DOMNULE PR0CUROR GEN'ЕRА.,

Transkript

1 oe7e INBOUND NOTIFICATION : FAX RECEIVED SUCCЕSSFULLY 7eoe TIME RECEIVED May 10, :28:32 Рм GМТ+03:00 18-h1RY :11 FгспΡј: REMOTE CSID DURATION PAGES STATUS Received To: Pa~e:1.10 Catrc MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL ДЕ РЕ LANGA INALTA CURTE DE CASATIEI У JLTSTITIE OOINULUI AUGUSTiN LAZAR PROCUROR С ENERAL AL ROMANIEI 1 DOMNULE PR0CUROR GEN'ЕRА., иь5сгјѕа, Miscarea pentul Regat si Coriana, persiana juridica romana де drept privat coпstitaita potrivit hotararil Trlbunalului Bucurestï, Deciizia Civila nr sin , avand sediul 1n Bucuresti, str. Tonitza nr.11, арл4, sector З Bucaresti. CUI /2016, inscrlsa ].Т reglstrul special sub гг.98/ а , in mime proprio si in nuznele semnatarzlor care аи aderat 1а prezentul dcmcrs indiciar, in temeini dispozitiilor art. 288 CPPen formulam prezenta ЅЕЅIZА1Е prin care Minlsterul Pubic este investit sa efectueze cercetaric necesare pentru stabllirea ре dvpiin а imprejurarilor concrete descr'ise in continuare, pentru stalilirea 1aptuitoriioi; а vinovatici, а raspunderii penate si civile, dupa caz, si а iniaturarii consccintelor decurgand din исне1е criminale сатс, dupa О6 martie 1945, аи determinat rasturnarea ordini constitutionaic п нямаг 1а data де 30 Decembric х947, determinand aser virea tari unci puteri straine ostile si Arm.atei URЅS de ocupatie, sub care 5-а instanrat dictatura comunista in Romania. SCUR! ISTORIC, ГNтRОDUСЕRЕ. Evcnlmeuteie revolutiunar din Decembrie 1989 аи facut posibila nu doar inlatinarea dc 1а putere а lui Ceausescu si а nomenclaturii partidului comutlist ci si incepu tui r'estaurarii statului де drept in Romania. Dezmembrarea С71 in anui 1991 а plasat tusa definitiv Romani" ре orbita euro-atlantica, desi se senmase un tratat in acclasi an си URЅS, Romania fund privita ca stat-satelit а1 accsteia. In anui 1.994, Romania а aderat si а ratilkat Conventia Enropeana а Dreptunior Omului - Convcntia ED 1. Ulterior a inccput integrarea in structurile politice si де aparare enro-atlautice, printr-un partenerrat си SUA si tarile vest-europene. In anul 2004 Romania и fist admisa in 1< ТО. In anui 2007, Romania а semnat Tratatul UE si devenit membru а1 Uniunii Europene, in arhitectura carca Conventa EDO si Cada drepturilor fundamentale in UE - CDFUE suit docunientc си forta juridica, си directa si imediata aplicare.!п 1996, Adnnarea Раг1атм[Тtаrй а Consiliuluã Europei a adoptat Аего1'4да nr. 109б, prlvind másud1c де eliminare а mоrtcлnrii yechilar regimuri comuniste totalitare.

2 1L21-МйУ-2й17 22:12 Frorcј: То:D3178~i783 Рае :2 10 in 2000, Adunarea Раr1аше"tаr я Consiiului Europei а adoptat Rехо1щјя nr' 13, pria care se cerea 1arilor foste comuniste ѕ dcgchida si sa comtmice агјйус1е regimului comunist, Lа 25 ianuarie 2006, pot Adunarea Parlamentara а Consiliului Europei APCE а деzы нин i adoptat rezolutia 1481, privind necesitatea сопдашпагиј crimelor comise де regimurile comuniste #о#а1ј#аге Rezolu~ia сагасtсгјеаzй xegimurile сотиiигв# din Europa Centralá ј де Еst, inclusiv cele aflatc ипса 1а guvernare in alte state aie Iuiвii, drept vinovate де violãri masive ale drepturilor аρmului ј lnvit comunitatea irtexzаtianal 1а un efort сатишг де sensibilizare а con$jintei publice ре aceastã #е.т. Dcrersul APCE este cansecvent си principile fiindamentalc ale Coasiliului ]uropei in promovarea respectului pentru drepturilor omu].ui,si pentru recun«о tcrea abuzurilor regimurjior comuniste, facaridu-se trimitere 1а rezolu iп similarä 1096 adoptata in Х996' Ministerul roman а1 Afacerilor. Externe а salutat initiativa APCE. са fiьпд necesara si utila intr-o tara in care nu а avut inca lic un prices а1 comuriismulrn. Parlament"! Romanici, prin declaratia legii nr.187/1999, а stabil.lt ca "Puterea coiaiiista. instaurata in Romania incepand си data де 6 martie 1945 а exercitat, in special pria organcle securita.tii statului, ca polxtie politica, o permanenta teraare irnpotxiva cetatenilor tari, drepturilor si libertatilor 1 о furidaraentale..." Raportul Final а1 Cornisiei Preziden iale pentru Analiza Dietaturii Comuniste din Rom: niя este dc ascmcnea un document ofkial care constata dirnensiunca infractiunilor, violarea sistcrriatica а drepturilar omuhii. ипѕtаигаге г dictaturii comuniste si а unul lung cortegiu де crime. Astfel, prim Raport si declaratie solerna, chiar si де 1а ccl mai malt nivel а1 puterii executive exerextate in fiapt (lupa 1947 (prezidiu RЅ1t р цаа in 1948, apoi din 1965 presedinte RsR) intitulat dupa 1990 Presedintele Romanici, in niesajul magistral rostit in cadrul oncia! in fata Camerclor reunite ale Parlamemitului Rornaniel, la 18 Decembrie 2006, se recunoastc: `Соадатв.