent cazuri IN investigate cu laboratorul si cu antibiograma = 100% - nr. tulpini microbiene izolate si caracterizate din punct de vedere al rezistentei la antibiotice = 246 Compartimentul supraveghere epidemiologica si control boli transmisibile din DSPMB colecteaza de la spitalele publice si private de pe teritoriul municipiului Bucuresti, rapoartele standardizate privind infectiile nosocomiale declarate si analizeaza ratele de incidenta pe situsuri anatomice si respectiv departamente de specialitati. Anual unitatile sursa ale rapoartelor sunt retroinformate privind situatia infectiilor nosocmiale la nivel municipal si sunt instruite privind probleme actuale de sanatate publica tangente masurilor de control a infectiei nosocomiale (ultima instrure a vizat monitorizarea rezistentei Enterobacteriaceelor la carbapeneme ) 19

20 Fig. 1 - Rate de atac prin infectii nosocomiale in 2013 sortare dupa marimea ratelor de atac 14,00 12,00 Rate de Atac prin infectii nosocomiale declarate in spitale de pacienti acuti, mun. Bucuresti, ,00 Cazuri la 1000 externati 8,00 6,00 4,00 2,00 0,00 AL.OBREGIA CAROL DAVILA ENDOCRINE OFTALMOLOGIE RATB STOMATOLOGIE MALAXA COLTEA COLENTINA PANAIT SARBU SF.IOAN M.BALS FILANTROPIA NASTA BUDIMEX CANTACUZINO INST.ONCOLOGIC SF.PANTELIMON SF.MARIA BAGDASAR FOISOR BUCUR CEREBROVASCULARE V.BABES GR.ALEXANDRESCU IOMC Fig.2 Spitale cu rate de atac IN sub quartila 1-a / 2013 POLIZU GOMOIU MUNICIPAL ELIAS DR.T.BURGHELE FUNDENI URGENTA CHIRURGIE PLASTICA INST.CARDIOLOGIE Spitale publice de acuti cu rate de atac (RA) sub Q1 Obregia Malaxa Coltea Colentina Spital Carol Davila Endocrine Oftalmologie RATB Stomatologie RA (cazuri / 10 3 externati) 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,12 0,15 0,32 20

21 Fig. 3 Spitale cu rate de atac IN peste quartila 3-a Spitale publice de acuti cu rate de atac (RA) peste Q3 Spital Polizu Gomoiu Municipal Elias Burghele Inst. Fundeni Urgenta Floreasca Chirurgie plastica Inst. Cardiologie RA (cazuri / 10 3 externati) 3,18 3,47 5,18 5,23 5,39 5,96 7,27 10,25 13,05 Fig. 4 Structura cazurilor de IN pe departamente din spital / 2013 Distributia pe departamente a cazurilor de infectie nosocomiala declarate in mun. Bucuresti; % 5% 2% 2%0% ATI 38% Alte Chirurgie Pediatrie NN Obs-Gine 28% Dial Sursa date: rapoarte oficiale 21

22 Fig. 5 Structura cazurilor de IN pe situsuri anatomice Structura (%) pe situsuri anatomice a cazurilor declarate de infectie nosocomiala; Bucuresti, Pondere (% din total) Tract digestiv Tract urinar Resp Pneumo Resp Non-Pne Situs Chir Sange Alte situsuri Miscellaneous 0 Situsuri Sursa date: rapoarte oficiale Comentarii: Distributia ordonata a ratelor de atac sugereaza ca 9 din spitale sub-raporteaza si respectiv alte 9 spitale supra-raporteaza cazuri de infectie nosocomiala. Oricare din cele doua ipostaze poate fi validata numai si numai prin metode specifice si sensibile cum ar fi cercetarea foilor de observatie Urmand tendinte multianuale, cele mai frecvente cazuri de IN sunt raportate din departamentul ATI aceasata observatie justifica focalizarea efortului de control in acest departament In distributia pe situsuri anatomice pe primul loc este tractul digestiv datorita epidemiei de enterite prin Clostridium difficile SUPRAVEGHERE REZISTENTA ANTIMICROBIANA In cadrul PNS , DSPMB a fost implicat in colectarea datelor privind susceptibilitatea la antimicrobiene selectate a unor germeni de importanta epidemiologica in spitale sentinela din municipiul Bucuresti. DSPMB are responsabilitatea efectuarii analizei datelor specificate mai sus si a furnizarii unui raport de analiza catre unitatea sursa a datelor. In acest raport este prezentat raportul de susceptibilitate din spitalul Elias Concluziile principale din raport - majoritatea datelor prelucrabile se refera la germeni izolati din probe prelevate de pe sonde IOT; - principalii germeni microbieni izolati si investigati pentru susceptibilitatea la agenti antimicrobieni selectati au fost bacilii gram negativi: Klebsiella pneumoniae, Acinetobacter baumanii si Pseudomonas aeruginosa; 22

