ROMANYA DEMOKRAT TÜRK BİRLİĞİ UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMÂNIA

Transkript

1 UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMÂNIA ROMANYA DEMOKRAT TÜRK BİRLİĞİ FEBRUARIE / ŞUBAT Anul IX 2007, Nr. 2 (140) VOCEA AUTENTICĂ ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE str. Bogdan Vodă, nr. 75, etaj 2 Tel/fax: 0241/ hakses@udtr.ro

2 CONDUCEREA U.D.T.R. COMITETUL DIRECTOR Preşedinte:... OSMAN FEDBI Prim-vicepreşedinte:... IUSEIN GEMAL Secretar General:... IBRAIM ERVIN Deputat:... IBRAM IUSEIN Vicepreşedinţi: HUSEIN CADIR... Preşedinte Organizaţia Judeţeană IAŞAR ENVER... Preşedinte Filiala ALI NURHAN... Vicepreşedinte Filiala OMER NAZIF... Secretar Filiala BORMAMBET VILDAN... Vicepreşedinte Filiala Medgidia ARIF MUGELIP... Preşedinte Filiala Mangalia MUSTAFA ASAN... Preşedinte Filiala Cobadin GAVAZOGLU RIZA... Secretar Filiala Techirghiol OSMAN ZIA... Preşedinte Filiala Băneasa MOLOGANI ACCAN... Preşedinte Filiala Babadag SEFSI TURAN... Vicepreşedinte Filiala Bucureşti CONSILIUL NAŢIONAL Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale: FERHAT NURTEN... Preşedinte Filiala Bucureşti ISMAIL DURAN... Preşedinte Filiala Brăila CERCHEZ ALI... Preşedinte Filiala Călăraşi TALIP LEMAN... Preşedinte Filiala Măcin OMER MEMNUNE... Preşedinte Filiala Isaccea MEMET REDVAN... Preşedinte Filiala Hârşova ALI ŞEFCHET... Preşedinte Filiala Eforie MUSA CAIDAR... Preşedinte Filiala Cernavodă SALIM GEAVIT... Preşedinte Filiala Tuzla BARI MUSELIM... Preşedinte Filiala Cumpăna AZIZ AZIZ... Preşedinte Filiala Văleni ŞACHIR CETIN... Preşedinte Filiala Făurei MEMIŞ CHEMAL... Preşedinte Filiala Carvăn MEMET SEBATIN... Preşedinte Filiala Fântâna Mare HUSEIN SELATIN... Preşedinte Filiala Medgidia ABDULA GHIULTEN... Preşedinte Filiala Galaţi HASAN NAZMI... Preşedinte Filiala Techirghiol Cuprins Editorial... 3 Speranţa într-un an mai bun... 3 Türk Birliğinde Aşure... 4 Aşure Günü... 4 Filiala Tuyla... 6 Aşure în Măcin... 6 Aşure la Tulcea... 7 Aşure la Techirghiol... 7 Filiala Medgidia... 8 Filiala Eforie... 8 Mecidize Şubemiz... 9 Comemorare - Grigore Chiazim...11 Ayın Röportajı...11 Managementul şi analiza învăţământului particular Osman Gazi ve Beylik Osman Gazi şi Guvernarea Din folclorul turcilor dobrobeni: Împodobirea miresei - (IV) Ayasofya Müzesi Cornelia Călin Bodea, Mirajul Orientului Deliorman Dobruca Etnik Gruplar Deliorman Dobrogea Grupuri Etnice Monografia insulei Ada-Kaleh -IV- (serial) Fecruarie Noaptea de februarie Şubat Bir erkeğin annesi olmak Cum seduci bărbaţii din Zodiac Preşedinte de onoare: ASAN MURAT PREŞEDINŢII COMISIILOR DE SPECIALITATE Învăţământ... - IBRAIM ERVIN Religie... - ISLAM REMZI Cultură... - GAFAR SERIN Femei... - AMET MELEK Tineret... - AMET BELKIZ Financiar... - DRAGOMIR NICUŞOR Cenzori... - ACCOIUM DURIE Juridic... - CONSTANTIN PĂLĂU COLECTIVUL REDACŢIONAL Redactor-şef adjunct: Panaitescu Nilgün Secretar de redacţie: Asan Murat Redactori: Gafar Serin, Musledin Firdes, Iomer Subihan, Ibraim Nurgean, Omer Minever, Sureia Şachir Adresa de corespondenţă: str. Bogdan Vodă nr. 75, etaj 2 Tel./Fax: hakses@udtr.ro publicaţia on-line: Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R. grafica: Fârtat Cicero I.S.S.N DIRECTOR OSMAN FEDBI Redactor-şef IBRAIM ERVIN Tiparul executat de: s.c. Golden Printing s.r.l. telefon

3 sayfa 5 Speranţa într-un an mai bun Anul 2007 promite să fie un an mai bun decât anul precedent. Acest fapt este întărit de programul de acţiuni culturale, educative şi religioase precum şi cel de editare de cărţi, adoptate de Consiliul Naţional al U.D.T.R. Avem prevăzute activităţi culturale de amploare cu impact larg în rândul comunităţii turce, acţiuni de promovare a limbii materne turce, de conservare a identităţii religioase islamice a etnicilor turci, de promovare a valorilor europene prin multiculturalitate şi interculturalitate. DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE! Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani İSTİKLÂL MARŞI Ne propunem să dezvoltăm proiecte comune în parteneriat cu instituţii importante precum Guvernul României Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti, Consulatul General al Republicii Turcia la, Direcţia de Cultură, I.S.J., I.S.J. Tulcea, Muftiatul Cultului Musulman, U.D.T.T.M.R., diverse O.N.G.-uri de prestigiu etc. Iată aşadar de ce suntem optimişti că, anul 2007 ne va confirma pe deplin aşteptările. Ervin IBRAIM, ervin@udtr.ro Kahraman Ordumuza Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian. Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, Viaţă-n libertate ori moarte strigă toţi. Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak, Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak. O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak; O benimdir, o benim milletimindir ancak! Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl! Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl? Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl Dalgalan sen de şafaklar gibi ey nazlı hilâl! Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!.. Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!.. Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi. Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl! Andrei MUREŞANU Mehmet Akif ERSOY DIN ACŢIUNILE UN IUNII

4 Februarie / Şubat 2007 s a y f a 6 s a y f a 7 Hicri takvime göre Muharrem ayının onuncu günü Aşure Günü dür. Muharrem ayı boyunca evlerde aşure pişirilmesi de adettendir. Bu yıl, geleneksel Aşure Günü 28 Ocak gününe rastladı. Biz de her yıl olduğu gibi bu geleneği yaşatmak adına mutfağımızda aşure pişirdik. 2 Şubat 2007 tarihinde tüm arkadaşlar birlik olarak çeşitli börekler hazırladık. Kadınlar arası bir davet hazırladık ve zamanımızı güzel bir şekilde değerlendirmeye çalıştık. Davetimize T.C. Köstence Başkonsolosun eşi Sn. Deria Ağca hanımefendi, Üniversite Türkçe Öğretmeni Sn. Emin Emel, eski Türkçe Müffettişi Sn. Firdes Gelal, Grigore Antipa Okulun Müdürü Sn. Nirvana Refi, Türk Birliğinde Aşure Romanya Müslüman Tatar Türklerin Demokrat Birliğin hanımları ve ev sahipliği yapan Türk Birliğin hanımları. Bu faaliyet hepimiz için bir yenilik getirdi, bazıları için yeni arkadaşlık bağları kuruldu, fikir ve tecrübe değişikliği hepimize yararlı olabildi. Gençlerimiz için de güzel bir örnek olabildik, Büyüklerimizden yemek tarifleri ve özelllikle aşure çorbası yeni yeni yapmaya öğrenme fırsatı bulabildik. Hoş sohbetle güzel vakit geçirdiğimiz kanaatındayım, dolayısıyla Romanya Demokrat Türk Birliğin yönetimine bu faaliyeti desteklediği için teşekkür ediyoruz ve nice bu tür faaliyetlerin devamını diliyoruz. Firdevs Musledin Kameri aylardan Muharrem Ayı, Kameri Takvime (Hilal Takvimi) göre İslâmi yıl başı kabul edilmiş ve bu aya Müslümanlar tarafından son derece saygı gösterilmiştir. Bugün de aynı hassasiyet gösterilmektedir. Zira Muharrem ayı Peygamber Efendimiz tarafından Şehrullah (Allah ın Ayı) olarak isimlendirilmiştir. İslâm-Türk geleneğinde önemli bir yer tutan Aşûra, özellikle Osmanlılarda Muharrem ayı Aşûra Ayı olarak kabul edilmiş ve manevi kültürümüzün ayrılmaz bir parçası olarak benimsenmiştir. Böylece de Aşûra gününe saygı göstermek İslâm geleneklerinden sayılmıştır. Konuyla ilgili olarak yapılan değişik anlatımlar birlikte incelendiğinde Aşûra ile ilgili İslam kültüründeki yaygın inanışı şöylece özetlemek mümkündür. Hz. Adem in tevbesi Aşûra günü kabul edilmiştir. Hz. Nuh un gemisi Cudi Dağı na bugün oturmuştur. Bunun için o gün şükür orucu tutmuşlardır. Hz. İbrahim o gün doğmuş ve Nemrud un ateşinden o gün kurtulmuştur. Hz. Yakup, oğlu Yusuf Peygamber e o gün kavuşmuştur. Hz. Musa ve kavminin, Firavun un zulmünden kurtulduğu ve Yahudilerin oruç tutmakla mükellef olduğu bir gündür. Bu sebeple Hz. Musa o gün oruç tutmuştur. Peygamberimizin sevgili torunu Hz. Hüseyin de Kerbela da yine o gün şehit edilmiştir. Muharrem ayının dokuzuncu-onuncu veya onuncu-on birinci günü tutulan oruca Aşûra Orucu denmektedir. Aşûra Orucu geleneğinin tarihi çok eskidir. Peygamberlerden Hz.İbrahim e, Hz. Nuh a, hatta Hz. Adem e kadar dayanır. Bu bakımdan Muharrem ayının onuncu gününe rastlayan Aşûra Günü, bütün ilâhi dinlerde önemli görülen ve oruç tutulan bir gündür. İslâmiyetten önce Cahiliyye devrinde Kureyş Kabilesinin Aşûra günü oruç tuttuğu ve Kabe örtülerini değiştirdiği; hatta Peygamberimizin de Mekke de iken bu orucu tuttuğu bize ulaşan sahih rivayetler arasındadır. Aşure Günü Peygamberimiz Hz. Muhammed (s.a.v.) den yapılan bir rivayete göre de durum şöyle açıklanmaktadır: Peygamber Efendimiz Mekke den Medine ye geldiği zaman Yahudilerin Aşûra Orucu tuttuklarını görünce, onlara tuttukları orucun mahiyetini sormuştu. Yahudiler de, "Bu büyük bir gündür. Allah, Musa yı ve kavmini o gün kurtarmış, Firavun ve kavmini o gün yok etmiştir. Bunun üzerine Musa (a.s.) da A1lah a şükretmek için o gün oruç tutmuştur. İşte bu sebeple biz de oruç tutuyoruz" diye cevap vermişlerdi. Bunun üzerine Peygamber Efendimiz (s.a.v.) Biz Musa ya sizden daha yakınız buyurdu ve Aşûra günü hem kendisi oruç tuttu ve hem de Müslümanlara oruç tutmalarını emretti. Fakat Ramazan orucu farz kılınınca, Aşûra gününde oruç tutmayı serbest bırakmıştı. Bundan sonra Müslümanlardan isteyen bu günde oruç tutmuş, isteyen de tutmamıştır. Bununla birlikte Peygamberimiz Aşûra günü oruç tuttuğu için bu orucu tutmak müstehap olarak (sevilen, beğenilen ibadet ) kabul edilmiştir. Ancak, Hz. Peygamber Efendimiz (S.A.V.), Müslümanların orucunun Yahudi1erden farklı olması için sadece Aşûra günü değil, Muharrem Ayının dokuzuncu-onuncu günü veya onuncu-on birinci günü oruç tutmalarını emretmiştir Bu nedenle de sadece Aşûra günü oruç tutmak mekruh görülmüştür. Böylece, dini örf ve adetlerimizin yaşatılmasında, tarihi geleneklerimizin devam ettirilmesinde Muharrem ayının ve aşure gününün önemi ortaya çıkmış oluyor. Ahmet ERDEM T.C. Köstence Başkonsolosluğu, Din Hizmetleri Ataşesi

