Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, cu sediul în municipiul Bucureşti, Bd. Geniului, nr. 42C, sector 6, organizează CONCURS

Transkript

1 R O M Â N I A MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ În conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2002, privind Statutul poliţistului şi ale Ordinului ministrului nr. 140/2016, privind activităţile de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne, ambele cu modificările şi completările ulterioare; Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, cu sediul în municipiul Bucureşti, Bd. Geniului, nr. 42C, sector 6, organizează CONCURS Pentru ocuparea funcţiei şef serviciu la Serviciul Granturi şi Fonduri Structurale - Direcţia Fonduri Externe Nerambursabile din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, prevăzută la poziţia 258 din statul de organizare al inspectoratului general, cu personal recrutat din sursă internă din rândul ofiţerilor Ministerului Afacerilor Interne care îndeplinesc condiţiile legale. 1. Pentru a participa la concurs, candidaţii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii stabilite de actele normative în vigoare: a) să fi absolvit studii universitare de lungă durată/studii universitare de licenţă, ciclul I de studii universitare şi studii postuniversitare sau studii de masterat/studii universitare de masterat ciclul II de studii universitare în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei sau în domeniul management; b) să nu fie cercetat disciplinar, să nu fie sub efectul unei sancţiuni disciplinare sau faţă de acesta să nu fi fost pusă în mişcare acţiunea penală în condiţiile Legii nr. 360/2002, cu modificările şi completările ulterioare, iar cadrele militare să nu fie puse la dispoziţie sau suspendate din funcţie, în condiţiile art. 89 din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare; c) să fi obţinut calificativul de cel puţin "bine" la ultimele două evaluări anuale de serviciu pentru poliţişti, respectiv foarte bun la aprecierea de serviciu pentru cadrele militare (conform art. 3 din Legea nr. 152/2016, în situaţia în care, prin acte normative, calificativele obţinute la evaluările anuale reprezintă o condiţie, iar perioada luată în calcul include anul 2015, această condiţie se consideră îndeplinită. Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în situaţia în care evaluarea de serviciu anuală, pentru anul 2015, a fost finalizată până la data de 8 decembrie 2015.); d) să fie declarat apt medical şi apt la evaluarea psihologică organizată în acest scop; e) să deţină gradul minim profesional de inspector principal de poliţie; f) să deţină certificat sau autorizaţie de acces la informaţii clasificate; g) să aibă 3 ani vechime în muncă din care 3 ani vechime în Ministerul Afacerilor Interne; h) să aibă 3 ani vechime în specialitatea structurii pentru care se organizează concurs/examen;

2 i) să aibă 2 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei; Înscrierile candidaţilor la concurs se vor face pe bază de cerere de înscriere adresată inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, care va fi depusă la sediul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră - Direcţia Resurse Umane - Compartimentul Secretariat, până la data de , ora Dosarul de recrutare în vederea participării la concurs va fi depus la Direcţia Resurse Umane - Serviciul Personal şi Coordonare Structuri de Resurse Umane, până în data de , ora 16.00, şi va conţine următoarele documentele: a) cererea de înscriere şi CV Europass; b) copii ale actului de identitate şi ale documentelor care atestă nivelul şi specializarea studiilor impuse de cerinţele postului; c) adeverinţă care conţine rezultatul ultimului examen medical de bilanţ eliberată de medicul de unitate, sub semnătura directorului Direcţiei Medicale a ; d) declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare; e) adeverinţă eliberată de unitatea din care face parte candidatul, din care să rezulte elementele stabilite la punctul 1 lit. b), c), e), f), g) h) şi i). Copiile documentelor prevăzute la lit. b) se realizează de compartimentul cu sarcini de recrutare, se certifică pentru conformitate şi se semnează de persoana desemnată şi de candidat. Originalul documentelor prezentate se restituie candidatului după realizarea copiilor. Documentele vor fi depuse într-un dosar cu şină. Proba de concurs/examen constă în susţinerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale (care se înregistrează audio şi/sau video) şi se va desfăşura la sediul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră din bd. Geniului, nr. 42C, sector 6, Bucureşti, în data de , ora Nota de promovare a probei de concurs este minimum 7,00. Candidaţii care au promovat proba sunt declaraţi admis, iar cei care nu au promovat sunt declaraţi respins. Aprecierea rezultatului final al interviului pe subiecte profesionale se face cu note de la 1 la 10. Este declarat "admis" candidatul care obţine nota cea mai mare şi este notat cu cel puţin nota 7,00. În situaţia în care mai mulţi candidaţi au aceeaşi notă este declarat "admis" candidatul care are cea mai mare vechime în specialitatea postului scos la concurs. În situaţia în care mai mulţi candidaţi au aceeaşi vechime în specialitatea postului scos la concurs este declarat "admis" candidatul care are cea mai mare vechime în studiile necesare postului scos la concurs. Eventualele contestaţii cu privire la rezultatul probei de concurs se depun în termen de 24 de ore de la afişare, la Compartimentul Secretariat al Direcţiei Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră. Comisia de soluţionare a contestaţiilor are obligaţia de a soluţiona contestaţiile în termen de 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere. Relaţii privind participarea la concurs pot fi obţinute la telefon , interior 19341;

3 - T E M A T I C A Ş I B I B L I O G R A F I A 1-1. MANAGEMENT - Funcțiile procesului managerial. - Principiile procesului managerial. - Organizarea managerială Postul. - Conducerea subordonaților Managerul lider și stilul de conducere. - Controlul managerial Principiile și atributele controlului organizațional - Comunicarea în activitatea managerială Specificul comunicării manageriale. - Managementul rezolvării conflictelor Sursele conflictelor, principalele modalități de manifestare, strategii de rezolvare a conflictelor. 2. PREGĂTIRE DE SPECIALITATE 1. Organizarea și funcționarea Poliției de frontieră Române. 2. Reglementări privind frontiera de stat a României 3. Consolidarea pilonilor de acţiune UE din Strategia de securitate internă a Uniunii Europene Scopul şi domeniul de aplicare al Fondului de Securitate Internă frontiere şi vize. Acţiuni Comunitare şi Asistenţa de urgenţă. 5. Ciclul de viaţă al unui proiect. Întocmirea fişei de aplicaţie/cererii de finanţare/cartei proiectului, în procesul de iniţiere a proiectului. 6. Managementul echipei de proiect. Rolul stakeholderilor. Fondurile Structurale: - Acordul de Parteneriat România-Comisia Europeană ; - Identificarea sursei de finanţare; - Programe Operaţionale ale căror potenţial beneficiar este Poliţia de Frontieră Română: Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Infrastructură Mare, Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, Programul Operaţional Capacitate Administrativă (axe prioritare, obiective specific, acţiuni eligibile). 7. Programul HORIZON obiective, domenii de finanţare, organizaţii europene implicate în derularea programului (EURATOM; EASME, EIT, etc), implementarea Acordului de Finanţare şi managementul proiectelor de cercetare-inovare. 8. Parteneriatul Estic contextul în care a fost lansat, obiective, platforme tematice de cooperare, Programul Integrat de gestionare a frontierelor. 9. Programe finanţate de Comisia Europeană prin Oficiul European Anti-Fraudă OLAF (HERCULE II, HERCULE III- domenii finanţate, acţiuni eligibile, reguli de derulare a managementului de proiect). 10. Programe de cooperare teritorială: Definire termeni, autorităţi eligibile, reguli generale de finanţare, reguli de funcţionare a parteneriatului în cadrul implementării proiectelor de cooperare transfrontalieră. 11. Executarea contractului de achiziţie publică/ acordului-cadru: conflictul de interese, subcontractarea, modificarea contractului. 12. Acțiunile multianuale, Fazele procesului execuției bugetare: angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice. 13. Prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor Definire termeni, reguli generale și principii. 14. Echipa de proiect şi criteriile de acordare a claselor de salarizare. 1 Se studiază legislaţia actualizată, cu toate evenimentele legislative intervenite

4 BIBLIOGRAFIA 1. O.U.G. nr. 104 din 27 iunie 2001 privind organizarea si funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române; 2. O.U.G. nr. 105 din 27 iunie 2001 privind frontiera de stat a României; 3. Strategia de securitate Internă a Uniunii Europene (Bruxelles, 10 iunie 2015, 9798/15 JAI 442 COSI 67; Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul regiunilor Agenda europeană privind securitatea, Strasbourg, , COM (2015) 185 final). 4. Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize şi de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE. 5. O.U.G nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora (actualizată cu modificările şi completările ulterioare). 6. Hotărârea Guvernului nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare. 7. Legea 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare. 8. Ordinul nr din 24 decembrie 2002pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, cu modificările şi completările ulterioare. 9. Codul controlului intern managerial al entităților publice, aprobat prin O.s.g.G nr. 400/2015, cu modificările și completările ulterioare. 10. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40 din 23 septembrie 2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare , cu modificările și completările ulterioare. 11. Legea 98 din 19 mai 2016 privind achiziţiile publice. 12. HG nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului - cadru din Legea 98/2016 privind achizițiile publice. 13. Legea-cadru nr. 284 din privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. 14. Acord de Parteneriat România ,2014RO16M8PA MANAGEMENTUL PROIECTELOR I Note de curs, exemple și exerciții, Lect. Dr. Simona Bonghez, As. Dr. Loredana Radu, Şcoala Națională de Studii Politice și Administrative.* 16. Managementul ciclului de proiect: manual Bucureşti, Blueprint International, 2003.** 17. GHID adresat structurilor pentru accesarea fondurilor structurale și de investiții, Bucureşti, 2016.*** 18. Pentru descriere şi agenda Parteneriatul Estic: eeas.europa.eu/topics/eastern-partnership, Programele anti-fraudă ale Comisiei Europene: Managementul organizațional al Poliției Fundamentele teoretice, Costică Voicu, Ștefan Eugen Prună, Editura MEDIAUNO, *,**,*** documentele se pot descărca de pe site-ul meniul despre noi sectiunea cariera

5 R O M Â N I A MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ Graficul de desfăşurare a concursului organizat pentru ocuparea funcţiei de şef serviciu la Serviciul Granturi şi Fonduri Structurale - Direcţia Fonduri Externe Nerambursabile din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Publicarea anunţului Depunerea cererilor de înscriere la concurs , ora Planificarea pentru examinarea psihologică Depunerea dosarelor de recrutare Cel târziu , ora Verificarea de către comisia de concurs a dosarelor de recrutare Desfăşurarea interviului pe subiecte profesionale , ora Afişarea rezultatelor obţinute Depunerea contestaţiilor (în termen de 24 de ore de la afişare) şi soluţionarea acestora (în termen de 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere) Afişarea rezultatelor finale

6 M. A. I. GHID ADRESAT STRUCTURILOR PENTRU ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII Bucureşti 2016

7 CUPRINS Introducere 1. România Fonduri Europene Structurale și de Investiții Cadrul instituţional 1.2. Acordul de Parteneriat RO-UE Programele Operaţionale 2. Surse de finanţare din fonduri structurale și de investiții pentru structurile MAI 2.1. Identificarea sursei de finanţare - Cum identific o sursă de finanţare? - Cum analizez sursele de finanţare existente? - Ce documente trebuie să analizez în această etapă? 2.2. Analiza Programelor Operaţionale naționale pentru perioada Programul Operaţional Infrastructură Mare - Programul Operaţional Asistenţă Tehnică - Programul Operaţional Competivitate - Programul Operaţional Regional - Programul Operaţional Capital Uman - Programul Operaţional Capacitate Administrativă - Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2.3. Analiza programelor de cooperare teritorială europeană pentru perioada A. Programul Operaţional Comun Marea Neagră B. Programul Operaţional Comun România Republica Moldova C. Programul Operaţional Comun România Ucraina D. Programul Interreg V-A România - Bulgaria E. Programul Interreg V-A România - Ungaria F. Programul Transnațional Dunărea G. Programul Interreg IPA CBC România Republica Serbia H. Programul de Cooperare Transfrontalieră ENI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina Cum completez o cerere de finanţare? 4. Cum asigur managementul proiectului? 4.1. Achiziţii publice Concluzii Surse bibliografice Anexa 1 Glosar de termeni Anexa 2 Date de contact ale Autorităţilor de Management ale Programelor Operaţionale 2

8 Introducere Într-o lume aflată în permanentă schimbare, Uniunea Europeană (UE) dorește să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Aceste trei priorități se sprijină reciproc și sunt în măsură să ajute UE și statele membre să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială. În 2 decembrie 2013, Consiliul UE a aprobat Regulamentul 11791/7/2013, care stabilește Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada și reflectă prioritățile UE pentru această perioadă. Adoptarea Regulamentului a reprezentat punctul de plecare pentru noile programe de finanțare ale UE, permițând Uniunii Europene să cheltuiască până la aproape 960 de miliarde de euro în angajamente și peste 908 miliarde de euro în plăți pe parcursul următorilor 7 ani. Cadrul financiar multinanual pentru definește prioritățile în materie de cheltuieli care sunt orientate către creștere economică durabilă, locuri de muncă și competitivitate, în conformitate cu strategia UE de creștere economică, Europa Strategia își propune îmbunătățirea prestației UE în următoarele domenii: educație (încurajarea procesului de învățare și de îmbunătățire a competențelor), cercetare și inovare (crearea de noi produse și servicii care să genereze creșterea economică și noi locuri de muncă și să ajute în fața provocărilor de ordin social), societatea digitală (utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor). OBIECTIVELE UE STABILITE PENTRU CELE TREI PRIORITĂȚI: O ECONOMIE INTELIGENTĂ, DURABILĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII Obiectivele UE pentru o creștere inteligentă ținta 2020 un nivel al investițiilor publice și private în cercetare și dezvoltare de 3% din PIB-ul UE; condiții mai bune pentru cercetare, dezvoltare și inovare; o rată de ocupare a forței de muncă de 75 % în rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, până în 2020 (prin crearea de condiții favorabile inserției profesionale, în special pentru femei, tineri, persoane în vârstă sau necalificate și imigranți legali); rezultate mai bune pe plan educațional, în special: reducerea abandonului școlar la mai puțin de 10%, creșterea până la cel puțin 40% a ponderii absolvenților de studii superioare sau echivalente în rândul populației în vârstă de de ani. Pentru a asigura o creștere economică durabilă trebuie să avem în vedere următoarele: să dezvoltăm o economie mai competitivă, cu emisii scăzute de CO2, care să utilizeze resursele în mod eficient și durabil; să protejăm mediul, să reducem emisiile de gaze cu efect de seră și să stopăm pierderea biodiversității; să profităm de poziția Europei ca lider în dezvoltarea de noi tehnologii și metode de producție ecologice; să introducem rețele electrice inteligente și eficiente; să valorificăm rețelele europene pentru a le acorda întreprinderilor (în special micilor producători) un avantaj competitiv suplimentar; să îmbunătățim mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri; să-i ajutăm pe consumatori să aleagă produse și servicii, în cunoștință de cauză. 3

9 Obiectivele UE pentru o creștere durabilă ținta 2020: reducerea cu 20%, până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelul din UE este dispusă să reducă emisiile chiar și cu 30%, cu condiția ca și alte țări dezvoltate să își asume angajamente similare iar țările în curs de dezvoltare să contribuie, în măsura posibilităților, în cadrul unui acord global, creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%, creșterea cu până la 20% a eficienței energetice. Creșterea favorabilă incluziunii presupune: o rată mai mare de ocupare a forței de muncă - locuri de muncă mai bune și mai numeroase, în special pentru femei, tineri și lucrători de peste 55 de ani; creșterea capacității de anticipare și gestionare a schimbării prin investiții în formare profesională și îmbunătățirea competențelor; modernizarea piețelor muncii și a sistemelor de protecțe socială; garantarea accesului tuturor la beneficiile creșterii economice. Obiectivele UE pentru o creștere economică favorabilă incluziunii ținta 2020: rată de ocupare a forței de muncă de 75 % în rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani până în 2020 (prin crearea de condiții favorabile inserției profesionale, în special pentru femei, tineri, persoane în vârstă sau necalificate și imigranți legali), rezultate mai bune pe plan educațional, în special, reducerea abandonului școlar la mai puțin de 10%, creșterea până la cel puțin 40% a ponderii absolvenților de studii superioare sau echivalente în rândul populației în vârstă de de ani, reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale. CELE 5 OBIECTIVE MAJORE ALE STRATEGIEI EUROPA Ocuparea forţei de muncă - o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani; 2. Cercetare şi dezvoltare - alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare; 3. Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei - reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990, creşterea ponderii surselor de energie regenerabilă până la 20%, creşterea cu 20% a eficienţei energetice; 4. Educaţie - reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii, creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de de ani; 5. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale - reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale. INIȚIATIVE MAJORE PENTRU STIMULAREA CREȘTERII INTELIGENTE, DURABILE ȘI FAVORABILE INCLUZIUNII ȚINTA 2020 Inițiative majore pentru stimularea creșterii inteligente: 1. O agendă digitală pentru Europa, prin care își propune să creeze o piață digitală unică, bazată pe internet rapid și ultrarapid și pe aplicații interoperabile: acces universal la internet în bandă largă 4

10 până în 2013, acces universal la internet mult mai rapid (cel puțin 30Mbps) până în 2020, o viteză a internetului de peste 100 Mbps în peste 50% din locuințele din Europa până în O Uniune a inovării, prin care își propune să reorienteze politica în materie de cercetare, dezvoltare și inovare către domenii care prezintă provocări majore pentru societate (schimbări climatice, utilizarea eficientă a energiei si a resurselor, schimbări demografice, sănătatea populaței etc) și să consolideze toate verigile din lanțul inovării, de la cercetarea fundamentală la comercializare. 3. Tineretul în miscare, prin care își propune să ajute studenții stagiarii să studieze în străinătate, să pregătească mai bine tinerii pentru piața muncii, să îmbunătățească performanțele universităților europene și să le facă mai atractive pe plan internațional, să amelioreze toate aspectele legate de educație și formare (excelență academică, egalitate de șanse etc). Inițiative majore pentru stimularea creșterii durabile: 1. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Pentru a trece la o economie care utilizează resursele în mod eficient și emite mai puțin CO2, trebuie să reducem dependența cresterii economice de resurse și energie, în special prin: reducerea emisiilor de CO2, îmbunătățirea securității energetice, reducerea cantității de resurse utilizate. 2. O politică industrială adaptată erei globalizării. UE are nevoie de o politică industrială care să sprijine întreprinderile, în special pe cele mici, în eforturile lor de adaptare la globalizare, de depăsire a crizei economice și de trecere la o economie cu emisii scăzute de CO2: sprijinind spiritul antreprenorial, pentru ca întreprinderile europene sădevină mai performante și mai competitive; acoperind toate elementele lanțului valoric din ce în ce mai globalizat, de la accesul la materii prime la serviciile post-vânzare. Inițiative majore pentru stimularea creșterii favorabile incluziunii: 1. O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă prin care își propune: să ajute cetățenii să dobândească noi competențe, să se adapteze la schimbările de pe piața muncii și să se reorienteze profesional; să modernizeze piețele muncii, pentru a spori productivitatea muncii și rata de ocupare a forței de muncă, pentru a reduce somajul și pentru a asigura durabilitatea modelelor sociale europene. 2. Platformă europeană de combatere a sărăciei, prin care își propune: să asigure coeziunea economică, socială și teritorială, să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor care suferă de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale și să le asigure acestora un trai demn și un rol activ în societate, să sprijine măsurile care favorizează integrarea în comunitate, formarea și inserția profesională și accesul la protecție socială. Arhitectura Politicii de Coeziune a UE reprezentată grafic Obiective Ținte - Fonduri Obiective Fonduri Ținte Categorii de regiuni Fonduri Convergența FEDR FSE FC Investiții pentru dezvoltare și locuri de muncă - Regiuni mai puțin dezvoltate; - Regiuni în tranziție. FEDR FSE FC 5

11 Competivitate și ocuparea forței de muncă FEDR FSE - Regiuni mai dezvoltate. FEDR FSE Cooperare teritorială europeană FEDR Cooperare teritorială europeană FEDR Bugetul Politicii de Coeziune Uniunea Europeană a propus pentru perioada un buget de miliarde euro, dintre care 376 miliarde euro sunt alocați instrumentelor politicii de coeziune , 40 miliarde euro pentru facilitatea Conectarea Europei care finanțează proiectele transfrontaliere de energie, transport și tehnologia informației, iar 649 miliarde către politica de agricultură, cercetare, externe, etc. 6

12 1. ROMÂNIA FONDURI STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII Cadrul instituţional Politica de coeziune pentru perioada pune la dispoziție până la 366,8 miliarde EURO pentru a se investi în regiunile, orașele și economia reală a Europei. Acesta este principalul instrument de investiții al UE pentru a atinge obiectivele strategiei Europa 2020: crearea de locuri de muncă și generarea de creștere economică, abordarea problemei schimbărilor climatice și a dependenței energetice, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale. La aceasta contribuie și definirea mai bună a priorităților-cheie ale Fondului European de Dezvoltare Regională, cum ar fi sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii, obiectivul fiind de a dubla sprijinul, de la 70 la 140 de miliarde EUR pe durata celor 7 ani. În toate fondurile structurale și de investiții europene care stimulează proiectele bune va exista un grad mai mare de orientare spre rezultate, precum și o nouă rezervă de performanță. În fine, în cadrul politicii de coeziune, al dezvoltării rurale și al fondului pentru pescuit, eficiența va fi corelată, de asemenea, cu guvernanța economică pentru a încuraja respectarea de către statele membre a recomandărilor UE din cadrul semestrului european. În ceea ce privește sistemul de implementare a fondurilor europene la nivel național, acesta este mult mai eficient datorită simplificării structurii instituţionale. În acest sens, sistemul este mai bine coordonat, fiind stabilite atribuții de autoritate de management numai la nivelul a trei ministere: Ministerul Fondurilor Europene este autoritate de management pentru: Programul Operaţional Infrastructură Mare, Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional Competitivitate şi Programul Operaţional Asistență Tehnică; Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice este autoritate de management pentru: Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Capacitate Administrativă, respectiv pentru programele de cooperare teritorială europeană; Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este autoritate de management pentru Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, respectiv Programul Operaţional pentru Pescuit și Afaceri Maritime. Coordonarea fondurilor nerambursabile ține cont de lecțiile învățate în perioada și va urmări eficientizarea procesului de implementare și reducerea poverii administrative. Totodată, concentrarea tematică a fondurilor va asigura obținerea unui impact semnificativ al investițiilor, respectiv continuitatea intervențiilor sustenabile din actuala perioadă de programare. 7

13 Principalele caracteristici ale procesului de programare : concentrarea tematică asupra priorităţilor Strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă, transpusă în Cadrul Strategic Comun (CSC) la nivel european; un cadru unic de programare la nivelul fiecărui Stat Membru numit Contract /Acord de Parteneriat (C/AP) (care să înlocuiască fostul Cadru Strategic Naţional de Referinţă ) şi care va acoperi instrumentele structurale şi fondurile destinate dezvoltării rurale şi pescuitului, respectiv: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune (FC), FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) şi FEPM (Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime); aceste fonduri, programate prin CSC, vor contribui la realizarea obiectivelor Uniunii privind o creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă; posibilitatea de a putea elabora programe multi-fond în cazul implementării instrumentelor structurale; oportunităţi extinse pentru abordarea teritorială a programării; un accent crescut pe performanţa şi monitorizarea rezultatelor; orientarea specifică a cheltuielilor către realizarea priorităţilor Uniunii şi delimitarea clară a sumelor alocate în acest scop; impunerea unor condiţionalităţi macroeconomice, ex-ante şi ex-post pentru accesarea/cheltuirea fondurilor; simplificarea procesului de implementare şi un mai bun management al fondurilor. Pentru perioada România va avea la dispoziție aproximativ 39,887 miliarde de euro, fonduri europene, dintre care 21,8 miliarde de euro, fonduri structurale și de coeziune. Programul Operațional Programul Operaţional Infrastructură Mare Programul Operaţional Regional Programul Operaţional Capital Uman Programul Operaţional Competitivitate Programul Operaţional Capacitate Administrativă Programul Operaţional Asistență Tehnică Programul Operaţional pentru Pescuit și Afaceri Maritime Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală Facilitatea Connecting Europe Programele de cooperare teritorială Plăţi directe în agricultură Alocarea financiară pentru perioada ,41 mld. euro 6,7 mld. euro 4,22 mld. euro 1,33 mld. euro 0,55 mld. euro 0,21 mld. euro 0,17 mld. euro 8 mld. euro 1,23 mld. euro 0,45 mld. euro 10 mld. euro 8

14 1.2. Acordul de Parteneriat România-Uniunea Europeană pentru perioada Acordul de parteneriat este documentul elaborat de către fiecare stat-membru în parteneriat cu actorii interesați, în conformitate cu abordarea bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri, care stabilește strategia, prioritățile și modalitățile de utilizare eficientă și eficace a fondurilor structurale și de investiții, astfel încât să contribuie la atingerea obiectivelor strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Acordul de Parteneriat România-Uniunea Europeană pentru perioada este documentul care stabilește orientările strategice naționale finanțabile din Instrumente Structurale Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, cu excepția celor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială. La baza elaborării Acordului de Parteneriat au stat atât regulamentele europeane adoptate pentru perioada cât și documentele strategice de referință pentru această perioadă. Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al Acordului de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin tratarea următoarelor provocări: I. Competitivitatea II. Oamenii și societatea III. Infrastructura IV. Resursele V. Administrația și guvernarea. Aceste 5 provocări sunt abordate prin intermediul a 11 Obiective Tematice stabilite în Acordul de Parteneriat pentru perioada (art. 9 - Reg. UE nr.1303/2013): 1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor, precum și îmbunătățirea utilizării și a calității acestora FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Sporirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol (pentru FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru EMFF) FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum și a prevenirii și gestionării riscurilor FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL 9

15 Conservarea și protejarea mediului și promovarea eficienței resurselor FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Promovarea unui transport durabil și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Promovarea sustenabilității și a calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Promovarea incluziunii sociale, precum și combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Investiții în educație, instruire și învățământ vocațional pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesante și o administrație publică eficientă FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Asistență tehnică FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL TOTAL ALOCĂRI FONDURI FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Pentru o înțelegere comprehensivă a planificării intervențiilor fondurilor structurale pe perioada prezentăm obiectivele tematice în funcție de provocarea în materie de dezvoltare și pentru fiecare dintre acestea nevoile de dezvoltare, prioritățile și rezultatele. 10

16 Provocare în materie de dezvoltare Obiectiv tematic 1. Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării COMPETITIVITATE ȘI DEZVOLTARE LOCALĂ 2. Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia 3. Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii POPULAȚIE ASPECTE SOCIALE INFRASTRUCTURĂ RESURSE GUVERNARE ȘI 8. Promovarea ocupării durabile și de calitate a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă 2. Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia 8. Promovarea ocupării durabile și de calitate a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă 9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare 10. Investiții în educație, formare și formare profesională pentru dezvoltarea competențelor și învățare pe tot parcursul vieții 11. Creșterea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă 2. Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia 7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor din infrastructurile rețelelor importante 4. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele 5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor 6. Conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor 7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor din infrastructurile rețelelor importante 2. Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia 11

17 Provocare în materie de dezvoltare Obiectiv tematic 11. Creșterea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă Procesul de elaborare a acestui document programatic a fost coordonat de către Ministerul Fondurilor Europene. În acest scop au fost înființate Comitetul Interinstituțional pentru elaborarea Acordului de Parteneriat (CIAP), care au avut ca principal scop validarea diverselor etape ale elaborării Acordului de Parteneriat și a Programelor Operaționale, precum și o serie de Comitete cosultative ca secțiuni ale CIAP-ului pe 10 domenii disticte. În baza obiectivelor tematice menționate, urmare a unui proces amplu de consultare a tuturor factorilor interesați, derulat în perioada august 2012 februarie 2014, a fost elaborat Acordul de Pateneriat (AP). Prima versiune oficială a Acordului de Parteneriat a fost prezentată în data de 7 octombrie. Cea de-a doua variantă a Acordului de Parteneriat a fost publicat pe site-ul MFE în 10 februarie 2014, reprezentând varianta actualizată, pe baza contribuţiilor ministerelor de linie, în cuprinsul căruia sunt prezentate propunerile de alocări indicative la nivelul programelor operaționale. În data de 26 martie 2014 Acordul de Parteneriat a fost aprobat în ședința de Guvern și transmis de către Ministerul Fondurilor Europene, pe cale oficială, către Comisia Europeană. După parcurgerea acestor pași importanți de programare a noului cadru financiar , autoritățile responsabile s-au concentrat în elaborarea documentelor programelor operaționale Programe Operaţionale Programele Operaționale sunt documente de programare la nivel sectorial/ teritorial, care succed în mod logic Acordului de Parteneriat și sunt elaborate de către ministerele de linie care coordonează programele și în cadrul cărora sunt organizate Autoritățile de Management. Programele Operaționale au fost dezvoltate pe logica celor 11 Obiective Tematice ale Politicii de Coeziune și abordate în Acordul de Parteneriat. Principalele Programe Operaționale aferente Cadrului financiar multianual sunt: 1. Programul Operațional Regional (POR) coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu o alocare financiară de 6,47 mld. Euro. 2. Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), coordonat de Ministerul Fondurilor Europene, cu o alocare financiară de 9,07 mld. Euro. 3. Programul Operațional Competitivitate (POC), coordonat de Ministerul Fondurilor Europene. Acesta are alocate fonduri cu o valoare de aproximativ 1,33 miliarde de euro, din care vor fi finanțate proiecte care vor sprijini consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării, dar și îmbunătățirea utilizării, calității și accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor, pe regiuni de dezvoltare ale României încadrate în două categorii: regiuni mai dezvoltate (Regiunea București-Ilfov, ce include capitala București) 12