23 - Frecvent, din probele recoltate, laboratorul a izolat mai mult de un agent microbian (realitate mai degraba sugestiva pentru circulatia de germeni din ATI-ul institutiei decat pentru etiologia infectiilor nosocomiale in cauza); - Antibiogramele germenilor izolati din infectii nosocomiale au identificat frecvent tulpini care impun instituirea de precautiuni de contact (vezi alerte in Anexa) precum si fenotipuri care sugereaza transmiterea intre pacienti; Acinetobacter baumanii (izolate din infectii nosocomiale declarate trim 2 /2013) Alerta; Terapeutic - tulpinile pot rapid capata rezistenta la Colistin; se recomanda testarea repetata a susceptibilitatii la Colistin Pseudomonas aeruginosa (isolate din infectii nosocomiale declarate trim 2 /2013) 23

24 Alerta; Terapeutic - tulpinile pot rapid capata rezistenta la Colistin; se recomanda testarea repetata a susceptibilitatii la Colistin Klebsiella pneumoniae (isolate din infectii nosocomiale declarate trim 2 /2013) Alerte: Rezistenta la carbapeneme: de instituit precautiuni de contact Producere de ESBL: de instituit precautiuni de contact Rezistenta la carbapeneme si cefeme generatia 3-a: intruneste definitia CDC de tulpina producatoare de carbapenemaze anunta unitatea de destinatie in caz de transfer Escherichia coli (isolat din infectii nosocomiale declarate trim 2 /2013) Alerte: vezi Klebsiella pneumoniae, mai sus 24

25 Staphylococcus aureus (isolate din infectii nosocomiale declarate trim 2 /2013) Alerte: Rezistenta la meticilina: de instituit precautiuni de contact Laborator: testarea sensibilitatii la disc de CEFOXITIN este metoda preferata de testare a susceptibilitatii la Oxacilina Profile de rezistenta - (izolate din infectii nosocomiale declarate trim 2 /2013) Microorganism Profil rezistenta # pacienti % pacienti ACIBAU ETP 11 91,7 % ETP CAZ 1 8,3 % ESCCOL AMC CAZ % KLEPNE AMC CAZ 5 71,4 % AMC ETP CAZ 2 28,4 % PSEAER CAZ PIP 1 20 % ETP PIP 1 20 % ETP CAZ PIP 2 40 % STAAUR OXA 9 90% NB. Metode a) antibiogramele furnizate au fost introduse in WHONET 5 b) pentru Carbapeneme a fost selectat ERTAPENEM (nonsusceptibilitatea la Ertapenem este cel mai sensibil indicator privind producerea de carbapenemaze) c) pentru C3G (Cefeme de generatia a 3-a) a fost utilizat CEFTAZIDIM d) alertele au fost preluate din WHONET5 e) definitia de izolat producator de carbapenemaze preluata din Ghid CDC 25