5 Februarie / Şubat 2007 s a y f a 8 s a y f a 9 FILIALA TUZLA Miercuri 31 ianuarie 2007 m-am deplasat la Tuzla unde am avut o întâlnire cu conducerea filalei UDTR. La discuţii au participat un număr destul de însemnat de membrii care au dorit să îşi exprime bucuria şi satisfacţia vizavi de faptul că preşedintele filialei Tuzla încearcă permanent să organizeze acţiuni care aduc laolaltă majoritatea comunităţii turce de aici. La discuţii au participat aproximativ 30 de membrii. Anul 2007 se pare că va fi mult mai bogat în acţiuni culturale şi religioase care se vor derula fie la sediul filialei noastre, fie în diverse locaţii. Preşedintele filialei Tuzla d-nul Salim Geavit ne-a declarat că a reuşit să atragă sponsori care vor susţine relizarea unor proiecte ample. Este într-adevăr o veste îmbucurătoare ţinând cont că sponsorii nu sunt uşor de atras. În aceeaşi dată s-a organizat şi acţiunea religioasă Aşure la care au participat aproximativ 100 de persoane. Acest moment inedit a fost redat şi pe canalul de televiziune Naţional TV care a făcut cunoscut în imagini şi comentarii importanţa sărbătorii de Aşure. O contribuţie importantă la relizarea acţiunii a avut-o d-na Minever Semi, preşedinta comisiei de femei a filialei UDTR Tuzla. Bunătăţile servite au fost gătite de doamnele Salim Sevim, Mamut Ghiulsever, Amet Zebure, Mamut Elvie, Salim Sibel, Salim Georgeta, cărora le mulţumim pentru munca depusă. Aşure în Măcin Filiala Măcin a Uniunii Democrate Turce din România a serbat Ziua de Aşure cu o acţiune de mare amploare la sediul filialei la care au participat 30 de invitate. Acţiunea a fost organizată de preşedinta filialei d-na Talip Leman împreună cu doamnele Geafer Firdes, Ali Margareta cu fonduri alocate de U.D.T.R. La această acţiune au participat femei de diferite vârste care au contribuit cu diferite opinii, diferite reţete pentru mâncarea aşure. Pe lângă aşure-ul pregătit de doamnele Amet Nedia, Negip Bedia şi Haron Ruvedea s-au servit diferite plăcinte, prăjituri, De asemeni mulţumim sponsorului Salim Levent, care este prezent financiar ori de câte ori este necesar. După terminarea evenimentului, am vizitat acasă familia Cadâr a cărei fiică, Cadâr Cami, suferă de scleroză multiplă de 5 ani. Suferă, dar încearcă totuşi să îşi aducă contribuţia prin idei la bunul mers al comunităţii. Avem speranţa că se vor găsi oameni de suflet care vor încerca să o sprijine cu suma de 1000 RON, sumă necesară pentru efectuarea unor investigaţii medicale. Cei care doresc să o ajute o pot contacta la nr de tel 0241/ Vom reveni ori de câte ori vom fi chemaţi la acţiunile filialele noastre. sucuri şi cafele. Doamnele prezente s- au declarat mulţumite şi au beneficiat de atmosfera plăcută unde s-au putut întruni şi petrece o zi frumoasă. Printre participante putem menţiona doamnele: Abduraim Sucrie, Ali Talia, Suliman Fatma, Mudi Nevria, Taiorlu Minever, Abibula Emine, Dalip Sadet, Idaiet Magbule, Reşit Dilber, Iusein Halimea, Regep Camer, Cuvat Câimet, Osman Mesudea, Abdula Emilia, Eiub Anifea şi copii Talip Melek şi Amet Nerian. La această acţiune nu au fost uitaţi nici bătrânii şi bolnavii din oraş care au primit aşure. Sureia Şachir Firdevs Musledin Aşure la Tulcea Pe data de 2 februarie filiala Tulcea a Uniunii Democrate Turce din România a organizat Aşure unde toţi tulcenii s-au întrunit să guste din bucatele doamnelelor din grupul vocal Kaynanalar. Doamnele din Tulcea au fost mereu remarcate prin întrunirile făcute şi bucatele preparate săptămânal. Şi la această acţiune ca întodeauna au dat dovadă de multă iscusinţă şi talent prin prăjiturile şi plăcintele gătite. Un eveniment deosebit pentru a-i invita pe deputatul U.D.T.R d-nul Ibram Iusein şi imamul Nuredin Hamdi care au onorat cu prezenţa această activitate şi ne-au vorbit despre importanţa acestei tradiţii. La Aşure la Techirghiol Pe data de 17 februarie filiala Techirghiol a Uniunii Democrate Turce din România a organizat acţiunea Sărbătoarea Aşure la care au participat 60 de persoane. Organizatorii acestei acţiuni a fost preşedintele filialei d-nul Asan Nazmi şi secretarul filialei d-nul Riza Gavazoglu. D-na Menseit Seriha împreună cu celelalte doamne din Techirghiol au pregătit plăcinte şi prăjituri.programul a început cu citirea unor versete din Coran şi a unor rugăciuni. Printre invitaţi ne-au onorat soţia Consului această întrunire au fost invitaţi şi bărbaţii oraşului care au gustat din tradiţionalul Aşure. După informaţiile culese am aflat că prăjiturile au fost făcute de către doamnele Sadula Veza şi Reşit Nazie. Cele care au preparat aşureul sunt desigur doamnele de la corul Kaynanalar(Soacrele) care s-au arătat adevărate soacre pricepute. Doamnele sunt: Memet Muzaie, Islam Idae, Sadula Veza, Abdula Cader, Reşid Nazie, Osman Ghiulnar, Giolai Ficrie, Tairol Şirin, Şachir Binay, Mahmudi Nurten. Dacă încă nu le-aţi cunoscut pe vestitele soacre tulcene vă recomand când treceţi prin Tulcea să faceţi o vizită la sediul U.D.T.R. pentru a gusta din bucatele gospodinelor care au fost şi sunt mereu în topul soacrelor. Firdevs Musledin General al Republicii la d-na Deria Ağca, preşedinta Comisiei de Femei a U.D.T.R. d-na Melec Amet, şefa Comisiei de Cenzori D-na Durie Accoium. Îi mulţumim sponsorului Asan Nazmi care a fost alături de noi. Firdevs Musledin

6 Februarie / Şubat 2007 s a y f a 10 s a y f a 11 În data de 25 ianuarie 2006 m-am deplasat la filiala UDTR din Eforie, unde am dorit să realizez un reportaj cu preşedintele filialei d-nul Ali Şefchet şi membrii prezenţi. Am arătat că de acum încolo vom fi prezenţi ori de câte ori va fi necesar şi util la filiale pentru o mai bună informare a membrilor noştri care sunt dornici să cunoască o parte din activitatea acestora. Au fost prezenţi la discuţii membrii Asan Nevrie, Bechir Enver, Rustem Sibel. Din declaraţiile acestora a rezultat că îşi doresc ca membrii comunităţii să se întâlnească cât mai des, să cunoască mai bine problemele cu care se confruntă unii dintre ei, având speranţa că pot contribui şi ei la rezolvarea acestora. De asemeni sunt dornici să trăiască împreună momentele de bucurie prilejuite cu ocazia unor evenimente deosebite din cadrul comunităţii.preşedintele filialei, d-nul Ali Şefchet relata că ar fi ideal şi performant pentru membrii comunităţii dacă ar fi construit un sediu pe un teren concesionat de la Primăria Eforie, exprimându-şi speranţa că va fi sprijinit în demersul său de către actuala condu- FILIALA EFORIE cere U.D.T.R. mai ales că pentru uniunea noastră ar fi un câştig fiind o investiţie pe temen lung şi cu costuri destul de reduse. Această propunere este susţinută de toţi membrii filialei, aceştia promiţând că vor fi alături de d-nul Ali Şefchet ori de câte ori acesta îi va solicita. Un proiect destul de interesant, mai greu de realizat dar nu imposibil cum îl consideră preşedintele filialei, este acela de a se implica foarte serios în sprijinirea unor familii de etnie turcă din Eforie care nu sunt în legalitate cu documentele personale, respectiv nu au certificate de naştere, certificate de căsătorie şi cel mai important nu au cărţi de identitate, situaţie care îi defavorizează pentru obţinerea unui loc de muncă sau dreptul de a beneficia de ajutoare sociale acordate de primărie. Este mult de lucru, dar important este că există dorinţă de implicare pentru a oferi un dram de sprijin acestor oameni. Îi dorim succes şi putere de muncă d-nului preşedinte Ali Şefchet mai ales că în cursul anului 2007 conform proiectului de acţiuni culturale şi religioase ale filialei, acestea se vor derula cel puţin o dată la două luni. Vom reveni la filiala noastră cât mai des, încercând să culegem impresii direct de la membrii comunităţii noastre. Şachir Sureia Filiala Medgidia În data de 18 ianuarie 2007, m-am deplasat la Medgidia la sediul filalei noastre, unde m-am întâlnit cu membrii şi conducerea acesteia. Am purtat o discuţie cu d-nul Husein Selatin, preşedintele filialei. Dumnealui a recunoscut faptul că în cursul anului 2006 şi-au atins scopul propriu-zis, adică realizarea tuturor proiectelor culturale propuse. D-nul Selatin va solicita sprijin Comitetului Director pentru a se efectua reparaţiile necesare la acoperişul clădirii deoarece în urma ploilor apa se infiltrează în încăperi. De asemenea se vor solicita fonduri pentru zugrăvirea pereţilor exteriori. Referitor la proiectele culturale, anul 2007 va fi un an destul de bogat, inedit fiind un proiect privind elevii de etnie turcă din ciclul primar aparţinând Şcolii Generale Nr. 4 Medgidia. Proiectul îşi propune să-i aducă pe aceşti elevi la unde să viziteze muzee, delfinariul, acvariul etc. având astfel posibilitatea să vadă oraşul deoarece situaţia financiară a familiilor acestora nu le permite să facă vizite în alte localităţi. Prezente la discuţiile de la sediul filialei au fost doamnele Vildan Bormambet, Memedali Lale, Memedali Denisa, Abibula Lale, Abduraman Naila, Ali Dalida. Din discuţiile purtate cu ele a rezultat că majoritatea fiind salariate vor participa la bunul mers al filialei când au timp liber considerând că este obligaţia fiecărui turc să facă şi voluntariat pentru păstrarea obiceiurilor, tradiţiilor, religiei şi cel mai important, învăţarea limbii materne. M-am deplasat apoi acasă la familia Nezami Fatma care sunt membrii filialei U.D.T.R. Medgidia pe care i-am întrebat dacă sunt mulţumiţi de felul în care este percepută filiala noastră. Aceştia au apreciat pozitivă activitatea filialei noastre, considerăm că oamenii ar trebui să se întâlnească mai des, să comunice între ei, să lege prietenii durabile care să ducă la o mai puternică legătură în cadrul comunităţii. Personal, am speranţa că anul 2007 va fi un an mai bun, mai performant şi cu rezultate concrete, îmbucurătoare pentru Uniunea Democrată Turcă din România. Sureia Şachir MECİDİYE ŞUBEMİZ Romanya Demokrat Türk Birliği Mecidiye şubesi 2007 yılından ittibariyle Türk Birliği şubelerinin çalışmalarını başka bir tabloda tanıtmaya karar aldım. İstediğim şu: üyelerimizin evlerini ziyaret ederek daha yakından fikirlerini duymuş olduk. Genelde yaptığımız yazılar sadece şube yöneticileriyle olmuştur ve yeterli olmadığını anladım. Türk halkımızı daha yakından tanımak ve fikirlerini hesaba almak başarılı olabileceğini düşünüyorum. Geçen günler Mecidiye şubemizi ziyaret ettim; amacı 2006 yılın nasıl geçtiği ve 2007 yılında neler yapacaklarını bilmek. Sayın Husein Sebatin, Mecidiye şube başkanı, şunları ifade etti: 2006 yılında yaptığımız faaliyetlerden memnunuz amma yeterli değil. Bu yıl normalde yaptığımız faaliyetleri sunacağız amma çok önemli bir proje ortaya çıkartmak istiyoruz: Mecidiye 4 numaralı okulumuzda büyük sayıda öğrencilerimiz var ama maalesef maddi durumları gayet kötü. İnanın Köstence şehrini isim olarak duymuşlar ama nerede, nasıl bir yer, ne güzellikleri var kendi gözleriyle görememişler. Bütün Türkçe ders alan öğrencilerimizi gezilere çıkartacağız. Fakirliği az bir süre için onlara unutmalarını çalışacağız. Bu konuda ümit ediyorum ki Türk Birliği yönetim başkanlığı bize destek verecektir ve projemizi tamamlayabiliriz. Şubede konuşmalar bitince Nezami Fatma ailesini eve ziyaret ettim. Çok sevindiler ve şubemizin daha başarılı olması için şunları tavsiye ettiler: - üyelerimiz birbirlerine daha yakın olsunlar - büyük sayıda faaliyetlere katılsınlar - Türklüğü unutmamak için mücadele versinler. En azdan bu şartlar yerine getirilirse o zaman birlik ve beraberlik ifade edebiliriz. Nezami ailesinden ayrılmadan önce bütün aileye sağlık ve mutluluk diledim ve umutlarını kaybetmelerini önerdim çünkü, Türk Demokrat Birliği Türklük için çaba harcıyor. Hazırlayan Şakir Süreya

