HAKSES. Constanţa - România. tel./fax: 0241/ str. Crişana, nr. 44 cod web: office@udtr.ro

Transkript

1 HAKSES ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE Constanţa - România tel./fax: 0241/ str. Crişana, nr. 44 cod web: office@udtr.ro

2 CONDUCEREA U.D.T.R. Comitetul Director Preşedinte:... OSMAN FEDBI Prim-vicepreşedinte:... IUSEIN GEMAL Secretar General:... IBRAIM ERVIN Deputat:... IBRAM IUSEIN Vicepreşedinţi: HUSEIN CADIR... Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa IAŞAR ENVER... Preşedinte Filiala Constanţa OMER NAZIF... Secretar Filiala Constanţa BORMAMBET VILDAN... Vicepreşedinte Filiala Medgidia RAIM NAIM... Preşedinte Filiala Cobadin GAVAZOGLU RIZA... Secretar Filiala Techirghiol OSMAN ZIA... Preşedinte Filiala Băneasa MOLOGANI ACCAN... Preşedinte Filiala Babadag MEMET REDVAN... Preşedinte Filiala Hârşova MUSA CAIDAR... Preşedinte Filiala Cernavodă ŞEMSI TURHAN... Preşedinte Filiala Bucureşti Preşedinte de onoare: ASAN MURAT Consiliul Naţional Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale: ZARIFE ZODILĂ... Preşedinte Filiala Brăila MEMIŞ CHEMAL... Preşedinte Filiala Carvăn MUSTAFA SALI... Preşedinte Filiala Castelu CERCHEZ ALI... Preşedinte Filiala Călăraşi BARI MUSELIM... Preşedinte Filiala Cumpăna IUSEIN VISEL... Preşedinte Filiala Dobromir ALI ŞEFCHET... Preşedinte Filiala Eforie ŞACHIR CETIN... Preşedinte Filiala Făurei MEMET SEBATIN... Preşedinte Filiala Fântâna Mare ABDULA GHIULTEN... Preşedinte Filiala Galaţi OMER MEMNUNE... Preşedinte Filiala Isaccea ARIF MUGELIP... Preşedinte Filiala Mangalia TALIP LEMAN... Preşedinte Filiala Măcin HUSEIN SELATIN... Preşedinte Filiala Medgidia OMER BEDRI (interimar)... Preşedinte Filiala Năvodari HASAN NAZMI... Preşedinte Filiala Techirghiol SALIM LEVENT... Preşedinte Filiala Tuzla FUCIGI TALIP... Preşedinte Filiala Valu lui Traian AZIZ AZIZ... Preşedinte Filiala Văleni Preşedinţii Comisiilor de Specialitate Învăţământ... BORMAMBET VILDAN Religie... ISLAM REMZI Cultură... TÜRKOĞLU SERIN Femei... AMET MELEK Tineret... MUSLEDIN ERKAN Financiar... DRAGOMIR NICUŞOR Cenzori... ACCOIUM DURIE Juridic... CONSTANTIN PĂLĂU Administrator... ACCOIUM ALI COLECTIVUL REDACŢIONAL Secretar de redacţie: Asan Murat Redactori: Osman Melek, Türkoğlu Serin, Iomer Subihan, Ibraim Nurgean, Omer Minever, Musledin Firdes, Asan Sorina Cuprins Editorial... 3 Olimpiada Şcolară de Limba Turcă faza judeţeană şi-a desemnat premianţii Februarie Ziua Internaţională a Limbii Materne... 7 Vildan Bormambet, noul preşedinte al comisiei de învăţământ din cadrul CMN... 7 Un nou sezon de alegeri... 8 Gheorghe Zamfir Konserlerinde Sevenleriyle Buluştu... 9 Interviu cu directorul Centrului Cultural Yunus Emre" Constanţa Hasim Koç Mevlid Kandili Kardelen a dansat pentru Andrada Elena Broască Grigore Kiazim Masa Tenisi "Fetih 1453" Filmi Vizyona Girdi "Tarih Çınarı" Na Onur Madalyası Istoria Imperiului Otoman Çocuk Sayfası Yemek Tarifleri Adresa de corespondenţă: str. Crişana nr. 44, etaj 2 Constanţa Tel./Fax: hakses@udtr.ro publicaţia on-line: Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R. grafica: Fârtat Cicero I.S.S.N DIRECTOR OSMAN FEDBI Redactor-şef IBRAIM ERVIN Tiparul executat de: SC Infcon SA Constanţa

3 3 sayfa Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian. Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, Viaţă-n libertate ori moarte strigă toţi. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi. Kahraman Ordumuza Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak, Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak. O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak; O benimdir, o benim milletimindir ancak! Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl! Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl? Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl! Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!.. Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!.. Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl! Ziua Limbii Materne În Conferinţa Generală UNESCO din 17 Noiembrie 1999, data de 21 Februarie a fost proclamată Ziua Internaţională a Limbii Materne, prin care se promovează recunoaşterea şi utilizarea limbilor materne din lume, în special a limbilor grupurilor minoritare. La origine, a fost Ziua Mişcării pentru Limbă, comemorată în Bangladesh începînd din 1952, în amintirea studenţilor ucişi de către poliţie, care au militat pentru recunoaşterea limbii Bengali în Pakistan (ce cuprindea pe atunci statul Bangladesh). Statele membre UNESCO s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea bogatei diversităţi culturale prin promovarea limbilor ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între popoare diferite. În prezent, potrivit statisticilor oficiale, mai mult de jumătate din limbile lumii este pe cale de dispariţie. Cred ca toate acestea ne vor face sa fim mai conştienţi în privinţa responsabilităţii ce ne revine în privinţa păstrării limbii materne turce, aici în România, chiar dacă uneori suntem convinşi că nu noi suntem responsabili de acest fapt ci alţii. Ervin Ibraim D I N A C Ţ I U N I L E U N I U N I I Andrei MUREŞANU Mehmet Akif ERSOY

4 sayfa 4 5 sayfa Olimpiada Şcolară de Limba Turcă faza judeţeană şi-a desemnat premianţii Circa 100 de elevi care învaţă limba turcă drept limbă maternă au participat sâmbătă, 25 februarie la faza judeţeană a Olimpiadei de Limba Turcă. În acest an s-au înscris în concurs elevii din clasele IV-XII de la şcolile din judeţul Constanţa în care se studiază limba turcă. Concursul a fost organizat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa şi a fost găzduit de Colegiul Naţional Kemal Atatürk din Medgidia. Elevii intraţi în competiţie au avut de rezolvat subiecte de limba şi literatura turcă potrivit programele şcolare parcurse la clasă. În topul instituţiilor de învăţământ cu 11 elevi clasaţi la faza naţională a olimpiadei s-a situat Colegiul Naţional Kemal Atatürk din Medgidia. Locurile I au fost ocupate de: Memedula Ghionul, clasa a IV- a Şcoala Constantin Brâncuşi din Medgidia, Albayrak Buket, clasa a V-a Şcoala B.P.Haşdeu din Constanta, Dokuyucu Sevda, clasa a -VI-a Şcoala Spectrum, Daut Aisel, clasa a- VII a Şcoala Nr.1 Valu lui Traian, Emirasan Elif clasa a VIII a Şcoala Nr. 1 Valu lui Traian, Iusuf Ayda clasa a IX a, Liceul Ovidius Constanţa, Alzaitri Alaa, clasa a- X -a, Liceul Internaţional de Informatică din Constanţa, Harman Bahriye Yildiz, clasa a -XI -a Colegiul Naţional Kemal Atatürk din Medgidia şi Reşid Unal, clasa a- XII -a, Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân, Constanţa. Din comisia de examinare a lucrărilor au făcut parte: inspectorul şcolar prof. Ene Ulgean, prof. Subihan Iomer, prof. Narciz Semuran Memet, prof. Nurdanie Bolat, prof. Vildan Sadik, prof. Sevil Önder şi prof.özgür Kıvanç. Secretarul comisiei a fost profesorul Anefi Icbal iar comisia de contestaţii a fost constituită din prof. Ene Ulgean şi prof. Ervin Ibraim. Elevii clasaţi pe primele locuri se vor întrece la faza naţională a olimpiadei care se va desfăşura conform declaraţiei inspectorului de specialitate din cadrul MECTS, prof. Vildan Bormambet, în perioada 2-6 aprilie. Din partea Uniunii Democrate Turce din România au participat preşedintele comisiei de învăţământ, inspector de specialitate în cadrul MECTS, prof. Vildan Bormambet şi secretarul comisiei de învăţământ a U.D.T.R., prof. Iomer Subihan care a obţinut rezultate deosebite la acestă etapă a olimpiadei. Vă prezentăm tabelul nominal cu rezultatele olimpiadei de limba turcă, faza judeţeană: TABEL NOMINAL CU REZULTATELE ELEVILOR CARE AU PARTICIPAT LA OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITER ATUR ATUR A TURCĂ, FAZA JUDEŢEANĂ FEBRUARIE 2012 NR. CRT. Nurgean Ibraim NUMELE ŞI PRENUMELE CLASA ŞCOALA DE PROVENIENŢĂ NOTA PREMIUL 1. ASAN GEANSEL IV Şc. NR.1 VALU LUI TRAIAN 8,10 MENŢIUNE 2. ETEM ALEV IV Şc. MIRCEA DRAGOMIRESCU 9,05 LOCUL II 3. ETEM ARZU IV Şc. MIRCEA DRAGOMIRESCU 8,65 LOCUL III 4. MEMEDULA GHIONUL EDNA IV Şc. C. BRÂNCUŞI 9,55 LOCUL I 5. AKSOY EZGI DOGA V ŞCOALA SPECTRUM 9,15 LOCUL II 6. NURLA AYGEAN V Şc. LUCIAN GRIGORESCU 8,65 MENŢIUNE 7. SERCANYESA FURCAN V C. N. KEMAL ATATURK 8,90 LOCUL III 8. SULIMAN BILGHE V Şc. C. BRÂNCUŞI 8,55 MENŢIUNE 9. ALBAYRAK BUKET V Şc. B. P. HAŞDEU C-ţa 9,50 LOCUL I 10. ARDUCLUOGLU OYKU VI Şc. C. BRÂNCUŞI 9,80 LOCUL II 11. COCÎI HANDE VI Şc. C. BRÂNCUŞI 9,60 MENŢIUNE 12. DOKUYUCU RUVEYDA VI ŞCOALA SPECTRUM 9,90 LOCUL I 13. MEMET FERDA VI Şc. C. BRÂNCUŞI 9,50 MENŢIUNE 14. MEMET MELISA MELEK VI Şc.LUCIAN GRIGORESCU 9,50 MENŢIUNE 15. SALIM ONUR VI Şc. CASTELU 9,50 MENŢIUNE 16. YUCETAŞ GIZEM VI ŞCOALA SPECTRUM 9,70 LOCUL III 17. AKYOL HALIME BETUL VII ŞCOALA SPECTRUM 9,20 MENŢIUNE 18. CAITAUL IPEC VII Şc. C. BRÂNCUŞI 9.30 LOCUL III 19. DAUT AISEL VII Şc. Nr. 1 VALU LUI TRAIAN 9.70 LOCUL I 20. DEMIRCAN MELISA VII Şc. GHEORGHE ŢIŢEICA 9.50 LOCUL I 21. ŞACHIR BILGE VII Şc. M. SADOVEANU 9,20 MENŢIUNE 22. UNSALAN MELISA VII LICEUL OVIDIUS 9.50 LOCUL II 23. HUSEIN FATIMA VII Şc. GHEORGHE ŢIŢEICA 9,10 MENŢIUNE 24. DEMIRCAN ESRA VIII Şc. GHEORGHE ŢIŢEICA 9,30 MENŢIUNE 25. DOKUYUCU ŞIFANUR VIII ŞCOALA SPECTRUM 9,40 LOCUL II 26. EMIRASAN ELIF VIII Şc. Nr. 1 VALU LUI TRAIAN 9,50 LOCUL I 27. HUSEIN NELIDA VIII Şc. C. BRÂNCUŞI 9,50 LOCUL I 28. ALZAITRI ANAS VIII Şc. B. P. HAŞDEU 9,50 LOCUL I

