- Decembrie / Aralık 2003 pagina / sayfa 16 Anul V 2003, Nr. 12 (102) VOCEA AUTENTICĂ DECEMBRIE / ARALIK ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİNİN YAYIN ORGANIDIR PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL CONSILIULUI MINORITĂŢILOR NAŢIONALE AMERİKA KURAN* D AH* MAKİ RAMAZAN*L *BİZ *M * ABLA*AY RE* NEŞE ATE*ŞAM 2004 SÃ VÃ ADUCÃ SÃNÃTATE, BUCURII, ÎMPLINIRI. LA MULÞI ANI! SORULAR I. SOLDAN SAĞA: 1. Bir kıta. 2. Yüce kitabımız. 3. Bir ünlem Bir çeşit bitki örtüsü. 4. Bir petrol bölgemiz. 5. Birinci çoğul şahıs. 6. Büyük kız kardeş Dünyanın uydusu. 7. Bir nota sevinç, keyif. 8. Allah tanımaz- Suriye de tarihi bir şehir. II. YUKARIDAN AŞAĞIYA: 1. Gelir getiren mülkler- Fasıla 2. Hoşlanılan şeye karşı duyulan meyil, sevgi. 3. Rütbesiz asker Bir uzaklık ölçüsü. 4. Hicri ayların dokuzuncusu, oruç ayı. 5. İnanmak tan emir- Çift teşkil eden iki şeyin her biri. 6. El değmeden ateş veya herhangi bir şeyi tutmaktan veya karıştırmakta kullanılan iki kollu alet. 7. Adaletli davranan kişi Hayvan yiyeceği. DIRECTOR NUREDIN IBRAM Redactor-şef Abdula gülten Colectiv redacþional: Nurcan Ibraim, Ervin Ibraim, Firdevs Veli, Iomer Subihan Adresa de corespondenţă: B-dul Tomis nr. 99, bl. S0, ap. 3 Constanţa Tel./Fax: 0241-550903 8700 e-mail: hakses@1a.ro Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R. Tehnoredactor: Fârtat Cicero Tiparul executat de: s.c. Xpress Promotion s.r.l. Constanþa I.S.S.N. 1224-4694 2004 SAĞLIK, MUTLULUK VE BAŞARILAR GETİRSİN. NİCE YILLARA!
- Decembrie / Aralık 2003 pagina / sayfa 2 pagina / sayfa 3 DECLARAÞIA DE PRESÃ a domnului Ion Iliescu, Preşedintele României, la încheierea convorbirilor oficiale cu domnul Ahmet Necdet Sezer, Preşedintele Republicii Turcia - 4 decembrie 2003, Ankara - Domnule Preşedinte Ahmet Necdet Sezer, Doamnelor şi domnilor, Stimaţi reprezentanţi ai presei române şi turce, Mulţumesc încă o dată pentru căldura primirii. Împărtăşesc întru totul opinia Preşedintelui Sezer privind importanţa dezvoltării relaţiilor noastre bazate pe încredere reciprocă. De asemenea, doresc să reiterez solidaritatea poporului român cu poporul turc, greu încercat de atentatele teroriste care au lovit Istanbulul. Aceste acte de barbarie, cu nimic justificate, sunt inacceptabile şi trebuie condamnate cu tărie de toate naţiunile responsabile. Ca prieteni şi parteneri ai Turciei, susţinem toate măsurile luate de ţara dumneavoastră pentru a combate riscurile unor noi atacuri. România şi Turcia sunt vital interesate de păstrarea păcii şi stabilităţii în Balcani, în Orientul Mijlociu şi în zona adiacentă Mării Negre. Ţările noastre doresc să se dezvolte în linişte, să ofere cetăţenilor lor condiţiile necesare unui trai mai bun, noi locuri de muncă, servicii publice de calitate, acces mai bun la educaţie şi sănătate. Cei care au comis actele teroriste de la Istanbul resping valorile care sunt comune atât României cât şi Turciei: democraţia, libertatea, laicitatea, respectul diversităţii, toleranţa, dialogul. Terorismul este pe cale să devină totalitarismul secolului XXI. Am discutat cu domnul Preşedinte Sezer aspecte concrete ale colaborării româno-turce în privinţa combaterii actelor teroriste şi conexe lor, precum traficul de arme şi de droguri, spălarea de bani, imigraţia ilegală. Practic, trebuie să creăm o adevărată alianţă antiteroristă a statelor din Balcani şi din zona Mării Negre cu obiective clare şi cu mijloace suficiente pentru atingerea acestor obiective. Aderarea României şi Bulgariei la NATO va fi o contribuţie şi va facilita organizarea acestei Alianţe cât şi buna ei funcţionare. Relaţiile româno-turce pot fi considerate excelente şi între ţările noastre nu există nici o problemă în litigiu, ceea ce constituie un puternic factor de stabilitate în zonă. Avem un dialog politic permanent, puternic structurat şi extins, consultări periodice la toate nivelele: şefi de stat, prim-miniştri, miniştri de externe, ai apărării, ai internelor şi preşedinţi ai parlamentelor. Cooperăm extrem de bine în organismele regionale şi internaţionale ai căror membri suntem. Am constatat cu satisfacţie împreună extinderea cooperării în plan economic, diversificarea schimburilor comerciale, creşterea investiţiilor turce în România. Obiectivul pe care ni l-am propus să depăşim un miliard de dolari ca volum al schimburilor comerciale a fost deja realizat şi sper să continuăm aceeaşi tendinţă de creştere. Turcia este primul nostru partener comercial din zonă. Am exprimat dorinţa reciprocă pentru a amplifica şi diversifica schimburile comerciale în beneficiul ambelor părţi. Angajamentele României faţă de Uniunea Europeană obligă la introducerea vizelor pentru cetăţenii turci cu începere de anul viitor. Am discutat măsurile pe care le vom lua pentru ca această decizie să nu afecteze cooperarea economică bilaterală. Totodată, România va sprijini Turcia în eforturile ei de aderare la Uniunea Europeană şi credem că anul viitor pot fi deschise negocierile de aderare. Noi credem că este în interesul comunităţii europene să ofere Turciei o perspectivă clară în privinţa integrării. Am mulţumit încă o dată Turciei şi domnului Preşedinte Sezer pentru sprijinul constant oferit României în procesul de aderare la NATO şi pentru ratificarea în Parlamentul turc, în cursul lunii trecute, a protocolului de aderare a României la NATO. Summitul NATO din iunie 2004, de la Istanbul ne va găsi parteneri de Alianţă, lucru care constituie un nou imbold pentru adâncirea relaţiilor bilaterale. Este o coincidenţă fericită că vizita noastră în Turcia are loc la aniversarea a 125 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice şi suntem convinşi că ea se va înscrie în dialogul politic activ al conducătorilor ţărilor noastre ca o nouă expresie a voinţei reciproce de a dezvolta şi aprofunda relaţiile prieteneşti, reciproc avantajoase dintre ţările noastre şi ne declarăm satisfăcuţi de rezultatele ei. Anul viitor, România va celebra 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare. Preşedintele Sezer ne-a promis sprijinul său pentru a putea expune în România sabia lui Ştefan cel Mare. Aceasta se află în momentul de faţă la Istanbul. De asemenea, în acest an s-au împlinit 330 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir. Vom participa, la Istanbul, la inaugurarea unui parc, care va căpăta numele lui Dimitrie Cantemir. De asemenea, casa în care a trăit Dimitrie Cantemir, care şi-a petrecut o parte din viaţă la Istanbul, se află în proces de restaurare. Este o acţiune comună. S-au primit fonduri de la UNESCO, iar la această acţiune participă şi Guvernul României. Toate acestea sunt semne de prietenie şi colaborare. Doresc să mulţumesc încă o dată gazdelor prietenilor noştri turci. DISCURSUL domnului Ion Iliescu, Preşedintele României, la primirea titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii