CONDUCEREA U.D.T.R. Cuprins

Transkript

1 HAKSES ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE adresa: Constanţa - România str. Crişanei, nr. 44 cod telefon: 0241/ fax: 0341/ web: office@udtr.org facebook.com/uniuneaturca

2 CONDUCEREA U.D.T.R. Cuprins Comitetul Director Preşedinte:... OSMAN FEDBI Prim-vicepreşedinte:... IUSEIN GEMAL Secretar General:... IBRAIM ERVIN Deputat:... IBRAM IUSEIN Vicepreşedinţi: HUSEIN CADIR... Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa IAŞAR ENVER... Preşedinte Filiala Constanţa OMER NAZIF... Secretar Filiala Constanţa BORMAMBET VILDAN... Vicepreşedinte Filiala Medgidia RAIM NAIM... Preşedinte Filiala Cobadin GAVAZOGLU RIZA... Secretar Filiala Techirghiol OSMAN ZIA... Preşedinte Filiala Băneasa MOLOGANI ACCAN... Preşedinte Filiala Babadag MEMET REDVAN... Preşedinte Filiala Hârşova MUSA CAIDAR... Preşedinte Filiala Cernavodă ŞEMSI TURHAN... Preşedinte Filiala Bucureşti Preşedinte de onoare: ASAN MURAT Consiliul Naţional Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale: RUSTEM SEVIM... Preşedinte Filiala Brăila MEMIŞ CHEMAL... Preşedinte Filiala Carvăn ALI SALI... Preşedinte Filiala Castelu CERCHEZ ALI... Preşedinte Filiala Călăraşi BARI MUSELIM... Preşedinte Filiala Cumpăna IAŞAR SALI... Preşedinte Filiala Dobromir ALI ŞEFCHET... Preşedinte Filiala Eforie OSMAN SULIMAN... Preşedinte Filiala Făurei MEMET SEBATIN... Preşedinte Filiala Fântâna Mare ABDULA GHIULTEN.. Preşedinte Filiala Galaţi OMER MEMNUNE.. Preşedinte Filiala Isaccea ARIF MUGELIP... Preşedinte Filiala Mangalia TALIP LEMAN... Preşedinte Filiala Măcin MEMET ŞUCRI... Preşedinte Filiala Medgidia IOMER BEDRI... Preşedinte Filiala Năvodari HASAN NAZMI... Preşedinte Filiala Techirghiol SALIM LEVENT... Preşedinte Filiala Tuzla FUCIGI TALIP... Preşedinte Filiala Valu lui Traian AZIZ AZIZ... Preşedinte Filiala Văleni FEMI SUAT... Preşedinte Filiala Amzacea HALIL NAZMIE... Preşedinte Filiala Adamclisi MUSTAFA ERDAL... Preşedinte Filiala Lazu MUSTAFA BEIHAN... Preşedinte Filiala Ostrov MAHMUT SEZGHIN. Preşedinte Filiala Lespezi Editorial... 3 Secretarul general al TÜRKSOY, oaspete al liderilor UDTR... 4 Altaylar'dan Balkanlar'a Türk Dünyası Resim Sergisi... 4 Expoziţie de pictură Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani... 5 Balkanlar'da Türk Kadını... 6 Kermes... 7 Să dăruim împreună... 7 Cultură, sport şi tinereţe... 8 Ambasada SUA va continua programele pentru musulmanii din Dobrogea Seminarul Musulman din Medgidia. Documente si memorie Experţi ai Consiliului Europei în dialog cu liderii UDTR Hâdârlez Spre Festivalul Internațional al păstoritului, Sarighiol Hârşova cetate otomană Convieţuire interetnică pe plaiuri dobrogene la Cumpăna...17 Kur an Kurslarında Belge Töreni Miraç Kandili Berat Kandili Zilele Radioului Kara Toprak Yemek Tarifleri Çocuk Sayfası Preşedinţii Comisiilor de Specialitate Învăţământ... BORMAMBET VILDAN Religie... ISLAM REMZI Cultură... TÜRKOĞLU SERIN Femei... AMET MELEC Tineret... HALIL DERYA Financiar... DRAGOMIR NICUŞOR Cenzori... ACCOIUM DURIE Juridic... ABDURAMAN MERIC Administrator... ACCOIUM ALI COLECTIVUL REDACŢIONAL Redactor șef-adjunct: Panaitescu Nilgün Secretar de redacţie: Accoium Evrens Redactori: Osman Melek, Türkoğlu Serin, Iomer Subihan, Ibraim Nurgean, Omer Minever, Musledin Firdes, Asan Sorina Adresa de corespondenţă: str. Crişanei nr. 44, etaj 2 Constanţa telefon: fax: hakses@rdtb.ro publicaţia on-line: hakses.turc.ro Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R. grafica: Fârtat Cicero I.S.S.N DIRECTOR OSMAN FEDBI Redactor-şef IBRAIM ERVIN

3 3 sayfa Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian. Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, Viaţă-n libertate ori moarte strigă toţi. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi. Kahraman Ordumuza Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak, Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak. O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak; O benimdir, o benim milletimindir ancak! Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl! Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl? Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl! Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!.. Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!.. Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl! Atatürk ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı Kutlu Olsun! Atatürk ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı, her yıl 19 Mayıs tarihinde kutlanan, Türkiye Cumhuriyeti nde ve tüm dünyadaki türk toplumlarda kutlanmaktadır da Mustafa Kemal Atatürk Bandırma Vapuru ile Samsun a çıkmıştır ve bu gün Kurtuluş Savaşı nın başladığı gün kabul edilir. Atatürk bu bayramı Türk gençliğine armağan etmiştir. 20 Haziran 1938 tarihli kanunla "Gençlik ve Spor Bayramı" olarak kutlanan bu ulusal bayramın adı 12 Eylül Darbesinden sonra "Atatürk ü Anma, Gençlik ve Spor Bayramı" olarak değiştirildi. Her yıl 19 Mayıs günü Gençlik ve Spor Bayramı Türkiye de ve Türk dünyasında spor gösterileri ve törenlerle kutlanır. Üzerinde "Gençlikten Atatürk Sevgisiyle Cumhurbaşkanına" yazan ve "Sevgi Bayrağı" olarak adlandırılan dev bir bayrak Kurtuluş Yolun daki Tütün İskelesi nden karaya çıkarılarak Samsun valisine verilir. Daha sonra bayrak, Cumhurbaşkanına sunulmak üzere genç atletlere teslim edilir. Samsun dan yola çıkarılarak Amasya, Tokat, Sivas, Erzincan, Erzurum, Kayseri, Nevşehir, Kırşehir ve Kırıkkale den sonra, 19 Mayıs törenlerinde, Ankara da Cumhurbaşkanına sunulur. Romanya daki Türk toplumu bu günü sevincle kutlar, Hakses dergimizin sayfalarında bu günün önemini ve Romanya da nasıl kutlandığını göreceğiz. Atatürk ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı kutlu olsun, bu önemli bayramları unutmamalıyız ve bu güzel faaliyetler sonsuza kadar devam etsin! Ervin Ibraim Andrei MUREŞANU Mehmet Akif ERSOY DIN ACŢIUNILE UNIUNII

4 sayfa 4 5 sayfa Secretarul general al TÜRKSOY, oaspete al liderilor UDTR Preşedintele UDTR, ing. Osman Fedbi şi secretarul general, prof. Ervin Ibraim au avut în data de 23 mai, o întrevedere cu secretarul general al Organizaţiei Internaţionale a Culturii Turce (Türksoy), domnul Düsen Kaseinov. Domnul Düsen Kaseinov s-a aflat într-o vizită oficială de trei zile în România, pentru vernisajul expoziţiei de pictură Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani, organizată la Constanţa. În cadrul discuţiei cu oaspetele din Republica Turcia, preşedintele UDTR, domnul Osman Fedbi a vorbit despre istoricul comunităţii turce din Dobrogea dar şi despre activităţile pe care le desfăşoară Uniunea Democrată Turcă din România pentru promovarea limbii şi culturii turce. La rândul său, Düsein Kaseinov a vorbit despre activitatea organizaţiei TÜRKSOY de conservare şi promovare a culturii turce precum şi a personalităţilor din spaţiul cultural turc, în lume. Organizaţia TURKSOY derulează proiecte în ţări precum Turcia, Azerbaidjan, Kazahstan, Kîrgîzstan, Uzbekistan, Turkmenistan şi doreşte să îşi extindă activitatea şi în România. Prof. Dusen Kaseinov a deţinut funcţiile de ministru adjunct al Educaţiei şi de ministru al Culturii în Kazahstan. În semn de recunoaştere pentru valoroasa sa contribuţie la promovarea culturii în relaţiile diplomatice, prof. Düsen Kaseinov a primit numeroase premii şi distincţii din partea organizaţiilor internaţionale, de-a lungul carierei sale. Din anul 2008, prof. Düsen Kaseinov ocupă funcţia de secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Culturii Turce cu sediul la Ankara. TÜRKSOY a fost înfiinţată în 1991 cu scopul de a întări relaţile culturale în lumea turcă. La întrevederea cu oaspetele din Republica Turcia au mai participat: vicepreşedintele comisiei de cultură, prof. Osman Melek şi redactorii revistei Hakses. Oaspetele a fost însoţit de Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Ali Bozçalışkan şi de viceconsulul Murat Yalçın. 23 Sorina Asan Altaylar'dan Balkanlar'a Türk Dünyası Resim Sergisi Mayıs 2016 tarihinde, TÜRKSOY, Yunus Emre Enstitüsü Köstence Türk Kültür Merkezi ve T.C. Köstence Başkonsolosluğu işbirliğinde Art Gallery Constanţa, Altaylar'dan Balkanlar'a Türk Dünyası Resim Sergisi" etkinliği düzenlenmiştir. Etkinliğe, Çin Halk Cumhuriyeti Başkonsolosu, İtalya Fahri Konsolosu, Köstence Vali Yardımcısı, Andrei Şaguna Üniversitesi Başkanı, Ovidıus Üniversitesi Rektörü, Müze Müdürleri, Dobruca TIAD Başkanı, Mecidiye Kemal Atatürk Koleji Müdürü ve öğretmenleri, Akademisyenler, Ressamlar, basın mensupları ve birçok davetli katılım göstermiştir. Uluslararası Türk Kültür Teşkilatı Genel Sekreteri Düsen Kasseinov açılış konuşmasında açıkladı: Uluslararası Türk Kültürü Teşkilatı Türksoy olarak Tuna Nehri ve Karadeniz arasında kalan Dobruca bölgesinin bu eski liman şehrinde bulunmaktan ve Türk dünyası ressamlarının gönül güzelliklerini ve eşsiz sanat eserlerini sizlere sunmaktan büyük mutluluk duymaktayız. Öncelikle bizleri davet ettikleri için Türkiye Cumhuriyeti Başkonsolosluğa ve Yunus Emre Enstitüsü Köstence Kültür Merkezine tesekkür eder, gösterdiğiniz sıcak ilgi ve konuk severlik için kardeş Romanya halkına ve burada yaşayan soydaş ve akraba topluluklarımıza şukranlarımı sunarım. Saygıdeğer konuklar, Uluslararası Türk Kültürü Teşkilatı (Türksoy) olarak Romanya' da ilk defa bir etkinlik gerçekleştirmekteyiz. Ancak Romanya' lı dans grupları ve müzisyenler daha önce pek çok etkinliğimize katıldılar. Dolayısıyla Türksoy ile Romanya ve burada yaşayan soydaşlarımız arasındaki ilişkiler yeni değildir. Ancak bu etkinlikle birlikte, ortak kültür coğrafyamızın bir parçası ve zengin kültürel mirasımızın paydaşı olarak gördüğümüz Romanya ile işbirliğimizin daha da artacağına inanıyorum. Sergi Mayıs 2016 tarihleri arasında ziyaretçileri açık kalmıştır. Nurcan Ibraim Expoziţie de pictură Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani În data de 23 mai, a avut loc la Constanţa vernisajul expoziţiei de pictură, Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani. Expoziţia a fost organizată de Centrul Cultural Turc Yunus Emre în parteneriat cu Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa şi în strânsă colaborare cu Organizaţia Internaţională a Culturii Turce (TÜRKSOY). Manifestarea artisitcă a reunit picturi realizate în cadrul întrunirilor tradiţionale ale pictorilor organizate de TURKSOY care prezintă lumea turcică într-o perspectivă amplă cu toate aspectele pe care le cunoaştem sau nu le cunoaştem. Până în prezent au participat aproximativ 250 de pictori din 20 de ţări la întrunirile tradiţionale ale pictorilor organizate de Organizaţia Internaţională a Culturii Turce, iar în cadrul acestor întruniri au fost realizate lucrări unice ce fac parte în prezent din colecţia (TÜRKSOY). Aceste tablouri au fost expuse în ultimii douăzeci de ani, din New York până în Teheran, din Florenţa până în Rabat, în 27 de ţări şi aproximativ 100 de oraşe. Expoziţia de pictură Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani de la Constanţa conţine 33 de picturi în ulei aparţinând unor pictori din 17 ţări. Prezent la eveniment, secretarul general TÜRKSOY, Dusen Kaseinov a declarat: Acesta este primul eveniment organizat de TURKSOY în România. Doresc să precizez că de-a lungul timpului, la evenimentele organizate de către instituţia noastră au participat ansambluri folclorice şi interpreţi din România. Relaţiile de prietenie dintre TURKSOY, statul român şi comunitatea turco-tătară de aici sunt destul de vechi. Avem convingerea că în urma acestui eveniment vom coopera mai strâns cu România, parte a spaţiului geografic cultural comun şi părtaş al patrimoniului nostru cultural. Organizaţia Internaţională a Culturii Turce are 14 ţări membre dintre care: Turcia, Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Turkemenistan şi Uzbekistan au statut de membri fondatori. Principalele obiective ale Organizaţiei Internaţionale a Culturii Turce sunt cunoaşterea reciprocă a diferitelor culturi, promovarea toleranţei, eliminarea prejudecăţilor şi ostilităţilor. Vernisajul expoziţiei de pictură a avut loc în prezenţa prefectului Judeţului Constanţa, domnul Adrian Nicolaescu, a subprefectului Accoium Levent, a Consulului General al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Ali Bozçalışkan, a Consulului General al Republicii Populare Chineze la Constanţa, domnul Liang Caide şi a viceconsulului Vladimir Nechaev, din partea Consulatului General al Federaţiei Ruse la Constanţa. Sorina Asan