д acest regir, statu! democratic romiln совдазгiад. i istniтеntе1c acestuia, in primul rяпд Partidul Сот вцц н Аот а i Ѕесиггна#еа. Vreau ѕ fin bine fn е11s. Nu ш refet nicio cli$ Ia marea таѕã а membrilor де partid, а сäхог шйс.. activ'itate era sä- i acliite с izatia i ѕ participe lunar 1а,edin е gaite de onice continut. м. refer 1а institutia "partïdului соидисанаг", dcci 1а alaratul care а f ic t ut posibil reginul totalitar comuaist. 1п cazul Ѕесигјtã4-јј, а fist vorba де о institutie esen ialá н ьus4inerea statniul totalitar Comunist, jiegitirn i criminal. 1а numele sta:ului гот.п, SIгi exprii. regretul,i compasiunea pentru victime Je dictaturii comuniste. 1а mmdc statului rom n, сег всине cuir care аи suferit, fiimiliitor lar, tuturor celor care, iritr-un fel sau alta!, г-аи vйzut dcstiriele ruinate де abuzurile dictaturii." Deci, persoaiiele vatarnate care sustin acest derners sant persiane carera de 1а cci mai malt nivel dc reprezentare executiva in Statul Roman, Хе-а fist recunoscut oficial, in cadrul solemn in faa Carnerelor Reunitc ale Pariznnentului Rornaniei, pre~udiciul suferit si li в-а cerut SCUZC in nuraele Ѕtаtи!цј Roman.

3 id-mr (-2L21ј7 22:14 From: Тс:D3178DL21783 Pa~e:3 1D Carta Drepturilor Рundaщentale а Uniunii иrорепе (2010/С 53/02) - publicata 1n Jurnalul Oficial а1 Uniunii Europene http;/(eur-1ex4eiíro а и/deхuri erv/lexu iserv до?пгј~оj С; :0389Ю4ОЭ о:ррр, in TITLUL VI consacrat ПJSTITILI, 1а Articoli! 47 statueaza Cetateanului European Dreptul lа ип prices echita#i1 si 1а о rale де atac eticicntн: Оriсе perso an ale с.геј drepturi i libertáti garantate де dreptul Urihmii sint inculcate are dreptul 1а о cale де atac eilcientã in fata miei ïistant jнdecátore ti, in conformitate си conditiile stabilitc де prezentul articol. Once persoant are dreptul 1а un prices echitabil. public i iritr-un temen rczoualil, in fata miei instante judccu.tore ti independente i impartial; canstituite in prealabil prin lege. Onice реrѕоапã are posibj.iitatea де а fi consiliatã, aplrat sî reprezentatá) Once restrangere а posibilltatii unci Per soane де a-si clarifica situatia civila si penala, де а se stabil adevarul си prlvire 1а о afacere judiciara penala sau civila determina о incalcare а dreptului comunitar, Tata де care nirneni. si, сц asupra де mas'.ira un Judecatot sau Procurer sau Avocat, nu plate raniane pasiv, iidiferent. Astfel, intcrprctarea diapozitilor din Codul д Procedura Penala а1 Romanici, а 1egilor rratianale trebuie facuta pdn prisma Conventiei EDO si а Cartel DFUE, fаrа а excludc din motive politice sau partizane - anularea unir acte аeuzive adoptate си frauda la lege де autoritatile comuniste ori posibilitatea dc revizuire auner hotarari де сопда иаге pentru motive politice. Autoritatile judiciare nationale suit chemate sa faca dreptate, apicand in mod just legea iatioiala, Conventia I~DO si Carta DFUE, rftodata, Paxlamcntul Romanici я aclaptat L gea rir. 103/2015 pentru declararea zilci де 10 Mai ca zi де sarbatoare narionala, care dispune Ia art.1 Ja Giva де 10 Mai va :. sarbatorita in ficcare an са sarbatoare nationala, demoustrand а data hi plus гаi и Manarhici si impactul in plan public denivand din legitimitatea acesteia in Romania, asa сит rezulta ј din Expunerea де motive fо1ви1аtа dc initiatorii propurrerii legislative devenite lege, care denota si ra ortarea/intentia legiuitorului: Cci acratli in constu а пагипг9 пхп в щ а Nадспан, 10 Mai +iог е~сã, avadar, и i niemerite tstoilce ánadle incepulul до п ег 1и1 Card 1, гпдарвпдепна де Stat 1,псогелагеа рпти1ы rega а1 д1-. taete Irai 1e0ate 3пд$Et ди i$e да гицни~а larbial " la 1Q Mal, tara а fãcut [egãtura си diaastia, вривгва!1ссiае еще. sиыипдпд valearee льогиа а liai Nationale. zi саге, Tn cuvintele р1гпе dg vibnate ра#псиса ale mareta] storia, ne гпча1а, ca popar. a гпдиг т odce numai sa se рав#геха accerta сатаапё пергеtигна, асеавна ficare afйntã е~ tã diu вапдејв тегtг $Eог сали1г pentu patrie, paura Аат8п а un tã ј 1lгагё", Este semnif cativ ca din 1866 i рахи. in 19 7, ziva де 10 Mai а fist Zila Natïonala а Rozxt niei i se ватьанагеа си fastul cuvernit гц7сг sarbatori n tionale - asa cuir poate constata onice оьвех аног independent: I гпепtагс/2017/05/10/10-mai-,.i-де-sarbatoяrenatïoeala ~26. si са aceasta traditie este reinhodata аьда in 2017, adica acum.

