HAKSES. Constanţa - România. tel./fax: 0241/ str. Crişana, nr. 44 cod web:

Transkript

1 HAKSES ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE Constanţa - România tel./fax: 0241/ str. Crişana, nr. 44 cod web: office@udtr.ro

2 CONDUCEREA U.D.T.R. Cuprins Comitetul Director Preşedinte:... OSMAN FEDBI Prim-vicepreşedinte:... IUSEIN GEMAL Secretar General:... IBRAIM ERVIN Deputat:... IBRAM IUSEIN Vicepreşedinţi: HUSEIN CADIR... Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa IAŞAR ENVER... Preşedinte Filiala Constanţa OMER NAZIF... Secretar Filiala Constanţa BORMAMBET VILDAN... Vicepreşedinte Filiala Medgidia RAIM NAIM... Preşedinte Filiala Cobadin GAVAZOGLU RIZA... Secretar Filiala Techirghiol OSMAN ZIA... Preşedinte Filiala Băneasa MOLOGANI ACCAN... Preşedinte Filiala Babadag MEMET REDVAN... Preşedinte Filiala Hârşova MUSA CAIDAR... Preşedinte Filiala Cernavodă ŞEMSI TURHAN... Preşedinte Filiala Bucureşti Preşedinte de onoare: ASAN MURAT Consiliul Naţional Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale: ZARIFE ZODILĂ... Preşedinte Filiala Brăila MEMIŞ CHEMAL... Preşedinte Filiala Carvăn MUSTAFA SALI... Preşedinte Filiala Castelu CERCHEZ ALI... Preşedinte Filiala Călăraşi BARI MUSELIM... Preşedinte Filiala Cumpăna IAŞAR SALI... Preşedinte Filiala Dobromir ALI ŞEFCHET... Preşedinte Filiala Eforie OSMAN SULIMAN... Preşedinte Filiala Făurei MEMET SEBATIN... Preşedinte Filiala Fântâna Mare ABDULA GHIULTEN.. Preşedinte Filiala Galaţi OMER MEMNUNE.. Preşedinte Filiala Isaccea ARIF MUGELIP... Preşedinte Filiala Mangalia TALIP LEMAN... Preşedinte Filiala Măcin HUSEIN SELATIN... Preşedinte Filiala Medgidia IOMER BEDRI... Preşedinte Filiala Năvodari HASAN NAZMI... Preşedinte Filiala Techirghiol SALIM LEVENT... Preşedinte Filiala Tuzla FUCIGI TALIP... Preşedinte Filiala Valu lui Traian AZIZ AZIZ... Preşedinte Filiala Văleni FEMI SUAT... Preşedinte Filiala Amzacea HALIL NAZMIE... Preşedinte Filiala Adamclisi MUSTAFA ERDAL... Preşedinte Filiala Lazu MUSTAFA BEIHAN... Preşedinte Filiala Ostrov MAHMUT SEZGHIN. Preşedinte Filiala Lespezi Preşedinţii Comisiilor de Specialitate Învăţământ... BORMAMBET VILDAN Religie... ISLAM REMZI Cultură... TÜRKOĞLU SERIN Femei... AMET MELEK Tineret... MUSLEDIN ERKAN Financiar... DRAGOMIR NICUŞOR Cenzori... ACCOIUM DURIE Juridic... CONSTANTIN PĂLĂU Administrator... ACCOIUM ALI Editorial... 3 Consulul general Füsun Aramaz oaspete al liderilor UDTR, la final de mandat în România... 4 Delikanlılar pe scena Teatrului Soveja... 4 România va avea întotdeauna un loc special printre ţările în care eu mi-am desfăşurat misiunea... 5 Relaţiile Turco-Române pe parcursul a 135 de ani de cooperare la nivel diplomatic... 7 Moştenirea culturală turcă în Dobrogea... 8 Rolul diversităţii în afirmarea cetăţeniei europene... 9 Romanya'lı Eğitimciler Fethiye de O altă faţă a activităţii didactice...11 Deputatul Iusein Ibram membru al delegaţiei guvernamentale române în vizită în Turcia Acı Kaybımız Congresul Internaţional Polifonii culturale, limbă, cultură şi civilizaţie turcă în lume Ziua Naţională a Regatului Arabiei Saudite sărbătorită la Bucureşti Poporul chinez şi cel român sunt prieteni vechi şi buni Kuran-ı Kerim Kursları...17 Zilele Oraşului Hârşova Rodul Pământului - Zilele Recoltei la Cumpăna Multiculturalism, moşteniri culturale, dialog interetnic Diversitate culturală Hac İbadeti Alfabetul Convieţuirii Romanya da Türk-Yunan Dostluğu Çocuk Sayfası Yemek Tarifleri COLECTIVUL REDACŢIONAL Secretar de redacţie: Asan Murat Redactor șef-adjunct: Panaitescu Nilgün Redactori: Osman Melek, Türkoğlu Serin, Iomer Subihan, Ibraim Nurgean, Omer Minever, Musledin Firdes, Asan Sorina Adresa de corespondenţă: str. Crişana nr. 44, etaj 2 Constanţa Tel./Fax: hakses@udtr.ro publicaţia on-line: Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R. grafica: Fârtat Cicero I.S.S.N DIRECTOR OSMAN FEDBI Redactor-şef IBRAIM ERVIN Tiparul executat de: SC Infcon SA Constanţa

3 3 sayfa Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian. Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, Viaţă-n libertate ori moarte strigă toţi. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi. Andrei MUREŞANU Kahraman Ordumuza Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak, Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak. O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak; O benimdir, o benim milletimindir ancak! Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl! Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl? Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl! Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!.. Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!.. Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl! Mehmet Akif ERSOY OSMANLI DA OKULLU BAŞLAMASI Günümüzde çocukların ilkokul başlamaralı çok heyecan dolu bir andır. Sabahki heyecan, el ayak titremesi derken uzun sürecek bir yolculuğa başlamaktalar. Bütün bunlar sadece günümüzde değil, Osmanlı döneminde de yaşanmıştır ve bunun adı: AMİN ALAYI Amin Alayı, Osmanlı İmparatorluğu nda 4-7 yaşlarındaki çocukların, ahlak bilgisi, elif-ba öğrendikleri okula başladıklarında yapılan merasime verilen isimdir. O güne özel hazırlık pek tabii ailenin maddi durumu ile alakalı olarak değişmektedir. Amin Alayı nın yapılacağı gün çocuğa yeni elbiseleri giydirilir. Bu merasim evde, sabah namazının ardından yapı lır. Evdeki hazırlıklar tamamlanınca, cami ziyareti yapılır. Eskinin en çok rağbet edilen camisi Eyüp Sultan Camii dir. Namaz kılınır, hocanın duası alınır Eve dönüldüğünde ise okula başlamış büyük çocuklar ile ilahicilere sıra gelir. Her mektebin kendine özel bir veya birkaç ilahicisi vardı. Okula başlayacak çocuğun evinin önüne önceden gelen ilahiciler, camiden dönen alayı görür görmez ilahilerini okumaya başlarmış. Gayet büyük bir alaya döner bu merasim. Sokakta bu alayı izleyenler, ilahicilerin dua ve şarkılarına katılır, gerekli geldiği yerlerde de Amin diyerek Amincilere eşlik ederlerdi. İlahilerin bitmesinin ardından mahallenin hocaları bir ağızdan dua okurdu. Duanın bitiminde, misafirlere ve dinleyenlere yemek ikramında bulunulması adetten olsa da bu da ailenin bütçesiyle doğru orantılıydı. Dua merasiminin ardından mahallenin bekçisi çocuğu ata bindirir veya sırtına alır sokaklarda dolaştırırdı. Ancak esas alay okulun kalfası ve müzakerecisinin iki yanına gelmesiyle başlardı. Amin alayı belirli bir sıra ve düzene göre ilerlerdi. En önde giden, atlas yastık üzerindeki sırmalı kesesiyle elif-ba yı taşırdı. Onun arkasından, başının üzerinde rahle ve çocuğun okulda oturacağı minderi götüren uzun boylu birisi giderdi. Bunu okula gidecek çocuk takip ederdi. En arkada ise davetliler, çocuğun babası gelirdi. Okul kapısına nihayet varıldığında zamanın padişahı kimse ona dua edilerek, Gülbank okunur. Ardından çocuk okula girmeden, babasının ardından da hocasının elini öper. Rahlesini açıp diz çökerek hocasının önüne oturur. Bu kadar tantanalı bir merasimin ardından öğrencinin Hocasından aldığı ilk ders Besmele-i Şerif in öğretilmesidir. Nilgün Panaitescu DIN ACŢIUNILE UNIUNII