Galatasaray din Istanbul - 05 decembrie 2003 - Domnule Rector, Distinşi membri ai corpului profesoral, Doamnelor şi domnilor, Doresc să încep prin a vă mulţumi pentru onoarea pe care mi-aţi făcut-o acordându-mi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii dumneavoastră. Văd în această decizie aprecierea preocupărilor mele constante pentru problemele cu care se confruntă economiile şi societăţile moderne, puse în faţa exigenţelor cetăţenilor lor, pe de o parte, şi în faţa constrângerilor de mediu şi de resurse finite, pe de altă parte. Aş dori să vă împărtăşesc faptul că vizita mea are o semnificaţie aparte pentru România şi Turcia: anul acesta celebrăm împlinirea a 125 de ani de la debutul relaţiilor diplomatice dintre ţările noastre. Istoria legăturilor româno-turce este una lungă şi complexă. Ceea ce este important şi exemplar pentru regiunea în care trăim este faptul că am avut înţelepciunea şi determinarea de a nu lăsa trecutul să greveze asupra prezentului şi viitorului legăturilor noastre. Acum, România şi Turcia au relaţii excelente în toate planurile, suntem prieteni şi parteneri loiali unii altora, înfruntăm împreună aceleaşi greutăţi şi ameninţări. În calitatea mea de prieten al Turciei, am condamnat şi condamn cu maximă fermitate actele de barbarie care au însângerat oraşul dumneavoastră. Nimic nu justifică uciderea cu sânge rece a unor oameni nevinovaţi. Terorismul este un instrument inacceptabil şi imoral pentru atingerea unor obiective de ordin politic, economic şi social. România este solidară cu Turcia în eforturile sale de a da un răspuns pe măsură acestei grave ameninţări la adresa păcii şi stabilităţii ţării dumneavoastră. La baza actelor lor se află o neînţelegere şi o respingere. Ei nu înţeleg că democraţia, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, libertatea de a întreprinde, dialogul, toleranţa, conlucrarea sunt cele mai potrivite răspunsuri la problemele pe care umanitatea, în ansamblul ei, este chemată să le rezolve. Respingând diversitatea, ei resping celorlalţi dreptul la identitate proprie, la demnitate şi la autonomie. Ei îşi doresc o lume uniformizată, unidimensională. Prin aceste două caracteristici, terorismul este totalitarismul secolului 21. Nu cred însă că este cineva atât de orbit de credinţele sale încât să nu înţeleagă că oamenii nu vor mai accepta un nou totalitarism. În acelaşi timp, nu putem ignora faptul că şi terorismul este un simptom al unui rău social mai profund, care există în toate societăţile, indiferent de gradul lor de dezvoltare economică şi socio-politică. O parte deloc neglijabilă a acestui rău social îşi are originile în efectele negative ale procesului de globalizare, redus strict la dimensiunea sa economică. Lumea este tot mai conştientă de necesitatea solidarităţii între naţiunile bogate şi cele sărace şi această conştientizare începe să capete forme concrete de manifestare, prin programe care se adresează direct reducerii sărăciei, combaterii unor boli precum SIDA, protejării copiiilor, asigurării accesului la apă şi hrană. Evoluţiile din perioada care a urmat prăbuşirii comunismului şi sfârşitului Războiului Rece ne-au convins că numai prin cooperare şi prin deschidere putem participa activ la procesul de globalizare economică. Acest proces, cu toate limitele sale inerente şi cu toate criticile îndreptăţite care i se aduc, oferă unor ţări precum România şi Turcia oportunităţi importante de progres economic, tehnologic, educaţional, şansa democratizării şi modernizării societăţilor noastre. Este de domeniul evidenţei că nu mai putem aborda problemele dezvoltării economice şi sociale nici în termenii începutului de secol XIX, când capitalismul de tip industrial începea acumularea primitivă, nici în termenii capitalismului de sfârşit de secol XX, care, în căutarea profitului cu orice preţ, uită de obligaţiile sale morale şi de respectul datorat oamenilor şi mediului înconjurător. Societăţile moderne îşi bazează ritmurile înalte de dezvoltare şi prosperitate pe folosirea ştiinţei, cunoaşterii în general, întrun mod intensiv şi, de ce să nu o spunem, adesea imoral. Şi în continuare ştiinţa şi cunoaşterea vor juca un rol central în procesul de dezvoltare al societăţii globale, care este pe cale să se nască. Ca şi accesul la bunăstare, şi accesul la cunoaştere nu este egal pentru toţi. Polarizarea socială, împărţirea lumii în bogaţi şi săraci este dublată acum de polarizarea educaţională şi informaţională. România şi Turcia sunt vital interesate să-şi consolideze şi să-şi extindă sistemele publice de educaţie, săşi dezvolte puternice sisteme de cercetare ştiinţifică şi tehnică, să beneficieze cât mai mult de oportunităţile oferite de noile tehnologii informaţionale şi de Internet. Sfidările noului secol ne obligă să regândim problemele dezvoltării, plecând de la premisa că resursele de care dispunem sunt un bun public universal şi, în virtutea drepturilor fundamentale ale omului, fiecare locuitor al planetei trebuie să aibă acces la ele. Mă refer în primul rând la apă, energie, hrană, medicamente dar şi la educaţie sau la reţelele de comunicaţii globale. Nu întâmplător problemele sărăciei şi subdezvoltării, ale marilor discrepanţe economice şi sociale la scară planetară au dominat dezbaterile summit-urilor din 2002 de la Monterrey şi Johannesburg. Aceste procese din lumea de azi impun reconsiderarea rolului şi locului statului în economie, plecând de la rolul său de regulator şi de organizator al coeziunii sociale. Totodată, s-a pus cu acuitate problema necesităţii apariţiei unor instituţii cu vocaţie universală, integrate celor existente acum în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, care să acţioneze pentru a promova reguli clare, transparente şi echitabile de funcţionare a pieţelor globale, cât şi pentru a atenua şi corecta eşecurile acestor pieţe, în favoarea ţărilor slab dezvoltate, pentru reducerea decalajelor dintre ţările bogate şi cele sărace. Abordarea problemelor sociale la scară globală ţine de drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, de valorile democraţiei. Există o legătură directă între democraţie şi dezvoltarea economică şi socială a unei naţiuni. Nu poate exista o democraţie dezvoltată într-o ţară săracă. De acest din urmă adevăr ne lovim zi de zi. Decalajele de dezvoltare între naţiunile bogate şi cele sărace se accentuează permanent, deşi am asistat în ultimii cincizeci de ani la o dinamică fără precedent a creşterii economice la nivel mondial. în perioada menţionată, produsul global mondial a crescut de şapte ori. Într-o lume de şapte ori mai bogată, sărăcia, în loc să scadă a crescut: 2,8 miliarde de oameni trăiesc cu mai puţin de 2 dolari pe zi, iar continuare în pagina 4 Paginele 2 şi 3 ŞI 4 au fost realizate de Ervin Ibraim