26 PROGRAMUL NATIONAL DE PREVENIRE, SUPRAVEGHERE SI CONTROL AL TUBERCULOZEI BUCURESTI 2013 OBIECTIVELE PROGRAMULUI a) reducerea prevalentei si mortalitatii TB b) mentinerea unei rate de depistare a cazurilor noi de TB pulmonara pozitiva la microscopie; c) tratamentul bolnavilor cu tuberculoza; d) mentinerea ratei de succes terapeutic la cazurile noi pozitive de TB pulmonara PARTENERII; Institutul National de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucuresti prin - Unitate de asistenta tehnica si management a programului Institutul National de Sanatate Publica prin; - Centrul National de Supraveghere si Control Boli Transmisibile - Centrul Regional de Sanatate Publica Spitalele / sectii de pneumoftiziologie, maternitati Dispensarele de pneumoftiziologie Cabinete de medicina de familie si cabinete medicale din unitati de invatamant Unitatile sanitare care deruleaza Programul TBC prin DSP-MB sunt: Spitalul Pneumoftiziologie Sf Stefan (inclusiv Dispensarele sector 1, 2 si 3 arondate acestuia) Spitalul Boli Infectioase si Tropicale Dr. V. Babes Spitalul Clinic Ortopedie, Traumatologie si TBC osteoarticular Spitalul Universitar Urgenta Militar Central Dr. C. Davila Spitalul Urgenta al MAI Prof Dr D. Gerota Centrul Medical Diagnostic si Tratament (str Roma) Centrul Medical Diagnostic, Tratament Ambulatoriu si Medicina Preventiva (str Washington) FINANTAREA: Ministerul Sanatatii sursa de finantare Buget de stat si Venituri proprii REZULTATE: A. Supravegherea si controlul tuberculozei Activitati derulate la nivelul serviciilor / birourilor de epidemiologie din Directiile de Sanatate Publica Judetene si a municipiului Bucuresti Colaborarea cu coordonatorul tehnic al programului medicul pneumoftiziolog, - prin participarea impreuna la indrumarea medicilor din dispensarele de pnemoftiziologie, la aducerea la zi a informatiilor din reteaua TBC, - conlucrarea si informarea legata de cazuri deosebite sau cu probleme Si efectuarea anchetei epidemiologice la acestea. - Asigura impreuna cu coordonatorul tehnic TB, repartitia fondurilor 26

27 Alocate programului, pentru unitatile sanitare de pneumoftiziologie din teritoriu - Monitorizeaza derularea programului, in colaborare cu medicul coordonator teritorial TB; - urmarirea si inregistrarea focarelor aparute in teritoriu. colaborarea cu unitatea de asistenta tehnica si management a programului pentru o buna raportare a activitatilor desfasurate si a indicatorilor; depistarea activa a cazurilor de tuberculoza prin testul IDR la tuberculina la copii si contactii din focarele TBC si prin examen de sputa la tusitori cronici cu simptome evocatoare de TBC raporteaza la INSP CNSCBT focarele cu minim 3 cazuri; coordoneaza investigatia epidemiologica in focarele cu minim 3 cazuri; Colaboreaza cu reteaua de pneumoftiziologie - instruirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului;. - controlul simptomaticilor, contactilor si a altor grupe la risc pentru depistarea cazurilor de tuberculoza - Chimioprofilaxia persoanelor la risc - Asigurarea evidentei active a pacientilor cu TB si transmiterea datelor catre terti conform reglementarilor in vigoare In anul 2013 s-au raportat urmatorii indicatori (asa cum rezulta din machetele de executie transmise de catre unitatile sanitare care deruleaza programul prin DSP- MB) - numarul persoanelor examinate pentru depistarea cazurilor de infectie/ imbolnavire de TB(suspecti, simptomatici,grupuri cu risc crescut) = numarul de persoane care beneficiaza de chimioprofilaxie = numar IDR cu PPD efectuate = 2489 B. Tratamentul bolnavilor cu tuberculoza colaborarea cu unitatea de asistenta tehnica si management a programului - pentru o buna raportare a activitatilor desfasurate si a indicatorilor; - repartitia fondurilor alocate spitalelor/sectiilor TBC; colaborarea cu spitalele/sectiile TBC privind raportarea catre DSPMB a modului in care au fost folosite fondurile primite de acestea pentru tratamentul bolnavilor In anul 2013 s-au raportat urmatorii indicatori (asa cum rezulta din machetele de executie transmise de catre unitatile sanitare care deruleaza programul prin DSP- MB) : -Numarul pacientilor TB tratati = 2381 din care TB MDR/XDR = 63 -Numarul pacientilor cu MDR TB in faza intensiva tratati = 46 -Numarul pacientilor cu MDR TB in faza de continuare tratati = 17 In cursul anului 2013 in Bucuresti s-au inregistrat un numar 2 focare familiale. S-au luat masuri privind mobilizarea contactilor la control (testarea IDR la PPD a copiilor, radiografii, chimioprofilaxie), educatie sanitara in focar. 27