5 sayfa 6 7 sayfa NR. CRT. NUMELE ŞI PRENUMELE CLASA ŞCOALA DE PROVENIENŢĂ NOTA PREMIUL 29. OKUMUS BERNA VIII LICEUL OVIDIUS 9,35 LOCUL III 30. IUSUF AYDA IX LICEUL OVIDIUS 9,50 LOCUL I 31. MILITARU ELENA IX C. N. KEMAL ATATURK 8,00 MENŢIUNE 32. OSMAN SIZEN IX LICEUL OVIDIUS 9,00 LOCUL II 33. POLATCELIK MELISA IX C. N. MIRCEA CEL BĂTRÂN 8,85 LOCUL III 34. ALZAITRI ALAA X LICEUL INTERNAŢIONAL 9,75 LOCUL I 35. CHERIM ELIF X C. N. KEMAL ATATURK 8,70 LOCUL III 36. IURUC EBRU X Gr. Şc. COBADIN 8,70 LOCUL III 37. IUSEIN RUVEYDE X C. N. KEMAL ATATURK 8,10 MENŢIUNE 38. KOMURCU SEDA NUR X C. N. KEMAL ATATURK 9,20 LOCUL II 39. AMET IURCHIE XI C. N. KEMAL ATATURK 9,00 LOCUL III 40. BORSEIT ALEV XI Gr. Şc. COBADIN 8,35 MENŢIUNE 41. HARMAN BAHRIYE YILDIZ XI C. N. KEMAL ATATURK 9,10 LOCUL II 42. IUSEIN SIBELGIAN XI C. N. KEMAL ATATURK 8,60 MENŢIUNE 43. OLTEANU GABRIELA XI C. N. KEMAL ATATURK 8,00 MENŢIUNE 44. IAŞAR GHIULDENIS XII C. N. KEMAL ATATURK 8,05 MENŢIUNE 45. REŞID UNAL XII C. N. MIRCEA CEL BĂTRÂN 9,45 LOCUL II 46. VELI TAIFUN XII C. N. KEMAL ATATURK 8,35 MENŢIUNE 21 Februarie Ziua Internaţională a Limbii Materne De 12 ani, la 21 februarie se sărbătoreşte în fiecare an, Ziua Internaţională a Limbii Materne. Ziua a fost proclamată de Conferinţa Generală UNESCO din 17 noiembrie, 1999 pentru a promova recunoaşterea şi utilizarea limbilor materne din lume şi în special a limbii grupurilor minoritare. În România sunt recunoscute 19 minorităţi naţionale toate având reprezentare în Parlament. Printre acestea se numără: maghiarii, germanii, ruşii lipoveni, turcii, tătarii, ucrainienii, romii, sârbii, armenii, evreii ş.a. elevii aparţinând acestor minorităţi având posibilitatea să studieze limbile materne în şcoli, la cerere. Vildan Bormambet, noul preşedinte al comisiei de învăţământ din cadrul CMN Comisia de învăţământ şi tineret din cadrul Consiliului Minorităţilor Naţionale şi-a desemnat preşedintele, în urma alegerilor desfăşurate pe 29 februarie. În funcţia de preşedinte a fost aleasă prof.vildan Bormambet reprezentanta Uniunii Democrate Turce din România iar în cea de vicepreşedinte Cristian Burtea, reprezentantul rromilor. Secretarul comisiei reprezintă UDTTMR şi este doamna Seidali Zulfie. Este prima oară când un reprezentant al UDTR accede la funcţia de preşedinte al comisiei de învăţământ al CMN. La alegeri au participat şefi ai comisiilor de învăţământ din cadrul comunităţilor de germani, turci, tătari, ruşi lipoveni, ucraineni, ruteni, slovaci, italieni, greci şi rromi. Vildan Bormambet deţine funcţia de şef al comisiei de învăţământ din cadrul UDTR şi este inspector de specialitate în cadrul Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului. În cadrul întrunirii au fost prezentate rezultatele provizorii ale primei monitorizări a aplicării Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare în România", informaţii despre Şcoala Altfel" şi noua metodologie de lucru pentru desfăşurarea olimpiadelor şcolare. Sorina Asan Ziua Internaţională a Limbii Materne a fost marcată şi la Şcoala Nicolae Titulescu din Constanţa. Conform declaraţiilor profesorului de limba turcă Ervin Ibraim mai mulţi copii de etnie turcă, tătară, rromă, maghiară, români şi aromâni au vorbit despre discriminare şi au învăţat cuvinte precum:salut, prietenie, toleranţă, id messenger în limbile materne ale fiecăruia. În urmă cu 60 de ani, la 21 februarie 1952, un grup de studenţi de la Universitatea din Dacca a manifestat pentru recunoaşterea limbii bengali ca una dintre cele mai vorbite limbi de pe teritoriul Pakistanului. Manifestaţia s-a încheiat cu deschiderea focului de către forţele de ordine pakistaneze. Sorina Asan

6 sayfa 8 9 sayfa UN NOU SEZON DE ALEGERI Conform statutului UDTR, din patru în patru ani, se aleg comitetele de conducere ale filialelor. De această dată startul alegerilor a fost dat de comunitatea turcă din Techirghiol, care s-a adunat în data de 19 februarie pentru a-şi desemna conducătorii. L-au reales pe Nazmi Hasan ca preşedinte, pe Memet Sebatin vicepreşedinte şi pe Gavazoglu Riza secretar. La doar câteva zile distanţă, mai exact pe data de 24 februarie, filiala Hârşova şi-a desemnat conducerea în persoana domnului Memet Reduan preşedinte, Osman Hairi vicepreşedinte şi Memet Geaner secretar. La doar o zi distanţă, 25 februarie, comunitatea turcă din Amzacea s-a adunat pentru a constitui filiala şi a-şi desemna conducătorii. Cu gândul la noile alegeri locale cei prezenţi şi-au dat seama, cam târziu de altfel, că pot face mult mai multe pentru comunitate dacă sunt parte a organizaţiei reprezentative a minorităţii turce, UDTR. Aşadar, la iniţiativa unui grup de femei inimoase s-au adunat laolaltă peste treizeci de persoane de origine turcă într-o primă şedinţă de constituire. Acest gen de organizare este un drept social al tuturor cetăţenilor ţării noastre, fiind în acelaşi timp un bun prilej de apropiere între oameni şi de petrecere a timpului liber. Cum scopul principal al UDTR este şi promovarea calităţilor umane, acest gen de organizare teritorială deschide noi ferestre către valorile comunitare. Numai împreună ne putem conserva şi promova naţionalitatea, religia şi cultura. Revenind la sedinţa de constituire, aceasta a fost deschisă de secretarul general, Ervin Ibraim, care a prezentat statutul, scopul şi obiectivele UDTR. În continuare, domnul Osman Fedbi, preşedinte UDTR, a luat cuvântul arătând că întârzierea constituirii filialei nu îi impiedică să se alinieze în cel mai scurt timp în rândul filialelor foarte active şi le promite celor prezenţi că vor primi sprijin material şi logistic accentuând faptul că UDTR poate accesa doar fonduri pentru proiecte culturale şi educaţionale, aprobate de DRI. Pentru probleme sociale, de orice natură, este solicitat ajutorul primăriilor locale şi al instituţiilor publice specifice. Cum la şedinţă a fost prezent şi primarul localităţii, încă de pe acum noua filială UDTR obţine promisiunea de sprijin a comunităţii turce, a membrilor filialei Amzacea UDTR. Înainte de a se trece la alegerea comitetului de conducere, se dă cuvântul cetăţenilor, membri ai comunităţii, care aduc la cunoştinţă staff-ului UDTR nemulţumirile lor, adunate în toţi aceşti ani. După ce îşi descarcă sufletul se trece la alegerea comitetului de conducere. Domnul Fehmi Suat a fost ales preşedinte. Acesta este născut pe 10 noiembrie 1969, este căsătorit şi are doi copii, un băiat de 14 ani şi o fetiţă de nouă ani. Cum a fost preocupat de mic de munca pământului şi creşterea animalelor era firesc să urmeze cursurile unei facultăţi de agronomie. După ce îşi termină studiile universitare devine inginer agronom şi pune în practică toate cele învăţate în propria societate. Vicepreşedinte este aleasă doamna Filiz Sali, născută pe 7 aprilie 1972, casnică, mama unei fete de 11 ani. Dânsa este chiar una din cele care au format comisia de iniţiativă pentru formarea filialei Amzacea UDTR. Pentru funcţia de secretar este ales domnul Şucuredin Memet, născut pe 21 ianuarie 1972, de profesie maistru revizor tehnic, căsătorit, tatăl a două fete, una de 13 ani iar cealaltă de 8 ani. Odată aleşi cei trei conducători ai filialei toţi cei prezenţi stabilesc, de comun acord, data următoarei şedinţe în care se va desemna componenţa comisiilor de lucru şi calea pe care o vor urma de acum înainte. În zilele ce au urmat toate filialele UDTR şi-au ales comitetele de conducere fiind pregătite astfel pentru alegerile locale, consilieri şi primari. În încheiere nu ne rămâne decât să îi felicităm pe toţi cei aleşi şi să le urăm tuturor succes în activitate. Melek Osman Gheorghe Zamfir Konserlerinde Sevenleriyle Buluştu Gheorghe Zamfir; 9-15 Şubat tarihleri arasında Bodrum, İzmir, Ankara, İstanbul ve Eskişehir'de verdiği 5 konserde Türkiye'deki sevenleriyle buluştu! Gheorghe Zamfir'in, farklı müzikal dünyalar arasında bir köprüye benzetilen repertuarını seslendirdiği konserleri; Bodrum, İzmir, Ankara, İstanbul ve Eskişehir'deki müzikseverlerden büyük ilgi gördü. Sanatçı repertuarında, çingene müziğine, ana vatanı Romanya'nın folkloruna duyduğu sevgiye her zaman yer verirken, bunları Puccini, Verdi, Mozart, Schubert gibi bestecilerin eserleriyle bir arada çalarak etkileyici performanslar sergiliyor. 200'den fazla albüme, 750 milyondan fazla albüm satışına, sayısız ödüllere, 5 kıtada turnelere imza atan Gheorghe Zamfir; Pan Flüt'ü üflemeli çalgıların arasında çok önemli bir yere kavuşturarak, müzikteki yerinin sahip olduğu sihri gözler önüne seriyor. Onlarca yıldır tüm dünyada bir ikon olarak kabul edilen, yaşayan efsane Gheorghe Zamfir; dünya basını ve dinleyicileri tarafından "Pan Flütün Kralı" gibi isimlerle anılırken, mitolojik tarifiyle "Tanrının Enstrümanını Yeniden Canlandıran Adam" olarak da onurlandırılıyor. Repertuarındaki çok yönlülük ve yaratıcılık, sanatçıya dünya çapında övgüler ve ödüller getirirken, Zamfir aynı zamanda Fransa'da "Chevalier des Arts et Lettres de France" ve "20. Yüzyılın En Popüler Besteci ve Sanatçısı" unvanlarına da layık görüldü. "Benim için en önemli olan şey yaratıcılıktır." diyen sanatçı, film müziklerinde de büyük bir başarı yakaladı. Gheorghe Zamfir; "Once Upon a Time in America", "The Karate Kid" gibi filmlerin müziklerine imza atarken, Quentin Tarantino'nun "Kill Bill Vol. 1" isimli filminde, James Last Ortchestra ile kaydedilen "The Lonely Shepherd" parçasıyla da büyük dikkat çekti. Aynı zamanda sanatçının "Once Upon a Time in America" adlı parçası, "Öyle Bir Geçer Zaman Ki" isimli sevilen dizide sık sık Türk dinleyicilerinin karşısına çıkıyor.