- Decembrie / Aralık 2003 pagina / sayfa 4 pagina / sayfa 5 DISCURSUL domnului Ion Iliescu, Preşedintele României, la primirea titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii Galatasaray din Istanbul urmare din pagina 3 din aceştia 1,2 miliarde trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi; 10.000 de copii mor zilnic doar datorită faptului că nu au acces la surse sigure de apă. Decalajele de dezvoltare nu sunt numai între Nord şi Sud, între ţările bogate şi cele sărace. Asemenea decalaje au apărut chiar şi în sânul naţiunilor dezvoltate. Acest lucru este cu atât mai surprinzător, cu cât avem o serie de soluţii realiste la problema decalajelor de dezvoltare, cuprinse în conceptul economiei sociale de piaţă, promovat în anii 30 ai secolului trecut de socialiştii suedezi şi preluat după cel de-al doilea război mondial de celelalte ţări vest europene. Conceptul, bazat pe politici fiscale de diferenţiere progresivă a taxelor şi impozitelor, funcţie de mărimea veniturilor, de taxarea diferenţiată a veniturilor din muncă şi a celor din capital, dar şi pe politici sociale active adresate celor defavorizaţi, a dat naştere modelului social european, care a dus la o reducere sensibilă a marilor inechităţi şi decalaje sociale. Toate aceste evoluţii evocate aici ne duc la o singură concluzie: aceea că viitorul face din capitalul uman, principala resursă a unei naţiuni. Din această perspectivă, educaţia devine o prioritate a politicilor publice promovate de guvernele responsabile şi singura şansă pentru ţările mai puţin dezvoltate de a recupera rămânerile în urmă. Lumea globalizată este una deschisă, în care contactul între civilizaţii trebuie să se producă firesc, neconflictual. În acest context, valori precum toleranţa, dialogul, respectul diversităţii, respectul drepturilor şi libertăţilor fundamentale devin esenţiale pentru asigurarea păcii şi stabilităţii la nivel global. Lumea în care vor trăi tinerii va fi una puternic integrată, în care noile tehnologii informatice şi comunicaţionale joacă tot mai mult un rol unificator. Personal, cred că acest lucru va fi extrem de pozitiv pentru civilizaţia umană, în ansamblul ei, pentru că va accelera procesul de reducere a marilor decalaje de dezvoltare între bogaţii şi săracii lumii, în principal prin democratizarea accesului la educaţie şi la cunoaştere. Aceste noi tehnologii vor permite indivizilor, colectivităţilor şi naţiunilor să-şi valorifice diversitatea şi creativitatea. Avem deja un exemplu reuşit de integrare cu respectul deplin al diversităţii: Uniunea Europeană. Ţările noastre aspiră la integrarea în Uniunea Europeană, conştiente de faptul că acesta este răspunsul cel mai potrivit la problemele care derivă din complexitatea tot mai mare a lumii în care trăim. România speră că va deveni membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană în 2007. Ca prieteni ai Turciei, vom susţine constant şi ferm candidatura Turciei. Noi credem că Turcia este, prin multe dintre caracteristicile sale civilizaţionale şi culturale, o ţară europeană, şi integrarea ei în procesul de reunificare a Europei este necesară şi legitimă. Doamnelor şi domnilor, Acum suntem cu toţii puşi în faţa nevoii de a ne asuma responsabilităţi în privinţa viitorului nostru comun, ca civilizaţie materială şi spirituală. Nu mai putem accepta nedreptatea ca 20% din populaţia planetei să consume peste 80% din resursele planetei. Este un fapt scandalos, potenţial periculos şi profund imoral. Avem însă şi motive de optimism: societatea civilă globală, pe cale de a se naşte, se manifestă, prin organizaţiile ei, şi face presiuni pentru găsirea căilor prin care lumea noastră să devină mai echitabilă, mai curată şi mai sigură şi, evident, mai prosperă. Închei, mulţumindu-vă încă o dată pentru distincţia pe care mi-aţi acordat-o şi pentru primirea călduroasă pe care mi-aţi făcut-o, în care văd expresia bunelor relaţii dintre ţările şi popoarele noastre. 125 de ani de relaþii diplomatice româno-turce La 4/16 noiembrie 1878, Romania independentă şi Imperiul Otoman stabilesc relaţii diplomatice. D. Bratianu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Romaniei la Istanbul, remite scrisorile de acreditare sultanului Abdul-Hamid II. În aceeaşi calitate este acreditat la Bucureşti, Suleiman Sabit bey (3/15 dec. 1878). Cele două state întrerup relaţiile diplomatice la 17/30 august 1916, când Imperiul Otoman devine aliata Germaniei. La 15 noiembrie 1919 sunt reluate relaţiile între Romania şi Imperiul Otoman prin numirea unui comisar al guvernului român pe lângă cel otoman. Relaţii diplomatice între Romania şi Imperiul Otoman sunt ridicate la nivel de legaţie. HZ. PEYGAMBER SEVGISI Yüce Allah ın insanoğluna ihsan ettiği ulvî duygulardan biri de sevgidir. Inancımızın ve ibadetlerimizin temelinde sevgi, daima ön plandadır. Allah a imanımız da sevginin eseridir. Çünkü şuurlu bir iman ve ibadet ancak sevilen hak mabuda yapılır. Müslüman; Allah ı ve Allah dostlarını seven insandır. Peygamberimiz (s.a.v.) ise Allah dostlarının başında ilahi sevgiye ulaştıran rehberdir. Allah a ve peygamberine olan sevgimiz, emirlerine uymak ve yasaklarından kaçınmakla mümkündür. Nitekim Kuran ı Kerim bu sevgiyi ıspatlamanın yolunun Rasulüne itaatten geçtiğini şöyle vurgulamaktadır. De ki: Eğer Allah ı seviyorsanız bana uyun ki, Allah da sizi sevsin ve günahlarınızı bağışlasın Allah çok merhametli ve bağışlayıcıdır. Bununla birlikte Yüce Allah Rasulüne itaatın yanında mü minlerden Hz Peygamberin canını kendi canlarından bile üstün tutmalarını istemiş ve bu konuda şöyle buyurmuştur: Peygamber, mü minler için kendi canlarından ileridir. Onun eşleri de onların anneleridir. Peygamberimizi canımızdan ve tüm sevdiklerimizden daha çok sevmek, ancak O nun yolunda gitmekle olur. Nitekim Hz. Peygamber (s.a.v.) de kendisinin her şeyden, herkesten daha çok sevilmesi hususunda şöyle buyurmuştur. Sizden biriniz, beni anasından-babasından, çoluk -çoçuğundan ve bütün insanlardan daha çok sevmedikçe iman etmiş olamaz Işte bu sebeple, Hz.Peygamber e gönülden inanan ashabı ondan gelen emirleri büyük bir teslimiyetle yerine getirdiler. O na derin saygi duydular, derdine ortak oldular. Ayağına batacak dikene bile razı olmadılar. Hidayetin insanlara ulaştırılmasında, O na her zaman maddi ve manevi destekte bulundular. Onu her şeyden fazla sevdiler. Hz.Ali ye Rasulullah a olan sevginiz nasıldır? diye sorulduğunda O: Rasulullah ı susuz bir insanın suya hasreti gibi severdik buyurmuştur. Ashabın, Hz.Peygamber sevgisini şu örnek çok güzel yansıtmaktadır. Ensardan bir kadına; babası, kardeşi ve kocasının savaşta şehit düştükleri haber verilince, O, hemen Rasulullah ı sormuş, sağlık haberini alıp, O nu görünce, Seni sağ olarak gördükten sonra, her musibet bana hafif gelir diyerek sevincini izhar etmiştir.o halde; bizim için bir lütuf olan Hz Peygamber (s.a.v.) in Allah