28 Nu se poate efectua evaluarea si analiza morbiditatii TBC la nivelul municipiului Bucuresti, deoarece dispunem doar de datele solicitate prin reglementarile prevazute prin Ordinul MS nr 422/ 2013 de la unitatile sanitare mentionate mai sus si care deruleaza programul TBC prin DSP-MB. Numarul total de cazuri noi si recidive, necesare in vederea evaluarii incidentei tuberculozei, sunt transmise de catre Institutul National Pneumoftiziologie Marius Nasta care centralizeaza aceste date din toata reteaua de tuberculoza a municipiului Bucuresti. Din motive ce tin de prelucrarea statisitica (lipsa/ inlocuire personal specializat), aceste date nu au fost transmise catre DSP-MB pana in prezent. Datele partiale pe care le avem in acest moment (si care reprezinta raportarile doar de la dispensarele de pneumoftiziologie din Bucuresti) arata urmatoarele: Incidenta cazurilor tuberculoza (cazuri noi si recidive) = 72,13%000 Incidenta cazurilor noi tuberculoza = 61,27%000 Incidenta recidive = 10,86%000 Incidenta cazurilor tuberculoza la copii =5,05%000 Aceste date reflecta partial si incomplet aspectele privind morbiditatea prin tuberculoza in Bucuresti, dar vor fi completate dupa primirea datelor de la Institutul National Pneumoftiziologie Marius Nasta. SUPRAVEGHEREA SI CONTROLUL INFECTIILOR CU TRANSMITERE SEXUALA Evolutia morbiditatii prin boli cu transmitere sexuala - SIFILIS In cursul anului 2013 numarul cazurilor confirmate cu sifilis cu domiciliul in Bucuresti, a fost de 88 cazuri cu o incidenta de 4,79 %ооо. Evolutia incidentei sifilis Incidenta sifilisului pe grupe de varsta si sexe Bucuresti Bucuresti Incidenta incidenta an ani >65 ani barbati Din analiza incidentelor se observa ca grupele active sexual sunt mai periclitate si totodata mai mult barbatii decat femeile datorita unui comportament sexual la risc. Incidenta sifilisului in functie de stadialitate Bucuresti 2013 femei total cazuri barbati femei sif.primar sif.sec. sif.recent lat sif.tardiv 28

29 In anul 2013, 19,58 % din cazurile confirmate de sifilis au fost depistate in stadiul primar si secundar ceea ce reprezinta o prezentare tardiva a pacientului la medic cu posibilitati de raspandire si agravare a bolii. Incidenta sifilisului pe sectoare in Bucuresti Bucuresti sect. 1 sect. 2 sect. 3 sect. 4 sect. 5 sect. 6 incidenta Analiza incidentei sifilisului pe sectoare ne arata o crestere peste media inregistrata pe Bucuresti in sectoarele 3, 4, 5 ( in celelalte incidenta este egala sau sub media capitalei) Pozitivitate teste - Bucuresti Pozitiv. Teste In Bucuresti, in cursul anului 2013 (conform Ord. M.S.F. Nr. 588/2000) numarul de teste pozitive raportate la numarul de teste efectuate pentru depistarea sifilisului in laboratoarele de stat si private incluzand toate tipurile de teste RBW, VDRL, TPHA, RPR. FTA, examene de ultramicroscopie, se constata o crestere a pozitivitatii (de 3,4%).Aceasta crestere din anul 2013, fata de anii precedenti, trage un semnal de alarma legat de subraportarea cazurilor de catre medici, tratament incorect si insuficient (pozitivitate crescuta cu un numar in descrestere a cazurilor de sifilis raportate). 29