5 Balkanlar'da Türk Kadını Romanya Demokrat Türk Birliği Kadınlar Komisyonu her iki yıl olarak düzenlediği sempozyum ve bilimsel organizasyonlara bu yıl da devam etti. Bu münasebetle Mayıs tarihleri arasında 8 nci Türk Kadınları Sempozyumu düzenledi. Tarih öncesi dönemlerden günümüze kadar çok farklı medeniyetlerin bir arada yaşamakta görmekteyiz. Aile hayatından başlayarak, iş hayatına kadar birçok öğede kadın izine, katkısına ve emeğine rastlanmaktadır. Sempozyumun konuları kadının her alanda yapılan araştırmaların ve gelilmelerin paylaşması, sosyal, din, eğitim ve kültürel mirasın korunmasında kadına düşen roller tartışıldı. Sempozyum konuları ise Kültürel miras ve kadın, Geçmişten günümüze şehir ve kadın, Uluslararası hukuk ve uygulamada kadın hakları, Tarih boyu kadın dernekleri oldu. Sempozyumun açılışı 27 mayıs tarihinde gerçekleşti ve Romanya Türk Birliği Kadın Komisyonun Başkanı Melec Amet konuşmasından sonra sıra yurtdışından katılan misafirlere ve davetlilere geldi. Türkiye temsilcisi sayın Karaloğlu Karakuscu Birsen, Yunanistan dan sayın Sibel Osmanoğlu ve Nuran Mustafa ve Bulgaristan sayın Gülfidan Mustafa Rafet, Leila Arif İdris, Selvinar Hasan Hasan ve Sibel İsmail Apti ülkelerinden mesaj ve haberleri getirdiler. Davetliler arasında Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğu muavinkonsolos sayın Murat Yalçın, Etnik İlişkiler Bölümü Devlet Müşaviri sayın Aledın Amet, Vali Yardımcısı Levent Accoium ve Romanya Demokrat Türk Birliği milletvekili sayın İusein İbram bulundular. Yunanistan temsilcisi Sibel Osmanoğlu sempozyum sonrası bizler ie fikirlerini paylaştı: Bu sempozyuma Batı Trakya Yüksek Tahsilliler Derneği, Kadınlar Kolu Başkanı olarak, Batı Trakya Türk kadınlarımızı temsilen katıldım. Bu sempozyum, biz katılımcılara görüş alışverişi yapma fırsatı tanıdı, değişik bölgelerde yaşayan Türk kadınlarını bir araya getirerek bizlere fikir paylaşımı yapma fırsatı verdi. Kendi derneklerimizde yaptığımız etkinliklerimizden örnekler verme fırsatı bulduk, Türk dilini, Türk kültürünü, kısaca Türk insanını yabancı ülkelerde Türk olarak yaşatma çabasının önemini vurgulama fırsatı bulduk. Romanya daki Türk toplumunu yakından tanıma fırsatımız oldu. Ülkenizde gerçekten çok güzel bir azınlık anlayışı var, Türk kültürünü, Türk gelenek göreneklerini gerçekten taşıyor ve devam ettiriyorsunuz. Nurcan İbraim sayfa 6 7 sayfa Să dăruim împreună Instituţia Prefectului Judeţului Constanţa, în parteneriat cu Consulatele Generale ale Republicii Turcia, Republicii Populare Chineze şi Federaţiei Ruse la Constanţa, şi consulatele onorifice au organizat cea de-a IX-a ediţie a Târgului de binefacere Să dăruim împreună. Evenimentul a debutat cu o serie de momente artistice şi dansuri populare specifice fiecărei comunităţi. În cadrul acţiunii au fost amenajate standuri de către toate grupurile etnice participante, fiecare dintre acestea prezentând preparate culinare, suveniruri şi alte obiecte tradiţionale, standul pentru România fiind realizat de către Instituţia Prefectului. La final, prefectul judeţului Constanţa, Adrian Viorel Nicolaescu, a mulţumit tuturor participanţilor pentru contribuţia adusă acestui eveniment caritabil. Fondurile colectate la cea de a IX-a ediţie a Târgului vor fi direcţionate către elevii din mediul rural cu rezultate deosebite la învăţătură. La eveniment au participat consulul general al Republicii Turcia la Constanţa Ali Bozçalışkan, consulul general al Republicii Populare Chineze Liang Caide iar din partea Uniunii Democrate Turce din România preşedintele Osman Fedbi şi secretarul general Ervin Ibraim. Kermes Yoksul ve başarılı öğrenciler için düzenlenen Geleneksel Uluslararası Kermesin 9.su 22 Mayıs Pazar günü Köstence nin AVM lerinden birinde yapılmıştır. Kermesten elde edilecek gelirle Köstence Valiliği'nin önerisi doğrultusunda yoksul ve başarılı öğrencilere tablet hediye edilmesi öngörülmekte. Herkes bu sosyal sorumluluk projesine katkı vermeye çalıştı. Faaliyete katılanlar arasında Köstence Valisi Adrian Viorel Nicolaescu, Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Ali Bozçalışkan, Çin Cumhuriyeti Başkonsolosu Liang Caide ve Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından Başkan Fedbi Osman ve Genel Sekreter Ervin İbraim. Nurgean İbraim