ın elçisi olduğuna inanmanın yanında O nu samimiyetle sevmeliyiz. Bugün O hayatta olmadığına göre O nun sünnetini ögrenerek kendimize rehber edinmeliyiz. Adı anıldığında da salat-ü selam getirmeliyiz. Ayrıca Peygamberimize hürmeten ve dinimize yaptıkları hizmetlerden dolayı da O nun hane halkının ve ashabının adı anıldığında sevgi, saygı ifadeleri kullanmalı ve duada bulunmalıyız ESMA-UL HUSNA >>> Allah er-rahman er-rahim el-melik el-kuddüs el-selam el-mumin el-muheymin el-aziz el-cabbar el-mutekebbir el-halik el-bari el-muvassir el-gaffar el-kahhar el-vahhab el-rezzak el-fettah el-alim el-kabit el-basit el-hafid el-rafi el-muiz el-muzil el-semi el-basir el-hakem el-adl el-latif el-habir el-halim el-azim el-gafur el-şekur el-aliyy el-kebir el-hafiz el-mukit el-hasib el-celil el-kerim el-rakib el-mucib el-vasi el-hakim el-vehud el-mecid el-bais el-şehid el-hakk el-vekil el-kaviyy el-metin el-veliyy el-hamid el-muhsin el-mubdi el-muid el-muhyi el-mümit el-hayy el-kayyum el-vacid el-macid el-vahid el-samed el-kadir el-mukdedir el-mukaddim el-muahhir el-evvel el-ahir el-zahir el-batin el-vali el-müteali el-berr el-tevvab el-muntekim el-afüvv el-rauf Malikül Mülk Zülcelalive l-ikram el-muksit el-cami el-ganiyy el-mugni el-mani el-darr el-nafi el-nur el-hadielel-bedi el-baki el-varis el-raşit es-sabur In perioada interbelică relaţiile dintre cele două state sunt foarte active, mai ales din 1934, când România şi Turcia fac parte din Inţelegerea balcanică. La 1 ianuarie 1939, relaţiile diplomatice dintre România şi Turcia sunt ridicate la nivel de ambasadă. Guvernul condus de Ion Antonescu hotărăşte, la 23 septembrie 1940, transformarea ambasadei României la Ankara în legaţie. La 1 martie 1946 relaţiile diplomatice între România şi Turcia sunt ridicate la nivel de ambasadă. După 1989, relaţiile politice şi economice romano-turce au atins un nivel fără precedent, cele din urmă dobândind o consistenţă deosebită, iar schimburile comerciale crescând semnificativ, în special după semnarea Acordului de Comerţ Liber în 1997. (sursa: ROMPRES) 1- Hüvallahü l-lezi La ilahe illa hu Allah O kendinden başka hiç bir ilah bulunmayan tek bir Allah tır. 2- er-rahman : Esirgeyici, bütün mahlukatina rahmetiyle muamele eden (dünyada) 3- er-rahim : Bağışlayıcı, sevdiklerine ve müminlere merhamet eden (ahirette) 4- el-melik : Mülkün sahibi, mülk ve saltanatı devamlı olan. 5- el-kuddüs : Her türlü eksiklik ve ayıplardan münezzeh olan. 6- el-selam : Her çeşit afet ve kederlerden emin olan. 7- el-mü min : Kullarına emniyet veren. Kendinin ve peygamberlerinin doğruluğunu ortaya koyan, kullarına yaptığı vadinde sadık. 8- el-müheymin : Saltanatı hakkında dilediği gibi tasarruf eden, her şeyi gözetip koruyan. 9- el-aziz : Izzet sahibi, mağlup edilmesi imkansız olan, her şeye galip olan. 10- el-cabbar : Azamet ve kudret sahibi, istediğini mutlak yapan, dilediğine muktedir olan. 11- el-mütekebbir : Ululuk sahibi, her şeyde ve her hadisede büyüklüğünü gösteren. 12- el-halik : Her şeyin varlığını ve gecireceği halleri takdir eden, yaratan, yoktan var eden büyüklükte eşi olmayan. 13- el-bari : Her şeyin aza ve cihazını birbirine uygun yaratan. 14- el-muvassir : Tasvir eden, her şeye bir şekil ve
- Decembrie / Aralık 2003 pagina / sayfa 6 pagina / sayfa 7 hususiyet veren. 15- el-gaffar : Kullarının günahını örten, mağfireti çok, günahları bağışlayıcı. 16- el-kahhar : Her şeye, her istediğini yapacak surette,galip ve hakim. 17- el-vahhab : Çok fazla ihsan eden, çeşit çeşit nimetleri daima bağışlayan. 18- el-rezzak : Bütün mahlukatın rızkını veren ve ihtiyacını karşılayan. 19- el-fettah : Her türlü müşkülleri açan ve kolaylaştıran, darlıktan kurtaran. 20- el-alim : Her şeyi en ince noktasına kadar bilen, ilmi ebedi ve ezeli olan. 21- el-kabit : Dilediğine darlık veren, sıkan, daraltan. 22- el-basit : Dilediğine bolluk veren, açan, genişleten. 23- el-hafid : Yukarıdan aşağıya indiren, alcaltan, dereceleri düşüren. 24- el-rafi : Yukarı kaldıran, yükselten, dereceleri yükselten. 25- el-muiz : Izzet veren, aziz kılan. 26- el-müzil : Zillete düşüren, hor ve hakir eden. 27- el-semi : Her şeyi işiten, kullarının niyazını kabul eden. 28- el-basir : Her şeyi gören. 29- el-hakem : Hikmet sahibi olan, yaptığı her işte hikmeti gözeten, hükmeden. 30- el-adl : Son derece adaletli olan. 31- el-latif : En ince işlerin bütün inceliklerini bilen, lütuf ve ihsan sahibi olan. 32- el-habir : Her şeyi iç yüzünden, gizli tarafından haberdar olan. 33- el-halim : Yumuşak davranan, hilmi çok olan. 34- el-azim : Pek azametli olan, yüce. 35- el-gafur : Çok bağışlayan, mağfireti çok. 36- el-şekur : Kendini rızası için yapılan amelleri daha ziyadesi ile karşılayan. 37- el-aliyy : Çok yüce. 38- el-kebir : Pek büyük. 39- el-hafiz : Yapılan işleri bütün tavsilatıyla hıfzeden, her şeyi afad ve beladan koruyan. 40- el-mukit : Bilen, tayin eden. Her yaradılmışın rızkını veren. 41- el-hasib : Herkesin hayatı boyunca yaptıklarının bütün teferruatıyla hesabını iyi bilen. Mahlukatına kafi olan. 42- el-celil : Azamet sahibi olan, ululuk sahibi olan. 43- el-kerim : Çok ikram edici 44- el-rakib. Bütün varlıklar ve bütün işler murakabesi altında bulunan. 45- el-mucib. Kendine yalvaranların isteklerini veren, duaları kabul eden. 46- el-vasi : Lütfu bol olan. 47- el-hakim : Emirleri, kelamı ve bütün işleri hikmetli,hikmet sahibi olan. 48- el-vehud : Iyi kullarını seven, rızasına indiren ve sevilmeye layık olan. 49- el-mecid. Şanı,şerefi çok üstün olan. 50- el-bais. Ölüleri dirilten, kabirlerden çıkaran. 51- el-şehid. Her zaman ve her yerde hazır ve nazır olan. 52- el-hakk : Vacib ul vücut olan, varlığı hiç değişmeden duran. 53- el-vekil : Tevekkül sahiplerinin işini düzeltip onlardan daha iyi temin eden. 54- el-kaviyy : Pek kuvvetli. 55- el-metin : Pek güçlü. 56- el-veliyy : Seçkin kullarının dostu. 57- el-hamid : Ancak kendine hamd edilen, bütün varlığın diliyle övülen. 58- el-muhsin : Namütanahi de olsa,bir herşeyin sayısını bilen. 59- el-mubdi : Mahlukatı maddesiz ve örneksiz olarak baştan yaratan. 60- el-muid : Yaradılmışları yok ettikten sonra tekrar yaratan. 61- el-muhyi : Ihya eden, dirilten, can bağışlayan, sağlık veren. 62- el-mümit : Canlı, bir mahlukatın ölümünü yaratan,öldüren. 63- el-hayy : Diri, tam ve mükemmel manasıyla hayat sahibi. 64- el-kayyum : Yarattıklarının işini çeviren her işleneni bilen, evveli olmayan. 65- el-vacid. istediğini, istediği vakit bulan. 66- el-macid. Kadri ve şanı büyük, kerem ve müsemahasi bol. 67- el-vahid : Tek. Zatında, sıfatlarında, isimlerinde, efailinde ortağı ve benzeri olmayan. 68- el-samed : Her şey O na muhtaç, fakat O hiç birşeye muhtaç değil. 69- el-kadir : istediğini, istediği gibi yaratmaya muktedir olan. 70- el-mukdedir : kuvvet ve kudret sahipleri üzerinde dilediği gibi tasarruf eden. 71- el-mukaddim : Istediğini öne getiren, öne alan. 72- el-muahhir. Istediğini geri koyan, arkaya bırakan. 