18 regiuni mai puțin dezvoltate (celelalte 7 regiuni de dezvoltare ale României, respectiv Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest și Centru). 4. Programul Operațional Capacitatea Administrativă (POCA), coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Suma alocată pentru acest program pentru perioada este de 659,540, Euro, din care din Fondul Social European 553,191, euro și 106,348, Euro cofinanțare națională. 5. Programul Operațional Capital Uman (POCU), coordonat de Ministerul Fondurilor Europene. Acesta are o are o alocare financiară de aproximativ 4,77 miliarde de Euro (4,061 mld contribuție din partea Uniunii și 0,71 mld contribuție națională), sumă din care vor fi finanțate proiecte care vor încuraja ocuparea și mobilitatea forței de muncă, în special în rândul tinerilor și a persoanelor situate în afara pieței muncii, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, alături de susținerea educației, dezvoltarea competențelor și încurajarea învațării pe tot parcursul vieții. 6. Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT), coordonat de Ministerul Fondurilor Europene, alocarea financiară fiind de 0,3 mld. Euro. De asemenea, pentru perioada , sunt definite 12 Programe de Cooperare Teritorială (PCT): 2 Programe de Cooperare Teritorială aferente politicii de coeziune (România Bulgaria, România Ungaria); 1 Program de Cooperare Teritorială aferent politicii de extindere a UE prin IPA (România Republica Serbia); 4 Programe de Cooperare Teritorială aferente politicii de vecinătate (România - Moldova, România-Ucraina, Ungaria-România-Slovacia- Ucraina, Bazinul Mării Negre); 1 Program de Cooperare Teritorială aferent politicii de coeziune Dunărea; 4 Programe de Cooperare Teritorială - programe de cooperare interregională. Totodată, prin instrumentele finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime s-au dezvoltat programe din domeniul dezvoltării rurale și pescuit, respectiv se finanțează Programul Național pentru Dezvoltare Rurală și Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime, programe care sunt gestionate Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Alocarea financiară a Uniunii Europene din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), acordată Romaniei pentru implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală este de 8.015,6 mil. Euro. Programele operaționale au fost aprobate de către Comisie, astfel: 1. Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), la data de 18 decembrie 2014, 2. Programul Operațional Competitivitate (POC), la data de 18 decembrie 2014, 3. Programul Operaţional Capital Uman (POCU), la data de 25 februarie 2015, 13

19 4. Programul Operațional Regional (POR), la data de 18 martie 2015, 5. Programul Operaţional Capacitate Administrativă, la data de 25 februarie 2015, 6. Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), la data de 24 septembrie 2015, 7. Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM), la data de 2 decembrie

20 2. SURSE DE FINANŢARE DIN FONDURI STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII PENTRU STRUCTURILE 2.1. Identificarea sursei de finanţare Cum identific o sursă de finanţare? În vederea identificării surselor de finanţare pentru o idee de proiect sau un proiect, orice aplicant trebuie să parcurgă următorii paşi: a. Stabilirea ideii de proiect pentru care se dorește obţinerea finanţării În această etapă aplicantul trebuie să analizeze şi să decidă asupra următoarelor elemente: o Definirea problemei sau nevoii care este abordată prin proiect; o Definirea scopului proiectului; o Definirea obiectivelor proiectului; o Definirea rezultatelor urmărite prin proiect. b. Analiza surselor de finanţare existente În această etapă aplicantul trebuie să parcurgă următoarele etape: o Analizarea următoarelor documente pentru identificarea sursei de finanţare în raport cu obiectivele urmărite de aplicant: Programele Operaţionale, Ghidul programului, Condiții generale, Ordinele de cheltuieli eligibile. În funcţie de rezultatul analizei se va identifica legătura directă dintre obiectivele acestor documente şi obiectivele ideii de proiect a aplicantului; o Identificarea sursei de finanţare în detaliu, pe baza unei corespondenţe directe între obiectivele Programului Operaţional şi obiectivele identificate de aplicant pentru ideea sa de proiect. Cum se analizează sursele de finanţare existente? Aşa cum se poate observa şi în introducerea acestui Ghid, documentele prin care Comisia Europeană a aprobat finanţare pentru România au o ierarhie clară şi un nivel de complexitate diferit. Astfel, pentru a putea analiza şi identifica sursa de finanţare cea mai potrivită pentru ideea de proiect promovată de un potenţial aplicant, acesta trebuie să parcurgă următoarele etape în analizarea unui Program Operaţional: 1. Identificarea obiectivelor generale şi specifice ale Programului Operaţional se va verifica dacă obiectivele ideii de proiect pentru care căutăm finanţare se încadrează sau corespund cu obiectivele generale şi specifice ale Programului Operaţional; în urma analizei pot apărea două situaţii: a. Obiectivele ideii de proiect nu corespund cu obiectivele Programului Operaţional se va analiza un alt Program Operaţional; b. Obiectivele ideii de proiect corespund cu obiectivele Programului Operaţional se va trece la etapa numărul 2. 15

21 2. Identificarea axei prioritare şi a obiectivelor specifice dacă obiectivele generale ale Programului Operaţional definesc cadrul mai amplu de intervenţie urmărit, obiectivele axei prioritare transpun în practică o arie de intervenţie mai concretă. În cadrul acestei etape, potenţialul aplicant va verifica dacă obiectivele ideii sale de proiect corespund cu obiectivele unei axe prioritare. În urma analizei, pot apărea două situaţii: a. Obiectivele ideii de proiect nu corespund cu obiectivele axei prioritare se va analiza o altă axă prioritară; b. Obiectivele ideii de proiect corespund cu obiectivele axei prioritare se va trece la etapa numărul Identificarea obiectivului specific în această etapă potenţialul aplicant va identifica dacă obiectivele propriei idei de proiect se suprapun cât mai bine cu obiectivele unui obiectiv specific. Ca şi structură, obiectivele specifice operaţionalizează şi detaliază cât mai clar o axă prioritară. Astfel, fiecare obiectiv specific va defini un sector clar şi restrâns pentru care oferă finanţare. În urma analizei, pot apărea două situaţii: a. Obiectivele ideii de proiect nu corespund cu obiectivul specific se va analiza un alt obiectiv specific; b. Obiectivele ideii de proiect corespund cu obiectivul specific se va trece la etapa numărul Identificarea operaţiunilor sau acțiunilor - în cadrul unor obiective specifice pot fi definite mai multe operaţiuni sau acțiuni care particularizează tipul de obiective şi activităţi finanţabile; în această etapă un potenţial aplicant va trebui să identifice cel puţin un set de operaţiuni sau acțiuni în care să se încadreze ideea sa de proiect. După identificarea operaţiunilor orientative se va trece la etapa nr Identificarea categoriei de beneficiari eligibili şi a grupului ţintă eligibil - în această etapă este important ca un potenţial aplicant să verifice dacă instituţia din care face parte (şi în numele căreia depune proiectul pentru finanţare) este considerată eligibilă. Astfel, în analiza documentelor se va verifica rubrica beneficiari eligibili, în care orice Autoritate de Management defineşte în mod clar lista de instituţii de drept public sau privat care pot primi finanţare. După verificarea eligiblităţii insituţiei în calitate de beneficiar al finanţării, aplicantul va trebui să verifice dacă grupul de persoane cărora li se adresează activităţile proiectului este considerat eligibil. Aceste date sunt verificate la categoria grup ţintă eligibil. În această etapă este important ca un potenţial aplicant să facă diferenţa între seminificaţia celor doi termeni menţionaţi mai sus: beneficiari eligibili şi grup ţintă eligibil. Beneficiar eligibil = aplicantul, în calitate de instituţie de drept public sau privat, poate beneficia de finanţare din Programul Operaţional analizat (în această categorie pot apărea: administraţia publică centrală, administraţia publică locală, ONG-uri, firme, intreprinderi mici şi mijlocii, etc). Grup ţintă eligibil = grupul care va beneficia în mod direct de activităţile finanţate prin proiect este considerat eligibil în cadrul Programului Operaţional în cauză (în această categorie pot apărea: funcţionari publici, personal contractual, funcţionari publici cu statut special, grupuri defavorizate precum tineri, şomeri, persoane cu dizabilităţi, etc). 16

22 Exemplul nr. 1: În cazul în care, în cadrul analizei unui Program Operaţional, observaţi că beneficiari eligibili sunt administraţia publică locală, Ministerul Educaţiei Naționale şi Cercetării Științifice şi Ministerul Sănătăţii, acest lucru indică faptul că doar aceste instituţii publice pot beneficia de finanţare din acel Program Operaţional. Exemplul nr. 2: În cazul în care, în cadrul analizei unui Program Operaţional, observaţi că grup ţintă eligibil sunt funcţionari publici, personal contractual şi funcţionari publici cu statut special, acest lucru indică faptul că doar aceste categorii de personal pot beneficia în mod direct de activităţile finanţate prin acel Program Operaţional. Ce documente trebuie să analizez în această etapă? Încă din faza de definire a ideii de proiect un potenţial aplicant trebuie să analizeze principalele documente strategice care stau la baza propriei activităţi şi care trasează viziunea strategică a domeniului în care activează. Din această categorie de documente fac parte: o Programul de Guvernare; o Strategii sectoriale de activitate; o Documente de politici publice; o Legislaţie primară şi secundară care reglementează un anumit sector de activitate; o Planuri strategice. De ce este importantă analiza acestor documente? Ideea de proiect nu poate apărea independent de domeniul de activitate în care performează potenţialul aplicant. Prin ideea de proiect conturată se încearcă satisfacerea unor nevoi sau soluţionarea unor probleme cu impact major asupra sectorului de activitate al potenţialului aplicant. Pentru a analiza nevoia sau problema abordată şi pentru a defini în mod cât mai clar scopul, obiectivele şi rezultatele urmărite prin ideea de proiect trebuie să se ţină cont de toate documentele strategice care au impact asupra problemei abordate. Mai mult, orice potenţial aplicant trebuie să justifice relevanţa ideii sale de proiect, acest lucru fiind posibil doar prin realizarea unei corelări clare cu documentele strategice relevante pentru sectorul de activitate în care îşi derulează activitatea. După analizarea documentelor strategice din propriul sector de activitate, necesare pentru fundamentarea ideii de proiect, un potenţial aplicant trebuie să analizeze următoarele tipuri de documente, în vederea identificării sursei sau surselor de finanţare: o Programul Operaţional cel mai apropiat de sectorul de activitate din care îşi desfăşoară activitatea potenţialul beneficiar; o Ghidul privind condițiile generale aferent Programului Operaţional respectiv; o Ordinul de cheltuieli eligibile care reglementează tipul de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate din acel Program Operaţional; o Ghidul Solicitantului elaborat pentru liniile de finanţare deschise; o Reguli elaborate de Autorităţile de Management pentru îndrumarea aplicanţilor în redactarea cererii de idei de proiecte sau a cererilor de finanţare. 17

23 2.2. Analiza Programelor Operaţionale naționale pentru perioada Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) Obiectivele Programului Operaţional Obiectivul general al POIM este de a a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Naţional pentru Reformă şi cu Recomandările Specifice de Ţară, concentrânduse asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin măsuri de eficienţă energetică şi promovare a energiei verzi, precum şi prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul şi o utilizare mai eficientă a resurselor. Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel naţional: Infrastructura şi Resursele. POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 11,8 mld. Euro, din care: Axe prioritare şi Obiective specifice 6,94 mld. Euro Fond de Coeziune 2,48 mld. Euro Fond European de Dezvoltare Regională 2,46 mld. Euro cofinanțare Axa prioritară 1: Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T și a transportului cu metroul Suma alocată ,00 Euro Obiective specifice: 1.1. Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua rutieră TEN-T centrală; 1.2. Creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală; 1.3. Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală; 1.4. Creşterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în București-Ilfov. Axa prioritară 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient Suma alocată ,00 Euro 18

24 Obiective specifice: 2.1. Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T globală; 2.2. Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T; 2.3. Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor; 2.4. Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi; 2.5. Creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi reducerea impactului transporturilor asupra mediului; 2.6. Reducerea timpului de staţionare la punctele de comunicare transnaţională; 2.7. Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar. Axa prioritară 3: Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor Suma alocată ,00 Euro Obiective specifice: 3.1 Reducerea numărului depozitelor neconforme şi creşterea gradului de pregătire pentru reciclare a deşeurilor în România; 3.2 Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei. Axa prioritară 4: Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric Suma alocată ,00 Euro Obiective specifice: 4.1. Creşterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor degradate; 4.2. Creşterea nivelului de evaluare şi monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional prin dezvoltarea instrumentelor de monitorizare; 4.3. Reducerea suprafeţelor poluate istoric. Axa prioritară 5: Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor Suma alocată ,00 Euro Obiective specifice: 5.1 Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră; 5.2 Creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă la dezastre a echipajelor de intervenție. Axa prioritară 6: Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon Suma alocată ,00 Euro 19

25 Obiective specifice: 6.1 Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal); 6.2 Reducerea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali; 6.3 Reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor; 6.4 Creşterea economiilor în consumul de energie primară produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă. Axa prioritară 7: Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate Suma alocată ,00 Euro Obiective specifice: 7.1 Creşterea eficienţei energetice în sistemele centralizate de transport şi distribuţie a energiei termice în oraşele selectate; 7.2 Creşterea eficienţei energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul Bucureşti. Axa prioritară 8: Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale Suma alocată Euro Obiective specifice: 8.1 Creşterea capacităţii Sistemului Energetic Naţional pentru preluarea energiei produse din resurse regenerabile; 8.2 Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine. Analiza detaliată a fiecărui obiectiv specific Axa prioritară 1: Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T și a transportului cu metroul. Axa Prioritară 1 Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T și a metroului vizează Obiectivul Tematic 7 Promovarea sistemelor de transport sustenabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore din Regulamentul 1303/2013, urmărind sprijinirea investiţiilor din sectorul transporturi pentru creşterea accesibilităţii regiunilor și populației prin construcția /modernizarea rețelei rutiere, la standarde europene, în special la nivelul rețelei TEN-T, prin reabilitarea şi modernizarea reţelei feroviare la standarde europene, creşterea atractivității transportului naval prin îmbunătăţirea condiţiilor de navigație. Aceasta axă prioritară este corelată cu Axa Prioritară 2 Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, deoarece ambele axe vizează Obiectivul Tematic 7, fapt pentru care obiectivele specifice ale fiecărei axe sunt corelate între ele, în vederea creării unui cadru unitar de dezvoltare. 20

26 În cadrul acestei axe prioritare, se asigură şi sprijinul necesar pentru finanţarea pregătirii portofoliului de proiecte aferente, prin măsuri distincte, cât şi managementul/monitorizarea/ supervizarea/evaluarea/auditul etc. proiectelor de investiţii, ca parte integrantă din cheltuielile de proiect. Întărirea capacităţii administrative a principalilor beneficiari din sectorul transporturilor, în special CNADNR şi CNCFR, reprezintă deziderate majore pentru sporirea capacităţii de implementare a proiectelor. Obiectivul specific 1.1. Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua rutieră TEN-T centrală. Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii Prin POIM se urmăreşte extinderea infrastructurii de transport rutier amplasate pe reţeaua TEN-T centrală, prin completarea tronsoanelor a căror construcţie a fost demarată în perioada de programare şi a celor care vor fi stabilite prin MPGT, asigurând dezvoltarea în continuare a rețelei definite. Acesta va conduce, în primul rând, la economii de timp în transportul rutier de mărfuri şi călători între regiunile României și Europa Centrală, de Vest și de Sud ca urmare a eliminării blocajelor pe rutele vizate, asigurând creșterea mobilității. Aceste rezultate vor contibui la promovarea competitivităţii economice, prin îmbunătăţirea condiţiilor în transportul rutier de mărfuri şi călători, şi la reducerea emisiilor poluante prin eliminarea/ reducerea blocajelor de trafic prin reducerea duratelor de transport. Obiectivul specific 1.1. Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T centrală urmăreşte extinderea infrastructurii de transport rutier amplasate pe reţeaua TEN-T centrală, prin completarea tronsoanelor a căror construcţie a fost demarată în perioada de programare şi a celor care au fost stabilite prin MPGT, asigurând dezvoltarea în continuare a rețelei definite. Rezultatul așteptat prin implementarea acţiunilor din cadrul OS 1.1 este: Economii de timp în parcugerea distanțelor rutiere amplasate pe rețeaua TEN-T centrală. Acest obiectiv specific este corelat cu obiectivul specific 2.1. Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T și cu obiectivul specific 2.2 Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T. a. Tipuri de acțiuni specifice Proiecte de modernizare a infrastructurii de transport rutier amplasate pe reţeaua TEN-T centrală (noi şi fazate), în cadrul OS 1.1., se vor face prin promovarea următoarelor tipuri de acțiuni: Construcţia / modernizarea rețelei rutiere TEN-T centrale (conform standardului definit prin MPGT: autostrăzi / drumuri expres /drumuri naţionale), inclusiv construcţia de variante de ocolire aferente reţelei (conform clasificaţiei tronsonului aferent); investiţiile prevăzute în cadrul acestui obiectiv vizează, cu precădere, creşterea standardului tronsonului finanţat; 21

27 proiecte fazate de reabilitare/modernizare a infrastructurii de trabsport rutier situate pe reţeauau TEN-T centrală. Sprijin pentru beneficiari în pregătirea portofoliului de proiecte pentru perioada şi post Instruirea specialiştilor implicaţi în procesul de formulare a politicilor publice în ministerele de linie şi în administraţia publică locală. Acţiunile ce vor fi finanţate vor conţine toate tipurile de lucrări necesare construcţieimodernizării secţiunii de reţea rutieră. b. Potențiali beneficiari Administratorul infrastructurii de transport rutier de interes european şi naţional, desemnat conform legislaţiei în vigoare, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii. Pentru perioada bugetul total alocat (alocare UE + cofinanțare publică națională) pentru Obiectivul specific 1.1. Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T centrală este euro. Proiectele aferente OS 1.1. finanțate în cadrul AP1 sunt proiecte majore, cu durata medie de implementare mai mare de 6 ani. Obiectivul Specific 1.2. Creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii: Prin POIM vor fi promovate cu prioritate acțiunile orientate spre finalizarea coridorului feroviar Rin-Dunăre (legătura între granița cu Ungaria și Constanța) şi darea sa în exploatare. Alte componente de pe rețeaua feroviară TEN-T centrală vor fi dezvoltate, ştiut fiind că infrastructura feroviară este marcată de indivizibilitate, iar avantajele sunt vizibile doar după finalizarea integrală a coridorului. Totodată, se va asigura continuitatea unui transport feroviar de calitate către marile capitale ale Europei şi reducerea semnificativă a emisiilor de noxe şi a congestiei traficului rutier pe rute alternative, prin oferirerea unor alternative ecologice care asigură transportul pasagerilor și mărfurilor cu un grad de siguranță și securitate sporit față de alte moduri de transport. Principalul rezultat urmărit prin promovarea investiţiilor în cadrul OS 1.2 se referă la economia de timp în parcurgerea distanțelor pe rețeaua feroviară redusă, în condiţii standard stabilite prin regulamentele europene pentru transportul feroviar. Rezultatele obţinute în materie de timp vor asigura creşterea eficienţei financiare a investiţiei care nu poate fi obţinută decât după finalizarea unor coridoare. Strategia de finanțare pentru perioada vizează obținerea de economii de timp în transportul feroviar de mărfuri şi călători între marile capitale ale Europei, precum şi reducerea semnificativă a emisiilor de noxe şi a congestiei traficului rutier pe rute alternative, prin oferirerea unor alternative ecologice care asigură transportul pasagerilor și mărfurilor cu un grad de siguranță și securitate sporit față de alte moduri de transport. 22

28 Întrucât necesarul de finanțare pentru portofoliul de proiecte este mai mare decât alocarea disponibilă, în cadrul proiectelor vor fi stabilite anumite ținte intermediare în funcție de realizarea cărora se va asigura accesul la finanțarea etapelor următoare. Acest obiectiv specific este corelat cu Obiectivul Specific 2.7. Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar. a. Tipuri de acțiuni specifice Proiecte de modernizare a infrastructurii de transport feroviar amplasate pe reţeaua TEN-T centrală (noi şi fazate) cu următoarele tipuri de subacțiuni: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii feroviare aflate pe reţeaua TEN-T centrală; Achiziția sistemului ERTMS aferent infrastructurii feroviare modernizate; Dezvoltarea de terminale intermodale cu impact major asupra valorificării transportului feroviar pe reţeaua TEN-T centrală. Studii pentru linia de cale ferată de mare viteză de la vest la sud-est, conectată la linia de mare viteză de pe teritoriul Ungariei. Sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei și post 2020 (după caz), corelat cu prioriotizarea din MPGT. Achiziția materialului rulant ce vizează atât obiectivul specific 1.2 cât și obiectivul specific 2.7. b. Potențiali beneficiari Administratorul infrastructurii de transport feroviar, desemnat conform legislaţiei în vigoare, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii; Parteneriate cu alţi potenţiali beneficiari; Ministerul Transporturilor; Alte structuri desemnate prin ghidul solicitantului. Pentru perioada , fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din OS 1.2 Creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală este de Euro, din care Euro reprezintă finanțare din FC, iar cofinanțare națională. Proiectele aferente OS 1.2. finanțate în cadrul AP1 sunt proiecte majore, cu durata medie de implementare mai mare de 6 ani. Obiectivul specific 1.3. Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii: Obiectivul vizează creşterea calităţii serviciului oferit operatorilor de transport naval prin realizarea de investiţii în şenalul navigabil, precum şi modernizarea infrastructurii porturilor 23

29 dunărene şi maritime situate pe TEN-T centrală. Aceste acțiuni vor crește numărul de zile de navigabilitate în cursul unui an, contribuind la creșterea atractivității transportului pe apă. Astfel, se vor crea, treptat, premisele pentru creşterea cotei de piaţă a transportului naval, pe teritoriul României, prin oferirea posibilității de a transporta cantități semnificative de mărfuri prin utilizarea unui mod de transport sustenabil, la o viteză acceptabilă și prin oferirea unor condiții adecvate de manipulare a mărfurilor în terminale portuare. Totodată, condiții mai bune de navigație și un volum mai mare de marfă transportat va crea condițiile pentru exploatarea potențialului de dezvoltare a porturilor fluviale și maritime, conducând în timp la o poziționare mai bună a transportului naval de mărfuri în raport cu alte moduri de transport. Acțiunile vizate în sectorul naval vor urmări promovarea obiectivelor Strategiei Dunării de a crește transportul de marfă pe Dunăre cu 20% în 2020 față de Principalul rezultat urmărit prin promovarea investiţiilor în cadrul OS 1.3 vizează creșterea volumului de mărfuri transportat pe căile navigabile. Strategia de finanțare pentru perioada vizează creşterea cotei de piaţă a transportului naval, pe teritoriul României, prin oferirea posibilității de a transporta cantități semnificative de mărfuri prin utilizarea unui mod de transport sustenabil, la o viteză acceptabilă și prin oferirea unor condiții adecvate de manipulare a mărfurilor în terminale portuare. Întrucât necesarul de finanțare pentru portofoliul de proiecte este mai mare decât alocarea disponibilă, în cadrul proiectelor vor fi stabilite anumite ținte intermediare în funcție de realizarea cărora se va asigura accesul la finanțarea etapelor următoare. Acest obiectiv specific este corelat cu obiectivul specific 2.4. Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi. a. Tipuri de acțiuni specifice Proiecte de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre şi pe canalele navigabile ale Dunării, precum şi în interiorul porturilor situate pe TEN-T centrală, inclusiv achiziţia de echipamente şi nave multifuncţionale pentru asigurarea navigabilităţii pe Dunăre, cu următoarele tipuri de subacțiuni: Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre și pe canalele navigabile interioare; Creșterea adâncimilor de navigație în bazine și canale portuare; Achiziția de echipamente și nave multifuncționale pentru asigurarea navigabilităţii pe Dunăre. Proiecte de modernizare și dezvoltare a capacității porturilor situate pe rețeaua TEN- T centrală, inclusiv componente aferente transportului intermodal, cu următoarele tipuri de subacțiuni: Dezvoltarea capacității feroviare și rutiere situate în interiorul porturilor; Extinderea și modernizarea infrastructurii utilitare (gaz, canalizare, electrice, de căldură, etc.); 24

30 Realizarea de lucrări specifice de apărări de maluri; Modernizarea/Dezvoltarea infrastructurii portuare (dane, docuri, chei, terminale de mărfuri, conexiuni intermodale etc.); Construcția/Modernizarea componente aferente transportului intermodal (terminale RO-RO, RO-LA, etc.); Construcție/Modernizare terminale pasageri. Sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei și post 2020 (după caz), corelat cu prioriotizarea din MPGT. b. Potențiali beneficiari Administratorii canalelor navigabile şi administratorii porturilor maritime şi fluviale, desemnaţi conform legislaţiei în vigoare, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii; Ministerul Transporturilor. Pentru perioada , fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din OS 1.3. Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi este de Euro, din care Euro reprezintă finanțare din FC, iar cofinanțare națională. Obiectivul Specific 1.4. Creşterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în Bucuresti-Ilfov prin dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor aferente În cadrul obiectivului specific 1.4 Creşterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în Bucuresti-Ilfov prin dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor aferente, investiţiile dedicate sectorului transport vor fi orientate spre continuarea investiţiilor demarate în perioada , având ca obiectiv principal definitivarea coridoarelor de pe reţeaua TEN-T, prin realizarea tronsoanelor lipsă, precum şi dezvoltarea şi modernizarea reţelei naţionale de drumuri care asigură conectarea la reţeaua TEN-T şi modernizarea reţelei de căi ferate, prin electrificare şi dotarea cu material rulant a sectoarelor construite/reabilitate. Investiţiile în sectorul de transport vizează, totodată, şi dezvoltarea celorlalte moduri de transport (naval şi aeroportuar), contribuind astfel la crearea premiselor pentru dezvoltarea economică locală şi regională, precum şi măsuri cu caracter orizontal, cum ar fi protecţia mediului, siguranţa pe toate modurile de transport, eficientizarea serviciilor de transport şi dezvoltarea terminalelor intermodale. Obiectivele în acest domeniu sunt corelate cu Master Planul General de Transport (MPGT), iar proiectele finanțabile sunt cele prioritizate după testarea în cadrul Modelului Naţional de Transport dezvoltat în MPGT. În contextul noii politici europene în domeniul transporturilor, ce prevede realizarea unei reţele europene integrate orientată spre dezvoltarea unei reţele centrale, cu termen de finalizare 2030, şi a unei reţele globale ce va susţine reţeaua centrală, cu termen de finalizare 2050, România va trebui să continue investițiile în infrastructura de transport, orientate spre dezvoltarea coridoarelor multimodale transnaţionale care traversează România, Rin-Dunăre si Orient/Est- Mediteranean, şi corelat cu priorităţile naţionale specifice. 25