7 sayfa sayfa Interviu cu directorul Centrului Cultural Yunus Emre" Constanţa Hasim Koç Cum aţi ajuns să ocupaţi funcţia de director al Centrului Cultural Yunus Emre" Constanţa? Care a fost parcursul carierei dumneavoastră profesionale? Kariyeriniz hakkında bilgi verebilir misiniz? Köstence Yunus Emre Türk Kültür Merkezindeki göreviniz nasıl gelişti? Am studiat la Istanbul, am urmat cursurile liceale în limba germană după care am absolvit cursurile Facultăţii de Ştiinte Sociale din cadrul Universităţii Boğaziçi acolo unde am terminat şi masteratul. Urmez doctoratul la Universitatea Georg-August din Göttingen din Germania. Înainte să ocup funcţia de director la Centrul Cultural Yunus Emre" Constanţa eram cercetător asistent la o Universitate din Istanbul. Am văzut anunţul în ziar vara trecută, mi-a plăcut ideea de a conduce un centru cultural, urmărisem activitatea Centrului Cultural Yunus Emre" şi am aplicat pentru concurs. Am fost selecţionat pentru funcţia de director general al Centrului Yunus Emre" din România. Mi s-a propus mai întâi postul de la Bucureşti dar până la urmă am fost trimis pe postul de director de la Constanţa. Ben İstanbul da okudum. Almanca eğitim yapan İstanbul Lisesi mezunuyum. Boğaziçi Üniversitesinde, Sosyoloji bölümünde lisans eğitimimi, tarih bölümünde yüksek lisans okudum. Halen Almanya nın Göttingen şehrinde bulunan Georg-August-Üniversitesi nde doktora eğitimim sürüyor. Köstence Yunus Emre Türk Kültür Merkezinde müdür olarak çalışmaya başlamadan önce, İstanbul daki bir Üniversitede araştırma görevlisi olarak çalışıyordum. Geçtiğimiz yaz Yunus Emre Enstitütüsünün iş ilanını gördüm ve başvurdum. Yunus Emre Türk Kültür Merkezlerinin faaliyetlerini takip ediyordum ve bu kültür merkezlerinde müdür olarak çalışma düşüncesi hoşuma gidiyordu. Önce Bükreş Yunus Emre Türk Kültür Merkezindeki Müdür pozisyonu teklif edildi, daha sonra ise Köstence deki merkezimize müdür olarak atandım. A fost dificil pentru dumneavoastră să vă definitivaţi studiile în Germania la una dintre cele mai vechi şi prestigioase univeristăţi cum este cea din Göttingen. În ce fel v-au influenţat anii petrecuţi în Occident având în vedere diferenţele culturale dintre cele două ţări? Almanya nın en eski ve saygın üniversitelerinden birisi olan Göttingen üniversitesinde doktoranızı sürdürmeniz kolay olmasa gerek. Batıda geçirdiğiniz yıllar sizi nasıl etkiledi?türkiye ve Almanya arasında kültürel açıdan ne gibi farklar var? Nu a fost dificil deoarece eram familiarizat cu limba germană pe care am început să o studiez de la vârsta de 11 ani, în 1989, când m-am înscris la Liceul Istanbul" din metropola cu acelaşi nume, una dintre cele mai bune instituţii de învăţământ la care predau profesori germani şi unde limba de predare este germana. Pe tot parcursul anilor de studiu, în fiecare vineri după amiază mergeam la Institutul Göethe din Istanbul unde citeam cărţi, reviste sau ascultam tot felul de compact discuri cu muzică. Ca o ironie a sorţii astăzi conduc eu însumi un Centru Cultural. Am fost familiarizat cu limba şi cultura germană de la o vârstă destul de fragedă şi mai ales cu instituţiile culturale. Chiar după absolvirea facultăţii am lucrat ca bibliotecar timp de şase ani la Institutul German Orient" din Istanbul. Am avut oportunitatea să cunosc profesori de la Academia Germană care veneau să facă cercetare orientalistică sau islamică la Istanbul. Almanya da yaşamak benim için zor olmadı çünkü Almanca yı 11 yaşında öğrenmeye başlamıştım yılında Alman hocaların ders verdiği ve derslerin Almanca olduğu İstanbul Lisesine kayıt yaptırdım. İstanbul Lisesindeki öğrencilik yaşamım sırasında Cuma günleri derslerden sonra İstanbul daki "Goethe" Enstitüsü ne gidip kitap, dergileri karıştırır, bazılarını ödünç alırdım, müzik dinlerdim. Kaderin bir ironisi olarak bugün ben kendim bir Kültür Merkezini yönetiyorum. Lisans eğitimimin son dönemlerinde İstanbul da bulunan Alman Orient Enstitüsü nde kütüphaneci olarak görev yapmaya başladım ve burada 2,5 seneden fazla bir süre çalıştım. Enstitüdeki görevim esnasında Avrupa dan ve Almanya dan birçok hocayla tanışma fırsatım oldu. În ceea ce priveşte partea a doua a întrebării dumneavoastră, influenţa germană pot spune că într-adevăr să trăieşti la Istanbul sau în Germania sunt două lucruri diferite. Când eşti obişnuit să trăieşti într-o metropola ca Istanbulul, un oraş ca Göttingen ţi se pare un loc mult prea liniştit în care nu se întâmplă nimic. Germania este o ţară bună pentru studiu dar dacă vrei o altfel de viaţă, de familie este dificil pentru cei care vin dintr-o altă ţară. Sorunuzun ikinci kısmına gelirsek, Almanya ve Türkiye farklı kültürlere sahip iki ülke. Almanya da en çok kişilerin iş disiplinini ve insanların doğru sözlülüğünü beğendim. Ayrıca ben araştırma amacıyla gittiğimden Almanya daki araştırma imkanları çok geniş idi, bu da benim çalışmalarımı rahatça üst düzeyde sürdürmeme imkan sağladı. În ceea ce priveşte Centrul Cultural Yunus Emre", politicile sale culturale există vreun model de centru cultural străin pe care să îl urmeze mult mai tânărul centru turc, de pildă Institutul Cultural Goethe" pe care dumneavoastră l-aţi frecventat în tinereţe? Yunus Emre Türk Kültür Merkezinin izlediği politikalarda örnek aldığı herhangi bir yabancı kültür merkezi var mıdır, örneğin Goethe" Enstitüsü? Noi nu urmăm un model de Centru Cultural, avem propriul nostru model pe care vrem să îl îmbunătăţim. Desigur, există centre culturale vechi deschise în întreaga lume dar şi noi avem o zestre culturală bogată pe care vrem să o promovăm prin intermediul centrelor noastre culturale. Prin deschiderea acestor centre dorim să ne promovăm moştenirea culturală în străinătate. Instituţia noastră se adresează în primul rând străinilor. Nu vrem să ne promovăm cultura precum misionarii ci dimpotrivă vrem să cooperăm cu instituţiile de cultură din ţările respective, să stabilim parteneriate. De exemplu, dacă deschizi oricare dintre site-urile Centrului Cultural Yunus Emre" din lume vei vedea evenimente culturale la care participă intelectuali de prestigiu de diferite naţionalităţi, scriitori, artişti, care poate nici nu au legatură cu cultura turcă. Desigur, analizăm activităţile altor centre culturale, British Council, Institutul Goethe" de exemplu sau altele care fac treabă bună pentru cultura proprie le apreciem, colaborăm cu ele dar acestea nu constituie un model pentru noi. De curând a fost parafată şi o colaborare între Centrul Cultural Yunus Emre" şi Institutul Cultural Român condus de Horia Roman Patapievici. Biz herhangi bir kültür merkezinin modelini takip etmiyoruz, kendimize has bir modelimiz var onu geliştiriyoruz. Dünya çapında çok sayıda kültür merkezi mevcut. Lakin Türkiye de zengin kültüre sahip bir ülke ve bu kültürü Yunus Emre Türk Kültür Merkezleri aracılığı ile dünyaya tanıtmak istiyoruz. Zengin kültürden kastımız eski Türklerden beri süregelen Osmanlı ile devam eden ve bugün Türkiye Cumhuriyeti ile kendisini tüm dünyada hissetiren kültürdür. Biz bu zenginliği kurulduğumuz ülkelerin vatandaşlarına tanıtmak amacıyla kurulduk, tanıtımı yaparken diğer ülkelerin kültür kurumlarıyla işbirliği halinde çalışarak faa-