4 sayfa 4 5 sayfa Consulul general Füsun Aramaz oaspete al liderilor UDTR, la final de mandat în România În data de 24 septembrie, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz a fost primit de preşedintele UDTR, ing.osman Fedbi, la sediul central al uniunii. Vizita diplomatului turc a avut loc cu prilejul încheierii mandatului său în România. În cadrul întrevederii, consulul general Füsun Aramaz i-a mulţumit preşedintelui UDTR pentru bunele relaţii de cooperare în cadrul proiectelor organizate în parteneriat. Domnia sa a mărturisit că în România s-a bucurat de ospitalitate şi că pe liderii comunităţii turce îi consideră prieteni. Participanţii la dialog au cerut sprijinul doamnei consul general în obţinerea unor materiale didactice pentru orele de limba maternă. Excelenţa sa a răspuns favorabil şi a promis că va pune la dispoziţie materiale auxiliare necesare desfăşurării orelor de limba turcă în şcolile constănţene. La finalul întrevederii consulul general, Füsun Aramaz i-a oferit preşedintelui UDTR, Osman Fedbi o plachetă omagială în semn de apreciere şi ca simbol al strânsei colaborări cu Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa precum şi pentru sprijinul acordat comunităţii turce din Dobrogea. O plachetă din partea consulului general al Republicii Turcia la Constanţa a primit şi secretarul general, prof. Ervin Ibraim în calitate de director al Radio T, ca simbol al bunelor relaţii de cooperare cu instituţia media pe care o conduce. La vizita de rămas bun a consulului general Füsun Aramaz au mai luat parte, vicepreşedintele UDTR, Iusein Gemal, preşedintele comisiei de învăţământ, prof Vildan Bormambet, preşedintele comisiei de cultură, Serin Türkoğlu, redactorii Revistei Hakses şi ai Radio T. Sorina Asan Delikanlılar pe scena Teatrului Soveja Festivalul Internaţional al Portului, Dansului şi Cântecului Popular Turco- Tătar, organizat de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR), cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa şi susţinerea Ministerului Culturii şi a Departamentului pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României, aflat la a XIX-a ediţie, a reunit ansambluri de cântece şi dansuri tătăreşti şi turceşti din România, precum şi numeroşi artişti din Crimeea, Bulgaria, Macedonia, Turcia şi Kazahstan. Pe lângă spectacole, au avut loc şi lupte de güreş, câştigătorul fiind şi anul acesta Denis Gelil. Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată de ansamblul Delikanlılar, care a prezentat o suită de dansuri tradiţionale turceşti. Omer Minever România va avea întotdeauna un loc special printre ţările în care eu mi-am desfăşurat misiunea Cu prilejul încheierii mandatului său în România, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz a ţinut să se despartă de reprezentanţii instituţiilor cu care a colaborat pe parcursul activităţii sale într-o atmosferă cordială. Astfel, în data de 25 septembrie a oferit o recepţie la care au fost invitaţi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale, ai instituţiilor deconcentrate, ai comunităţilor turcă şi tătară, consuli generali acreditaţi la Constanţa, cadre didactice şi numeroşi oameni de afaceri turci. Oaspeţii au fost întâmpinaţi la intrare de consulul general Füsun Aramaz şi de viceconsulii turci acreditaţi la Constanţa. În debutul discursului său, diplomatul turc le-a mulţumit reprezentanţilor instituţiilor cu care a colaborat, printre acestea numărându-se Instituţia Prefectului- Judeţul Constanţa, Uniunea Democrată Turcă din România, Muftiatul Cultului Musulman, Colegiul Naţional Kemal Atatürk, Centrul Cultural Turc Yunus Emre, Consulatul General al Republicii Populare Chineze şi Consulatul General al Federaţiei Ruse la Constanţa. Vizibil emoţionată Füsun Aramaz a declarat: Aici m-am simţit ca acasă şi pentru această călduroasă ospitalitate sunt datoare să îi mulţumesc poporului român. România va avea întotdeauna un loc special printre ţările în care eu mi-am desfăşurat misiunea. Excelenţa sa şi-a încheiat discursul în limba română cu cuvintele vă mulţumesc şi tuturor, rămas bun pentru care a fost îndelung aplaudată. La rândul său, prefectul Eugen Bola a subliniat: România este singurul stat din Balcani unde nu au existat tensiuni etnice, unde oamenii trăiesc într-o adevărată armonie, frăţietate. Comunitatea turco- tătară a avut şansa de a conlucra cu o persoană specială, cu calităţi de lider şi de aceea avem un sentiment de regret, deoarece am avut o colaborare deosebită. Prezent la eveniment, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Omür Şölendil a spus: doresc să îmi exprim profunda mea apreciere pentru activitatea doamnei consul general, cu care colaborez de doi ani şi jumătate. Prezenţa dumneavoastră aici într-un număr atât de mare confirmă succesul activităţii doamnei Füsun Aramaz. Prin activitatea sa în cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, domnia sa a contribuit la întărirea relaţiilor bilaterale dintre ţările noastre. Printre invitaţii prezenţi la eveniment s-au aflat preşedintele UDTR, Osman Fedbi, prim-vicepreşedintele Iusein Gemal, secretarul general Ervin Ibraim, preşedintele comisiei de femei Amet Melec, preşedintele comisiei de învăţământ, prof. Vildan Bormambet, al celei de cultură, Serin Turkoğlu, directorul Colegiului Kemal Atatürk, Accan Mologani dar şi preşedinţi ai filialelor uniunii. La recepţie a participat şi consulul general al Republicii Populare Chineze la Constanţa, Su Yanwen împreună cu soţia precum şi consulul general al Federaţiei Ruse, Mikhail Reva. Sorina Asan

5 sayfa 6 7 sayfa Relaţiile Turco-Române pe parcursul a 135 de ani de cooperare la nivel diplomatic Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa şi Instituţia Prefectului au marcat împlinirea a 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Turcia printr-o conferinţă susţinută de istorici din România şi Turcia. Evenimentul s-a desfăşurat miercuri, 25 septembrie în sala Remus Opreanu din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Constanţa, în prezenţa prefectului Eugen Bola şi a ambasadorului Republicii Turcia la Bucureşti, Omür Şölendil precum şi a unui numeros public. Conferinţa a marcat şi încheierea mandatului în România a consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz. În deschiderea conferinţei, prefectului Eugen Bola i-a fost înmânată o plachetă omagială în semn de apreciere şi ca simbol al strânsei colaborări cu Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa precum şi pentru sprijinul acordat comunităţilor turcă şi tătară din Dobrogea. Domnia sa a declarat: Acest eveniment cultural este un pas înainte în dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre România şi Turcia şi în acelaşi timp şi o încununare a întregii activităţi pe care doamna consul general Füsun Aramaz a desfăşurat-o aici, la Constanţa. Îmi exprim încrederea că relaţiile dintre România şi Turcia, cele cu membrii comunităţilor turcă şi tătară din Dobrogea vor fi la fel de armonioase ca şi până acum. Vom continua această relaţie de colaborare, de frăţietate şi vom participa şi la alte manifestări împreună şi în viitor. În replică, Füsun Aramaz, consul general al Republicii Turcia la Constanţa a amintit în discursul său: Instituţia Prefectului Judeţului Constanţa, gazda noastră din seara aceasta, ne-a sprijinit întotdeauna atât în organizarea diferitelor activităţi cât şi în soluţionarea problemelor cu care s-au confruntat cetăţenii turci. Mulţumesc domnului prefect Eugen Bola, domnului subprefect Iucsel Selamet şi tuturor angajaţilor Prefecturii." Consulul turc a mai adăugat: Toate activităţile şi proiectele noastre s-au bucurat de sprijinul Uniunii Democrate Turce din România, Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, a Muftiatului Cultului Musulman şi Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea, reprezentate astăzi aici. Mi-a făcut plăcere să colaborez pe durata misiunii mele aici cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, Colegiul Naţional Kemal Atatürk, Centrul Cultural Turc Yunus Emre, primăriile din judeţul Constanţa, universităţile, muzeele şi toate celelalte instituţii. În discursul său, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Omür Şölendil a făcut referire la istoria relaţiilor diplomatice dintre România şi Turcia. În ceea ce priveşte relaţiile actuale dintre cele două state, E.S. a precizat: Dorinţa comună de dezvoltare a relaţiilor bilaterale a dus la semnarea, în decembrie 2011, cu ocazia vizitei în Turcia a Preşedintelui României dl. Traian Băsescu, a Declaraţiei de Parteneriat Strategic. Vizita în Turcia a Ministrului de Externe al României, domnul Titus Corlăţean a fost prilejul semnării Planului de Acţiune privind aplicarea Declaraţiei de Parteneriat Strategic, document care prevede proiecte concrete de colaborare în toate domeniile. Nu în ultimul rând, pe 19 septembrie, vizita în Turcia a Primului Ministru al României dl. Victor Ponta a oferit prilejul unei analize aprofundate a relaţiilor dintre ţările noastre şi au fost semnate diferite acorduri (în domeniul agriculturii, economic, energetic, cultural, cel al vizelor) de întărire a parteneriatului strategic. Ambasadorul Omür Şölendil a mai precizat: Etnicii turci şi tătari stabiliţi de secole în România au o contribuţie importantă la îmbogăţirea relaţiilor dintre ţările noastre şi la stabilirea unor legături directe între popoarele noastre. Doresc să profit de acest prilej pentru a exprima încă o dată autorităţilor române mulţumirile noastre pentru bunăvoinţa arătată minorităţii turco-tătare şi pentru drepturile de care aceştia se bucură. Conferinţa cu tema Relaţiile turco-române a fost moderată de prof.dr Tasin Gemil, director al Institutului de Turcologie şi de Studii Central Asiatice din Cluj Napoca care a subliniat faptul că evenimentul are un scop politic, diplomatic dar şi pentru a evidenţia relaţiile vechi de bună vecinătate şi în ultima perioadă de alianţă dintre România şi Turcia. Profesorul Mustafa Ali Mehmet, decanul turcologilor din România a afirmat în discursul său că relaţiile turco-române au o vechime de 1500 de ani, înainte de cristalizarea poporului român şi că prezenţa turcilor în zona Balcanilor datează dinainte de formarea popoarelor balcanice ca seminţii de sine stătătoare. Dr. Akkan Suver, director general al Fundaţiei Grupului Marmara s-a referit la relaţiile turco-române din perioada celor doi miniştri de externe Aras şi Titulescu. Domnia sa a afirmat: În această perioadă (anii 30) principiul politicii externe al lui Mustafa Kemal Atatürk pace în ţară pace în lume s-a răspândit în întreaga regiune şi a fost acceptat de statele din zonă. Acest tip de pace realizat în condiţiile anilor 1930 este foarte important astăzi deoarece oamenii de stat din acea perioadă au reuşit să realizeze imposibilul stabilind o zonă de pace şi prietenie. Dr. Suver a concluzionat: Mă înclin în faţa acestor oameni de stat care au adus pacea în Balcani în urmă cu 80 de ani în special în faţa arhitectului păcii în Balcani, Mustafa Kemal Atatürk. Conferenţiar univ. dr. Enis Tulça descendent al unei familii de etnie turcă din România care a dat ţării un parlamentar, un membru al cavaleriei regale şi un martir a vorbit despre relaţiile româno-turce în perioada pe baza documentelor diplomatice existente în arhive. Domnia sa a spus: Când vorbim despre relaţiile diplomatice româno-turce, ca un istoric care lucrează cu arhivele, nu pot să nu observ nivelul ridicat al relaţiilor diplomatice între anii , al relaţiilor politice şi o situaţie a comunităţii turce din Dobrogea (al cărei membru sunt şi eu) după 1878 mult mai bună faţă de minorităţile din celelalte ţări din Balcani, toate acestea fiind pentru spaţiul balcanic un exemplu demn de urmat. Conferenţiar univ. dr. Enis Tulça a mai afirmat: Dacă privim din perspectiva turcilor care trăiesc în Dobrogea, ştim foarte bine greutăţile şi presiunile politice cu care s-au confruntat turcii din celelalte ţări balcanice. Diferite evenimente au influenţat negativ comunităţile musulmane din Vestul Greciei, Bulgaria sau Iugoslavia. Aş vrea să vă dau un exemplu din familia mea: viaţa unuia dintre bunici Sezai Bey care a trăit la Tulcea, a fost mult mai bună decât cea a bunicului fost ambasador Enis Akaygen care şi-a petrecut tinereţea la Plovdiv. Profesorul Tulça a concluzionat: Toleranţa faţă de minorităţi existentă în Imperiul Otoman, care a fost continuată şi de România după obţinerea independenţei, fiind singurul exemplu de acest fel din Balcani, a stat la baza celor 135 de ani de relaţii diplomatice atât în perioada otomană, după declararea Republicii, în perioada cât şi după Şi noi, fiind parte a comunităţii turce din România, ne considerăm mai norocoşi faţă de coetnicii noştri din alte părţi ale spaţiului balcanic. În încheierea conferinţei, conf. univ dr. Virgil Coman a făcut o scurtă incursiune în istoria Dobrogei având ca bază documente otomane, izvoare cartografice din patrimoniul Arhivei Otomane de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri al Republicii Turcia (Türkiye Cumhuriyeti Başbakanlık Osmanlı Arşivi) şi cel al Arhivelor Militare ale Republicii Turcia (Genelkurmay Karagahı), puse la dispoziţie de specialişti ai acestor instituţii, prin intermediul Consulatului General al Republicii Turcia din Constanţa. Domnia sa a afirmat: Numele «ţării» Dobrogea este atestat în sursele narative otomane în prima jumătate a secolului al XV-lea, Dobruca ili, Sahara-i Dobruca, iar în documentele de cancelarie din primele două decenii ale secolului următor Dobruca şi Dobruca vilayetler. În realitate, obiceiul turcic de a transfera asupra statului numele conducătorului sau al dinastiei sale, în cazul nostru al lui Dobrotiţă/Dobrotici a fost pus în practică şi de această dată. Conferinţa a fost urmată de o recepţie oferită de consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz cu prilejul încheierii mandatului său diplomatic în România. Sorina Asan