6 sayfa 8 9 sayfa Cultură, sport şi tinereţe Dacă ar fi să definim cultura aceasta ar fi din start numită întregul complex cultural, deoarece constă în elemente tangibile şi intangibile alăturate oamenilor din diferite comunităţi, stiluri de viaţă şi valori. Este evident că există diferenţe în procesul de învăţare şi socializare, în modul de viaţă care diferenţiază locul, importanţa şi aplicaţiile culturale în viaţa oamenilor. Toate aceste credinţe, tradiţii, arta, morala, sportul, tehnica, meşteşugul este transmis din generaţie în generaţie şi determină inevitabil ideologia, religia, viaţa şi organizarea socială. Constatăm că fiecare dintre noi îşi însuşeşte anumite produse simbolice, un anumit tipar comportamental tradiţional. Într-un cuvânt are o anumită moştenire culturală care îi organizează atitudinile şi comportamentul determinându-l să folosească alte cuvinte, să aibă o altă literatură şi să-şi creeze alte instituţii pentru a-şi dezvolta spaţiul social. În fruntea acestor instituţii sunt instituţiile de învăţământ, unde sunt determinate şi însuşite normele sociale sau de altă natură pentru a crea o structură socială şi mai mult chiar, dând sens stilului de viaţă. Totodată cultura populară este reprezentată de numeroase activităţi culturale distractive şi dinamice. Sportul este un set din variantele culturii populare capabil să determine evoluţia ştiinţifică fiind identificat în sistemele de comunicare obişnuite. Pe de altă parte, cultura înaltă, de elită, este preocupată de muzica clasică, balet, teatru, poezie şi artele plastice. De acest gen de cultură înaltă este preocupată în mod tradiţional clasa socială superioară, de elită, bine pregătită, de care este conectată o parte relativ mică a populaţiei urbane, în general. Sportul este, în acest sens un produs cultural popular majoritar prezentat în mass-media cu aprobarea maselor atât urbane cât şi rurale. De-a lungul istoriei cultura populară a fost legată de calitatea artistică a produselor culturale de elită. Chiar şi modul de selecţie al partenerilor se face între membrii acestor două culturi. Exemple fiind partenerele fotbaliştilor sau a altor sportivi foarte bine renumeraţi care sunt alese din rândul artistelor sau vedetelor mondene. Prin urmare devine tot mai clar că acestea, cultura populară şi cultura de elită, cultă, sunt caracteristici ale vieţii de zi cu zi. Pe de o parte sunt cei preocupaţi de comportamentul în societate definit de valori morale ridicate şi de participare la activităţi de dezvoltare intelectuală în scopul de ridicare a calităţii vieţii şi masele care arată mai mult interes sportului şi evenimentelor muzicale. De aici pornesc şi diferenţele de îmbrăcăminte şi vorbire. Limbajul şi strigăturile sportivilor, vestimentaţia acestora este tot mai folosită în mediul asociat acestora, cel popular, a culturii de masă - sport. Cultura de fond este reprezentată de limbă, spiritualitate, tradiţii, valori având caracteristic norme sociale ce diferă de la o comunitate la alta. Ca urmare a interacţiunii culturale nici o comunitate umană nu îşi poate păstra integritatea culturală păstrând ca reper un singur model cultural. Astăzi tematica proiectelor culturale cuprind turnee, campionate, competiţii, festivaluri şi diverse alte evenimente ale căror activităţi sunt asociate cu obiceiuri culinare, dans popular, muzică populară, vizitarea de locuri istorice şi turistice, o importantă oportunitate pentru recunoaşterea altor culturi, o modalitate sigură de a ţine tinerii departe de infracţiuni, droguri, bande de stradă, etc. De aceea, echipele de proiecte UDTR, ca protectori şi promovatori culturali, au grijă ca prin proiectele anuale să îndrepte atenţia tinerilor noştri spre atitudinea sportivă pe care o încurajează şi o protejează pentru a garanta creşterea valorii umane. Ca o consecinţă a acestor demersuri este chiar acest proiect al lunii mai şi anume Festivalul Cultural Sportiv al Tineretului, ediţia a XI-a care a fost organizat de Uniunea Democrată Turcă din România în perioada mai, la Constanţa. Festivalul a pornit programul primei zile de joi, 19 mai, de la ora cu o impresionantă paradă a portului tradiţional al minorităţilor naţionale care s-a desfăşurat pe traseul cuprins între Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa până la Instituţia Prefectului Judeţul Constanţa. Odată ajunşi aici, un grup reprezentativ au fost oaspeţii domnului Prefect şi au avut onoarea să-şi prezinte pe rănd comunitatea şi portul tradiţional. În aceeaşi zi, de la ora 16.00, în sala de conferinţe a Hotelului «Florida» din Mamaia, liceeni, studenţi şi profesori au fost invitaţi să participe la simpozionul cu tema Mustafa Kemal Atatürk, model pentru tinerii turci din Dobrogea. Domnul preşedinte Osman Fedbi a făcut deschiderea simpozionului prezentând importanţa acelei zile 19 mai 1919, care este unul dintre punctele de cotitură în istoria Republicii Turcia. 19 mai este, de asemenea, data la care Atatürk a debarcat în Samsun Această zi de 19 mai şi a fost transformată în 1938, de Atatürk ca Sărbătoare Naţională a Tineretului şi Sportului. Atatürk vorbea adesea despre oamenii tineri şi acorda o deosebită importanţă tineretului. Turcii au pierdut în acele vremuri o generaţie întreagă de tineri şi au fost nevoiţi să se descurce cu o generaţie surogat de adolescenţi." În prima sesiune a simpozionului domnul conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu Decan al Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, Universitatea «Ovidius» a fost cel care a făcut o prezentare istorică a momentului 19 mai 1919, Turcia lui Atatürk. După ce a fost ascultat cu interes de tinerii prezenţi aceştia au preluat pupitrul pentru cea de a doua sesiune în care membrii ai comisiei de tineret a UDTR au prezentat dintr-o perspectivă istorică şi culturală importanţa, cauza şi efectele acelor zile mai Ziua de Vineri, 20 mai, începând cu ora 9.00 a fost dedicată unui mini-campionat de fotbal la care s-au întrecut echipe de fotbal reprezentând UDTR, UDTTMR. În cea de a treia zi s-a dat startul dansului folcloric interetnic care a încheiat de altfel şi Festivalul. Aşadar sâmbătă, 21 mai, în Aula Magna a Universităţii «Ovidius» de la ora 15.00, ansamblurile folclorice aparţinând Uniunii Democrate Turce din România, Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Comunităţii Elene «Elpis» şi Comunităţii Ruşilor Lipoveni au participat la o gală a dansului interetnic al tineretului. În aceste trei zile de activităţi tinerii participanţi au fost onoraţi de prezenţa domnului preşedinte UDTR Osman Fedbi, secretarul general UDTR Ervin Ibraim, deputatul UDTR Iusein Ibram, subprefectul Levent Accoium, muftiul Cultului Musulman din România, domnul Murat Iusuf precum şi Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Ali Bozçalışkan. Festivalul a fost organizat pentru tineri de comisia de tineret a UDTR, cărora le mulţumim şi le dorim mult succes în proiectele viitoare La mulţi ani dragi tineri! Melek Osman

7 sayfa sayfa Ambasada SUA va continua programele pentru musulmanii din Dobrogea Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, E.S. Hans Klemm s-a aflat la sfârşitul lunii mai pentru prima dată la Constanţa, unde a avut o întâlnire cu muftiul Cultului Musulman din România, domnul Murat Iusuf, a răspuns întrebărilor studenţilor şi profesorilor Universităţii Ovidius şi a participat la o masă rotundă cu jurnaliştii constănţeni. Una din întrebările lansate Ambasadorului american Hans Klemm de jurnaliştii constănţeni în cadrul mesei rotunde s-a referit la discuţiile avute cu Muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf. Referitor la acest subiect, excelenţa sa a declarat: Înainte să vin aici am avut o lungă conversaţie cu muftiul Murat Iusuf despre tipul de cooperare pe care o vom avea în continuare cu comunitatea musulmană. Muftiul Murat Iusuf mi-a spus că în trecut ambasada SUA a găzduit mese de iftar la Bucureşti şi Constanţa în timpul lunii Ramazan dar aceste iftaruri nu au mai avut loc în ultima perioadă. I-am promis muftiului că acest obicei va fi reluat pentru a celebra una dintre cele mai importante perioade din calendarul religios musulman, prin organizarea unei cine de iftar. Am vizitat biblioteca din cadrul Muftiatului şi am fost impresionat de raftul de cărţi donate de Ambasada Americană. I-am promis, de asemenea că vom dona şi alte cărţi în funcţie de disponibilităţi, aşa cum Ambasada SUA a făcut-o în alţi ani şi vom creşte numărul de oportunităţi educaţionale, astfel încât tot mai mulţi musulmani din România să poată să meargă în SUA, pentru a studia. Totodată, vom continua programele din anii precedenţi în care liderii islamici să vină în România pentru a împărtăşi experienţa lor din comunităţile musulmane de acolo. În ceea ce priveşte parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite şi implicaţiile acestuia pentru judeţul Constanţa, Ambasadorul Hans Klemm a afirmat: Constanţa este foarte importantă pentru NATO şi pentru parteneriatul nostru strategic din punct de vedere al rolului său pentru securitatea noastră. Forţele Navale Române îşi au sediul aici, avem o prezenţă mare, crescândă, la Baza Mihail Kogălniceanu, există mai multe poligoane pentru antrenament, la Babadag şi în alte părţi ale estului României. Constanţa are ieşire la Marea Neagră, iar Crimeea este la doar 300 de kilometri şi numărul de trupe ruseşti de acolo este în creştere. Constanţa joacă un rol foarte important pentru securitatea NATO şi pentru parteneriatul strategic bilateral. Ceea ce şi-ar dori Statele Unite nu doar pentru Constanţa, ci pentru întreaga ţară, este o Românie puternică, democratică şi prosperă, o Constanţă puternică, democratică şi prosperă, lipsită de corupţie, care se dezvoltă rapid din punct de vedere economic, care a îmbrăţişat deplin valorile democratice şi un viitor democratic şi care înfiinţează instituţii democratice puternice, iar astfel este capabilă să contribuie la securitatea noastră, atât în cadrul parteneriatului bilateral, cât şi în cadrul NATO. În discuţiile cu jurnaliştii constănţeni ambasadorul SUA a abordat şi activitatea justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. Excelenţa sa a afirmat: În ultimii de ani, pe lângă susţinerea morală puternică a luptei împotriva corupţiei în România, SUA şi alţi parteneri internaţionali ai României, în special UE, statele membre UE şi Comisia Europeană au susţinut această luptă şi, în cazurile adecvate, au oferit sprijin material, au contribuit la dezvoltarea capacităţilor de luptă împotriva corupţiei, formare, cooperare româno-americană în domeniul aplicării legii. Acesta este contextul: SUA au susţinut întotdeauna lupta împotriva corupţiei în România. De când am început să mă pregătesc pentru funcţia de ambasador, am constatat că în această luptă se înregistrează din ce în ce mai multe succese. Aşa cum aţi menţionat, România şi-a înfiinţat o structură de parchet foarte puternică, Direcţia Naţională Anticorupţie, căreia i-a acordat resurse adecvate, o conducere foarte bună. De asemenea, a luat alte măsuri în domeniul judiciar pentru a asigura independenţa sistemului judiciar. În prezent, dacă priviţi întreaga regiune, România a devenit lider în lupta împotriva corupţiei. Alte ţări solicită asistenţă din partea României datorită succesului său, inclusiv Republica Moldova, Macedonia. În plus, acest lucru începe să aibă efecte din punct de vedere al percepţiei românilor şi străinilor asupra politicii, economiei româneşti şi a eficienţei luptei împotriva corupţiei. În cel mai recent raport al Transparency International, un ONG internaţional care efectuează sondaje privind percepţia asupra corupţiei în ţările din întreaga lume, România a urcat 10 locuri faţă de anul trecut, ceea ce indică faptul că din ce în ce mai mult, românii consideră că lupta împotriva corupţiei înregistrează succese." După întâlnirea cu ziariştii constănţeni, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România a susţinut o conferinţă în faţa profesorilor şi studenţilor Universităţii Ovidius din Constanţa. În alocuţiunea sa diplomatul american a afirmat că priorităţile mandatului său sunt: promovarea şi menţinerea securităţii, susţinerea democraţiei şi prosperitatea cetăţenilor. Hans Klemm ocupă funcţia de Ambasador al SUA la Bucureşti din septembrie Ambasadorul Hans Klemm este diplomat de carieră cu înalt grad diplomatic, este absolvent al Indiana University şi deţine un masterat la Standford University. Excelenţa sa vorbeşte fluent limbile japoneză şi germană. Anterior sosirii în România domnul ambasador Hans Klemm a fost principalul adjunct al asistentului secretarului de stat în cadrul Biroului Resusrse Umane şi în perioada iulie 2013-decembrie 2014 a ocupat funcţiile de director general intermiar al Serviciului Diplomatic şi director interimar de personal al Departamentului de Stat. În 2012 a fost principalul reprezentant al SUA la forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific iar din 2010 a condus toate programele civile şi militare în domeniul statului de drept, desfăşurate de SUA în Afganistan. Sorina Asan