7 Februarie / Şubat 2007 s a y f a 12 s a y f a Şubat 2007 tarihleri arasında Romanya da bulunan Yalova Halk Eğitim Merkezinde görev alan sayın Osman Nergiz beyle bir röportaj yaptık. Rep.- Hoş geldiniz Romanya ya! Osman Nergiz: - Hoş bulduk.teşekkür ediyorum. Rep.:- Okuyucularımıza kendinizi tanıtır mısınız? O.N.:-Adım ve soyadım Osman Nergiz, 1964 Baykut doğumluyum. Türkiye de Yalova şehrinde yaşamaktayım.1979 yılında Yalova da Türk Halk oyunlarına başladım. Birçok yarışmaya katıldım. Bu yarışmalar sonucunda değişik derecelerimiz var dernek olaraktan yılında usta öğretici yani öğretmen olarak çalışmaya başladım.1986 yılında Yalova Halk Eğitim Merkezin de değişik okullarda görev yaptım yılında, Türkiye de şu anda çok popüler bir dernek olan YAFEM (Yalova Folklor Eğitim Merkezi) derneğinin kurucusu oldum. Halen Yalova da YAFEM de görev almaktayım. Bu zaman zarf içerisinde Kıbrıs, Moldova, Bulgaristan, Polonya, İtalya, Avusturya, Sardinya festivallerine katıldık. Şu anda da Romanya daki çalışmalarımıza devam ediyoruz. Rep.:-Romanya ya gelişinizin amacını öğrenebilir miyiz? O.N.:-Romanya ya geliş amacımızın başında Yalova da başlayan Türk Boyları Kültür Şöleni etkinliklerindeki tanıştığımız kardeşlerimizle yani Romanya Demokrat Türk Birliği kurumunun oyuncuları ile önce kardeşliğimizin var olduğunu öğrendik. Onlarla birlikteliğimizi sağladık. Buraya geliş amacımızın başında Birlik var. Birlik bize davetiye gönderdi. Bu davetin icabı, gereği Romanya ya gelmektir. Amacımız,bizim bilmediklerimizi Romanya daki De- AYIN RÖPORTAJI mokrat Türk kardeşlerimizden öğrenmek bildiklerimizi aynı şekilde bizim kardeşlerimize öğretmek ve soydaşlarımızı güçlendirmektir.bu konudaki çalışmalardan dolayı başta milletvekilimiz İbram İusein beye, Birlik başkanımıza Osman Fedbi beye, Melek Osman hanımefendiye, öğretmen Vildan Bormambet hanımefendiye sonsuz şükranlarımızı sunuyoruz. Rep.:-Romanya Demokrat Türk Birliği ile projeleriniz nelerdir? O.N.:-Romanya Demokrat Türk Birliği ile en büyük projelerimizin başında öncelikle onların elindeki varlıklarla bizim elimizdeki varlıkları birleştirip, güzel bir proje ortaya çıkarmak istiyoruz. Bu projeler başında festivaller düzenlemek, tiyatrolar yapmak, Türk halk müziği dalında çalışmalar yapmak, Türk sanat müziği dalında çalışmalar yapmak, karşılıklı okullar gezisi yapmak, yani Romen okulları da olur, bizim için hiç fark etmiyor, tabi önce Romanya Demokrat Türk Birliği olacak, dolayısıyla biz de bunlara katkıda bulunacağız. Birlikte proje ürettik. Örneğin, Romanya da yaşayan Türk soydaşları Türkiye deki insanların ortak noktası olan halk oyunlarını ortaya çıkarmak istiyoruz. Bunları bir şekilde araştıracağız. Araştırmaktaki en büyük desteğimizi milletvekilimizden bekliyoruz ve kurumunuzun daha güçlü olmasını bekliyoruz. Rep.:-Okuyucularımıza bir mesajınız var mıdır? O.N. :-En büyük mesajımdan biri daima birlik içerisinde olmalarını diliyorum. Sosyal ve kültür olaylarına daha bağlı olsunlar. Başarılarına yenilerini eklemelerini ve kendi kültürlerine daha çok sarılmalarını istiyoruz. Hepsine çalışmalarında başarılar diliyoruz. Bir sonraki gelişimizde de bütün gönül verenleri çalışmalarımızda görmek istiyoruz. Rep.:-Çok teşekkür ederim. O.N.:-Ben teşekkür ederim. Röportajı yapan Subihan İomer Comemorare - Grigore Chiazim Grigore Chiazim s-a născut la 12 februarie 1913, în Măcin, fiul lui Kiazim Beizat. Dragostea pentru muzică şi pasiunea pentru instrumentul care l-a consacrat mandolina, apare la vârsta de 7 ani. La vârsta de 18 ani hotărăşte să se dedice în totalitate mandolinei, plecând la Bucureşti. Aici a lucrat şi colaborat cu Radio şi Televiziunea Română o perioadă de 50 de ani de activitate continuă. În această perioadă realizează o creaţie discografică cu un număr de 28 de discuri dintre care putem aminti câteva: Muzică populară românească şi turcească, Cântec de joc turcesc, Ursăreasca, Geamparaua din Dobrogea, Bătuta de la Dunăre, ultimul disc fiind Grigore Chiazim-mandolina. A efectuat turnee în peste 15 ţări. Pe neasteptate, într-o zi de la începutul lunii iunie 1989, strunele inimii generoase a maestrului, s-au rupt, iar glasul mandolinei şi a celorlalte instrumente fermecate a tăcut. Atunci,sufletele ni s-au umplut de durere si plumb. Pleca dintre noi un mare artist nota Aurel Babeanu în revista Doina Grigore Chiazim a fost singurul virtuos consacrat la mandolină şi banjo. Melodia locală pe care nici un alt instrumentist consacrat nu a cântat-o, este piesa de identitate a artistului Sârba din Măcin. Dacă la cobză au fost şi sunt încă solişti instrumentişti, pentru mandolină şi banjo, România nu a cunoscut un alt instrumentist de valoarea lui Kiazim. Astfel comunitatea turcă din Măcin a comemorat în ziua de 3 februarie 2007, 94 de ani de la naşterea marelui interpret. Activitatea a avut loc la Şcoala nr.1 Măcin în prezenţa profesorului Eiub Faat, si a consilierului local Iusein Memur. Evenimentul a fost onorat de prezenţa d-nului primar Andone Ichim. Profitând de ocazie au fost discutate şi probleme administrative legate de viaţa turcilor din oraş, îndeosebi despre întreţinerea celor două monumente aparţinând acestora: Geamia şi Cimitirul musulman. Comemorarea marelui artist s-a produs într-o atmosferă de sărbătoare în cadrul căreia s-au cântat cântecele îndrăgite de toţi şi păstrate cu mare sfinţenie de sute de ani. Fratele artistului Amet Chiazim a povestit momente plăcute din viaţa şi activitatea artistului. Haron Beilul, Ismail Amet, Sali Irfan, Memet Serife, Geafer Idaet, Regep Camer, Baiacai Negmia, Nuri Mesudia, Suliman Iusein, Eiub Saber, Dalip Sadet, Osman Mecsude, Mudi Nevria, Suangi Regep, Rustem Nebiat, Abibula Emine, Abdula Emilia, Resit Febzi, Mahmut Rifat. Aceştia sunt doar câţiva dintre ce care l-au cunoscu, iubit, respectat pe Grigore Chiazim. Conform bunei tradiţii turceşti nici cu această ocazie nu au lipsit dulciurile şi sucurile. Şi cum poţi să-l uiţi pe marele Grigore Chiazim când nu era nici o nuntă turcească la care să nu se danseze pe muzica lui. Şi cum poţi să-l uiţi când glasul mandolinei lui îţi aduce aminte de muzica strămoşilor, de mirajul orientului. Activitatea a fost plăcută, între participanţi se aflau rude şi prieteni, persoane în vârstă care aveau amintiri plăcute cu artistul şi au fost încântaţi să le prezinte. Serin Gafar

8 Februarie / Şubat 2007 s a y f a 14 s a y f a 15 Managementul şi analiza învăţământului particular Marţi, 6 februarie 2007 Comisiile de Învăţământ ale U.D.T.R. şi U.D.T.T.M.R. au organizat la Bucureşti acţiunea Managementul şi analiza învăţământului particular. La acţiune au participat următoarele cadre didactice: - Ene Ulgean, inspector de specialitate I.S.J. - Vildan Bormambet, preşedinta Comisiei de Învăţământ a U.D.T.R. - Zulfie Seidali, preşedinta Comisiei de Învăţământ a U.D.T.T.M.R. - Bunian Şachir, preşedinta Comisiei de Învăţământ a U.D.T.T.M.R., filiala Medgidia - Iomer Subihan, vicepreşedinta Comisiei de Învăţământ a U.D.T.R. - Mustafa Mazis, directoarea Grădiniţei Bilingve Medgidia - Regep Sibel - Veli Lacme - Ziadin Murvet - Gafar Ekrem, director Şcoala Nr.5 Medgidia - Adina Bocai, ziarist Cuget Liber - Ismail Ghiulşen, ziarist Caş - Osman Nergiz În cadrul acţiunii s-au vizitat cele 3 şcoli ale Grupului de Instituţii Lumina, Parlamentul unde am fost întâmpinaţi de către deputatul U.D.T.R. d-nul Ibraim Iusein şi deputatul U.D.T.T.M.R. d-nul Aledin Amet, sediile U.D.T.R. şi U.D.T.T.M.R.- filialele Bucureşti. TAMER ATALAY YILIN İŞADAMI SEÇİLDİ Romanya Türkiye Ticaret ve Sanayı Odası (CCRT) Başkan Tamer Atalay Kanal 7 ve First Business Dergisi işbirliği ile düzenlenen ankette Romanya daki yılın işadamı ödülüne layık göruldü. CCRT tarafından yapılan açıklamada 30 Mart 2007, tarihinde İstanbul Green Park Oteli nde saat 19 da gerçekleştirilecek. Zirvedekiler-2006 ödül törenine, Kırgızistan Cumhurbaşkanı Kurmanbek Bakiyev in yanısıra pek çok resmi yetkili, işadamı ve yerel yöneticinin katılacağı belirtildi. Konuyla ilgili geniş açıklamanın First Business Dergisi nin Şubat-2007 sayısında yayınlanacağı ifade edildi. (Zaman) În ziua de 23 ianuarie 2007 a avut loc şedinţa Comisiei de Învăţământ Consiliului Minorităţilor Naţionale la Bucureşti. La această şedinţă a participat preşedinta Comisiei de Învăţământ a U.D.T.R., d-na Bormambet Vildan. În această şedinţă s-au făcut propuneri de acţiuni pentru anul În cadrul şedinţei Comisiei pentru Integrare Europeană C.M.N. din 30 ianuarie 2007 a fost aleasă conducerea acestei comisii. Activitatea acestei comisii va cuprinde întâlniri şi întrevederi la Biroul de Informare a Consiliului European, la Ministerul Muncii şi alte instituţii din domeniu. Duminică 21 ianuarie 2007 Consiliul Judeţean şi Instituţia Prefectului Judeţului au organizat spectacolul Să prindem hora în Europa desfăşurat la Casa de Cultură a Sindicatelor cu participarea ansamblurilor de folclor din localităţile Dobrici, Silistra, Călăraşi şi. La acest spectacol din partea U.D.T.R. a participat ansamblul Fidanlar. Spectacolul s-a înscris în suita de acţiuni organizate de autorităţile din Dobrici, Silistra, Călăraşi şi în scopul marcării aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. Marţi 20 feb a avut loc la sediul Ministerului Educaţiei şi Cercetării întâlnirea Comisiei de Învăţământ şi Tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale. Ordinea de zi a cuprins: - întâlnire cu doamna secretar de stat Gabriella Pasztor şi Direcţia Generală Învăţământ pentru Minorităţi (examene naţionale, olimpiade, concursuri pentru ocuparea unor posturi în inspectoratele şcolare, noutăţi) - diverse. Sâmbătă 27 ianuarie 2007 a avut loc la Şcoala Nr. 12 Olimpiada de Limba şi Literatura Turcă, faza locală.au participat 75 elevi, calificându-se 45 elevi La Medgidia, olimpiada s-a desfăşurat la Colegiul Naţional M. K. Atatürk. Au participat 86 elevi, calificându-se 58 elevi pentru faza judeţeană. Subihan Iomer Comisia de femei a U.D.T.R., filiala Medgidia a organizat duminică 4 februarie 2007,,Aşure Günü. Au fost invitate doamnele de la Comisia de femei a U.D.T.T.M.R., filiala Medgidia, cadre didactice şi membrele comisiei de femei a U.D.T.R.Acţiunea a continuat şi în următoarele zile deoarece multe dintre invitate aveau acţiuni similare.