6 sayfa 8 9 sayfa În Moştenirea culturală turcă în Dobrogea perioada septembrie s-a desfăşurat la Constanţa simpozionul internaţional Moştenirea culturală turcă în Dobrogea. Evenimentul a fost organizat de Institutul de Turcologie şi Studii Central Asiatice din cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca, Muzeul de Istorie şi Arheologie din Constanţa în parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă din România şi a reunit turcologi din zona Balcanilor dar şi diplomaţi. Simpozionul face parte dintr-un proiect amplu finanţat de AFCN care cuprinde mai multe componente cultural - ştiinţifice. Lucrările simpozionului au fost deschise de prof. dr. Tasin Gemil care a subliniat faptul că România are capacitatea politică de a organiza un astfel de eveniment la nivel Balcanic. Referindu-se la simpozion, profesorul dr. Tasin Gemil a declarat: acest simpozion constituie o primă experienţă pentru a pune în valoare moştenirea perioadei otomane din Dobrogea, care a durat cinci secole, şi în acelaşi timp relaţiile de bună vecinătate şi chiar de prietenie şi, în anumite momente, de alianţă dintre România şi Turcia. Consider că acest simpozion nu are numai o importanţă cultural-ştiinţifică, dar şi una politico-diplomatică, în sensul că au venit aici nu numai cercetători români specializaţi în domeniu, dar şi cercetători din străinătate. Spre exemplu, pentru prima dată avem alături de noi un cercetător tânăr din Türkmenistan, dar şi unul din Elveţia, în persoana prof. dr. Martin Hauser, o somitate în domeniul culturii. Dânsul ne va prezenta o comunicare despre modul în care Europa percepe cultura turcă ( Consideraţii comparative europene privind turcii din Dobrogea ). Prezent la eveniment, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz s-a referit în discursul său la moştenirea culturală comună exemplificând geamiile din Dobrogea şi cuvintele preluate din limba turcă, subliniind faptul că populaţia de origine turcă şi tătară constituie un veritabil pod de legătură între cele două ţări. Profesorului Mustafa Ali Mehmet, supranumit decanul turcologiei din România a spus că este nevoie ca această moştenire culturală turcă să fie cercetată în continuare de la izvoare dearece ea constituie o istorie comună a celor două popoare care trebuie luată în considerare. Sesiunea plenară a fost deschisă de dr. Akkan Suver, preşedinte al Grupului Marmara care a vorbit despre Pactul Balcanic evidenţiind rolul istoric al politicii lui Atatürk şi al lui Titulescu pentru crearea climatului de pace din Balcani. Dr. Alexandru Ghişa de la Ministerul Afacerilor Externe a prezentat lucrarea cu titlul: România şi Turcia între chestiunea Dunării şi problema strâmtorilor Mării Negre. Despre Însemnătatea Dobrogei în politica otomană a vorbit prof. dr. Călin Felezeu în timp ce prof.dr. Veniamin Ciobanu s-a referit la Dobrogea Otomană şi Principatele Unite în strategia politică şi militară a Resurecţiei Poloneze din februarie La simpozion au fost prezentate lucrări ale unor istorici şi cercetători din România, Turcia, Albania, Azerbaidjan, Türkmenistan dar şi Elveţia. Printre invitaţi s-au numărat viceprimarul Decebal Făgădău, subprefectul Iucsel Selamet, dr. Virgil Coman, şef serviciu la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Statului dar şi viceconsulul Özken Topçu. Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată de preşedintele comisiei de cultură Serin Turkoğlu. Sorina Asan Rolul diversităţii în afirmarea cetăţeniei europene Departamentul pentru Relaţii Interetnice a organizat o tabară de vară multietnică pentru elevii de liceu care au obţinut premiul întâi la faza naţională a olimpiadei de limbă maternă în acest an, intitulată Rolul diversităţii în afirmarea cetăţeniei europene ce s-a desfăşurat în perioada 31 august-8 septembrie Din partea Uniunii Democrate Turce din România la acest program a participat Harman Bahriye Yıldız, elevă a Colegiului Naţional Kemal Atatürk, Medgidia care a declarat: Olimpiyat birincisi olarak katıldığım bu son gezimde birden fazla ülkeyi ziyaret ettim. Gerek sosyal, gerek kültürel anlamda hem başka etnikten grup arkadaşlarım arasında hem de gezdiğim ülkeler olan İtalya, Almanya, Macaristan ve Avusturiya da bilgi alışverişi yapma fırsatı buldum. Hem eğlenip hemde bol bol gezme fırsatı yakaladığım için kendimi çok şanslı hissediyorum çünkü biliyorum ki olimpiyatları kazanmamı sağlayan en önemli etken öğretmenlerimdir. Onlara can-ı gönülden teşekkür ederken gelecek nesile Türkçe Olimpiyatlarına katılmalarını içtenlikle öneriyorum. (În calizate de câştigător al locului întâi al Olimpiadei de Limba Turcă am participat la o excursie unde am vizitat câteva ţări. Mă simt norocoasă că am putut vizita ţări precum Italia, Germania, Ungaria şi Austria şi am putut relaţiona cu prieteni de la celelalte etnii participante la program.am petrecut şi m-am plimbat şi mulţumesc pe această cale profesorilor mei care m-au îndrumat şi au atins această performanţă cu mine. Recomand cu căldură şi viitoarelor generaţii să participe la Olimpiada de Limba şi Literatura Turcă). Traseul olimpicilor a trecut prin ţări precum Austria, Germania, Italia şi Ungaria. Aventura a început în Budapesta unde s-a desfăşurat un tur pietonal şi vizitarea Castelului Episcopului. Următoarea destinaţie a fost Austria, respectiv oraşul Salzburg, unde s-au vizitat Muzeul Mozart, casa unde s-a născut Wolfgang Amadeus Mozart, fiind unul dintre cele mai vizitate muzee din lume, Palatul Mirabel împreună cu grădinile sale care este considerat patrimoniu cultural şi face parte din centrul istoric al oraşului Salzburg, cascadele Krimml, Parcul Naţional Hohe Tauern, Castelul Neuschwanstein, oraşul Innsbruck. Nordul Italiei a fost o altă destinaţie cu vizitarea localităţii Merano, cu o frumoasă grădină botanică amplasată într-un amfiteatru. Programul s-a încheiat odată cu revenirea în ţară după o lungă călătorie bine meritată de olimpici. Nurgean Ibraim 16 Septembrie O altă generaţie pe drumul cunoaşterii Felicitări tuturor celor ce încep un nou an şcolar! Yeni ders yılında tüm oğrencilerime ve meslek arkadaşlarıma başarılar diliyorum! Un an nou şcolar plin de succese tuturor elevilor şi cadrelor didactice! Bormambet Vildan, Inspector de specialitate în cadrul MEN Vacanţa s-a încheiat şi cum începe un nou an şcolar ne revine deosebita onoare să urăm tuturor elevilor să aibă multe succese şi note de 10 care să le asigure succesul în examenele vieţii. Urări de bine tuturor profesorilor şi elevilor ce păşesc în noul an de educaţie şi formare. Dragi profesori vă dorim succes în această grea şi obositoare sarcină de formare a unor elevi utili ţării noastre.