31 În cadrul MPGT a fost elaborat MNT ca instrument de analiză a optiunilor de investitie şi politicilor de intervenţie, prin modelarea transportului intern şi international, atât pentru pasageri cât şi pentru mărfuri, luând în considerare problemele actuale ale sistemului de transport şi prognozele privind variaţiile cererii de transport şi condiţiile de operare a reţelelor pentru Obiectivul specific 1.4 vizează îmbunătăţirea condiţiilor de transport urban şi periurban prin promovarea transportului cu metroul, ca o alternativă la transportul public de suprafaţă. Astfel, se asigură creşterea gradului de confort şi siguranţă pentru publicul călător şi reducerea duratelor de călătorie. Totodată, metroul asigură implicit şi îmbunătăţirea traficului rutier şi reducerea emisiilor poluante în regiune. Principalul rezultat urmărit prin promovarea investiţiilor îl reprezintă creșterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în transportul de pasageri în Regiunea Bucureşti. a. Tipuri de acțiuni specifice Prin Obiectivul specific 1.4. vor fi finanțate următoarele tipuri de acţiuni ce vizează dezvoltarea infrastructurii de metrou: Construirea de noi tronsoane, inclusiv staţiile aferente, conform strategiei de dezvoltare a transportului urban cu metroul în Bucureşti-Ilfov; Achiziția de mijloace de transport public de mare capacitate şi viteză (material rulant), modernizarea instalaţiilor pe reţeaua de metrou existentă, pentru creşterea gradului de confort şi siguranţă pentru publicul călător şi reducerea duratelor de călătorie; Achiziția și instalarea de echipamente pentru accesul călătorilor în staţiile de metrou şi în sisteme moderne de siguranţă a circulaţiei. Proiectele finanțate vor fi atât cele noi, cât și cele fazate, care asigură continuarea investiţiilor aprobate în perioada prin POS Transport şi nefinalizate până la finalul anului 2015, aprobate ca proiecte fazate prin decizie a Comisiei Europene. b. Potențiali beneficiari Solicitantul unic eligibil în cadrul OS 1.4. este METROREX SA, care funcţionează în prezent sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Pentru perioada , fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din OS 1.4 se ridică la Euro, din care Euro reprezintă finanţare din FC, iar Euro cofinanţare naţională. 26

32 Axa prioritară 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient. Axa Prioritară 2 - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient vizează Obiectivul Tematic 7 Promovarea sistemelor de transport sustenabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore din Regulamentul 1303/2013, urmărind sprijinirea investiţiilor din sectorul transporturi pentru creşterea accesibilităţii regiunilor și populației prin construcția /modernizarea rețelei rutiere, la standarde europene, în special la nivelul rețelei TEN-T, prin reabilitarea şi modernizarea reţelei feroviare la standarde europene, creşterea atractivității transportului naval prin îmbunătăţirea condiţiilor de navigație și a mobilităţii pe reţeaua TEN-T central, precum şi investiţii în infrastructura portuară. Obiectivul specific 2.1. Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T centrală Acest obiectiv specific completează investiţiile menite să asigure creşterea mobilităţii la nivelul infrastructurii rutiere aferente rețelei TEN-T. Mobilitatea obținută prin investițiile finanțate din FC la nivelul rețelei rutiere va fi sporită suplimentar prin proiecte care asigură atât un standard ridicat al drumurilor, inclusiv la nivel de autostradă, cât și prin asigurarea unei conectivități optime între diversele regiuni și centre urbane ale României. aferente reţelei TEN- T. Rezultatul așteptat prin implementarea acţiunilor din cadrul OS 2.1. va fi reprezentat de economia de timp în parcugerea distanțelor rutiere amplasate pe rețeaua TEN-T. Obţinerea rezultatului scontat va contribui la promovarea competitivităţii economice şi la îmbunătăţirea condiţiilor în transportul rutier de mărfuri şi călători şi la reducerea emisiilor poluante prin eliminarea/ reducerea blocajelor de trafic prin reducerea duratelor de transport. Obiectivul specific 2.1 este corelat cu Obiectivul specific 1.1. Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua rutieră TEN-T centrală și cu obiectivul specific 2.2 Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T. a. Tipuri de acțiuni specifice Construcţia / modernizarea rețelei rutiere TEN-T centrale (conform standardului definit prin MPGT: autostrăzi / drumuri expres /drumuri naţionale), inclusiv construcţia de variante de ocolire (conform standardului tehnic adecvat), în completarea investiţiilor din Fond de Coeziune; investiţiile prevăzute în cadrul acestui obiectiv vizează, cu precădere, creşterea standardului tronsonului finanţat; Sprijin pentru beneficiari în pregătirea portofoliului de proiecte eligibile din POIM. Intervenţiile vizând dezvoltarea reţelei TEN-T vor fi promovate, după caz, prin acţiuni integrate care vor conţine, pe lângă construcţia/modernizarea tronsonului vizat, elementele necesarece impun asigurarea unui serviciu de transport cu o calitate sporită şi în parametrii 27

33 adecvaţi de siguranţă (sistemele telematice ITS, iluminat public, perdele forestiere şi alte măsuri de siguranţă, infrastructura verde prevăzută prin acordul de mediu după caz). b. Potențiali beneficiari Administratorul infrastructurii de transport rutier de interes naţional, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii. Pentru perioada bugetul total alocat (alocare UE + cofinanțare publică națională) pentru Obiectivul specific 2.1. Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T este euro. Proiectele aferente obiectiv specific sunt proiecte majore, cu durata medie de implementare mai mare de 6 ani. Obiectivul specific 2.2. Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T Obiectivul specific 2.2 Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T urmăreşte extinderea infrastructurii de transport rutier de interes naţional în vederea asigurării conexiunii la reţeauau TEN-T, a zonelor deficitare din punct de vedere a oportunităților de transport în vederea asigurării accesibilităţii la oportunități de muncă. Se vor avea în vedere finalizarea proiectelor demarate în perioada şi a celor care vor fi fundamentate prin MPGT. Scopul finanțării de proiecte în cadrul acestui obiectiv specific este creșterea gradului de accesibilitate a populației la oportunități de angajare din zonele deficitare în conexiuni de transport cu cca. 7,7% față de 2011, indicând faptul că mai mulți angajați vor avea un acces mai rapid spre locurile unde sunt oportunități de angajare. Obţinerea rezultatului scontat va contribui la promovarea competitivităţii economice şi la îmbunătăţirea condiţiilor în transportul rutier de mărfuri şi călători şi la reducerea emisiilor poluante prin eliminarea/ reducerea blocajelor de trafic prin reducerea duratelor de transport. Rezultatul așteptat prin implementarea acţiunilor din cadrul OS 2.2. este: Accesibilitate crescută a regiunilor cu o conectivitate redusă. Acest obiectiv specific este corelat cu Obiectivul specific 1.1. Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua rutieră TEN-T centrală și cu Obiectivul specific 2.1 Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T globală. a. Tipuri de acțiuni specifice Modernizarea/dezvoltarea reţelei rutiere, inclusiv construcţia de variante de ocolire (conform standardului definit prin MPGT: autostrăzi/drumuri expres/ drumuri naţionale / trans-regio şi Euro Trans) care asigură o conexiune adecvată la rețeauau TEN-T sau creşterea accesibilităţii regionale; Sprijin pentru beneficiari în pregătirea portofoliului de proiecte eligibile din POIM 28

34 b. Potențiali beneficiari Administratorul infrastructurii de transport rutier de interes european şi naţional, desemnat conform legislaţiei în vigoare, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii. Pentru perioada bugetul total alocat (alocare UE +cofinanțare publică națională) pentru Obiectivul specific 2.2. Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T este ,00 euro. În cadrul acestui obiectiv specific vor fi promovate atât proiecte majore, cât și proiecte non-majore, în acord cu fundamentarea din MPGT. Obiectivul specific 2.3. Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T Obiectivul specific 2.3 Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor vizează modernizarea aeroporturilor, situate atât pe reţeaua TEN-T, cât şi în afara acesteia, contribuind la obiectivele de creştere a accesibilităţii şi mobilităţii regionale, prin investiţii în infrastructura aeroportuară şi în infrastructura care asigură conexiunea acestora la reţeaua terestră rutieră şi feroviară, în condiţii de siguranţă şi în acord cu obiectivele de protecţie a mediului. Scopul acestui obiectiv specific își propune să asigure centrelor regionale un mijloc rapid de acces spre capitala țării și alte centre regionale, prin intensificarea conexiunilor între principalele oraşe, cât şi cu pieţele europene şi internaţionale, contribuind în acest fel la dezvoltarea econonomică naţională şi regională. Rezultatul așteptat prin implementarea acţiunilor din cadrul OS 2.3. este: Volum crescut al pasagerilor tranzitaţi prin aeroporturi. a. Tipuri de acțiuni specifice Investiții în infrastructura aeroportuară, constând în: Construcţie / extindere / modernizare terminale; Reabilitare / modernizare / extindere piste, căi de rulare, platforme etc.; Măsuri de protecție a mediului. b. Potențiali beneficiari Administratorii infrastructurii aeroportuare. Pentru perioada , fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din OS 2.3 se ridică la Euro, din care Euro reprezintă finanţare din FEDR, iar Euro cofinanţare naţională. În cadrul acestui obiectiv specific vor fi promovate atât proiecte majore, cât și proiecte non-majore, în acord cu fundamentarea din MPGT. 29

35 Obiectivul specific 2.4.: Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi Obiectivul specific 2.4. vizează consolidarea la nivel naţional, în corelare cu politicile UE în materie, a unei reţele eficiente de terminale pentru transfer intermodal, prin realizarea de investiţii în infrastructura terminalelor intermodale şi în instalaţii şi echipamente moderne de manipulare a unităţilor de transport intermodal, precum şi investiţii în porturi, altele decât cele situate pe rețeaua TEN-T centrală. Strategia de finanțare pentru perioada vizează îmbunătăţirea mai multor aspecte, precum reducerea decalajului dintre valorile indicatorilor naţionali de transport şi ţintele incluse în Cartea Albă a Transporturilor (2011), respectiv transferul a peste 30% din transportul de marfă de peste 300 km către alte moduri de transport sustenabile până în 2030 și reducerea efectelor negative asupra mediului prin scăderea emisiilor de carbon şi a consumului de resurse energetice, prin reducerea blocajelor la transferul intermodal, precum şi încurajarea transportului combinat de tip RO-LA, RO-RO etc. Totodată, investițiile în porturi vor asigura o creștere a utilizării acestora atât pentru transportul de mărfuri, dar și pentru populația unde transportul naval reprezintă un mod important de deplasare. Principalul rezultat urmărit prin promovarea investiţiilor în cadrul OS 2.4 este creșterea volumului de mărfuri containerizate manipulat în unităţi intermodale şi porturi. Acest obiectiv specific este corelat cu Obiectivul Specific 1.3. Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală. a. Tipuri de acțiuni specifice Proiecte de modernizare/dezvoltare de terminale intermodale şi modernizare a instalaţiilor şi echipamentelor de transfer intermodal, Proiecte de modernizare/dezvoltare a infrastructurii portuare, altele decât cele situate pe rețeaua TEN-T centrală, cu următoarele tipuri de subacțiuni: Dezvoltarea capacității feroviare și rutiere situate în interiorul porturilor; Extinderea și modernizarea infrastructurii utilitare (gaz, canalizare, electrice, de căldură, etc.); Realizarea de lucrări specifice de apărări de maluri; Modernizarea/Dezvoltarea infrastructurii portuare (dane, docuri, chei, terminale de mărfuri, conexiuni intermodale etc.); Construcția/Modernizarea componente aferente transportului intermodal (terminale RO-RO, RO-LA, etc.); Construcție/Modernizare terminale pasageri. Sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei și post 2020 (după caz). b. Potențiali beneficiari Administratorii porturilor maritime şi fluviale, desemnaţi conform legislaţiei în vigoare, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii. 30

36 Pentru perioada , fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din OS 2.4. Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi este de Euro, din care Euro reprezintă finanțare din FEDR, iar Euro cofinanțare națională. Obiectivul specific 2.5. Creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi reducerea impactului transporturilor asupra mediului Obiectivul specific vizează implementarea măsurilor care contribuie la îmbunătățirea siguranței traficului și securității transporturilor, în conformitate cu strategiile naționale în domeniu și cu planurile de dezvoltare urbană. Strategia de finanțare pentru perioada vizează îmbunătăţirea sistemului de management al infrastructurii rutiere şi a condiţiilor de siguranţă, soluții specifice de siguranță și securitate pentru pentru toate modurile de transport. O siguranţă îmbunătăţită pe toate modurile de transport se va realiza, în special prin reducerea numărului de puncte critice ( negre ) pentru siguranţa circulaţiei şi securitatea transporturilor pentru fiecare mod de transport prin intervenții pe termen mediu şi scurt, asigurând astfel reducerea accidentelor în reţeaua naţională multimodală (structuri deficitare/ neconforme ale reţelei). Principalul rezultat urmărit prin promovarea investiţiilor în cadrul OS 2.5 este reprezentat de reducerea numărului de decese înregistrate în urma accidentelor rutiere la un milion de locuitori. Deși se prevăd intervenții de siguranță și securitate pentru toate modurile de transport, având în vedere faptul că cele mai mari probleme se reflectă la nivelul siguranței rutiere, prin măsurile propuse se așteaptă o reducere cu 20% a numărului de decese înregistrat în urma accidentelor rutiere, precum şi contribuţia la realizarea obiectivului stabilit la nivelul MPGT de reducere cu 50% a ratei accidentelor. a. Tipuri de acțiuni specifice Măsuri de îmbunătăţire a siguranţei traficului şi securităţii transporturilor pentru toate modurile de transport, Proiecte noi de siguranță: Implementarea mijloacelor de semnalizare orizontală şi verticală; Implementarea unor măsuri specifice în localităţile liniare de-a lungul drumurilor europene şi naţionale (semnalizarea trecerilor de pietoni, benzi de viraj, stații de autobuz laterale, parcări, etc.); Construcția unor bariere de tip New Jersey pe toate drumurile naționale cu 4 benzi fără protecție între sensurile de mers; Trecerea la un profil de 2+1 benzi alternativ pe sensurile de mers pe toate drumurile naţionale cu profil periculos (tip 2 x 1.5 benzi) prin implementarea sistemelor de transport inteligente (ex. ERTMS, VTMIS, Ro-RIS) şi a interfeţelor între diverse moduri de transport STI, acolo unde nu au fost implementate ca parte a intervenţiilor la nivelul infrastructurii, pentru creșterea siguranței la nivelul acțiunilor de control a traficului; 31

37 Treceri la nivel rutier/feroviar îmbunătăţite; Extinderea sistemelor mobile și fixe de monitorizare a traficului și de supraveghere automată, pe toate modurile de transport; Perdele forestiere, panouri parazăpezi sau alte soluții echivalente de protecție în vederea asigurării protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii/altor calamități naturale (pentru infrastructura existentă, unde nu se prevăd investiții integrate prin POIM din alte OS); Achiziţionarea de echipamente de pe şenale - canal navigabil şi alte tipuri de echipamente cu rol în asigurarea siguranţei şi securităţii transporturilor indiferent de modul de transport; Alte acţiuni cu rol de creşterea a siguranţei pe toate modurile de transport. Proiecte fazate constând în acțiuni de îmbunătățire a siguranței pe toate modurile de transport Măsuri destinate protecţiei mediului, la nivelul tuturor modurilor de transport (ex: instalarea de panouri de protecţie împotriva zgomotului, covoare astfaltice fonoabsorbante, perdele forestiere, achiziţia de nave multifuncţionale PSI şi asistenţa în activităţile de depoluare pe căile navigabile şi maritime); alte activități ce contribuie la protecția mediului. b. Potențiali beneficiari Administratori de infrastructură de transport pentru toate modurile (inclusiv parteneriate cu alte instituţii publice); Autorităţile publice locale care gestionează infrastructura din interiorul localităţilor/ infrastructură rutieră de tip drum naţional care face legături interurbane; Poliția Rutieră și Poliția Transporturi, individual sau în parteneriat sau cu aplicantul pentru proiectele de siguranţă şi securitate. Pentru perioada , fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din OS 2.5 se ridică la Euro ( Euro inclusiv rezerva de performanță), din care Euro reprezintă finanțare din FEDR, Euro cofinanțare națională. c. Categorii de cheltuieli eligibile cheltuieli aferente contribuției în natură cheltuieli cu amortizarea cheltuieli cu achiziția imobilelor deja construite cheltuieli de leasing cheltuieli cu închirierea cheltuieli cu achiziția de mijloace de transport cheltuieli de informare și publicitatea pentru proiect, care rezultă din obligațiile beneficiarului cheltuieli cu auditul pentru proiect cheltuieli generale de administrație cheltuielile de personal 32

38 cheltuielile cu servicii cheltuieli cu achiziția de active fixe, obiecte de inventar, furnituri de birou, materiale consumabile cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică cheltuieli pentru investiția de bază cheltuieli cu organizarea de șantier cheltuieli cu organizarea de șantier cheltuieli pentru comisioane, cote, taxe, costul creditului cheltuieli diverse și neprevăzute cheltuieli pentru probe tehnologice și teste și predare la beneficiar cheltuieli pentru probe tehnologice și teste și predare la beneficiar d. Ce structuri din Ministerul Afacerilor Interne pot aplica? Obiectivul specific 2.6. Reducerea timpului de staţionare la punctele de comunicare transnaţională Obiectivul specific vizează fluidizarea traficului la punctele de trecere a frontiere și la alte puncte de ieșire din țară (ex. porturile) relevante pentru reţeaua TEN-T, contribuind la optimizarea procesului de trecere a frontierei, inclusiv a operațiunilor de realizare a controlului vamal. Principalul rezultat urmărit prin promovarea investiţiilor este reprezentat de reducerea timpului de staţionare la punctele de comunicare transnaţională, în special a transportatorilor de marfă. Scopul finanțării de proiecte în cadrul acestui obiectiv specific urmărește reducerea timpilor de staționare în punctele de trecere a frontiere și la alte puncte de ieșire din țară (ex. porturile) relevante pentru reţeaua TEN-T. Atingerea rezultatului propus va completa economiile de timp obţinute prin dezvoltarea infrastructurii justificate prin MPGT. a. Tipuri de acțiuni specifice Dezvoltarea infrastructurii de acces în punctele de trecere a frontierei/ de ieșire din țară şi în vamă, constând în: Construcţia / modernizarea infrastructurii de acces în punctele de trecere a frontierei, inclusiv în vamă; Crearea, extinderea şi modernizarea infrastructurii de control vamal şi rutiere în birourile vamale, inclusiv a clădirilor aferente; 33

39 Achiziţia de echipamente specifice activităţii de control vamal nedistructiv, inclusiv achiziţionarea de echipamente de scanare; Achiziţia de instrumente şi echipamente aferente activităţii de monitorizare dinamică a perimetrului şi dirijare a traficului; Sprijin pentru identificarea cauzelor întârzierilor în punctele de trecere a frontierei și pentru dezvoltarea portofoliului de proiecte. Proiectele promovate vor avea, după caz şi unde este posibil, un caracter integrat vizând, pe lângă construcţia/modernizarea infrastructurii de acces în punctele de trecere a frontierei, inclusiv în vamă, și elementele necesare ce vor contribui la optimizarea procesului de trecere a frontierei, inclusiv a operațiunilor de realizare a controlului vamal. b. Potențiali beneficiari ANAF; Ministerul Transporturilor; Operatorul de infrastructură la punctul de trecere a frontierei desemnat în conformitate cu legislația în vigoare; Poliţia rutieră / Poliția Transporturi / Poliţia de Frontieră, după caz. Pentru perioada , fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din OS 2.6 se ridică la Euro, din care Euro reprezintă finanţare din FEDR, iar Euro cofinanţare naţională. Valoarea totală a cheltuielilor eligibile nu depășesc Euro. c. Categorii de cheltuieli eligibile: Cheltuieli pentru amenajarea terenului; cheltuieli pentru amenajarea terenului pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială; cheltuielile pentru obținerea terenului, necesar obiectivelor de investiție; cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivelor de investiție; cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică inclusiv pentru servicii de audit independent pentru proiect și pentru servicii pentru îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a beneficiarilor; cheltuieli pentru investiţia de bază; cheltuieli pentru organizare de şantier care cuprind cheltuieli necesare contractantului/ supervizorului în vederea creării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj/respectiv de supervizarea lucrărilor; cheltuieli pentru cote legale; cheltuielile diverse şi neprevăzute, în conformitate cu legislația în vigoare; cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar; cheltuieli pentru pregătirea documentelor oficiale şi a altor documentesuport, cu excepţia celor de la pct. 5 care trebuie, în mod obligatoriu, să însoţească cererea de finanţare a proiectului; cheltuieli pentru informare şi publicitate; cheltuieli aferente procurării de bunuri necesare funcţionării unităţilor de implementare a proiectului de la nivelul beneficiarului, în limita echivalentului în 34

40 lei a maximum euro, în funcţie de complexitatea proiectului, cu respectarea legislației în vigoare, a obiectivelor POIM și să fie evidențiate în anexă la cererea de finanțare; cheltuieli cu leasingul, dacă sunt îndeplinite prevederile art. 2 şi 9 din Hotărârea Guvernului nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare; cheltuielile cu asigurările, respectiv costurile cu garanțiile bancare ce sunt emise cu scopul desfășurării contractului/proiectului. Obiectivul specific 2.7. Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii Calitatea slabă a serviciilor, slaba eficiență economică la nivelul managementului rețelei au condus la o scădere vertiginoasă a preferinței transportului feroviar pentru pasageri, de la 16,3% în 2000 la 11,4% în 2005 și la 4,9% în MPGT a identificat cauzele acestui declin şi a definit un pachet integrat de reformă, în deplină corelare cu obiectivele europene de promovare durabilă a modurilor prietenoase de transport, cuprinzând o serie de măsuri de reformă și investiţii orientate spre eficientizarea, comercializarea și competitivizarea transportului feroviar. Obiectivul specific 2.7. Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar este orientat pe implementarea pachetului integrat de reformă a sectorului de transport feroviar identificat în cadrul MPGT, în deplină corelare cu obiectivele europene de promovare durabilă a modurilor prietenoase de transport, cuprinzând o serie de măsuri de reformă și investiţii orientate spre eficientizarea, comercializarea și competitivizarea transportului feroviar. Principalele rezultate urmărite prin promovarea investiţiilor în cadrul OS 2.7 sunt: Grad ridicat de utilizare a reţelei feroviare; Sustenabilitate crescută a reţelei feroviare; Competitivizarea serviciilor de transport de calatori. Strategia de finanțare pentru perioada vizează creşterea atractivităţii transportului feroviar pentru utilizatori prin: servicii optimizate (infrastructură reabilitată care asigură obţinerea de economii de timp coroborată cu un management îmbunătăţit al operaţiunilor pe calea ferată) şi condiţii de călătorie de calitate (prin servicii competitive și comerciale, mers de tren cu frecvenţă atractivă materialul rulant modern şi gări modernizate). Întrucât necesarul de finanțare pentru portofoliul de proiecte este mai mare decât alocarea disponibilă, în cadrul proiectelor vor fi stabilite anumite ținte intermediare în funcție de realizarea cărora se va asigura accesul la finanțarea etapelor următoare. Acest obiectiv specific este corelat cu obiectivul specific 1.2. Creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală. 35

41 a. Tipuri de acțiuni specifice Proiecte de reabilitare/modernizare a infrastructurii de transport feroviar, cu accent pe dezvoltarea reţelei TEN-T (noi şi fazate), cu următoarele tipuri de subacțiuni: proiecte noi de modernizare a infrastructurii de transport feroviar ce vizează eficientizarea sectorului feroviar pe magistralele prioritare, conform MPGT: Reabilitarea / Modernizarea infrastructurii feroviare aflate pe reţeaua TEN-T; Eficientizarea sectorului feroviar (electrificarea liniilor, eficiență energetică etc.), conform prioritizării din MPGT, respectiv TEN-T central. proiecte fazate de reabilitare/modernizare a infrastructurii de transport feroviar. Proiecte integrate orientate spre îmbunătățirea rapidă a calității serviciilor pe magistralele prioritare, cu următoarele tipuri de subacțiuni: Îmbunătățirea mersului de tren (frecvență mai mare, mers cadențat); Modernizarea gărilor, prioritare fiind cele situate pe rețeaua TEN-T centrală (corelat cu prioritizarea MPGT); Eliminarea restricțiilor de viteză cu cost redus (e.g. înlocuirea schimbătoarelor, etc.); Implementarea altor măsuri care asigură îmbunătăţire serviciilor. Proiecte ce vizează implementarea pachetului de reformă, cu următoarele tipuri de subacțiuni: Studii de fundamentare a măsurilor de reformă; Pregătirea de către ARF/autoritatea responsabilă cu realizarea reformei, a licitaţiilor pentru contractele de servicii publice (analiza de opţiuni, cadrul legislativ, inventarierea şi transferul activelor relevante de la CFR Călători, documentaţiile de licitaţie, inclusiv contractele de servicii publice, pregatirea sistemului de monitorizare al performantei serviciilor in ARF, etc.); Realizarea unui audit exhaustiv al activelor, costurilor şi eficienţei operatorilor CFR SA şi CFR Călători; Identificarea, implementarea şi monitorizarea măsurilor de reducere a costurilor şi eficientizare a activităţilor derulate la nivelul CFR Infrastructură și CFR Călători; Studii și investiții în eficientizarea calității serviciului oferit; Alte studii identificate de MT/ARF/ autoritatea responsabilă cu realizarea reformei ca fiind necesare pentru realizarea reformei Sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei și post 2020 (după caz). Achiziția materialului rulant ce vizează atât obiectivul specific 2.7. cât și obiectivul specific 1.2. b. Potențiali beneficiari Administratorul infrastructurii de transport feroviar de interes naţional; Ministerul Transporturilor, alte categorii de beneficiari relevante; 36

42 Autoritatea responsabilă cu realizarea reformei feroviare (Ministerul Transporturilor/ Autoritatea de Reformă Feroviară) Pentru perioada , fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din OS 2.7 Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar este de Euro, din care Euro reprezintă finanțare din FEDR, iar Euro cofinanțare națională. Axa prioritară 3: Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor Axa Prioritară 3 vizează Obiectivul Tematic 6 Conservarea și protecția mediului și promovarea eficienței utilizării resurselor, urmărind promovarea investiţiilor în sectorul de mediu în vederea conformării cu prevederile acquis-ului european şi a angajamentelor asumate prin sectorul de mediu, respectiv: managementul deşeurilor, prin obiectivul specific 3.1. şi sectorul de apă şi apă uzată, prin obiectivul specific 3.2. Obiectivul specific 3.1.: Reducerea numărului depozitelor neconforme şi creşterea gradului de pregătire pentru reciclare a deşeurilor în România Prin obiectivul specific 3.1- Reducerea numărului depozitelor neconforme şi creşterea gradului de pregătire pentru reciclare a deşeurilor în România se promovează acțiuni ce contribuie la conformarea cu angajamentele din Tratatul de Aderare şi cu Directiva cadru privind deşeurile, prin urmare, România trebuie să îndeplinească o serie de cerințe pe acest domeniu Prin implementarea investiţiilor vizând creşterea capacităţii sistemelor de management integrat al deşeurilor municipale în concordanţă cu ierarhia deşeurilor se urmăreşte dezvoltarea infrastructurii la nivelul judeţelor necesare pentru obținerea următoarelor rezultate: Cantitate de deşeuri biodegradabile redusă la depozitare la 35% faţă de nivelul din 1995, conform obligaţiilor asumate prin Tratatul de aderare în vederea implementării Directivei 99/31/EC privind depozitarea deșeurilor; Depozite neconform închise; conform obligaţiilor asumate prin Tratatul de aderare în vederea implementării Directivei 99/31/EC privind depozitarea deșeurilor, România trebuie să închidă 240 depozite urbane neconforme; Pondere crescută a deşeurilor reciclate/valorificate în totalul cantităţii de deşeuri municipale colectate, ca urmare a investițiilor ce asigură pregătirea pentru reciclare şi reutilizare a deșeurilor menajere și similare de 50% conform Directivei Cadru a deșeurilor (2008/98/EC). Totodată, investiţiile continuate vor avea ca rezultat sistarea activităţii depozitelor neconforme în conformitate cu prevederile directivelor europene şi cu angajamentele asumate prin Tratatul de Aderare şi închiderea acestora, extinderea colectării selective şi crearea capacităţilor de compost/tratare şi staţii de transfer necesare îndeplinirii obiectivelor legate de creşterea ponderii deşeurilor reciclate/valorificate în totalul cantităţii de deşeuri colectate, prin crearea infrastructurii necesare. 37

43 a. Tipuri de acțiuni specifice Proiecte integrate de consolidarea şi extinderea sistemelor integrate de management al deşeurilor, cu respectarea ierarhiei deşeurilor (prevenire, pregătirea pentru reutilizare, reciclare, alte metode de valorificare, inclusiv tratare şi eliminare), închiderea și reabilitarea de depozite neconforme şi deschiderea/extinderea de noi depozite, implementarea sistemelor de colectare selectivă, construcţia de instalații de transfer și valorificare/tratare, inclusiv platforme de compostare şi unități de compostare individuală şi staţii de tratare mecano-biologică: Proiecte fazate integrate de consolidarea şi extinderea sistemelor integrate de management al deşeurilor; Proiecte noi a căror pregătire a fost derulată în perioada , dar nu au fost finalizată în timp pentru demararea implementării. Implementarea unui sistem integrat de management al deşeurilor la nivelul municipiului Bucureşti; Consolidarea capacităţii instituţionale a beneficiarilor în domeniul sistemelor integrate de management al deşeurilor, ca parte integrantă aproiectelor individuale; Sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei și post 2020 (după caz). b. Potențiali beneficiari Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară prin Consiliile Județene care au depus cerere de fazare în cadrul POS Mediu; Municipiul Bucureşti; Pentru perioada , fondurile alocate pentru finanțarea proiectelor din Axa Prioritară 3, Obiectivul Specific 3.1 Reducerea numărului depozitelor neconforme şi creşterea gradului de pregătire pentru reciclare a deşeurilor în România a POIM se ridică la aproximativ Euro, din care Euro reprezintă finanțare din FC, iar Euro cofinanțarea națională. Obiectivul specific 3.2. Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei Obiectivul specific 3.2. promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea priorităţilor din Tratatul de Aderare pentru sectorul de apă şi apă uzată și care reprezintă continuarea strategiilor anterioare, finanțate prin ISPA și POS Mediu Principalele rezultate urmărite prin promovarea investiţiilor în domeniul apei şi apei uzate vizează realizarea angajamentelor ce derivă din directivele europene privind epurarea apelor uzate (91/271/EEC) şi calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE) sunt: 38