4 1L21-МйУ-2й17 22:15 Frorcј: То:D3178~i783 Рае :4 ј i In prezent, constatam ca autorltatïlc judiciarc nu mai spun ca аи vreo piedica si procedeaza 1а punerea sub acuzarc pentru Grine impotriva uтваiјјt иј а г аi multora dintre promotori regimului comunist, criminal, degradant, и nman care а du tara 1а dezastru, dosarele Vï~Cincscu, Гiciar, sau dosarele (frau, Revolиtiei din. Deccmbrie 1989, ечеiiiтепне1ог kmie 1990 find cateva exeniple rclevante... Vazand si receritele declaratii ale Procurorul 1 General al Romanici рты care Ministerial Public este hotarat а apere principiul legalitatii si sta al de drept in tara noastra, in concordanta си instrumcntele juridice internationale ratificate дс Lomanja si си valorile euro-atlantice asurnate 1а адегаге, Daca Ministerial Public nu mai este итргеди ан sa actioneze, и17 еяz. ca Justitia. pornind де 1а aesizarile incepand си anui 1990 ale fostilor detinuti politic sub regiinul comunist - gru ie hаtáгаги,ог Сигн!! Europenc а Drepturilar 0ши1иг, п игта р1адуеам гп victimelor!п! latc де о cuuascuta orgaпiza ie non-gиvегцаiпспнаlй Asaciatïa "21 ecemlric х989'' - ѕã dea curs analizei regimuhii criminal, aie cйrui acte trebuie вй xceteze а mai рход ~се efecte! In acest context se impune descliiderea unni dosar in Justitie си privire 1a cercetarea actelor i f рне1пг comise ia 30 Десетъгх 1947, ca parte а #аси1иг generalizat i sistematic asupra iпstltutiilor statului, impotriva drepturiloк fundamentale ale оmiйuј, дес1ап at де structurie militare ј paramilitare care аи rйsturnat ordinea constituliozalä ii Rcgatul Rоmtвјеi i аи captuirat Ѕtаtц1 Roman рахй iii Decembric knie Apreciem ca sesizare репа1а ar putea determina reatabilirea ordinli 1еgа1е i constтtulï.onalc legitim; дирй atacurile generalizate ј sistematic asupra institutiilor democratjce si а dreptux'ilor # шдаспепна1е ale gmиlti, caro аи tbst constatate i descrise in prcccdent пи fumai prin hitarari ale Curtïi Europcne а Drepturilor Omului ci si ргиг hotarari jиdecatoresti defini live pronuntate sau eoui xate де та1#а Curte де Casatie si Justitie а ц тапнеј atat in cazurije Visinescu si Ficior cat si in cazurile redeschideril dosarelor privind Revolutia dј i Decembrie 1989 si Eveuimentele din 1Э-15 Irnik 1990 generate де hotararile СЕДО (mentianate i»fra si supra) 1n urina demcrsurllor extenie ate Asaciatiei 21 Dcccmórie 1989 Apreciem са, ji conditiile in care ins itutiile judìciare ale Romaniei proclama ca function caza potrivit principilor statului де дке ан si democratic, in confarmltate си ordlneu дс rept din Uuiunea Europeuna, о sesizare репа1а investcste Ministerul Public in асс t sens, des! asteptam sa se t sesizft din oficin. Actualmente. Mini Public, delhtiitai* u-se dc actlunea impotriva statului de drepi a Procuraturil RIR, nu ar mai putea ii impiedlcat sa Се гсе#егс modalitatea crïminala de xasturnare a ordinii constitutianale а Romanici dupa06 martïe 1945, in с onsiclerarea crimelor irnpitriva umanitatii cercetate s1 condamnate orclale, lind necesara st repumcr а in i1gatia ariterioara actiunllor criminale (си нпfractiurtile componente де terorism, crlma organ izata, distrugere де bunura, traik de influenta si coruptie, aservirea tarii unci puteri straine ostile Re manici, malta tradare, potrivit Codunilor Penale in vigoare in epoca) adica rcstabilirea ordinai legale i constitutionale доpй atacurile generalizate i sistematice asupra institutiilor democratice,i a drepturilor йшdаmеntalc aie omului.