7 sayfa sayfa Romanya'lı Eğitimciler Fethiye de Romanya Demokrat Türk Birliğinin düzenlemiş olduğu kültürel gezi çerçevesinde Fethiye ye gelen Romen heyet, İlçe Milli Eğitim Müdürü Yüksel Gültekin i ziyaret etti. Türkiye ile Romanya arasında eğitim alanında karşılıklı işbirliğinde bulunmak, iki ülke öğretmenlerinin buluşup birbirleriyle tanışmalarını ve birbirlerini anlamalarını sağlamak, dostluk ortamı içinde bilgi alış-verişinde bulunmalarına, tecrübe ve birikimlerini paylaşmalarına katkıda bulunmak amacıyla Romanya Demokrat Türk Birliğinin düzenlemiş olduğu kültürel gezi çerçevesinde Fethiye ye gelen Romen heyet, İlçe Milli Eğitim Müdürü Yüksel Gültekin i ziyaret etti. Ziyaret ile ilgili olarak bir açıklamada bulunan Romanya Eğitim Bakanlığı Türkçe Müfettişi Vildan Bormambet Romanya Demokrat Türk Birliği 7 yıldan buyana öğretmenlere ana vatanı olan Türkiye ye bir tatil şeklinde gezi düzenleyerek buradaki okullar ve Milli Eğitim Müdürlükleri ile iş birliği için protokol hazırlamak için bu ziyaretleri gerçekleştiriyoruz. Bu ziyaret ile Türkiye de okullardaki eğitim sistemini tanımak ve bu okullarla işbirliği yaparak kardeş okul projesi gerçekleştiriyoruz. Şuana kadar bizim Türkiye de 100 tane kardeş okulumuz var. Fethiye İlçesini Türkiye nin en önemli ilçelerinden birisi olduğunu biliyoruz. Bu nedenle Fethiye yi daha yakından tanımak istedik. Burada hem tarihi ve turistik yerleri gezdik. Hem de bazı okullara ziyaretlerde bulunduk. Bugünde Milli Eğitim Müdürünü ziyaret ederek Eğitim Çalışmaları ve Fethiye deki okullar hakkında kendisinden bilgiler aldık. Bu ziyaretimiz kapsamında Avrupa Birliğinin okullar için hazırlamış olduğu projelere buradaki okullardan ortak bulmayı da planlıyoruz. Biz Fethiye ye toplam 32 öğretmen arkadaşımız ile birlikte geldik derken Romanya Köstece Milli Eğitim Bakanlığından Türkçe Müfettişi İkbal Heti ise iz Köstence de ana dil olarak Türkçe dersi veriyoruz. Romanya Köstence Mecidiye Kasabasında Kemal Atatürk Koleji adında bir okulumuz var. Bu kemal Atatürk Koleji iki Devletin isteği ile kurulmuştu. Bu kolejde şuanda Türkiye den on tane öğretmenimiz var diye konuştu. Romanya dan Fethiye İlçemize gelen 32 Öğretmenimizi temsilen Bakanlık Müfettişi, İl Müfettişi ve öğretmen arkadaşlarımız bizleri ziyarete geldiler. Türkiye Cumhuriyeti ile Romanya Devletinin ortaklaşa açmış olduğu okulun Müdürü ve diğer eğitimci arkadaşlarımız bizleri ziyaret ederek Fethiye deki eğitim çalışmaları hakkında bizlerden bilgiler alıyorlar. Bu ziyaret esnasında Romanya eğitim sistemi hakkında bizler kendilerinden bir takım bilgiler alacağız. Bizde onalara Türkiye deki ve Fethiye İlçemizdeki eğitim sistemi ve okullarımız hakkında bir takım bilgiler vereceğiz. Romanya dan gelen bu eğitimci arkadaşlarımız Fethiye de hem tarihi ve turistik yerleri gezmek, okullarımızı ziyaret etmek, Milli Eğitim Müdürlüğünü ziyaret etmek ve eğitim politikaları hakkında ve eğitim sistemi hakkında bilgilerle tekrar Romanya ya dönecekler dedi. Fethiye Haber Merkezi ANASAYFA O altă faţă a activităţii didactice Activitatea didactică pe lângă dăruire şi talent presupune şi multă trudă. Adeseori cei mai mulţi dintre noi vedem doar o parte a activităţii didactice, lucrul efectiv la clasă cu elevii. Cealaltă parte a activităţii educatorului este uitată. Ce nu ştiu cei mai mulţi este că un profesor care se respectă trebuie să fie pus la punct. De aceea participă anual la cursuri de perfecţionare, sesiuni de formare, face parte din diverse comisii în cadrul şcolii. În realitate cele de ore de muncă pe săptămână sunt peste patruzeci de ore. Frumoasă şi grea ar spune mulţi însă profesorii vor spune întotdeauna despre ea cel puţin cinci cuvinte şi anume: suflet, pasiune, iubire, înţelegere, răbdare. O meserie grea ce are nevoie de vocaţie şi pregătire permanentă. O călătorie în timp plină de examene, inspecţii, tot felul de activităţi necesare procesului de formare individuală în paralel cu formarea altora. Un traseu plin de obstacole în care va învăţa mereu şi va împărtăşi din ce are. UDTR prin comisia de învăţământ este tot timpul la curent cu activităţile didactice acordând permanent sprijin logistic şi financiar pentru mai buna funcţionare a claselor de limba turcă. An de an tot ce înseamnă concursuri, olimpiade, programe, activităţi specifice sunt organizate cu sprijinul UDTR. Astfel ca o continuare a tradiţiei educaţionale a programelor de schimb de experienţă cu profesorii din Turcia catedra de limbă turcă şi nu numai, prin reprezentanţii săi profesori, directori, inspectori au participat în perioada 23 august - 2 septembrie 2013 la programul Schimb de experienţă cadre didactice - Fethiye 2013 organizat de UDTR. Celor 30 de cadre didactice le-a fost pregătit de către preşedinta comisiei de învăţământ UDTR, doamna Bormambet Vildan şi ehipa dânsei, membrii comisiei, un program de vizite prin şcoli şi licee din Fethiye, Dalyan, Ölüdeniz, Kayaköy. Acestui traseu educaţional i-a fost adăugat şi unul relaxant şi distractiv. Nu trebuie uitată contribuţia Federaţiei sindicatelor profesorilor Avrasia, un vechi colaborator al UDTR din Turcia care a desemnat o serie de directori de şcoli pentru a însoţi şi a împărtăşi grupului nostru din frumuseţile zonei. Itinerariul a cuprins: Saklıkent, Kanyon, Öğretmenin Yeri/ Locul Profesorilor, 12 insule, İnspectoratul Şcolar Fethiye, Ortaca, Dalyan, Sarıgerme, Liceul Ortaca, Şcoala Primară Ölüdeniz, Kayaköy, Kunburnu. Mulţumim colaboratorilor noştri, Federaţia Avrasia, datorită cărora am putut învăţa şi vedea atât de multe şi minunate lucruri. Totodată mulţumim UDTR pentru interesul acordat profesorilor, elevilor, învăţământului în limba maternă şi pentru acţiunile organizate şi desfăşurate an de an. Sperăm ca şi pe viitor acţiuni de acest gen să-şi găsească loc în agenda de activităţi a UDTR. Osman Melek

8 sayfa sayfa O Deputatul Iusein Ibram membru al delegaţiei guvernamentale române în vizită în Turcia delegaţie condusă de premierul Victor Ponta a efectuat o vizită oficială în Republica Turcia, în data de 19 septembrie, la invitaţia omologului său, Regep Tayyip Erdoğan. Din delegaţia care l-a însoţit pe primul ministru român a făcut parte şi deputatul Uniunii Democrate Turce din România, Iusein Ibram. Programul vizitei la nivel înalt în Republica Turcia a cuprins întâlniri cu preşedintele Abdulah Gül, cu premierul, Regep Tayyip Erdoğan, cu preşedintele Parlamentului, Cemil Çiçek, semnarea de acorduri guvernamentale dar şi depuneri de coroane de flori la Mausoleul lui M.K.Atatürk. Întâlnirea oficială dintre cei doi şefi de guvern în această toamnă vine să cimenteze cei 135 de ani de relaţii diplomatice dintre România şi Turcia. În cadrul discuţiilor bilaterale a fost subliniat faptul că relaţiile dintre România şi Turcia sunt din decembrie 2011 ridicate la nivelul de parteneriat strategic, cele două state având legături strânse în domeniul politic, economic, al apărării, al culturii şi în agricultură. Turcia a sprijinit intrarea României în NATO în timp ce România a devenit un susţinător al intrării Turciei în UE. Conform declaraţiilor premierului Victor Ponta în cadrul vizitei au fost semnate 6 acorduri care prevăd şi reglementează domenii importante dar în mod special unele se referă la faptul că România încearcă şi va reuşi să faciliteze sistemul de vize. Premierul român a declarat: Am discutat despre proiecte concrete şi, în mod sigur, securitatea energetică reprezintă pentru Turcia şi pentru România una din mizele cele mai importante ale anilor care vin. Vor lucra cei doi miniştri ai energiei la proiecte concrete de interconectare energetică între România şi Turcia în aşa fel încât, pe baze economice şi evident cu implicarea capitalului privat, România şi Turcia să îşi poată asigura reciproc şi să poată juca un rol important în regiune în ceea ce priveşte bătălia pentru securitate energetică. Premierul Regep Tayip Erdoğan a amintit în cadrul convorbirilor oficiale că volumul schimburilor comerciale dintre cele două state s-a cifrat anul trecut la 6 miliarde de dolari şi pe baza acordurilor semnate se preconizează ca acesta să crească la 10 miliarde. Primul ministru al Republicii Turcia a mai spus că în România îşi desfăşoară activitatea 7000 de firme turceşti şi pe baza schimbului de note verbale realizat în cadrul întrevederilor dar şi prin acordarea unei vize pe 5 ani pentru oamenii de afaceri turci va fi atinsă şi cifra de 10 miliarde de dolari realizată din schimburi comerciale. Premierul turc a mai declarat: Atitudinea constructivă a autorităţilor române permite ca aproximativ de cetăţeni turci şi de conaţionali să trăiască în pace şi bunăstare în România. Centrele culturale Yunus Emre din România şi Centrul Cultural de la Istanbul contribuie la dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor de prietenie dintre ţările noastre. Conform declaraţiilor deputatului Iusein Ibram în cadrul întâlnirii cu preşedintele Parlamentului, Cemil Çiçek a fost abordată problema construirii la Constanţa a unui Centru Cultural Turc, destinat promovării valorilor etnoculturale şi lingvistice ale turcilor dobrogeni, partea turcă arătându-şi disponibilitatea de a sprijini acest proiect. În cadrul întrevederii dintre cei doi premieri au fost abordate şi aspecte ale relaţiilor regionale şi internaţionale, s-a discutat situaţia Siriei asupra căreia punctele de vedere au coincis. Premierul român Victor Ponta a concluzionat: Europa are nevoie de Turcia, în egală măsură în care Turcia ar avea nevoie de Europa. Cred cu adevărat că o Europă care ar include Turcia este o Europă mai puternică, o Europă mai respectată pe plan internaţional şi că în mod sigur standardele europene ne fac pe toţi să progresăm în sensul democraţiei, al dezvoltării noastre economice şi al combaterii sărăciei, extremismului şi tuturor celorlalte aspecte negative ale societăţii noastre. La întrevederile bilaterale au luat parte şi ambasadorii României şi Turciei, Radu Onofrei, respectiv Ömür Şölendil. ACI KAYBIMIZ Değerli Milletvekilimizin İbraim Iusein' in ablası merhume Sadula Veza Hakkın rahmetine kavuşmuştur. Merhume Romanya Demokrat Türk Birlği Tulça şubesinin önemli bir üyesiydi. Onun hazırlamış olduğu yemeklerı ve Kaynana koroda yapmış olduğu çalışmaları ile herkezin hafızasında güzel anı olarak kalacaktır. Merhuma Allah' tan rahmet, ailesine sabır ve başsağlığı dileriz. Nur içinde yatsın, mekanı Cennet olsun! Allah Rahmet Eğlesin. Romanya Demokrat Türk Birliği Sorina Asan