9 Februarie / Şubat 2007 s a y f a 16 s a y f a 17 OSMAN GAZİ VE BEYLİK Osman Gazi şi Guvernarea Kaynakların, sâlih, dindar, kahraman, cesur ve merhametli bir kimse olarak tanıttığı Osman Gazi, üç günde bir yemek pişirtip fakirleri doyurmak, çıplakları giydirip donatmak, dul ve yetimleri gözetip korumak gibi iyi hasletlere sahip bir kimse idi. Hak ve adalete saygılı, üstün yeteneklere sahip bir hükümdar olan Osman Gazi, ününü kılıcından ziyade adalet severliği ile sağlamıştı. Feth ettiği yerlerde ser î hükümlere göre hareket eder, tebeasi arasında ırk, din ve milliyet farkı gözetmezdi. Güçlü bir komutan olduğu kadar sabırlı ve olgun bir idareci idi. Yanında çalışanlar, kendisine karşı büyük saygı gösterirlerdi. En zorba kimseler bile onun huzurunda saygı ile hareket ederlerdi. O, kuvvet ve zenginlikten ziyade adalete daha çok önem veren, güçlü bir irade ve hoşgörüye sahip bir hükümdardı. Osman, Ertuğrul Bey in, Gündüz Alp ve San Yatu (Savcı Bey) den sonra Söğüt te dünyaya gelen küçük oğludur. Ibn Kemâl, onun doğum tarihini Hicrî 652 (M. 1254) senesi olarak göstermekte ise de genellikle onun 656 (1258) senesinde doğduğu belirtilir. Bununla beraber bu tarihin 650 (1252) veya 657 (1259) olduğunu söyleyenler de bulunmaktadır. Söğüt te dünyaya gelen Osman, Ertuğrul Bey in küçük oğlu idi. Ertuğrul Bey, 93 yaşında vefat edince, onun idaresi altında bulunan asiretler, gerek kabiliyet, gerekse hareketliliği sebebiyle Osman ın, babasının yerine başa geçmesini istiyorlardı. Gerçi Osman, babasının son dönemlerinde ona vekâlet etmek süretiyle yönetimle ilgili konularda kardeşlerinden farklı bir hüviyete sahip olduğunu ortaya koymuştu. Kardeşleri bakımından pek büyük bir sıkıntısı olmayan Osman, amcası Dündar Bey le uğraşacağa benziyordu. Zira Ertuğrul Bey in kardeşi Dündar Bey de birliğe reis olmak istiyordu. Bu yüzden Osman la amcası arasında ihtilaf (anlaşmazlık) meydana geldi. Zira, Kayi asiretinden başka bazı asiretler de Dündar Bey in başa geçmesini istiyorlardı. Bununla beraber Osman ın reisliğini isteyen taraf daha etkili görünüyordu. Bunun için Dündar Bey, reislik arzusundan vazgeçerek Osman ın asiret reisi olmasını kabul etmek zorunda kaldı. Gerçekten, Osman Bey, Ertuğrul Gazi nin vefatından sonra cesaret, mertlik ve ahlâkî meziyetleri sebebiyle asiret, kavim ve kabileye baş olacak bir vasıfta görülmüştü. Amcası Dündar Bey de dahil olduğu halde herkes ona itaat ve bağlılığını bildirdi. Başlangıçta o, babasının komşu Rum tekfurları ile iyi geçinme siyasetine devam etti. Asiretin başına geçtigi zaman yirmi üç yaşında bir genç olmasına rağmen, siyaseti iyi bilen, halim selim bir kimse olmakla birlikte, gerçekleri savunma konusunda korkusuz ve cesurdu. O, tam bir cihad eri idi. Bu sebeple Osman Bey, kısa zamanda etrafının yiğitlerden meydana gelen bir hâle ile çevrelendiğini gördü. Bu hâlenin içinde Konur Alp, Turgut Alp, Abdurrahman Gazi, Akça Koca, Gündüz Alp, Karamürsel, Saltuk Alp, Samsa Çavuş gibi isimler vardı. Büyük bir kısmı garip ve vatanlarını bırakıp gelmiş olan bu insanların, Osman Bey etrafında toplanmaları, devletin güçlenmesine sebep olmuştu. Osman Bey, bunların tabiî bir lideri durumuna geldi. Bundan başka, Osman Bey in, Uc lardaki Türkmenler arasında büyük bir nüfusa sahip olan Seyh Edebali ile yakınlık ve akrabalık tesis etmesi, başta ahiler arasında olmak üzere Uc lardaki diğer toplulukların kendisine bağlanmasına sebep oldu. Böylece Osman Gazi, kendisini hem etrafindaki asiret reislerine sevdirmiş, hem de onların kendisine bağladığı umutları boşa çıkarmamıştı. Gerçekten de o, çevresindeki Türkmen komşuları ile mümkün mertebe çatışmaya girmemek için gayret sarf ediyordu. Ertuğrul Bey in üç oğlu arasında Osman Bey e düşen taht, kardeşlerini birer saltanat rakibi olarak değil, yeni devletin kurulup gelişmesinde müşterek bir gayretle el ele verdiren ve saltanat ihtirasi yerine, feragat, fedakârlik ve başirete götüren bir metod takip etmelerinin sebebi nedir? Ileride tafsilatli bir şekilde anlatılınca görüleceği gibi, Osman Gazi de kendisine yurt ve istiklâl veren Selçuklu sultanına karşı aynı hassasiyeti göstermiş, o, hayatta bulunduğu müddetçe istiklâlini ilân etmemişti. Böylece o, edep ve irfanı, sahsî ve nazarî kalıplar halinde bırakmayıp devlet bünyesinde de ifadesini bulan bir anlayış olarak cemiyete mal olmuştu. Hazırlayan: Muhammed Faruk Cunoscut din surse istorice ca un om de arme, religios, curajos şi mărinimos, Osman Gazi gătea o dată la trei zile pentru săraci, îi îmbrăca pe dezbrăcaţi, îi apăra şi îi ajuta pe orfani şi văduve. Respectând dreptatea şi justiţia, abilul paşă şi-a câştigat faima nu numai cu ajutorul armelor, ci şi prin echitatea sa. A guvernat regiunile cucerite cu toleranţă, fără a face diferenţe de naţionalitate şi religie. Pe cât era de puternic în lupte, pe atât era de răbdător şi matur ca administrator. Toţi cei care lucrau împreună cu el îl respectau şi îl stimau, chiar şi despoţii (cei mai despotici). Osman este mezinul lui Ertuğrul Bey, după Gündüz Alp şi San Yatu (Sevci Bey) născut la Söğüt. Chiar dacă Ibri Kemal spune că data naşterii lui este anul Hagira 652 (AD 1254), s-a stabilit că este născut în anul 656 (1258). Totodată au mai fost câţiva care confirmă naşterea lui în anii 650 (1252) sau 657 (1259). Osman, născut la Söğüt, era mezinul lui Ertuğrul Bey. Dupğ moartea luı Ertuğrul Bey, la 93 de ani, populaţia care se afla sub conducerea lui, din cauza aptitudinilor, a dorit ca Osman să preia conducerea. Într-adevăr, Osman pentru a dobândi acestă funcţie, a demonstrat în ultimii ani de domnie ai tatălui său că este mai priceput la conducere şi la administraţie decât fraţii lui. Deşi nu prea avea presiuni din partea fraţilor, Osman semănă foarte mult cu unchiul său Dundar Bey. Fratele lui Ertuğrul, Dundar Bey, vroia de asemenea conducerea unui trib. Din acestă cauză au urmat neînţelegeri între Osman şi unchiul său. De asemenea, în afara tribului Kayi şi alte triburi doreau ca Dundar Bey să preia conducerea. În acelaşi timp partea care dorea ca Osman să fie conducător a fost mai dominantă. De aceea, Dundar Bey a fost nevoit să renunţe la conducere şi să accepte funcţia de căpitan al tribului lui Gazi. Într-adevăr, Osman Bey, după moartea lui Ertuğrul Gazi, a dar dovadă de curaj, dreptate şi de fapte morale, triburile văzându-l ca un conducător autentic. Inclusiv unchiul lui, Dundar Bey i-a aratat supunere şi legământ. La început, a continuat politica tatălui lui de pace cu vecinii greci. Deşi avea doar 23 de ani când a preluat conducerea, era un bun politician şi era curajos şi neînfricat în apărarea dreptăţii. Era chiar un continuator al jihad-ului. Din aceste cauze, Osman Bey şi-a dat seama că în jurul lui s-au strâns ca într-o grupare o mulţime de flăcăi. Din acestă grupare făcea parte Kamur Alp, Turgut Alp, Abdurrahman Gazi, Aleca Koca, Gunduz Alp, Karamursel, Saltuk Alp, Samsa Cavuş. Mulţi dintre ei erau săraci care şi-au părăsit patria venind aici lângă Osman Bey. Osman a devenit un adevărat lider al lor. Şi în afară de asta, gradele de rudenie şi de apropiere ale lui Osman cu conducătorul numeroasei populaţiei de turkmeni din Uc, Sezh Ebali, a fost un motiv de legare, unire a celorlalte populaţii din Uc. Astfel Osman Gazi, s-a făcut iubit printre ceilalţi conducători şi în acelaşi timp a demonstrat că nu le-a înşelat încrederea. Într-adevăr, dădea dovadă de efort pentru a nu intra în conflict cu ceilalţi vecini turkmeni. Care este motivul pentru care fraţii lui nu au fost invidioşi că scaunul a fost ocupat de mezin şi nu au fost concurenţi ai scaunului, ci s-au unit pentru a forma noul stat şi pentru a-l împuternici? După cum veţi vedea în episoadele viitoare, Osman Gazi a arătat aceeaşi înţelegere şi pentru sultanul selgiucid care i-a oferit patria şi nu şi-a proclamat independenţa atât timp cât acesta a fost în viaţă. Astfel el a devenit reprezentantul bunului moral, al dreptăţii şi adevărului. Traducere: Techin Buracai

10 Februarie / Şubat 2007 s a y f a 18 s a y f a 19 Înainte de anul 1930 îmbrăcarea miresei se desfăşura şi ea după un anume ceremonial. La vechile nunţi, îmbrăcămintea miresei era confecţionată din atlas sau catifea de diferite culori, verde, galben, roşu sau altele în afară de alb. Pentru ceremonie se adunau atât femeile din partea miresei cât şi cele din familia mirelui. Ele despleteau părul miresei şi îi tăiau buclele ca să vadă că fata este mireasă. Pe vremuri, pe capul miresei se aşeza o cunună de culoare roşie iar pe capul domnişoarei de onoare o cunună de culoare verde. Cununa miresei era lucrată din dantelă. Pe obraji, pe bărbie şi pe fruntea miresei se lipeau pănglicuţe lucrate la gherghef din atlas roşu sau galben auriu ca obiecte importante de podoabă. De asemenea, pe capul miresei se punea beteală strălucitoare. Tot pentru împodobire se foloseau flori de ceară. Când îmbodobirea miresei se încheia, faţa ei se acoperea cu un voal. DIN FOLCLORUL TURCILOR DOBROGENI Împodobirea miresei - (IV) Îmbrăcarea mirelui Înainte de 1950, una din ceremoniile din timpul nunţii era şi îmbrăcarea mirelui însoţită de anumite reguli şi jocuri. Îmbrăcarea mirelui se făcea după bărbierit, trei bărbaţi desemnaţi anume pentru aceasta. Numele lor era anunţat cu voce tare faţa de asistenţă. Mirele era în acompaniamentul unor cântece speciale, ca de pildă: Taşa koydum beşliği/ Elimden geçiyor bir gül gibi gençliği Am pus cinci pe o piatră/ Tinereţea lor îmi scapă din mână ca un trandafir. Şişeden rakı damlar da karın üstüne/ Hopla da gel yavrum topla da gel. Din sticlă picură rachiu pe zăpadă/ Sări şi vino de-l adună, puiul meu. În timp ce mirele era îmbrăcat în sunet de tobe şi goarne, flăcăii prezenţi la ceremonie începeau un joc asemănător celui de la băr- bieritul mirelui. Unul dintre flăcăi punea jos nişte bani spunând: Mirele să bage braţul pe mâneca hainei!. altul (din partea familiei băiatului) punea, la rândul său, nişte bani şi spunea: Să nu bage în haină celălalt braţ!. Astfel, jocul putea să continue multă vreme în acompaniamentul tobelor şi goarnelor. Mirele, de fapt, nu punea mâna pe haine. Toate hainele lui erau aşezate de cei trei flăcăi mai sus amintiţi. În timpul ceremoniei oricare dintre ceilalţi flăcăi, putea să fure un obiect din îmbrăcămintea mirelui, cămaşa pantalonii, încălţările, etc. Pentru răscumpărarea lor, flăcăii cereau în secret bacşiş de la cei care îl îmbrăcau pe mire. După ce primea bacşiş sau băutură, restituia obiectele respective şi ceremonia îmbrăcării mirelui se continua. Se întâmpla ca cei trei flăcăi să-l îmbrace pe mire cu hainele pe dos. Pentru ca aceştia să-l îmbrace corect, mirele trebuia să le promită şi să le dea bacşişuri. Nici unul din aceşti tineri nu era căsătorit. Fiecare tânăr care îl îmbrăca pe mire ca şi bărbierul aveau legat de braţ câte un prosop, iar de pieptul celorlalţi prieteni ai mirelui se prindea câte o batistă. Aceste daruri erau împărţite de rudele mirelui. Ceremonia îmbrăcării mirelui dura două sau chiar trei ore. Această tradiţie s-a păstrat în satul Fântâna Mare până prin anii 70, apoi a dispărut. După ce era îmbrăcat, mirele era dus acasă unde petrecerea era în toi. Când mirele intra în casă, flăcăii prezenţi strigau: Uşa este zid. Ce ne daţi?. Gazdele le dădeau fie bani, fie băuturi, după care mirele putea intra în casă, însoţit de cavalerul de onoare. Apoi, în acompaniamentul lăutarilor, cei doi ieşeau în curte sau în grădină unde erau toate rudele mirelui. Mirele şi cavalerul de onaore sărutau pe rând mâinile rudelor mai în vârstă, iar flăcăii care l-au îmbrăcat pe mire începeau să danseze acompaniaţi de lăutarii care cântau jocul mirelui. Tinerii nu înţeleg semnificaţia obiceiurilor şi tradiţiilor iar bătrânii nu mai ştiu să o explice. S-a pierdut farmecul nunţilor tradiţionale româneşti şi de aceea am hotărât să facem o analogie între obiceiurile şi tradiţiile de nuntă turceşti cu cele româneşti. Îmbracatul miresei Naşa, împreună cu mama miresei şi prietene apropiate ajută mireasa să se îmbrace, pentru ca la sfârşit, naşa singură să-i lege voalul şi coroniţa. Se desfăşoară în acelaşi timp cu bărbieritul mirelui şi simbolizează pregătirea fetei pentru nuntă. În vechime la acest ritual puteau lua parte mai multă lume din partea miresei. Cum gătitul era destul de laborios (se foloseau cele mai bune haine, se faceau împletituri complicate ale părului), fetele cântau cântece cu tema despărţirii. Hora miresei Hora miresei (Nunească) se dansează acasă la mireasa, prilej cu care soacra mică împarte diferite cadouri naşilor, socrilor şi, uneori, rudelor apropiate. Ruperea turtei Naşa comandă şi plăteşte o turtă împodobită cu diverse ornamente, comestibile sau nu, diferite împletituri şi alte forme. În mod simbolic, turta este ruptă deasupra capului miresei şi este data spre consum (invitaţilor). Se spune că aduce noroc celor care mănâncă din ea. Obiceiul se păstrează din vremea Romei antice. Furatul miresei Poporul român este un popor vesel şi uneori pus pe şotii. Astfel se explica păstrarea acestui obicei ale cărei origini sunt neclare. Se presupune că mirele nu trebuie să aibe ochi decât pentru mireasa lui, dar unii glumeţi profită de neatenţia mirelui şi fură mireasa. Mirele este dator să o caute sau să o răscumpere. În unele zone, răpitorii au datoria de a nu lăsa mireasa pe jos, ea trebuie purtată numai în braţe. În alte zone, se considera că dacă mireasa a fost furată până la ora datoria o va plăti naşul, dacă a fost furată după mirele este cel care va plăti. De multe ori, spre hazul invitaţilor mirele este pus să îndeplinească anumite sarcini. Aruncatul buchetului Mireasa se întoarce cu spatele la grupul de fete tinere, nemăritate şi aruncă la întâmplare buchetul. Fata care-l prinde este cea care se va mărita prima. Alte tradiţii spun că se va mărita în acelaşi an. Scosul voalului Aproape de sfârşitul nunţii, naşa scoate voalul de pe capul miresei şi îi pune o eşarfă (batic), simbolizând trecerea de la statutul de fata la cel de nevastă. Voalul miresei se pune pe capul unei fete necăsătorite, care se spune că va fi următorea care se va căsători. Bibliografie: Mehmet Naci Ünal Din folclorul turcilor dobrogeni Pagini realizate de Nurgean Ibraim