5 18-MйY :17 From: То: Раэе:5.18 Recent, Copveutia NаtиОnА1 pentru organizatiilor monarhistc din Romania) а anunta nulit 4ti absolute а actului де instaurare а formei r onarhk Сoпstltutlona1 а (o colalitic larga А inaintarea unei actiuni juciciare pentru dovedirea ри61гсаууе де guvernrámi it sx in scopul restaurarii statнltti rоrn n modem, си puternice Та а cini еигарепе, itastrat ј exprimai де Monarbia organizan constitutiona1l саге а plasat Аатяииа ххtте cele Constitufia diu 1923, sing ara Constitutie уаијд. istori i prospere ј civiliгate fari ale lumii, statuat i ргц' i juridic. 1ц 1 н t Тд pentru restabilirea адеуйиѝ1иј isto je, ј moral, ne asum т, prin оихоа tcrc si respect, afïrmarea valorilor propr, uatiunii noastrc, ре care С roana Ragalá Rотап 1е repreгintã i 1е~а slujit си profund i continuu devatrunnt, vreme де 150 dc "Recursul nostru 1а indepinirea acestui act де justi ie prin care se va гесиnоавне ilegalitatea r gimu1иi republican in Ran nia are drept supon l' respectul ±t де lege, morala cre tizã. i адеилги1 istoric, 'ir constitui remediul итдесйги, а1 нетуегии совѕссјщ provocate де deceniile de КериЫгса dictэtcxlalá. с naasträ nu а reu it ѕй- 1 улsеавса, du$ Revolutia япд unui instinct а1 binelui national, care va putea 1or morale wi institutionale aie iпstriinrii де sine rriutust. i ai anuir tulburl care i-au urmat. 'ј`аrа anticoтunistá, sub acе1asi regim republican care net Monarhia, calcaapre stаь nate ј prasperitale, continuá abuzul де гог. i де drept priri care в-а гя врге о геfагп тага1 a societãlii.. Reinstaurarea onarhici este singurul mod prix' care aceast с 1е plate fi reg~sitá, insenmand reinstaurarea unci instaг te хюга1е i politice care пи s-a regãsit in sistemul politic actual ј prix' саге Revolulia din Х 989 pia с ajunge ѕ. х х даsãv г еавс гоlц1 i sensul ѕ.и latin е. - se mai sustine iii apelul public дьв I О ap ile ~эttp.//m.cotïdianц q/actiune jидјсја. itni-coiistatarea-nulita 1ј-. olute---f. и - 1 санiеш uver. _ ! De asemenea, < Asocietia "21 Decembr General а1 Romanici si redeschiderea dosarelor с asa curn Parchetul де ре langa Ixalta Curte de Casati Apel Biicuresti А stabilit in cazurile Visinescu si Rornaniei А confirmat, insusiudu-si consideratiil 1989" а soicitat!п precedent Pnicurorului ти'xsmului, find "orba де crime imprescriptibile i si Justitie а instruinentat recent si cur Curten де idor, lar [иа1#а Curte de Casatici si Justitie п si jurisprudcnta CurtI Europene а Drepturilor Omulrui деѕс11iѕа де cauzele Asociatla 21 Decemb ie 1989, Marics, цiаве ѕ.а. с. Rornania, privind dosarele Revolutici din Decembrie 1989, si Asociat13 21 Decembrie Maries (II) Mocanu si Stoica с. Romania, privind Eveninienteieclin iunie 19 0 (ава, сi а niineriada potrivit agentilor regimuiui care а ртоцосан-о) Astfel, delimitaren ACUM де trceutui С inceputui reparatiei fara precedent dupa 1989, 1 orieniul, та! ales in contextul europeen si mou dia In pins, aratan' ca ocuparea tarii де eonstitntionale nu trebuic negate /dczaviiate пит Trcbuic si ca cfcctcic grave aie acestar fapte. unisiunea juristilor si а Justïtiei, а procurarilar si jud о baza де porr1ire hi restaurarea ре deplin si adaptat NATO, recladirid ordiuea canstitutionala si incredere munist si де fais"riie juridicc si istorice este care Romania де azi are dreptul,.mar mult ca catre Armata Rosie в1 гаѕ#цпшrеа ordinii i де istorici. rave sa fie inlaturate in mid efectiv, si ас casta este catarilor si avocatilar, astfel ca Parlament'! sa aiha statului де drept in tara noastra, membra а i si а cetatenilor in statt'! де (rept.