44 ape uzate urbane colectate și epurate (din perspectiva încărcării organice biodegradabile) pentru toate aglomerările mai mari de l.e., serviciu public de alimentare cu apă potabilă, controlată microbiologic, în condiţii de siguranţă şi protecţie a sănătăţii, extins la populația din localitățile cu peste 50 locuitori. Strategia de finanțare pentru perioada vizează cu prioritate consolidarea și extinderea procesului de regionalizare promovat prin POS Mediu Astfel, aria de acoperire a proiectelor regionale va crește prin preluarea de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (constituite în baza HG nr. 855/2008) a localităților mai mici, și extinderea, astfel, a ariei de operare a operatorilor regionali (înființați înainte de 2012) care sunt beneficiarii vizați de politica de regionalizare în sectorul de apă şi apă uzată. În procesul investițional se va acorda prioritate aglomerărilor de peste l.e., precum și finalizării proiectelor fazate. Investițiile din POIM vor fi complementare celor finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Finanțarea investițiilor se bazează pe o listă predefinită de proiecte, reflectând portofoliul de proiecte dezvoltate de către Operatorii Regionali pe baza investițiilor prioritare identificate la nivelul Master Planurilor județene actualizate. Întrucât necesarul de finanțare pentru portofoliul de proiecte este mai mare decât alocarea disponibilă, în cadrul proiectelor vor fi stabilite anumite ținte intermediare în funcție de realizarea cărora se va asigura accesul la finanțarea etapelor următoare. În cadrul obiectivului specific 3.2. este finanțată și dezvoltarea unui laborator național care să asigure monitorizarea substanţelor deversate în ape, în special substanţelor periculoase şi a calităţii apei potabile. a. Tipuri de acțiuni specifice Proiecte integrate de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată (noi şi fazate) proiecte integrate noi de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată ce constau în extinderea spre mediul rural a ariei de operare, în vederea conformării noilor aglomerărilor vizate proiecte integrate noi de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată ce constau în extinderea spre mediul rural a ariei de operare, în vederea conformării noilor aglomerărilor vizate cu următoarele tipuri de subacțiuni: o Construirea/reabilitarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate (cu treaptă terţiară de epurare, acolo unde este cazul) care asigură colectarea şi epurarea încărcării organice biodegradabile în aglomerări mai mari de l.e., acordându-se prioritate aglomerărilor cu peste l.e.; o Implementarea şi eficientizarea managementului nămolului rezultat în cadrul procesului de epurare a apelor uzate; o Reabilitarea şi construcţia de staţii de tratare a apei potabile, împreună cu măsuri de creştere a siguranţei în alimentare şi reducerea riscurilor de contaminare a apei potabile; 39

45 o Reabilitarea şi extinderea sistemelor existente de transport şi distribuţie a apei; o Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apă în localităţile urbane şi rurale fazate integrate de consolidarea şi extinderea sistemelor integrate de management al deşeurilor; Laborator național pentru îmbunătăţirea monitorizării substanţelor deversate în ape şi a calităţii apei potabile; Sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei și post 2020 (după caz). b. Potențiali beneficiari Asociaţiile Operatorii Regionali din sectorul de apă (OR) înființați în baza Legii nr. 51/2006 și Legea nr. 241/2006; Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în parteneriat cu Administrația Națională Apele Române și Ministerul Sănătății. Pentru perioada , fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din OS 3.2 se ridică la Euro, din care Euro reprezintă finanţare din FC, iar Euro cofinanţare naţională ( buget de stat și buget local/alte surse publice). Axa prioritară 4: Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric Axa Prioritară 4 Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric vizează Obiectivul Tematic 6 Conservarea și protecția mediului și promovarea eficienței utilizării resurselor, urmărind promovarea investiţiilor în sectorul de mediu în vederea conformării cu prevederile acquis-ului european şi a angajamentelor asumate prin sectorul de mediu, respectiv măsuri de conservare a biodiversității prin obiectivul specific 4.1 Creșterea gradului de protecție şi conservare a biodiversităţii prin măsuri de management adecvate şi refacerea ecosistemelor degradate. Obiectivul specific 4.1. Creşterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii prin măsuri de management adecvate şi refacerea ecosistemelor degradate Obiectivul specific 4.1 promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei UE pentru Biodiversitate 2020 şi ia în considerare nevoile concrete de protecţie a biodiversităţii din România. 40

46 Prin proiectele promovate în cadrul acestui obiectiv specific vizând implementarea unor măsuri de management specifice nevoilor de protecţie a ariilor naturale protejate şi ecosistemelor naturale, se urmărește obținerea următoarelor rezultate: Stare de conservare îmbunătăţită a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară, conform prevederilor Directivei 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale și Directivei 2009/147/EC privind protecția păsărilor sălbatice Ecosisteme degradate refăcute, în acord cu obiectivele Strategiei UE pentru biodiversitate Aceste rezultate va contribui şi la stoparea deteriorării stării speciilor şi habitatelor vizate de legislaţia UE privind natura şi realizarea unei îmbunătăţiri semnificative şi cuantificabile a situaţiei acestora, până în 2023, în comparaţie cu evaluările curente şi totodată, va contribui la menţinerea şi ameliorarea ecosistemelor şi a serviciilor furnizate de către acestea. Strategia de finanțare pentru perioada vizează continuarea realizării unui management eficient al ariilor naturale protejate, prin elaborarea şi implementarea planurilor de management/ seturilor de măsuri de conservare/planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate și pentru speciile de interes comunitar, cu accent pe măsurile de conservare şi ameliorare a biodiversităţii, inclusiv reconstrucţia ecologică a ecosistemelor din interiorul ariilor naturale protejate, şi refacerea ecosistemelor naturale degradate din afara ariilor naturale protejate. a. Tipuri de acțiuni specifice Elaborarea planurilor de management/seturilor de măsuri de conservare / planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare, cu accent pe: Elaborarea studiilor pentru monitorizarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară; Inventarierea speciilor sălbatice de interes comunitar în vederea determinării măsurilor pentru menţinerea/îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară, fie la nivel naţional, fie la nivel de sit; Alte activități necesare specifice elaborării planurilor de management. Implementarea planurilor de management / seturilor de măsuri de conservare/ planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate și pentru speciile de interes comunitar aprobate (inclusiv mediu marin), în special: Măsuri pentru menţinerea și îmbunătățirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară, inclusiv reconstrucţia ecologică a ecosistemelor de pe suprafaţa ariilor naturale protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000; Monitorizarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară; Reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice la nivelul cursurilor de apă în vederea protecţiei biodiversităţii (pasaje de trecere a ihtiofaunei pentru lucrările de 41

47 barare transversală a cursului de apă, restaurarea zonelor umede, restaurarea albiei și a reliefului din lunca inundabilă a corpurilor de apă, etc); Crearea şi menţinerea coridoarelor ecologice, crearea și menţinerea coridoarelor de migraţie a speciilor, conservarea conectivităţii şi funcţionalităţii ecologice, menţinerea şi/sau îmbunătăţirea conectivităţii pentru reţeaua de arii protejate, inclusiv a reţelei Natura 2000; Alte tipuri de măsuri similare, conform planurilor de management. Acţiuni de completare a nivelului de cunoaştere a biodiversităţii şi ecosistemelor (monitorizarea şi evaluarea speciilor şi habitatelor, cunoaşterea factorilor de presiune exercitaţi asupra biodiversităţii, inclusiv a speciilor invazive etc.); Menținerea și refacerea ecosistemelor degradate şi a serviciilor furnizate (împăduriri, coridoare ecologice etc.), situate în afara ariilor naturale protejate, în acord cu obiectivele europene în domeniu, inclusiv în mediul marin pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei și post 2020 (după caz). b. Potențiali beneficiari Custozi/ administratori ai ariilor naturale protejate care au personalitate juridică (ONGuri, universități institute de cercetare, muzee, autorități ale administrației publice centrale/ locale, alte autorități în coordonarea/subordonarea autorităților centrale/ locale) Autoritățile cu competențe în domeniul protecției mediului, pentru ariile naturale protejate care nu au structură de administrare constituită sau custode ONG-uri, care să aibă prevăzut în actul constitutiv atribuții de protecția mediului și/sau protecția naturii și care să fie constituite în conformitate cu prevederile OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare. Universități Institute de cercetare Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Națională Apele Române Obiectivul specific 4.2. Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național Obiectivul specific 4.2. promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea cerințelor Directivei 2001/81/CE privind Plafoanele Naționale de emisii pentru anumiți poluanți, ale Directivei 2007/2/CE de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) și ale Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului. Prin proiectele promovate în cadrul acestui obiectiv specific vizând îmbunătățirea sistemului național de evaluare și monitorizare a calității aerului, se urmărește obținerea următoarelor rezultate: 42

48 Monitorizarea îmbunătățită a calității aerului la nivelul autorităților responsabile de politica publică în domeniu Îmbunătățirea capacității de prognoză pe termen scurt și mediu Crearea premiselor pentru comunicare și protejarea populației În vederea monitorizării calităţii aerului, în România a fost înfiinţată Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). RNMCA cuprinde 142 stații de monitorizare continuă a calităţii aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO2/NOX), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în supensie (PM10 si PM2.5), benzen (C6H6) metale grele (plumb, cadmiu, nichel, arsen, mercur), hidrocarburi aromatice policiclice. Poluanţii monitorizati, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de informare precum şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislaţia naţională privind calitatea aerului armonizată cu reglementările europene. Operaţiunile se vor realiza pe baza nevoilor identificate de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în vederea completării sistemului de monitorizare a calităţii aerului pentru conformarea cu cerinţele Directivei 2008/50/C și creşterii capacităţii de evaluare şi monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional prin următoarele tipuri de intervenţii: Dezvoltarea şi optimizarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA); Dezvoltarea unui sistem de prognoză a calităţii aerului; Dezvoltarea unui sistem unic, interactiv de inventariere a emisiilor de poluanţi în aer, prin crearea unei baze de date în conformitate cu cerinţele directivei INSPIRE. a. Tipuri de acțiuni specifice Dezvoltarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) prin achiziționarea de echipamente de monitorizare a poluanților și instalarea lor în amplasamente noi și achiziția de echipamente de monitorizare a unor poluanți noi, pentru care până în acest moment nu există determinări: o Evaluarea situației actuale privind monitorizarea calității aerului la nivel național pentru a se putea identifica eventualele lipsuri/nevoi și stabilirea punctelor noi de măsurare; o Măsurarea concentraţiilor de Cd şi Ni din pulberile colectate pe filtre, în paralel cu determinările de Pb, pentru toate staţiile în care are loc colectarea fracţiei PM10 pe filtre; o Dotarea staţiilor de monitorizare a calității aerului cu echipamente pentru măsurarea concentrațiilor de pulberi în suspensie fracția PM2,5; o Dotarea staţiilor de monitorizare a calității aerului cu echipamente pentru determinarea concentraţiilor de As şi Hg din pulberile colectate pe filtre; o Dotarea staţiilor de monitorizare cu echipamente (prelevatoare) pentru măsurarea concentraţiilor de PAH din pulberile colectate pe filtre; 43

49 o Dotarea stațiilor de monitorizare cu sisteme de colectare a depunerilor standardizate care să permită analiza depunerilor de As, Cd, Ni, Hg şi PAH, în conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare; o Dotarea staţiilor de monitorizare a calității aerului cu echipamente pentru determinarea concentrațiilor de black carbon (funingine). Dezvoltarea unui sistem de prognoză și inventariere a emisiilor de poluanți în aer: o Crearea unui sistem de prognoză a calității aerului; o Crearea unei interfețe web de prognoză a calității aerului, inclusiv achiziţia echipamentelor necesare Dezvoltarea unei baze de date în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea poluanților emiși în aer: o Crearea unei baze de date unice privind inventarierea poluanților emiși în aer o Crearea bazei de date unice interactivă în format INSPIRE (o singură bază de date inventarul activităților și inventarul emisiilor de poluanți în aer, realizate, fiecare în parte pe diferite categorii de instalații și operatori economici așa cum prevăd directivele specifice în vederea realizării raportărilor către CE; baza de date unică trebuie să respecte formatul cerut de Directiva INSPIRE, pentru a transforma datele existente în informații, astfel încât acestea să poată fi vizualizate, realizând în același timp și participarea publicului la luarea deciziei și asigurând suport pentru autoritatea de mediu în luarea deciziei). b. Potențiali beneficiari Solicitantul eligibil în cadrul obiect 4.2. Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național, pentru categoriile de acțiuni finanțate, este Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Obiectivul specific 4.3.: Reducerea suprafeţelor poluate istoric Obiectivul specific 4.3. promovează acţiuni care continuă proiectele demarate prin Programul Operațional Sectorial Mediu , măsuri similare pentru alte situri contaminate şi abandonate deţinute de autorităţile publice sau pentru care acestea au responsabilitate în procesul de decontaminare. Prin proiectele promovate în cadrul acestui obiectiv specific se urmărește în principal reducerea numărului de situri contaminate poluate istoric și monitorizarea calității aerului. Investiţiile propuse spre finanţare se vor concentra pe diminuarea riscului existent pentru sănătatea umană şi pentru mediu cauzat de activităţile industriale desfăşurate în trecut şi instituirea de măsuri adecvate pentru atenuarea riscurilor identificate, astfel încît să se atingă riscul acceptabil. Astfel, se vor finanţa într-o primă etapă proiecte care vor cuprinde activităţi de decontaminare şi ecologizare a siturilor poluate istoric, inclusiv refacerea ecosistemelor naturale şi asigurarea calităţii solului în vederea protejării sănătăţii umane. 44

50 Utilizarea infrastructurii verzi va fi considerată o opțiune prioritară pentru acțiunile de decontaminare (bio-decontaminarea siturilor poluate). a. Tipuri de acțiuni specifice Măsuri de decontaminare şi ecologizare a siturilor poluate istoric, inclusiv refacerea ecosistemelor naturale şi asigurarea calităţii solului în vederea protejării sănătăţii umane; Pregătirea portofoliului de proiecte. Operațiunile ce urmează a fi dezvoltate în cadrul acestui obiectiv specific vor finanța următoarele activități orientative: activităţi specifice de reabilitare şi ecologizare a siturilor contaminate istoric (eliberare suprafaţă contaminată şi decontaminare a solului), cu accent pe bio-decontaminare; remediere amplasamente facilităţi, cum ar fi batale explorare și producție, amplasamente aferente rafinăriilor, depozite marketing, parcuri/facilităţi E&P. Activitățile constau în eliminarea/ reducerea contaminării (existentă în sol, apa subterană şi/sau apa de suprafaţă) de pe amplasamente,în scopul aducerii terenului la starea iniţială în conformitate cu prevederile legale în domeniul protecţiei mediului şi/sau cerinţele specifice privind pragurile concentraţiilor de poluanţi care trebuie atinse în urma decontaminării; activităţi specifice de închidere/ecologizare/reabilitare/conservare a zonelor miniere, în vederea reabilitării şi ecologizării terenurilor contaminate, inclusiv eliminarea/depozitarea conformă a materialelor rezultate din implementarea acestor activităţi; activități legate de elaborarea aplicaţiei de finanţare, inclusiv documente suport (Studiu de Fezabilitate, Analiza Cost-Beneficiu, Analiza Instituţională, Evaluarea Impactului asupra Mediului etc); elaborare documentaţie/documentaţii de atribuire pentru contractele de servicii, lucrări şi furnizare echipamente asistență din partea proiectantului pe perioada executării lucrărilor, conform Legii nr. 10/1999. b. Potențiali beneficiari Solicitanții eligibili în cadrul OS 4.3. Reducerea suprafețelor poluate istoric, pentru categoriile de acțiuni finanțate sunt autorităţile publice sau alte organisme publice, inclusiv structuri subordonate acestora, pentru situri contaminate istoric aflate în proprietate sau puse la dispoziţia acestora de către proprietar în vederea implementării proiectului. 45

51 Axa prioritară 5: Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor Axa Prioritară 5 - Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor vizează Obiectivul Tematic 5 Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor, urmărind promovarea investiţiilor pentru consolidarea capacităţii de reacţie în caz de dezastre pentru a diminua pierderile umane şi materiale, precum şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei şi autorităţilor în legătură cu riscul producerii dezastrelor prin obiectivul specific 5.1 Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră și obiectivul specific 5.2 Creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă la dezastre a echipajelor de intervenție. Obiectivul specific 5.1. Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de Axa fenomenele prioritară naturale 4: Protecția asociate principalelor mediului prin riscuri măsuri accentuate de conservare de schimbările a biodiversității, climatice, în monitorizarea principal de inundaţii calității aerului şi eroziune şi decontaminare costieră a siturilor poluate istoric Obiectivul specific 5.1 promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea cerințelor Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, transpuse și în Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice Prin proiectele promovate în cadrul acestui obiectiv specific ce vizează prevenirea și reducerea consecințelor inundațiilor, precum și reducerea efectelor negative ale unor fenomene determinate de schimbările climatice, cum ar fi eroziunea costieră, urmărindu-se obținerea următoarelor rezultate: Reducerea daunelor economice cauzate de producerea riscurilor accentuate de schimbările climatice, în principal a celor provocate de inundații și eroziune costieră; Atenuarea impactului efectelor negative generate de schimbările climatice; Sprijinirea investițiilor pentru adaptarea la schimbările climatice. Strategia de finanțare pentru perioada vizează cu prioritate măsuri specifice infrastructurii verzi, și doar acolo unde acestea se dovedesc insuficiente, vor fi promovate măsuri structurale. Deși în Acordul de Parteneriat sunt identificate principalele riscuri care au afectat România în ultimul deceniu, întrucât în prezent nu există o evaluare națională a riscurilor, vor fi finanțate în etapa inițială măsuri de prevenire a riscului la inundații și eroziune costieră, unde fundamentarea este justificată pe baza analizelor existente, indiferent de rezultatele evaluării naționale a riscurilor. În același timp, investițiile propuse pentru aceste măsuri vor contribui la limitarea efectelor altor fenomene specifice schimbărilor climatice, de exemplu, seceta sau alunecările de teren. 46

52 a. Tipuri de acțiuni specifice Acțiuni pentru prevenirea inundațiilor, cu următoarele subacțiuni: o Utilizarea infrastructurii verzi pentru prevenirea inundaţiilor prin preluarea soluțiilor oferite de ecosisteme naturale pentru gestionarea riscurilor generate de creșterea incidenței evenimentelor extreme (zone umede, cu efect asupra prevenirii inundaţiilor şi deşertificării, stabilirea unor zone inundabile controlat şi măsuri bazate pe ecosisteme, torenţi şi desecări ș.a); o Dezvoltarea de studii, metodologii, evaluări, rapoarte, manuale de bună practică pentru managementul barajelor; o Abordare intersectorială la nivel de bazin hidrografic (dezvoltare coordonată şi management integrat al activităţilor privind apa, terenurile şi resursele); o Modernizarea infrastructurii de monitorizare şi avertizare a fenomenelor hidrometeorologice severe în vederea asigurării protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale o Măsuri care asigură eficacitatea intervențiilor de prevenire a inundațiilor sub forma infrastructurii verzi, precum sisteme de prevenire anticipată și de management al bazinelor în timpul inundațiilor o Realizarea de măsuri structurale de protecţie împotriva riscului la inundaţii, acolo unde infrastructura verde nu este suficientă, prin construirea ori reabilitarea infrastructurii de reducere a impactului unor fenomene meteorologice extreme. Acestea vor include cu prioritate investiţii pentru stocarea/devierea apelor provenite de la inundaţii, dar şi regularizări de albii şi consolidări de maluri o Alte tipuri de acţiuni specifice gestiunii riscului la inundaţii, conform celor prevăzute în Strategia Naţională de management al riscului la inundaţii pe termen lung mediu şi lung sau în planurile de management al riscului la inundaţii o Sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei și post 2020 (după caz). Pentru prevenirea eroziunii costiere o Acţiuni specifice de limitare a efectelor negative ale eroziunii costiere asupra plajelor, şi activităţi de reabilitarea şi protecţia plajelor incluzând înnisipări artificiale, crearea de noi plaje, diguri şi epiuri pentru retenţia nisipului, diguri de stabilizare a plajelor; lucrări de consolidare, drenaje, ziduri de sprijin; ş.a; o Sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei și post 2020 (după caz). Măsuri de prevenire şi protecţie împotriva altor riscuri o Măsuri de promovare a infrastructurii verzi specifice riscurilor identificate prin evaluarea naţională şi/sau prin planul de acţiune de adaptare la schimbări climatice; 47

53 b. Potențiali beneficiari Administraţia Naţională Apele Române, prin Administraţiile Bazinale de Apă / instituţie desemnată să implementeze şi să monitorizeze PMRI Alte organisme cu atribuţii în prevenirea şi managementul la nivel național a riscului de inundaţii (ex. Administrația Națională de Meteorologie) sau alte riscuri identificate pe baza evaluării naţionale (după ce rezultatele acesteia vor fi disponibile) Parteneriate între instituțiile publice centrale cu rol în prevenirea inundațiilor, precum și cu ONG-urile și alte structuri cu o anumită specializare în domeniul ecologic, care pot să asigure expertiza necesară pentru implementarea măsurilor de tip non-structural. Obiectivul specific 5.2. Creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă la dezastre a echipajelor de intervenție Obiectivul specific 5.2 Creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă la dezastre a echipajelor de intervenție vizează promovarea investiţiilor pentru consolidarea capacităţii de reacţie în caz de dezastre pentru a diminua pierderile umane şi materiale, precum şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei şi autorităţilor în legătură cu riscul producerii dezastrelor. Pentru realizarea obiectivelor vizate de obiectivul tematic 5 Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor, Comisia Europeană a impus României realizarea, până la , a condiționalității Prevenirea şi gestionarea riscurilor: Existenţa evaluărilor naţionale sau regionale ale riscurilor pentru gestionarea dezastrelor, luând în considerare adaptarea la schimbările climatice, aflată în gestiunea Ministerului Afacerilor Interne prin Inspectoratul General al Situațiilor de Urgență. Conform, criteriilor impuse efectuarea evalării naționale sau regionale a riscurilor trebuie să includă următoarele elemente: o descriere a procesului, metodologiei, metodelor şi datelor nesensibile utilizate la evaluarea riscurilor, precum şi a criteriilor bazate pe riscuri pentru prioritizarea investiţiilor. Prin proiectele promovate în cadrul acestui obiectiv specific sunt vizate măsuri de sprijin pentru dotarea și pregătirea autorităților publice responsabile cu managementul situațiilor de urgență nu răspunde nevoilor de intervenție la un nivel adecvat, cooordonat și eficient, urmărinduse realizarea unor răspunsuri în timp util și eficient al autorităţilor la dezastre. Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite 2 tipuri de apeluri, și anume apelul dedicate proiectelor de tip no-regret pentru care s-a alocat un buget de euro și apeluri de proiecte pentru intervențiile și măsurile ce vor rezulta ca urmare a implementării conditionalității ex- ante. În cadrul proiectelor de tip no regret se vor finanța acțiuni care cuprind doar activități multi-risc (de exemplu, achiziționare echipamente sau formare profesională care răspund pentru cel puțin trei tipuri de riscuri, din care unul dintre riscurile acoperite sunt inundațiile) și care acoperă zone unde există dovezi (prin documente de tipul hărților de hazard/de risc sau prin date statistice) că riscurile finanțate au incidență mare. Proiectele de tip no regret trebuie să demonstreze faptul că acțiunile propuse spre finanțare trebuie implementate indiferent de rezultatele evaluării naționale a riscurilor, urmând ca după 48

54 definitivarea acestora să fie finanțate și măsurile rezultate. Acțiuni care vizează un singur tip de risc vor putea fi finanțate doar ulterior finalizării evaluării naționale a riscurilor, pe baza prioritizării investițiilor. În situaţiile în care prin evaluarea naţională a riscurilor vor fi identificate proiecte vizând capacitatea de răspuns a serviciilor voluntare, proiectele vor fi depuse în parteneriat, de către IGSU, ca lider de proiect, şi autoritatea locală responsabilă. a. Tipuri de acțiuni specifice Dotarea serviciilor profesioniste şi voluntare pentru situaţii de urgenţă cu tehnică, mijloace şi echipament de intervenţie care să permită reducerea timpului de intervenţie în caz de dezastre, răspunsul în caz de dezastru major, protecţia personalului de intervenţie, creşterea eficienţei răspunsului şi protejarea mediului, Achiziţionarea de echipamente specifice, atât pentru dezvoltarea unor baze operaţionale regionale pentru a facilita intervenţiile integrate în caz de dezastre naturale sau accidente tehnologice, cât şi pentru îmbunătăţirea dotării bazelor judeţene existente Dezvoltarea infrastructurii aferente sistemului de pregătire a personalului din serviciile de urgenţă profesioniste şi voluntare prin dezvoltarea bazelor şi poligoanelor specializate de pregătire în domeniile CBRN, căutarea-salvarea din medii ostile şi asanarea de muniţie. Modernizarea sistemului de comandă a incidentelor şi a sistemelor IT asociate, în vederea asigurării interoperabilităţii structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă. Pentru proiectele de tip no regret vor fi finanțate următoarele activități: Dotarea serviciilor profesioniste şi voluntare pentru situaţii de urgenţă cu tehnică, mijloace şi echipament de intervenţie care să permită reducerea timpului de intervenţie în caz de dezastre, răspunsul în caz de dezastru major, protecţia personalului de intervenţie, creşterea eficienţei răspunsului şi protejarea mediului, prin achiziționarea de echipamente și mijloace de intervenție specifice pentru intervenții de tip multi-risc; Achiziţionarea de echipamente specifice, atât pentru dezvoltarea unor baze operaţionale regionale pentru a facilita intervenţiile integrate în caz de dezastre naturale sau accidente tehnologice, cât şi pentru îmbunătăţirea dotării bazelor judeţene existente se va realiza în funcţie de specificul diferitelor zone (expunere la cutremure, inundaţii, alunecări de teren ş.a.), prin achiziționarea de echipamente și mijloace de intervenție specifice și de suport logistic pentru intervenții de tip multi-risc; Dezvoltarea infrastructurii aferente sistemului de pregătire a personalului din serviciile de urgenţă profesioniste şi voluntare prin dezvoltarea bazelor şi poligoanelor specializate de pregătire în domeniile CBRN, căutarea-salvarea din medii ostile şi asanarea de muniţie, prin: Construcția/ reabilitarea unor centre și poligoane de pregătire a personalului din serviciile de urgență pentru intervenții de tip multi-risc; Dotarea cu echipamente și materialele cu caracter permanent a centrelor şi poligoanelor specializate de pregătire construite/ reabilitate în domeniile de 49

55 competență a IGSU stingerea incendiilor, căutare salvare din medii ostile vieţii, salvare de la înălțime, prim-ajutor calificat, CBRN și asanare pirotehnică. Modernizarea sistemului de comandă a incidentelor şi a sistemelor IT asociate, în vederea asigurării interoperabilităţii structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă, prin amenajarea și dotarea dispeceratelor și centrelor de conducere și coordonare a intervenției și achiziționarea sistemelor de comunicații și a echipamentelor aferente acestora; Alte tipuri de activăți: Activități vizând creşterea gradului de conştientizare în legătură cu riscul producerii dezastrelor, ca parte integrantă a proiectelor de investiții, și al căror buget să nu depășească 5% din cheltuielile investiționale; Managementul de proiect, ca parte integrantă a proiectelor de investiții; Activitățile de informare și promovare a proiectului, conform regulilor de informare și publicitate. b. Potențiali beneficiari Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi instituţiile aflate în subordine Instituţii specializate care pot interveni pentru gestionarea unor situații de urgență specifice, numai în parteneriat cu IGSU. c. Categorii de cheltuieli eligibile - cheltuieli cu achiziția imobilelor deja construite - cheltuieli cu achiziția de mijloace de transport - cheltuieli cu auditul achiziționat de beneficiar pentru proiect - cheltuieli de informare, comunicare și publicitate - cheltuieli aferente managementului de proiect - cheltuieli cu taxe/abonamente/cotizații/acorduri/ autorizații necesare pentru implementarea proiectului - cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului - cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului - cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică - cheltuieli pentru investiția de bază - cheltuieli cu organizarea de șantier - cheltuieli pentru comisioane, cote, taxe, costul creditului - cheltuieli diverse și neprevăzute - cheltuieli pentru probe tehnologice și teste și predare la beneficiar. d. Ce categorie de structuri din MAI pot aplica: Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi instituţiile aflate în subordine 50