11 Februarie / Şubat 2007 s a y f a 20 s a y f a 21 Ayasofya Müzesi Ayasofya Müzesi (Ayasofya Cami veya Ayasofya Kilisesi), Bizans İmparatoru I. Jüstinyen tarafından M.S. 537 yılında İstanbul un eski şehir merkezine inşa ettirildi. Kutsal Bilgelik anlamına gelen Hagia Sophia, Yunanca: ÁăéÜ ÓïöéÜ adı verilen bina 6 yılda tamamlandı. Ayasofya, sanat tarihi ve mimarlık dünyasının baş yapıtları arasında yer alır. Başlangıçta bir kilise olarak inşa edilen ve Osmanlı döneminde camii ye çevrilen Ayasofya, günümüzde bir müze olarak hizmet vermektedir. Bizans tarihçileri (Theophanes, Nikephoros, Gramerci Leon) ilk Ayasofya nın İmparator I. Konstantinos ( ) zamanında yapıldığını ileri sürmüşlerdir. Bazilika planlı, ahşap çatılı bu yapı, bir ayaklanma sonunda yanmıştır. Bu yapıdan hiçbir kalıntı günümüze gelmemiştir. İmparator II. Theodosius, Ayasofya yı ikinci defa yaptırmış ve 415 te ibadete açmıştır. Yine bazilika planlı bu yapı 532 de Nika ihtilali sırasında yanmıştır yılında yapılan kazılarda bununla ilgili bazı kalıntılar ortaya çıkmıştır. Bunlar mabede girişi gösteren basamaklar, sütunlar, başlıklar, çeşitli mimari parçalardır. İmparator Justinianus ( ) ilk iki Ayasofya dan daha büyük bir kilise yaptırmak istemiş, çağın ünlü mimarlarından Miletos lu İsidoros ve Tralles i Anthemios a günümüze ulaşan Ayasofya yı yaptırmıştır. Yapımına 23 Aralık 532 de başlanmış, 27 Aralık 537 de tamamlanmıştır. Miletli Isidore ve Trallesli Anthemius tarafından tasarlanan binanın Aralık 557 depreminden sonra zayıflayan kubbesi Mayıs 558 de çökünce farklılaştırılarak yeniden inşa edilmiştir. Anadolu nun antik şehir kalıntılarından sütunlar, başlıklar, mermerler ve renkli taşlar Ayasofya da kullanılmak üzere İstanbul a getirilmiştir. Döneminin en geniş kubbesine sahip olan yapı, asırlar boyunca sık sık çöküp yenilendi. Bizans dönemi mimarisinin ve sanatının en görkemli örneklerine sahip olan yapı, Mimar Sinan ın yaptığı Süleymaniye ve Selimiye Camii nin esin kaynağı oldu yılında Fatih Sultan Mehmet in İstanbul u ele geçirmesiyle camiye dönüştürüldü, cumhuriyetin ilanından sonra 1935 yılında Atatürk ün emriyle müze olarak kullanılmaya başlandı. Mimari yönden incelendiğinde büyük bir orta mekân, iki yan mekân (nef), absis, iç ve dış nartekslerden meydana gelmiştir. İç mekân, 100 x 70 m. ölçüsünde olup, üzeri dört büyük ayağın taşıdığı 55 m. yüksekliğinde, m. çapında kubbe ile örtülmüştür. Ayasofya nın mimarisinin yanı sıra mozaikleri de büyük önem taşımaktadır. En eski mozaikler iç narteks ve yan neflerde altın yaldızlı geometrik ve bitkisel motifli olan mozaiklerdir. Figürlü mozaikler yüzyıllarda yapılmıştır. Bunlar İmparator kapısı üzerinde, absiste, çıkış kapısı üzerinde ve üst kat galeride görülmektedir. Fatih Sultan Mehmet in İstanbul a girişinin ardından ilk iş olarak Ayasofya nın onarılmış olması dikkat çekicidir.bazı rivayetlere göre camii nin kıblesi ters olduğu için eli ile duvarı kıbleye doğru iterek düzelttiği anlatılır. Ayasofya daki papaz odalarını medrese olarak faaliyete başlatmış, İstanbul Üniversitesi nin temeli sayılan bu medreseler 1934 yılında Müzeler Müdürlüğü tarafından her nedense yıktırılmıştır. Ayasofya nın içi Fatih Sultan Mehmet tarafından döneminde camiye çevirilmiş olan Ayasofya, Osmanlılar arasında 500 yıl içinde İstanbul un en önemli camilerinden birisi oldu. Yapıya çeşitli padişahlarca dört minare eklendi. Ayasofya İstanbul un fethi ile birlikte başlayan Türk döneminde çeşitli onarımlar görmüştür. Mihrap çevresi, Türk çini sanatı ve Türk yazı sanatının en güzel örneklerini içerir. Bunlardan kubbedeki ünlü Türk Hattatı Kazasker Mustafa İzzet Efendi nin Kuran dan alınma bir suresi ile 7.50 m. çapındaki yuvarlak levhalar en ilgi çekici olanıdır. Bu levhalarda, Allah, Muhammed, Ömer, Osman, Ali, Hasan, Ebu Bekir, Hüseyin in isimleri yazılıdır. Mihrabın yan duvarlarında ise Osmanlı padişahlarının yazıp buraya hediye ettiği levhalar vardır. Sultan II. Selim, Sultan III. Mehmet, Sultan III. Murat ve şehzadelerin türbeleri, Sultan I. Mahmut un şadırvanı, sıbyan mektebi, imareti, kütüphanesi, Sultan Abdülmecit in hünkar mahfeli, muvakkithanesi, Ayasofya daki Türk çağı örnekleri olup türbeler, iç donanımı, çinileri ve mimarisiyle klasik Osmanlı türbe geleneğinin en güzel örneklerini oluşturmaktadır. Ayasofya 1934 yılında müze haline getirildi. Mozaikleriyle ünlü yapıyı m. yüksekliğinde ve içten m. çapında 40 kaburgalı bir kubbe örtmektedir. Binanın ağırlığını 40'ı aşağıda, 67 si üst katta 107 sütun taşımaktadır. Vikipedi, özgür ansiklopedi Cornelia Călin Bodea, Mirajul Orientului În cadrul manifestărilor culturale ce se vor desfăşura în cadrul Primăverii comunitare va fi lansată cartea Mirajul Orientului scrisă de Cornelia Călin Bodea editată de Uniunea Democrată Turcă din România. Volumul pe care îl avem în reper este un unicat în literatura şi etnografia românească, prin specificitatea domeniului abordat, prin harul de aduna laolaltă dimensiunea romanităţii de la nord de Dunăre cu uluitoarea cultură şi civilizaţie orientală, regalizate de aplombul creaţiei otomane. De aici şi interesul excepţional pe care urmează să-l decanteze, cartea înscriindu-se în reţeaua destul de strânsă, de condensată, de aristocrată a unor astfel de studii, încadrându-se însă în bibliografia obligatorie a secţiilor de limbi orientare, de istorie orientală ale facultăţilor de filologie şi istorie din ţara noastră. De altfel, toate cărţile regretatei doamne Cornelia Călin Bodea (Jurnalul oral, 1993; Legendele şi tradiţiile Dunării, 1994; Etern şi emblematic în devenirea neamului românesc, 1998-în colab.; Folclorul rezistenţei anticomuniste, volumul I-II, 1999, 2001; Înscrisuri etnologice, 2005; Poezia iubirii, 2006 etc.) au fost repere de rezonanţă internaţională, au fost piscuri de pe care distanţele se domină, aşa cum preciza prof. univ. dr. Mihai Maxim, directorul Institutului Cultural Român de la Instanbul şi al Centrului de Studii Turce al Universităţii Bucureşti. Cornelia Călin Bodea rămâne unul dintre remarcabilii şi puţinii noştrii turcologi. S-a născut la Cernavodă şi este licenţiată a Universităţii din Bucureşti, secţia limbi orientale, domeniu în care s-a specializat şi pe care l-a încununat cu un doctorat de prestigiu. A fost cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică, dar aportul său cel mai de preţ l-a subsumat Institutului de Etnografie şi Folclor Constantin Brăiloiu al Academiei Române, până la ultimul ceas al existenţei sale (2004). A cules folclor din peste 23 localităţi cu populaţie turcă şi tătară din Dobrogea, clădind o substanţială arhivă fotogramică a acestor graiuri cu spaţii, cu areale extrem de restrânse. Cornelia Călin Bodea a fost membru fondator al Societăţii de Etnografie Română, membru al Societăţii de Filologie Română-Secţia Orientalistică din cadrul Universităţii Atatûrk (Ankara), membru şi academician al Conferinţei de Altaistică (PIAC-Bloomington), vicepreşedinte al Asociaţiei de Ştiinţă şi Cultură România-Turcia, şi membru al Centrului de Studii Otomane a Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, activitatea concentrându-se în special pe studii de referinţă pentru cercetarea academică româno-turcă. Volumul de faţă este rodul unor descoperiri de excepţie, este efortul lăuntric de a apropia cele două popoare prin majestatea cuvântului care zideşte. Cuceresc toate referatele pe care cartea le înmănunchează, dar, mai ales, aprecierile privind caietul-manuscris în limba turcă a lui Hasan Emriye din Babadag, în care sunt rânduite creaţii orale vechi de peste 250 de ani; manuscrisul este o sinteză artistică islamică-pontică, în care port fi descifrate tradiţii seculare oguze, interferate cu ideii ale ortodoxiei româneşti. Sunt de amintit şi textele care apreciază poezia primăverii eterne, semnate de Yunus Emre, ca şi analiza făcută jocului dervişilor şi apropierea acestora de jocul căluşarilor din spaţiul de la nord de Dunăre. Această carte tipărită postum este mai mult decât un dar pentru etajul obscur al culturii româneşti pe care îl luminase acum 300 de ani erudiţia enciclopedică şi domnească a lui Dimitrie Cantemir, continuat apoi de Densuşianu, Haşdeu, Gusti, Mihai Pop, Adrian Fochi etc. Autoarea desface misterele arhaice ale culturii orale a unei etnimii aparte, uşor enigmatice sau controversate în viziunea cercetătorului contemporan, însă cu izvoare savante în înţelesurile limpezi ale celor iniţiaţi. Autoarea analizează cu tehnica unui adevărat arheolog această arhivă inedită a Orientului, acest conceptmiraj, aşezând în pagină adevărate oaze de lumină, texte de o expresivitate uluitoare şi un exotism parfumat. Prin această scurtă recenzie vă invităm să o lecturaţi. Serin Gafar