73- el-evvel : Her şeyden önce var olan. 74- el-ahir : Her şey helak olduktan sonra geri kalan. 75- el-zahir : Varlığı sayısız delillerle açık olan 76- el-batin : Akılların idrak edemeyeceği yüceliği gizli olan 77- el-vali : Bu muazzam kainatı ve bütün hadisatı tek başına idare eden. 78- el-müteali : Aklın mümkün gördüğü her şeyden, her halden pek yüce olan 79- el-berr : Kullarına iyilik ve ihsanı, nimetleri bol olan. 80- el-tevvab : Tevbeleri kabul edip günahları bağışlayan. 81- el-muntekim. Günahkarlara,adaletiyle, müstahak oldukları cezayı veren. 82- el-afüvv. Affeden, mağfiret eden. 83- el-rauf : Merhamet edici. pek şefkatli. 84- Malik ül-mülk : Mülkün ebedi ezeli sahibi. 85- Zülcelali ve l-ikram : Hem azamet sahibi,hem fazlu kerem sahibi. 86- el-muksit : Hükmünde ve işlerinde adaletli olan. 87- el-cami : Istediğini istediği zaman istediği yerde toplayan. 88- el-ganiyy : Çok zengin,hiç birşeye muhtaç olmayan. 89- el-mugni : Dilediğine zenginlik veren müstağni kılan. 90- el-mani : Bazı şeylerin meydana gelmesine müsade etmeyen, engelleyen. 91- el-darr : Elem ve zarar verecek şeyleri yaratan, hüsrana uğratan. 92- el-nafi : Hayır ve menfaat verecek şeyleri yaratan, faydalandıran. 93- el-nur : Alemleri nurlandıran, dilediğine nur eden, nur olan. 94- el-hadi : Hidayete kavuşturan, kulunu hayırla muvaffak kılan. 95- el-bedi : Örneksiz, misalsiz, acaip ve hayret verici alemler yaratan. 96- el-baki : Varlığının sonu bulunmayan, ebedi olan. 97- el-varis : Varlığı devam eden, servetlerin hakiki sahibi. 98- el-raşit : Bütün alemleri dosdoğru bir nizam ve hikmetle akıbetine ulaştıran. 99- es-sabur : Çok sabırlı olan, isyankarlardan acele intikam almayan. Çocuklar masalların içinde yaşar Çocuğunuz için masalların ne kadar önemli olduğunu biliyor musunuz? Masallar, çocukların duygu ve korkularını anlamalarına, hayalgüçlerinin gelişmelerini sağlar. Masallar ve çocuklarınız üzerindeki etkilerini sizler için araştırdık... İç yaşantının betimlenişi... Çocuklar dünyayı bizler gibi renkli görmek yerine, siyah ve beyaz görürler. Onlar için dünya iyi ve kötüden, dost ve düşmandan oluşur... Bu nedenle masallardaki karakterler daha basit oldukları için çocuğun dünyasında daha net ve anlaşılır olarak yer alır. Masallarda kötü olan sonunda cezalandırılır iyiler ödüllendirilir... Az kelime ve fantastik olgular sayesinde masallar çocuğun iç yaşamında önemli bir yer edinip, sembolik bir tasvir yaratır. Başka bir deyişle masallar çocuğun dünyasındaki gerçeklere ve duygulara kişisel bir ayna etkisi yapar. Çocuk o masallarda kendinisini bulur, kendisini arar. Bu nedenle psikologlar çocuğun kişisel gelişiminde masalların çok büyük bir önemi olduğu görüşünde birleşir. Masallar çocuklar için bir bilinmeyen dünya olmasına karşın bilinen dünyayı bulmak için de bir yol sayılır. Kötülük ve erdem... Masallarda her zaman güneş açmaz; fakirlik, haksızlık, vahşi yaratıklar, kötü periler, cadı büyüleri de vardır. Masal kahramanlarının aşması gereken engeller ve yenmesi gereken güçlükler saymakla bitmez. Çocuk kendisini onlarla özdeşleştirirken, kötüler ve onlarla bağlantılı olan tehlikelere karşı bilgi edinir. Böylece çocuğunuz masaldaki kahramanlarla korkularını paylaşıp, duygularını dile getirmek konusunda daha başarılı olur. Masal dünyası gerçekçi olduğu gibi fantastik bir dünyadır. Çocuk ruhundaki merak açlığı için zengin bir kaynaktır masal dünyası. Çocuk iyinin kaçınılmaz zaferinden yola çıkarak, çok zor durumlarda bile bir çözüm yolunun varolabildiğini ve uyuşmazlıklara son verilebileceğini öğrenir. Geleceğe bakış... Çoğu zaman masallar baş kahramanın hayatındaki önemli sahnelere yer verir; genellikle hayati bir adım veya büyük bir Günümüz modasından her kadının mutlaka dolabında olması gereken siyah elbiselere bir göz atalım. Sizi ne giymeliyim? derdinden kurtaracak, sıkıştığınız anda derman olacak bu elbiselerin her biri farklı zamanlar için... 1-Geniş kalçaları gizleyen etek Bu kesim elbise bacakları olduğundan uzun gösterecek, kalçaları da saklayacaktır. File çorap ve ince stilettolarla da abiye olarak kullanılabilir. 2-Omuzları daha geniş gösterir Daha davetkar bu elbise asimetrik olduğundan ayağınıza sandalet tipi bir - sayfayı hazırlayan Nurcan İ. - değişim konu edilir. Örneğin Uyuyan Güzel masalındaki uyuyan güzel, bir prens tarafından öpülüp kurtarılana kadar 100 yıl uyur... Veya Kırmızı Başlıklı Kız kurt tarafından yenilse de sonunda kurtarılır... Bu tür mutlu sonlar, çocuğa her düşüşten sonra yeni bir yükseliş olabileceği mesajını vererek geleceğe daha iyimser bakmasına neden olur. Harika nın anlamı.. Masallarda formalite icabı söylenen Eski zamanlardan birinde... veya.. hala mutlu mutlu yaşıyorlarmış... gibi klişeler çocuğun hayal dünyasına bir sınır çizer. Bu tür tekdüze ve gerçekçi klişeler çocuğa gerçek dışı bir dünyaya adım attığının mesajını verir. O artık bir harikalar diyarındadır ancak yaşadığı dünya bu değildir. Bu tür gerçek kırılmalar çocukta farklı duyguların da ortaya çıkmasına neden olur; şaşkınlık, sihirlenmiş olmak, büyülenmek veya korku gibi... Çünkü masaldaki kahramanlarla gerçek dünyadakiler kıyaslanır ve bu da çocukta farklı bir heyecana yol açabilir. Kendisini büyülenmiş bir dünyada hissedebilir ve bu masalsı dünya ona harika görünür. Büyümek, iç dünyamızdaki zenginlikleri keşfetmek anlamına da geldiğinden, masallar çocukların kendi iç dünyalarını araştırıp, hayal güçlerini geliştimek açısından son derece önemli bir yere sahip. Masallar nasıl yorumlanır? Çocuğunuz kendi masalını kendisi seçene kadar, ona kendi favori masallarınızı okuyabilirsiniz. Bu esnada vereceği reaksiyonları izleyerek hareket edin. En çok ilgisini çekebileceği masalları seçmeye özen gösterin. Öncelikle içinde sık sık tekrar geçen ve 4-5 yaşındaki çocukların anlayabileceği, sade bir dille yazılmış, kısa masallarla başlayın. Üç küçük domuz, yedi kuğu gibi... Onun üzerinde hangi masalın daha etkili olduğunu öğrenmek için sık sık değişik masallar okuyup, seveceği türleri keşfedin. Ona, okuduğunuz masalları anlamlandırabilmesi için zaman tanıyın. En sonunda çocuğunuzun tümüyle özüne inin. Eğer çocuğunuz çok duygusal ve hassas bir yapıdaysa ona yumuşakça sert ve korkulu masal sahnelerini okuyun. Böylece kendi kişiliğinden farklı karakterleri de masallar sayesinde tanıyıp, ürküntü duymadan yaşayabilir. Unutmayın ki çocuklar masalların içinde yaşarlar. Farklı zamanlar için farklı elbiseler model seçmelisiniz. Soğuk havalarda altına yine file çorabı tavsiye ederim. Bu kesim omuzları olduğundan daha geniş gösterir. 3-Her derde deva Bu elbise her derde deva. Siyah naylon çorap ve yüksek topuklarla hem gündüz hem gece bir Jacqueline Kennedy efekti yaratabilirsiniz. 4-Davetler için ideal Davete katılacaksanız bu tip bir elbise, chandelier (sallantılı model) küpelerle nefis durur. (Not: Büyük küpeler ve büyük bir kolye arasında seçim yapmalısınız. İkisi birlikte elbiseyi öldürür ve sizi yaºli gösterir.