6 18-MйY :18 From: То: Раэе:б.18 In nurnele drepturilor Oniului, in memoria si in 1xu cele рºrtilor vatamatc pria actiuiiile СГiпlиnale irnpotriva statukii де drept, primi aoest deniers judic' a1, cantam sa raspundem totodata si unir critici. si sceptici ca dir1 moment се enfiele comunisnlului, le Revolutiei din Decembrie 1959 sao din iunie 1990 аи dcvenit, in sfarsit, in situatia де а hotararile CEDO, gratie demersurilor apartinand tot r ~дира Се в~а vazut са se plate fасс si dreptate i1 cate -dupa ce,de exemplu, Procuratrara Federatici Ruse i independentei statelor Baltice, htt!:11 ~.t - -.!--*q - I -.-t.' -h11t -dupa се si rnediut politico judiciar din Romania in precum cele dii 2009 (desi rezultatul s1 rinite kin irlfluentate in vreun fel) - actiuni care pareau hr urm 190 se calificau si respingeau toute solïcltarilc vict dosarul comunismulul де incadrare а faptelor (incadrabile in matricea legala а Codului Penal а1 Ro Intr-un stat де drept trebuie sa fie poaibi щошстни1 sa fie апа1 аtс faptele si actele din 30 infractiuni care аи condus 1а rasturnarea ordinii cons un lung cortegiu de crime! l5 investigate ca infraсtiulli iniprescriptibile dupa nui ONG - Asaciatia 21 Decembric a Cazuni precuni vislnescu, fiсloг sou Ursu, i permite sa deschida ancheta impotrïva declararii extern- /r t la-ii.. ez7z-le., litat-a- ере sa dezbata pumrca sub ancheta а unir alcgeri efectcic juridice ale acelui scrutin гш mai pot fi. Cu Ceva tintp niste "utoprl Judiciure", cur prin auj elor si apartiriatorilor acestora, ale AFDPR diii а. infractiuni 1nlprescriptiЬile contra umanitatii, 1аиiе1 din 1969), а о astfel де evaluare si aprccica ca а venit si lecemlrie 1947, si, де се ни? - si altele asemenea Litutionale а tarii si 1а aservirea tarl fata де urss cu А. ТГЕL: Ѕипt де о gravitate extrema si se impune f1 prin Hare s-a procedat 1а fortarca Rcgelui Mihai I presione constituit in principal din agenti ai umi P.omaniei si drepturilor cetatenilor romanl sau sa де 'ercetate si de pracurori competenti, fkptele ilegale in а face cincesil neconstitutianale unui grup de puteri straine ostile independentei si democratiei lare ca se retrage si apoi sa semneze o declaralie де abdicare ј trecerea 1а forma republicana де guver nãunnt arata fr' еsentá caxactcrul hr contrar vointei democratice - си eхceptia istoxiograliei colnitnista di perioada stalinista' cf rid аи fist prezentatc in mod fа1ѕ drept "expresle а иацг е1 таве1аг larg1 populare" рех!тц. ca, in десеитг1е urmãtoare acestea ѕ fie pur ј simphi enuntate сa atare, färã a fi discutate in а anunt (tocmal репути а пи й evident caracterul де lovitulã de stat i situarea ion in afara legii, faxa а fi v~аrbа macar de imprejuraii ittsurectionalc ci doar де гпгрииегеа unui regir sub fortaanrlatci Rosi a UR S, in alhra ceux prevazute de Tratate Internationale sau de Conventia де Armi stitiu). Perularea '1~aptelar, де notorietate, si sustinut де numerosi martori, де documente si de istorici, surse accesibile, s-a petrecut 17 felul unnator`. јп seara ziel де 29 decembrie 1947 Familia Regalй se gúsec la iпaia, 1а Castelul Fci ur Л/lаг la rnasc, Regele а prirnit даиа telefbane s ucc' sive din 1ucurertì, де la Di нгје NegcL mare 'йi u!,ра/atalиt care й comunica сй Pm'Inul-ministr u Petri' Groza дrresle пеар ган о аидiетz й а doua zi diminea(а, 1о ora 10, 1а Palatul Elisabeta,, pentru а discuta а chesdzutе де јiгб йиiе" Estimccnd са va? varba despre proiectul с[sátoi iei sa е, Regele а acceptat cererea, девг filuд imperativ curi лиѕеѕе fbrtтйatá reprezenta о ineálcar' f7rгgrйntй а protocaizdrd (un ministri' пи лхеага %гtјilniti Ѕиvеганга ыи' ci solicitc o audien á, osind 1а ora la care i se сотипгсй; á ѕá altfel де