8 sayfa sayfa Seminarul Musulman din Medgidia. Documente si memorie La sfârşitul lunii mai a fost lansat la Constanţa, volumul Seminarul Musulman din Medgidia. Documente şi memorie. Volumul reuneşte trei studii semnate de Adriana Cupcea, Marin Manuela şi Metin Omer dar şi documente din Arhivele Naţionale. Studiul introductiv al cărţii este semnat de profesorul Kemal Karpat de la Universitatea Wisconsin-Madison. Potrivit profesorului Kemal Karpat, seminarul din Medgidia a devenit simbolul identităţii şi al culturii musulmane. Volumul a fost publicat de Institutul pentru Studiul Problemelor Minorităţilor Naţionale din Cluj-Napoca. Autorii publicaţiei şi-au propus să reconstituie istoria celei mai vechi instituţii de învăţământ a musulmanilor din Dobrogea, Seminarul din Medgidia cu ajutorul documentelor şi fotografiilor dar şi al interviurilor cu membri ai comunităţii. Studiul se concentreză în principal pe 3 etape cronologice importante în evoluţia seminarului: perioada antebelică şi interbelică, perioada comunistă dar şi cea de după Prezent la eveniment, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Ali Bozcalişkan a declarat: Astăzi este o zi importantă pentru noi, pentru că am reuşit să materializăm încă un proiect. Am reuşit astăzi să vedem roadele unui proiect pe care îl gândim de mult. Îi mulţumesc domnului Virgil Coman, Şeful Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale pentru sprijinul acordat acestui proiect, mulţumesc de asemenea Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din Cluj Napoca, mulţumesc Universităţii Ovidius" din Constanţa pentru găzduire, domnului Emanuel Plopeanu, Decanul de la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice pentru implicare si nu în ultimul rând, mulţumesc tuturor celor care au contribuit cu fotografii, documente din colecţiile personale pentru a îmbogăţi această expoziţie. Virgil Coman, Şeful Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, a adăugat: Expoziţia dedicată Seminarului Musulman din Medgidia este sugestivă pentru musulmanii din Dobrogea şi pentru dobrogeni în general. Documentele prezentate fac parte din Patrimoniul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, inclusiv din patrimoniul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Am încercat să prezentăm pe scurt care era situaţia Medgidiei la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Avem şi o serie de documente care reflectă activitatea de început a Seminarului Musulman din Medgidia, corespondenţă între Seminar şi Primăria Constanţa. La un moment dat, seminariştii din Medgidia au organizat un spectacol la Constanţa şi au solicitat sprijinul Primăriei. Avem şi fotografii din colecţii particulare, puse la dispoziţie de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din Cluj-Napoca şi Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa. Sunt expuse documente sugestive importante din punctul de vedere al conţinutului. Lansarea cărţii a avut loc în prezenţa rectorului Universităţii Ovidius, prof. dr. Sorin Rugină, a decanului Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu şi a autorilor Adriana Cupcea şi Metin Omer. Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată la eveniment de preşedntele comisiei de cultură, doamna Serin Türkoğlu. Sorina Asan O Experţi ai Consiliului Europei în dialog cu liderii UDTR delegaţie condusă de preşedintele UDTR, domnul Osman Fedbi a participat în data de 10 mai, la o rundă de convorbiri cu experţi din cadrul Consiliului Europei. Discuţiile s-au axat în principal pe modul de aplicare a Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare şi a recomandărilor relevante ale Consiliului Europei în domeniul educaţiei, juridic, al administraţiei publice şi mass media. Din delegaţie au făcut parte: prof. Ervin Ibraim-secretar general, prof. Melek Osman-vicepreşedinte comisia de cultură, Selmin Abaz-redactor-şef Radio T, Derya Halil - preşedinte comisia de tineret. La discuţii au mai participat subprefectul Levent Accoium dar şi consilierul Leila Hagi-Salim - Instituţia Prefectului- Judeţul Constanţa. Primul subiect al discuţiei a vizat educaţia şi anume modul de implementare a recomandărilor Cartei Europene a Limbilor Regionale şi minoritare cu privire la studiul limbii turce la nivel preşcolar, primar, gimnazial şi liceal. Referitor la studiul limbii turce la nivel preşcolar, secretarul general UDTR, domnul Ervin Ibraim a precizat că în prezent există trei grădiniţe bilingve româno-turce la Constanţa, Medgidia şi Făurei unde circa 80% din populaţie este de naţionalitate turcă şi că numărul acestora este suficient. Referitor la gradul de pregătire al profesorilor, Melek Osman a precizat faptul că în prezent profesorii de limba turcă sunt foarte bine pregătiţi, fiind titulari cu diferite grade profesionale. În ceea ce priveşte numărul de ore şi de discipline în care se studiază limba turcă, profesorul Ervin Ibraim a precizat că în prezent, la nivelul învăţământului primar şi gimnazial elevii au 3 ore de limba şi literatura turcă pe săptămâna şi o oră de religie islamică şi în plus se mai studiază Istoria şi tradiţiile minorităţilor turce şi tătare precum şi Educaţia Muzicală. Preşedintele Osman Fedbi a specificat faptul că la Universitatea Ovidius din Constanţa există în cadrul Facultăţii de Litere Specializarea Română-Turcă unde pot studia viitorii profesori. Profesorii prezenţi la discuţii au spus că ar fi preferabil ca în cazul limbii turce numărul grupelor de elevi să fie de minim 7 şi nu 12 cum este acum, astfel încât procesul educaţional să se poată desfăşura şi cu grupe mai mici de elevi pentru ca profesorii să îşi poată îndeplini normele stabilite de ISJ. Ion Diaconu a declarat că există cadrul legal ca în cazul limbii turce să se studieze cu grupe cu un efectiv mai mic de 7 elevi în baza unei adrese a Uniunii Democrate Turce din România către ISJ şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice în care să se ceară acest lucru. În ceea ce priveşte domeniul judiciar, Melek Osman a precizat că a asigurat traducerea unui caz penal la Medgidia şi că există şi speţe civile unde se solicită interpret şi acest lucru se asigură la cerere. Discuţiile au continuat cu detalii despre publicaţia bilingvă românoturcă Hakses editată de UDTR şi Radio T care emite 9 ore pe zi în limbile turcă, tătară şi română. Delegaţia de experţi a fost formată din Vera Klopcic şi Ion Diaconu, membri ai comitetului de experţi şi Joerg Horn, expert în cadrul Secretariatului Cartei Europene a limbilor Consiliului Europei. Sorina Asan

9 sayfa sayfa Hâdârlez Hâdârlezul este una din cele mai importante sărbători ale turcilor dobrogeni la care participă întreaga comunitate turcă. Conform legendei se spune ca erau doi fraţi Hâzâr si Ilias ce l-au supărat pe Stăpânul Cerurilor şi acesta ca pedeapsa i-a despărţit, unul devenind Stăpânul Pământurilor şi celălalt Stăpânul Apelor. Acestora li s-a permis să se întâlnească odata pe an, în noaptea de 5 spre 6 mai, într-o pajişte pe malul unei ape, sub o ramură de trandafir. Ziua de Hâdârlez reprezintă sfârşitul iernii şi începutul verii. De sărbătoarea Hâdârlez turcii dobrogeni se întâlnesc pe pajişti, la pădure, în zone cu verdeaţă, unde au loc spectacole în aer liber (dansuri populare, cântece, poezii, diferite întreceri culinare şi sportive). Se fac plăcinte cu brânză, cu carne, cu dovleac, turte turceşti rotunde, ce semnifică soarele şi luna, etc. Din punct de vedere religios de Hâdârlez se comemorează sufletele celor răposaţi. Se vizitează mormintele, se fac rugăciuni din sfântul Coran. Ziua de Hâdârlez exprimă tocmai sfârşitul iernii şi începutul verii. Sărbătoarea Hâdârlez se desfăşoară în zonele de verdeaţă, crânguri, pajişti şi păduri de lângă localităţile urbane şi rurale într-o zonă naturală unde găsim lacuri, izvoare, râuri, chiar şi firicele de ape curgătoare. Se spun proverbe, zicători, legende, ghicitori, se mănâncă, se cântă, se petrece, se dansează, au loc jocuri de societate şi tradiţionalele trânte, lupte sportive numite güreş. O serbare ce este pigmentată cu muzică, dansuri populare (halk oyunları), cu întreceri sportive (güreş). Acestei sărbători i se mai dă, în Dobrogea, numele de tepreş. Este o sărbătoare care întăreşte comunitatea, o face mai trainică, mai puternică. Sărbătoare câmpenească, folclorică, Hâdârlez are loc într-o atmosferă animată, însufleţită, se sacrifică miei, se prepară bucate tradiţionale, se desfăşoară acţiuni distractiv-recreative la care participă, cu mic cu mare, femei, bărbaţi, tineri şi copii, rude, prieteni, întreaga comunitate. Ca în fiecare an UDTR a petrecut această zi frumoasă împreună cu comunitatea turcă în Tulcea, Bucureşti şi Cobadin. Fiecare filiala a organizat câte o petrecere câmpenească cu diferite concursuri, cu cântece, cu dansuri tradiţionale turceşti. Anul acesta membrii filialei Constanţa au petrecut împreună cu membrii filialei Cobadin, Fântâna Mare, Cumpăna, Tuzla, Lazu, Cernavodă. Prezenţi la acest eveniment au fost: Preşedintele UDTR, d-nul Fedbi Osman, Secretarul general al UDTR, d-nul Ibraim Ervin, deputatul UDTR, d-nul Ibram Iusein, preşedintele filialei Cumpăna, d-nul Bari Muselim, preşedintele filialei Cobadin, d-nul Raim Naim şi preşedintele filialei Tuzla, d-nul Salim Levent, preşedintele filialei Lazu, d-nul Mustafa Erdal, Preşedintele filialei Valu lui Traian, d-nul Curti Şaip. Prezent la eveniment a fost şi subprefectul judeţului Constanţa d-nul Accoium Levent, Consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, d-nul Ali Bozçalışkan. Gazdele activităţii au fost membrii comisiei de religie a UDTR împreună cu tinerii care au contribuit la desfăşurarea activităţii şi au făcut ca această zi să fie minunată. Firdes Musledin SPRE FESTIVALUL INTERNAȚIONAL AL PĂSTORITULUI, SARIGHIOL Povestea păstoritului De mii de ani această artă Străbunii noştrii au păstrat-o, Nu cred că cineva ne iartă De ne-am bate joc, sau am uitat-o. Una dintre cele mai bune luni din an pentru a vizita localitatea Sarıghiol este bineînţeles luna mai. Ne invită aici nu numai climatul cald, ci şi participarea la Festivalul Internaţional al Păstoritului. Acest festival este o şansă pentru noi de a petrece ore plăcute în mijlocul naturii. De altfel această sărbătoare internaţională se desfăşoară aşa cum şi-au dorit organizatorii numai în mijlocul naturii, acolo unde îi este locul, lângă stână, în mijlocul păşunii, la umbra pădurii, lângă izvoare, acolo lângă Dealul Mare, unde păsările cântă, iar restul fiinţelor stau şi ascultă. Cel mai important obiectiv ale festivalului este acela de a onora tradiţiile păstoritului pentru a nu fi uitate deoarece ne reprezintă pe noi toţi. Oile sunt sursa de hrană a tuturor iar pătoritul o artă tradiţională ce nu piere nici în era modernă. Programul nostru, al echipei UDTR invitată la festival, a inceput prin contemplarea expoziţiei din cadrul Casei de Cultură Sarighiol, ce a reprezentat o ocazie de vizionare a unor imagini incredibile din care am aflat cum se alege locul stânei, cum este apoi construită stâna şi bordeiul unde vor sta ciobanii, care sunt toate materialele necesare stânei, începând cu felinarul, găleţile de muls, găleţile de măsurat laptele, beţele şi câinii de pază. Am mai aflat că ciobanii se tocmesc la sfârşitul lunii aprilie iar la începutul lunii mai se aduc oile la stână. Festivalul Internaţional al Păstoritului, ediţia a XIV-a, din Sarighiol a avut patru zile de activităţi neîntrerupte, în perioada mai. Manifestările din cadrul festivalului s-au desfăşurat pe scena din faţa Centrului Cultural Sarighiol de Deal, judeţul Tulcea având ca participanţi ansambluri din România, Albania, Macedonia. Uniunea Democrată Turcă din Romănia a participat doar la activităţile din data de 13 mai Grupurile de dans folcloric UDTR, Şirinler, Fidanlar şi Delikanlılar şi-au prezentat cu mândrie dansurile tradiţionale turceşti experimentând totodată sentimente noi, rurale. Acest festival are loc în fiecare an, cu câteva zile înainte de Festivalul Cultural Sportiv al Tineretului, 19 Mai. Pentru noi este destul de greu să onorăm invitaţia dar prietenia şi căldura celor din Sarighiol ne dau puterea de a reuşi să participăm la festivalul din Sarighiol şi să ne îndeplinim îndatoririle pentru propriul program de activitate legat de festivalul cultural-sportiv. Melek Osman