- Decembrie / Aralık 2003 pagina / sayfa 8 pagina / sayfa 9 PREZENTAREA FUNDAÞIEI FRIEDRICH NAUMANN Activităţile Fundaţiei Friedrich Naumann din România se subsumează titlului generic Promovarea democraţiei, a statului de drept, a pluralismului şi a economiei de piaţă în Europa Centrala şi de Sud-Est. Titlul acesta formulează sintetic misiunea Fundaţiei în acea parte a Europei care a izbutit, în cursul dramaticului an 1989, să se elibereze de comunism. Debutul activităţii Fundaţiei aici coincide, deloc întâmplător, cu primii paşi a fostelor ţări comuniste pe drumul anevoios al tranziţiei către democraţie şi economia de piaţă. Prezenţa Fundaţiei Friedrich Naumann, ca şi a celorlalte fundaţii democrate, este un semn de solidaritate a cetăţenilor din statele occidentale faţă de locuitorii din această parte a Europei care şi-au regăsit demnitatea şi au optat prin alegeri libere pentru pluralism şi economie de piaţă. Dar de la intenţie la realizare este o cale lungă, anevoiasă. Atunci când Fundaţia Friedrich Naumann şi-a început activitatea în România nimeni nu-şi putea închipui că peste doar 13 ani această ţară devastată de dictatura lui Ceauşescu va fi invitată să înceapă tratativele pentru a fi admisă în Pactul Nord-Atlantic şi va primi asigurări ferme de integrare în Uniunea Europeană. Dacă acest lucru, care atunci părea o minune, a devenit astăzi posibil un merit cât de mic revine şi Fundaţiei Friedrich Naumann. Fundaţia Friedrich Naumann este o persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial cu sediul principal în Republica Federală Germania şi este reprezentată în România printr-un birou care coordonează totodată şi activitatea din Bulgaria, Armenia, Azerbaijan şi Georgia. Ea este prin excelenţă instanţa de promovare a politicilor liberale în Republica Federală Germania. Principiile ei politice, liber asumate, o îndeamnă să promoveze ideea liberală atât în ţară cât şi în străinatate. In Germania sarcina principală a Fundaţiei este educaţia politică pentru că doar cel ce pătrunde complexitatea corelaţiilor politice va putea contribui cu succes la schimbarea lumii. Inţelegând că promovarea liberalismului într-o singură ţară nu rezolvă nicidecum multitudinea de provocări ale timpului, Fundaţia Friedrich Naumann a deschis, în cei aproape 50 de ani de existenţă, birouri proprii în mai bine de 60 de ţări. In Africa, în Europa, în Asia, şi peste tot în lume unde Fundaţia Friedrich Naumann era prezentă, ea a susţinut dialogul internţional asupra ideilor liberale şi a sprijinit grupuri, organizaţii şi partide liberale. Cum am mai arătat, Fundaţia Friedrich Naumann şi-a început activitatea în România încă de la începutul anilor 90, dar ea s-a diversificat şi s-a consolidat abia cu apariţia unui partener de încredere. Unificarea diverselor partdie liberale sub sigla PNL a constituit imboldul pentru decidenţii din Consiliul de administraţie al Fundaţiei de a canaliza eforturi financiare şi organizatorice suplimentare către Romania. In ultimii cinci ani, programele desfaşurate aici au căpătat o amploare deosebită. Majoritate versus minoritate -seminar pentru ziariºti Fundaţia germană liberală Friedrich Naumann în colaborare cu Allgemeine Deutsche Zeitung pt. România a organizat în perioada 28.-30. noiembrie 2003 la Sibiu un seminar cu jurnalişti ai minorităţilor. Activitatea a avut loc la centrul de conferinţe al Academiei Evanghelice Transilvania. Din partea publicaţiilor Hakses şi Genç a participatd-nul prof. Ervin Ibraim. Seminarul a avut drept scop o mai bună interrelaţionare între ziariştii presei majoritare şi cei ai presei minorităţilor naţionale din România. - Pagină realizată de Ervin I. - Mevlana nın Mevlana Celaleddin in yazdıkları altı kitapta toplanmıştır. şöyle: 1. - Mesnevı; 6 cilttir. Farsçadır. 26 bin beyitten kurulu bu eser daha çok öğretici özellikleriyle tanınır. Mevlana nın son eseridir. 1241-1248 yılları arasında Hüsamettin Çelebi ye söylenmiş, o da Mevlana nın söylediklerini yazıya geçirmiştir. 2. - Divan-ı Kebir: Mevlana nın coşkunlukla, gönül neş esi içinde söylediği kaside ve gazellerden oluşur. Pek çoğunda imza olarak şems in adını kullanmıştır. 3. - Divan-ı Rubayat: 2 bin rubaii içerir. Gazellerindeki coşkunluk ve tasavvuf incelikleri rubailerinde de aynen vardır ve anlamlar, daha vurucu, daha yoğun olarak verilmiştir. 4. - fih-i ma-fih: Anlamı Onun içindeki, içindedir olan bu eserde Mevlana nın çeşitli vasilerle yazdıkları düşündükleri, vaazları ve konuşmaları vardır. Eserde, Kur an ve hadisten, ahlak ve tasavvuf konularından söz edilmektedir. 5. - Mecalis-i seb a: Mevlana nın öğütlerini içerir ve 7 bölüm halinde toplanmıştır. 6. - Mektubat: 147 mektuptan oluşan bu eser Mevlana nın çeşitli vesilelerle, Anadolu Selçuk Devleti nin komutanlarına, siyasetçi ve devlet adamları ile Konya nın idaresi ile sorumlu yüksek bürokratlarına yazılmış mektuplarını içerir. Çok içten, alçak gönülle, zarif ve kibar ifadelerle yazılmış bu mektuplar, hem Mevlana nın kişiliği, hem de çağının bazı olayları ve ilişkileri açısından önemlidir. Şiirlerinden birkaç örnek verelim: Çamurdan yuğrulmuş gövdelerimiz göklerin nurudur Nüfuz ve süratimiz melekleri bile kıskandırır Semavı ruhlar temizlik ve saflığımıza gıpta ederler Ve, şeytanlar şerrimizden köşe bucak kaçaklar. ANADOLU Binlerce efsaneye yurt olan canlı tarih Anadolu nun kendi byküsüyle başlayalım söze Troya, Frigya, Lidya ve de Büyük İskender den Bizanslılara kadar pek çok krallığın yaşadiığı il topraklara Türkler ilk geldiklerinde Rum tilkesiymiş Anadolu. Yıllar yıllar önce, Malazgirt ten sefere çıkan Türkler, Bizans içlerine dek ilerler, elde ettikleri topraklarda birçok beylikler kurar. Derler ki; bu beyliklerden birinin beyi, ordusunun başında Ankara yakınlarındaki Kızılcahamam yamaçlarına kadar gelir. Ancak dağlar tepeler aşıp uzun yoldan gelen askerleri yorgunluktan ve susuzluktan perişan olmuştur. Vardıkları yer bozkır bir alandır. Ama askerin ileri gidecek hali kalmamıştır. Orada konaklamaya karar verilir. (çevrede su içebilecek ne bir dere ne de bir kaynak vardır. Yaz sıcağında hepsi kuruyup gitmiştir. Herkes bir yana serilip kalır. İşte tam bu sırada, sırtında bakraşıyla yaşlı bir kadın çıkagelir. Oluğundan su akmayan kuru pınarın başında durur. Omuzundaki bakrağtan kuru oluğa buz gibi ayran dökmeye başlar. Askerler oluktan avuç avuç içerler. Ayran bitmek nedir bilmez. Yaşlı kadın her askere iç oğlum, kabını doldur oğlum dedikçe. Askerler : Dolu ana... Anadolu... derler. Derler ki; Türklerce Bizans ya da Rum dikesi diye anılan topraklar, o günden sonra Anadolu diye anılmaya başlanmıştır. eserleri Göklerde ve yerlerdeki zerrelere iyice bak. Göreceksin ki, hepsi de bizim gibi mecnun ve kararsız dönüp durmaktadır. Ister