12 Februarie / Şubat 2007 s a y f a 22 s a y f a 23 Deliorman Dobruca Etnik Gruplar Babamın görevi nedeni ile 1997 ve 2001 yılları arasında Romanya nın Dobruca Bölgesinde bulunma fırsatı buldum. Dobruca bölgesinde değişik dini ve etnik kavimlerin olduğuna şahit oldum. Barış içinde yaşayan bu unsurları tanıma isteği beni tarihi araştırmalara yöneltti. Değişik kaynaklardan tercüme şeklinde vereceğim bu kısa çalışmayı sizler ile paylaşmayı diliyorum. Dobruca sözü; Dobrotiç ten alınmıştır. Dobrucanın, Deliorman ın doğusunda, Karadeniz kıyısında yaşayan Oğuz Türklerinin başına Docrotiç geçmiştir. Bunun adına izafeten Dobruca denilmiştir. Güney-batı bölgeye DELİORMAN denilir. Dobruca ya Traklar, Cetler, Daklar, İskitler (M.Ö. 700), Yunanlılar, (M.Ö. 4.), Romalılar (M.S. I.) gelmişlerdir. (O. Tafralı) Türk kavimlerinden, Alanlar, Hun lar (M.S.4.), Avarlar (M.S. VI. yy. Köstence ye 3 bin kişi) (N. İorga), VII. yy. İtil (Volga) Bulgar Türkleri 40 bin kadar, Asparuh Han ile gelip Karadeniz e yakın yerlere yerleşmişlerdir. Sonra aynı ırktan Peçenek ler gelip Tuna kıyısına Kuzey ve Güneye yerleşmişlerdir. XI. yy. Uz lar yahut Guz veya Oğuz lar, Kumanlar Dobruca nın güneyine ve Karadeniz bölgelerine, Deliorman taraflarına yerleştiler. çak bozkırından Dobruca ya gelen Peçenek lerin bir kısmı, Bizans uyrukluğunu ve Hıristiyanlığı kabul etti. Bir kısmı da Kuman lara ve Macar lara katıldı.(a.i.monoff) Rum tarihçisi Poparigopol şöyle yazar: 1065 yılında Tuna boylarında, kuzeyden 600 bin (Skilitzi) veya 60 bin (Zonaca) Uz veya Oğuz adlı Türk kavmi Tuna yı geçti. Bir süre sonra Uz ların bir kısmı Bizans a boyun eğdi, bir kısmı Kıpçak bozkırına geri döndü ta Moğolların mağlup ettiği Rus ve Kuman birleşik ordusu içindeki Uz lar aileleriyle birlikte Tuna yı geçip, Dobruca da yerleşmiş olan Türklerden Peçenek lere ve İlkbulgar (Protobulgar) lara ve Deliorman da yaşayan diğer Türk boylarına katıldılar. Uz lardan Hıristiyanlığı kabul etmiş olanlar, Karadeniz kıyılarında Mangalıya, Kavarana, Balçık, Varna daha içerde Silis tre ve köylerine yerleştiler. Buralarda Uz, Oğuz, Hıristiyanlığı kabul ettikten sonra Gaga uz adıyla anıldılar. Moğollar dan kaçan Kuman lar, Bizans topraklarına yerleştiler. Bir kısmı Hıristiyan Uz larla ve bir kısmı da İlkbulgarlar, Müslüman GACAL- PEÇENEK LERE karıştılar. En büyük kısmı da Trakya ve Makedonya ya yerleştiler.(pomaklar) Bugün DELİ ORMAN da ve çevresinde İlkbulgarların, Peçenek lerin, Kuman ların, Uz ların ve daha sonra gelen Osmanlı Türklerinin torunları yaşamaktadır. 19 yy. da bunlara bir miktar Kırım göçmenleri Türkler de katılmışlardır. Uz boyları ve İlkbulgarlar arasına yerleşen Hıristiyanlık, Deli Orman da kütle halde yaşayan Peçenek ler arasına giremedi. Bunların İslam dininde kalmalarına, ortak Türk veya GACAL yahut ÇİTAK adlarını muhafaza etmelerine engel olamadı. (A. İ. Manoff) Çek Arkeolog u Şkorpil e göre Peçenek ler, Deli Orman daki diğer Türk boyları gibi, Bulgaristan ın birkaç bölgesine dağılmışlardır. Deli Orman da kütle halinde kalanlar ise İlkbulgarlardır. Bunların bir kısmı belki diğer boylarla karışarak GACAL adını almıştır. Şkorpil, Gaga uz arla GACAL ların VII. yy. in ikinci yarısının başında Kral Asparuh ile birlikte Balkan yarımadasına gelmiş olan Protobulgar ların kalıntıları olduklarını sanmaktadır. Bu değerlendirme, gerçekten uzak olarak kabul edilmektedir. Dr. V.N. Zlatarski, Bizans sınırlarını geçen Peçeneklerin sayısını 800 bin, Kuman ların sayısını 40 bin olarak verir. Skilitzi, Attaliatis ve Kedrin ise ; Uz ların sayısı 600 bin idi, Bunlar XII. yy. da gelip buralara yerleştiler. XIV. yy. da akraba ve Müslüman olan Osmanlı Türkleri geldiler. Dili, Dini ve gelenekleri Osmanlı Türklerininki ile hemen aynı olan Peçenek ler, Osmanlıların gelmelerinden ötürü asla yabancılık ve yadırgama duymadılar, derler. Şule Şeyma YILDIZ Kırıkkale Üniversitesi Yüksek Lisans Öğrencisi B u g ü n k ü G a g a u z l a r ve Gacal lar, bazı iddialar gibi yalnız Deli Orman ve Dobruca İlkbulgarlarının kalıntıları olmayıp, Deli Orman da Tuna çevresinde ve Dobruca daki Türk boylarının(peçenek lerin, Kuman ların özellikle Uz-Oğuz ların) torunlarıdırlar. Bunların Anadolu dan değil, Kuzey den, Kıpçak Bozkırı ndan geldiklerini kabul etmek gerekmektedir.(a. İ.Manoff ve Kovalski) Müstecir Ülkü sal, A.İ.Manoff a dayandırarak şöyle bir tarih vermektedir yılında II. Asen in fermanına göre birçok Türk boy unun toplu olarak yaşadığı bölgeye Kavurna Memleketi (Kavarna) deniliyordu. Çoğunluğu Hıristiyan Uz lar olan ülke kısmen Bizans a tabi idi. Bizans İmparatoru VIII. Mihail, yanına sığınmış olan İncoinum (İnkonyum) Sultanı İzzettin Keykavus vasıtasıyla Uz ları kontrolde tutmak için ona Kavurna Ülkesini verdi. Viyana da bulunan Frasca (Matbuu hatası olup aslı Farsça el yazma olmalı) el yazma Oğuz name den öğrenildiğine göre İzzeddin Keykavus gemileri ile Anadolu dan kaçıp Varna ya geldi. Keykavus Karvurnada da maiyeti ve taraftarları ile bir Devlet kurdu. Bizans ın sınırlarını dış güçlerden koruyacaktı. Devletini kurmuş olan Keykavus, yerine amcası Sarı Sal tuk u bırakarak 1263 tarihinde İstanbul a gitti. Yeni devlet, resmi Dini Hıristiyanlık olduğundan, Din işleri bakımından, Kavarna Exarhı vasıtasıyla İstanbul Patrikliğine bağlandı. Hıristiyan olan ve Gaga uz adını almış olan Uz lar yeni devlette en önemli unsur olarak kabul edildiler. Sarı Saltuk un ölümünden sonra (1346) bunun yerine geçecek bir mirasçı çıkmadı. Bunun sebebi, Selçuk Türklerinin başka bir tarafa göçmüş olmaları mıdır, yoksa hâkimiyet için Türk boyları arasında ortaya çıkan savaşlar mıdır, bu husus iyice bilinmemektedir. Bilinen cihet, Çar Asen in komutanlarından olan Kuman asıllı Hıristiyan Balik in Oğuz boy larının başına geçmiş ve Bizans İmparatoru VIII. Mihail Paleolog un yardımıyla egemen Oğuz Devletini kurmuş olmasıdır. - devam edecek - Deliorman Dobrogea Grupuri Etnice Între anii , perioadă în care tatăl meu a fost profesor în România, am avut ocazia să mă aflu pe pământ dobrogean. Am descoperit că în acest ţinut convieţuiesc diverse minorităţi. Modul paşnic în care trăiesc de secole m-a determinat să fac cercetări istorice. Sper că această scurtă lucrare inspirată din diverse izvoare să vă fie de folos. Cuvântul Dobrogea, vine de la numele cneazului Dobrotiç. Dobrotic a fost conducătorul turcilor oguzi ce trăiau pe malul Mării Negre, la est de Deliorman. Dobrogea şi-a căpătat denumirea în amintirea acestuia, iar ţinutul din N-V este cunoscut ca Deliorman. Dobrogea a fost locuită de neamuri ca: tracii, celţii, dacii, sciţii (700 î.e.n.), greci (4 î.e.n.), romani(sec. I - Tafrali); turcice - alani, huni. Turcii bulgari, în jur de împreună cu hanul Asparuh s-au aşezat în jurul Mării Negre. Mai târziu pecenegii s-au aşezat la vest şi la est de Dunăre. În sec. XI e.n. uzii, oguzii, cumanii s-au aşezat în nordul Dobrogei, în jurul Mării Negre şi în ţinutul Deliorman. Kâpcegii bozkâri, o ramificaţie a pecenegilor au acceptat creştinismul şi cetăţenia bizantină, iar o parte s-au alăturat cumanilor şi ungurilor (A.I. Monoff). Paparigopol, istoric grec, scria: în anul 1065 au trecut Dunărea. 600 mii (după Skilitzi) sau 60 mii (după Zonaca) turci, uzi sau oguzi. După o perioadă, o parte au fost asimilaţi de Bizanţ şi o altă parte s-au întors în stepa kîpceacă. În anul 1224 mongolii ce s-au alăturat armatei ruse şi cumane, împreună cu familiile de uzi au trecut Dunărea, alăturându-se neamurilor turce deja stabilite în Dobrogea şi Deliorman: turcii pecenegi şi primii bulgari (protobulgari). Uzi creştinizaţi s-au stabilit în jurul Mării Negre, în localităţile Mangalia, Kavarna, Balcik, Varna, Silistra. Aceşti uzi, oguzi creştinizaţi au fost cunoscuţi mai târziu ca găgăuzi. Cumanii care au fugit de mongoli s-au aşezat pe pământuri bizantine. O parte din ei s-au amestecat cu uzii creştini (găgăuzi), alţii cu protobulgarii şi cu gagealii pecenegi musulmani. Cea mai mare parte s-a stabilit în Trachia şi Macedonia (Pomaci). Astăzi în Deliorman şi împrejur se află descendenţi ai protobulgarilor, pecenegilor, cumanilor, uzilor şi ai turcilor osmanlâi aşezaţi aici mai târziu. După sec. XIX e.n. acestora li se alătură turcii crimeeni strămutaţi din Rusia. Cu toate că uzii şi protobulgarii (o parte) au trecut la credinţa creştină, comunitatea pecenegilor din Deliorman au rămas la credinţa islamică, neacceptând în nici un fel influenţa acestora. (A.I.Monoff) Conform studiilor arheologului ceh Şkorpil, pecenegii, la fel ca alte neamuri turcice din Deliorman s-au împrăştiat pe teritoriul bulgar. Comunitatea care a rămas în Deliorman este cea a protobulgarilor. Probabil că o parte a acestora în amestec cu celelalte neamuri au luat denumirea de gageal. Skorpil consideră că găgăuzii şi gagealii veniţi împreună cu regele Asparuh în a doua jumătate a sec. VII e.n. în expansiunea din Balcani, sunt rămăşiţe ale protobulgarilor. Acest studiu valoros este probabil cel mai aproape de adevăr. Dr. V.N. Zlatarski consideră că graniţele Bizanţului au fost trecute de 800 mii pecenegi şi 40 mii cumani. (Skilitzi, Attaliatis şi Kedrin): 600 mii uzi s-au aşezat aici în sec. XII e.n.; în sec. XIV e.n. au venit rudele musulmane ale turcilor osmanlâi. Având aceeaşi limbă, credinţă şi obiceiuri turcii osmanlâi au fost acceptaţi fără probleme de pecenegi. După părerea unora, găgăuzii şi gagealii de astăzi Şule Şeyma Yıldız Universitatea Kırıkkale, Turcia nu sunt doar descendenţi ai protobulgarilor din Deliroman şi Dobrogea, ci şi ramuri turcice (nepoţi ai pecenegilor şi cumanilor) din Deliorman, zone dunărene şi dobrogene. Aceştia sunt descendenţi direcţi ai kîpcegilor din stepa vestică, nicidecum veniţi din Anatolia (A.I.Manoff şi Kovalski). Mustegip Ülkusal, A.I.Manoff (din studiile istorice ale acestora): Între anii sub domnia lui Asen II teritoriul în care trăia această comunitate turcă se numea Kavurna Memleketi (Kavarna). Majoritatea fiind uzi creştini erau sub stăpânirea Bizanţului. Pentru a-i ţine pe uzi sub control împăratul Bizanţului a dat teritoriul Kavurna spre administrare sultanului Uzettin Keykavus. După cum se poate vedea în Oğuzname ce se află în Viena, Izettin Keykavus a fugit cu vasele sale din Anatolia în Varna. Keykavus a format în Kavarna un stat pentru a apăra graniţele Bizanţului de puterile străine. După formarea statului, Keykavus pleacă la Istanbul, lăsând în locul său în anul 1263, pe unchiul său Sarî Saltuk. Noul stat, fiind oficial de religie creştină, se leagă din punct de vedere religios de patriarhia din Istanbul la exarhul din Kavarna. Uzi creştini cunoscuţi deja ca găgăuzi sunt primiţi de noul stat ca cei mai importanţi componenţi. După moartea lui Sarî Saltuk (1346) locul acestuia nu a putut fi ocupat de nici un moştenitor. Din această cauză nu se ştie sigur dacă turcii selgiucizi s-au mutat în altă parte şi motivele care i- ar fi determinat s-o facă. Se ştie doar că un comandant de origine cumană din Car Asen, creştinul Balik a trecut în fruntea oguzilor şi cu ajutorul împăratului VIII al Bizanţului Mihail Paleologu a format statul oguzilor. (va urma) Traducere: Melek Osman