10 Hârşova cetate otomană Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, în parteneriat cu Uniunea Democrată a Turcă din România, Filiala Hârşova, a organizat a zecea ediţie a manifestării Hârşova cetate otomană. Invitaţi de onoare ai acestei activităţi au fost d-l Osman Fedbi, preşedinte U.D.T.R, viceconsulul Republicii Turcia la Constanţa, d-l Yunus Emre Bakırcı şi viceconsul al Republicii Turcia la Constanţa d-l Murat Yalçın. Programul a cuprins o vizită la Muzeul Carsium din Hârşova, unde a avut loc conferinţă cu tema Date despre cetatea medievală de la Hârşova pe baza documentelor istorice şi a descoperirilor arheologice recente, susţinută de dr. Constantin Nicolae, responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic. Cetatea de la Hârşova reprezintă un ansamblu de resturi de ziduri răspândite pe o bună parte din teritoriul actual al localităţii, datând din antichitate până la începutul epocii moderne. Cetatea antică este cunoscută în izvoarele epocii cu numele Carso, Carsio, Carsion, Carsium, în documentele latine. Nu se cunosc limitele fortificaţiei din perioada romană şi romano-bizantină. Cercetări importante s-au făcut în necropolele antice, în anii şi, din 1993, în cetate. Cetatea medievală este cunoscută în izvoarele otomane, austriece, germane cu numele Karsova, Kersova, Chirschova, Hirsow, Hîrşova. Potrivit cronicarului Evlia Celebi, localitatea a figurat în documentele otomane cu numele de Harisova. Cetatea medievală este mai bine cunoscută pentru această perioadă datorită documentelor istorice şi faptului că urmele zidului de incintă care apăra oraşul, pe o suprafaţă de cca 24 ha, se văd în mai multe locuri astăzi. Continuitatea de 19 veacuri, vizibilitatea unor părţi componente oferă cetăţii de la Hârşova unicitate. Întregul ansamblu se plasează la Dunăre pe stânci calcaroase, cu statutul de rezervaţie naturală şi peisagistică, fapt ce amplifică imaginea şi valoarea sitului. Astăzi, cetatea medievală de la Hârşova este una dintre cele mai bine cunoscute fortificaţii otomane din Dobrogea. După conferinţă a urmat vizitarea cetăţii, geamiei şi necropolei otomane. Scopul acestei manifestări este o mai bună cunoaştere a istoriei locale şi a monumentelor legate de prezenţa otomană în Dobrogea. Preşedintele Filialei UDTR Hârşova, d-l Memet Reduan, cu ospitalitatea specific turcească, a fost o gazdă excelentă. Nilgün Panaitescu sayfa sayfa În Convieţuire interetnică pe plaiuri dobrogene la Cumpăna data de 21 mai Primăria şi Consiliul Local al comunei Cumpăna în parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă din România, au organizat Convieţuire interetnică pe plaiuri dobrogene ediţia a IX-a. Evenimentul s-a desfăşurat la Centrul Multifuncţional din Cumpăna cu un Concurs de Artă Culinară Tradiţională. Aici reprezentanţii turci, tătari, aromâni, ruşi-lipoveni şi români din localităţile Tulcea, Măcin, Techirghiol, Mangalia, Mihail Kogălniceanu, Cogealac, Ghindăreşti, Sarighiol de Deal, Cumpăna, Tuzla, Lumina, Amzacea, Ovidiu, Topraisar, Medgidia, Babadag au prezentat o vastă paletă de preparate din bucătăriile tradiţionale. La această competiţie au participat reprezentanţi ai etniilor conlocuitoare din judeţele Constanţa şi Tulcea. Activitatea a continuat pe scena Căminului Cultural din localitate cu reprezentanţi ai ansamblurilor folclorice şi ai şcolilor de dans. Pe scena au evoluat următoarele ansambluri: Kardelen, Multietnic Techir, Elips, Astras, Aromân Dor, Ildîzlar, Muguraşii şi Boboceii Cumpenei, Grupul de dansuri turceşti al Liceului Kemal Ataturk din Medgidia şi Şcoala de balet Nicolae Spirescu. Prezenţi la această activitate au fost preşedintele UDTR, d-nul Osman Fedbi, Deputatul UDTR, d-nul Ibram Iusein, Consulul Republicii Turcia la Constanţa, d-nul Ali Bozçalışkan, Consulul General al Republicii Populare Chineze la Constanţa, d-nul Liang CaiDe, Consulul General al Federaţiei Ruse la Constanţa, Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din Constanţa, dnul Zeki Uysal. Firdes Musledin