30 Constant de zeci de ani morbiditatea din Bucuresti a fost peste media tarii. In perioada anilor in Bucuresti valorile incidentei au fost cele mai mari din tara. Din anul 2005 acestea au scazut sub media pe tara. Incidenta sifilisului in Bucuresti comparativ cu Romania (date preluate din anuarul statistic al M.S.C.S.S.D.M.) Romania Bucuresti SIFILIS CONGENITAL Se continua testarea cuplurilor mama nou-nascut in laboratorul de serologie al DSP MB pentru depistarea/confirmarea cazurilor de sifilis congenital. In anul 2013 au fost raportate 36 de suspiciuni de sifilis congenital, din care nici unul nu a indeplinit conditiile definitiei de caz pentru a fi confirmat. Incidenta sifilisului congenital la nou-nascutul viu/ nou-nascuti vii a fost 0 in Cazurile suspecte sifilis congenital / Cazuri confirmate de sifilis congenital in Bucuresti Nr.suspecti sif.cong. nr.confirmati sif cong SIFILIS LA GRAVIDE ncepand din anul 2004 s-au monitorizat gravidele pentru sifilis. Aceasta s-a facut prin raportarea de catre laboratoare a testarilor efectuate pentru depistarea sifilisului precum si numarul celor depistate pozitive. GONOREE Incidenta cazurilor de gonoree pentru persoanele cu domiciliul in Bucuresti in anul 2013 este de 0,1%ооо. Raportul sifilis / gonoree, care ar trebui sa fie subunitar se mentine in continuare supraunitar prin neraportare, autotratare etc. Evolutia incidentei gonor Raportul incidentei sifilis gonoree Bucuresti Bucuresti Incidenta Sifilis Gonoree 30

31 Numarul de frotiuri pentru depistarea infectiei cu N. gonoree efectuate pe teritoriul M. Bucuresti in anul 2013, centralizate conform Ord. M. S. nr. 588/2000 au fost cu o pozitivitate de 0,1%. INFECTIA CU CHLAMYDIA TRACHOMATIS Din anul 2009 a inceput sa fie raportate cazurile confirmate cu Ch.trachomatis in M.Bucuresti. Incidenta in cursul anului 2013 a fost de 0,05%ооо TOTAL CAZURI BARBATI FEMEI Din anul 2004 s-au monitorizat laboratoarele care testeaza pacientii cu suspiciunea de afectiune determinata de Chlamydia trachomatis si in anul 2013 a fost o pozitivitate de 2,6%. PROGRAMUL NATIONAL NR.1, SUBPROGRAMUL 1.3. HIV/SIDA BUCURESTI ANUL 2013 Activitati ce se deruleaza in cadrul D.S.P.M.Bucuresti Analizeaza si transmit Institutului National de Boli Infectioase «Prof. Dr. Matei Bals» indicatorii subprogramului impreuna cu rezultatele analizei derularii subprogramului ( realizari, dificultati, propuneri de imbunatatire, etc) Monitorizarea evolutiei infectiei HIV/SIDA: - monitorizarea cazurilor internate cu HIV/SIDA in Bucuresti - transmiterea fiselor de declarare HIV/SIDA catre judetul in care domiciliaza, a persoanelor internate in Bucuresti. Monitorizarea activitatii de testare HIV/SIDA in laboratoarele din Bucuresti Asigurarea materialelor consumabile pentru testarile realizate in laboratorul DSPMB Asigurarea testarii HIV a femeilor gravide, Asigurarea testarii HIV pentru depistarea infectiei HIV/SIDA in populatie, in grupele de risc,, la alte categorii si in scop diagnostic (pentru unitati medicale care nu au posibilitatea de testare HIV), conform metodologiei; ANALIZA DE SITUATIE Evolutia cazurilor HIV/SIDA in anul 2013, fata de cele inregistrate in anul 2012 a fost in crestere inregistrandu-se 372 cazuri fata de cele 354 cazuri inregistrate in Incidenta cazurilor de HIV/SIDA in anul 2013 pentru Bucuresti este de 19,07 %. 31

32 La sfarsitul anului 2013 frecventa cumulata a cazurilor de HIV/SIDA in Bucuresti era de CAZURI NOI HIV/SIDA NR.CAZURI Barbati Femei Baieti Fete AN DIAGNOSTIC In cursul anului 2013 s-au diagnosticat 365 cazuri noi la adolescenti si adulti, dintre acestea 88 de cazuri s-au inregistrat la sexul feminin, cu 59 in stadiul de infectie, restul de 277 la barbati, dintre care 177 au fost diagnosticate in stadiul de infectie. REPARTITIA CAZURILOR PE GRUPE DE VARSTA < `5-9 `10-14 `15-19 k `20-24 `25-34 `35-44 `45-54 `55-64 `65-74 Nr.Caz. Grupa de varsta cu frecventa cea mai mare de imbolnavire a fost cea de ani. La copii (0-12 ani) frecventa cumulata a cazurilor HIV/ SIDA era de 498, din care 172 (34,6%) au decedat. 32