9 sayfa sayfa Congresul Internaţional Polifonii culturale, limbă, cultură şi civilizaţie turcă în lume Vineri, 20 septembrie au debutat la Constanţa lucrările Congresului Internaţional Polifonii culturale, limbă, cultură şi civilizaţie turcă în lume. Congresul a fost organizat de Uniunea Democrată Turcă din România în parteneriat cu Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Ovidius şi a fost găzduit de Sala Senatului din campusul universitar constănţean. La congres au participat profesori universitari şi demnitari din Turcia, România, Cipru şi Kosovo, dar şi reprezentanţi ai Federaţiei Internaţionale a cadrelor didactice din spaţiul Euro-Asiatic (AVRASYA), organizaţie la care sunt afiliate asociaţii din domeniul învăţământului din 11 ţări. În cuvântul de deschidere, preşedintele UDTR, ing. Osman Fedbi a subliniat faptul că evenimentul face parte din seria de activităţi organizate de UDTR în scopul promovării şi dezvoltării limbii materne, şi constituie un bun prilej pentru participanţii din străinătate de a cunoaşte România, de a întări relaţiile patriei noastre cu ţările pe care le reprezintă. În replică, preşedintele Federaţiei Internaţionale a cadrelor didactice din spaţiul Euro- Asiatic (AVRASYA), Şuayip Özcan a declarat: Sunt pentru a treia oară în România şi m-am bucurat de fiecare dată aici, de ospitalitate. Astfel de întâlniri duc la o apropiere şi la o mai bună cunoaştere a profesorilor din cele două ţări, ceea ce contribuie la strângera legăturilor dintre România şi Turcia. Politica statului român faţă de toate minorităţile naţionale este demnă de apreciat. Au mai rostit alocuţiuni, subprefectul judeţului Constanţa, Iucsel Selamet, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz, profesorul turcolog Mustafa Ali Mehmet, preşedintele Asociaţiei Cadrelor Didactice din Învăţământul Tehnic din Cipru, Ahmet Arslan şi deputatul Muferra Şinik, Kosovo. În cadrul manifestării, preşedintele Federaţiei Internaţionale a Cadrelor didactice din spaţiul Euro-Asiatic, Şuayip Özcan (Turcia) a vorbit despre Locul Limbii Turce în Lume în timp ce profesorul dr. Bahattin Ergezer a prezentat o lucrare despre Istoria Culturii şi Educaţiei în Turcia. Deputatul Mufera Şinik a vorbit despre Învăţământul în limba turcă în Kosovo iar cercetătorul Tahir Bakal a prezentat o lucrare cu tema Industrializarea producţiei costumelor populare tradiţionale din diferite regiuni. Despre Imaginea turcilor în manualele de istorie din România în perioada post-comunistă a vorbit dr. Adriana Cupcea, cercetător la Universitatea de Vest din Timişoara iar dr. Sânziana Preda de la aceeaşi instituţie de învăţământ superior a prezentat un studiu de caz cu tema Învăţământ şi Etnie. Au mai susţinut lucrări profesorii turcologi, Mustafa Ali Mehmet şi Agiemin Baubec. Lucrările prezentate în cadrul congresului: Şuayip Özcan, preşedinte al Federaţiei Cadrelor Didactice din spaţiul Euro-Asiatic, Locul limbii turce în lume, Dr. Bahattin Ergezer, Preşedintele Asociaţiei Cadrelor Didactice din Spaţiul Euro-Asiatic, Cultură şi educaţie în istoria turcă, Muferra Şinik, deputat Kosovo, Învăţarea limbii turce în Kosovo, Tahir Bakal, cercetător, Clubul Tineretului şi Sportului Armelit, Industrializarea producţiei de costume populare tradiţionale Prof. Mustafa Mehmet, Prof. Agiemin Baubec, România văzută de doi călători celebri, Asistent Dr. Sânziana Preda, Facultatea de Sociologie şi Psihologie, Universitatea de Vest Timişoara, Învăţământ şi etnie. Studiu de caz, Adriana Cupcea, cercetător, Universitatea de Vest Timişoara, Imaginea turcilor în manualele de istorie din România în perioada postcomunistă, Ahmet Arslan, Preşedintele Asociaţiei Profesorilor din Învăţământul tehnic din Republica Turcă a Ciprului de Nord vor fi publicate într-o broşură în limbile română, turcă şi engleză. Congresul a fost organizat de comisia de învăţământ a UDTR şi coordonat de prof. Vildan Bormambet, inspector de specialitate în cadrul MEN. Ambasadorul Regatului Arabiei Saudite la Bucureşti, excelenţa sa Abdulrahman I Al Rassi a oferit o recepţie luni, 23 septembrie, cu prilejul Zilei Naţionale a ţării sale. Sărbătorită în fiecare an, la 23 septembrie, ziua naţională marchează constituirea Regatului Arabiei Saudite, în anul De ziua naţională, la Bucureşti, ambasadorul Abdulrahman I Al Rassi şi-a întâmpinat oaspeţii la intrarea în sala de bal a unui renumit hotel din capitală. Pe tot parcursul recepţiei, oaspeţii au avut posibilitatea să urmărească imagini din Ţara celor două moschei sfinte aşa cum mai este numită Arabia Saudită dar şi să servească produse culinare specifice bucătăriei arabe. Din meniu nu au lipsit mielul la proţap, fructele exotice şi cafeaua arabică preparată în mod tradiţional. Printre invitaţi s-a numărat şi ambasadorul Republicii Turcia, Ömür Şölendil dar şi alţi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice, acreditaţi în România. E.S ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti s-a întreţinut într-o atmoferă cordială cu secretarul general al UDTR, profesorul Ervin Ibraim dar şi cu alţi diplomaţi prezenţi la eveniment. La rândul său, ambasadorul Arabiei Saudite Abdulrahman I Al Rassi a discutat protocolar cu invitaţii. Nurgean Ibraim Ziua Naţională a Regatului Arabiei Saudite sărbătorită la Bucureşti Relaţiile diplomatice dintre România şi Regatul Arabiei Saudite au fost stabilite la rang de ambasadă în anul Ambasada României la Riad a fost deschisă în octombrie 1996, în timp ce ambasada Regatului Arabiei Saudite la Bucureşti, în Pentru musulmanii din România, Regatul Arabiei Saudite este ţara oraşelor sfinte Mecca şi Medina, acolo unde fiecare are datoria să ajungă măcar o dată pe parcursul vieţii. În fiecare an, Muftiatul Cultului Musulman din România organizează un pelerinaj la locurile sfinte, pelerinaj ce precede Sărbătoarea Sacrificiului. Sorina Asan

10 sayfa sayfa Poporul chinez şi cel român sunt prieteni vechi şi buni la cel mai înalt nivel. Prefectul Eugen Bola a mai spus: am avut un parteneriat deosebit de fructuos între Instituţia Prefectului şi Consulatul General al Republicii Populare Chineze. Ne-am întâlnit în cadrul unor acţiuni desfăşurate în parteneriat şi rezultatele au fost cele mai bune. La recepţia oferită de diplomatul chinez a participat şi secretarul general al Uniunii Democrate Turce din România, prof. Ervin Ibraim care a transmis felicitări poporului chinez cu prilejul Zilei Naţionale din partea comunităţii turce din România. Printre invitaţi s-au numărat subprefectul judeţului Constanţa, Iucsel Selamet, muftiul cultului musulman din România, Murat Iusuf, directorul CCINA, Dănuţ Jugănaru, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Füsun Aramaz, viceconsulul Federaţiei Ruse la Constanţa, Vitaly German, consulul onorific al Italiei la Constanţa, Adrian Bavaru dar şi membri ai comunităţii chineze din Constanţa, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai vieţii culturale. Sorina Asan Cea de a 64- a aniversare a Republicii Populare Chineze a fost marcată la Constanţa printr-o recepţie oferită de consulul general Su Yanwen şi de soţia excelenţei sale, Zhen Şuquin, sub semnul prieteniei româno-chineze. Invitaţii au fost primiţi de consulul general Su Yanwen în acordurile ritmurilor muzicii tradiţionale chinezeşti şi s-au întreţinut cu excelenţa sa într-o atmosferă cordială, în limba română. În debutul evenimentului, consulul general al Republicii Populare Chineze la Constanţa a declarat: Poporul chinez şi cel român sunt prieteni vechi şi buni. Ţările noastre se respectă reciproc, se înţeleg şi se sprijină dintotdeauna. În ultimii ani, colaborarea noastră din domeniul politic, economic şi umanitar s-a dezvoltat continuu. În România putem găsi uşor în magazine produse made in China şi în China, din ce în ce mai mulţi oameni au început să consume vinul românesc, de Murfatlar, de pildă. Diplomatul chinez a mai spus că în luna martie, preşedintele chinez Xi Jinping a declarat că Visul Chinei va fi îndeplinit în următorii 7 ani când societatea chineză va prospera moderat. Marea renaştere a naţiunii chineze va avea loc când va fi aniversat centenarul republicii, atunci când China va fi mult mai modernă, iar societatea, prosperă, democratică şi cu un înalt nivel de civilizaţie. Visul chinez este legat nu numai de ţara noastră, de naţiunea noastră ci de fiecare chinez şi are strânsă legătură cu pacea, colaborarea şi dezvoltarea mondială, a concluzionat consulul general al Republicii Populare Chineze la Constanţa Su Yanwen. Prezent la eveniment, prefectul Eugen Bola a subliniat faptul că ultima vizită guvernamentală întreprinsă de premierul Victor Ponta a marcat un pas extrem de important pe linia strângerii relaţiilor cu această Mare Putere. Domnul prim-ministru, Victor Ponta a lansat în cadrul unei conferinţe de presă un nou concept acela de parteneriat special pe care România şi China îl consideră că îl au. Premierul român a propus ca la anul, când China va aniversa 65 de ani de la proclamarea Republicii, cele două state să semneze un parteneriat strategic astfel încât relaţiile să se ridice Kuran-ı Kerim Kursları İslam, ilme, okumaya, öğrenmeye büyük önem vermiş, ilim öğrenmeyi kadın-erkek her Müslüman a farz kılmıştır. Bu konuda karşılaşılabilecek bütün zorluk ve meşakkatlere rağmen ilim öğrenmeyi tavsiye ederek, ilim rütbesini en büyük rütbe olarak kabul etmiştir. Sevgili Peygamberimize ilk vahy olunan ayet de Oku emriyle başlamıştır. Peygamberimiz (S.A.V.) in Sizin en hayırlınız Kur an ı öğrenen ve öğretenlerinizdir müjdesine nail olabilmek için kitabımızı okumamız gerekiyor. Hadis-i şerifteki müjdeye bugün de nail olmak isteyenlere Rabbimiz bir çok kapılar açıp kolaylıklar göstereceğine inanıyoruz. Her sene olduğu gibi bu sene de Romanya Müslümanları Müftülüğü hanımlara Kuran-ı Kerim ve Dini Bilgiler kurslarını başlattı. Hanımlara Elazığ Fırat Üniversitesi İlahiyat Fakültesi mezunu Nilgün Güneş hanım ders veriyor. Bu sene 19 hanım derslere katılıyor. Hanımların ortalama yaş seviyeleri 50 cıvarında olmasına rağmen Kur an öğrenmede oldukça azimli ve başarılılar. Kur an-ı Kerim yeni öğrenen hanımlara hafta içi ders saati 9:00-12 arası. Aynı zamanda Kur an-ı Kerim geliştirmek için ve mealini oğrenmek için 25 hanımdan oluşan başka bir grup Pazartesi ve Carşamba günleri saat 12:00-13:00 araları derslere katılıyorlar. Aynı şekilde Yasin, Tebarek, Amme, Duhan surelerini mealleri ile öğreniyorlar. Romanya da Müslüman bayanların her geçen gün Kuran öğrenmeye ve vaaz dinlemeye ilgilerinin arttığı görüyoruz. Bu derslerden istifade etmeye çalışalım, çocuklarımızı, torunlarımızı hatta bizler büyükler olarak bu güzel dersleri kaçırmayalım dinimizi öğrenmeye çalışalım. Derslere gelen hanımları sizlere tanıtıyoruz: Leila Gafar, İaia İlmie, Osman Asie, Mustafa Nadire, İbadula Belkis, Temur Gulendan, Malaomer Feridan, Begali Urfet, Abselam Özden, Mustafa Fetie, Dervis Esen, Huseinoglu Halide, İbadula Camer, Vuap Nursen, Amet Chevser, Faic Caimet, İbraim Emel, Iomer Lakme, Telev Nurten. Ömür üç gündür. Dün, bugün, yarın. Dün geçti. Yarına çıkıp çıkmayacağımız belli değil. Bir saat, bir dakika sonra nerede, ne vaziyette olacağımız belli değil. O halde, içinde bulunduğumuz zamanın ve yaşadığımız anın kıymetini bilelim, güzel amellerle ömrümüzü süsleyelim. Giden vakit, geçen zaman bir daha ele geçmeyecek olan, tükenen ömür sermayemizdir. Bu sermayenin bizlere verilen en büyük servet olduğu bilinciyle doğru zamanda doğru işler yapmaya gayret etmeliyiz. Firdes Musledin