8 sayfa sayfa liyetlerimizi sürdürmeyi hedefliyoruz. Örneğin herhangi bir Yunus Emre Türk Kültür Merkezinin web sayfasını açarsanız, belkide Türk kültürü ile hiç alakası olmayan entelektüel kesimin, yazarların, sanatçıların gerçekleştirdiğimiz faaliyetlere katıldığını görebilirsiniz. British Council, Goethe" Enstitüsü gibi kültür merkezlerinin faaliyetlerini inceliyoruz, takip ediyoru ve onlarla işbirliği yapmaya çabalıyoruz ancak bu saygın kurumları model almamız söz konusu değil. Işbirliği çalışmalarına kısa zaman önce Romen Kültür Enstitüsü ve Yunus Emre Enstiüsü arasında imzalanan işbirliği protokolünü örnek gösterebiliriz. Ce cursuri se desfăşoară în momentul de faţă la Centrul Cultural Yunus Emre" Constanţa şi câţi cursanţi îi păşesc pragul? Köstence Yunus Emre Türk Kültür Merkezinde hangi kurslar devam ediyor ve kaç kursiyeriniz vardır? În cadrul Centrului Cultural Yunus Emre" se desfăşoară cursuri de limba turcă, de artă, desen pentru copii, pictură, ebru şi de curând a început şi cursul de limbă turcă osmană. La cursurile de limba turcă avem înscrişi 51 de elevi dintre care 40% sunt români. La cursurile de pictură pentru copii avem 20 de cursanţi, şase la vioară, 12 la pictură ebru, 15 la dansuri tradiţionale turceşti şi 7 la caligrafie otomană. Acestea sunt pentru început primele cursuri. La toate întâlnirile pe care le-am avut cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale sau ai instituţiilor de învăţământ superior am afirmat că suntem aici pentru a îmbogăţi viaţa culturală a Constanţei. Intenţionăm să organizăm în viitor expoziţii, concerte atât de muzică turcească dar şi românească precum şi conferinţe. Vom organiza de asemena un club al copiilor. Actualmente avem 18 Centre Culturale Yunus Emre", centrul de la Constanţa fiind cel de-al 17-lea inaugurat la sfârşitul anului trecut. Köstence Yunus Emre Türk Kültür Merkezinde devam eden Türkçe ve sanat kurslarımız vardır. Sanat kurslarımızın içinde çocuklar için resim kursu, keman kursu, hüsn-ü hat kursu, Türk halk oyunları kursu, ebru kursu ve osmanlıca kursu. Türkçe kurslarında toplam 51 kursiyerimizden %40 ı Romendir. Çocuklar için resim kursunda 20 çocuk kursiyerimiz, keman kursunda 6 kursiyer, ebru kursunda 12, Türk halk oyunları kursunda 15 ve hüsn-ü hat kursunda 7 kursiyerimiz mevcuttur. Köstence deki yerel yönetim temsilcileri, eğitim kurumları ve sivil toplum örgütleriyle görüşmelerimizde Köstence nin kültürel hayatını zenginleştirmek için burda olduğumuzu her birine belirttik ve tüm bu kursları açma amacımız da Köstence kültür yaşamını zenginleştirmektir. Gelecekte sergi,konser ve konferanslar organize etmeyi hedefliyoruz. Ayrıca çocuk kulübü kurmayı düşünüyoruz. Şu anda dünyada 18 Yunus Emre Türk Kültür Merkezi vardır. Köstence YETKM açılışı yapılan 17 nci kültür merkezidir. Cum au fost selectaţi profesorii care predau cursuri în cadrul Centrului Cultural Yunus Emre? Köstence YETKM de ders veren hocalar hangi kriterlere göre seçildiler? Singura profesoară din Turcia, domnişoara Merve Yaman este absolventă a unei Universităţi de Limbi Străine, Specializarea Germană şi are de asemena un stagiu de specializare în predarea limbii turce pentru străini. Ea predă de asemenea şi cursurile de dans tradiţional, dansul fiind una dintre pasiunile sale, practicându-l de la vârsta de 7 ani. Acesta este mecanismul general practicat pentru centrele culturale din străinătate, directorul şi profesorul de limba turcă sunt selectaţi din Turcia şi restul personalului din ţara care găzduieşte centrul. Köstence YETKM de Türkiye den gelen tek hocamız Yabancı Dil Fakültesi, Almanca Dili bölümü mezunu Merve Yaman hanımdır. Merve hanım aynı zamanda yabancılara Türkçe öğretmek için uzmanlık eğitimi almıştır. Kendisi Türk halk oyunları eğitmenidir. Hobilerinden bir tanesi dans olan Merve hanım 7 yaşından beri dans eğitimi almaktadır ve bu konuda bir sertifikası vardır. Genellikle tüm Yunus Emre Türk Kültür Merkezlerinde aynı mekanizma takip edilir, müdür ve okutman Türkiye den gelirken, kurumda çalışan diğer personel ise misafir ülkenin vatandaşlarından seçilir. Aţi avut o primă întâlnire cu lideri ai comunităţii turce din Constanţa. Cum apreciaţi prima întâlnire cu preşedintele Osman Fedbi si cu secretarul general Ervin Ibraim? Köstence deki Türk toplumunun liderleriyle görüştünüz. BaşkanFedbi Osman ve genel sekreter Ervin İbraim ilk görüşmenizi nasıl anlatırsınız? Am fost în vizită la UDTR unde i-am cunoscut pe preşedintele uniunii şi pe secretarul general. Să fii o minoritate etnică nu este un lucru uşor dar etnicii turci sunt norocoşi în comparaţie cu cei din alte ţări. Din cunoştinţele mele şi din primele mele observaţii, musulmanii din România nu au fost niciodată o comunitate religoasă incomodă, periculoasă care să ridice probleme şi din acest motiv au putut să îşi păstreze propria identitate etnică şi religioasă şi acesta este un avantaj. Statul român le oferă drepturi, libertăţi, le susţine acţiunile de promovare a identităţii etnice, cultura şi tradiţiile. Există în Dobrogea o comunitate turcă şi tătară veche de câteva secole, numeroasă, de circa de membri care atestă existenţa culturii turce în această zonă a României. Liderii acestei comunităţi sunt cei care organizează acţiunile de promovare a identitaţii etnice contribuind astfel la păstrarea, conservarea şi transmiterea generaţiilor viitoare şi apreciez acest lucru. Acest rol le revine organizaţiilor reprezentative să aibă o relaţie bună cu presa şi să îşi promoveze imaginea nu numai în Dobrogea ci şi în alte regiuni ale ţării şi chiar în afara ei. În România există multe minorităţi etnice faţă de care statul are o atitudine de respect şi care sunt sprijinite să îşi promoveze identitatea. În alte ţări nu este uşor să faci acest lucru pentru că nu eşti sprijinit. În România copiii au posibilitatea să înveţe la şcoală limba maternă, există mulţi profesori care predau limba turcă şi aceeaşi este situaţia şi cu religia islamică. Aceasta arată deschis care este atitudinea statului faţă de minorităţi şi este un lucru foarte bun care contribuie la sporirea zestrei culturale. Romanya Demokrat Turk Birliği ni ziyaret ettim ve birliği başkanı ve genel sekreteriyle tanıştım. Etnik azınlık olmak kolay bişey değil ancak Romanya daki Türk azınlıklar, diğer ülkelerde yaşayan Türk azınlıklara göre şanslılar. Romen devleti azınlıkların hak ve özgürlüklerini kabul ediyor ve kültürlerini, örf ve adetlerini çeşitli faaliyetlerle tanıtmalarını destekliyor. Dobruca da kişiden oluşan bir türk tatar toplumu yüzyıllardır Romanya da türk kültürünün varlığını kanıtlyor. Dobruca daki Türk toplumun önderleri, Türk kültürünü tanıtan faaliyetler gerçekleştirerek Türklerin etnik kimliğinin korunması ve gelecek nesillere iletilmesinde katkıda bulunmaktadır. İmajı tanıtma rolünü toplumu temsil eden kuruluşların sorumluluğudur. Basınla iyi ilişkiler sürdürmeleri bu konuda önemli bir etkendir. Böylece basınla güzel ve sağlam ilişkiler geliştiren kurumlar imajlarını sadece Dobruca bölgesinde değil, ülkenin diğer bölgelerinde ve hatta yurtdışında bile tanıtma olanağı elde etmektedir. Romanya da birçok etnik azınlık bulunmaktadır. Devlet azınlıklara karşı hoşgörülü davranıyor ve kültürel kimliklerini tanıtmak için onlara yardımcı oluyor. Başka ülkelerde kültürünü tanıtmak zor çünkü devlet azınlıklar bu kadar çok desteklemiyor. Romanya da çocuklara ana dillerini öğrenmelerine olanak sağlanıyor. Türk dilini ve islam dinini öğreten çok sayıda öğreten hoca var ve bu olgu devletin azınlıklara karşı tavrını ortaya koyuyor. Cum apreciaţi comunitatea musulmană din România? Există diferenţe între musulmanii din România şi cei din Turcia sau cei din Orientul Mijlociu, de exemplu? Romanya daki müslüman toplumunu nasıl değerlendirirsiniz? Örneğin Romanya da yaşayan müslüman toplumu ve Türkiye veya Ortadoğu da yaşayan müslümanlar arasında bir fark var mı? Diferenţe există desigur. Credinţa este aceeaşi peste tot, stâlpii de bază sunt aceeaşi dar ritualul religios sau modul de interpretare este altul care depinde de necesităţile locale. Dacă mergi la slujbă la geamia Hunchiar de exemplu toată lumea se roagă la fel, ca în Turcia. Aceasta ţine de partea bună şi de bogăţia islamului care permite oamenilor să îşi manifeste credinţa conform necesităţilor zonei geografice. Dar, în principiu credinţa este aceeaşi toată lumea crede în Profet şi în învăţamintele religioase. Este un lucru natural firesc, orice persoană este diferită şi orice cultură este diferită. Tabikide farklık vardır. İnanç heryerde aynıdır, İslamın şartları her yerde aynıdır. Ancak dinin yorumu yerel koşullara göre farklılık göstermektedir. Örneğin Hünkar camisine gittiğinde herkez Türkiye deki camilerdeki gibi ibadet ediyor. İslam dini insanlara bulundukları mekan ve zamana göre ibadet etmelerine imkan veren bir dindir. Ancak din herkez için aynıdır. Herkez Peygamber Efendimiz (S.A.V) ve O nun dini öğretilerine inanır. Bu doğal bişey her insan birbirinden farklı ve her kültür de farklıdır. Care sunt proiectele pe care urmează să le desfăşuraţi în acest an în cadrul Centrului Cultural Yunus Emre"? Bu yıl içerisinde, Köstence Yunus Emre Türk Kültür Merkezinde hangi faaliyetleri gerçekleştirmeyi amaçlıyorsunuz? Luna martie va debuta cu un film documentar despre Mevlana şi Yunus Emre care va fi difuzat pe 2 martie la orele la Centrul Cultural Yunus Emre" iar pe 3 martie la Universitatea Andrei Şaguna" vom organiza conferinţa cu tema: Corifeii Culturii Anatoliene", Mevlana, Hacibektaş, Yunus Emre. În cadrul conferinţei Gulten Abdula va vorbi despre Mevlana şi Hacibektaş şi deputatul Aledin Amet despre Yunus Emre. În cadrul aceluiaşi eveniment vor fi recitate versuri aparţinând lui Yunus Emre în limba turcă, română,spaniolă şi engleză şi va fi vernisată expoziţia de fotografie documentară şi de artă plastică, Pe firmamentul vieţii lor stă scrisă veşnicia". Cei prezenţi la eveniment vor putea asista şi la interpretarea dansului dervişilor rotitori. Vom participa desigur şi la Nevruz iar în luna aprilie vom fi alături de Consulatul General al Turciei la Constanţa la manifestările organizate cu prilejul zilei copilului sărbătorită în Turcia la 23 Aprilie. Mai intenţionăm de asemenea ca în luna martie să organizăm o seară dedicată poetului Yunus Emre. Mart ayının başında, yani 2 Martta Köstence Yunus Türk Kültür Merkezinde Mevlana ve Yunus Emre isimli belgesel gösterildi. 3 Martta Andrei Şaguna Üniversitesinde Anadolu da Hoşgörü Önderleri: Mevlana, Hacibektaş, Yunus Emre isimli bir sempozyon düzenlendi. Gülten Abdula Hanım ve Milletvekili Amet Aledin Bey sempozyumda hoşgörü önderlerini tanıttılar. Sempozyumda Yunus Emre nin şiirleri Türkçe, Romence, İngilizce ve İspanyolca okunacak. Aynı gün Sonsuzluğa yazılmış hayatlar sergiside sanatseverle buluşacaktır. Nevruz da yine bir faaliyetimiz olacak. 23 Nisan da ise Köstence Başkonsolosluğunun organize ettiği faaliyetlere biz de katılacağız. Mart ayında büyük şair Yunus Emre için bir gün organize etmeyi hedefliyoruz. Interviu realizat de Sorina Asan

9 sayfa sayfa Bundan 14 asır önce peygamberlerin getirdiği öğretilerin bir değer olarak algılanmaktan vazgeçilmesi sonucu insanlık itikadı ve ahlaki bir çöküş içerisine girmiş, kendi elleriyle yaptıkları putlara tapmaya başlamış, zina ve kumar yaygınlaşmış, güçsüzlerin ve yetimlerin ezilmesi adeta normal bir davranış haline gelmişti. İşte tam bu sırada Milâddan sonra 571 senesi, Fil Yılı nda, 12 Rebiülevvel (20 Nisan) pazartesi gecesi sabaha karşı Mekke de Hz. Muhammed dünyaya gelmiştir. Hz. Muhammed in dünyaya gelişi insanlık tarihi için önemli bir dönüm noktasıdır. Hz. Muhammed, kendinden önceki Peygamberlerin yaptığı gibi Allah ın emriyle insanlara, Allah a, içinde yaşadıkları canlı ve cansız çevreye ve kendi nefislerine karşı yerine getirmeleri gereken sorumlulukları tebliğ etmiş, anlatmış, öğretmiş ve uygulamalı olarak göstermiştir. Bu sayede, bunalım ve karanlık içerisinde olan insanlık derin bir nefes almış, aydınlığa kavuşmuştur. Peygamber Efendimiz Hz. Muhammed in dünyaya teşrif ettiği günün yıldönümü, 3 Şubat Cuma akşamı Mevlid Kandili olarak idrak ettik. Peygamberimizin doğumunu her yıl mevlit kandili olarak kutlamaktayız. Peygamberimizin doğumunu anmak, kasideler okumak, ilahiler söylemek ve tatlılar dağıtmak gelenek oldu. Bu sene Köstence cemaati Kral camide toplandı. Hanımlara özel Kumluk camide program yapıldı. Kur an kurslarına katılan hanımlar Nilgün Güneş hanımla güzel bir program hazırladılar. Programa T.C Köstence Başkonsolosu Din Hizmetleri Ataşesi Sn. Aytekin Akçin de katıldılar.her sene olduğu gibi Mevlid Kandili Romanya nın tüm camilerinde kutlandı.imamlar mevlidler okuyup programlar hazırladılar.böylece birlik duygusunun güçlendirdiği bu özel geceyi doyasıya idrak ettik. Mevlid Kandili Membrii comunităţii turce din Constanţa şi ai filialelor teritoriale ale U.D.T.R. din localităţile Cernavodă, Tuzla,Hârşova, Eforie, Techirghiol şi Băneasa au sărbătorit cu bucurie şi emoţie Naşterea Profetului Muhammed (Mevlid Kandili). În această zi plină de înţelepciune şi iertare, belşug şi milostenie toţi cei prezenţi la geamia Carol I din Constanţa s-au rugat lui Allah. Convinşi de puterea acestei sărbători şi-au deschis sufletele şi cu mâinile deschise s-au rugat într-o linişte deplină cu toate că interiorul geamiei devenise neîncăpător.imamul geamiei a recitat versete din Coran şi în predica ţinută nu a uitat să le spună tuturor să fie buni părinţi, vecini, prieteni; să-şi respecte semenii, să muncească mai mult, să se informeze, să vină cu idei şi soluţii pentru rezolvarea problemelor comunităţii. La eveniment, pe lângă enoriaşi, au participat muftiul cultului musulman dinromânia, d-nul Iusuf Murat, ataşatul pe probleme de cult din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, d-nul Aytekin Akçin, consilieri din cadrul Muftiatului Cultului Musulman din România, imami, reprezentanţi ai U.D.T.R. Doamnele de la cursurile de Coran, din cadrul Muftiatului Cultului Musulman au organizat un program separat pentru doamne la geamia Kumluk din Constanţa. Aici s-a citit din Coran, s-au recitat rugăciuni şi s-au interpretat cântece religioase. Prezent la eveniment a fost ataşatul de cult islamic din cadrul Consulatului Republicii Turcia la Constanţa, d-nul Aytekin Akçın, reprezentanţi ai UDTR şi reprezentanţi ai UDTTMR. Firdes Musledin Kardelen a dansat pentru Andrada Elena Broască În data de 3 februarie 2012 pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanţa s-a organizat un spectacol pentru a sări în ajutorul Andradei Broască, o tânără din Eforie care suferă de leucemie, boală ce necesită un transplant de măduvă în străinătate ale cărui costuri ajung la suma de de euro. Evenimentul intitulat Andrada are nevoie de noi a fost realizat cu sprijinul Arhiepiscopiei Tomisului, al Crucii Roşii Constanţa şi Ligii Studenţilor Universităţii Ovidius. Casa de Cultură a Sindicatelor a găzduit, vineri după-amiază, un concert caritabil în cadrul căruia au cântat mai mulţi artişti constănţeni, mobilizaţi pentru a sări în ajutorul studentei. Prezent în sală, alături de peste 400 de constănţeni, a fost şi tatăl Andradei, Viorel Broască, acesta mulţumind tuturor pentru sprijin. Pe scenă au urcat Corala Arhiepiscopiei Tomisului, Şcoala de dans sportiv Magic Star, Denisa Ştefania Lucan, Cătălina Olteanu, Clubul de dans sportiv Black Sea, T&L, Polifonic Band, Gigi Dumitrele, Marian Gănescu şi Mihai Trăistariu, interpretul de muzică grecească Ionuţ Galani şi formaţia Asteria. Pe lângă aceşti artişti de renume pe scenă a ieşit şi Ansamblul Kardelen din Cumpăna. Cel ce a încheiat evenimentul a fost interpretul Mihai Trăistariu, bucuros şi el să o ajute pe tânăra Andrada şi optimist, ca de obicei. Nu e prima dată când vin la un concert caritabil. Le onorez, de obicei, pe toate şi mă pun în locul familiilor afectate. Nu fac mare lucru... decât să cânt, adică ceea ce îmi place cel mai mult să fac, plus că nici nu mă deplasez departe, fiind iarnă. Îi rog astfel pe toţi cei cu posibilitate să o ajute pe Andrada cu ce pot şi sperăm ca gestul nostru să nu fie în zadar. Îi doresc tot binele din lume, atât ei, cât şi familiei, a declarat artistul. Arhiepiscopia Tomisului, prin intermediul mai multor biserici din judeţ, desfăşoară în paralel o strângere de fonduri pentru Andrada. Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a declarat că Arhiepiscopia va fi reprezentată în cadrul acestui spectacol de Corala Bărbătească Cuvântul Bun. Şansa Andradei la viaţă depinde de strângerea sumei de de euro, necesară pentru efectuarea unei operaţii de transplant de măduvă. La Eforie s-au confecţionat urne mobile cu fotografia Andradei, ce au fost plasate la oficiile poştale din cele două staţiuni, la grădiniţa şi creşa din Eforie Sud şi la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Eforie Sud. Îi dorim multă sănătate Andradei şi dorim să se întoarcă cât mai repede alături de colegii ei din facultate. Firdes Musledin