11 sayfa sayfa Kur an Kurslarında Belge Töreni 2015 Ekim ayında Romanya Müslümanlar Müftülüğü ve T.C. Köstence Başkonsolosluğu Din Hizmetleri Ataşeliği ortaklaşa düzenlenen her sene Kur an-ı Kerim öğrenme kursları Mayıs ayının son günlerinde belge töreni ile kapandı. Kurslara katılan 12 hanım Kuran-ı Kerim okumayı, kısa süreler ve dini bilgiler öğrendiler. Öğrenmenin yaşı olmadığı gibi Köstence den ve civarı köylerden gelen hanımlar, Suleyman Demirel Üniversitesi, İlahiyat Fakültesi, Isparta mezunu olan, Elmas Efetekin hocayla birlikte güzel bir öğrenim yılı geçirdiler. Belge töreninde hanımlar bir proğram hazırlayarak Kuran-ı Kerimden Yasin süresini, kısa süreler, aşerler ve ilahi okudular. Belgeleri Romanya Müftüsü Sn. Murat Yusuf verdikten sonra konuşmalarında hanımları tebrik ettiler ve öğrenen bilgileri gençlerimize aktarmalarını istediler. Konuşmalarında dinimiz yanısıra dilimizin konuşulmasının önemini vurguladı, dilimizi koruyarak gelecek nesiller için önem taşıdığını ve kimliğimiz için dilimizin örf ve adetlerimizin korunması hakkında uyarıda bulundu. Çocukların yaz kurslarına katılmalarını özellikle vurguladı. Programa Romanya Demokrat Türk Birliği Din Komisiyon Başkanı Sn. İslam Remzi ve Romanya Demokrat Türk Birliği Kültür Komisiyon Başkanı Sn. Serin Türkoğlu katıldılar. Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından hanımlara hediyeler verildi. Hanımları tebrik ediyoruz ve öğrendiklerin uygulamalarını diliyoruz. Bu sene kurslara katılan ve belge alan hanımları sizlere sunuyorum: Vildan Iusein, Nudie Demir, Mueser Bolat, Meriban Sugaip, Rusan Ibadula, Ghiulver Rustem, Nursen Mustafa, Sadie Cherim, Taniver Babeş, Ersın Ibram, Neriman Gelal, Ghiuler Memedali. Firdes Musledin Miraç Kandili 3-4 Mayıs 2016 gününe bağlayan gece, mukaddes bir yolculuğun ve manevi bir yükselişin ifadesi olan ve pek çok ilahi lütuf ve ihsanla dolu Miraç Kandilini idrak ettik. İsra suresinin ilk ayetinde bu yolculuğun ilk aşaması şöyle dile getirilmektedir: Kendisine ayetlerimizden bir kısmını gösterelim diye kulunu (Muhammed i) bir gece Mescid-i Haram dan çevresini bereketlendirdiğimiz Mescid-i Aksa ya götüren Allah ın şanı yücedir. Hiç şüphesiz o, hakkıyla işitendir, hakkıyla görendir. Miraç mucizesi, biz Müslümanlar için ilahî rahmet ve lütuflarla doludur. Miraç olayının en önemli sonuçlarından biri, İslâm ın beş temel esasından biri olan beş vakit namazın farz kılınmasıdır. Namaz, dinin direği, imanın alameti, amellerin en faziletlisi ve Allah a en sevimli olanıdır. Namaz, kalbin nuru, gönüllerin safası, takva ehlinin göz aydınlığı, mü minlerin miracıdır. Bu sebeple, her mü min namaza başladığında, namazın kendisinin miracı olduğunu dolayısıyla Yüce Allah ın huzurunda bulunduğunu bilmeli, namazın dışında da miraç şerefine ermenin şuurunda olarak hareket etmelidir. Miraç, Peygamberimizin şahsında insanlığın önüne açılan sınırsız bir yükseliş ufkudur. Çünkü, miracın özünde her türlü kötülükten arınma, insanlığın yararına değerler üretme, fedakarlık, paylaşma, sorumluluk, zamanın önemini kavrama ve ilahi emirlere teslimiyet göstererek yüce mertebelere erişmek vardır. Miraç Gecesi, duygu ve düşüncelerimizi yenileyerek ilahi rahmeti kazanacak işler yapmamız, kulluk bilincine ulaşarak dua ve niyazda bulunmamız için bir nimettir, vesiledir. Bunun için manevi duygularımızı canlandıran, iç dünyamızı değerlendirme imkanı sağlayan, sorumluluğumuzu hatırlatan bu geceyi iyi değerlendirelim. Duyguların ve hislerin coştuğu, dua ve niyazların semaya yükseldiği, inananların huzur bulduğu bu gecede, gönüllerimizde ümit ve ilahi aşk kandillerini yakalım, miracın engin mesajını ruhlarımızda hissedelim. Yüce Dinimiz İslam ın yaratılanı yaratandan ötürü sevme prensibini hatırlayarak gönül kapılarımızı herkese açalım. Miracın, ilahî yükselişin, gönül, ve ruh temizliğinden geçtiğini unutmayalım. Bu güzel ve anlamlı günde dünyadaki tüm Müslümanlar birbirlerini tebrik edip karşılıklı hediyeler verirler. Camilerde Kuran-ı Kerim, mevlitler okundu, ilahiler söylendi. Her kandil gecesi olduğu gibi bu gece de Romanya Demokrat Türk Birliğin Din Komisyonu birkaç cami için ikramda bulundu. Bu ikramlar Köstence bölgesi ve köylerindeki camilerde yapıldı. Allah dualarımızı kabul etsin. BERAT KANDİLİ Berat, borçtan, kazadan ve günahtan kurtuluş anlamına gelmektedir. Müslümanların af olma beratını aldıkları, insanların yaptıklarının takdir edildiği, rızıkların taksim olunduğu, müminlere Allah ın rahmet ve mağfiretinin bol, bol ihsan edileceği gecelerden biri de berat gecesidir. Bu gece birçok mühim hadiselerin birbirinden ayrıştırıldığı, gelecek seneye kadar kulların rızıklarının, ecellerinin, ve olacak hadiselerin karara bağlandığı, özellikle Peygamber Efendimiz (sav) e büyük şefaatin verildiği mübarek bir gecedir. Kur an-ı Kerimde, Duhan suresinde : Hâ Mîm! Helal ve haramı, hak ve batılı açıkça bildiren bu kitaba yemin olsun ki şüphesiz biz Kur an-ı Kerim-i mübarek bir gecede indirdik. Gerçekten biz Kur an la uyarırız ve her hikmetli iş o mübarek gecede ayırt edilir. Rabbin katından bir rahmet olarak şüphesiz biz peygamberler gönderenlerdeniz. Gerçekten o Allah, işitendir ve bilendir. buyurulmaktadır. Anlaşılıyor ki Beraat Gecesi Kur an-ı Kerimle şereflenen bir gecedir. Kur an-ı Kerim bu gecede Levh-i Mahfuz dan dünya semasına topluca indirilmiş ve kadir gecesinde ayet ayet Peygamber Efendimize nazil olmaya başlamıştır. O halde her Müslüman Kur an-ı Kerim in rehberliği altında hayatına yeniden bir yön vermelidir. Hayrın, bereketin ve güzelliklerin bol bol ihsan edileceği bu gecede ellerimizle beraber gönüllerimizi de açarak manevi ziyafetlerden nasibimizi almalıyız. Bu geceye hazırlık için Efendimizin sözüne kulak verelim: Şaban ayının yarı gecesi olduğunda onu ibadetle ve taatle geçirin, gündüzünü oruç tutun. Allah-u Teâla bu gece, güneşin batışından itibaren dünya semasına rahmetle tecelli eder ve şöyle buyurur: Yok mu bana istiğfar eden, onu mağfiret edeyim. Yok mu rızık isteyen, rızık vereyim. Yok mu hastalığa yakalanan, ona şifa vereyim. Yok mu şunu- bunu isteyen diye sabaha kadar devam eder. Bu mubarek gecede Romanya'nın tüm camilerinde kutlandı. Mübarek Berat Gecesinin bizlerin ve bütün müminlerin beraatına vesile olmasını yüce Mevlamızdan niyaz ediyor ve daima sevgi ve kardeşlik duyguları içinde yaşayalım. Hazırlayan: Firdes Musledin

12 sayfa sayfa Zilele Radioului În perioada 2-6 mai, în Antalya s-au desfăşurat Zilele Radioului, cu un motiv de sărbătoare: pe data de 6 mai, Corporaţia de Radio-Televiziune Turcă, TRT (Turkish Radio Television) a împlinit 89 de ani. O aniversare cu un program divers, menit să arate prezentul şi viitorul radioului, să demonstreze că magia vocii de la radio există şi va exista în continuare. Realizatorii de emisiuni din 15 ţări au primit invitaţia de a participa la eveniment. Grupul din care am făcut parte, a fost format din reprezentanţii radioului public din Albania, Grecia, Kosovo, Bulgaria, Cipru, Franţa, Spania, Germania, Irak. În prima zi, în Parcul Culturii din Antalya a fost inaugurat un spaţiu special, Radio Village. Acolo s-au amenajat studiouri transparente ( de sticlă), într-un cort special gândit pentru înâlnirea cu ascultătorii şi cu toţi cei care sunt iubesc acest mijloc de comunicare. Astfel, toţi cei care şi-au dorit o experienţă nouă, au fost înregistraţi citind, o informaţie de radio. Existau, de asemenea, o mică scenă de teatru -pentru a arăta cum se realizează teatrul radiofonic, un studio de karaoke, o mini-sală de curs de rostire la microfon, un stand cu istoria tehnicii din necesarul radioului-microfoane şi aparate de înregistrat, studiouri transparente din care s-au realizat transmisiuni şi a fost salutat publicul. Când am spus România, Radio România şi Radio Constanţa, am spus Dobrogea şi am subliniat faptul că există aici o comunitate puternică a turcilor, prezenţi în viaţa regiunii noastre şi că suntem un spaţiu-model de interculturalitate. Ne-am prins într-un dans tradiţional turc, apoi, cum internetul facilitează atâtea căutări, le-am găsit o geampara dobrogeană! Totul live... efortul fizic la joc a fost mai mare, dar a meritat! Prima seară s-a încheiat în Radio Village cu un program cu muzică tradiţională turcească oferit de o orchestră simfonică. Magia Radioului între cuvânt şi muzică a fost o veritabilă dispută între două echipe formate din studenţii Facultăţii de Drept de la Universitatea din Antalya. Ce contează mai mult? Ce primează: vorbele sau muzica? Aşa s-a derulat cea de a doua zi din Radio Days. În transmisiune directă, cu un public format din studenţi, profesori, oficiali ai radio-televiziunii turce si noi, delegaţia reprezentanţilor radiourilor invitate, tinerii au venit cu argumente pro şi contra, erau foarte convingători, bine pregătiţi, documentaţi, lucrurile păreau de fiecare data că sunt în favoarea fiecărei echipe. Au câştigat cei care au susţinut că un program de radio se distinge prin discurs, prin cuvintele alese cu grijă, rostite profesionist. Zilele Radioului au culminat pe 6 mai 2016, cu Gala Premiilor - Oscarurile Radio, o gală pentru starurile mass-media din Turcia, în transmisiune live TRT din Halic Congress Center din Istanbul. Un spectacol cu solişti de muzică uşoară din Turcia, cu nominalizări pentru 20 de categorii şi premianţi, aplaudaţi de o sala plină până la refuz. Surpriza a fost ca, la final, toţi participanţii de la radiourile invitate să fim invitaţi pe scenă, de Directorul General al Radio-Televiziunii Turce, Şenol Göka. Domnia sa ne-a înmânat diplome de participare şi de mulţumire. Poate următoarea ediţie Radio Days va fi în România, aşa că ne vom reîntâlni, a spus dl. Şenol Göka. De altfel, într-o altă întâlnire cu Directorul General al Radio-Televiziunii Turce, domnia sa, şi-a exprimat o dorinţă personală care ne implică... să viziteze oraşul Constanţa-Kustenge! Au fost zile pline de experienţe noi, de legături stabilite cu jurnaliştii prezenţi, cu oficiali ai TRT, cu publicul. Cât priveşte Regiunea Antalya, numită şi "Riviera Turcească" este situată în partea de sud a Turciei, cu o largă deschidere la Marea Mediterană. Perla turismului turcesc cum mai este denumită, se află într-o zonă în care istoria, marea, soarele şi natura se întâlnesc într-o armonie perfectă. Despre Antalya, intr-un jurnal de călătorie viitor Dost dost diye nicesine sarıldım Benim sâdık yârim kara topraktır Beyhude dolandım boşa yoruldum Benim sâdık yârim kara topraktır Nice güzellere bağlandım kaldım Ne bir vefa gördüm ne fayda buldum Her türlü isteğim topraktan aldım Benim sâdık yârim kara topraktır KARA TOPRAK Karnın yardım kazma íle bel ile Yüzün yırttım tırnak ile el ile Yine beni karşıladı gül íle Benim sâdık yârim kara topraktır Liliana Moldoveanu Dileğin varsa iste Allah'tan Almak için uzak gitme topraktan Cömertlik toprağa verilmiş Hak'tan Benim sâdık yârim kara topraktır Koyun verdi kuzu verdi süt verdi Yemek verdi ekmek verdi et verdi Kazma ile döğmeyince kıt verdi Benim sâdık yârim kara topraktır Aşık Veysel