7 18-MAY :19 From: То: Раэе:7'18 gre,ali de polite'е еlерпетгнауд ei-au јуесиет te 1а demnitarii аотпиыгнг)_а doua zi, Rege/e уi а hio_taпtul еуа1,пгггхтев Yergottá. аи pdres't /па/а, pensi' a se»itdlni la ora 10::00 си Petru Groza, г/ х BucurestLLа sosirea la Palatul Е isabeta aghioduntul Vergotti а observai сй Garda 1 е а1г. care as/gura paza locuinfei, fusese ьп/асиансг pr/n sarprindere си mi/ilari din Diviuia Tudor Vјадiтиг i consituitá din руохпгеуi де Уагlюг гопгдпi fi URSS,,,ghiotantul nu а mai putut fnsá sá reacfiineze, frind el г`~ иуi arestfir де rin grup dc dii tien militanfi com 4iti, care se уйдеаи fi питпдг mare fi parcal din /urul Palatulaiia ora faxatá, Regele а cobordtper'?onal де la etaj, pentru a-i deschide и~са lui СУ аа. Neanunlat, acesta ven/se fnso'it de ministral тheor 1?Р ~г/2е ghiи-r)сј In sa/mrd af at Та etaj, Petiu Groza a inceput discuf ia агй'дпд сй a rosit momnenlul uпui divor amiaьïz fыrе tai а,га minai-hie"; el а scos dïntr~o тарп иг act де abdicare gata sois, ре care i-a solicitad Regehi só-1 ветпеге (dicumentrl na respecta formularea uzualá a decrete/or regale, arát'nd prin rnsй i aceasta сй este un fals, tntocmit de persiane stтúïпe). Regele a protestat, аrйt zd сй schimbarea formei de guverпйmdnt "nu se plate face decdt да don/ifa expresй nafim' democrat/ce prev&ute де Conslitutie, care а аветепеи, actul gata scris е fusese prezent )/ /пдся prevedea сй acesta Уепипfа la Тго expres, nimeni nu plate renuпfa la сеца fi n а Rege/ui,Мihai Т пи insemnca, automat,,si armútoarea реувоатй din timp pentru astfel де pnoceduni " ( graba" er s' хпlдниуе manar/iia). Regele а cerut иг Удg biroul впа, а ai/at ей Palatul e complet i Info-math i parvenite ulterior аи arrtat сй, in sovietici гпј саа ре stra ile ВисиУе~гдгоlог stadionsd ajiat ддпуд тгй де 7 -iuтnf, fuses авируа Palatxlad Flisabeta. Revenit fn salon, ia гогпдпе,уi си геьреснауеа ехаснст руоседиугlоу л 're bait, apoh, validate lrintr-un referendum ". De t Rege/ui era incorect din paid де vedere jarldic, pelli' sine..yi pentru агтагиi súi" (/ гй mandat ele altcыiva); in plus, eventuala renon/are la 1}on bo//rea Monarhiet, ci nonai treeerca Coroann la Rdspunsul delegaf lei comuniste а fist сй та e urmarea presiunia politice а еoјј, care доrесг pentru lectura atentd а acta/ui; УеиУстудпди-ве in a/at. ли72дсó legátwile telefonice faseserd нй/аtе. inlelegere си comuni.ytii Уотпйпг, ocupan' it militar! ' destinate всг f"п рpimdnte popu/a/'ia, /, ре amplasatd chiar,у' о baterie е artilcrie a' јёјlй Regele refuza, fn continuare, sd semneze actul de abdicare (де. г, Entre нгтпр, Petra Gnoza.е lá cdase ti fala Regine! си un pistol ре саг е~l avea in hainu a dus ea sc nu рпfеавсó ca Antone си, Ia 23 August",). Са argument intim, delegatia cotnunistó а amenin at er' iтриsсагеа imeditá а де tàneri (in major/tate student се se а//аи fi Inch/son i їтсй de la татгfеьвёаiа dii ; noiemórie Аstfel, Regele а fosa constn'hns só sesnieze, дропдпд. Nu va curge sdnge din с - Se piare observa сй data uy/tui-ii де stat ал ion, In perioada де вйуbйгоаге dintre Gracia cdnd atenfia majoritiz'ii рориlагiег Rosdniei curente rizo mea!" st aient аlейѕó de comunirtri iomdni,i sprijinitorii / Anui Nau, inti--ит moment си vreme де iarna, ra indreptatd spre ѕйгбйног.уi acdiviгúгi. де familia Pentru а да о араrеп/й де legal/tate lovituri' de stat, comuni?tii аи convocat fi grabá, chiar fi seara zi'ei de 30 десетbуiе 1947, о,ге итfó а,4сlипстуа!,, Dep ata' ијог care sc 1гонйУаѕса iпldturarea 11'fonarhiei уi вя proclame Р', р,. У. е. л i. Рат lаттаепнии ajlcdu-se in иасаијй parlarentará (20 decembrae - 20 ia иауiе,), /ar deputatii fiiпd pleea;i fi cirermpseripfii (pe vreme де јаг ), о adunare legal co stàtuitd (conform Constituffei i Regulamentidui Camerei) пи ве pulea face in асееагi zi, р тtти сй пи existau nici vreo 1гондУдУе ojicialá де

8 18-MAY :21 From: То: Раэе:8'18 convocare а zinc sesiuni ехlгаогдгггаге а F xмlameatului, nidi tbnpul т aterial necesar peatru reve irea deputa;ilor in.ucuresti. Totu,Si, ад впаг^еа cerutá s-aј cut, sub presedrsјia scriitorului ]Vl cil Ѕadoveanu_ Corгform legíi, Camera т ри1еа тnодфс" Coastitu fia, care prevedea ~сг f ттага де фтгапн. иу г а statu/ui. Penlru а да п "рс rеn;; dc aglorneratie " la lucreri, in sala Адггпагг.г Deput4iZa аи fist invitati un nитаг де tav"гáуi din popar, де iacredere ", аlеусг aleator, revolufiaaari",уi eatuzia}cti 1а idee" ргос1 тnйгй Republicii, саге nu avec" dreptul legal sá 'i оtеге гп locul membrilor Camere!. Chiar,с ай, сü гити1. necesar пи а fast "tins, fapt са~е геаггltá din procesul-verbal al ~Sедгп fег. Conforr aceluia.5i prices-verbal, yedinfa а durat 45 де minute (о estimare siтrapla, ре haza date/or confinute ïn pracesul vегьај, aratá с peatru vat ultaraptd "rл frit necesare minimum 70 mii}. Nu в-а fйcut "pein1 nominal а1 де utafilor ysi пи s-a comunicat питав и1 deputafilor prezenti, Votarei legit 3б3 privind proclama ea RepиЫidii Populare 1Отпапе nu јиѕеѕе