56 Axa prioritară 6: Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon Axa Prioritară 6 vizează Obiectivul Tematic 4 Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele,promovarea investiţiilor în sectorul de energie curata și eficiență energetică în vederea asigurării contribuției la obiectivele Strategiei Europa 2020 (20/20/20) privind consumul final de energie provenită din resurse regenerabile și creșterea eficienței energetice, respectiv: producția de energie regenerabilă, prin obiectivul specific 6.1. Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal), consumul de energie în industrie, prin obiectivul specific 6.2. Reducerea consumului de energie la consumatorii industriali promovează acțiuni orientate spre implementarea de sisteme de monitorizare a consumurilor de energie la consumatorii industriali, consumul de energie în gospodării, prin obiectivul specific 6.3. Reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor, şi energia prin cogenerare de înaltă eficiență, prin obiectivul specific 6.4. Creşterea economiilor în consumul de energie primară produsă in sisteme de cogenerare de înaltă eficienţă. Obiectivul specific 6.1. Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal), consumul de energie în industrie Obiectivul specific 6.1 promovează acțiuni orientate spre creșterea producției de energie regenerabilă, cu accent pe resursele regenerabile mai puțin exploatate, respectiv: biomasă, biogaz și geotermie, dar și acțiuni de sprijin pentru întărirea rețelei de distribuție pentru a prelua energie produsa din surse regenerabile. Principalul rezultat urmărit este reprezentat de majorarea producţiei energiei din surse regenerabile mai puţin exploatate. Acest rezultat va contribui şi la: creşterea ponderii energiei regenerabile în totalul consumului de energie primară, ca rezultat al investiţiilor de creştere a puterii instalate de producere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile mai puţin exploatate. reducerea emisiilor de carbon în atmosferă generate de sectorul energetic prin înlocuirea unei părţi din cantitatea de combustibili fosili consumaţi în fiecare an (cărbune, gaz natural). Proiectele finanțate în cadrul obiectivului specific 6.1 se încadrează în două categorii: proiecte de producție de energie din RES proiecte de distribuție a energiei produse din RES 51

57 a. Tipuri de acțiuni specifice NOTĂ! Realizarea şi/sau modernizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice și/sau termice din biomasă şi biogaz Realizarea şi/sau modernizarea capacităţilor de producţie a energiei termice pe bază de energie geotermală Realizarea de capacități de producție vizează crearea de instalații noi de producție, acolo unde nu au existat până în prezent. Modernizarea de capacități de producție se referă la investiții legate de lucrări la nivelul unei instalații existente, care are ca scop crearea unei capacități suplimentare de producție (considerata instalatie nouă) Pentru energie termică pe bază de biomasă / biogaz si resurse geotermale se au în vedere proiecte integrate are să asigure distribuţia cât mai aproape de consumator, inclusiv prin finanţarea dezvoltării/modernizării reţelei de distribuţie a energiei termice pentru facilitarea evacuării căldurii. b. Potențiali beneficiari Unităţi administrativ teritoriale, definite prin Legea nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară constituite conform prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare Societăţi comerciale, constituite conform prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,sau conform legislației specifice dintr-un alt stat membru, care au ca activitate producerea de energie în scopul comercializării.ri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric Obiectivul specific 6.2. Reducerea consumului de energie la consumatorii industriali promovează acțiuni orientate spre implementarea de sisteme de monitorizare a consumurilor de energie la consumatorii industriali. Obiectivul specific 6.2. promovează acțiuni orientate spre economii în consumul de energie și capacitarea producătorilor industriali pentru a implementa măsuri de eficiență. Principalele rezultate urmărite prin promovarea proiectelor în cadrul acestui obiectiv specific sunt: Economii în consumul de energie și evitarea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul societăților comerciale sprijinite. Capacitate întărită a producătorilor industriali de a identifica și implementa măsuri de eficiență energetică prin introducerea de sisteme de monitorizare. Alte rezultate secundare la nivelul consumatorilor industriali care vor implementa aceste măsuri sunt: 52

58 Contorizare avansată în interiorul proceselor tehnologice, pe toate fluxurile de energie (electrică, termică, apă, aer comprimat, etc.) în vederea cunoașterii pierderilor de energie şi a potenţialului de economisire şi de localizare a punctelor de aplicare pentru maximizarea eficienţei pentru măsurile de creştere a eficienţei energetice ce pot fi aplicate ulterior consumatorului. Promovarea unui instrument de măsură on-line a efectelor pozitive ale aplicării măsurilor de eficienţă energetică şi un efect de încurajare a multiplicării acestor aplicaţii la nivelul industriei. a. Tipuri de acțiuni specifice Implementarea unor sisteme de monitorizare a consumurilor de energie la consumatorii industriali b. Potențiali beneficiari Societăţile comerciale din industrie, constituite conform prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, mari consumatoare de energie (cu consumuri de peste tep/an), pentru care este necesară implementarea unor sisteme de monitorizare în vederea identificării rapide de soluţii pentru reducerea consumurilor tehnologice şi pentru care trebuie să existe un instrument de cuantificare a efectelor pozitive ale aplicării măsurilor de creştere a eficienţei energetice. Obiectivul specific 6.3. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele Obiectivul specific 6.3. promovează acțiuni orientate spre implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice la nivelul locuințelor. este: Principalul rezultat urmărit prin promovarea proiectelor în cadrul acestui obiectiv specific Aplicarea unui sistem de măsurare inteligentă pentru mai mulţi consumatori conectaţi la reţele inteligente, respectiv cca de consumatori preponderent casnici în cadrul fiecărei regiuni deservite de către cei 8 operatori de distribuţie concesionari (proiecte demonstrative). Alte rezultate secundare în urma implementării acestei măsuri sunt: Consum mediu de energie electrică redus la nivelul locuinţelor prin modificarea comportamentului utilizatorilor de sisteme de măsurare inteligentă; Acces extins al utilizatorilor la servicii de măsurare inteligentă; Contribuția proiectelor la realizarea viitoarelor rețele inteligente de distribuție a energiei electrice. a. Tipuri de acțiuni specifice Implementarea distribuţiei inteligente într-o zonă omogenă de consumatori casnici de energie electrică (proiecte demonstrative la nivelul regiunilor acoperite de operatorii de distribuție concesionari). 53

59 NOTĂ! Zona omogenă este o zonă care are consumatori preponderent casnici a caror alimentare este asigurată din unul sau mai multe posturi de transformare. Într-o zonă de consumatori de energie electrică pot fi atât consumatori casnici (în număr preponderent) dar și consumatori noncasnici mici (de ex. birouri, minimarket-uri, etc) alimentați din aceeați rețea de joasă tensiune. Zona omogenă are o locație unică, urbană sau rurală. Proiectele demonstrative vor fi propuse pentru planul național de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă , cu specificația că se vor finanța din fonduri nerambursabile și surse proprii la secțiunea Surse de finanțare. b. Potențiali beneficiari Operatorii de distribuţie concesionari ai serviciului public de energie electrică, care se supun obligaţiilor de implementare a contorizării inteligente în proporţie de 80% până în 2020 (conform Ordinului ANRE nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice). Obiectivul specific 6.4. Creşterea economiilor în consumul de energie primară produsă in Planul sisteme financiar de cogenerare al PO DCA de înaltă pentru eficienţă perioada Obiectivul specific 6.4. promovează acțiuni de reducere a emisiilor de carbon și de creștere a eficienței energetice prin instalarea de noi capacităţi / modernizarea capacităţilor de cogenerare de înaltă eficienţă. Cogenerarea reprezintă metoda cea mai eficientă de reducere a consumurilor de combustibili fosili, cu impact direct asupra reducerii emisiilor de carbon. Directiva nr. 27/2012 privind eficienţa energetică confirmă potenţialul semnificativ de economisire a energiei primare prin cogenerarea de înaltă eficienţă. Promovarea cogenerarii de înaltă eficiență în centrale de cogenerare având capacitatea electrică instalată mai mică de 8 MWe contribuie la stimularea producerii distribuite de energie cu efect direct asupra reducerii consumului de energie primară. Principalele rezultate ale acțiunilor propuse în cadrul obiectivului specific 6.4 sunt obținerea de: Economii în consumul de combustibili / energie primară prin procese de cogenerare de înaltă eficienţă; Evitarea emisiilor de carbon aferente combustibililor fosili (efect de cogenerare). Rezultatul final al implementării obiectivului va fi, pe de o parte, creşterea puterii instalate, iar pe de altă parte diminuarea ponderii gazului natural în totalul combustibililor consumaţi de aceste instalaţii prin favorizarea, acolo unde este posibil, a utilizării biomasei şi a gazelor reziduale provenite din procese industriale. a. Tipuri de acțiuni specifice Realizarea / modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficienţă (maximum 8 MWe) pe gaz natural şi biomasă la nivelul întreprinderilor. 54

60 NOTĂ! Realizarea / modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficienţă care utilizează gaze reziduale provenite din procese industriale la nivelul întreprinderilor. În cadrul proiectelor vor fi finanţate toate acele activităţi care asigură şi contribuie la implementarea sistemelor de cogenerare de înaltă eficienţă. Modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficiență se referă la investiții legate de lucrări la nivelul unei instalații existente, care au ca scop crearea unei capacități suplimentare de producție (considerate instalații noi). b. Potențiali beneficiari Societăţile comerciale din industrie (conform codului CAEN eligibil) constituite conform prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care înregistrează consumuri energetice de peste 200 tep/an și care pot dovedi un necesar util de energie termică pentru procesele industriale cu o durată de minim h/an. Reprezentantul desemnat al unui parc industrial, entitate cu personalitate juridică constituite conform prevederilor Legii nr. 31/1990, care înregistrează consumuri energetice de peste 200 tep/an și care poate dovedi un necesar util de energie termică pentru procesele industriale cu o durată de minim 4.000h/an, pentru investițiile privind producția de energie prin cogenerare de înaltă eficiență, și care poate fi: administratorul parcului, entitate cu personalitate juridică constituită conform prevederilor Legii nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, dacă prin contractul de administrare și servicii conexe încheiat cu rezidentul parcului are obligația furnizării energiei termice pentru rezidenții parcului, sau distribuitorul de energie al parcului industrial (operatorul, titular al unei licenţe de distribuţie a energiei termice, care asigură distribuţia energiei termice pentru încălzire şi/sau pentru prepararea apei calde de consum de la o stație termică la utilizatorii de energie), dacă există un contract de furnizare a energiei termice între administratorul parcului și distribuitorul de energie al parcului. Axa prioritară 7: Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate Axa Prioritară 7 vizează Obiectivul Tematic 4 Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele, promovează investiţiile în eficiența energetică a sectorului de termoficare în vederea reducerii pierderilor în rețelele de transport și distribuție a agentului termic, prin OS 7.1 Creşterea eficienţei energetice prin modernizarea sistemelor centralizate de transport şi distribuţie a energiei termice în oraşele selectate și OS 7.2 Creşterea 55

61 eficienţei energetice prin modernizarea sistemului centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul Bucureşti. Obiectivul specific 7.1. Creşterea eficienţei energetice prin modernizarea sistemelor centralizate de transport şi distribuţie a energiei termice în oraşele selectate Obiectivul specific 7.1. promovează, împreună cu obiectivul specific 7.2., acțiuni ce contribuie la îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul sistemelor centralizate de termoficare în orașele selectate și în municipiul București. Principalele rezultate urmărite prin promovarea investițiilor în domeniul energiei și eficienței energetice urmăresc reducerea pierderilor în sistemele de transport și distribuție a energiei termice şi implicit atât creșterea eficienței energetice, cât şi reducerea emisiilor de carbon, acționând complementar la nivel teritorial, ambele intervenţii realizându-se prin reabilitarea reţelelor termice de transport / distribuție a agentului termic. Finanțarea investițiilor se bazează pe o listă predefinită de proiecte. a. Tipuri de acțiuni specifice Proiecte integrate de termoficare în cele 7 orașe selectate (Botoșani, Oradea, Iași, Râmnicu Vâlcea, Bacău, Timișoara, Focșani) pentru continuarea investițiilor începute în perioada prin POS Mediu , în vederea asigurării sustenabilității investițiilor inițiale orientate spre îmbunătățirea calității aerului și luând în considerare evoluțiile în domeniul eficienței energetice la nivelul centrelor urbane. Proiectul major de termoficare al municipiul București. b. Potențiali beneficiari Autoritățile publice locale din localitățile selectate (unități administrativ teritoriale definite prin Legea nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare) care au implementat proiecte în cadrul POS Mediu în cadrul AP 3 Municipiul București Obiectivul specific 7.2. Creşterea eficienţei energetice prin modernizarea sistemului centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul Bucureşti. Obiectivul specific 7.2. promovează, împreună cu obiectivul specific 7.1., acțiuni ce contribuie la îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul sistemelor centralizate de termoficare în orașele selectate și în municipiul București. Finanțarea investițiilor se bazează pe o listă predefinită de proiecte, reflectând portofoliul de proiecte dezvoltate de către municipalități în cele 7 orașe selectate și municipiul București, pe baza investițiilor prioritare identificate la nivelul Master Planurilor actualizate. 56

62 a. Tipuri de acțiuni specifice Proiecte integrate de termoficare în cele 7 orașe selectate (Botoșani, Oradea, Iași, Râmnicu Vâlcea, Bacău, Timișoara, Focșani) pentru continuarea investițiilor începute în perioada prin POS Mediu , în vederea asigurării sustenabilității investițiilor inițiale orientate spre îmbunătățirea calității aerului și luând în considerare evoluțiile în domeniul eficienței energetice la nivelul centrelor urbane. Proiectul major de termoficare al municipiul București. b. Potențiali beneficiari Autoritățile publice locale din localitățile selectate (unități administrativ teritoriale definite prin Legea nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare) care au implementat proiecte în cadrul POS Mediu în cadrul AP 3. Municipiul București Axa prioritară 8: Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale Axa Prioritară 8 vizează Obiectivul Tematic 7 Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore,urmărind Îmbunătățirea eficienței energetice și a securității aprovizionării prin dezvoltarea unor sisteme inteligente de distribuție, stocare și transport al energiei și prin integrarea descentralizării.producției de energie din surse regenerabile, prin cresterea capacitatii SEN de preluare în siguranță a producției de energie electrică din resurse regenerabile, prin obiectivul specific 8.1. Creşterea capacităţii Sistemului Energetic Naţional pentru preluarea energiei produse din resurse regenerabile, cât și prin creșterea capacității de transport a SNT inclusiv prin dezvoltarea conexiunilor cu sisteme din tari vecine, prin obiectivul specific 8.2. Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine. Obiectivul specific 8.1. Creşterea capacităţii Sistemului Energetic Naţional pentru preluarea energiei produse din resurse regenerabile Obiectivul specific 8.1 promovează investiții pentru consolidarea Sistemului Național de Transport al energiei electrice în vederea preluării energiei suplimentare produsă din resurse regenerabile, pe fondul creșterii capacităților de producție din RRE susținute prin sistemul certificatelor verzi și a altor programe de finanțare nerambsurabilă. într-o: Principalul rezultat asteptat al acțiunii propuse în cadrul obiectivului specific 8.1 constă Capacitate crescută a sistemului de a prelua producţia de energie din resurse regenerabile în condiții de siguranță în SEN. 57

63 a. Tipuri de acțiuni specifice Realizarea şi/sau modernizarea reţelelor electrice de transport (linii electrice aeriene şi staţii). Dezvoltarea/modernizarea Sistemului Național de Transport Gaze Naturale prin construcţia unor noi conducte si îmbunătăţirea parametrilor de funcţionare a interconectărilor cu sistemele de transport ale statelor vecine. b. Potențiali beneficiari: Operatorul de transport şi de sistem conform Legii nr. 123/2012, Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice, TRANSELECTRICA S.A. Obiectivul specific 8.2. Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine Obiectivul Specific 8.2 Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine promovează investiții pentru cosecurizarea transportului de gaze naturale pe conexiunile transfrontaliere, creşterea flexibilităţii echilibrării SNT în vederea eficientizării serviciilor furnizate şi creşterea eficienţei energetice a SNT şi asigurarea protecţiei mediului. Principalul rezultat așteptat al acțiunii propuse în cadrul obiectivului specific 8.2 constă într-o: Capacitate de transport a SNT crescută, inclusiv prin dezvoltarea conexiunilor cu sisteme din ţări vecine. a. Tipuri de acțiuni specifice Realizarea şi/sau modernizarea reţelelor electrice de transport (linii electrice aeriene şi staţii). Dezvoltarea/modernizarea Sistemului Național de Transport Gaze Naturale prin construcţia unor noi conducte si îmbunătăţirea parametrilor de funcţionare a interconectărilor cu sistemele de transport ale statelor vecine. b. Potențiali beneficiari Operatorul de transport şi de sistem conform Legii nr. 123/2012, Societatea Națională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ - S.A. 58

64 Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) Obiectivele Programului Operaţional Obiectivul general al POAT este de a asigura capacitatea şi instrumentele necesare pentru o eficientă coordonare, gestionare şi control al intervenţiilor finanţate din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii, precum şi o implementare eficientă, bine orientată şi corectă a POAT, Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi a Programului Operaţional Competitivitate (POC). Strategia POAT este corelată cu documentele strategice relevante la nivel european şi național, respectiv cu prevederile specifice domeniului de AT reieşite din Strategia Europa 2020, Planul Naţional de Reformă , precum şi cu Strategia pentru consolidarea capacității administrației publice din România POAT este proiectat ţinând cont de noua arhitectură a sistemului de coordonare, gestionare şi control al FESI, cu patru autorităţi de management în cadrul MFE și își propune să sprijine aspectele orizontale pentru toate PO finanțate din FESI, iar pentru cele trei programe finanțate din FEDR/FC aflate în directa gestionare a MFE (POIM, POC și POAT), să acorde asistenţă aspectelor specifice implementării acestora. POAT finanţează activităţi care vizează capacitarea administrativă a beneficiarilor în vederea pregătirii și implementării proiectelor finanțate din FESI și informarea și comunicarea referitoare la FESI şi cultura partenerială în gestionarea și implementarea FESI. 2; capacitatea administrativă și asigurarea instrumentelor necesare pentru coordonarea, managementul și controlul FESI, inclusiv prin asigurarea funcției de evaluare și a funcționării SMIS, resursele umane implicate în coordonare, gestionare și control pentru proiectele finanțate FESI inclusiv formarea personalului din aceste structuri. POAT beneficiază de o alocare financiară de cca Euro, din care: EUR (FEDR - Regiuni mai puțin dezvoltate); EUR (FEDR - Regiuni mai dezvoltate). Axe prioritare şi Obiective specifice Axa prioritară 1: Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa proiecte finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri Suma alocată: ,00 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate, ,00 Euro pentru Regiunea București-Ilfov (regiune mai dezvoltată). Obiective specifice: 1.1. Întărirea capacității beneficiarilor de proiecte finanțate din FESI de a pregăti şi implementa proiecte 1.2. Asigurarea transparenței și credibilității FESI și a rolului Politicii de Coeziune a UE 59

65 Axa prioritară 2: Sprijin pentru coordonarea, gestionarea şi controlul FESI Suma alocată: ,00 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate ,00 Euro pentru Regiunea București-Ilfov (regiune mai dezvoltată) Obiective specifice: 2.1. Îmbunătățirea cadrului de reglementare, strategic şi procedural pentru coordonarea și implementarea FESI 2.2. Dezvoltarea și menținerea unui sistem informatic funcțional și eficient pentru FSC, precum și întărirea capacității utilizatorilor săi Axa prioritară 3: Creșterea eficienței și eficacității resurselor umane implicate în sistemul de coordonare, gestionare şi control al FESI în România Suma alocată: ,00 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate ,00 Euro pentru Regiunea București-Ilfov (regiune mai dezvoltată) Obiective specifice: 3.1 Dezvoltarea unei politici îmbunătățite a managementului resurselor umane care să asigure stabilitatea, calificarea și motivarea adecvată a personalului care lucrează în cadrul sistemului de coordonare, gestionare și control al FESI; Axa prioritară 1 Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa proiecte finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri Axa Prioritară 1 urmărește capacitarea beneficiarilor, dezvoltarea componentei de informare și comunicare referitoare la FESI, precum și dezvoltarea culturii parteneriale în gestionarea și implementarea FESI, prin OS 1.1. Întărirea capacității beneficiarilor de proiecte finanțate din FESI de a pregăti şi implementa proiecte, OS 1.2. Asigurarea transparenței și credibilității FESI și a rolului Politicii de Coeziune a UE, precum și OS 1.3. Dezvoltarea unei politici îmbunătățite a managementului resurselor umane care să asigure stabilitatea, calificarea și motivarea adecvată a personalului care lucrează în cadrul sistemului de coordonare, gestionare și control al FESI. Obiectivul specific 1.1. Întărirea capacității beneficiarilor de proiecte finanțate din FESI de a pregăti şi implementa proiecte O.S vizează asigurarea spriijinului orizontal pentru beneficiarii FESI și asistență specifică pentru beneficiarii POAT, POIM și POC și sunt avute în vedere următoarele grupe de acțiuni: Instruire orizontală pentru potențialii beneficiari și beneficiarii FESI și instruire specifică pentru beneficiarii POAT, POIM și POC, atât în faza de identificare și 60

66 elaborare a proiectelor, cât și în faza de implementare a acestora, care se va realiza pe bază de analize pentru identificarea nevoilor de formare. Solicitanţi eligibili MFE prin Autoritatea de management pentru POAT MFE prin Autoritatea de management pentru POIM MFE prin Autoritatea de management pentru POC Oranismul Intermediar pentru Energie Organismul Intermediar pentru Cercetare Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici Ministerul Afacerilor Interne a. Tipuri de acțiuni specifice: Instruirea orizontală pentru beneficiarii (potențiali) ai fondurilor ESI, inclusiv pentru beneficiarii români ai PO CTE, în faza de identificare și elaborare, dar și de implementare a proiectelor, care se va realiza pe bază de analize pentru identificarea nevoilor de formare. Dezvoltarea unui mecanism de selectare a participanţilor de la nivelul beneficiarilor fondurilor ESI Realizarea de analize de impact a formării de a căror rezultate se va ține cont în elaborarea programele de formare ulterioare Modernizarea metodelor de formare prin promovarea utilizării TIC, transferul de cunoștințe/managementul cunoașterii, elaborarea și monitorizarea planului/planurilor de formare, promovarea bunelor practici, inovării și networking-ului Instruirea specifică beneficiarilor POAT, POIM și POC inclusiv pentru personalul din unităţile de management/implementare de proiecte de la nivelul acestora, pe teme identificate în analiza nevoilor de formare, Instruirea specifică beneficiarilor (potențiali) POIM (domeniul energie) și POC, având în vedere intenția punerii în aplicare a unor instrumente de finanţare a investiţiilor Realizarea de analize a nevoilor de formare. b. Potențiali beneficiari: MFE prin Autoritatea de management pentru POAT MFE prin Autoritatea de management pentru POIM MFE prin Autoritatea de management pentru POC Oranismul Intermediar pentru Energie Organismul Intermediar pentru Cercetare Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici Ministerul Afacerilor Interne 61

67 Asistență orizontală pentru beneficiarii fondurilor ESI și asistență specifică pentru beneficiarii POAT, POIM și POC prin sprijinirea pentru dezvoltarea şi punerea în practică de asistenţă orizontală pentru beneficiarii FESI prin realizarea de activități care conduc la dezvoltarea capacităţii de management de proiecte cum ar fi: elaborarea și îmbunătățirea ghidurilor de bune practici; help desk și asistență pentu implementarea proiectelor etc. Totodată, în cadrul acestei acțiuni se va acorda asistenţă specifică pentru beneficiarii POAT, POIM și POC, în principal pentru help desk și asistență pentru identificare, pregătirea și implementarea proiectelor, precum și sprijin pentru dezvoltarea portofoliilor de proiecte, prioritate având beneficiarii proiectelor majore și strategice din POIM care vizează infrastructura de mediu, protecţia mediului și managementul riscurilor. Se va acorda de asemenea sprijin pentru coordonarea implementării strategiilor Investitițiilor Teritoriale Integrate și planurilor integrate de dezvoltare ale polilor de creștere. a. Tipuri de acțiuni specifice: Sprijinul orizontal pentru beneficiarii fondurilor ESI, inclusiv pentru beneficiarii români ai POCTE, prin realizarea de activități ce conduc la dezvoltarea capacităţii de management deproiecte. Realizarea de analize și studii prin care să se identifice cele mai adecvate metode de sprijin orizontal pentru beneficiarii fondurilor ESI și punerea în practică a acestora. Help desk și asistență pentru identificare, pregătirea și implementarea proiectelor pentru beneficiarii POAT, POIM și POC. Sprijin pentru dezvoltarea portofoliilor de proiecte și pentru managementul strategic, pentru beneficiarii POAT, POIM și POC, inclusiv prin utilizarea expertizei IFI, prioritate având beneficiarii proiectelor majore și strategice din POIM care vizează infrastructura de mediu, protecţia mediului și managementul riscurilor. Întărirea capacității de pregătire, implementare și management al portofoliului de proiecte, la nivelul principalilor beneficiari POIM, POC și POAT care gestionează un portofoliu de proiecte, inclusiv sprijin în managementul proiectelor și în procesul decizional, asistență juridică, analiza și evaluarea sistemelor de management, asistență pentru îmbunătățirea lor și asigurarea unui bun management financiar, asistență pentru modernizarea sistemului de gestiune și arhivare a documentelor. Sprijin pentru coordonarea implementării strategiilor Investițiilor Teritoriale Integrate (ITI) b. Potențiali beneficiari: MFE prin Direcția Generală Coordonare de Sistem și Monitorizare MFE prin Autoritatea de management pentru POAT MFE prin Autoritatea de management pentru POIM MFE prin Autoritatea de management pentru POC Organismul Intermediar pentru Energie Organismul Intermediar pentru Cercetare Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale 62

68 Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice Asociaţia pentru Dezvoltarea Intercomunitară ITI Delta Dunării Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Ministerul pentru Societatea Informațională Obiectivul specific 1.2. Asigurarea transparenței și credibilității FESI și a rolului Politicii de Coeziune UE a.tipuri de acțiuni specifice OS 5.2.: O.S vizează asigurarea coordonării tuturor acţiunilor de informare şi publicitate ale Autorităţilor de Management şi organizarea de acţiuni comune pentru creşterea coerenţei mesajului transmis şi vizibilităţii PO: Prin intermediul acestei axe prioritare se urmărește comunicarea şi publicitatea la nivel orizontal privind FESI, precum și la nivel specific privind POIM, POC și POAT. În cadrul acestui obiectiv specific vor fi avute în vedere următoarele acțiuni: Activități de diseminare a informaţiilor şi de informare şi publicitate cu privire la FESI și la POAT, POIM și POC, care vizează finanțarea acţiunilor de informare şi promovare pentru lansarea perioadei de programare post 2020, atât pentru Acordul de Parteneriat, cât și pentru viitoarele programele operaționale aferente domeniilor vizate de POIM și POC. Totodată, se va acorda sprijin Centrului de Informare privind FESI și rețelei teritoriale formată din 41 de puncte de informare (câte unul la nivelul fiecărui județ). Rețeaua de informare va fi utilizată pentru operaţionalizarea mecanismului ghişeu unic pentru IMM uri care va oferi informații comprehensive și accesibile privind posibilitățile de finanțare din FESI și alte fonduri, precum și consiliere întreprinzătorilor. a. Tipuri de acțiuni specifice: Coordonarea tuturor acţiunilor de informare şi publicitate ale AM-urilor şi organizarea de acţiuni comune pentru creşterea coerenţei mesajului transmis şi vizibilităţii PO. Desfăşurarea acţiunilor de informare și publicitate se va realiza prin determinarea tipurilor de materiale informative necesare, dezvoltarea acestora pentru tipuri de beneficiari FESI și pe diverse tipuri de suporturi pentru a fi distribuite în timpul campaniilor de informare și evenimentelor de comunicare organizate. Diseminarea informaţiilor şi derularea activităţilor de informare și publicitate se va efectua prin organizarea de campanii la nivel naţional și regional/local prin intermediul TV, radio-ului şi a altor mijloace media, organizarea de evenimente (conferințe, seminarii, focus-grupuri etc.), activități de promovare/comunicare FESI destinate diferitelor categorii de public țintă, Organizarea de campanii pentru oferirea de informații relevante privind tipurile de finanțări disponibile, scopul global al Politicii de Coeziune și importanța sa pentru dezvoltarea economică și socială a României și a tuturor regiunilor sale, precum și campanii de informare în domeniul luptei împotriva fraudei, neregulilor, conflictului de interese și incompatibilităților. Realizarea de sondaje de opinie necesare pentru evaluarea impactului campaniilor și activităților de informare și publicitate realizate. 63