13 Februarie / Şubat 2007 s a y f a 24 s a y f a 25 MONOGRAFIA INSULEI ADA-KALEH -IV- (serial) Ahmet Ali Fundamentarea cetăţii şi pilotările erau aşa de înaintate în primăvara anului 1717, încât nici chiar furia Dunării, nu putea să le strice. După pacea de la Pasarovitz (21 iunie 1718) s-au continuat fără piedici lucrările începute, în formă de patrulater bastionat în toata regula cu noroage extraordinare. Bastioanele se numeau: Bastionul Carol, Eugenia, Walis şi Mercy. În 20 ani ajung să se desăvârşească aceste lucrări. Personalul şi materialul necesar este procurat din părţile de sus ale Dunării. În 1736, pe malul sârbesc, Generalul Hamilton, construieşte vis-à-vis de Insulă Fortul Elisabeta compus din 2 bastioane despărţite şi dintr-un turn de pază, în onoarea Împărătesei, întăriturile acestea s-au numit Fortăreaţa Elisabeta, iar Turcii le-au zis Kastel. Nu se poate arăta cu certitudine timpul când s-au terminat cazărmile, edificiul comandantului, magaziile pentru praful de puşcă şi pentru proviant, precum nu ştim nici când s-au terminat fortificaţiile din afara zidurilor cetăţii, deoarece chiar la reînnoirea ostilităţilor din anul 1736 lucrările nu erau deplin terminate. În 1737, la începutul lunei Noiembrie, Avaz Mehmet Paşa al Vidinului, cu forţă armată însemnată, înconjoară cetăţile Elisabeta, Orşova Nouă (Ada-Kaleh), Orşova Veche şi toate împrejurimile. Cu prilejul acesta toate încercările de rezistenţă au fost zadarnice aşa că Avaz Mehmed Paşa se întoarce la Vidin pentru a porni în anul următor, cu noi forţe, circa 3000 oameni, să asedieze din nou Insula, şi de astă dată însă fără nici-un rezultat. La 6 Aprilie 1738 s-au trimis Serascherului Ali Paşa, din Constantinopol 2000 de bostangii, 7 ortaşi de ieniceri, 5 ortaşi de Gebegii, încă 7 ortasuri ieniceri, toţi funcţionarii câmpului (Cadiul Aga şi defterdarul) şi 5000 de fantasini Albanezi, Serascherul Paşa făcu mari preparaţii pentru a pleca cu Racoţi şi cu alte trupe pe care le avea gata şi a se înapoia la Ruşava. S-a luat hotărârea de a se trimite la Ada-Kaleh (s-ar zice la Ostrov şi la Ruşava) pe Murtaza Paşa, pe Tos Paşa şi fiul său Bey, cu o armată de 5000 oameni, 20 corăbii ale flotei de Dunăre şi pe comandantul acestei flote pentru a prepara intrarea sa şi aceea a lui Racoţi în Transilvania. Beiul, fiul Seraschierului Paşa, a părăsit Vidinul astfel că cei doi paşi cu armata de 8000 de oameni, jumătate cavalerie, jumătate artilerile se îndreptară spre Ruşova conform deciziunei pe care o luaseră. La 30 Aprilie Seraschierul Paşa trimise pe bătrânul Muselim din Nicopoli cu armată de 4000 de oameni la Ruşova pentru a lua câteva trupe şi pe unul din suszişii paşi ca să se înade de 1000 de germani cu tunuri. La 7 Mai primi vestea că Tos Paşa şi Halil Bei fiul Seraschierului erau la 27 Aprilie la Ruşova cu armată aproape oameni, 400 Kuirasieri pe cai şi 600 infanterişti. Turcii se întâlneau astfel mână în mână cu ei. Se impunea o sângeroasă apărare. Nici un Kuirasier n-a scăpat, iar din cei 600 de infanterişti 200 fură luaţi prizonieri, 200 fură tăiaţi şi 200 fugiră. În timpul acţiunei generalul trase lui Murtaza Paşa un glonţe de pistol, fără urmări. Murtaza Paşa pe de altă parte se repezi asupra adversarului şi-l străpunse cu o lovitură de lance. Printre prizonieri se găsiau trei căpitani. Se făcură deci stăpâni pe ea şi o ocupară. Ca recompensă a acestui eveniment Seraschierul Paşa trimise fiului său 500 piaştri, o manta de onoare şi alte daruri. Lui Murtaza Paşa îi trimise 500 piaştri, o sabie de toată frumuseţea şi un caftan. Lui Tos Paşa un caftan şi 500 de piaştri. Se dădu ordin după aceia lui Murtaza Paşa să se înapoieze în câmpia Timişoarei cu 5000 oameni pentru operaţiuni, Serschierul Paşa terminând preparativele sale în vederea asedierii Ada-Kalehului, trecu la întăriturile situate pe vârful muntelui. La 18 Mai o bătu cu 80 de tunuri. Tos Paşa se scoborî pe malul Dunării cu 200 oameni şi încearcă s-o ia cu asalt sub protecţia focurilor din fortul situat în vecinătate, la dreapta cetăţii. În locul lui Ali Paşa care părăsi Nişul, urma Köprülü Ahmed Paşa. Când însă la 27 Mai Picolomini a fost constrâns să capituleze, Paşa se hotărăşte să întreprindă un asediu regulat contra cetăţii insulei şi-l conduse el însuşi. Notă: Textul este scris în 1934 cu ortografia specific perioadei interbelice. Pagină realizată de Sureia Şachir. FEBRUARIE Februarie este a doua lună a anului în calendarul Gregorian. Este cea mai scurtă lună gregoriană, care are numai 28 sau 29 de zile. Luna are 29 de zile în anii bisecţi; în ceilalţi ani, luna februarie are 28 de zile. Februarie începe (astrologic) cu soarele în constelaţia Vărsătorului şi se sfârşeşte cu soarele în constelaţia Peşti. Din punct de vedere astronomic, luna februarie începe cu soarele în constelaţia Capricornului şi se sfârşeşte cu soarele în constelaţia Vărsătorului. Numele lunii februarie (latină: Februaris, onis = purificare, curăţire) - legat de ritualul curăţirii ce se făcea anual la 15 februarie. Această lună era închinată zeului împărăţiei subpământene Februs. Grecii numeau luna februarie Anthesterion. În România, luna februarie, popular, se numeşte Făurar. Februarie începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca şi Martie şi Noiembrie într-un an obişnuit şi ca August într-un an bisect. I. L. Caragiale spunea despre luna februarie: Carnavalul este în putere. Câţi nu vor rămâne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulţi căsătoriţi să pornească jalbă de despărţenie ŞUBAT Şubat, Gregoryen Takvimi ne göre yılın 2. ayı olup bazı yıllar 28, bazı yıllarda ise 29 gün çeker. Yılın rakamı dört ile kesirsiz bölünebiliyorsa (100 ile bölünebilip 400 ile bölünemeyen yıllar hariç) o yıl artık yıldır (366 günlü yıl) ve o yıl Şubat ayında 29 gün vardır. Şubat ayı tüm diğer yıllarda 28 gün çeker. Süryanice şabat sözcüğünden Türkçeye geçmiştir. Şubat ayının İngilizcedeki adı February, Roma arınma Tanrıçası Februus dan gelir. Kış mevsimi aysız olarak kabul edildiği için Ocak ve Şubat, Roma takvimine sonradan eklenmiştir. Bu değişiklik, Numa Pompilius tarafından, takvimi, standart kameri yıl ile bir hizaya getirebilmek için yaklaşık M.Ö. 700 lerde yapılmıştır. Numa nın Februarius ayı, 29 (artık yıllarda 30) gün çekiyordu. Augustus un, Julius Caesar ın Temmuz u (July) daha fazla gün içermesin diye, Şubat ın bir gününü alıp Ağustos a eklediği rivayet edilir. Ancak, bu tezi ispatlayacak pek fazla tarihi kanıt yoktur. Şubat, yıl Mart ile başladığı için Roma takviminin son ayı idi. Belirli zaman aralıklarında Romalı rahipler, yılı mevsimlerle hizalayabilmek için, Şubat tan sonra araya bir eklenti ay (Mercedonius) yerleştiriyorlardı. Noaptea de februarie Mi s-a părut întotdeauna un ce scârbos şi crud Ca după-o noapte de orgie, pe buze încă de vin ud Să te cobori în acea ocnă la care s-află condamnate Nenorocitele fiinţe ce se numesc: prostituate. Mi s-a părut întotdeauna că este-o crudă profanare Să uiţi că mumă ţi-e femeia şi că în pântec te-a purtat, Nepăsător să pui pe buze o fioroasă sărutare Precum se pune un stigmat. Şi câtă osebire este între amor şi infamie, Între cădere şi cădere, sau sărutări, şi sărutări... De-o parte, tainică plăcere ce se-nfăşoară-n poezie, De alta, bestialitatea unei reci înflăcărări. O! şi cât am plâns pe soarta bietelor nenorocite Care nu pot ca să aibă nici voinţă de-un minut, Cu blestemele pe buze de-alte buze-năbuşite, Cu palpite pentru-oricine cunoscut necunoscut; Seara este-o îngrozire pentru unele din ele, Nededate încă bine cu mârşavul povârniş; Altele, mai decăzute, mai deprinse, sau mai rele, Râd de cele care-au lacrimi sub al genelor umbriş... Alexandru Macedonski -fragment- Lacrimi?... Nu mai ştiu să plângă de o vreme-ndelungată... Lacrimi?... Au vărsat destule ele, care nu mai plâng... Lacrimile nu dau pâine, şi nici jimbla cea uscată Nu se cumpără cu ele, dacă pică sau se strâng. A! Civilizare! Secol de progres şi industrie, Ai maşini de aburi duse, şi cu trăsnetul te joci, Secol plin de prevedere, secol de filantropie, Tu ai întrecut desigur ale Romei vechi epoci, Împărat atotputernic, pe uscat ca şi pe valuri, Îţi îndeplineşti menirea şi nu am de zis nimic, Dai femeilor calvaruri şi poeţilor spitaluri, Secol de filantropie, cine zice că eşti mic?

14 Februarie / Şubat 2007 s a y f a 26 s a y f a 27 Bir erkeğin annesi olmak Erkek ve kız çocuklarının hem biyolojik hem de ruhsal açıdan birbirlerinden oldukça farklı olması işinizi biraz daha zorlaştırıyor. Bu nedenle erkek çocuklarının neler hissettiğini ve onlara karşı nasıl davranılacağını bilmekte yarar var. Bu bilinmezlik içinde bocalamamak için onları daha iyi tanımalısınız. Erkek çocukları, kızlara göre daha fazla enerjiye sahiptir. Erkek çocukları, kızlara göre %30 daha fazla kaslı bir yapıya sahiptir. Bu da erkek çocuklarının daha güçlü olduklarını ve daha fazla hareket etmeye ihtiyaç duyduklarını gösterir. Erkek çocuklarının sahip oldukları diğer hormonlar da hareket etme isteklerini artırmaktadır. Etrafı dağıtan ve herkese sataşan bir çocuk aslında karmaşayı bilinçli olarak yaratmaz. Bu onun doğasında vardır... Bu durumda size büyük görevler düşmektedir. Ona kendini kontrol etmeyi öğretmek, sıkıntı ve sinirlerini başka bir şeye yönelerek gidermeyi göstermelisiniz. Kısacası içindeki enerjiyi daha yararları şeylere harcamasını sağlamalısınız. Ekek ve kız çocuklarının beyinlerinin doğumdan itibaren aynı şekilde gelişim göstermediği görülmüştür. Beyin, cinsiyete özgü farkıklar göstermektedir. Erkek çocuklarında sağ beyin yarımküresi daha belirgin ve keskin kararlar alma özelliğine sahiptir. Psikologlar bunun, erkek çocuklarının matematik ve uzay problemlerinde daha başarılı oluşunu açıkladığı görüşünde. İki beyin yarımküresinde konuşmayı sağlayan alan, kız çocuklarında %30 oranında daha büyüktür. Bunun sonucunda da erkek çocukları genellikle daha geç konuşmaya başlar. Hatta daha az soru sorar ve konuşurlar. Bu nedenle erkek çocukları daha erken konuşmaya başlamak için teşvike gereksinim duyarlar. Bu noktada onunla devamlı konuşmanız, duygularını dile getirebilmesi için onu cesaretlendirmeniz gereklidir. Ona masallar anlatın ve onu dinlemek için zaman ayırın... İsteklerini elde vetmek için güç kullanmak yerine dilini kullanması konusunda onu özendirin. Erkek çocukları dövüşmeyi sever. Erkek çocukları, doğaları gereği dövüşçü bir yapıya sahiptirler. Bu agresiv davranış biçimi erkeklik hormonuyla yakından ilgilidir. Bu yüzdende erkek çocukları bir kavga sırasında hemen dövüşmeye eğilim gösterir ve saldırganlaşırlar. Onlara, güdülerini kontrol altında tutmayı öğretmek gerekir. Erkek çocukları, kızlara göre daha kırılgandır. Erkek çocuklarının kız çocuklarına göre daha kırılgan olduğu, uzmanlarca ispatlanmıştır. Ayrıca yapılan araştırmalar, erkek çocuklarının kızlara göre daha sık hasta olduğunu göstermektedir. Bu fiziksel zayıflıklara ek olarak psikolojik da söz konusudur çünkü psikologa giden erkek çocukların sayısı kızlara oranla daha fazladır. Bu nedenle onların da hassas olduğu kabul edilmeli ve onlara küçük adam muamelesi yapılmamalıdır. Küçük birer çocuk oldukları unutulmamalıdır. Ayrıca ağlayan bir kız çocuğunu nasıl kucağınıza alıp, ona sarılıyor ve öpüyorsanız erkek çocuğuna da aynı şekilde davranmalısınız. Erkek çocuklarına çok şefkat gösterip, yumuşak davranıldığı taktirde onların zayıf kişilikli biri olacakları düşünülür. Hatta bazı ebeveynler, oğullarıyla ufakken oynayıp, çok sevgi gösterirlerse onun korkak bir çocuk olmasından çekinirler. Psikologlar bunun yanlış bir düşünce ve inanış olduğunu, erkek çocukların da kız çocukları kadar sarılmaya, öpüçmeye ve sevgiye ihtiyaç duyduklarını söylüyorlar. Oğlunuzu tek başınıza büyütürken... Bir erkek çocuğunu tek başına büyütmek hiç kolay değildir. Ancak başarılmayacak bir şey olduğu da söylenemez. Oğlunuzdan evin hakimini yaratmayın! Oğlunuz bir çocuk ve size güvence sağlamak veya sizi teselli etmek onun görevi değil. Oğlunuz size ait değildir. Bir erkek çocuğa sahip olmak her anneyi mutlu eder ancak onu kısıtlayıcı davranışlardan kaçının. Sayfayı hazırlayan: Nurcan İBRAİM ÇARE Hocanın yanına bir gün hoşlanmadığı biri yanaşıp ekşi bir yüzle dedi ki: - Başım ağrıyor Hocam! Bilmem ki ne yapsam? Kullandığımız araçlar hangi ihtiyaçlarımızı karşılar? Aracın Adı Kullanım Alanı Soba ısınma Araba Televizyon Telefon Dil Kalem Eş anlamlı olan kelimeleri eşleştirin okul yurt sağlık mektep vatan ev yuva sıhhat Anlamca zıt olan kelimeleri eşleştiriniz övmek yemek iyi çirkin zarar kötü güzel yarar Hoca bir dğşğnmedi, hemen cavabı verdi: - Vallahiö dedi; benim de dişim ağrıyordu birkaç gün önce. Gidip çektirdim de kurtuldum! Öyle yap sen de! Sayfayı hazırlayan: Nilgün Panaitescu