10 sayfa sayfa GRIGORE KIAZIM În nordul Dobrogei, străjuieşte vechiul lanţ muntos Măcin, considerat ca unul din cei mai bătrâni din Europa. Aspectul actual confirmă vechimea prin aspectul de dealuri prin altitudinea redusă, datorită vitregiilor naturii. Culmile lor golaşe se oglindesc în apele liniştite ale Braţului Vechi al Dunării. La poalele lor, vei găsi un cochet orăşel ce păstrează numele vestitului lanţ - Măcin, locuit de oameni gospodari deosebit de primitori. De acest loc mirific, plin de împrejurimi ce-ţi pot asigura câteva zile pentru descoperirea frumuseţilor naturii, se leagă şi originea neuitatului rapsod al cântecului dobrogean Grigore Kiazim. Într-o iarnă friguroasă, pe 12 februarie 1913 vine pe lume într-o familie mixtă, mama de naţionalitate română iar tatăl de naţionalitate turcă. cel ce a fost mândria acestui oraş. Dragostea pentru muzică şi pasiunea pentru mandolină instrument ce a devenit prietenul cel mai apropiat al artistului, realizând cele mai reuşite creaţii în plan naţional şi internaţional. La vârsta de şapte ani primeşte de la părinţi mult dorita mandolină. Evenimentul s-a transformat dintr-un simplu gest de familie în începutul vieţii artistice neîntrerupte aproape 70 de ani. Acest prieten n-a fost niciodată părăsit fiind nelipsită din mâna artistului. La 18 ani pleacă la Bucureşti, drumul fiind fără întoarcere. Singurul său ţel era consacrarea. Talentul său atrage atenţia muzicanţilor. Au urmat ani de căutări, de încadrare în repertoriu muzical al timpului, de promovare a propriului repertoriu, de şlefuire a stilului, reprezentând perioada configurării personalităţii artistice. Anul 1934 este decisiv pentru poziţia artistului în folclorul românesc. Devine colaborator al Radiodifuziunii Române. Activează ca redactor muzical în cadrul redacţiei de folclor, după care se dedică creaţiei instrumentale. Abordează folclorul şi la cobză. Activând alături de orchestra Radiodifuziunii Române, cu care a avut multe realizări. Este primul cobzar angajat la formarea Ansamblului Ciocârlia (1949) şi formarea Ansamblului Rapsodia Română (1971). Colaborează cu Ansamblul Periniţa şi Doina al Armatei. Timpul liber şi-l dedica tot muzicii. Întrebat despre modul în care a reuşit să impună mandolina instrument ce nu e tradiţional în folclorul românesc, alăturând-o viorii, naiului, fluierului, cimpoiului, ţambalului artistul spune: La bază este multă muncă cu dragoste şi cu multă pasiune, indiferent dacă este mandolină sau vioară. Cei mai grei sunt primii 50 de ani Despre calităţile lui Grigore Kiazim Aurel Băleanu scria: În mâinile sale, mandolina capătă puteri miraculoase. La fel şi cobza, banjoul sau chitara. L-am văzut şi l-am ascultat pe marile scene, la radio, pe micul ecran. Strunele instrumentelor sale ne picurau în suflet o stare de vis şi ne aducea din amintirile vremii tânguirea suavă a doinei, atmosfera de poveste, a baladei, voia buna şi sprinteneala horei. Ca prin farmec, pluteau în văzduh, slobozite din tainicele instrumente, susur de izvoare, freamăt de codri, mângăieri de valuri, tril înalt de ciocârlii. Ascultându-le, uneori, nu se putea desluşi precis: al omului, al mandolinei sau al amândurora? Acel magician al instrumentelor cu coarde se numea Grigore Kiazim Datorită talentului, meritelor şi succeselor obţinute de către rapsodul Grigore Kiazim numele oraşului şi a regiunii a reprezentat un izvor nesecat pentru culegerea sutelor de melodii înregistrate pe cele 40 de discuri ale sale. Amintim câteva: Sârba dobrogeană, Beteala miresei, Şapte văi, Geamparale, Sârba din Măcin, devenite cu timpul adevărate şlagăre. La acestea se adaugă numeroase înregistrări de muzică populară turcească adunate cu pricepere şi neobosită migală de pe plaiuri dobrogene. Aplauzele s-au stins demult mărturie rămân doar înregistrările păstrate în fonoteca Radio şi discurile. Amintiri Măcinenii nu l-au uitat. Au hotărât ca în fiecare an să-l sărbătorească. Aşa s-a născut Festivalul Grigore Kiazim, care de la o vreme a fost uitat. Pe data de 10 februarie 2012, o zi de iarnă însorită, dar geroasă (-14 grade C.) Pe marginea drumului încă tronau grămezi mari de zăpadă făcute de utilajele de dezăpezire şi fireşte, de către gospodarii măcineni. Zăpada strălucea la lumina soarelui şi scrâşnea sub încălţările trecătorilor. Nici o altă culoare nu aduce atâta pace; ca albul zăpezii. Te uiţi pe fereastră cum ninge şi troienele de zăpadă ţi se aştern uşor şi pe minte. Albul hipnotizează! În această zi Biblioteca orăşenească Prof. Ion Buzea împreună cu organizaţia locală a UDTR au organizat comemorarea marelui rapsod al cântecului dobrogean Grigore Kiazim. La acest eveniment au participat o parte dintre rudele celui sărbătorit, reprezentanţii etniei turce şi numeroşi măcineni. La început bibliotecara Doina Ţandără a vorbit despre viaţa şi activitatea interpretului Grigore Kiazim. Apoi domnul primar Ichim Andone a subliniat importanţa acestui eveniment şi a spus că a făcut demersuri pentru renovarea Casei de cultură ce poartă numele marelui rapsod Grigore Kiazim. Domnul profesor Babă Viorel a propus reluarea festivalului Grigore Kiazim,iar domnul primar şi toţi cei prezenţi au fost de acord. În faţa celor prezenţi Grupul vocal- instrumental al Şcolii generale Gheorghe Banea sub conducerea profesorului de muzică Babă Viorel a prezentat un spectacol reuşit. Elevii s-au prezentat îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale dobrogene. Şi cântecele interpretate de ei au fost numai piese dobrogene. Spectacolul a început cu muzică cultă interpretată de doi viitori pianişti. Elevul Raul Rusu din clasa a III-a a interpretat corect şi cu pasiune la pian piesele O iubite Augusti şi Fiir Elis de Ludwig von Beetoven.iar elevul Florin Cabaua a interpreta cu multă dăruire piesele Dor de primăvară de Wolfgang Amadeus Mozart şi Dans ungar de Johannis Brams. Apoi,Grupul vocal-instrumental a interpretat,cu multa vigoare şi dăruire, cântecele: Fetele de la Măcin, Hora dobrogeană, Dunăre, potecă lină. Elevii au fost răsplătiţi cu aplauze prelungite. Grupul instrumental a interpretat cu multă virtuozitate piesele: Ofiţereasca, Horă şi Sârba. Au urmat soliştii vocali acompaniaţi atât de grupul instrumental cât şi de grupul vocal. Astfel, eleva Prodan Andra a cântat cu mult suflet cântecul Lăzărelul.Elevul Breazu Andrei a interpretat cântecul Mândră fată de pescar. Jipa Vlad ne-a încântat cu piesa Frunzuliţă pom rotat iar Banea Olimpia ne-a dezmierdat cu cântecul Am iubit un dobrogean. Fiecare interpret a fost îndelung aplaudat. Publicul a fost plăcut impresionat de această întâlnire. Prof. VIRGIL RITCO Măcin-Tulcea