69 Realizarea de seminarii și alte acțiuni de promovare pentru mass-media în ceea ce privește cerinţele instrumentelor de finanţare specifice Politicii de Coeziune în scopul îmbunătăţirii comunicării instituţionale între actorii din sistemul FESI şi mass-media şi al bunei informări a opiniei publice. Dezvoltarea în continuare a site-ului ca site public unic care oferă informații și acces la toate PO din România, precum și actualizarea/modificarea sa. Site-ul reprezintă un instrument deosebit de util în asigurarea unei informări și promovări corespunzătoare privind fondurile europene și, valorificarea la maxim a potențialului pe care îl deține. Sprijinirea Centrului de Informare privind FESI și rețeaua teritorială formată din 41 de puncte de informare (câte unul la nivelul fiecărui județ), gestionate de MFE și care formează împreună Rețeaua de informare. (ITI) Operaţionalizarea mecanismului ghişeu unic pentru IMM-uri prin utilizarea Rețelei de informare. Prin intermediul acesteia se vor oferi IMM-urilor informații comprehensive și accesibile privind posibilitățile de finanțare din FESI și alte fonduri, precum și consiliere în acest sens. b. Potențiali beneficiari MFE prin Unitatea de Comunicare Publică și Informare privind Instrumentele Structurale, Departamentul pentru Luptă Antifraudă Activități destinate dezvoltării culturii parteneriale pentru coordonarea și gestionarea FESI, care vizează sprijinul organizarii și funcționării mecanismului de coordonare instituțională pentru Acordul de Parteneriat (Comitetul de Coordonare pentru Managementul Acordului de Parteneriat, Subcomitetele de coordonare tematice și Grupurile de lucru funcționale), precum și pentru alte comitete, grupuri de lucru, rețele care vor fi înființate pentru tematici cu impact asupra FESI sau coordonării instrumentelor de finanțare europene și naționale. a. Tipuri de acțiuni specifice: Consolidarea capacității instituţionale a partenerilor implicați în programarea şi implementarea Acordului de Parteneriat și Programelor Operaționale. Furnizarea de asistenţă tehnică pentru dezvoltarea culturii parteneriale în coordonarea şi gestionarea FESI va urmări susţinerea activităţilor privind asigurarea parteneriatului cu actorii socio-economici în implementarea Acordului de Parteneriat, conform prevederilor Regulamentului delegat (UE) nr. 240/2014 şi se va realiza prin organizare de seminarii, mese rotunde, ateliere de lucru, sesiuni de formare, platforme care să faciliteze comunicarea în reţea în etapele de implementare şi monitorizare a AP/PO, precum şi promovarea de exemple de bună practică, inclusiv prin organizarea de vizite la faţa locului pentru actorii cheie relevanți (autorități publice, reprezentanți mass-media etc.). Organizarea și funcționarea mecanismului de coordonare instituțională pentru AP (Comitetul de Coordonare pentru Managementul AP, Subcomitetele de coordonare tematice și Grupurile de lucru funcționale), precum și pentru alte comitete/grupuri de lucru/rețele care vor fi înființate pentru tematici cu impact asupra FESI sau coordonării instrumentelor de finanțare 64

70 europene și naționale. Se are în vedere întărirea capacității acestor (sub)comitete/grupuri de lucru, pentru creșterea implicării membrilor acestora în pregătirea și implementarea AP și PO. Asigurarea de sprijin orizontal pentru activarea și întărirea capacității și schimbului de bune practici a CM-urilor, în vederea eficientizării activității și întăririi capacității partenerilor socio-economici de a contribui semnificativ la procesul de monitorizare a PO, cu precizarea că sprijinul specific pentru întărirea capacității, organizarea și funcționarea CM pentru fiecare PO în parte se va realiza de către fiecare PO. b. Potențiali beneficiari: MFE prin Direcția Generală de Analiză, Programare și Evaluare, MFE prin Direcția Coordonare de Sistem și Monitorizare. Axa prioritară 2: Sprijin pentru coordonarea, gestionarea şi controlul FESI Axa Prioritară 2 urmărește capacitarea structurilor cu competențe în coordonarea, gestionarea şi controlul FESI, prin O.S 2.1. Îmbunătățirea cadrului de reglementare, strategic şi procedural pentru coordonarea și implementarea FESI, OS 2.2. Dezvoltarea și menținerea unui sistem informatic funcțional și eficient pentru FSC, precum și întărirea capacității utilizatorilor săi. Obiectivul specific 2.1. Întărirea capacității beneficiarilor de proiecte finanțate din FESI de a pregăti şi implementa proiecte O.S vizează asigurarea coordonării tuturor acţiunilor de informare şi publicitate ale Autorităţilor de Management şi organizarea de acţiuni comune pentru creşterea coerenţei mesajului transmis şi vizibilităţii PO: Prin intermediul acestei axe prioritare se urmărește comunicarea şi publicitatea la nivel orizontal privind FESI, precum și la nivel specific privind POIM, POC și POAT. În cadrul acestui obiectiv specific vor fi avute în vedere următoarele acțiuni: Activități de diseminare a informaţiilor şi de informare şi publicitate cu privire la FESI și la POAT, POIM și POC, care vizează finanțarea acţiunilor de informare şi promovare pentru lansarea perioadei de programare post 2020 atât pentru Acordul de Parteneriat, cât și pentru viitoarele programele operaționale aferente domeniilor vizate de POIM și POC. Totodată se va acorda sprijin Centrului de Informare privind FESI și rețelei teritoriale formată din 41 de puncte de informare (câte unul la nivelul fiecărui județ). Rețeaua de informare va fi utilizată pentru operaţionalizarea mecanismului ghişeu unic pentru IMM uri care va oferi informații comprehensive și accesibile privind posibilitățile de finanțare din FESI și alte fonduri, precum și consiliere întreprinzătorilor. 65

71 a. Tipuri de acțiuni specifice: Coordonarea tuturor acţiunilor de informare şi publicitate ale AM-urilor şi organizarea de acţiuni comune pentru creşterea coerenţei mesajului transmis şi vizibilităţii PO. Desfăşurarea acţiunilor de informare și publicitate se va realiza prin determinarea tipurilor de materiale informative necesare, dezvoltarea acestora pentru tipuri de beneficiari FESI și pe diverse tipuri de suporturi pentru a fi distribuite în timpul campaniilor de informare și evenimentelor de comunicare organizate. Diseminarea informaţiilor şi derularea activităţilor de informare și publicitate se va efectua prin organizarea de campanii la nivel naţional și regional/local prin intermediul TV, radio-ului şi a altor mijloace media, organizarea de evenimente (conferințe, seminarii, focus-grupuri etc.), activități de promovare/comunicare FESI destinate diferitelor categorii de public țintă. Organizarea de campanii pentru oferirea de informații relevante privind tipurile de finanțări disponibile, scopul global al Politicii de Coeziune și importanța sa pentru dezvoltarea economică și socială a României și a tuturor regiunilor sale, precum și campanii de informare în domeniul luptei împotriva fraudei, neregulilor, conflictului de interese și incompatibilităților. Realizarea de sondaje de opinie necesare pentru evaluarea impactului campaniilor și activităților de informare și publicitate realizate. Realizarea de seminarii și alte acțiuni de promovare pentru mass-media în ceea ce privește cerinţele instrumentelor de finanţare specifice Politicii de Coeziune în scopul îmbunătăţirii comunicării instituţionale între actorii din sistemul FESI şi mass-media şi al bunei informări a opiniei publice. Dezvoltarea în continuare a site-ului ca site public unic care oferă informații și acces la toate PO din România, precum și actualizarea/modificarea sa. Site-ul reprezintă un instrument deosebit de util în asigurarea unei informări și promovări corespunzătoare privind fondurile europene și valorificarea la maxim a potențialului pe care îl deține. Sprijinirea Centrului de Informare privind FESI și rețeaua teritorială formată din 41 de puncta de informare (câte unul la nivelul fiecărui județ), gestionate de MFE și care formează împreună Rețeaua de informare (ITI). Operaţionalizarea mecanismului ghişeu unic pentru IMM-uri prin utilizarea Rețelei de informare. Prin intermediul acesteia se vor oferi IMM-urilor informații comprehensive și accesibile privind posibilitățile de finanțare din FESI și alte fonduri, precum și consiliere în acest sens. b. Potențiali beneficiari: MFE prin Unitatea de Comunicare Publică și Informare privind Instrumentele Structurale, Departamentul pentru Luptă Antifraudă Activități destinate dezvoltării culturii parteneriale pentru coordonarea și gestionarea FESI, care vizează sprijinul organizarii și funcționării mecanismului de coordonare instituțională pentru Acordul de Parteneriat (Comitetul de Coordonare pentru Managementul Acordului de Parteneriat, Subcomitetele de coordonare tematice și Grupurile de lucru 66

72 funcționale), precum și pentru alte comitete, grupuri de lucru, rețele care vor fi înființate pentru tematici cu impact asupra FESI sau coordonării instrumentelor de finanțare europene și naționale. a. Tipuri de acțiuni specifice: Consolidarea capacității instituţionale a partenerilor implicați în programarea şi implementarea Acordului de Parneriat și Programelor Operaționale. Furnizarea de asistenţă tehnică pentru dezvoltarea culturii parteneriale în coordonarea şi gestionarea FESI va urmări susţinerea activităţilor privind asigurarea parteneriatului cu actorii socio-economici în implementarea Acordului de Parteneriat, conform prevederilor Regulamentului delegat (UE) nr. 240/2014, şi se va realiza prin organizare de seminarii, mese rotunde, ateliere de lucru, sesiuni de formare, platforme care să faciliteze comunicarea în reţea în etapele de implementare şi monitorizare a AP/PO, precum şi promovarea de exemple de bună practică inclusiv prin organizarea de vizite la faţa locului pentru actorii cheie relevanți (autorități publice, reprezentanți mass-media etc.). Organizarea și funcționarea mecanismului de coordonare instituțională pentru AP (Comitetul de Coordonare pentru Managementul AP, Subcomitetele de coordonare tematice și Grupurile de lucru funcționale), precum și pentru alte comitete/grupuri de lucru/rețele care vor fi înființate pentru tematici cu impact asupra FESI sau coordonării instrumentelor de finanțare europene și naționale. Se are în vedere întărirea capacității acestor (sub)comitete/grupuri de lucru, pentru creșterea implicării membrilor acestora în pregătirea și implementarea AP și PO. Asigurarea de sprijin orizontal pentru activarea și întărirea capacității și schimbului de bune practici a CM-urilor, în vederea eficientizării activității și întăririi capacității partenerilor socio-economici de a contribui semnificativ la procesul de monitorizare a PO, cu precizarea că sprijinul specific pentru întărirea capacității, organizarea și funcționarea CM pentru fiecare PO în parte se va realiza de către fiecare PO. b. Potențiali beneficiari: MFE prin Direcția Generală de Analiză, Programare și Evaluare, MFE prin Direcția Coordonare de Sistem și Monitorizare. 67

73 Programul Operaţional Competitivitate (POC) Programul Operațional Competitivitate (POC), aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr din , reprezintă un document strategic care contribuie la strategia Uniunii Europene pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale fiind unul dintre cele 8 programe operaționale prevăzute în Acordul de Parteneriat POC se implementează de către Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Fondurilor Europene. Pe parcursul perioadei de programare , POC va beneficia de o finanțare de milioane Euro prin FEDR. POC susține investiții menite să răspundă nevoilor și provocărilor legate de nivelul redus al competitivității economice, în special în ceea ce privește sprijinul insuficient pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) și infrastructura subdezvoltată de TIC și implicit servicii slab dezvoltate, poziționându se astfel ca un factor generator de intervenții orizontale în economie și societate, de natură să antreneze creștere și sustenabilitate. Alăturarea celor doi vectori Cercetare Dezvoltare Inovare și Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor în cadrul aceluiași program operațional este justificată strategic de rolul multiplicator al acestor domenii și de sprijinul direct prin care acestea contribuie la obiectivele de specializare inteligentă si promoveaza noi oportunități de creștere, în special într un număr limitat de domenii prioritare concentrate pe avantajele comparative ale României. Obiectivele Programului Operaţional Obiectivul general al POC este de a contribui la realizarea obiectivului global al Acordului de Parteneriat prin susținerea Cercetării, Dezvoltării, Inovării (CDI) şi Tehnologiei Informației şi Comunicațiilor (TIC) pentru competitivitate și dezvoltare. Prin intervențiile sale, Programul contribuie la creșterea competitivității și la dezvoltarea economică prin îmbunătățirea accesului, securității și utilizării TIC și prin consolidarea CDI. Totodată, POC contribuie, în mod indirect, la reformarea unor domenii precum educația, sănătatea și cultura, dar și la incluziune socială sau reducerea sărăciei. Conform recomandării specifice de țară 7 (SWD(2014) 424 final), POC va susține de asemenea eforturile naționale de consolidare a capacității administrației publice, în special prin îmbunătățirea eficienței gestionării resurselor umane, a instrumentelor decizionale și a coordonării în cadrul și între diferite niveluri administrative. Axe prioritare şi obiective specifice În cadrul POC sunt finanțate 2 axe prioritare: Axa prioritară 1: Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivităţii economice și dezvoltării afacerilor Obiective specifice: 1.1. Creșterea capacității științifice în domeniile de specializare inteligentă și sănătate; 68

74 1.2. Creșterea implicării în cercetarea la nivelul UE; 1.3. Creșterea investiţiilor private în CDI; 1.4. Creșterea transferului de cunoștințe, tehnologie și personal cu competențe CDI între mediul public de cercetare și cel privat Axa prioritară 2: Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă Obiective specifice: 2.1 Extinderea și dezvoltarea infrastructurii de comunicații în bandă largă de mare viteză 2.2 Creșterea contribuției sectorului TIC pentru competitivitatea economică 2.3 Creșterea utilizării sistemelor de e-guvernare 2.4 Creșterea gradului de utilizare a Internetului poate depune cereri de finanţare pentru ambele axe. Analiza detaliată a obiectivelor specifice relevante pentru aplicanţii din Axa prioritară 1: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare (CDI) în sprijinul competitivităţii economice şi dezvoltării afacerilor Axa prioritară 1 CDI se implementează de către Organismul Intermediar pentru Cercetare din cadrul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare în baza Acordului de Delegare dintre Autoritatea de Management POC și Organismul Intermediar pentru Cercetare. Alocare financiară: 798 milioane euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR). Ce se poate finanța prin Axa prioritară 1 CDI? Structura programatică a Axei prioritare 1 CDI s-a stabilit pe baza priorităților de investiții predefinite pentru fiecare obiectiv tematic (cf. art. 5 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 privind FEDR) cărora li s-au asociat obiective specifice și acțiuni cu tipuri de proiecte, orientate în scopul susținerii OT1- Dezvoltarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării. Priorităţi de investiţii: PI 1a. Îmbunătățirea infrastructurilor de C&I și a capacităților de excelență; PI 1b. Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul superior. 69

75 Obiectivul specific 1.1. Creșterea capacității științifice în domeniile de specializare inteligentă și sănătate. Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii: Crearea de infrastructuri CD cheie pentru sprijinirea dezvoltării competitive a întreprinderilor. a. Tipuri de acțiuni specifice: Acțiunea Mari infrastructuri de CD Tipuri de proiecte: 1. Investiții pentru departamentele de CD ale întreprinderilor (secţiunea A din Ghidul solicitantului AP 1) 2. Proiecte pentru clustere de inovare (secţiunea B din Ghidul solicitantului AP 1): Valoarea finanțării publice nerambursabile, pentru un proiect, este cuprinsă între lei şi lei (max lei dacă proiectul conține activități de inovare pentru cluster). Valoarea finanțării publice nerambursabile nu va depăși echivalentul în lei a euro sau, în cazul în care care proiectul conține activități de inovare pentru cluster, echivalentul în lei a euro. Durata proiectelor: maximum 60 de luni. Solicitanţi eligibili:un membru oficial al clusterului desemnat prin Decizie a organizației clusterului să participe la competiția organizată pentru proiectele de tip Cluster inovativ în numele și pentru organizația clusterului, căruia i se deleagă atribuții de administrare și exploatare a clusterului, înregistrat în România și constituit conform legislației relevante în vigoare ca institut naţional de cercetare-dezvoltare sau instituţie de învăţământ superior de stat acreditată (inclusiv structurile de cercetaredezvoltare ale acesteia, fără personalitate juridică, constituite conform Cartei universitare) conform Ordonanței nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare. Activităţi eligibile: a) Investiții în facilități CD comune ale clusterului: achiziţionarea de teren; construcţie / modernizare / extindere / consolidare / modificare / schimbare destinație clădiri destinate unor institute/centre/laboratoare CD; achiziţionarea de active fixe corporale pentru CD: clădiri şi/sau spaţii, instalații, utilaje, echipamente pentru cercetare - dezvoltare etc; achiziționarea de active fixe necorporale pentru CD. b) Activități de inovare în cluster (eligibile dacă și numai dacă organizația clusterului și solicitantul, acolo unde acesta e o entitate diferită, respectă definiția IMM): 70

76 obţinerea, validarea și protejarea brevetelor și altor active necorporale care aparțin organizației clusterului; detașarea de personal cu înaltă calificare la solicitant; achiziționarea de servicii de consultanță în domeniul inovării; achiziționarea de servicii de sprijinire a inovării; c) Activități de exploatare a clusterului: animarea clusterului pentru a facilita colaborarea, schimbul de informații și furnizarea sau direcționarea serviciilor specializate și personalizate de sprijin pentru întreprinderi; promovarea clusterului pentru a spori participarea unor noi întreprinderi sau organizații și pentru a beneficia de o mai mare vizibilitate; gestionarea instalațiilor aparținând clusterului de inovare; organizarea de programe de formare, de ateliere și de conferințe pentru a sprijini schimbul de cunoștințe și stabilirea de contacte, precum și cooperarea transnațională. Cheltuieli eligibile: a) Cheltuielile eligibile pentru investiții în facilitați CD comune în clustere de inovare sunt cheltuielile cu investiții în active corporale (clădiri, instalații, echipamente, instrumente etc. pentru cercetare - dezvoltare) și în active necorporale necesare pentru departamentele/centrele /laboratoarele de cercetare - dezvoltare comune ale clusterului. 1. Cheltuielile pentru achiziţia de teren (eligibile în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului), 2. Cheltuieli cu lucrări de construcție/ modernizare/ extindere/consolidare/ modificare/ schimbare destinație clădiri (eligibile în limita a max. 40% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului), 3. Cheltuieli pentru achiziţie de active fixe corporale pentru CD, 3.1. Echipamente IT şi pentru comunicaţii, 3.2. Instalaţii, echipamente şi instrumente independente pentru cercetare-dezvoltare, 4. Cheltuieli pentru achiziţia de active fixe necorporale pentru CD, 4.1 Aplicaţii informatice, brevet, 4.2 Drepturi de utilizare (licenţă, cesiune), 5. Cheltuieli pentru achiziţionarea de clădiri și spații (eligibile in limita a 40% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului). b) Pentru activitățile de inovare sunt eligibile următoarele tipuri de cheltuieli (dacă și numai dacă organizația clusterului și solicitantul, acolo unde acesta este o entitate diferită, respectă definiția IMM): 1. Cheltuieli aferente obținerii, validării și protejării brevetelor și altor active necorporale care aparțin organizației clusterului; 2. Cheltuieli pentru detașarea în cadrul solicitantului de personal cu înaltă calificare de la o organizație de cercetare sau de la o întreprindere mare. Sunt eligibile toate costurile de personal 71

77 aferente detașării şi încadrării în muncă a personalului cu înaltă calificare, inclusiv indemnizaţia de deplasare pentru personalul detaşat; 3. Cheltuieli pentru achiziția de servicii de consultanță în domeniul inovării; 4. Cheltuieli pentru servicii de sprijinire a inovării. c) Cheltuielile eligibile pentru activitățile de exploatare în clustere de inovare sunt: 1. Cheltuieli cu personalul (salariale și de deplasare), 2. Cheltuieli de regie reprezentând 15% din cheltuielile cu personalul, 3. Alte tipuri de cheltuieli administrative necesare strict pentru activitățile de exploatare a clusterului. Cheltuielile de la categoria c) sunt eligibile pentru următoarele activități: (a) animarea clusterului pentru a facilita colaborarea, schimbul de informații și furnizarea sau direcționarea serviciilor specializate și personalizate de sprijin pentru întreprinderi; (b) promovarea clusterului pentru a spori participarea unor noi întreprinderi sau organizații și pentru a beneficia de o mai mare vizibilitate; (c) gestionarea instalațiilor aparținând clusterului de inovare; (d) organizarea de programe de formare, de ateliere și de conferințe pentru a sprijini schimbul de cunoștințe și stabilirea de contacte, precum și cooperarea transnațională. Cheltuiala cu taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă, potrivit legii, aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor este eligibilă. 3. Proiecte de investiții pentru instituții publice de CD/universități (secţiunea F din Ghidul solicitantului AP 1): Valoarea finanțării publice nerambursabile pentru un proiect va fi cuprinsă între lei și lei. Valoarea totală a proiectului (costuri eligibile şi neeligibile) nu poate depăşi lei (50 milioane euro). Solicitanții eligibili: instituțiile de drept public cu personalitate juridică, care fac parte din sistemul național de cercetare-dezvoltare conform art. 7 al OG nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, și respectă definiția de organizație de cercetare din Cadrul comunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (2014/C 198/01). Activități eligibile: achiziționarea de teren; construcţie/modernizare/extindere/consolidare/modificare/schimbare destinație clădiri destinate unor institute/centre/laboratoare CD; achiziţionarea de active corporale pentru CD: clădiri şi/sau suprafețe în cadrul clădirilor, instalații, utilaje, echipamente pentru cercetare etc; achiziționarea de active necorporale pentru CD; management de proiect; activităţi de informare şi publicitate privind proiectul. 72

78 Cheltuieli eligibile: 1. Cheltuieli pentru achiziţia de teren în vederea construirii unei clădiri destinate activităților de CD sunt eligibile în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului numai dacă costul de achiziţie al terenului a fost certificat de un evaluator independent autorizat, care confirmă că valoarea acestuia nu excede valoarea de piaţă, 2. Cheltuieli cu lucrări de construcție/ modernizare/ extindere/ consolidare/ modificare/ schimbare destinație clădiri, 3. Cheltuieli pentru lucrări care sunt exceptate de la autorizare (dacă este cazul), 4. Cheltuieli pentru achiziţie de active corporale, 4.1. Echipamente IT şi pentru comunicaţii; 4.2. Instalaţii, echipamente şi instrumente independente pentru cercetare. 5. Cheltuieli pentru achiziţia de active necorporale (max. 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului), 5.1 Aplicaţii informatice, 5.2 Licenţe. 6. Cheltuieli pentru achiziţionarea de clădiri, 7. Cheltuieli de informare și publicitate pentru proiect, 8. Cheltuieli generale de administrație, 9. Cheltuieli aferente managementului de proiect. Acțiunea Dezvoltarea unor reţele de centre CD, coordonate la nivel naţional şi racordate la reţele europene şi internaţionale de profil și asigurarea accesului cercetătorilor la publicații științifice și baze de date europene și international. Obiectivul specific 1.2. Creșterea implicării în cercetarea la nivelul UE Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii: Creşterea participării organizaţiilor de cercetare şi întreprinderilor (în special IMMuri) din România la Orizont 2020 a. Tipuri de acțiuni specifice: Acțiunea Crearea de sinergii cu acţiunile de CDI ale programului cadru ORIZONT 2020 al Uniunii Europene şi alte programe CDI internaționale Tipuri de proiecte (secţiunea H din Ghidul solicitantului AP 1): 1. Proiecte de cercetare-inovare atât pentru organizaţii de cercetare cât şi pentru întreprinderi. a) CO-ECSEL: proiect pentru co-finanțarea activităților CD și de inovare eligibile ale participanților din România pe proiectele selectate la finanțare de către Inițiativa Tehnologică Comună ECSEL Joint Undertaking în cadrul apelurilor pentru care România contribuie la finanțare împreuna cu programul-cadru Orizont

79 Valoarea asistenţei financiare nerambursabile acordate din partea României pe un proiect ECSEL unui participant din România nu va depăşi lei. Durata unui proiect este în principiu durata propunerii de proiect finanțată de ECSEL, dar fără să se depășească data de 31 decembrie b) COMPLEMENT: proiecte pentru finanțarea activităților CD și de inovare complementare cuprinse în proiectele finanțate în cadrul Initiațivelor Tehnologice Comune (JTI) ale Orizont 2020, care sunt în afara planului de lucru al JTI (deci ne-eligibile pentru finanțare din fondurile programului-cadru Orizont 2020), dar sunt complementare activităţilor din planul de lucru și contribuie la atingerea obiectivelor JTI. Pentru a fi eligibil la finanțare prin prezenta acțiune, pachetul de activități CDI adiționale/complementare trebuie să primească din partea evaluatorilor JTI o etichetă de sinergie de tipul Synergy Label (CLEANSKY2) sau echivalent. Valoarea asistenţei financiare nerambursabile acordate nu poate depăşi lei. Durata unui proiect este în principiu durata propunerii de proiect finanțată de Initiațiva Tehnologică Comună, dar fară să depașească data de 31 decembrie c) RO-EIT: proiecte CDI pentru pentru consolidarea participării entităților din România la activitățile finanțate de Institutul European pentru Inovare și Tehnologie (EIT). Orice entitate din România care este partener al unei Comunități pentru Cunoaștere și Inovare (EIT KIC) sau al unei scheme regionale de inovare a EIT (EIT RIS) finanțate prin Orizont 2020 poate aplica pentru acest tip de proiect. Valoarea asistenţei financiare nerambursabile acordate nu poate depăşi lei. Durata unui proiect nu poate depăși data de 31 decembrie d) RO-ERIC: proiecte CDI pentru consolidarea participării entităților din România ca parteneri în infrastructuri pan-europene de cercetare de tip European Research Infrastructure Consortium (ERIC). Orice organizație de cercetare din România care reprezintă România într-o infrastructură pan-europeana organizată legal ca ERIC prin Regulamentul Consiliului (EC) 723/2009, poate aplica în cadrul acestei acțiuni pentru finanțarea unor activități CDI care au ca scop dezvoltarea facilităților și laboratoarelor de cercetare cu care participă la ERIC. Valoarea asistenţei financiare nerambursabile este de maximum lei. Durata unui proiect nu poate depăşi data de 31 decembrie Proiecte de cercetare-inovare pentru intreprinderi mici și mijlocii. 3. Proiecte suport pentru organizații de cercetare a) CENTRE-SUPORT: Proiecte pentru crearea unor Centre Suport pentru Proiecte CD Internaţionale în acele organizaţii de cercetare care pot demonstra o participare constantă cu propuneri de proiecte la programele-cadru ale UE (FP6, 7 și Orizont 2020) sau la alte programe CDI cu finanțare din străinătate pentru a creşte rata de participare și de succes a acestora. Valoarea asistenţei financiare nerambursabile nu poate depăşi lei. Durata proiectelor este de maximum 60 de luni. 74

80 4. Proiecte de investiții in infrastructura CD pentru organizații de cercetare a) CATEDRE-ERA: proiectele pentru catedre ERA ale Orizont ERA Chairs (ERA=Aria Europeană a Cercetării) cu scopul de a atrage cadre universitare și cercetători de renume în instituții care prezintă potențial de cercetare de excelență, pentru a sprijini aceste instituții să-și deblocheze potențialul, creând în felul acesta o bază pentru CDI în ERA. Valoarea asistenţei financiare nerambursabile acordate nu poate depăşi 20 milioane lei. Durata proiectelor este de maximum 36 de luni. b) TEAMING: proiecte între instituţii de cercetare puternice și instituţii de cercetare cu potenţial de excelenţă din Romania, care vor conduce la îmbunătățirea centrelor de excelență din tara noastra. Orizont 2020 va finanţa faza pregătitoare a proiectului (inclusiv dezvoltarea unui plan de afaceri) în vederea dezvoltării capacităţii de CD printr-un proces de teaming cu o instituţie performantă dintr-un alt Stat Membru. Fondurile structurale vor interveni în faza a doua de teaming pentru finanţarea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii CD. Valoarea asistenţei financiare nerambursabile acordate nu poate depăşi 20 milioane lei. Durata proiectelor este de maximum 36 de luni. Valoarea totală a oricărui tip de proiect din cadrul acestei acțiuni (costuri eligibile şi neeligibile) nu poate depăşi echivalentul în lei a 50 milioane euro. Solicitanţi eligibili: a) Organizaţii de cercetare Din această categorie fac parte instituţii de drept public sau privat, care au în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea, organizate în conformitate cu art.7 sau art.8 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică aprobată prin Legea nr. 324/2003 cu modificările şi completările ulterioare. Organizaţie de cercetare înseamnă o entitate, precum o universitate sau un institut de cercetare, indiferent de statutul său juridic sau de modul său de finanţare, al cărei scop principal este de a realiza în mod independent cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală sau de a disemina la scară largă rezultatele unor astfel de activități prin predare, publicare sau transfer de cunoștințe. În cazul în care entitatea desfășoară și activități economice, finanțarea, costurile și veniturile activităților economice respective trebuie să fie contabilizate separat. b) Întreprinderi cu obiect de activitate cercetare-dezvoltare Activităţi eligibile: c. Pentru proiectele de cercetare inovare (CO-ECSEL, COMPLEMENT, RO-EIT, RO-ERIC) sunt eligibile următoarele tipuri de activităţi: activități de cercetare fundamentală; activităţi de cercetare industrială; activităţi de dezvoltare experimentală; activități privind realizarea de studii de fezabilitate pregătitoare pentru activitățile CD; 75