13 sayfa sayfa Çağatay Ulusoy 23 Eylül 1990, İstanbul Türk dizi ve sinema oyuncusu, eski model yılında Best Model Of Turkey birincisi oldu. İstanbul Üniversitesi Orman Fakültesinde üniversite eğitimine başlayan Çağatay Ulusoy aynı zamanda Ayla Algan'dan oyunculuk dersleri almaya başladı. Ayrıca, oyuncu Vahide Perçin ve Altan Gördüm'ün sanat okulu Akademi 35 Buçuk'da oyunculuk dersi aldı. Oyunculuk kariyerine Show TV'de 2011'de yayınlanmaya başlanmış olan "Adını Feriha Koydum" adlı dizideki Emir Sarrafoğlu karakteri ile adım attı. Diziye devam ederken 2011 yılında "Anadolu Kartalları" filminde de başrol oynadı. Filmde Üsteğmen Ahmet Onur karakterini canlandırdı ve bu rolüyle de büyük beğeni toplamıştır. TOP 10 RADIO T Mai Ay Yapım'ın yapımcılığını üstlendiği, Ece Yörenç'in senaryosunu yazdığı ve Star TV'de yayınlanan "Medcezir" adlı TV dizide "Yaman Koper" karakteri ile başrol oynadı. Şimdi, Ay Yapım ın yapımcılığını üstlendiği, Yıldırım Türker in senaryosunu yazdığı, çekimleri devam eden ve 25 Aralık ta vizyona giren olan Delibal adlı sinema filminde Barış karakteri ile başrolü oynamaktadır. Çağatay Ulusoy ayrıca ilk reklam filmini Türkiye nin köklü jean firmalarından Colin s ile gerçekleştirdi. Ulusoy, 2016 yılı itibariyle artık "Colin s"in marka yüzü. ÖDÜLLERİ 42. Altın Kelebek Ödülleri 2015 En İyi Erkek Oyuncu Ege Üniversitesi 4. Medya Ödülleri 2015 En İyi Erkek Oyuncu Magazin Gazetecileri Derneği 21. Altın Objektif Ödülleri 2015 Drama Dizisi En İyi Erkek Oyuncu Türkiye Gençlik Ödülleri 2015 En İyi Erkek Oyuncu Elle Style Awards 2014 "Yılın En Stil Sahibi Erkek Oyuncusu" 5. Ayaklı Gazete TV Yıldızları Ödülleri 2014 "En İyi Drama Dizisi Erkek Oyuncusu" Medcezir 9. Seul Uluslararsı Drama Ödülleri 2014 "En İyi Erkek Oyuncu Adayı" "En İyi Drama Gümüş Ödül: Medcezir" Quality Of Magazine Dergisi 5. Yıl / Quality Ödülleri 2014 "En İyi Erkek Oyuncu" Oyuncular Sitesi - Yeni Sezon Prestij Anketleri 2013 "En İyi Erkek Oyuncu" Best Model 2010 Türkiye Birincisi 10. Emre Aydın...- Ölünmüyor 9. Betül Demir... - Aslan Payı ve Birol Namoğlu... - Muhtemel Aşk 7. İlyas Yalçıntaş...- İçimdeki duman 6. Ozan Doğulu ve Gülben Mutlu ve Bahadır Tatlıöz... - Uzun Lafın Kısası Hande Yener ve Serdar Ortaç... - İki Deli 5. Sıla...- Afitap 4. Model...- Mey 3. Simge... - Yankı 2. Murat Boz... - Janti 1. Ayla Çelik- Bağdat

14 sayfa sayfa Malzemeler: Arnavut Ciğeri 500 g. dana ciğeri (temizlenmiş ve kup kup doğranmış) 4 kaşık un 1/4 kaşık kırmızı toz biber 1 kaşık zeytin yağı 1 kaşık ince doğranmış maydonoz bir tutam tuz Ingrediente: 500 kg ficat de vita (curăţat şi tăiat bucaţele) 4 linguri făină 1/4 lingură de boia de ardei o lingură ulei de măsline o lingură pătrunjel tocat mărunt sare Ficat în stil albanez Yapılışı: 1. Un, kirmizi toz biber ve tuzu bir kasede karıştırın ve ciğerleri bu karışımın içine atıp iyice bulanmalarını sağlayın. 2. Bir tavaya zeytin yağını koyun ve 2 dakika sonra fazla unlarını silkelediğiniz ciğerleri ekleyin ve 15 dk. kadar pişirin. 3. Arnavut cigerini servis tabaklarına alın ve patates kızartması, ince halkalar halinde doğranmış soğan, sumak ve üzerine serpiştireceğiniz maydonoz ile servis yapın. Mod de preparare: 1. Se pune într-un castron făina, boiaua de ardei, sarea şi bucăţelele de ficat şi se amestecă bine. 2. Incingeţi într-o tavă uleiul de măsline şi după ce scuturaţi făina în exces de pe ficat şi prajiţi-l aproximativ 15 minute. 3. Se scoate ficatul prajit pe o farfurie şi se aşează alături de cartofii prajiţi. Totul se ornează cu rondele de ceapă, pătrunjel şi sumac. Koşari MALZEMELER 1 su bardağı pirinç 1/2 su bardağı sarı mercimek 3 yemek kaşığı tereyağı 1,5 su bardağı et ya da tavuk suyu 1 çay kaşığı tuz 2 yemek kaşığı sıvı yağ Sosu için: 2 adet domates (kabukları soyulmuş ve rendelenmiş) 1 adet kuru soğan (ince doğranmış) 3 yemek kaşığı sıvı yağ 1 çay kaşığı toz kırmızı biber 1 çay kaşığı karabiber 1 çay kaşığı tuz 2 yemek kaşığı sirke Ingrediente un pahar de apă cu orez 1/2 pahar de apă cu linte galbenă 3 linguri de unt 1,5 pahare de apă cu zeamă de carne o linguriţă mică de sare 2 linguri de ulei de măsline Pentru sos: 2 roşii curăţate şi răzuite o ceapă tocată mărunt 3 linguri de ulei o linguriţă mică boia de ardei o linguriţă mică piper o linguriţă mică sare 2 linguri oteţ Koşari Hazırlanışı 1. Pirinçleri en az 20 dakika sıcak suda bekletin. Tereyağını tencerede erittikten sonra süzdüğünüz pirinçleri ekleyin ve 3-4 dakika kadar kavurun. 2. Üzerine kaynar haldeki et ya da tavuk suyunu ve tuzu ekleyin. Tencerenin kapağını kapatıp, altını kısarak yaklaşık 15 dakika boyunca pirinçler suyunu çekene kadar pişirin. 3. Bu arada mercimekleri bir 7-8 dakika kadar, parçalanmayacak şekilde, su ve sıvı yağ ile haşlayın. Süzdüğünüz mercimekleri pilavla hırpalamadan karıştırın. 4. Sos için, sıvı yağda soğanları 4 dakika kadar soteleyin. Üzerine domatesleri ekleyin. Kırmızı biberi, karabiberi, tuzu ve sirkeyi de ilave ettikten sonra ara ara karıştırarak orta ateşte 10 dakika pişirin. 5. Mercimekli pilavı üzerinde sosu ile servis edin. Mod de preparare 1. Se lasă orezul în apă cald pentru cel puţin 20 de minute. Într-o crăticioară se topeşte untul după care se adaugă orezul şi se căleşte pentru 3-4 minute. 2. După ce orezul s-a călit se adaugă zeama de carne fierbinte şi se amestecă. Se lasă la foc mic pentru aproximativ 15 minute cu capacul la crăticioară pusă. 3. În timpul acesta se fierbe 7-8 minute şi lintea cu apă şi puţin ulei. După ce fierbe lintea este scursă şi se adaugă peste orez. 4. Pentru prepararea sosului călim ceapa pentru 4 minute după care adăugăm roşiile şi condimentele. Lăsăm sosul la foc mediu 10 minute. 5. Sosul se toarnă înainte de a servi orezul cu linte.