11 sayfa sayfa "AB-Türkiye Kültürlerarası Diyalog Müzeler Hibe Programı Müze Profesyonelleri İçin Çok Taraflı Eğitim Projesi" kapsamında, Romanya ve Avusturya'dan gelen heyet Mevlana Müzesi'ni ziyaret etti. "AB-Türkiye Kültürlerarası Diyalog Müzeler Hibe Programı Müze Profesyonelleri İçin Çok Taraflı Eğitim Projesi" kapsamında, Romanya ve Avusturya'dan gelen heyet Mevlana Müzesi'ni ziyaret etti. Başbakanlık Vakıflar Genel Müdürlüğü Dış İlişkiler Daire Başkanı Davut Gazi Benli, Mevlana Müzesi'nde yaptığı açıklamada, Vakıflar Genel Müdürlüğünün Viyana Etnoğrafya ve Romanya Sibiu Brukenthal Müzesi ile birlikte organize ettiği proje kapsamında Romanya ve Avusturya'dan gelen temsilcilerin, Mevlana Müzesi başta olmak üzere Konya'daki müzeleri ziyaret edeceğini söyledi. Projenin, 13 Şubat'ta Ankara'da düzenlenen büyük ölçekli bir programla başladığını anımsatan Benli, "Programa Başbakan Yardımcısı Sayın Bülent Arınç da katıldı. Program süresince bir hafta boyunca Konya'da ve Ankara'da müzelerimiz ziyaret edilecek" dedi. Hem Romanya hem de Avusturya'dan ilgili müzelerin karşılıklı ziyaretler gerçekleştireceğini dile getiren Benli, şunları kaydetti: "Ayrıca 3D sanal müze uygulamaları ortak olarak organize ediliyor. Projemiz boyunca konserler de düzenlenecek. Bir takım tiyatro Oyunları da sergilenecek. 17 Şubat akşamında TRT Ankara Radyosu fuayesinde Türk Musikisi konseriyle program sona erecek. Amacımız kültürlerarası diyaloğa katkıda bulunmak ve kültürlerin buluştuğu yerler olan müzelerin bu proje vasıtasıyla ortak bir takım faaliyetler gerçekleştirebilmesi." Masa Tenisi Esenlik Malatya Belediyespor'un 11 yaşındaki masa tenisi sporcusu Alican Şeker, Romanya'da düzenlenen "Eurokids Uluslararası Kampı"na davet edildi. Esenlik Malatya Belediyespor'un 11 yaşındaki masa tenisi sporcusu Alican Şeker, Romanya'da düzenlenen "Eurokids Uluslararası Kampı"na davet edildi. Türkiye Masa Tenisi Federasyonu yılı faaliyet programında yer alan ve Avrupa Masa Tenisi Birliği (ETTU) tarafından Şubat tarihleri arasında Romanya'da gerçekleştirilecek olan Eurokids Uluslararası Kampı'nda Türkiye'yi temsil edecek olan 11 yaşındaki Alican Şeker, çalışmalarını Turgut Özal Kamp Eğitim Merkezi Masa Tenisi Salonu'nda sürdürüyor. Esenlik Malatya Belediyespor Kulübü Başkanı Orhan Barman, AA muhabirine yaptığı açıklamada, Türkiye Masa Tenisi Federasyonunun bu kamp için iki sporcuyu davet ettiğini, bunlardan birisinin Alican olduğunu belirterek, "Kulübümüz sporcusu olan küçük dev sporcu Alican Şeker'i tebrik ediyor, başarılarının devamını diliyorum. Ülkemizi ve ilimizi en iyi şekilde temsil ettiği için kendisini kutlarım" dedi. Şeker'in antrenörü Ömer Tekin de, Malatya'dan Eurokids Uluslararası Kampına davet edilen Alican Şeker'in, geçen yıl da Antalya'da yapılan Eurokids Uluslararası Kampına katıldığını söyledi. Sporcunun, aynı zamanda 1. Lig'de mücadele eden Esenlik Malatya Belediyespor adına müsabakalara çıktığını ifade eden Tekin, Alican'ın çalışmalarını günde 3 saatlik antrenmanla sürdürdüğünü dile getirdi. Masa tenisi sporunu severek yaptığını belirten Alican Şeker ise Antalya'da yapılan Eurokids Uluslararası Kampının büyük faydasını gördüğünü belirterek, "Tekrar bu kampa davet edilmem beni çok mutlu etti. Romanya'da yapılacak olan kampta Türkiye'den 2 sporcu davet edildi. Fenerbahçe Spor Kulübü'nden bayan sporcu ile Malatya'dan beni davet ettiler. Ülkemi en iyi şekilde temsil etmek istiyorum. Bizlere güvenen ve destek olan herkese teşekkür ediyorum" diye konuştu. "Fetih 1453" Filmi Vizyona Girdi "Fetih 1453" filminin yapımcısı ve yönetmeni Faruk Aksoy, filmin uzun uğraşlar sonucunda hazırlandığını belirterek, "Bu filmin gerçekten milletimize yakışır şekilde vizyona girmesi için elimizden geleni yapmaya çalıştık" dedi. "Fetih 1453" filminin yapımcısı ve yönetmeni Faruk Aksoy, filmin uzun uğraşlar sonucunda hazırlandığını belirterek, "Bu filmin gerçekten milletimize yakışır şekilde vizyona girmesi için elimizden geleni yapmaya çalıştık" dedi. Nişantaşı'ndaki City Life sinemalarında, İstanbul'un fethedilme tarihine ithafen saat 14.53'te yapılan filmin ilk gösterimi, Oyuncu ve teknik ekibin katılımıyla gerçekleştirildi. Gösterim öncesinde gazetecilere açıklama yapan Aksoy, olağanüstü heyecanlı olduğunu ifade ederek, "Dün gece hiç uyumadım. 3 yıla yayılan bir projeydi bu. 21 haftada çekimler gerçekleştirildi. Yüz binlerce metrekare platolar kurduk. 10 bine yakın aksesuar ve silah ürettik. Kostümler için 45 bin metre kumaş kullandık. Bu filmin gerçekten milletimize yakışır şekilde vizyona girmesi için elimizden geleni yapmaya çalıştık" diye konuştu. Aksoy, teknoloji, para ve birikimlerini bu filmde ortaya koyduklarını vurgulayarak, "Filmin özel bir günde vizyona girmesi benim uğurumdur. Bugün saat 14.53'te filmimiz vizyona girdi. Oyuncular, uzun bir dövüş, at binme eğitiminden geçtiler. Çok uzun süre senaryo üzerinde çalışıldı. Beni çok tatmin eden sonuçlar ortaya çıktı" dedi. Bir gazetecinin, "Recep İvedik" filminin izlenme rekoru kırmasına ilişkin sorusu üzerine Aksoy, "Takdir milletindir" dedi. Filmin gösteriminin ardından gazetecilere açıklama yapan Oyunculardan, filmde Fatih Sultan Mehmet'i canlandıran Devrim Evin, "Biz de filmi sizlerle ilk defa izledik. Umarım halkımız beğenir. Fatih Sultan Mehmet gibi tarihe büyük iz bırakmış birini canlandırmak benim için büyük onurdur" diye konuştu. Filmde Ulubatlı Hasan rolündeki İbrahim Çelikkol da filmin Türk Milletine hayırlı olmasını dileyerek, "Umarım izleyenler sevmiştir" dedi. Gösterimin ardından izleyicilere, filmin Oyuncuları ve yönetmeninin imzalarının bulunduğu afişler dağıtıldı. -17 milyon dolarlık bütçe- Yapımcılığını Faruk Aksoy, Servet Aksoy ve Ayşe Germen'in üstlendiği filmde, Devrim Evin, İbrahim Çelikkol, Dilek Serbest, Recep Aktuğ, Erden Alkan'ın yanı sıra geniş bir Oyuncu kadrosu bulunuyor. Senaryosunu, İrfan Saruhan ve Atilla Engin'in yazdığı filmin müziklerini Benjamin Wallfisch yaptı. 17 milyon dolarlık bütçenin ayrıldığı, Osmanlı Padişahı Fatih Sultan Mehmet'in çocukluğundan fetihlerine kadarki sürecin anlatılacağı filmin izlenme rekoru kırması bekleniyor. Türkiye genelinde 850 salonda vizyona giren film, Almanya, Hollanda, Belçika, Avusturya, Fransa, İngiltere, İsviçre, KKTC, Ortadoğu ülkeleri, Endonezya, Malezya, Rusya, Arnavutluk, Bosna-Hersek, Sırbistan, Makedonya, Kosova, Romanya, Yunanistan, Güney Kore, Tayland, Japonya ve Amerika'da da sinemaseverlerle buluşacak. Kaynak: haberler.com

12 sayfa sayfa "Tarih Çınarı" Na Onur Madalyası Tarihçilerin duayeni Prof.Dr.Halil İnalcık, Türk Kültür ve Sanatları Ortak Yönetimi (TÜRKSOY) onur madalyasını törenle aldı. Tarihçilerin duayeni Prof. Dr. Halil İnalcık, Türk Kültür ve Sanatları Ortak Yönetimi (TÜRKSOY) onur madalyasını törenle aldı. Devlet Resim ve Heykel Müzesinde düzenlenen törene, Kültür ve Turizm Bakanı Ertuğrul Günay, TÜRKSOY Genel Sekreteri Düsen Kaseinov, Türkiye Cumhuriyeti'nin ilk Kültür Bakanı Prof.Dr. Talat Sait Halman, Topkapı Sarayı Müzesi Başkanı Prof. Dr. İlber Ortaylı, öğretim üyeleri ve öğrenciler katıldı. Törende konuşan Günay, Prof. Dr. İnalcık'ın yaptığı araştırmalar, bütün yaşamı ve eserleriyle, yetiştirdiği isimlerle Türk dünyasının övündüğü en büyük isimlerden olduğunu belirterek, "İnalcık, gerçekten bütün eserleriyle, kitaplarıyla, yaptıkları ve yaşadıklarıyla bizim kültürümüzün mücessem bir çınarı gibi yaşamaktadır. Ben de ona nice sağlıklı, güzel yıllar diliyorum" dedi. Dünyanın pek çok yerinde alanında isim yapmış kişilerin İnalcık'ı takdir ettiğini dile getiren Günay, ABD'li ünlü sosyolog Immanuel Wallerstein'ın, "Bugün dünyanın bütün üniversitelerinde İnalcık okutuluyor, İnalcık'ı okuyorlar. İnalcık sıradan bir tarihçi değil. İnalcık, gerçekten metodolojisi, bakış tarzıyla bir ekol kurmuş bulunan müstesna bir tarihçidir. Onun yazdıkları, kitapları, makaleleri, ansiklopedi maddeleri, bu alanda çalışanlar için müstesna bir hazine değerindedir" sözlerini aktardı. Günay, sözlerini şöyle sürdürdü: "Gerçekten bizim için büyük bir övünç kaynağı. Dünyanın bütün üniversitelerinde kendisine, kitaplarına başvurulan, bir anlamda Osmanlı'nın ve Ön Asya coğrafyasının, Doğu Avrupa coğrafyasının bütün gerçeğini dünyaya öğretmekte ışık tutan bir büyük bilim insanı. Ben hocamın yazdıkları üzerinde bir değerlendirme yapmayı kendim için haddini aşmak sayarım ama genelleme yapmaktan kaçınmış, olayları somut biçimde ele almış ve somut biçimdeki olaylar üzerine derinliğine çalışmış ve sanırım genellemelerden sakındığı için de çok daha zahmetli bir araştırma yolu seçmiş, ama çok daha özgün sonuçlara varmıştır. Türkiye Cumhuriyeti onun hakkını nasıl öder, biz millet olarak hakkını nasıl öderiz bilmiyorum. Daha önce Kültür ve Turizm Bakanlığımız, Bakanlığın Kültür Sanat Büyük Ödülünü takdim ederek ifade etmeye çalışmış, aynı şekilde 2005 yılında Cumhurbaşkanlığımız teşekkürünü ifade etmeye çalışmış. Şu anda benim de dönem koordinatörü bakan sıfatını onurla taşıdığım TÜRKSOY'umuz kendisine onur madalyasını sunarak teşekkürümüzü bir kez daha ifade etmek istiyoruz." Günay, Prof. Dr. İnalcık'a, "Hocam Allah size güzel yıllar versin. Eserleriniz, yaptıklarınız, yazdıklarınız, Türk milleti yaşadıkça, dünya yaşadıkça yaşasın ve hayatımız sizin yazdıklarınızla daha iyiye ve daha güzele doğru ilerlesin" diye hitap etti. TÜRKSOY Genel Sekreteri Kaseinov da Türk dünyası tarih ve kültürünün araştırılması ve tanıtılması yolunda büyük gayret sarf etmiş ve önemli başarılara imza atan İnalcık'a onur madalyası vermekten mutluluk duyduklarını söyledi. Türk dünyasının çok önemli tarihçiler yetiştirdiğini ifade eden Kaseinov, "Prof. Dr. İnalcık'a tüm Türk dünyası adına bir kez daha minnettarlığımızı sunmak istedik. Onun her eseri bir referanstır" dedi. Prof. Dr. Halil İnalcık da törende yaptığı konuşmada sözlerine, "Bu salonda, 1935'te rahmetli Atatürk, şu balkonda otururken Afet Hanım bu kürsüden ilk dersini vermişti Dil ve Tarih Coğrafya Fakültesinin. Ben Dil ve Tarih Coğrafya Fakültesinin ilk talebesiyim, bir numaralı talebesiyim" diyerek başladı. Atatürk'ün Türklüğe, Türkiye Türklerine ve dünya Türklerine geleceğin yollarını gösteren ve açan büyük lider olduğunu dile getiren İnalcık, "Talihin cilvesine bakın o zaman bir genç olarak, bu kürsüde, bu toplantıda, bu sıralarda oturan bir öğrenci olarak Atatürk'ün huzurunda yıllar sonra, 75 sene sonra tekrar buraya geliyorum ve onun bize gösterdiği yolda hizmet etmiş bir nefer olarak burada sizi selamlıyorum. Bu ne büyük saadettir" diye konuştu. Salondakilerin büyük alkışı üzerine, "Sizin alkışlarınız benim ömrümü uzatıyor" diyen İnalcık, "Biliyorsunuz 95 yaşındayım ve TÜRKSOY'un bana bu şerefi bahşetmesinin bilmediğiniz bir sebebi var. Benim babam 1905'te Ruslar Japonlar ile savaşa girdikleri zaman Rus Ordusuna hizmet etmemek için bu memlekete sığındı" sözleriyle kendisiyle ilgili fazla bilinmeyen bir konuyu aktardı. İnalcık, sözlerini şöyle sürdürdü: "Benim hemşehrilerim, akrabalarım Stalin tarafından bir gecede, 300 bin Kırımlı hemşehrim vagonlara tıkılarak Orta Asya'ya gönderildi. Çoğu vagonlarda ölmüştür. Onların hatırasını anmak isterim. Türk'ü dünyada hiç sevmezler, çünkü her tarafta efendi olmuştur. O 300 bin insanın hatırasını bizden başka kimse anmamıştır. Türkler, bugün Ruslar'ın Avrasya dediği bölgede, yani Moğolistan'dan Macaristan'a kadar step bölgelerinin hakimiydiler. Birbirleri arkasından bu sahada büyük imparatorluklar kurdular. İlki Çin kaynaklarının Hiung-nu dediği imparatorluk, Çin'in kuzeyinde büyük bir imparatorluk, step imparatorluğunu kurdu. Çin titriyordu onun karşısında ve büyük seddi, bugün dünyanın Ay'dan görülen yegane abidesidir Çin Seddi, onu yaptılar, ne kudretli bir imparatorluk, Çin'i böyle büyük bir eseri yapmaya mecbur etmiştir. Hiung_nu'lar M.Ö 2. asırda kaynaklarda biliyoruz. Ondan sonra Moğollar bu step imparatorluğuna hakim oldular. Attila onlardan biri oldu. Moğollar'dan sonra 6. yüzyılın ortalarında Bumin Kağan tekrar bu step bölgesindeki kabileleri Türk-Moğol kabilelerini birleştirdi. Yeniden bir imparatorluk kurdu, bunun bugün yaşayan Orhun Abidelerinde ilk defa Türk adıyla Türk imparatorluğunu kurdu. Bu İmparatorluk, Moğolistan'dan Kafkasya'ya kadar muazzam bir imparatorluktu. Türk, dünya imparatorlukları kurmuş bir ırk demeyeceğim bir millettir. Bu bölgedeki bütün at üzerinde savaşan kabileleri toplayıp imparatorluk kuran bir ırkız. İslam dünyasına girdiğimiz zaman Orta Asya'dan Akdeniz'e kadar Selçuklu İmparatorluğu'nu kurduk." Osmanlı İmparatorluğu'nun kurulmasıyla da Türkler'in dünyaya hakim olduklarını anlatan İnalcık, "İşte bizi hem alkışlarlar hem de çekemezler. Öyle imparatorluklar kurmuş bir milletiz. Bugün büyük problemler karşısında Türkiye... Ama tarihimizi bilelim, büyük imparatorlukların çocuklarıyız" diyerek sözlerini tamamladı. Daha sonra İnalcık'a Kültür ve Turizm Bakanı Günay tarafından onur madalyası takıldı. Prof. Dr. İnalcık, elini öpen Bakan Günay'a sarılarak teşekkür etti. İnalcık, kendisine verilen madalyayı da öperken uzun süre ayakta alkışlandı. -"Gerçek bilim insanı böyle olur"- Türkiye Cumhuriyeti'nin ilk Kültür Bakanı Talat Sait Halman da İnalcık'ın yaşayan en büyük Osmanlı tarihçisi olduğunu belirterek, "Bugün İnalcık'ı alkışlayanlardan gözlerim kamaşıyor. Tarihi Shakespeare gibi duyumsamış, Mozart gibi bestesini yapmıştır" dedi. İnalcık'ın tarihi ışık gibi aydınlatarak bugünlere geldiğini dile getiren Halman, "İnalcık bir hakikat anlatıcısıdır. Hiçbir menfaati yoktur. Gerçek bilim insanı da böyle olur" diye konuştu. Topkapı Sarayı Müzesi Başkanı Prof. Dr. İlber Ortaylı ise Halil İnalcık'ın her yönüyle genç tarihçiler için örnek teşkil ettiğini söyledi. Tarihçiliğin "filolojik bir amelelik" gerektirdiğini, çünkü belgelerin dikkatle incelenmesinin büyük önem taşıdığını vurgulayan Ortaylı, genç tarihçileri ise konuya ciddiyetle eğilmedikleri gerekçesiyle eleştirdi. "Tarihçilik bir Türk genci için kör makasla mukavva kesmektir. Ne kolej eğitimi ne de medrese eğitimi yeter" diyen Ortaylı, "Prof. Dr. İnalcık, eserleri en çok çeviriye ulaşan yazarlardan biridir. İnalcık, 'Made in Turkey' bir münevverdir. Her şeyin bu memlekette öğrenilebileceğinin, yapılabileceğinin en iyi örneğidir" ifadelerini kullandı. Kaynak: haberler.com