15 Februarie / Şubat 2007 s a y f a 28 s a y f a 29 Peynirli Milföy Böreği Malzemeler: 20 adet milföy hamuru Börek harcı için: 2,5 su bardağı yıkanıp çatalla ezilmiş beyaz peynir 1 su bardağı, yıkanmış, ayıklanmış ve doğranmış maydanoz 1 adet yumurta Hazırlanışı: Milföyler oda sıcaklığında hafif yumuşak iken 18 adet milföy hamurudan büyük bir kalıp yardımıyla kalp şekli çıkarın. Kalıp çıkardığınız iki parçanın düzgün olmasına dikkat edin. Bu iki parçayı ve kesmediğiniz diğer 2 milföyü tatlıda kullanacaksınız. Kalp şeklindeki 18 milföyün 9 adedine çatalla birkaç delik açın. (alt kısmın kabarmaması için) Ezilmiş peynirleri,doğranmış maydanozu ve yumurta- Elmalı Turta Malzemeler: 2 büyük boy elma yarım limonun suyu 3 yumurta 1,5 su bardağı toz şeker 8 yemek kaşığı tereyağı (eritilmiş, soğutulmuş veya yarım su bardağı z.yağı) yarım su bardağı süt 1 tatlı kaşığı vanilya 1 su bardağı kekun (kekun yoksa 1 su bardağı un + 1 paket kabartma tozu) 1 tatlı kaşığı kabartma tozu 1/8 tatlı kaşığı tuz 1 tatlı kaşığı limon kabuğu rendesi 1/3 su bardağı kuru üzüm (30 dak. ılık Kalpli Yumurta suda bekletilmiº) 1/4 su bardağı dolmalık fıstık Hazırlanması: nın beyazını karıştırın. 4. Delikli kalplerin üzerine bir tatlı kaşığı peynirli harçtan koyun 5. Her birinin üzerine delmediğiniz 9 milföyden birini yerleştirin. 6. Pişerken açılmamaları için kenalarına iyice bastırın. 7. Tepsiye dizin. 8. Fırını 220C ye getirin. 9. Böreklerin üzerine yumurtanın sarısını sürün. 10. Fırında üzerleri kızarana kadar -15/20 dakika- pişirin. Tost ekmeklerinin ortasına kalpli kurabiye kalıpları ile şekil çıkartın. Bir tavada bir parça tereyağını eritin. Iki tost ekmeğini yağda 1-2 dakika tutun. Bir ekmeği diğerinin üzerine kapatın. Ortadaki kalbin içine küçük bir parça yağ koyun ve bir yumurtayı içine kırın. Birkaç dakika yumurtayı pişirin. Tavanın kapağını kapatıp birkaç dakika bekletin. Kalpli yumurtanız hazır. Eğer miniklere yumurta yediremiyorsanız bunu ördekli, ayıcıklı kalıplar ile hazırlayarak neşeli sunumlar yapabilirsiniz. Fırını 190C ye getirin. 25cm çapındaki kek kalıbını yağlayıp unlayın. Artan unu silkeleyerek dökün. Elmaları ince ince dilimleyin. Geniş bir kasede limon suyu ile karıştırarak kararmalarını önleyin. Kaseyi bir kenara alın. Yumurta ve şekeri çırpın. Yağ, süt ve vanilyayı ekleyin. Ayrı bir kaba unu eleyin. Kabartma tozu, tuz ve limon kabuğu rendesini una ilave edin. Tahta bir kaşıkla unlu karışımı yumurtalı karışıma ekleyin. Kuru üzümlerin suyunu süzün ve fıstık- 6. larla beraber karışıma ekleyin. Karışımı kalıba dökün. Elmaları daire şeklinde karışımın üzerine dizin. Fırında yaklaşık 45 dakika pişirin. (pişip pişmediğini anlamak için temiz bir kürdanı kekin ortasına batrın, kürdan kuru çıkarsa pişmiş demektir.) Cum seduci barbatii ˇ, din zodiac? Cum seduci bărbatul Scorpion: Dacă vrei să-l cucereşti pe bărbatul Scorpion, va trebui mai întâi să-i stârneşti instinctele primordiale. Într-un moment când te vei simţi extrem de atrăgătoare, priveşte-l drept în ochi şi zâmbeşte-i enigmatic. Invită-l să ieşiţi împreună, dar părăseşte-l elegant şi pe neasteptate după o oră. Asigură-te că următoarea întâlnire va fi o cină târzie, la tine sau la el. Dacă vrei să-l păstrezi, ia-l întotdeauna în serios, complimentează-l şi laudă-l, dar cu măsură, atât cât să-l faci să se simtă în siguranţă. Cere-i sfatul şi admiră-i competenţa. Lasă la o parte modestia şi timiditatea, îmbracă-te cu haine elegante şi parfumează-te cu parfumuri scumpe. Nu flirta cu alţi bărbaţi, bărbatul Scorpion este extrem de posesiv, iar gelozia sa este renumită. Înlătură orice element care i-ar putea stârni suspiciunea, pentru că bărbatul Scorpion nu se va sfii să-ţi caute în poşetă când nu eşti de faţă. Asigură-l de dragostea şi fidelitatea ta, dar nu-l lăsa să te domine. Luptă cu calm şi cu fermitate ca să-i cucereşti respectul şi să beneficiezi de un statut egal cu al lui în cuplu. Dacă vei reuşi, vei avea parte de o relaţie de excepţie: profundă, fascinantă şi durabilă. Cum seduci bărbatul Săgetător: Bărbatul Săgetator răspunde aproape instantaneu avansurilor unei femei care emană energie. Fă-te frumoasă, arată-te optimistă şi plină de umor. Lasă-l să te descopere, să te urmărească, să te ia prin surprindere - bărbatul Săgetător adoră să se comporte ca un cercetaş în misiune. Ascultă-l cu atenţie şi după aceea pune-i întrebări suplimentare. Invită-l să ieşiţi împreună undeva în aer liber, de preferinţă cu maşina, şi laudă-i talentul cu care conduce (odinioară, bărbatul Săgetător era renumit pentru pasiunea faţă de cai şi arta echitaţiei, dar în vremurile moderne această pasiune s-a transferat asupra automobilului). Găseşte motive ca să râzi din inimă alături de el, propune-i să călătoriţi împreună prin locuri fascinante. Acordă-i foarte multă libertate, fereşte-te să faci scene de gelozie sau să-i adresezi reproşuri. Nu-i spune că ţi-e dator cu ceva, detestă responsabilităţile. Fereşte-te să-i porţi o grijă maternă, pentru că îl enervează, şi nu-i spune niciodată că încă nu s-a maturizat. Pentru bărbatul Săgetător, prietenia este foarte importantă, aşa că priveşte-i cu simpatie prietenii şi arată-te tu însăţi caldă şi prietenoasă. Susţine-l în îndeplinirea visurilor sale, împărtăşeşte-i entuziasmul, şi niciodată nu-i spune că ţelurile pe care şi le-a propus sunt imposibile sau lipsite de realism. Cum seduci bărbatul Capricorn: Bărbatul Capricorn este genul de bărbat care trebuie lăsat să aibă el iniţiativa. Îi plac femeile mândre şi cu ţinută. Îmbracă-te cu lucruri de calitate, poartă bijuterii puţine, dar de valoare - bărbatul Capricorn apreciază valoarea. Învaţă să te porţi ireproşabil în societate, fiindcă bărbatul Capricorn vizează în mod sigur un loc bun pe scara socială, iar femeia care-i va sta alături trebuie să facă faţă. Arată-i că eşti gata să-l sprijini în atingerea ţelurilor sale, măcar moral, dacă nu chiar cu relaţii sau cu bani. Ţine cont de faptul că bărbatul Capricorn are nevoie de atenţie, de tandreţe, de afecţiune şi că nu suportă să fie respins sau abandonat. Fă-l să se simtă admirat, apreciat, respectat şi dorit. Nu fi zgârcită cu complimentele. Lasă-l să înţeleagă că ai nevoie de el şi că îi acorzi o încredere nelimitată. Dacă l-ai cucerit, să nu-ţi închipui vreun moment că-l poţi schimba. Nu-l contrazice, nu-l sfida şi nu-l jigni, pentru că bărbatul Capricorn, chiar dacă pare a trece cu vederea, are tendinţa de a acumula nemulţumirile şi ranchiuna. Dacă vrei ca bărbatul Capricorn să ţină cont de părerile şi dorinţele tale, trebuie să înveţi să fii foarte diplomată - diplomaţia este o calitate pe care el o respectă. La început, poate să meargă şi şantajul sentimental, dar, după un scurt timp, va învăţa cum să-l evite sau să-l contracareze. Pentru o femeie blândă şi diplomată, este unul dintre soţii ideali ai zodiacului. Cum seduci bărbatul Peşti: De regulă, bărbatul Peşti nu alege conştient şi nu cucereşte prin luptă; se lasă ales, iar dacă îl vrei, va trebui să faci cel puţin jumătate din drumul care duce la el. Bărbatul Peşti se comportă ca o adevărată enigmă: aşteaptă să fie ghicit, intuit. Nu-i pune întrebări precise, pentru că va evita să-ţi răspundă, îţi va aluneca printre degete, iar dacă totuşi îţi va răspunde, nu va face decât să-ţi sporească starea de confuzie. Trebuie să înveţi să-l înţelegi fără să-i pui întrebări, să-l analizezi, să ajungi să-i intuieşti reacţiile, oricât de contradictorii sau de derutante ar fi acestea. La rândul său, bărbatul Peşti iubeşte femeile misterioase. Aşadar, dacă vrei să păstrezi asupra lui o oarecare putere, nu trebuie niciodată să i te dezvălui complet, nici psihologic, nici sentimental. Nu încerca să-l faci gelos, nu îl vei incita, vei reuşi doar să îl dezamăgeşti. Dacă vrei totuşi să aplici această tactică, fă-o într-un mod foarte subtil, pentru că la el impresia funcţionează mai eficient decât faptele. Legătura, sau chiar căsătoria cu bărbatul Peşti, este totodată o aventură plină de pericole. Lângă el nu există siguranţă şi certitudini, nu există teren ferm pe care să te sprijini. Dacă nu dispui de suficientă forţă psihică, mai bine renunţă. În acest caz, tu eşti cea care trebuie să ia decizia, pentru că evazivul domn Peşti poate trena o legătura nesigură atâta timp căt nu va fi forţat să ia atitudine. Dacă îl vrei totuşi lângă tine, lasă-l să-şi păstreze micul lui turn de fildeş, un spaţiu numai al lui, fizic şi psihologic, pentru a contracara dorinţa lui de evadare. Păstrează o ambianţă fluidă şi misterioasă şi fă-l să creadă că relaţia voastră are ceva magic. Selime IACOMI

16 ADRESE UTILE Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1, Bucureşti România Tel-fax Consulatul General al Republicii Turcia la Bl Ferdinand nr. 82, Tel , fax Muftiatul Cultului Musulman din România B-dul Tomis nr. 41 Tel T.I.A.D - Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea Bl. I.C. Brătianu, nr. 7 etaj 1, Tel-fax T.I.A.D. Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Bucureşti Str. Ritmului,nr 7 sector 2, Bucureşti Tel-fax: / TUYAB - Uniunea Investitorilor Turci din România B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1, etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti Tel Romanya Türkiye Ticaret ve Sanay Odası Camera de Comerţ şi Industrie România-Turcia B-dul Libertăţii nr. 1, bl. A1, sc. 4, et 4, ap 83, Sector 4, Bucureşti Tel: Fax: Colegiul Naţional Kemal Ataturk Str Română, nr2, Medgidia Tel , Liceul Internţional de Informatică Bl Tomis nr 153, Tel , Consiliul Judeţean B-dul Tomis 51 Tel.: , Fax: Prefectura Judeţului B-dul Tomis 51 Tel.: , Fax: Primaria Municipiului B-dul Tomis 51 Tel.: Primaria Municipiului Mangalia Şos. Constanţei 13 Tel.: Primaria Municipiului Medgidia Str. Decebal 35 Tel.: Primăria Tulcea tel Prefectura Tulcea Consiluiul Judeţean Tulcea Str Păcii nr 20 tel Ministerul Adminiatraţiei şi Internelor Oficiul judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară Str. Remus Opreanu 1 Tel./fax: Comandamentul Teritorial de Jandarmi Str. Mircea cel Bătrân 108 Tel.: , 956 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă Dobrogea al judeţului Str. Mircea cel Bătrân 110 Tel.: 112, Tel./fax: B-dul Tomis 67 Tel.: 112, Direcţia Poliţiei de frontieră şi Inspectoratul Poliţiei de frontieră Al. Zmeurei 21 Tel.: Fax: Inspectoratul de Poliţie B-dul Mamaia 104 Tel.: Poliţia Port Poarta 2, Incinta Port Tel.: Fax: Poliţia Municipiului Str. Ştefan cel Mare 103 Tel.: Tel./Fax: Poliţia Municipiului Mangalia Şos. Constanţei 1 Tel.: Fax: Poliţia Municipiului Medgidia Str. Republicii 15 Tel.: Fax: Serviciul Poliţiei Rutiere B-dul Mamaia 104 Tel.: Ministerul Agriculturii, pădurilor şi Dezvoltării Rurale Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală Str. Revoluţiei din 22 Decembrie, Tel.: , Fax: Centrul de scafandri B-dul 1 Mai Tel.: Fax: Ministerul Culturii şi Cultelor Direcţia Judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Str. Mircea cel Batran 106 Tel.: Ministerul Apararii Naţionale Centrul Militar Zonal Str. Mircea cel Batran 106 Tel.: Fax: Ministerul Educaţiei şi Cercetării Inspectoratul Şcolar Judeţean Str. Ştefan cel Mare 6 Tel.: Fax: Ministerul Finanţelor Publice Direcţia Generală a Finanţelor Publice B-dul Tomis 51 Tel.: Fax: Garda Financiară B-dul Ferdinand 68 bis Fax: Tel.: , , Administraţia Finanţelor Publice Str. Mircea cel Bătrân 96 Tel.: Fax: Administratia Finanţelor Publice Mangalia Şos. Constanţei 13 Tel.: Tel./fax: Administraţia Finanţelor Publice Medgidia Str. Decebal 37 Tel.: Tel./fax: Direcţia Regionala Vamală B-dul Tomis 312 A Tel.: fax: Ministerul Justiţiei Curtea de Apel Str. Krikor Zambaccian 1 Tel.: Tel./Fax: Tribunalul Judeţean Secţia Civilă - Comercială Str. Traian 31 Tel.: Tel.: Fax: Sectia Penală B-dul I.C. Brătianu 2-4 Tel./Fax: Judecătoria Mangalia Str. Mircea cel Bătrân 4 Tel.: Tel./Fax: Judecătoria Medgidia Str. Independenţei 14 Tel.: Tel./Fax: Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Str. Decebal 13 C Tel.: Fax: Inspectoratul Teritorial de Muncă Str. Decebal 13 C Tel.: , Tel./Fax: Ministerul Sănătăţii Direcţia Judeţeană de sănătate publică Str. Mihai Eminescu 2 Tel.: , Fax: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului Registrul Auto Român, B-dul I.C. Bratianu 250 Tel.: Tel./Fax: , Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Str. Lacului 14 Tel.: Fax: Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Str. Poporului 121 bis Tel.: S.C. Electrica S.A. Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Str. Nicolae Iorga 89A Tel.: Fax: Congaz S.A. Str. Vasile Parvan 16 Tel: Fax: Regia Autonomă Judeţeană de Apa Str. Calaraşi Tel.: , , RADET B-dul Tomis 107 Tel/fax : Deranjamente DERANJAMENTE POSTURI TELEFONICE INFORMATII NUMERE CLIENŢI INFORMATII DIVERSE Alte servicii DERANJAMENTE APA-CANAL DERANJAMENTE CONGAZ DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE ENERGIE ELECTRICA INFORMATII S.N.C.F.R POLITIA ClRCULATIE JANDARMERIE TELEGRAME TELEFONATE POLITIA DE FRONTIERA ASISTENTA SOCIALĂ PROTECTIA CIVILĂ Serviciul unic pentru apeluri de urgenţă