mutlu, ister kederli olsun, kainatta ne kadar zerre varsa hepsi de, tüm kaynatlardan kurtulmuş olan ezel ve ebed güneşinin pervaneleridir. Onlar, sayısız öyküler anlattılar, varlığa yokluğa dair durmadan konuşup neler, neler söyledler. Ve akıllarınca güya, her şeyin anlamını bulup ortaya koydular. Onlar kainatın esrarını ne bilsinler? Önce uzun uzun çene çaldılar, sonra bir köşede uyuyp kaldılar. Her gün bir yerden göçmek ne iyi Her gün bir yere konmak ne güzel Bulamadan, donmadan akmak ne ala başka Bizden sarı bir yüz iste, ciğer parçası iste Ipekli kumaş satan bezirgan başka Müslümanlığın, kafirliğin dışında bir ova Uçsuz bucaksız ovada sevdasız uzar gider Arif olan vardı mı usulca başını kor Ne Müslümanlığa yer var, ne kafirliğe yer. Birini anacaksam eğer muhakkak seni anarım Ağızımı açacaksam eğer muhakkak senden bahsetmek içindir Keyfim yerindeyse eğer muhakkak sebeb sensin. Bir hile yapmak istediysem eğer senden öğrenmişidir,ne yapayım! Güneşün, ne ayrıcalığı, üstünlüğü var ki senin huzuruna çıkabilsin? En hızlı rüzğarların bile senin bir tek kılına yetişmesi hadlerine mi düşmüş? Varlık kentinde (dünya) bilginlere hocalık eden akıl, senin yakınına geldiği zaman divane olur. HAZIRLAYAN: Gülten Abdulla
Celaleddin Rum-i s-a născut la 30 septembrie 1204, în oraţul Belh, regiunea Horosan din Afganistanul de astăzi, într-o familie de intelectuali. Data naşterii este discutabilă. După unii cercetători, Celaleddin s-a născut la 30 septembrie 1207, iar după alţii, s-a născut cu 10-15 ani mai devreme. Data de 30 sepembrie 1207 este data luată în calcul în toate studiile consacrate vieţii şi operei lui Mevlana. Tatăl lui Rum-i, Hussein Hatipoglu, descendent al familiei Hatipoglular, o familie înstărită de intelectuali, era respectat şi numit Sultan al învăţaţilor, iar mama, Mumine Hatun, descendenta unei familii de magistraţi din oraşul Rukneddin, era apeciată ca o bună soţie şi mamă. Aceştia au fost primii dascăli în formarea intelectuală şi religioasă a viitorului filolog, poet şi filozof, Celaleddin Rumi-Mevlana. Datorită diversiunilor religioase şi ale conflictelor sociale apărute în Afganistan, Bahauddin Veli, (Husein Hatipoglu) împreună cu familia, emigrează în Asia Mijlocie, în oraşul Lorende (Karamanul de astăzi), situat în centrul Anatoliei. Era în anul 1219, iar Celaleddin avea 15 ani. Cert este că năvălirea mongolilor, care pârjoleau şi distrugeau totul, a făcut ca mulţi intelectuali din Horosan să apuce drumul pribegiei. Mulţi dintre ei şi-au găsit adăpost şi linişte în Anatolia, teritoriul Statului Selgiucid In drumul lor spre Anatolia, familia lui Celaleddin a poposit în câteva oraşe mari, adevărate centre de cultură,pentru perioada respectivă. Mai întâi s-au oprit la Mecca, unde au făcut pelerinajul obişnuit, apoi s-au îndreptat spre Nişabur, Bagdat, Şam, Halep, Erzincan, Sivas, Kayseri, Nigde, Karaman,şi alte oraşe mari. In aceste centre culturale, tânărul Celaleddin a venit în contact cu tradiţii, obiceiuri şi culturi diferite, din care a preluat tot ceea - Decembrie / Aralık 2003 pagina / sayfa 10 pagina / sayfa 11 CELALEDDIN RUM-I ce era valoros. Familia lui Celaleddin s-a stabilit definitiv în oraşul Karaman. Fiind un om cu carte, tatăl, Bahauddin Veli, reuşeşte să se impună repede în lumea aristocrată a oraşului, iar guvernatorul acestuia îl numeşte director la Şcoala superioară de teologie, Emir Musa Bey. În anul 1224, tatăl lui Celaleddin moare, iar acesta îi ia locul,după ce-şi termină studiile, la Halep şi Şam. La întoarcere, se remarcă destul de repede, iar exemplul moral şi cunoştinţele sale religiose pe care le predică cu sfinţenie,îl ridică deasupra tuturor, fiind numit în scurt timp Mevlana, titlu care-l apropie de Profetul Mahommed. De la Karaman, Mevlana se mută la Konya, capitala imperiului Selgiucid, unde este numit muftiu. Mevlana se remarcă prin cultură, înţelepciune şi dragostea faţă de Creator şi de Om. Aplecat asupra cărţilor, studiază zi şi noapte, iar cunoştinţele acumulate sunt puse în practică la momentul potrivit. Notabilii oraşului Konya deschid o şcoală, directorul acestei şcoli fiind numit Mevlana. Salariul primit este mic, însă dragostea de copii, dorinţa de a transmite acestora toată moştenirea neamului, de a forma un om nou, curat, mărinimos, aplecat spre iubire, dreptate şi adevăr îl fac să fie un învăţător model. Este iubit şi stimat în egală măsură de şcolari şi de părinţii acestora. Atunci când vorbesc cu copiii, folosesc limbajul lor, spunea Mevlana Totul este făcut în numele lui Allah, pe care-l venerează până la epuizare fizică. În toamna anului 1244, norocul îl scoate în calea lui Mevlana pe călugărul Tebrizli Şems. Între cei doi se leagă o prietenie strânsă şi durabilă. Este o întâlnire fericită,dar care îl îndepărtează pe Mevlana de şcoală şi de creaţia literară. Şems a avut asupra lui Mevlana YILBAŞI HİKAYELERİ Yılbaşı tarihi Bilinen ilk yılbaşı kutlamaları, Babil de bahar ılımına (Mart ortası) Asur da ise güz ılımına (Eylül ortası) en yakın ayda yapılırdı. (İ.Ö. yaklaşık 2000). Mısırlılar, Fenikeliler ve Persler yılbaşını 21 Eylül, Yunanlılar ise İ.Ö. 5. yüzyıla değin 21 Aralık ta kutlardı. Roma da Cumhuriyet döneminde 1 Mart ta başlatılan yeni yıl, İ.Ö. 153 ten sonra resmi olarak 1 Ocak a alındı. 1 Ocak olarak belirlenen yılbaşı tarihi kısa sürede Katolik ülkelerde benimsendi. Bu tarih İskoçya da 1660 ta, Almanya ve Danimarka da 1700, İngiltere de, 1752, Türkler de 1917 de kabul edildi. Osmanlılar da Yılbaşı Geleneği: Müslümanlar arasında yeni yıla girişi kutlanma geleneği olmamasına karşın, Osmanlılarda yüksek devlet görevlileri padişahı ziyaret ederek, yeni yıl nedeniyle tebrik ederler, padişah da ziyaretçilere Muharremiye adı altında para ve armağanlar verirdi. Devlet ileri gelenlerinin de kendilerine forţa magnetului care atrage. Mevlana arde la flacăra cuvintelor şi a ideilor lui Şems. Se constată că influ-enţa lui Şems Tebrizli asupra lui Mevlana depăşeşte limitele normalului, căpătând uneori forme mistice deosebite. Datorită acestei iubiri fără de margini pentru dascălul şi mentorul său, Mevlana este considerat, de unii cercetători, a fi homosexual ceea ce denotă puterea de neânţelegere a acestora. Din omul vesel şi sfătos, Mevlana devine un om închis, un mistic convins.. Totuşi, trebuie apreciat faptul că Şems Tebrizli a fost cel ce l-a iniţiat pe Mevlana în secretele misticismului şi ale ubicuităţii. Spre deosebire de musulmanii arabi şi persani, care, conform tradiţiei, se căsătoreau cu 3-4 femei, Mevlana s-a căsătorit de două ori, dar de fiecare dată cu câte o singură femeie, conform tradiţiei culturii turce preotomane. Prima soţie, Gever Hatun, i-a dăruit doi fii: Sultan Veled şi Muhammed Alaeddin. După moartea primei soţii, s-a recăsătorit cu văduva Kira Hatun. Din cea de-a doua căsătorie, familia lui Mevlana s-a înmulţit cu un băiat (Muzaffereddin Alim Celebi) şi cu o fată (Melike Hatun). În toată activitatea sa de pedagog şi de filozof mistic de factură sofistă, Mevlana a slujit cu credinţă Omul şi Creatorul şi-a semănat dragostea care biruie şarpele încolăcit la sân. Folosind cuvântul, i-a îndemnat pe oameni să se adune şi să se înfrupte din roadele binelui şi ale dragostei, pentru a se naşte mereu puri, aşa cum au fost creaţi. Într-o zi de iarnă, la 17 decembrie 1273, Mevlana a pornit în marea călătorie fără sfârşit. După moarte, unul din discipoli săi a creeat ordinul religios Mevlevi. Acest ordin a fiinţat până în anul 1925, după care s-a desfiinţat ca urmare a reformelor lui Mustafa Kemal Atatürk. Ordinul religios Mevlevi a fos reînfiinţat mai târziu. Gulten Abdulla bağlı memur ve kişilere aynı biçimde armağan vermeleri gelenekti. Şairler de yeni yıl nedeniyle yine Muharremiye adı verilen kasideler yazar, başta padişah olmak üzere, bunları sundukları kişilerden para ve armağan alırlardı. Yılbaşı Çamı Yılbaşı şenlikleri sırasında ışık ve süslerle donatılan çam ağaçları, yaprak dökmediği için ölümsüz yaşamın simgesi olarak kullanılır. İlk olarak İskandinavyalıların şeytanı kaçırmak ve kuşlar için ev ve ambarlarını yılbaşında ağaçlarla donatma geleneği, çam ağaçlarını yılbaşı gecelerinin değişmez dekoru haline getirdi. Almanya da kış ortasına rastlayan tatillerde evin girişine ya da içine bir yeni yıl ağacı koyulması gelenektir. İngiltere de ise ağacın dallarına kurdela ve kağıt zincirlerle mumlar ve şekerlemeler asılır. devamı 14 cü sayfada DIN ACTIVITĂŢILE NOASTRE LUNA NOIEMBRIE Misiune culturalã în Turcia Uniunea Democrată Turcă -Filiala Galaţi şi Centrul de Cercetare, Dezvoltare, Educaţie şi Cultură Dunărea de Jos au iniţiat un program amplu de promovare a imaginii culturale şi turistice ale celor două ţări România şi respectiv Turcia. Ca urmare a acestui proiect Muzeul de Artă vizuală din Galaţi şi UDTR-Galaţi au realizat prima misiune culturală la Istanbul fiind oaspeţii Fundaţiei Intelectualilor condus de Prof.Dr. Mustafa E. Erkal. Această misiune culturală a avut ca obiectiv descoperirea artei clasice turce precum şi cea modernă. S-au făcut primele contacte ce urmează a fi materializate în anul 2004. Impresiile pe care şi le-au făcut plasticienii gălăţeni, care au avut ocazia să vadă pentru prima dată Turcia precum şi arta turcă la ea acasă a fost covârşitoare. Despre ele vom reveni detaliat într-un număr viitor. În cadrul acestei misiuni am putut vedea şi expoziţia de Artă Bienală Internaţională ce se desfăşoară la Istanbul. Surpriza pentru noi a fost cu atât mai mare când am văzut afişul cu cartea Papucii lui Mahmud de Gala Galaction într-un salon de carte sub egida O carte pentru Pace roman tradus în limba turcă de Erol Ulgen şi Gulten Abdula, şi care a văzut lumina tiparului datorită Uniunii Democrate Turce din România Am fost plăcuţi impresionaţi să aflăm că mulţi tineri studenţi vin să cumpere acest roman. Celor 3000 de exemplare epuizate deja le urmează altele. Gulten Abdulla - Iniţiatoarea proiectului cultural şi turistic pentru promovarea culturilor Româno-Turce REPERE CULTURALE În perioada 6-7 decembrie 2003, în Olanda a avut loc ce-a de a 4-a întâlnire ai redactorilor şefi ale publicaţiilor în limba turcă din diaspora. Organizatorul acestui simpozion a fost Redacţia CASA TURCĂ din Amsterdam. Timp de două zile lucrările simpozionului au dezbătut problematica publicaţiilor în limba turcă, rolul lor în procesul de globalizare europeană, situaţia comunităţilor turce din Europa şi rolul mass-mediei turce în rezolvarea unor situaţii apărute, cum ar fi, învăţământul în limba turcă. Presa în limba turcă din România a fost reprezentată, anul acesta, de doamna Gulten Abdula, redactor şef al ziarului HAKSES şi fondatoarea revistei de cultură şi istorie TUNA MEKTUPLARI. Contactul cu toţi redactorii, scriitorii şi ziariştii turci din Europa a dovedit că nu ne cunoaştem îndeajuns,că este imperios necesar să ne cunoaştem şi să colaborăm. Pentru noi, comunităţile etnice din ţările care vor intra în curând în Uniunea Europeană, a fost un semnal. Societatea civilă va fi cea care va juca un rol important. ONG-urile şi instituţiile administrativ locale vor decide în numele democraţiei. Dacă vom şti să ne organizăm vom continua să trăim, altfel totul va fi un eşec. Sub acest semn, am propus două proiecte care au fost aprobate. Primul proiect: Pregătirea şi calificarea viitorilor redactori şi ziarişti de origine turcă din diaspora. Al doilea proiect: Formarea unui personal calificat în vederea pornirii unei afaceri. Rămâne să vedem cum se vor materializa. (G.A) Câteva date despre gönderilen mesajlar Hayatınızı seviyorsanız zamanınızı boşa harcamayınız, çünkü zaman hayatın kendisidir. BENJAMİN FRANKLİN Mutluluk başarıya, başarı ise zamanı değerlendirmeye bağlıdır. SENECA Zamanın, kime dost, kime düşman olacağı bilinmez. SHAKESPEARE Zamanın kaybolduğunu bilenler, en çok üzüntü duyanlardır. DANTE Hiç ölmeyecekmiş gibi dünya için, yarin ölecekmiş gibi ahiret için çalışın. (HADIS-I ŞERIF) Yeni yılda, her şeyin gönlünüzce olmasını diler, tüm beklentilerinizin gerçekleşmesini temenni ederim. Mutlu yıllar! Erdinç Saçan / Prizren Olanda sau Holland, cum i se mai spune, are ca nume oficial Regatul Olandei. Olanda,sau Nederlanden, face parte din Ţările Benelux; impreună cu Belgia şi Luxemburg. Olanda poartă numele şi de Ţara Lalelelor şi totodată face parte din Ţările de Jos având în vedere că nivelul oceanului este mai ridicat decât nivelul pământului. Olanda a fost multă vreme sub supremaţia spaniolă dar în urma unei revolte din sec 16 devine liberă. Republica Olandeză a fost oficial înfiinţată în 1648. Din Regatul Olanda a făcut parte şi Belgia până în 1830 când a devenit ţară liberă. Olanda s-a remarcat prin pictorii săi de renume mondial Rembrandt şi Vincent van Gogh. Oraşele implicate la Euro 2000 sunt Amsterdam şi Rotterdam.Olanda doreşte să sprijine în mod constructiv integrarea României în Uniunea Europeană, a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor, Valer Dorneanu, după întâlnirea avută cu primul-ministru al Regatului Ţărilor de Jos, Jan Peter Balkenende, la sfârşitul lunii decembrie 2003. Valer Dorneanu a apreciat întâlnirea drept foarte fructuoasă, cei doi oficiali evocând stadiul relaţiilor bilaterale, faptul că Olanda este pe primul loc la investiţii în Romania şi că există un volum de schimburi comerciale destul de consistent între România şi Olanda. Preşedintele Camerei Deputaţilor a dezvăluit că premierul olandez i-a prezentat dorinţa ţării sale de a ne sprijini în mod constructiv şi obiectiv, subliniând însă că, aşa cum întotdeauna Olanda este exigentă cu propriile interese şi cu ale cetăţenilor, cum cetăţenii olandezi sunt şi mai exigenţi cu autorităţile lor, Olanda va rămâne pe aceleaşi coordonate. Gulten Abdulla