treduta ре ordine" де zi, nu fusese dezbátutá in amis/ile parlamentare yi fiei nu primi5 avizul Consiliului Legislativ, care nufusese consult Ѕ "и publicat, де aserene", си асееаг rapid timp де reaclie, in Monitorul Qficial (w 30 peatru constituirea statului готсса in Repu num ire" ттгетпhгг1аг Prezidiurzilui Republicli din 30 decembrie Дира lovitura де stat де да 30 decembrie 1 situafae де vid constitufional, Constitufia din drept. Une/e decrete crise де guverml Ре antedatate (29 decembrie 1947)) continuc continuat sá legifere fúrca ьаай legala, sta fist adaptata й С ns In concluzie, se plate considera, din prtnct д ïnstauu't printr-o succesiune de acte de for. si de condi iile presiunii и r й regir де acupa;ie savieta~ care era impatriva inlaturarii Monarhiei constitutia teritoriul 1arт niei i а. reprezeutfui~ilar ei camuni ti,111с1 уо]п а romsэ1111ür nu mai Contau in fata scopuri tate in виссевйтеа evenimentelor, pentru а nu 1ява bis де marli 30 decembrie 1947) Legea N'a. 3б3 1гса рари1"rcc ROmena ;si Lege" Л о. 3б4 pentru opulare,аотйпе, ambek pretans votate an yedinja 7 yí pdnd lа 13 aprilie 1948, Fara в-а "ј/at intr-o 1923 Угnд аьгоgанп руρйпёг-иг act deforfd yi nu de и Groaa аи fast public"te in Monitoire Oficiale du-se seria де fal uri. Adunare" Deputяtilvг a iliadu'yi propri/le atribufii..а 13 арш Ј948 а си ядееавг hazй legala" discudahilc. vedere istaric са Republica Рари1ах Rom~u s-a grava fraudarc а Constitutiei si а legii penale, ц~ orшiist i, in contra voin ei zaјciritálii рори1а iei, ale, dar in conditiile prezei~ei,rmatei Rodi ре 1в Adunarea Deputa ilor si Guvern, nui legalitatea. ocupantului. де a-si legitima prin form puterea. PROBE si teze probatorii. Dia probele ce publicatii oficial; expertiza se va reconstitui situatia с va putea observa ca 1а sfarsitul lunzi De parlamentara, nici nu a fist legal convocara, ca riu а niei nu s-a intrunit in realitate, 1а 30 Decembric 194 constatate. Examinand prevederile Contitutiei legi iustitutirea und Adunan i Constituante fiei nu pute Constitutia, mai ales in ceca се privoste forma де gu г fi administrate: martiri, Inscrisuri, documente si ala. embrie 1947 Adunarea Deputatilor era in vacanla utut avea cvorum де sedinta sau де lege organiza si, falsurile iiltelectuale putand fi lesne verificate si mc, aflate in vigaare clin 1923, conditiile pcntru и fi intrurte, astfel са era impasibil де revizuit en~axnant,

9 18-hi~Y :23 From: Та: Раэе:9.18 II Acest fais istoric si juridic i~a marcat probabi:. si pe autorii textulni constiwtional adoptat in 1991 in Romatila. care, pi'obabil din teama ca s~ar putea in tаruplа ceva in genii ilegalitatii de la. 30 Decembrie 1947 аи intradus (1a art.148 in farina din 1991) ia kerdictia de nivel constitntkmal а revizuirii formei republicane де guvernarnant. iii canseçlnta, pretlnsa Lege nr. 363/ intitulata "LEGE nr.363 din 30 decembrie 1947 pentru consi:ituirea Ѕ#а#ц1цг Roman in RepubUca Pipilara Rounina" este un fais istoric si juridic. Asa-zisa Lege /1947 са si pretfusa Led asa-munitul decret де promulgare nt2299 datat in 1а Premier (Presedintele Consiliului де Ministri), nlci se sustine in mod fais. pentru ca acesta isi inchise facuta in fais, prin tiparirea mai tarziu А unni alt din 30 decembrie De altfel, in lipsa unci 1е Premierul nu putea semna in beni Regelui deere manipularea publicarii in Minitirul Oficial а unir а а fist гес1а.гпана де mai multe ori si in Roriauia де verosimil, intarind suspiciunea де fais intelectual si in cazul 'mir persiane en educatici juridica. Mai mult, Ух 1947 Parlamentul Аотааие1 era Despre Ѕспа# хи 3е тяг spine nimic. е nr. 364/1947 care desemna Prezidiul RPR, ca si tot 1а 30 decembrie, fага а fi semnat de Rege ci де и аи fist рпыисаtс in Мои torцl Oficial asa cui е editiile 1а 31 decembric 1947, publicaria fund cstrurnentuвi" Monitor, numeratat 300~ыѕ ca si ccl ai де reylzuire sau miei prevederri canstltutxaxale, ul de promulgare. О infractiune similara privind #е normative, sau tiparirea intarziata а Мошнохи1иг, dupa. 1989, astfel meat acest modus operandi pare 1е &auda 1а legea fundarnentala imposibil dc tolerat icameral: Adunarea DeputatiIor si ЅејјаtuL Acest fais ar л. trehuit sa preocupe яиtог Statile unni ня# care declaran la 22 Decembrïe 1989 сн ѕ»-аг fi despartit defmitiv де cornunism. In realitate, se despartisera