15 sayfa sayfa Keloğlan Ve Definesi Masalı Zaman zaman içinde Kalbur saman içinde Develer tellal iken, Eski hamam içinde. Eski paşa hamamının ortası yok. Anamın hatun bohçası yok, Babamın ağa akçası yok, Çarşıda bi tazı gezi, Tazının haltası yok Haltacı halta yapar mısan, Beşyüz altın kapar mısan, Burnunda altın hızma, Ayağında sarı cızma, Cebine ince hoşafı dökmüş, Çatırdadı kos kimin, Pilav yağaydı başıma, Dolma değeydi dişime, Bi kuş olaydım Bir varmış bir yokmuş. Çok eski zamanlarda Keloğlan adında bir keleş oğlan yaşarmış. Keloğlan annesi ile birlikte bir eski kulubede fakir ama mutlu bir hayat sürdürürlermiş. Bir gün Keloğlan kasabaya tavuk satmaya gitmiş. Pazara gelince elindeki iki tavuğa müşteri aramaya başlamış. Adamın biri tavuklara bir altın vermiş. Keloğlan bunu kabul etmemiş. İlle de iki tavuğa iki altın isterim demiş. Keloğlan ın tavukları bir altına vermediğini gören adam: Bak Keloğlan, bende bir define haritası var. Yalnızım, yaşlandım artık. Bu sebepten defineyi aramaya çıkamadım. Eskiden, Zenginoğlu nun konağında çalışırdım. Bu haritayı bana Zenginoğlu vermişti. İki tavuk benim olsun, harita senin olsun, defineyi ara bul, ömrünce mutlu ol demiş. Keloğlan adama inanmış, değiş tokuş yapılmış. Keloğlan akşamüstü yorgun argın köyüne dönmüş. Anası: A benim kel oğlum, kabak oğlum. Hiç bu kâğıt parçasına iki tavuk verilir mi? Sen tavukları satıp gaz, tuz alacaktın. Kandırmışlar seni. Şimdi karanlıkta otur, yemekleri tuzsuz ye de aklın başına gelsin diyerek bağırıp çağırmış. Keloğlan oralı olmamış, aklı fikri definedeymiş. Sabahı zor etmiş, erkenden kalkmış. Anasına: Ana ben defineyi aramaya gidiyorum. Kışlık yiyecek hazırlamıştım. Varsın gaz olmasın, akşamları erken yatarsın. Varsın tuz olmasın, komşudan istersin. Defineyi bulursam, seni sultanlar gibi yaşatacağım demiş. Anasının elini öpmüş. Keloğlan ın kararlı olduğunu gören anası çaresiz fikir değiştirmiş. Güle güle git, Keloğlan. İnşallah defineyi bulursun diyerek Keloğlan ı uğurlamış. Keloğlan dağ-bayır aşmış, günlerce aramış, sonunda haritadaki kuyuyu bulmuş. Define, bu kuyunun içindeymiş. Kuyuya attığı taş tak diye ses çıkarmış. Keloğlan kuyuda su olmadığını anlamış. Fakat geçen yıl köydeki kör kuyuya inen ve bir daha çıkamayan üç kişi aklına gelmiş. Yanımda köyden getirdiğim ip var. Kuyunun kenarına bağlayıp insem ya ben de onlar gibi kuyudaki zehirli dumandan boğulur kalırsam halim nice olur, diye düşünceye dalmış. Evvela bana mert, sözünün eri, kuyudaki tehlikeyi ortadan kaldırabilecek bir yardımcı lazım. Böylesi de nerelerde bulunur, diye düşünürken aklına Nasreddin Hoca gelmiş. Tamam, demiş. Hoca bu işin çaresini bulur. Az gitmiş uz gitmiş, sonunda, Akşehir e varmış. Sormuş, Nasreddin Hoca nın evini göstermişler. Kapıyı çalmış. Nasreddin Hoca kapıyı açmış. Buyurun evladım demiş, Ben Nasreddin Hoca yım. Bir şey mi arzu etmiştiniz? Hocam, bizim köyde bana Keloğlan derler. Sizin önemli bir meselenin çözümüne yardımınızı rica edecektim. Beni dinlemek zahmetine katlanırsanız çok sevinirim. Hoca, Keloğlan ı evine buyur etmiş. Keloğlan define haritasına nasıl sahip olduğunu, anasına veda edip köyden ayrıldığını, haritadaki kuyuyu bulduğunu, kuyuya neden inemediğini anlatmış. Eğer defineyi bulursak yarı yarıya paylaşırız, Hocam. Ne dersiniz? diyerek sözü bağlamış. Nasreddin Hoca: Uzun süredir kullanılmayan veya etrafındaki toprak tabakasından içine zehirli hava sızan kuyularda, yeterli hava akımı olmadığı için, bu zehirli hava birikir. Eğer böyle kuyulara inilirse insanı zehirler, öldürür. Söylediğine göre kuyunun derinliği dokuz on metre varmış. Kuyunun çevresini kazıp genişletmek çok yorucu ve zahmetli, ikimiz başaramayız. Yardımcı bulmaya kalksak kulaktan kulağa yayılır, halk kuyunun başına dolar. Başka bir yol bulmalıyız Keloğlan. Sen bizde birkaç gün misafir kal, düşünüp hal çaresini bulurum. Nasreddin Hoca sonraki iki gün planlar yapmış, taslaklar çizmiş. Planları demirciye götürmüş. Bu aletlerin olanını vermesini, olmayanı çizime uygun olarak yapmasını tembihlemiş. Haftasına aletler hazır olmuş. İki eşeğin çektiği bir araba almış. Arabaya aletleri, yiyecek, içecek gibi ihtiyaçları koymuş. Karısıyla vedalaşıp eşeğine binmiş. Nasreddin Hoca eşeğiyle önde, Keloğlan arabayla arkada, yola koyulmuşlar. Günlerce süren zahmetli yolculuktan sonra definenin bulunduğu kuyuya varmışlar. Hoca kuyuyu incelemiş. Keloğlan ile birlikte demirciye yaptırmış oldukları büyük körüğü kuyunun yanına indirmişler. Yaklaşık on santim genişliğindeki borunun bir ucunu kuyunun dibine sallamışlar. Diğer ucunu körüğe takmışlar. Birlikte körüğe temiz hava basmaya başlamışlar. Yıllardır burada biriken durgun ve zehirli hava, temiz ve basınçlı havanın etkisiyle parçalanmaya, yavaşça yükselmeye, kuyudan çıkmaya başlamış. Körük her hava basışında kuyudaki zehirli hava oranı azalıyormuş. Bu işlem ertesi gün de devam etmiş. Üçüncü gün kuyunun temizlendiğine kanaat getirmişler. Yine de her şeyden emin olmak için Nasreddin Hoca arabada getirdiği bir kediyi çuvala koymuş. Çuvalı ipe bağlayıp kuyunun dibine sarkıtmış. Yarım saat sonra kediyi çıkardığında dipdiri olduğunu görmüş. Keloğlan ipi beline bağlayıp kuyuya inmiş. Haritada belirtilen taşı çıkarmış. Taşın altındaki toprağı kazınca, sandığı bulmuş. Yanındaki diğer ipe sandığı bağlamış ve Hoca ya kendisini çekmesi için seslenmiş. Keloğlan kuyudan çıkınca, Hoca ile sandığı yukarıya çekmişler. Sandığın kilidini kırıp, kapağını açınca, bir de ne görsünler: Çil çil altınlarla dolu değil miymiş sandığın içi Çok sevinmişler. Hemen altınları paylaşmışlar. Ertesi gün, Nasreddin Hoca eşeğiyle Akşehir e, Keloğlan arabayla köyüne doğru yola koyulmuşlar. Keloğlan köyünde dillere destan bir konak yaptırmış. Hizmetçiler, uşaklar tutmuş. Tarlalar, bağlar, bahçeler satın almış. Anasıyla birlikte sultanlar gibi yaşamaya başlamış. Keloğlan ın görülmemiş zenginliği padişahın kulağına gitmiş. Ava çıktığı bir gün Keloğlan ın konağına uğramış. Keloğlan padişaha hürmet göstermiş, en iyi şekilde ağırlamış. Gördüğü yakın ilgiden çok memnun kalan padişah, Keloğlan ı gelecek ay kutlanacak bayram için, sarayına davet etmiş. Bayram günü Keloğlan arabalar ve uşaklarla beraber saraya gitmiş. Eğlenceler sırasında padişahın dünya güzeli kızı Menekşe ile tanışmış ve aşık olmuş. Menekşe de Keloğlan ı görür görmez sevmiş ve yanından ayrılmak istemiyormuş. Bayram eğlenceleri bittikten sonra Keloğlan konağına dönmüş. Anasına, Menekşe Sultan ı görür görmez âşık olduğunu, onsuz yapamayacağını söylemiş. Düşünmüşler, taşınmışlar, padişahtan Menekşe yi istemeye karar vermişler. Daha sonra anasıyla gidip kızı istemişler. Padişah, Menekşe yi Keloğlan a vermiş. Keloğlan konağına dönüp düğün hazırlıklarına başlamış. Bir taraftan da Nasreddin Hoca ya haberciler gönderip, düğüne davet etmiş. Nasreddin Hoca payına düşen altınlarla Akşehir e döndükten sonra yoksulları, yetimleri, giydirip kuşatmış, parasının çoğunu hayır işlerinde kullanmış. Bir yandan da Keloğlan ın köyünde konak yaptırdığını, uşaklar tutup, araziler satın alıp sultanlar gibi yaşamaya başladığını dost sohbetlerinde ve gelip giden yolculardan duyar, anlatılanlara sevinirmiş. Keloğlan ın düğün haberini ve Menekşe Sultan ile evleneceğini duyunca keyfi pek yerine gelmiş. Hemen düğüne gitmek için hazırlıklara başlamış. Halılar, kürkler, ipek kumaşlar almış. Menekşe ye küpe, kolye, gerdanlık gibi ziynet eşyaları almış. Ayrıca dört atın çektiği iki araba satın almış, iki tane de uşak tutmuş. En değerli elbiselerini, en gösterişli kürkünü giymiş. Karısıyla birlikte düğünden birkaç gün önce yola çıkmış. Nasreddin Hoca maiyetiyle birlikte gayet şatafatlı bir şekilde saraya varmış. Keloğlan, Hoca yı kapıda karşılamış. Elini öpmüş. Sarılmışlar, hasretle kucaklaşmışlar. Düğün gününe kadar Hoca başından geçmiş nice olaylara ince espriler katarak anlatmış. Davetlilerin hoşça vakit geçirmelerine yardımcı olmuş. Sazlı, sözlü eğlenceler arasında Keloğlan ile Menekşe Sultan evlenmişler. Mutluluklarına diyecek yokmuş. Daha uzun yıllar mutlu ve bahtiyar olarak yaşamışlar.

16 ADRESE UTILE Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1, Bucureşti tel-fax: Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa B-dul Ferdinand nr. 82, tel: , fax: Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa Biroul Ataşatului comercial B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa tel: fax: Muftiatul Cultului Musulman din România str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa tel: T.I.A.D. - Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa tel-fax: T.I.A.D. Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Bucureşti str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti tel-fax: , TUYAB - Uniunea Investitorilor Turci din România B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1, etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti tel: Romanya Türkiye Ticaret ve Sanay Odası Camera de Comerţ Bilaterală România-Turcia str. Austrului nr. 58, sector 2, Bucureşti tel: , fax: Colegiul Naţional Kemal Ataturk str. Română nr. 2, Medgidia tel: , Liceul Internţional de Informatică B-dul Tomis nr. 153, Constanţa tel: , Consiliul Judeţean Constanţa B-dul Tomis nr. 51 tel.: , fax: Prefectura Judeţului Constanţa B-dul Tomis nr. 51 fax: tel: , Primaria Municipiului Constanţa B-dul Tomis nr. 51 tel: Primaria Municipiului Mangalia Şos. Constanţei nr. 13 tel: Primaria Municipiului Medgidia Str. Decebal nr. 35 tel: Primăria Tulcea tel Prefectura Tulcea Consiluiul Judeţean Tulcea str. Păcii nr. 20 tel: Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 108 tel: , 956 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă Dobrogea al judeţului Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 110 tel: fax: B-dul Tomis nr. 67 tel: Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa B-dul Mamaia 104 tel: Poliţia Municipiului Constanţa B-dul Mamaia nr tel: Poliţia Municipiului Mangalia Şos. Constanţei nr. 1 tel: fax: Poliţia Municipiului Medgidia str. Republicii nr. 15 tel: fax: Ministerul Agriculturii, pădurilor şi Dezvoltării Rurale Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală Constanţa str. Revoluţiei din 22 Decembrie, tel: , fax: Ministerul Culturii şi Cultelor Direcţia Judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 106 tel: Ministerul Finanţelor Publice Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa B-dul Tomis nr. 51 tel: fax: Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa B-dul I. Gh. Duca nr. 18 tel: fax: Administratia Finanţelor Publice Mangalia Şos. Constanţei nr. 13 tel: fax: Administraţia Finanţelor Publice Medgidia str. Decebal nr. 37 tel: tel-fax: , Direcţia Regionala Vamală Constanţa B-dul Tomis nr. 312 A tel: fax: Ministerul Justiţiei Curtea de Apel Constanţa str. Traian nr. 35.C tel: tel-fax: Tribunalul Judeţean Constanţa Secţia Civilă Comercială str. Traian 31 tel: tel: , , fax: , Sectia Penală B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4 tel-fax: Judecătoria Mangalia str. Mircea cel Bătrân nr. 4 tel: tel-fax: Judecătoria Medgidia str. Independenţei nr. 14 tel: tel-fax: Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Constanţa str. Decebal nr. 13 C tel: fax: Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa str. Decebal nr. 13.C fax: tel: , Ministerul Sănătăţii Direcţia Judeţeană de sănătate publică Constanţa str. Mihai Eminescu nr. 2 tel: , fax: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului Registrul Auto Român Constanţa, B-dul I.C. Bratianu nr. 250 tel: tel-fax: , Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Constanţa str. Lacului nr. 14 tel: , fax: Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa str. Poporului nr. 121 bis tel: S.C. ENEL S.A. Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Constanţa str. Nicolae Iorga nr. 89.A tel: fax: Congaz S.A. str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa tel: fax: Regia Autonomă Judeţeană de Apa Constanţa str. Călăraşi nr tel: , , RADET B-dul Tomis nr. 107, Constanţa tel/fax: Deranjamente DERANJAMENTE POSTURI TELEFONICE INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI INFORMAŢII DIVERSE Alte servicii DERANJAMENTE APĂ-CANAL DERANJAMENTE CONGAZ DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE ENERGIE ELECTRICĂ INFORMATII S.N.C.F.R POLIŢIA ClRCULAŢIE JANDARMERIE TELEGRAME TELEFONATE POLIŢIA DE FRONTIERĂ ASISTENŢA SOCIALĂ PROTECŢIA CIVILĂ Serviciul unic pentru apeluri de urgenţă Mihail Kogălniceanu str. Tudor Vladimirescu nr. 4 cod , jud. Constanţa telefon: int. 820