13 sayfa sayfa Istoria Imperiului Otoman Formarea imperiului şi organizarea statului Domnia lui Murâd 1 nu s-a limitat la o serie de victorii militare, care de altfel nu ar fi fost suficiente pentru a-i asigura supremaţia asupra ţărilor cucerite sau aservite. Începând cu domnia sa, ba chiar cu a lui Orkhân, sunt aplicate regulile ocupaţiei otomane. Din punct de vedere al sultanului, orice teritoriu cucerit cu sabia îi aparţine în mod legitim şi definitiv, fie că este luat în războiul sfânt împotriva unui necredincios, fie că este smuls de la un musulman ale cărui acţiuni dăunează războiului sfânt. Şi câte posibilităţi oferă această a doua condiţie! Dacă un oraş se predă fără luptă, otomanii nu îl distrug. Un fort, o dată cucerit este dărâmat sau este ocupat de o mică colonie militară otomană şi serveşte ca bază în noile razii sau cuceriri. Politica de colonizare mergea mai departe: practica transferurilor de populaţie, constantă la otomani, pare să fi început foarte devreme, având un scop mai ales militar; era vorba de trecerea populaţiilor anatoliene în Rumelia, pentru a alimenta războiul sfânt. Existau însă şi deplasări spontane, având câteodată ca punct de plecare alte principate. Noii veniţi întemeiau sate sau cartiere separate de cele ale indigenilor, iar fiecare îşi păstra modul de viaţă şi religia. În ceea ce priveşte aristocraţia locală, ea a fost de cele mai multe ori integrată în sistemul timariot 1, soluţie ce asigura liniştea în regiune şi întărea armata. Timarioţi creştini puteau fi întâlniţi şi în secolul al XV -lea. În timp ce ghâzi se instalau la frontiere şi conducătorii locali erau integraţi treptat, administraţia otomană prindea contur în Rumelia. Atraşi de posibilităţile de carieră şi de alte înlesniri - un cadiu putea fi timariot - ulemalele au adaptat practicile administrative musulmane, marcate de toleranţa vizavi de necredincioşi, într-o perspectivă a ordinii, a unei bune gestiuni şi a rentabilităţii fiscale. Fondatorul dinastiei de viziri Candarh, Kara Kha1î1 Khayreddîn Paşa, a jucat un rol esenţial în fundamentarea unei administraţii centralizate. Acest 'alîm 2, cadiu de Bilecik, de Iznik, apoi de Brusa, a inaugurat postul de kâdi 'asket; judecător suprem al armatei", în fapt, şeful ierarhiei ulemalelor până la crearea funcţiei de şeykh ul-islâm. Cumulând conducerea administraţiei şi comanda armatei, el este considerat primul mare vizir veritabil. El a avut şi un rol important în constituirea unei trezorerii de stat şi în punerea la punct a sistemului de registre (defter), care va fi baza instituţiei timariote. Tot în timpul lui Murâd 1 a fost creat primul berbeiberlic (beylerbeyilik), al cărui titular avea sarcina de a-i supraveghea pe sangeacbei (sancak bey), adică pe reprezentanţii locali ai autorităţii care administrau oraşele şi provinciile, fiind ajutaţi de cadii. Lâlâ Şâhîn a fost primul beilerbei (beylerbey) de Rumelia. Al doilea berleiberlic (beylerbeyilik), al Anatoliei, va fi creat în 1393 de Bâyezîd 1. În fine, tot lui Murâd 1 şi lui Kara Khalîl Khayreddîn Candarh, statul otoman le datorează una dintre creaţiile cele mai originale: ienicerii (în turcă yeniceri trupa nouă, armata nouă ). Originea acestora se află în obiceiul care acorda emirului dreptul de a lua a cincea parte din prizonierii făcuţi în timpul războiului sfânt (pencyek/ pencik). Este probabil ca Murâd să fi avut această idee după cucerirea Traciei, putând constitui o armată cu cei răpiţi în cursul raziilor. Sistemul de recrutare s-a perfecţionat în timp prin apariţia devşirme, strângerea, adunarea. Astfel, încă din timpul lui Murâd 1, s-au pus bazele unei administraţii care nu mai era a unui principat de ghâzî, ci a unui veritabil imperiu. 1 Timâr: atribuirea veniturilor unui teren, cu titlu de soldă, unui militar otoman - câteodată unui funcţionar civil sau religios cu sarcina de a-l cultiva, de a-şi plăti taxele şi impozitele cuvenite şi de a furniza armatei otomane, în caz de nevoie, un număr de soldaţi proporţional cu veniturile obţinute. 2 'Alîm, singular de la 'ulema (ulemale): doctor în legea coranică. BÂYEZÎD I ( ) În ciuda morţii neaşteptate a lui Murâd pe câmpul de luptă de la Kosovo, nu au existat probleme de succesiune. Murind, Murâd îl desemnase ca urmaş pe fiul său cel mare, Bâyezîd, care participa la lupte. Având acordul tatălui său, noul emir avea şi norocul de a-şi putea intra în atribuţii imediat. El a preferat totuşi să scape de un posibil rival şi a ordonat uciderea fratelui său. Bâyezîd avea o puternică personalitate, aşa cum spune şi porecla sa, Yildmm, "Fulgerul". În vârstă de 35 de ani, el făcuse deja proba calităţilor sale: trimis înjurul anului guvernator al fostului principat Germiyân, el susţinuse interesele orientale ale imperiului şi se făcuse remarcat în luptă. Se datorează porecla sa victoriilor sau rapidităţii sale de mişcare? Cert este că întotdeauna va fi activ şi întreprinzător. Crescut ca fiu al unui prinţ puternic, necud.oscând înfrângerea, avea conştiinţa măreţiei sale. În propriii săi ochi, el era mai mult decât un simplu conducător de ghâzi. Faţă de creştinii vasali, se purta mai mult ca un suzeran decât ca un luptător întru credinţă. Practica războiul sfânt, dar se vroia mai mult-un puternic suveran. Astfel se explică gestul său de la sfârşitul anului 1394 de a-i cere califului abbasid din Cairo învestitura ca sultan de Rum; stăpân al Rumeliei şi al Anatoliei occidentale, el dorea - sau visa- să reînvie sub sceptru musulman Imperiul roman universal. Inteligent, întreprinzător şi rapid, cu un spirit deschis, dar dominator, nepăsător la alte opinii, astfel apare Bâyezîd 1 în oglinda deformatoare a Istoriei. Operaţiuni în Anatolia Imperiul lăsat de Murâd s-a dovedit repede a fi fragil. Ca să evite nemulţumirea musulmanilor, dar şi pentru că nu era capabil să păstreze pentru multă vreme teritoriile prinţului karamanid 'Alâeddîn, Murâd preferase să îl cruţe. Însă pericolul de aici va veni: profitând de absenţa otomanilor, prinşi în Europa, 'Alâeddîn îi strânsese înjurul său pe cei mai mulţi dintre beii anatolieni, pe puternicul Kadi Burhâneddîn din Sivas, pe conducătorii din Sarukhan, Germiyân, Menteşe şi Harnîdeli, iar aceştia au reluat ofensiva. Germiyânidul Ya'kâb Bey luă înapoi teritoriile cedate cumnatului său Bâyezîd în 1387 şi Kadi Burhâneddîn cuceri Kirşehir, în timp ce 'Alâeddîn cucerea Beyşehir şi înainta până la Eskişehir. Abia urcat pe tron, Bâyezîd trebui deci să ia măsuri. Mergând la Brusa, el adună armata. Creştinii au jucat aici un rol considerabil, din moment ce era asistat de Paleologii Manue1 al II-lea şi Ioan al VII-lea, şi de Ştefan Lazarevic, în fruntea unui contingent sârb. Candaridul Siileymân, care domnea în Kastamonu, veni şi el în sprijinul otomani lor, care îl susţinuseră împotriva tatălui său. Bâyezîd începu operaţiunile de recucerire în iarna În afară de Philadelphia (Alaşehir), ultima posesiune bizantină în Anatolia, care a fost luată la sfârşitul anului 1390, el va anexa principatele Sarukhan, Aydm, Menteşe, Hamîdeli şi Germiyân. Cu excepţia Smirnei, aflată în continuare în mâinile cavalerilor de Rhodos, întregul mal occidental al Asiei Mici trecea sub control otoman. În mai 1390, Bâyezîd va reconfirma privilegiile acordate veneţienilor de emirii din Efes şi din Milet, locuri ce vor servi ca bază în expediţiile împotriva insulelor creştine. Adevăratul duşman rămânea karamanidul 'Alâeddîn. În toamnă, Bâyezîd recuceri Beyşehir şi asedie Konya. Nigde, Akşehir, Aksaray cad la rândullor, când situaţia se schimbă brusc. Dimensiunea succeselor otomane l-a neliniştit pe candarid: unificarea Anatoliei sub sceptru otoman ameninţa, de la un punct, propriul. său principat. El a considerat deci că e mai bine să-şi părăsească aliaţii şi s-a apropiat de Kadi Burhâneddîn, cu care a semnat un acord antiotoman, şi a început discuţiile privitoare la ajutorul acordat karamanidului. Această ameninţare l-a determinat fără îndoială pe Bâyezîd să ducă tratative cu 'Alâeddîn învins. Prin acordul semnat, el păstra teritoriile cucerite în decursul anului, dar 'Alâeddîn rămânea la est de Carşamba.