11 sayfa sayfa Zilele Oraşului Hârşova Oraşul Hârşova a sărbătorit ce a de-a X a ediţie a Zilele Oraşului Hârşova care a coincis cu Zilele Recoltei. Manifestarea s-a desfăşurat pe o perioadă de trei zile consecutiv. Sărbătoarea se va desfăşura în centrul civic al oraşului. În prima zi a festivităţilor s-a desfăşurat în foaierul Casei de Cultură unde au fost sărbătorite 16 familii care împlinesc 50 de ani de căsătorie. Sâmbătă a avut loc întâlnirea cu tinerii oraşului, plecaţi în cele patru zări, care au făcut şi fac faimă oraşului, au participat toţi conducătorii de unităţi economice, foşti conducători ai oraşului. Cele trei zile de sărbătoare au culminat cu Ziua Recoltei, unde au fost invitaţi producători agricoli să-şi expună produsele. Ansamblurile folclorice din zonă au susţinut un spectacol plin de muzică şi dansuri folclorice. Hırsava Martıları, ansamblul Uniunii Democrate Turce din România filiala Hârşova ne-au reprezentant etnia cu mare cinste. Rodul Pământului - Zilele Recoltei la Cumpăna Anul acesta, sute de invitaţi din ţară şi străinătate, ansambluri folclorice, meşteri populari şi oameni dragi satului românesc au sărbătorit cea de- a 11 a ediţie a Festivalului Rodul Pământului - Zilele Recoltei la Cumpăna. Organizatorii au pregătit un meniu care se numeşte "etniile Dobrogei". "La aperitiv avem şuberec şi plăcintă de praz, sărmăluţe, tochitură cu mămăliguţă, iar la desert avem plăcintă dobrogeană şi baclavale", au spus organizatorii. Doamna primar Mariana Gâju declara Este mai mult decât o tradiţie. Este o sărbătoare a tuturor celor care trăiesc de pe urma pământului. Anul acesta, avem prezenţi tot ce înseamnă agricultură, de la fermieri, pomicultori, viticultori, până la crescători de animale şi apicultori. Ceea ce este frumos, este faptul că ni se alătură meşteşugari începând de la Horezul, Harghita, Hunedoara, Piatra Neamţ, Suceava, Prahova, din regiunile cele mai frumoase ale României, care îşi expun covoarele frumos ţesute de mâinile gospodinelor şi care prind în tabloul lor florile României, renumitele vase de Horezu. Avem, de asemenea, sculpturi în lemn de Harghita, mileurile lucrate de mâinile gospodinelor din Ardeal. Avem, totodată, producători de carne, nu numai din judeţul Constanţa, ci şi pe renumiţii maramureşeni, care au venit să ne încânte cu produsele lor specifice. Vreau să vă spun că ne-am dorit să avem aici la Cumpăna tot ce înseamnă agricultură, pentru că am credinţa că pâinea cea de toate zilele este cea mai de preţ pentru noi, românii. Unii spun că sunt vise, însă sunt realizări posibile pentru că pământul bun pe care îl are ţara noastră nu îl au alte ţări. Ansamblul filialeı Cumpăna a Uniunii Democrate Turce din România Kardelen a prezentat un frumos program de dansuri tradiţionale turceşti. Pagină realizată de Nilgün Panaitescu Multiculturalism, moşteniri culturale, dialog interetnic Reunirea membrilor uniunii turce de orice opinii doritori să discute împreună a devenit de o bună bucată de vreme preocuparea organizaţiei noastre. Cu toate că pentru prezentul proiect comisia de cultură îşi propusese o temă culturală, abordarea acesteia a fost direcţionată pe evidenţierea strategiilor de lucru în vederea protejării şi îmbunătăţirii vieţii sociale a minorităţilor etnice din România. Simpozionul a început la ora 11.00, în data de 12 septembrie în sala de conferinţe a unui complex din Predeal. Asumându-şi întreaga istorie, delegaţii filialelor noastre, de această dată ca vorbitori, au expus surprinzător de detaliat existenţa şi perspectiva existenţialistă a etnicului turc. Am observat că atât comunicările cât şi interpretările au surprins trăsăturile generaţiei noastre căutând să răspundă problemelor specificului culturii noastre şi a relaţiilor cu celelalte culturi. Au fost prezentate date pe lângă povestiri fascinante alături de o serie impresionantă de amintiri ale lor. Au fost înfăţişate în Power-Point scurte documentare din istoria, arheologia, arhitectura, etnologia, mitologia, lingvistica şi literatura celorlalte comunităţi etnice care au fost urmărite cu un real interes. De altfel subiectele concursului de a doua zi au fost selectate chiar din aceste documentare iar această reîntoarcere la origini a fost transpusă într-o competiţie în care s-au aplicat şi s-au interpretat toate conceptele şi simbolurile dezvăluite în documentare. În concluzie, precizăm că ceea ce ne propusesem şi anume atragerea cât mai multor membri din cadrul comunităţii turce la acţiunile organizate de uniunea noastră a fost pe deplin îndeplinită. Pe de altă parte motivarea acestora în participarea la activităţi de acest gen în care se oferă informaţii despre cultura etniilor este dată chiar de îmbogăţirea experienţei activităţilor interculturale în cadrul unui grup şi dezvăluirea modificărilor esenţiale generate de interrelaţionare. Ar fi greu să stabilim de pe acum dacă această acţiune a determinat o cunoaştere şi o dezvăluire pătrunzătoare însă s-a putut constata cu uşurinţă că toţi cei evidenţiaţi şi premiaţi în simpozion şi concurs au avut parte de adevărată satisfacţie. Considerăm că acest gen de manifestare dă semnificaţie şi importanţă deosebită climatului cultural pentru că aduce la lumină fapte şi factori generatori ai unei morale şi a unui cod de viaţă. Cultivând sentimentul trecutului şi al viitorului nu ne rămâne decât să completăm petalele prezentului. Viaţa la urma urmei este cunoaştere iar la fericire, idealul acesteia ajungi doar printr-o asiduă cunoaştere.vă invităm să fiţi fericiţi. În perioada septembrie 2013, în Tulcea şi Băltenii de Sus s-a derulat a opta ediţie a proiectului Diversitate culturală. Scopul manifestării a fost acela de a promova imaginea comunităţii turce în rândul celorlalte minorităţi etnice care convieţuiesc în zona Tulcei, dar şi în rândul majorităţii. În proiect a fost inclus şi simpozionul cu tema Dobrogea zonă de convieţuire interetnică. În cadrul acestuia reprezentanţi ai comunităţii turce, ai celei aparţinând ruşilor lipoveni, precum şi ai comunităţii grecilor au prezentat tradiţii şi obiceiuri legate de sărbătorile religioase. După simpozion, comunităţile participante şi-au etalat frumuseţea dansului şi cântecului în cadrul unui spectacol folcloric. De asemenea, a fost organizată şi o expoziţie de costume tradiţionale vechi şi de publicaţii editate de U.D.T.R. Melek Osman DIVERSITATE CULTURALĂ Manifestarea a continuat cu un concurs de pescuit şi un concurs de îndemanare culinară, organizat în colaborare cu comunitatea ruşilor-lipoveni din localitatea Băltenii de Sus. Evenimentul s-a bucurat de un real succes, având în vedere participarea numeroasă a celorlalte comunităţi din zonă. Panaitescu Nilgun