81 activităţi pentru obţinerea, validarea şi protejarea drepturilor de proprietate industrial (numai pentru organizații de cercetare si IMM-uri); activităţi de informare şi publicitate pentru proiect (numai pentru organizaţii de cercetare); management de proiect (numai pentru organizaţii de cercetare). d. Pentru proiectele CENTRE-SUPORT sunt eligibile următoarele tipuri de activităţi: activități de documentare și informare necesare pentru întocmirea unor propuneri de proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare ce vor fi depuse la competiții finanțate prin Orizont 2020; activități de diseminare de informații și de căutare de parteneri din țară și străinătate pentru întocmirea unor propuneri de proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare ce vor fi depuse la competiții finanțate prin Orizont 2020; organizare de ateliere de lucru pentru pregătirea unor propuneri de proiecte de cercetare dezvoltare-inovare ce vor fi depuse la competiții finanțate prin Orizont 2020; asigurarea de suport administrativ pentru managementul proiectelor finanțate prin Orizont 2020 la care participă instituția solicitantă; activităţi de informare şi publicitate pentru proiect; management de proiect. e. Pentru proiectele de investiții (CATEDRE-ERA si TEAMING) sunt eligibile acele tipuri de activităţi menționate la punctul 2.3 din secțiunea F a Ghidului solicitantului. f. Pentru proiectele de cercetare inovare (CO-ECSEL, COMPLEMENT, RO-EIT, RO-ERIC) sunt eligibile următoarele tipuri de cheltuieli: A. Cheltuieli pentru activităţile de cercetare fundamentală/ industrială/ dezvoltare experimentală 1. Cheltuieli de personal (cercetători, tehnicieni şi personal auxiliar în măsura în care aceştia sunt angajaţi în proiectul de cercetare) - Cheltuieli salariale - Cheltuieli de deplasare în scopul realizării proiectului* 2. Cheltuieli pentru achiziţia de active corporale și obiecte de inventar, în măsura şi pe durata utilizării acestora în cadrul proiectului de cercetare (dacă aceste instrumente şi echipamente au o durată de funcţionare mai mare decât durata proiectului de cercetare, sunt eligibile doar costurile de amortizare pe durata proiectului, calculate pe baza bunelor practici contabile) - Echipamente IT şi pentru comunicaţii - Echipamente şi instrumente pentru cercetare 3. Cheltuieli pentru achiziţia de active fixe necorporale - Cunoştinţe tehnice - Brevete - Drepturi de utilizare 76

82 4. Cheltuieli pentru achiziţia de servicii - Servicii de cercetare - Servicii de consultanţă şi servicii echivalente folosite exclusiv pentru activităţile de cercetare fundamentală/ industrială/dezvoltare experimentală 5. Cheltuieli de amortizare pentru clădiri şi spaţii, în măsura şi pe durata utilizării acestor clădiri şi spaţii pentru activităţile de cercetare fundamentală/industrială/dezvoltare experimentală 6. Cheltuieli pentru închirierea de teren în măsura în care serveşte realizării activităţilor de cercetare fundamentală/ industrială/dezvoltare experimentală 7. Cheltuieli pentru achiziţia de substanţe, materiale, plante, animale de laborator, consumabile şi alte produse similare necesare desfăşurării activităţilor de cercetare fundamentală/ industrială/dezvoltare experimentală B. Cheltuieli pentru realizarea studiilor de fezabilitate pregătitoare pentru activități CD C. Cheltuieli pentru obţinerea, validarea şi protejarea drepturilor de proprietate industrială (eligibile numai pentru beneficiarii tip organizaţii de cercetare sau IMM) D. Cheltuieli generale de administrație (regie) (sunt eligibile prin aplicarea unei rate forfetare de 25 % din totalul costurilor directe eligibile, exceptând costurile directe eligibile pentru achiziția de servicii. În cazul solicitanților de tip întreprindere rata forfetară se va calcula la valoarea grantului acordat luând în considerație intensitățile ajutorului pe fiecare activitate eligibilă E. Alte cheltuieli eligibile numai pentru beneficiarii tip organizații de cercetare 8. Cheltuieli de informare şi publicitate pentru proiect 9. Cheltuieli aferente managementului de proiect (eligibile în limita a 10% din valoarea cheltuielilor eligibile directe ale proiectului) - Cheltuieli de personal pentru persoanele din echipa de implementare care asigură managementul proiectului (salariale şi de deplasare) - Transport bunuri - Birotică. *) Cheltuielile de deplasare în scopul realizării proiectului includ și deplasările membrilor echipei de implementare la manifestări științifice (conferințe, simpozioane etc) în vederea prezentării exclusiv a rezultatelor obținute în cadrul activităților de cercetare dezvoltare desfășurate în proiect. Vor fi considerate cheltuieli eligibile în categoria cheltuieli de deplasare în scopul realizării proiectului transportul, cazarea și diurna. Cheltuielile respective vor fi justificate cu documente, în special că lucrările au fost prezentate în cadrul manifestării științifice și publicate și conțin informații exclusiv legate de rezultatele activității desfășurate în cadrul proiectului. 77

83 g. Pentru proiectele CENTRE-SUPORT sunt eligibile următoarele tipuri de cheltuieli: 1. Cheltuieli de personal (salariale și de deplasare în scopul realizării proiectului); 2. Cheltuieli pentru achiziţia de active corporale și obiecte de inventar pentru dotarea centrului suport, în măsura şi pe durata utilizării acestora în cadrul proiectului (dacă acestea au o durată de funcţionare mai mare decât durata proiectului, sunt eligibile doar costurile de amortizare pe durata proiectului, calculate pe baza bunelor practici contabile suport). Acestea pot fi: echipamente IT și pentru comunicații, mobilier, obiecte de inventar; 3. Cheltuieli pentru achiziţia de active fixe necorporale necesare pentru derularea proiectului; 4. Cheltuieli pentru închirierea de spații pe perioada derulării proiectului; 5. Cheltuieli pentru achiziția de servicii necesare pentru derularea proiectului; 6. Cheltuieli de informare şi publicitate pentru proiect; 7. Cheltuieli aferente managementului de proiect (eligibile în limita a 10% din valoarea cheltuielilor eligibile directe ale proiectului) - cheltuieli de personal pentru persoanele din echipa de implementare care asigură managementul proiectului (salariale şi de deplasare), - transport bunuri, - birotică; 8. Cheltuieli generale de administrație (regie) - sunt eligibile prin aplicarea unei rate forfetare de 25 % din totalul costurilor directe eligibile, exceptând costurile directe eligibile pentru achiziția de servicii. h. Pentru proiectele de investiții (CATEDRE-ERA si TEAMING) sunt eligibile acele tipuri de cheltuieli eligibile mentionate la punctul 2.4 din sectiunea F a a Ghidului solicitantului. i. Alte prevederi: Cheltuiala cu taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă, potrivit legii, aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor este eligibilă. In vederea întocmirii bugetului proiectului, beneficiarul va semna o Declaraţie privind eligibilitatea/ nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor eligibile (anexa 2.4 la prezentul ghid). În afara acestor cheltuieli eligibile, proiectul poate necesita o serie de alte cheltuieli care nu sunt eligibile, dar sunt necesare pentru buna implementare a proiectului. Aceste cheltuieli se suportă de către solicitant, fără a fi luate în considerare la determinarea asistenţei financiare nerambursabile. Acțiunea Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate pentru consolidarea capacității CD Tipuri de proiecte: 1. Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate (secţiunea E din Ghidul solicitantului AP 1) Proiectele vor fi conduse de către specialistul din străinătate, care va fi angajat ca cercetător ştiinţific pe o perioada egală cel puţin cu durata proiectului, în instituţia gazdă. 78

84 Acţiunea va urmări consolidarea capacității de CDI în vederea pregătirii pentru participarea la Orizont 2020 sau la alte programe C&I europene. Specialistul din străinătate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să aibă cel puţin 5 ani vechime în activitatea de cercetare (titlul de doctor în ştiinţe este obligatoriu); b) să fi lucrat în cercetare (sau să fi fost la studii pentru doctorat sau post-doctorat) cel puţin 3 ani în străinătate, în ultimii 5 ani. Valoarea asistenţei financiare nerambursabile este de maximum lei. Valoarea asistenţei financiare nerambursabile acordate nu poate depăşi echivalentul în lei a 2 milioane de euro. Durata proiectelor: maximum 48 luni. Solicitanţi eligibili: Organizaţii de cercetare Din această categorie fac parte instituţii de drept public sau privat, care au în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea, organizate în conformitate cu art.7 sau art.8 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică aprobată prin Legea nr. 324/2003 cu modificările şi completările ulterioare. Organizaţie de cercetare înseamnă o entitate, precum o universitate sau un institut de cercetare, indiferent de statutul său juridic sau de modul său de finanţare, al cărei scop principal este de a realiza în mod independent cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală sau de a disemina la scară largă rezultatele unor astfel de activități prin predare, publicare sau transfer de cunoștințe. În cazul în care entitatea desfășoară și activități economice, finanțarea, costurile și veniturile activităților economice respective trebuie să fie contabilizate separat. Întreprinderile care pot exercita o influență decisivă asupra unei astfel de entități, de exemplu, în calitate de acționari sau asociați, nu pot beneficia de acces preferențial la rezultatele generate de aceasta. Activităţi eligibile: - activități de cercetare fundamentală; - activităţi de cercetare industrială; - activităţi de dezvoltare experimentală; - activități privind realizarea de studii de fezabilitate pregătitoare pentru activitățile CD; - activităţi pentru obţinerea, validarea şi protejarea drepturilor de proprietate industrial (numai pentru organizații de cercetare si IMM-uri); - activităţi de informare şi publicitate pentru proiect (numai pentru organizaţii de cercetare); - management de proiect (numai pentru organizaţii de cercetare). 79

85 Cheltuieli eligibile: A. Cheltuieli pentru activităţile de cercetare fundamentală/industrială/dezvoltare experimentală 1. Cheltuieli de personal; 2. Cheltuieli pentru achiziţia de active corporale și obiecte de inventar, în măsura şi pe durata utilizării acestora în cadrul proiectului de cercetare: - Echipamente IT şi pentru comunicaţii; - Echipamente şi instrumente pentru cercetare; 3. Cheltuieli pentru achiziţia de active fixe necorporale: - Cunoştinţe tehnice, - Brevete, - Drepturi de utilizare. 4. Cheltuieli pentru achiziţia de servicii: - Servicii de cercetare; - Servicii de consultanţă şi servicii echivalente folosite exclusiv pentru activităţile de cercetare fundamentală/industrială/dezvoltare experimental; 5. Cheltuieli de amortizare pentru clădiri şi spaţii, în măsura şi pe durata utilizării acestor clădiri şi spaţii pentru activităţile de cercetare fundamentală/industrială/dezvoltare experimental; 6. Cheltuieli pentru închirierea de teren în măsura în care serveşte realizării activităţilor de cercetare fundamentală/ industrială/ dezvoltare experimental; 7. Cheltuieli pentru achiziţia de substanţe, materiale, plante, animale de laborator, consumabile şi alte produse similare necesare desfăşurării activităţilor de cercetare fundamentală/ industrială/ dezvoltare experimental. CD. B. Cheltuieli pentru realizarea studiilor de fezabilitate pregătitoare pentru activități C. Cheltuieli pentru obţinerea, validarea şi protejarea drepturilor de proprietate industrială (eligibile numai pentru beneficiarii tip organizaţii de cercetare sau IMM). D. Cheltuieli generale de administrație (regie) (sunt eligibile prin aplicarea unei rate forfetare de 25 % din totalul costurilor directe eligibile, exceptând costurile directe eligibile pentru achiziția de servicii). E. Alte cheltuieli eligibile numai pentru beneficiarii tip organizații de cercetare 8. Cheltuieli de informare şi publicitate pentru proiect 9. Cheltuieli aferente managementului de proiect 80

86 Obiectivul specific 1.3. Creșterea investiţiilor private în CDI Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii: Creșterea cheltuielilor sectorului privat pentru CDI Tipuri de acțiuni specifice OS 1.3.: Acțiunea Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare prin proiecte de CDI derulate de întreprinderi individual sau în parteneriat cu institutele de CD și universități, în scopul inovării de procese și de produse în sectoarele economice care prezintă potențial de creștere Tipuri de proiecte: 1. Proiecte pentru întreprinderi inovatoare de tip start-up şi spin-off (secţiunea C din Ghidul solicitantului AP 1) 2. Proiecte pentru întreprinderi nou înființate inovatoare care vizează inovare de produs sau de process (secţiunea D din Ghidul solicitantului AP 1) Acțiunea Credite, garanții și măsuri de capital de risc în favoarea IMMurilor inovative și a organizațiilor de cercetare care răspund cererilor de piață Obiectivul specific 1.4. Creșterea transferului de cunoștințe, tehnologie și personal cu competențe CDI între mediul public de cercetare și cel privat Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii: Creșterea numărului de IMM-uri care accesează rezultatele și resursele organizațiilor de cercetare pentru îmbunătățirea produselor și serviciilor Tipuri de acțiuni specifice: Acțiunea Parteneriate pentru transfer de cunoştinţe Tipuri de proiecte: 1. Parteneriate pentru transfer de cunoştinţe Valoarea finanțării publice nerambursabile, pentru un proiect, este cuprinsă între lei şi lei. Durata proiectelor: maximum 60 de luni. Solicitanți eligibili: unitățile și instituţiile CD de drept public care fac parte din sistemul național de CD conform art. 7 al OG nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare: - institute naţionale de cercetare-dezvoltare; - instituţii de învăţământ superior de stat acreditate sau structuri de cercetare-dezvoltare ale acestora, fără personalitate juridică, constituite conform Cartei universitare; - institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare din subordinea Academiei Române sau a academiilor de ramură; 81

87 - alte institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii publice ori de drept public; - centre internaţionale de cercetare-dezvoltare înfiinţate în baza unor acorduri internaţionale; - institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi regiilor autonome; - alte instituţii publice sau de drept public care au ca obiect de activitate şi cercetarea dezvoltarea ori structuri ale acestora legal constituite (de exemplu spitalele clinice de stat). Activităţi eligibile: Tip A. Activități pentru stimularea transferului de cunoștințe: A.1 identificarea și formularea ofertei de expertiză și rezultate a organizației de cercetare; A.2 asistență directă acordată întreprinderilor, inclusiv acelora care nu au mai avut activități împreună cu organizația de cercetare, să identifice din oferta de expertiză disponibilă a organizației de cercetare ce se potrivește cu nevoile și cerințele afacerii pe care doresc să le dezvolte și care sunt posibilitățile concrete de sprijin din partea organizației de cercetare; A.3 organizarea de întâlniri individuale cu întreprinderile sau de evenimente tematice pe baza unor planuri întocmite de organizația de cercetare ținând cont de cerințele întreprinderilor, la care pot fi invitați reprezentanți de înalt nivel științific (profesori, cercetători) cu experiență în derularea unor proiecte de cercetare de înalt nivel științific sau cu industria pentru: asistenţă tehnologică; consiliere pentru managementul inovării; consiliere și expertiză pentru validarea ideii/soluției (diagnostic pentru o afacere pentru a se accesa și implementa soluțiile tehnice inovative potrivite); consiliere pentru obținerea, protejarea şi comercializarea drepturilor de proprietate industrial; consiliere referitor la utilizarea standardelor și a reglementărilor care le conțin; consiliere pentru acces la diverse surse de finanțare a CDI (inclusiv programe naționale/europene și instrumente financiare). A.4 instruirea personalului organizației de cercetare implicat în activitățile de tip A în materie de transfer de cunoștințe; A.5 identificarea de noi potențiali beneficiari ai transferului de cunoștințe inclusiv prin solicitarea unor servicii ale unor centre de transfer tehnologic. Tip B. Activități privind accesul întreprinderilor la facilitățile, instalațiile, echipamentele organizațiilor de cercetare pentru realizarea de analize, testări, experimente, caracterizări, etichetarea calităţii şi certificare pentru dezvoltarea unor produse/tehnologii/metode noi sau îmbunătățite prin: B.1 acces la infrastructură/laboratoare/echipamente CD (inclusiv instruire dacă e cazul); B.2 accesare bănci de date şi biblioteci tehnico-științifice; B.3 închiriere de spații de lucru pentru activitățile întreprinderii. 82

88 Tip C. Activități de transfer de abilități/competențe de cercetare-dezvoltare și de sprijinire a inovării: C.1 activități de cercetare industrială și/sau dezvoltare experimentală contractuale, executate pentru și în numele întreprinderii; C.2 detașare de personal cu înaltă calificare, care efectuează activități de cercetare, dezvoltare și inovare, din organizația de cercetare în întreprinderi, într-o funcție nou creată în cadrul întreprinderii, fără să se înlocuiască alți membri ai personalului; C.3 cercetări de piață realizate de organizația de cercetare pentru întreprinderi; C.4 servicii de etichetare de calitate, testarea și certificarea calității furnizate de organizația de cercetare. Tip D. Activități de cercetare industrială și/sau dezvoltare experimentală realizate în colaborare efectivă cu o întreprindere. Tip E. Activități de management de proiect (inclusiv activităţi de informare şi publicitate privind proiectul). Cheltuieli eligibile: A. Pentru activități tip A sunt eligibile următoarele cheltuieli: 1) cheltuieli cu personalul implicat în activitățile de tip A ale proiectului, în măsura în care acesta este angajat în proiect (cheltuieli salariale, de deplasare și de instruire în materie de transfer de cunoștințe); 2) cheltuieli de informare şi promovare instituţională în scopul facilitării transferului de cunoștințe; 3) cheltuieli cu organizarea de întâlniri individuale cu întreprinderile și de evenimente tematice; 4) cheltuieli cu achiziționarea unor servicii ale unor centre de transfer tehnologic. Cheltuielile aferente activităților de tip A sunt eligibile până la 20% din valoarea eligibilă a proiectului. B. Pentru activități tip B sunt eligibile următoarele cheltuieli: 1) cheltuieli pentru accesul întreprinderilor la infrastructură/laboratoare/echipamente CD și instruire în utilizare (unde e cazul); 2) cheltuieli pentru accesul întreprinderilor la bănci de date şi biblioteci tehnico -științifice; 3) cheltuieli pentru închiriere de spații de lucru de către întreprinderi. C. Pentru activități tip C sunt eligibile următoarele cheltuieli: 1) cheltuieli cu personalul aferente activităților tip C prestate la comanda întreprinderii; 2) cheltuieli pentru instrumente și echipamente (active corporale sau obiecte de inventar); 3) cheltuielile aferente serviciilor de cercetare, precum și serviciilor de consultanță și serviciilor echivalente folosite exclusiv pentru activitățile contractului cu întreprinderea; 4) cheltuieli pentru achiziţia de active fixe necorporale: cunoștințe tehnice, brevete cumpărate sau obținute cu licență din surse externe, în condiții de concurență deplină, folosite exclusiv pentru activitățile contractului cu întreprinderea; 83

89 5) alte cheltuieli de exploatare suportate direct ca urmare a contractului cu întreprinderea, inclusiv pentru achiziția materialelor, consumabilelor și a altor produse similare. Cheltuielile pentru activități tip C sunt eligibile dacă și numai dacă sunt aferente unor contracte subsidiare cu întreprinderi. D. Pentru activități tip D (cercetare industrială și/sau dezvoltare experimentală în colaborare efectivă) sunt eligibile următoarele cheltuieli alocate unei categorii specifice de cercetare dezvoltare: 1) cheltuieli cu personalul; 2) cheltuieli pentru instrumente și echipamente (active corporale sau obiecte de inventar); 3) cheltuielile aferente serviciilor de cercetare, precum și serviciilor de consultanță și serviciilor echivalente folosite exclusiv pentru activitățile contractului de colaborare; 4) cheltuieli pentru achiziţia de active fixe necorporale: cunoștințe tehnice, brevete cumpărate sau obținute cu licență din surse externe, în condiții de concurență deplină, folosite exclusiv pentru activitățile contractului de colaborare; 5) alte cheltuieli de exploatare suportate direct ca urmare a contractului de colaborare, inclusiv pentru achiziția materialelor, consumabilelor și a altor produse similare. E. Pentru managementul de proiect sunt eligibile următoarele tipuri de cheltuieli: 1) cheltuieli cu personalul implicat în managementul proiectului (salariale și de deplasare); 2) transport bunuri; 3) birotică; 4) cheltuieli de informare şi publicitate pentru proiect. Cheltuielile aferente managementului de proiect sunt eligibile până la 10% din valoarea eligibilă a proiectului. Se pot asigura din fonduri publice cheltuieli de personal de management pentru max. 5 persoane. F. Sunt eligibile și cheltuieli generale de administrație (de regie), suportate direct ca urmare a proiectului. Pentru acest tip de cheltuieli asistența financiară nerambursabilă se acordă ca finanțare forfetară în valoare de 25% din costurile directe eligibile ale proiectului (cheltuielile tip A-E) aferente organizației de cercetare, exceptând costurile directe eligibile pentru achiziția de servicii. Durata proiectelor şi perioada de depunere Perioada orientativă de depunere este Un potenţial aplicant trebuie să urmărească periodic liniile de finanţare deschise de Autoritatea de Management, precum şi perioada pentru care se acceptă depunerea de proiecte. În intervalul pot fi deschise în mod repetat linii de finanţare sau cereri de proiecte, până la contractarea tuturor alocărilor financiare. Pentru această componentă structurile MAI beneficiare sunt cele care au în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea, organizate în conformitate cu art. 7 sau art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică aprobată prin Legea nr. 324/2003 cu modificările şi completările ulterioare. 84

90 Axa prioritară 2: Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă Axa prioritară 2 contribuie direct la implementarea Strategiei Naţionale Agenda Digitală pentru România şi susţine Acordul de Parteneriat , în special prin contribuţia directă la realizarea obiectivului tematic 2 Sporirea utilizării, calităţii şi a accesului la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Axa prioritară 2 TIC se implementează de către Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale în baza Acordului de Delegare dintre Autoritatea de Management POC şi Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale. Alocare financiară: 531 milioane euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), din care: Pentru Acţiunea Îmbunătăţirea infrastructurii în bandă largă şi a accesului la internet, alocarea FEDR este de euro, Pentru Acţiunea Sprijinirea utilizării TIC pentru dezvoltarea afacerilor, în special a cadrului de derulare a comerţului electronic, alocarea FEDR este de euro, Pentru Acţiunea Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data, alocarea FEDR este de euro, Pentru Acţiunea Asigurarea securităţii cibernetice a sistemelor TIC şi a reţelelor informatice, alocarea FEDR este de euro, Pentru Acţiunea Îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură, alocarea FEDR este de euro. Ce se poate finanţa prin Axa prioritară 2 TIC? Structura programatică a Axei prioritare 2 TIC s-a stabilit pe baza priorităţilor de investiţii predefinite pentru fiecare obiectiv tematic (conform articolului nr. 5 din Regulamentul 1303/2013) cărora li s-au asociat obiective specifice şi acţiuni cu tipuri de proiecte, orientate în scopul susţinerii obiectivelor tematice. Priorităţi de investiţii: PI 2a. Extinderea conexiunii în bandă largă şi desfăşurarea reţelelor de mare viteză şi sprijinirea adoptării noilor tehnologii şi reţele pentru economia digitală. TIC. PI 2b. Dezvoltarea produselor şi serviciilor TIC, a comerţului electronic şi a cererii de PI 2c. Consolidarea aplicaţiilor TIC pentru e-guvernare, e-învăţare, e-incluziune, e-cultură, e-sănătate. 85

91 Obiectivul specific 2.1. Extinderea și dezvoltarea infrastructurii de comunicații în bandă largă de mare viteză Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii: Creșterea gradului de penetrare a infrastructurii de comunicații in bandă largă de mare viteză. Tipuri de acțiuni specifice: Acțiunea Îmbunătăţirea infrastructurii în bandă largă şi a accesului la internet Tipuri de proiecte: Se finanţează intervenţii în zonele albe NGN/NGA care să dezvolte aria de acoperire naţională a nodurilor de comunicaţii şi partea de transmisie a datelor (backbone şi blackhaul), prin lansarea de noi scheme de ajutor de stat şi prin luarea de măsuri suplimentare pentru încurajarea investiţiilor private în infrastructura în bandă largă de mare viteză. Obiectivul specific 2.2. Creșterea contribuției sectorului TIC pentru competitivitatea economică Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii: Creșterea valorii adăugate generate de produsele și serviciile TIC în PIB Creșterea nivelului utilizării comerțului electronic în România Tipuri de acțiuni specifice: Acțiunea Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC şi a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere Acțiunea Sprijinirea utilizării TIC pentru dezvoltarea afacerilor, în special a cadrului de derulare a comerţului electronic Tipuri de proiecte: 1. Dezvoltarea infrastructurii necesare procesului de monitorizare a tranzacţiilor on line. 2. Acordarea de certificate de încredere magazinelor online, prin susţinerea organismelor de piaţă de certificare. Obiectivul specific 2.3. Creșterea utilizării sistemelor de e-guvernare Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii: Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare pentru 36 de evenimente din viața cetățenilor și a mediului de afaceri 86

92 Tipuri de acțiuni specifice: Acțiunea Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi 1întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data : Tipuri de proiecte: E-guvernare se implementează conform obiectivelor Strategiei pentru Consolidarea Administraţiei Publice (SCAP) şi în baza conceptului oferit de Agenda Digitală pentru România. Se vor finanţa proiecte prin care se implementează servicii de tip Portal în administraţie pentru integrarea mai multor tipuri de servicii publice şi autorităţi publice responsabile într-un singur instrument (platformă şi interfaţă) structurat în jurul unor nevoi pre-stabilite ale cetăţenilor şi întreprinderilor. Proiectele de e-guvernare vor susţine interoperabilitatea sistemelor informatice la nivelul administraţiei publice, utilizarea datelor organizaţionale încrucişate şi a resurselor existente. Cloud computing guvernamental şi reţelele sociale în instituţiile publice Proiectele ce se vor finanţa trebuie să vizeze crearea şi dezvoltarea unei infrastructuri IT sigure şi scalabile de Cloud guvernamental, comună pentru toate organizaţiile din sectorul public. Proiectele ce vor fi finanţate pentru implementarea Cloud guvernamental vor avea în vedere: a) crearea/dezvoltarea infrastructurii IT specifice Cloud-ului, comună tuturor organizaţiilor din sectorul public, b) achiziţia/punerea în funcţiune a unor componente/servicii ce formează infrastructura centrală, c) consolidare/crearea platformelor de socializare online şi a centrelor de date, d) furnizarea resurselor tehnologice în mediu virtual instituţiilor care nu dispun de platforme hardware şi software (primăriile localităţilor mici), e) consolidarea/centralizarea informaţiilor/sistemelor/datelor din diverse centre de date, f) migrarea datelor către/dinspre instituţiile centrale, pentru o structură uniformă de informaţii în centrele de date insuficient/parţial conectate, g) dezvoltarea platformelor de socializare la nivel naţional, h) realizarea portalului web unic cu acces la toate serviciile publice de pe site-urile instituţiilor publice, i) implementarea opţiunii de feedback în timp real pe site-urile instituţiilor publice. Open data şi Big data Prin proiectele finanţate se va avea în vedere realizarea la nivel naţional a unei infrastructuri/un sistem electronic de colectare/combinare/prelucrare a datelor relevante şi va fi asigurată infrastructura de prelucrare/analiză a datelor astfel colectate. 87