14 sayfa sayfa Vaktiyle yoksul bir oduncu varmış. Karısı ve yedi çocuğuyla bir kulübede otururmuş. Çocukların en sonuncusu minicikmiş. Ona Parmak Çocuk adını takmışlar. Günün birinde parasızlıktan yiyeceksiz kalmışlar. Ne yapacağını şaşıran anne ile baba çocukları ormana bırakmaya karar vermişler belki zengin bir avcı onları alır götürür diye. Parmak Çocuk onların konuşmalarını duyup ceplerini beyaz çakıl taşlarıyla doldurmuş. Onları birer birer yere atmış. Bu taşları izleyen çocuklar evlerine dönebilmişler. Anne ile baba çocukları yine ormana götürüp bırakmışlar. Ama Parmak Çocuk bu kez yola ekmek kırıntısı atmış. Ne yazık! Kuşlar kırıntıları yemiş. Çocuklar korkudan ağlamaya başlamışlar. Parmak Çocuk ağaca tırmanmış. Uzaktan ışığı yanan bir ev görmüş. Gidip kapıyı çalmışlar. Kapıyı açan kadın Burası devin evidir. O çocuk yer demiş. Sonra çocukları yatağın altına saklamış. Dev eve gelince çocukları bulmuş. Şimdi karnım tok. Yarın hepinizi yerim demiş. Dev ile karısının yedi tane kızları varmış. Başlarında altın taçları, geniş bir yatakta uyuyorlarmış. Parmak Çocuk kardeşlerinin takkelerini almış, küçük dev kızların taçlarıyla değiştirmiş. Sabah olunca dev, takkeli çocukların boyunlarını kesmiş. Anne kendi kızlarının boyunlarını kesik görünce bayılmış. Dev ise öyle öfkelenmiş ki hırsından uçurumdan yuvarlanıp ölmüş. Parmak Çocuk ile kardeşleri de kurtulmuşlar. TOP 10 RADIO T Februarie 10. Hadise Aşk Kaç Beden Giyer 9. Iskender Paydas feat Mustafa Ceceli Sensiz Olmaz Ki 8. Enbe Orkestrası Senden Kiymetli Mi? 7. Zakkum Anason 6. Emre Altuğ Adını Söylerdim 5. Hande Yener Unutulmuyor 4. Murat Boz Kalamam Arkadaş 3. Serdar Ortaç Yesil Su 2. Tarkan Kara Toprak 1. Halil Sezai Olsun

15 sayfa sayfa Peynirli Rulo Somon Füme Malzemeler: 400 gr somon füme 300 gr krem peynir 50 gr iri çekilmiş Antep fıstığı 1 kırmızı soğan Frenk soğanı Peynirli rulo somon füme hazırlanışı Kırmızı soğanın kabuğunu soyup enine ikiye kesin. Yarısını küp şeklinde doğrayın. Somon fümeleri yağlı kağıt üzerine dikdörtgen olacak şekilde dizin. üzerine krem peyniri yayın. Küp doğranmış soğan ve fıstıkları serpiştirip rulo şeklinde sarın 1 saat buzdolabında bekletin. Soğanın diğer yarısını halka şeklinde doğrayın. Somon ruloyu servis tabağına alın. Yanlarına halka kırmızı soğan ve frenk soğanlarını yerleştirin. Fıstık serpiştirip servis yapın. Peynirli rulo somon füme artık hazır, afiyet olsun. Malzemeler: 8 pirzola 2 arpacık soğan Yarım çay bardağı zeytinyağı Tuz Karabiber Kekik Nane soslu pirzola hazırlanışı Soğanların kabuklarını soyup geniş bir kaseye küçük doğrayın. Zeytinyağı, kekik ve pirzolaları ekleyip iyice karıştırın ve üzerini örterek en az 3 saat buzdolabında bekletin. Yapışmaz yüzeyli tavada önlü arkalı kızarıncaya kadar pişirin. Tuz, karabiber serpiştirin. Nane sosu ile servis yapın. Nane Soslu Pirzola Malzemeler: 200 gr bitter çikolata 200 gr tereyağı 3 yumurta 75 ml kefir 85 gr kek unu 85 gr un Yarım tatlı kaşığı karbonat 350 gr toz şeker 25 gr kakao Üzeri için 230 gr bitter çikolata 200 ml krema Süslemek için çikolata ruloları Çikolatalı pasta hazırlanışı Fırını 140 dereceye ayarlayın. 22 cm lik kelepçeli kek kalıbına yağlı kağıt serin. çikolatayı küçük parçalara bölüp tereyağı ile birlikte eritin. Yumurtalar ve kefiri ayrı bir kapta karıştırın. Unlar, karbonat, şeker ve kakaoyu bir kasede harmanlayın. çikolataya önce yumurta daha sonra un karışımlarını ekleyip karıştırın. Hamuru kelepçeli kalıba aktarıp yaklaşık 1 saat ya da kürdan batırıldığında temiz çıkıncaya kadar pişirin. Soğumaya bırakın. üzeri için kremayı kaynatmadan ısıtın. Küçük parçalara bölünmüş çikolatayı ekleyip eriyinceye kadar karıştırın. Oda ısısında ılınmayı bırakın. Keki kalıptan çıkartıp spatula yardımıyla ganajı kekin üzerine sürün. üzerini çikolata ruloları ile süsleyip servis yapın. Çikolatalı pasta artık hazır, afiyet olsun. Çikolatalı Pasta

16 ADRESE UTILE Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1, Bucureşti tel-fax: Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa B-dul Ferdinand nr. 82, tel: , fax: Muftiatul Cultului Musulman din România str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa tel: T.I.A.D - Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea B-dul I.C. Brătianu nr. 7 etaj 1, Constanţa tel-fax: T.I.A.D. Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Bucureşti str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti tel-fax: , TUYAB - Uniunea Investitorilor Turci din România B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1, etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti tel: Romanya Türkiye Ticaret ve Sanay Odası Camera de Comerţ şi Industrie România-Turcia B-dul Libertăţii nr. 1, bl. A1, sc. 4, et 4, ap 83, Sector 4, Bucureşti tel: , fax: Colegiul Naţional Kemal Ataturk str. Română nr. 2, Medgidia tel: , Liceul Internţional de Informatică B-dul Tomis nr. 153, Constanţa tel: , Consiliul Judeţean Constanţa B-dul Tomis nr. 51 tel.: , fax: Prefectura Judeţului Constanţa B-dul Tomis nr. 51 fax: tel: , Primaria Municipiului Constanţa B-dul Tomis nr. 51 tel: Primaria Municipiului Mangalia Şos. Constanţei nr. 13 tel: Primaria Municipiului Medgidia Str. Decebal nr. 35 tel: Primăria Tulcea tel Prefectura Tulcea Consiluiul Judeţean Tulcea str. Păcii nr. 20 tel: Ministerul Adminiatraţiei şi Internelor Oficiul judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară Constanţa str. Remus Opreanu 1 tel-fax: Comandamentul Teritorial de Jandarmi Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 108 tel: , 956 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă Dobrogea al judeţului Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 110 tel: fax: B-dul Tomis nr. 67 tel: Direcţia Poliţiei de frontieră şi Inspectoratul Poliţiei de frontieră al. Zmeurei nr. 21, Constanţa tel: fax: Inspectoratul de Poliţie Constanţa B-dul Mamaia 104 tel: Poliţia Port Constanţa Poarta 2, Incinta Port tel: fax: Poliţia Municipiului Constanţa str. Ştefan cel Mare nr. 103 tel: fax: Poliţia Municipiului Mangalia Şos. Constanţei nr. 1 tel: fax: Poliţia Municipiului Medgidia str. Republicii nr. 15 tel: fax: Serviciul Poliţiei Rutiere B-dul Mamaia nr. 104, Constanţa tel: Ministerul Agriculturii, pădurilor şi Dezvoltării Rurale Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală Constanţa str. Revoluţiei din 22 Decembrie, tel: , fax: Centrul de scafandri B-dul 1 Mai nr , Constanţa tel: fax: Ministerul Culturii şi Cultelor Direcţia Judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 106 tel: Ministerul Apărării Naţionale Centrul Militar Zonal C-ţa str. Mircea cel Batran nr. 106 tel: fax: Ministerul Educaţiei şi Cercetării Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa str. Mihai Eminescu nr. 11 tel: fax: Ministerul Finanţelor Publice Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa B-dul Tomis nr. 51 tel: fax: Garda Financiară B-dul Ferdinand 68.B fax: tel.: , , Administraţia Finanţelor Publice Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 96 tel: fax: Administratia Finanţelor Publice Mangalia Şos. Constanţei nr. 13 tel: fax: Administraţia Finanţelor Publice Medgidia str. Decebal nr. 37 tel: tel-fax: , Direcţia Regionala Vamală Constanţa B-dul Tomis nr. 312 A tel: fax: Ministerul Justiţiei Curtea de Apel Constanţa str. Krikor Zambaccian nr. 1 tel: tel-fax: Tribunalul Judeţean Constanţa Secţia Civilă Comercială str. Traian 31 tel: tel: , , fax: , Sectia Penală B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4 tel-fax: Judecătoria Mangalia str. Mircea cel Bătrân nr. 4 tel: tel-fax: Judecătoria Medgidia str. Independenţei nr. 14 tel: tel-fax: Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Constanţa str. Decebal nr. 13 C tel: fax: Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa str. Decebal nr. 13.C fax: tel: , Ministerul Sănătăţii Direcţia Judeţeană de sănătate publică Constanţa str. Mihai Eminescu nr. 2 tel: , fax: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului Registrul Auto Român Constanţa, B-dul I.C. Bratianu nr. 250 tel: tel-fax: , Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Constanţa str. Lacului nr. 14 tel: , fax: Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa str. Poporului nr. 121 bis tel: S.C. Electrica S.A. Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Constanţa str. Nicolae Iorga nr. 89.A tel: fax: Congaz S.A. str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa tel: fax: Regia Autonomă Judeţeană de Apa Constanţa str. Călăraşi nr tel: , , RADET B-dul Tomis nr. 107, Constanţa Tel/fax: Deranjamente DERANJAMENTE POSTURI TELEFONICE INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI INFORMAŢII DIVERSE Alte servicii DERANJAMENTE APĂ-CANAL DERANJAMENTE CONGAZ DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE ENERGIE ELECTRICĂ INFORMATII S.N.C.F.R POLIŢIA ClRCULAŢIE JANDARMERIE TELEGRAME TELEFONATE POLIŢIA DE FRONTIERĂ ASISTENŢA SOCIALĂ PROTECŢIA CIVILĂ Serviciul unic pentru apeluri de urgenţă