12 sayfa sayfa İslâm ın beş esasından birisi de hac dır. Medine de hicretin dokuzuncu yılında farz kılınmıştır. Yüce Allah a kulluk maksadıyla yapılan hac, hem mal ve hem de beden ile yapılan bir ibadettir. Hac; akıllı, ergenlik çağına gelmiş, hür ve zengin olan her Müslüman üzerine farzdır. Haccın farz oluşuyla ilgili olarak Kur an-ı Kerim de şöyle buyurulmuştur: Gitmeğe gücü yetenlerin Kabeyi ziyaret etmeleri, Allah ın insanlar üzerinde bir hakkıdır (Âl-i İmran Suresi, Âyet: 97). Bu ayet-i kerimeden de anlaşılacağı gibi hac da aranan zenginlik zekat ve kurbandaki gibi nisab a bağlı değildir. Kişinin hacca gidip gelecek kadar parası varsa ve hac yolculuğu süresi boyunca çoluk çocuğuna yetecek kadar nafaka bırakabiliyorsa o kişiye hac farzdır. Aynı zamanda aile efradının giyecek ve yiyecek borcunun da olmaması gerekiyor. Bir Müslüman bir vesile ile, (şoför olarak, görevli olarak veya davetli olarak) hac döneminde orada bulunur ve hac görevlerini yerine getirirse yine hacı olur. Yani kişi böyle bir görevle hacca gider de daha sonra zengin olursa tekrar hacca gitme mecburiyetinde değildir. Önemli olan, Müslüman ın ömründe bir defa hacca gidip hac la ilgili görevleri yerine getirmesidir. Yüce Peygamberimiz (S.A.V.) de şöyle buyurmuştur: İslâm beş esas üzerine kurulmuştur: Allah tan başka ilah olmadığına ve Muhammed in Allah ın Resülü olduğuna şahitlik etmek, namaz kılmak, zekat vermek, Kâbeyi ziyaret etmek ve Ramazan orucunu tutmak. (Buhari, İman, 2) Haccın mü minlere birçok faydası vardır. Bu faydaları şöyle özetleyebiliriz: Allah rızası için hac ibadeti yapan kimsenin küçük günahları affedilir. Nitekim Peygamber Efendimiz: Kim Allah için hacceder de hac esnasında kötü sözlerden ve Allah a karşı gelmekten sakınırsa, annesinin onu doğurduğu günkü gibi (günahlarından arınmış olarak) hac dan döner buyurmuştur. (Buharı, Hac, 4) Bu hadis-i şeriften anlaşılacağı gibi öncelikle hac ibadeti yalnız Allah rızası için yapılmalı, gösteriş ve riyadan da uzak olmalıdır. Yüce Rabbimiz Kur an-ı Kerimde; Haccı ve umreyi Allah için tamamlayın buyurmaktadır. HAC İBADETİ Bu nedenle, kişi hacca giderken kul hakkıyla gitmemelidir. Mutlaka akraba ve komşularından helallik almalıdır. Varsa işlediği büyük günahları kesinlikle terk etmeli, tövbe etmeli ve tekrar aynı günahlara dönmemeye karar vermelidir. Hac bir sabır okuludur. Hac ibadetinde birtakım meşakkat ve zorluklar vardır. Hiçbir ibadette kolaylaştır ibaresi yokken, haccın niyetinde, Bunu bana kolaylaştır ibaresi bulunmaktadır. Bu nedenle hacı adayları, hac yolculuğu esnasında ve hac farizalarını ifa ederken karşılaştıkları her türlü sıkıntılara sabretme mecburiyetindeler. Hiçbir şekilde başka hacı adaylarına eziyet etmemeleri gerekir. Örneğin; Tavaf esnasında çoğu kez hacılarımız hacerul esvedi öpmek isterken başkalarına eziyet etmektedirler. Halbuki hacerul esvedi öpmek sünnet, başkalarına eziyet etmek ise haramdır. Bu nedenle hacılarımız son derece sabırlı olmalıdırlar. Hac, İslam daki tevhid inancının en güzel göstergesidir. Hac esnasında dünyanın her tarafından gelen, renkleri, dilleri, ırkları ve kıyafetleri farklı Müslümanlar, her türlü vasıf ve rütbelerini bırakarak, beyaz ihramlar içerisinde Beytullahı tavaf ederken, sa y yaparken, Arafat ta, Mina da ve Müzdelife de adeta tek bir vücut oluşturmaktadırlar. Çünkü diller ve renkler farklı olsa da aynı samimi duygularla hep birlikte; Lebbeyk, Allahümme lebbeyk, Lebbeyke la şerike leke lebbeyk. İnnel hamde ve nimete leke vel mülk, La şerikelek. (Allahım davetine isteyerek uydum, emrine amadeyim. Eşin ve ortağın yoktur. Sana yöneldim, hamd senin, nimet senin, mülk de senindir. Eşin ve ortağın yoktur) sedalarıyla o mukaddes beldeleri inletmektedirler. Hac ibadeti sayesinde Müslüman, Peygamberimizin doğduğu, büyüdüğü, Kur an-ı Kerim ayetlerinin indiği, inanç uğruna çeşitli sıkıntı ve ızdırapların çekildiği, İslâm Dininin dünyaya yayıldığı, her köşesi mübarek hatıralarla dolu olan kutsal yerleri ve makamları görür, böylece de maneviyatını yükseltir ve dini duygularını kuvvetlendirir. Hazırlayan: Firdes Musledin Alfabetul Convieţuirii Uniunea Democrată Turcă din România a participat în perioada septembrie a.c. la prima ediţie a festivalului Alfabetul Convieţuirii iniţiat de Uniunea Elenă din România şi cofinanţat de Primăria municipiului Ploieşti şi Guvernul României prin Departamentul pentru Relaţii Interetnice. Obiectivul general al proiectului, desfăşurat sub egida Reprezentanţei Comisiei Europene în România îl constituie promovarea diversităţii etnice, culturale şi lingvistice din România prin intermediul elementelor tradiţionale specifice tuturor minorităţilor naţionale. La festival au participat formaţii artistice şi folclorice ale comunităţilor etnice din România. Manifestarea a început cu defilarea ansamblurilor participante, continuând cu deschiderea oficială şi spectacole, la care au participat armeni, greci, albanezi, bulgari, croaţi, evrei, germani, maghiari, polonezi, romi, ruşi-lipoveni, sârbi, cehi, slovaci, turci, tătari, ucrainieni, ruteni. Alături de aceştia au invitate ansamblurile Dimum Bulgaria, Floare de cireş, România, Ionuţ Galani Band şi Olga Bălan, Andreea Brassi, Alessio Brassi, Ennio D Allessandro Italia. UDTR a fost reprezentat de ansamblurile Fidanlar şi Ay Yıldız din Constanţa. Romanya nın Ploieşti kentinde yapılan ve 18 azınlığın kültür komisyonları başkanlarının katıldığı toplantıya Türk-Yunan dostluğuna damga vurdu. Toplantıya Türk Birliği Kültür Komisyonu başkanı ve Azınlıklar kültür komisyonu başkanı olarak katıldım. Romanya'nın Ploieşti şehrinde ev sahipliğini Yunan Azınlık Başkanlığının yaptığı Kültür Festivaline 18 kültür azınlık temsilcileri olarak katıldık. Gecenin en büyük sürprizini ise Türk Birliğine Yunan azınlığın milletvekili Zisopol Dragoş Daniel bizlere yaptığı güzel jest oldu. Yunan milletvekili Zisopol Dragoş Daniel in hazırlattığı Türkiye ve Yunanistan bayraklı pasta'nın ilk kesmesi için 18 ülkenin Azınlıklar Kültür Komisyonu başkanı olduğumdan dolayı beni davet ederek Türk ve Yunan dostluğunu pekişmesi bakımından örnek davranış gösterdi. Bizlere o an çok güzel duygular yaşattı. Yunan milletvekilinin yaptığı bu jest karşısında bir hayli duygulandım. Yunan milletvekiline teşekkür ederek Türk Yunan dostluğunun gelişmesi beraberce çalışmaya devam edeceğini belirttim. Serin Türkoğlu Omer Minever ROMANYA DA TÜRK-YUNAN DOSTLUĞU

13 sayfa sayfa Candan Erçetin Türkiye nin geçirdiği en soğuk kışlardan birinde doğdu. 10 Şubat a denk gelen doğum günü, onu birçok özelliğini taşıdığına inandığı kova burcunun üyelerinden biri yapmıştı. Üç yaşında, babasının öğretmen olarak tayin olduğu Almanya nın Frankfurt a bağlı Hanau kasabasında Almanca ile tanıştı. Üç buçuk yıllık görev süresinin sonunda çocukluğunu ve ilkokul yıllarını geçirdiği, Kırklareli ne geri döndü. Girdiği parasız yatılı sınavlarında Galatasaray Lisesi ni kazanınca, annesi onu elinden tuttuğu gibi İstanbul a getirdi. Annesi Kırklareli ne yalnız döndü ve o, 11 yaşında bu dev şehirde tek başına kaldı. Hayatla erken yaşta yüz yüze kalışı, kendi yaşındaki kız öğrencilerle birlikte geçirdiği yatılılık yılları, karakterinin oluşmasına büyük etkilerde bulundu. Aynı zamanda, 1979 yılında girdiği İstanbul Belediye Konservatuarı nda Şan eğitimine devam ediyordu. Galatasaray Lisesi ni bitirdikten sonra, yakınlarının "şöyle doktorluk, mühendislik gibi hayırlı bir meslek" edinmesi yolundaki feryatlarına aldırmaksızın ilk tercihlerinden biri olan İstanbul Üniversitesi Klasik Arkeoloji bölümüne girdi. Üniversitenin son yılı olan 1986 da büyük bir tesadüf sonucu Norveç Oslo da düzenlenen Eurovision Şarkı Yarışması nda "Klips ve Onlar" grubunun bir üyesi olarak Türkiye yi temsil etti. Grup o zamana kadarki en iyi dereceyi almış, dokuzuncu olmuştu. Bazıları için büyük bir müzikal kariyerin başlangıcı gibi duran bu olaya rağmen, çok severek devam ettiği Arkeoloji eğitimini burada sonlandırmak istemedi ve kazandığı bursla yüksek lisans yapmak üzere Viyana Üniversitesi ne giderek henüz başlamış olan müzikal kariyerine son verdi. Profesyonel müzik hayatını, 1989 yılında "Siyah & Gümüş" adlı gece kulübünde, Arie Antique ve Chansons söylemeyi şart koşarak tekrar denedi. Bu sırada, menajerlik ve sahne organizasyonu gibi alanlarda çeşitli şirketlerde çalışıyordu. Bu işlerde kazandığı deneyimler, ona çok sonraları kendi albümlerini çıkardığında oldukça faydalı oldu yılının Temmuz ayında da ilk solo albümü olan "Hazırım" yayınlanmıştı. İlk albümünde doğup büyüdüğü Trakya nın ve ailesinin kökeni olan Makedonya nın ezgileri ağırlıktaydı. Daha sonraki tüm çalışmalarında da bu yörelerin müziğinden ilham almaya devam etti yazında Türkiye için bir ilke imza atarak "Sevdim Sevilmedim" adlı remix albümü çıkardı. Türkiye ilk kez tanıştığı remix kavramını sevmiş, şarkının değişik versiyonları ülkenin birçok yerindeki yazlık mekanların en çok çalınanlarından biri olmuştu. "Sevdim Sevilmedim"i, 1997 yılında çıkan ikinci solo albümü "Çapkın" izledi. Bu albümde yer alan "Yalan" ve Onlar Yanlış Biliyor adlı şarkılar ise radyoların en çok çalınanlar listelerinin ilk sıralarını paylaşıyorlardı Ağustos ayında "Oyalama Artık" adlı 2. remix albüm çalışması yayınlandı yılında çıkan Elbette albümü müzik kariyerinin dönüm noktası oldu. Albüme adını veren şarkı 1 yıl boyunca tüm listelerin 1. sırasında kaldı. Sözlerini kendi yazdığı Elbette 99 depreminin ardından yaralarını sarmaya çalışan Türkiye nin umut şarkısı oldu yılında ise kendi söz ve bestelerine ağırlık verdiği Neden albümü satışa sunuldu. Tam bir sorgulama niteliğindeki albüm kariyerinin daha da sağlamlaşmasına neden oldu. Haziran 2004 te MELEK albümü dinleyicisiyle buluştu. 14 şarkıdan oluşan albümün ilk klibi Melek isimli şarkıya çekildi. Bu albümde İstanbul için yazdığı Şehir adlı şarkı Ceza nın sözleri ve rap yorumuyla büyük beğeni topladı Türkiye de müzikoloji doktorası yapmakta olan Sofia Kompotiati den Yunanca dersleri almaya başladı. Klasik arkeoloji eğitiminden kalan Antik Yunanca bilgisinin de yardımıyla 1 yılın sonunda Yunancayı okur yazar hale geldi ve profesyonel müzik hayatının 10. yılı olan 2005 yılının Aralık ayında Türkiye ve Yunanistan da yıllardır söylenmekte olan ortak melodileri iki dilde seslendirdiği Aman Doktor isimli albümü hazırladı. Albümle beraber bu ortak melodilerin tarihi ve bilgilerini içeren bir kitap da sınırlı sayıda özel olarak yayınlandı. Şubat 2011 de ise Melek ve Wolf ikilisinden dünyaya gelen Paşa,Sultan, Zeus ve Hera aileye katıldı. Paşa, henüz bir yaşındayken Lopus hastalığına yakalanarak hayata veda etti. Temmuz 2011 de profesyonel müzik yaşamının 15. yılına özel hazırladığı "Aranjman 2011" adlı albümü dinleyicisiyle buluştu. Önce Fransızca sözleriyle tanınıp sevilen ardından da Türkçe ye uyarlanarak dillere dolanan 14 şarkının yer aldığı "Aranjman 2011" albümünde Candan Erçetin, şarkıları yarı Fransızca yarı Türkçe sözlerle yorumladı. Candan Erçetin in 7. albümü Milyonlarca Kuştuk 3 Haziran 2013 Pazartesi günü raflardaki yerini aldı. 15 şarkının yer aldığı albümde söz ve müziği Candan Erçetin e ait olan ve albüme adını veren Milyonlarca Kuştuk şarkısı, konusunu Zümrüd-ü Anka efsanesinden alıyor. Candan Erçetin, 2009 yılı itibariyle Galatasaray Üniversitesi nde Hukuk Fakültesi öğrencilerine diksiyon dersi vermektedir. TOP 10 RADIO T Septembrie 10- Demet Akalın...- Sepet 9- Gökhan Ozen...- Iki yeni yabanci 8- Mustafa Sandal...- Tesir altında 7- Kenan Doğulu & Ozan Doğulu.- Kız sana hayranım 6- Ajda Pekkan & Ozan Çolakoğlu... - Ara sıcak 5- Tarkan...- Firuze 4- Gökhan Tepe... - Adı aşk olsun 3- Söner Sarıkabadayı... - Kutsal toprak 2- Mabel Matiz...- Zor değil 1- Gülşen - Kardan adam