doar де ccea се а fist denuaxxt "с1аааи1 Ceausescu". lusa az' un а етепеа fais fara ргсседепг in istoráa cunstitutionala а Europei, trebuic sa preocupe autoritatile unni stat де drept, а carui re canslructie nu po ate sa 1nceapa sau sa se sprij inc ре un fais si рс dictatul mci Armate де Ocupatie - armatа care continua sa i,ncalce ostentativ ordinea internationala si ргоргииiе~ј angajaunente reinnoite i ri cadrul Adunarii О СЕ din anui Istanbul) ргесит 1etтagerea din Basarabia (Tighina) si din criminal, autointitulat al repubicii moldovenesti (tr Hare viileaza terltorrul entitatii statale postsovietice anui 1991 са si stateie Baltice, Lituania, Letonia si Е. Axhivele nationale, ale instxtutiïlor din cpi dimensiunea gravitatii evenimentclor care аи inccrc iraspol, sub acoperirca unni regir sovietic ilegal, ns) ni5trcne, nelegitim, nerecunoscut international' 1ntitulate Republica Moidova separata де URЅs in tinia' REFERTN 1 Е IIBLIOCКAF1C~. In scopul arii depline а adevarului juridic cat mai apropiat де adevarul factual, istoric, si pentru efectuaren fac 1а a unui planuing adecvat а. cercetarii penale, va indicam si 2 lucrar], е referirita in. materie де istor. е címstitutionala avand la baza cercetarile juridice (inclusiv istorice, де arliva, рс documente) realizate де juristi remarcabili precum Elcodor Focsencanu - Isteria соп3# хи#хо"аlп а Romaniei, , parиta 1а Fditura Hиmanïta3 in 1991 (Elcodor Foeseneanu а fist avocat si дnctorand si stagiar а1 '.d Tslrate Micescu) s1 Mihai Constantinescu - О istorle constitutionala а Romanici (Mihai Consta аtхпеsси а fist profesor universitar si judecator 1а Curtea Canstitutionala in te 1992~1998) ca. vir piltea intregi iniaginca rie ansamulu si t а crea aparenta де "legalitate" а cdmclor contra

10 1L21-MйY :24 From: То:2l3178DL2l783 Раэе:1L2Э.1й imanitatii care в-аи produs dupa б сае suit practic distruse partidele demooratice prin falsilcarea alegerilor din si си predilectie dupa 30 Decembrie 1947 card subxeglniul дс ocupatie si guveniul marioneta impus, este rasturnata uithna reltuta democratica а unei tari grav-afectate si де а1 doilea razboi mondial si de rapin].teritorial din 194ь: Regele, scful puterii executive in Stat, care se bucura де cea mai larga incre.de.re si simpatie hi rand"! cetateiiilor romani, asa cur а putut fi детопѕtуiаја si си alte ocazii dupa rnonumeiit.ala рсгпдсе а MS Regele Mihai L ха Bucrn'esti, де Sf Pasti га aprilie Este complet imorala si injusta intrucat nu se sprijina decat ре falsul 'facil de demontat а1 rstoriogra'fzci comuniste si nu ре probele indu taьll l care mai pot fi administrate si astazi, acceptarea tezei са "suport il рориэаг" pantin guvernul si regi аи1 comunist a1 lui Petru Crriza ar fi deteruiinat `аьдгсагса Rcgclui" si "abolirea Monarhiei" sintagme си care detractarii regimuhzi democratic si propaganda comunista а lucrat contjnuu. Exemplificam clin randul argumentele indubi abile, masurabile si in prezent, си doua morente importante si 1а distanta apreciaóila. in timp, ale иаигд гrиј increderii si simpatiei in SuverаΡnul legitim р Ad'marile populare j.mpresionante де 1а marea man estatie anticomunista studenteasca si де tinerct kin Piata Palatuhd Regal din 08 Noiembrie 1945, se 5f Mihail si Gavril, card era ziva onomastica а M5 Regele Mihai, legata де <greva regala>s1 26 apri je а ven7rea Kegelui dc sf. Pasti hi tara, netuimrat де autoritatile де dupa Ji acest s ѕ, pentru relevarita, hi afara де relatarile presei din epoca si де ale martorilor oculari, plate f vizioвat i docuinentarul lwfiiiil 511E DEO, ре care i1 vom transmite 1а closarul cauzel. In mod normals era де asteptat са din dosarele privind infi'actiuiiile generate де regimul cornunist, cercetarile penale sa fie е #јвѕе spre catiza рсо ггт.а, nclusiv spre actele si faptele partidului comunist si directiei generale а securitatii, adica spre aceiea care in mod nemijloci.t аи rasturnat ordinea constitntionala si аи рхе1иан ilegal exercitiul putcrii executive, puterii ј«dccatoresti si legislative si аи generat cxireele impotriva итаы#а#ii - т еа#, daca nu в-аи exthis din 01cr aceste ccrcetari, ех#гхдекеа trebuie facuta macar acuin. М1гСА1 А РЕNТАц REGAT SI COROANA Membru ai CONVENTIEI PENTRU MON 11 CONSTIT[]TIONALA Pre9edlnte, МаС1lена ROtsr1 Vïcepresedinte Marius Oprea [Pentru conformit tc, Av. itonie Popescu