14 sayfa sayfa Çünkü, için kelimelerini uygun boşluklara yazarak cümleleri tamamlayınız. Sürekli takvime bakıyor... okulunu çök özlüyor. Çok özlediği... okulunun açılmasını istiyor. Leylek, kırlangıç gitti,... sonbahar geldi. Okuluna kavuştuğu... mutluluk içindedir. Aşağıdaki tekerleri ait oldukları araçla eşleştiriniz. Bu ayın harfi: K-k Türkçe: Romence: kat, Kaya, kemer kilogram, Karolin, kiwi Siz de K harfi ile başlayan Türkçe ve Romence kelimeler bulup boşluklara yazınız: Türkçe Romence Aşağıdaki kelime ve kelime grubunun anlamlarını yazınız. okul denilince aklınıza ilk gelen kelimeleri balonlara yazınız.

15 sayfa sayfa Pilaf cu vinete Friptură (Tandır) de miel la oală Ingrediente: 4 vinete 2 roşii curăţate şi rase 2 cepe 2 pahare de apă cu orez 3 pahare de apă cu apă fiartă ½ pahar de apă cu ulei de măsline mentă proaspătă şi mentă uscată 2 cubuleţe de zahar cubic sare Mod de preparare 1. Curăţaţi vinetele de coajă- gen pijama, tăiaţi bucăţele şi lăsaţi-le pentru 10 minute în apă sarată. După cele 10 minute lăsaţi vinetele la scurs şi prăjiţi-le în ulei încins. Pentru a absorbi uleiul în exces se pun pe proasape de hârtie. 2. Într-o oală se încinge uleiul, se căleşte ceapa şi se adaugă roşiile rase şi se călesc. Peste acest amestec se adaugă orezul curăţat şi spălat. 3. Peste orezul călit se adaugă şi bucăţelele de vinete prăjite, apa fierbinte şi sarea. Se fierbe la foc mic 150 minute. 4. Când orezul este gata se adaugă menta proapătă şi cea uscată tocată mărunt. 5. Se serveşte călduţ sau rece. Ingrediente: 4 bucăţi de miel 2 căţei de usturoi ½ pahare de apă fierbinte o linguriţă de piper boabe 2 linguri de cimbru 2 linguri de ulei sare Mod de preparare: 1. Curăţaţi carnea de grăsimea în exces, spălaţi-o şi uscaţi-o. 2. Presăraţi sare şi făină pe carne. 3. Într-o oală sub presiune se pune uleiul şi se încinge uşor. Rumeniţi uşor carnea pe ambele părţi. 4. Adăugaţi usturoiul curăţat, boabele de piper, cimbru şi ½ pahar de apă fierbinte şi închideţi capacul la oală. Lăsaţi la fiert pentru 45 de minute. Paltıcanlı Pilav MALZEMELER 4 adet patlıcan 2 adet büyük rendelenmiş domates 2 adet soğan 2 su bardağı pirinç 3 su bardağı sıcak su 1 çay bardağı zeytinyağı Taze ve kuru nane 2 adet kesme şeker Tuz 1. Alacalı soyup küçük küpler halinde doğradığımız patlıcanları 10 dakika tuzlu suda bekletelim, suyunu iyice süzüp kuruladıktan sonra kızgın yağda kızartalım. Fazla yağını kağıt havlu ile alalım. 2. Bir tencereye zeytinyağını koyup mutfak robotu ile oldukça küçük doğradığımız soğanları kavuralım. Üzerine rendelenmiş domatesi ekleyip biraz pişirdikten sonra ayıklanıp sıcak suda bekletilmiş pirinçleri ilave edelim. 3. Kavrulan pirinçlerin üzerine kızarttığımız patlıcanları, sıcak suyu ve tuzu ekleyip yaklaşık 15 dakika kısık ateşte suyunu çekene kadar pişirelim. 4. Pilavımız pişince ince ince doğradığımız taze naneyi ve kuru naneyi ekleyip biraz demlendirelim. Ilık ya da soğuk servis edelim. Tencerede Kuzu Tandır MALZEMELER 4 parça kuzu kapamalık et 2 baş sarımsak ½ su bardağı sıcak su 1 tatlı kaşığı tane karabiber 2 yemek kaşığı kekik 2 yemek kaşığı sıvıyağ Tuz HAZIRLANIŞI 1 Kuzu etlerinin fazla yağlarını ayıklayın, yıkayıp iyice kurulayın. 2 Etlerin üzerine tuz ve un serpiştirin. 3 Düdüklü tencereye sıvı yağ koyarak iyice ısıtın. Etin her iki tarafını kızgın tencerede kızartın. 4 Sarımsakları, tane karabiberleri ve kekiği ile ekleyin. 5 ½ su bardağı sıcak su ekleyerek 45 dak. pişirin.

16 ADRESE UTILE Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1, Bucureşti tel-fax: Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa B-dul Ferdinand nr. 82, tel: , fax: Muftiatul Cultului Musulman din România str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa tel: T.I.A.D - Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea B-dul I.C. Brătianu nr. 7 etaj 1, Constanţa tel-fax: T.I.A.D. Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Bucureşti str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti tel-fax: , TUYAB - Uniunea Investitorilor Turci din România B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1, etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti tel: Romanya Türkiye Ticaret ve Sanay Odası Camera de Comerţ Bilaterală România-Turcia str. Austrului nr. 58, sector 2, Bucureşti tel: , fax: Colegiul Naţional Kemal Ataturk str. Română nr. 2, Medgidia tel: , Liceul Internţional de Informatică B-dul Tomis nr. 153, Constanţa tel: , Consiliul Judeţean Constanţa B-dul Tomis nr. 51 tel.: , fax: Prefectura Judeţului Constanţa B-dul Tomis nr. 51 fax: tel: , Primaria Municipiului Constanţa B-dul Tomis nr. 51 tel: Primaria Municipiului Mangalia Şos. Constanţei nr. 13 tel: Primaria Municipiului Medgidia Str. Decebal nr. 35 tel: Primăria Tulcea tel Prefectura Tulcea Consiluiul Judeţean Tulcea str. Păcii nr. 20 tel: Ministerul Adminiatraţiei şi Internelor Oficiul judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară Constanţa str. Remus Opreanu 1 tel-fax: Comandamentul Teritorial de Jandarmi Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 108 tel: , 956 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă Dobrogea al judeţului Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 110 tel: fax: B-dul Tomis nr. 67 tel: Direcţia Poliţiei de frontieră şi Inspectoratul Poliţiei de frontieră al. Zmeurei nr. 21, Constanţa tel: fax: Inspectoratul de Poliţie Constanţa B-dul Mamaia 104 tel: Poliţia Port Constanţa Poarta 2, Incinta Port tel: fax: Poliţia Municipiului Constanţa str. Ştefan cel Mare nr. 103 tel: fax: Poliţia Municipiului Mangalia Şos. Constanţei nr. 1 tel: fax: Poliţia Municipiului Medgidia str. Republicii nr. 15 tel: fax: Serviciul Poliţiei Rutiere B-dul Mamaia nr. 104, Constanţa tel: Ministerul Agriculturii, pădurilor şi Dezvoltării Rurale Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală Constanţa str. Revoluţiei din 22 Decembrie, tel: , fax: Centrul de scafandri B-dul 1 Mai nr , Constanţa tel: fax: Ministerul Culturii şi Cultelor Direcţia Judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 106 tel: Ministerul Apărării Naţionale Centrul Militar Zonal C-ţa str. Mircea cel Batran nr. 106 tel: fax: Ministerul Educaţiei şi Cercetării Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa str. Mihai Eminescu nr. 11 tel: fax: Ministerul Finanţelor Publice Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa B-dul Tomis nr. 51 tel: fax: Garda Financiară B-dul Ferdinand 68.B fax: tel.: , , Administraţia Finanţelor Publice Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 96 tel: fax: Administratia Finanţelor Publice Mangalia Şos. Constanţei nr. 13 tel: fax: Administraţia Finanţelor Publice Medgidia str. Decebal nr. 37 tel: tel-fax: , Direcţia Regionala Vamală Constanţa B-dul Tomis nr. 312 A tel: fax: Ministerul Justiţiei Curtea de Apel Constanţa str. Krikor Zambaccian nr. 1 tel: tel-fax: Tribunalul Judeţean Constanţa Secţia Civilă Comercială str. Traian 31 tel: tel: , , fax: , Sectia Penală B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4 tel-fax: Judecătoria Mangalia str. Mircea cel Bătrân nr. 4 tel: tel-fax: Judecătoria Medgidia str. Independenţei nr. 14 tel: tel-fax: Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Constanţa str. Decebal nr. 13 C tel: fax: Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa str. Decebal nr. 13.C fax: tel: , Ministerul Sănătăţii Direcţia Judeţeană de sănătate publică Constanţa str. Mihai Eminescu nr. 2 tel: , fax: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului Registrul Auto Român Constanţa, B-dul I.C. Bratianu nr. 250 tel: tel-fax: , Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Constanţa str. Lacului nr. 14 tel: , fax: Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa str. Poporului nr. 121 bis tel: S.C. Electrica S.A. Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Constanţa str. Nicolae Iorga nr. 89.A tel: fax: Congaz S.A. str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa tel: fax: Regia Autonomă Judeţeană de Apa Constanţa str. Călăraşi nr tel: , , RADET B-dul Tomis nr. 107, Constanţa tel/fax: Deranjamente DERANJAMENTE POSTURI TELEFONICE INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI INFORMAŢII DIVERSE Alte servicii DERANJAMENTE APĂ-CANAL DERANJAMENTE CONGAZ DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE ENERGIE ELECTRICĂ INFORMATII S.N.C.F.R POLIŢIA ClRCULAŢIE JANDARMERIE TELEGRAME TELEFONATE POLIŢIA DE FRONTIERĂ ASISTENŢA SOCIALĂ PROTECŢIA CIVILĂ Serviciul unic pentru apeluri de urgenţă