93 Proiectele ce vor fi finanţate vor trebui să realizeze următoarele: Pentru open data: a) Concentrarea într-o singură platformă la nivel naţional a datelor deschise furnizate de instituţiile publice, b) Dezvoltarea la nivel naţional a unui sistem electronic şi/sau fizic de colectare a datelor relevante, c) Asigurarea securităţii serverelor şi asigurarea unui backup. Pentru Big Data: a) Echipamentul hardware şi aplicaţiile software adecvate pentru comunicaţii (preluare/stocare/analiză avansată a informaţiilor/raportare si emitere alerte/avertizări), b) Securitatea la nivelul echipamentelor hardware şi software. Solicitanți eligibili: Autorități ale administrației publice centrale care gestionează/coordonează servicii publice ce vizează cele 36 de evenimente de viață predefinite, inclusive parteneriate intre aceste institutii publice. Obiectivul specific 2.4. Creșterea gradului de utilizare a Internetului Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii: Creșterea accesului și a gradului de utilizare a sistemelor TIC integrate în educație, incluziune, sănătate și cultură. Tipuri de acțiuni specifice: Acțiunea Asigurarea securităţii cibernetice a sistemelor TIC şi a reţelelor informatice. Tipuri de proiecte: Proiectele vor asigura dezvoltarea infrastructurii şi a capacităţii de gestionare a riscurilor în domeniul securităţii cibernetice şi de reacţie la incidente cibernetice prin: a) Constituirea şi operaţionalizarea sistemului de securitate cibernetică naţională; b) Dezvoltarea infrastructurii cibernetice existente; c) Dezvoltarea de aplicaţii destinate asigurării securităţii cibernetice a infrastructurilor cibernetice de interes national; d) Dezvoltarea de instrumente software destinate identificării vulnerabilităţilor la nivel de software şi firmware; e) Dezvoltarea entităţilor CERT în sectorul public şi privat; f) Crearea cadrului necesar realizării de audituri de securitate. 88

94 Solicitanți eligibili: Entități CERT, autorități publice centrale cu responsabilități în domeniul securității cibernetice. Acțiunea Îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură. Tipuri de proiecte: E-educaţie Intervenţiile legate de TIC în educaţie vor viza activitatea curriculară din mediul preuniversitar. Proiectele vor urmări asigurarea infrastructurii TIC în şcoli prin: a) Realizarea Platformei şcolare de e-learning/de învăţare, inclusiv a Bibliotecii şcolare virtuale, realizarea/utilizarea la nivel naţional a catalogului electronic, precum și a altor programe naţionale (reţele colaborative/platforme, tehnologii/instrumente digitale educaţionale integrate care să permită managementul inovativ, atât la nivelul procesului de predare - învățare evaluare, cât şi la nivel instituţional şi al leadershipului); b) Achiziţionarea de echipamente TIC pentru şcolile gimnaziale în baza unor proiecte pilot; c) Îmbunătăţirea accesului la internet prin implementarea de wireless campus, cu prioritate în şcolile gimnaziale. E-incluziune Proiectele vor urmări alfabetizarea digitală în comunităţile vulnerabile şi dezvoltarea competenţelor digitale ca instrument de combatere a excluziunii. E-sănătate Proiectele vor viza asigurarea infrastructurii necesare pentru implementarea sistemului informatic al sănătăţii şi telemedicinei, precum şi dezvoltarea unui sistem informatic integrat de e- sănătate pentru dezvoltarea/consolidarea sistemelor informaţionale existente şi creşterea gradului de interoperabilitate a acestora. Principalele componente ale sistemului informatic al sănătăţii ca suport pentru procesul de luare a deciziilor va include: depozitul de date, instrumente analitice şi de raportare, sistem de prezentare, sistem administrativ de suport operare. Telemedicina asigură transferul electronic al datelor medicale prin sisteme de telecomunicaţii asigurându-se: a) Furnizarea de servicii medicale de specialitate ambulatorii post spitalizare pacienţilor externaţi din spitale; b) Facilitarea accesului populaţiei din zona rurală la servicii ambulatorii de specialitate. 89

95 E-cultură Acţiunile vor urmări asigurarea infrastructurii necesare pentru: a) implementarea de instrumente de digitizare avansate şi uşor utilizabile (platforma culturalia.ro, vocabulare controlate, aplicaţii specifice de expunere pe dispozitive mobile); b) digitizarea şi expunerea on-line de produse culturale analogice; c) maximizarea volumului materialului cultural digitizat pentru contribuţia la Biblioteca Digitală Europeană. Forma de finanţare a proiectului: Ajutorul se acordă sub formă de finanţare nerambursabilă: - 100% din cheltuielile eligibile pentru solicitanţii finanţaţi integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi de sănătate; - 98% pentru celelalte categorii de solicitanţi eligibili. Pentru perioada , valoarea finanţării nerambursabile se constituie astfel: Regiunile de dezvoltare FEDR BUGET DE STAT Regiuni mai putin dezvoltate (Nord- Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest şi Centru) Regiuni mai dezvoltate (Bucureşti- Ilfov, inclusiv capitala Bucureşti) 85% 15% 80% 20% Durata maximă de implementare a unui proiect (inclusiv realizarea cheltuielilor şi depunerea cererilor de rambursare) până la Pentru perioada , bugetele pe acţiuni (FEDR şi Buget de Stat) sunt următoarele: Acţiunea FEDR BS Total finanţare nerambursabilă (euro) (euro) (euro) Acţiunea Îmbunătăţirea infrastructurii în bandă largă şi a accesului la internet Acţiunea Sprijinirea utilizării TIC pentru dezvoltarea afacerilor, în special a cadrului de derulare a comerţului electronic

96 Acţiunea FEDR BS Total finanţare nerambursabilă (euro) (euro) (euro) Acţiunea Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data Acţiunea Asigurarea securităţii cibernetice a sistemelor TIC şi a reţelelor informatice Acţiunea Îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educaţie, e- incluziune, e-sănătate şi e-cultură Acţiunea Îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educaţie, e- incluziune, e-sănătate şi e-cultură Acţiunea Îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educaţie, e- incluziune, e-sănătate şi e-cultură Acţiunea Îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educaţie, e- incluziune, e-sănătate şi e-cultură Total

97 Solicitanţi eligibili: Acţiunea Acţiune Îmbunătăţirea infrastructurii în bandă largă şi a accesului la internet Acţiune Sprijinirea utilizării TIC pentru dezvoltarea afacerilor, în special a cadrului de derulare a comerţului electronic Acţiune Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data Acţiune Asigurarea securităţii cibernetice a sistemelor TIC şi a reţelelor informatice Acţiune Îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură Solicitant eligibil Autoritatea publică centrală cu responsabilităţi în domeniu TIC Autorităţi ale administraţiei publice centrale cu responsabilitate în domeniul TIC şi alte autorităţi publice cu atribuţii în reglementarea în domeniul comunicaţiilor, protecţia consumatorului, supravegherea prelucrării datelor cu caracter personal Autorităţi ale administraţiei publice centrale care gestionează/coordonează servicii publice ce vizează cele 36 de evenimente de viaţă predefinite, inclusiv parteneriate între aceste institutii publice (în funcţie de logica responsabilităţilor administrative şi eficienţa operaţională) Entităţi CERT, autorităţi publice centrale cu responsabilităţi în domeniul securității cibernetice Autorităţile administraţiei publice cu responsabilităţi în domeniile educaţie şi TIC; autorităţile administraţiei publice centrale cu responsabilităţi în domeniile incluziunii sociale şi TIC; Autorităţile administraţiei publice centrale cu responsabilităţi în domeniile sănătate şi TIC; Autorităţile administraţiei publice centrale cu responsabilităţi în domeniile cultură şi TIC Activităţi eligibile: Sunt eligibile toate activităţile specifice pentru implementarea proiectului şi necesare pentru atingerea rezultatelor previzionate. Cheltuieli eligibile: Sunt eligibile acele cheltuieli care au legătură directă cu atingerea obiectivelor acțiunilor din POC pentru care a fost depus proiectul şi care respectă dispozițiile regulamentelor comunitare aplicabile şi dispoziţiile naţionale de eligibilitate. Rata de cofinanţare este de 100% pentru solicitanţii finanţaţi integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale si de sanatate şi de 98% pentru celelalte categorii de solicitanţi. 92

98 Nr. 1. Cheltuieli eligibile (inclusiv TVA aferent) 1. Costurile investiţiilor în active corporale şi necorporale: a. achiziţionarea de hardware IT şi a altor dispozitive aferente (inclusiv cheltuieli de instalare, configurare, punere în funcţiune), justificate din punct de vedere al implementării proiectului; b. cheltuieli de amenajare a data center în care se vor instala echipamentele TIC achiziţionate prin proiect, dacă clădirea în care se face investiţia este liberă de orice sarcini sau interdicţii şi nu face obiectul unor litigii aflate în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti; c. cheltuielile pentru achiziţionarea aplicaţiilor software/licenţelor necesare implementării proiectului, configurarea şi implementarea bazelor de date, migrarea şi integrarea diverselor structuri de date existente, realizarea unui website/portal şi achiziţionarea numelui de domeniu, achiziţionarea şi implementarea de soluţii de semnătură electronică; d. cheltuielile aferente materialelor consumabile şi ale altor produse similare, necesare pentru implementarea proiectului; e. totalul costurilor directe de personal sau în rate stabilite pe baza metodelor de calcul existente, aplicabile în cadrul Uniunii Europene și aprobate prin ordin al ministrului fondurilor europene. 2. Cheltuieli de informare şi publicitate - conform prevederilor din Ghidul solicitantului şi a Manualului de Identitate Vizuală 3. Cheltuieli cu servicii de consultanţă, avize, acorduri, autorizaţii a. Cheltuieli cu servicii de consultanţă pentru elaborarea documentaţiilor necesare depunerii % din cheltuieli eligibile solicitanţi finanţaţi integral de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si de sanatate celelalte categorii de solicitanţi eligibili 100% 98% 93

99 proiectului (inclusiv scrierea cererii de finanţare) b. Cheltuieli cu servicii de consultanţă în domeniul managementului proiectului, inclusiv elaborarea documentaţiilor necesare implementării proiectului şi servicii de asistenţă juridică pentru realizarea achiziţiilor publice (elaborarea documentaţiei de atribuire şi aplicarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică) c. Cheltuieli pentru obţinerea acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor aferente activităţilor eligibile ale operaţiunii. 4. Cheltuieli pentru instruire / formare profesională specifică: a. Cheltuieli legate de pregătirea personalului care va utiliza aplicaţia / serviciul software dezvoltat; b. Cheltuieli legate de pregătirea personalului care va asigura mentenanţa aplicaţiei / serviciului software dezvoltat, dacă acesta este angajat al beneficiarului. 5. Cheltuieli pentru auditare intermediară/finală a proiectului: auditare financiară (conform reglementărilor naţionale) şi auditare tehnică (din perspectiva corespondenţei rezultatului proiectului cu cererea de finanţare şi obiectivele POC). 6. Cheltuieli aferente managementului intern de proiect (doar dacă nu au fost acoperite în cadrul cheltuielilor de management de proiect): a. Cheltuieli salariale pentru personalul angajat al beneficiarului finanţării; b. Cheltuieli de deplasare pentru personalul angajat al beneficiarului (diurnă, cazare, transport); c. Cheltuieli cu transportul de bunuri, dacă se justifică în cadrul proiectului; d. Birotică pentru echipa de management (conform HG nr. 2139/ , publicat în Monitorul Oficial nr. 46/ ); e. Achiziţia de echipamente TIC numai pentru echipa de management. 94

100 Următoarele cheltuielile de informare şi publicitate vor fi rambursate în limitele stabilite mai jos: Nr. Activitatea de informare si publicitate Nr. bucăţi maxim 1. Anunţ/comunicat de presă privind începerea proiectului - obligatoriu 2. Anunţ/comunicat de presă la finalizarea proiectului- obligatoriu 3. Realizarea de panouri de informare (obligatoriu pentru proiectele cu o valoare mai mare de Euro) 4. Realizarea de etichete autocolante pentru echipamentele achiziţionate prin proiect obligatoriu 5. Sigla Uniunii Europene, Sigla Guvernului României şi sigla Instrumentelor Structurale în România postate pe site-ul realizat prin proiect - obligatoriu 6. Un link către site-ul web al Instrumentelor Structurale în România, postat pe site-ul solicitantului obligatoriu decontat Costuri eligibile maxime decontate (lei) lei/buc lei/buc 1 10% mai mult decât nr. echipamente achiz. prin proiect lei/buc 5 lei/autocolant - Nu se decontează - Nu se decontează Link-uri utile:

101 Programul Operațional Regional (POR) este unul din programele aferente Acordului de Parteneriat , prin care se pot accesa fondurile europene structurale și de investiții, în concret cele provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR). Programul a fost aprobat prin decizia Comisiei Europene nr. C (2015) 4272/ În conformitate cu Acordul de Parteneriat , Programul Operațional Regional (POR) are la bază prioritățile comune de dezvoltare propuse în cadrul Planurilor de Dezvoltare Regională (PDR), sintetizate prin Strategia Națională de Dezvoltare Regională (SNDR), fiind corelat cu celelalte programe operaționale pentru acceași perioadă de programare și/sau cu strategiile sectoriale/naționale în domeniile sale de intervenție, precum și cu alte documente strategice la nivel european (Strategia Europa 2020 privind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii). Autoritatea de Management pentru POR: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Alocarea financiară: Programul Operaţional Regional (POR) În perioada de programare , Programului Operațional Regional îi sunt alocate 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde euro (inclusiv rezerva de performanță) reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), respectiv circa 1,5 miliarde euro contribuția națională (buget de stat, bugete locale). Implementarea complementară prin POR a unor strategii și instrumente de dezvoltare teritoriale POR finanțează, de asemenea, investiții care contribuie la implementarea complementară a unor strategii și instrumente de dezvoltare teritoriale, respectiv Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), Investiții Teritoriale Integrate (ITI) Delta Dunării, dezvoltare urbană durabilă și dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii. Alocarea financiară din partea Uniunii Europene (FEDR), acordată prin POR pentru implementarea SUERD este în valoare de aproximativ 407,37 mil. euro. Obiectivele Programului Operaţional Obiectivul general al POR îl constituie creșterea competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic. Axe prioritare şi obiective specifice În cadrul POR sunt finanțate 12 axe prioritare: Axa Prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic 96

102 Obiective specifice: 1.1. Creşterea inovării în firme prin susţinerea entităților de inovare şi transfer tehnologic în domenii de specializare inteligentă Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii Obiective specifice: 2.1. Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor în domeniile competitive identificate în SNC şi PDR-uri 2.2. Îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în IMM-uri în sectoarele competitive identificate în SNC Axa Prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon Obiective specifice: 3.1. Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari 3.2. Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă Axa prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile Obiective specifice: 4.1. Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă 4.2. Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din muncipiile reședință de județ 4.3. Îmbunătățirea regenerării fizice, economice și sociale a comunităților marginalizate în municipiile reședință de județ din România 4.4. Creșterea calității infrastructurii în vederea asigurării accesului sporit la educaţie timpurie şi sprijinirea participării părinţilor pe piaţa forţei de muncă 4.5. Creșterea calității infrastructurii educaționale relevante pentru piața forței de muncă Axa prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural Obiective specifice: 5.1. Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale 5.2. Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din orașele mici, mijlocii și municipiul București Axa prioritară 6 -Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională Obiective specifice: 6.1. Creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei TEN-T prin modernizarea drumurilor județene 97

103 Axa prioritară 7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului Obiective specifice: 7.1. Creșterea numărului mediu de salariați în stațiunile turistice Axa prioritară 8 - Dezvoltarea infrastructurii de sănătate Obiective specifice: 8.1. Creşterea accesibilităţii serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace și izolate 8.2. Îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii spitalicești de urgență 8.3. Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale Axa prioritară 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban Obiective specifice: 9.1. Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, prin măsuri integrate Axa prioritară 10 - Îmbunătățirea infrastructurii educaționale Obiective specifice: Creșterea gradului de participare la nivelul educaţiei timpurii şi învăţământului obligatoriu, în special pentru copiii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului Creșterea gradului de participare la învăţământul profesional şi tehnic şi învăţare pe tot parcursul vieţii Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar în relație cu piața forței de muncă și sectoarele economice competitive Axa prioritară 11 - Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară Obiective specifice: Creşterea gradului de acoperire geografică și de înregistrare a proprietăților în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară Axa prioritară 12 Asistență tehnică Obiective specifice: Sprijinirea implementării transparente și eficiente a Programului Operațional Regional De interes pentru structurile MAI sunt: Prioritatea de investiţii 3.1 a Axei prioritare 3; Prioritatea de investiţii 5.1 a Axei prioritare 5. 98

104 Analiza detaliată a obiectivelor specifice relevante pentru aplicanţii din Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon Alocare financiară: 2.003,38 milioane Euro Ce se poate finanța prin Axa prioritară 3? Prioritatea de investiţii 3.1: Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice și în sectorul locuințelor Obiective specifice: Obiectivul specific Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii Europene: Reducerea consumului de energie în infrastructurile publice, respectiv sectorul locuințelor. a. Tipuri de acțiuni specifice OS : îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a clădirii; reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului termic, apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare, inclusiv sisteme de răcire pasivă, precum și achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la sistemele de încălzire centralizată, după caz; utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum; implementarea sistemelor de management energetic având ca scop imbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (ex. achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice); înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață; orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului (înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice - scări, subsol, lucrări de demontare a instalațiilor și echipamentelor montate, lucrări de reparații la fațade etc.); realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO 2 ) care au proiecte implementate prin POR

105 b. Beneficiari eligibili: autoritățile publice centrale, precum și autoritățile și instituțiile publice locale. Limitele minime si maxime a valorii totale eligibile a proiectului: Eficiența energetica a clădirilor publice: Valoare minimă eligibilă: euro Valoare maximă eligibilă: 25 milioane euro Tipuri de proiecte: 1. Eficiența energetică a clădirilor publice: - îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a clădirii; - reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului termic, apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare, inclusiv sisteme de răcire pasivă, precum și achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la sistemele de încălzire centralizată, după caz; - utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum; - implementarea sistemelor de management energetic având ca scop imbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (ex. achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice); - înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață; - orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului (înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice - scări, subsol, lucrări de demontare a instalațiilor și echipamentelor montate, lucrări de reparații la fațade etc.); - realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2) care au proiecte implementate prin POR Axa prioritară 5: Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural Alocare financiară: 394,49 milioane euro Ce se poate finanța prin Axa prioritară 5? Prioritatea de investiţii 5.1: Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural 100

106 Obiectivul specific Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii: Creșterea gradului de conservare pentru 45 de obiective de patrimoniu. a. Tipuri de acțiuni specifice: Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice; Restaurarea, protecţia, conservarea şi realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare; Restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor; Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie); Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil; Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia, în cadrul proiectului. Ce se poate finanța? POR va finanţa obiectivele care sunt incluse în: patrimoniul UNESCO, atât din mediul urban cât şi rural patrimoniul cultural naţional din mediul urban şi rural patrimoniul cultural local din mediul urban. Complementar, PNDR va finanța obiectivele de patrimoniu cultural local din mediul rural. Limitele minime si maxime a valorii totale eligibile a proiectului: Valoare minimă eligibilă euro Valoarea maximă a investiției privind conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural este de 5 milioane euro. În cazul obiectivelor de patrimoniu înscrise pe lista UNESCO, valoarea maximă a investiției este de 10 milioane euro. Tipuri de proiecte: Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice; Restaurarea, protecţia, conservarea şi realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare; Restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor; Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie); Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil; Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia, în cadrul proiectului. Activitățile eligibile: Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice; 101

107 Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie); Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil; Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia, în cadrul proiectului. Solicitanţii eligibili pot fi: Unităţi administrativ-teritoriale Autorităţi ale administraţiei publice centrale Unitățile de cult ONG-uri Parteneriate între aceste entități, respectiv: - Unitate administrativ-teritorială, în calitate de lider în parteneriat cu altă unitate administrativ-teritorială, cu o autoritate a administraţiei publice centrale, unitate de cult sau ONG; - Autoritate a administraţiei publice centrale, în calitate de lider, în parteneriat cu o unitate administrativ-teritorială, o unitate de cult sau ONG. Categorii de cheltuieli eligibile: Capitolul 1 - Cheltuieli pentru obiectivul de patrimoniu: A. Cheltuieli pentru execuţia de lucrări aferente investiţiei de bază, incluisv echipamente cu montaj B. Cheltuieli pentru dotări şi mobilier Capitolul 2 Cheltuieli pentru spaţii/clădiri conexe obiectivului de patrimoniu: C. Cheltuieli pentru execuţia de lucrări aferente investiţiilor conexe obiectivului de patrimoniu Link-uri utile: D. Cheltuieli pentru dotări E. Servicii de consultanță / asistență aferente proiectului F. Cheltuieli aferente implementării proiectului privind taxele și comisioanele

108 Programul Operaţional Capital Uman (POCU) Obiectivele Programului Operaţional Programul Operaţional Capital Uman (POCU) stabilește prioritățile de intervenție ale României în domeniul ocupării forţei de muncă, al incluziunii sociale și educației. POCU beneficiază de o alocare financiară de cca. 5 miliarde Euro, din care 4,3 miliarde Euro contribuție UE. Obiectivul major urmărit îl reprezintă dezvoltarea resurselor umane prin creșterea accesului la un sistem de educație și formare profesională de calitate, stimularea ocupării, cu precădere pentru tineri, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale prin facilitarea accesului de servicii sociale și de sănătate. POCU susține creșterea economică incluzivă, prin: Încurajarea ocupării și a mobilității forței de muncă, în special în rândul tinerilor și a persoanelor situate în afara pieței muncii; Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei; Susținerea educației, dezvoltarea competențelor și încurajarea învățării pe tot parcursul vieții. Axe prioritare şi Obiective specifice POCU sprijină operațiuni înscrise în 7 Axe Prioritare și 58 obiective specifice: AXA PRIORITARĂ 1: Inițiativa Locuri de munca pentru tineri O.S.1.1 Creșterea ocupării tinerilor şomeri (NEETs) cu vârsta între ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia). O.S.1.2 Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem nonformal și informal al tinerilor șomeri (NEETs) cu vârsta între ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia). AXA PRIORITARĂ 2: Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEET O.S. 2.1 Creșterea ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord- Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia). O.S. 2.2 Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem nonformal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia). O.S Creșterea numărului tinerilor NEETs inactivi înregistrați la Serviciul Public de Ocupare. 103

109 AXA PRIORITARĂ 3: Locuri de muncă pentru toţi O.S. 3.1 Creșterea ocupării șomerilor și a persoanelor inactive, cu accent pe şomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor cu nivel redus de educație. O.S. 3.2 Creșterea ocupării cetățenilor români aparținând minorităţii roma. O.S. 3.3 Creșterea ocupării persoanelor din mediul rural, în special cele din agricultura de subzistență și semi-subzistență. O.S. 3.4 Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al șomerilor și persoanelor inactive, cu accent pe şomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor cu nivel redus de educație. O.S. 3.5 Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al cetățenilor români aparținând minorităţii roma. O.S. 3.6 Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al persoanelor din mediul rural, în special cele din agricultura de subzistență și semi-subzistență. O.S. 3.7 Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană. O.S. 3.8 Creșterea numărului de angajați care beneficiază de instrumente, metode, practici, etc standard de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitive identificate conform SNC/ și conform domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI; O.S. 3.9 Creșterea șanselor de reintegrare pe piața muncii a lucrătorilor care urmează să fie disponibilizați/concediați prin furnizarea de măsuri de outplacement; O.S Adaptarea structurilor SPO de la nivel național și teritorial prin introducerea unor noi instrumente/ sisteme/ proceduri/ servicii /mecanisme etc. privind nevoile pieței muncii/ corelarea cererii cu oferta de forță de muncă, monitorizarea serviciilor furnizate de SPO, dezvoltarea bazei de date privind tinerii NEETs; O.S Creșterea satisfacției clienților SPO, a diversității și gradului de cuprindere a serviciilor oferite angajatorilor și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; O.S Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe / competențe / aptitudini aferente sectoarelor economice/ domeniilor identificate conform SNC şi SNCDI ale angajaților. AXA PRIORITARĂ 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei O.S Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității roma (acele comunități în care populația aparținând minorității roma reprezintă minim 10% din totalul populației la nivelul comunității), prin implementarea de măsuri integrate. O.S Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate (non-roma), prin implementarea de măsuri integrate. O.S Îmbunătățirea alfabetizării digitale a populației din comunitățile dezavantajate prin susținerea procesului de formare în cadrul rețelei PAPI(e-incluziune). 104

110 O.S Reducerea numărului de persoane aparținând grupurilor vulnerabile prin furnizarea unor servicii sociale/medicale/socio-profesionale/de formare profesională adecvate nevoilor specifice. O.S Creşterea calităţii sistemului de asistenţă socială prin introducerea de instrumente/ proceduri/ mecanisme etc. şi prin îmbunătățirea nivelului de competențe al profesioniștilor din sistem. O.S Creșterea numărului de persoane care beneficiază de servicii de asistență socială la nivelul comunității. O.S Creșterea utilizării/aplicării de soluții TIC (e-asistență socială, serviciile electronice etc.) în furnizarea serviciilor sociale. O.S Îmbunătățirea nivelului de competențe al profesioniștilor din sectorul medical. O.S Creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce pentru principalele patologii. O.S Creșterea numărului de persoane care beneficiază de servicii de asistență medicală la nivelul comunității. O.S Creșterea utilizării/aplicării de soluții TIC (e-sănătate, telemedicină etc.) în furnizarea serviciilor medicale. O.S Reducerea numărului de copii și tineri plasați în instituții prin furnizarea de servicii la nivelul comunității. O.S Creșterea numărului tinerilor care părăsesc sistemul instituționalizat (cu vârsta de până la 18 ani) pregătiți pentru a avea o viață independentă. O.S Creșterea numărului de asistenți maternali și sociali la nivelul comunității. O.S Reducerea numărului persoanelor vârstnice și a celor cu dizabilități plasate în instituții rezidențiale, prin furnizarea de servicii sociale și medicale la nivelul comunității, inclusiv servicii pe termen lung. O.S Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă. AXA PRIORITARĂ 5: Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității O.S. 5.1 Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate (roma și non-roma) din orașe cu peste locuitori, cu accent pe cele cu populație aparținând minorității roma, prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC. O.S. 5.2 Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate din zona rurală și orașe cu o populație de până la locuitori prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC. AXA PRIORITARĂ 6: Educație și competențe O.S. 6.1 Creșterea numărului de tineri NEETs șomeri cu vârsta între ani, înregistrați la SPO care se reîntorc în educație în programe de tip a doua șansă, inclusiv în programe de formare profesională inițială. O.S Creșterea participării la învățământul ante-preșcolar și preșcolar, în special a grupurilor cu risc de părăsire timpurie a școlii, cu accent pe copiii aparținând minorității roma și a celor din mediul rural. 105

111 O.S Reducerea părăsirii timpurii a școlii prin măsuri integrate de prevenire și de asigurare a oportunităților egale pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile, cu accent pe elevii aparținând minorității roma și elevii din mediul rural/ comunitățile dezavantajate socio-economic. O.S Creșterea numărului de tineri care au abandonat școala și de adulți care nu și-au finalizat educația obligatorie şi care se reîntorc în sistemul de educație și formare, inclusiv prin programe de tip a doua șansă și programe de formare profesională. O.S Creșterea numărului de oferte educaționale orientate pe formarea de competențe și pe utilizarea de soluţii digitale de tip TIC în procesul de predare. O.S Îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul pre-universitar în vederea promovării unor servicii educaţionale de calitate orientate pe nevoile elevilor și a unei școli incluzive. O.S Creșterea participării la învăţământul terțiar universitar și non-universitare organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate în special pentru cei care provin din grupuri vulnerabile. O.S. 6.8 Implementarea de măsuri sistemice în învățământul terțiar universitar și non-universitar organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate pentru a facilita adaptarea la cerințele pieței muncii. O.S. 6.9 Îmbunătățirea nivelului de competențe al personalului didactic din învățământul terțiar universitar și non-universitar organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate în ceea ce priveşte conţinutul educaţional inovator şi resursele de învăţare moderne şi flexibile. O.S Diversificarea ofertelor educaționale în învățământul terțiar universitar și nonuniversitar tehnic organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate corelate cu nevoile pieței muncii din sectoarele economice/ domeniile identificate prin SNC şi SNCDI. O.S Creșterea participării la programele de formare profesională inițială, în special pentru elevii/ ucenicii care provin din comunități dezavantajate, cu accent pe mediul rural și cei aparținând minorității roma. O.S Creșterea participării la programele de formare profesională continuă, cu accent pe acei adulți cu un nivel scăzut de calificare și persoanele cu vârsta de peste 40 ani, din zone rurale defavorizate, inclusiv prin recunoașterea și certificarea rezultatelor învățării dobândite în contexte non-formale și informale. O.S Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non universitar care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activități de învățare la un potențial loc de muncă / cercetare/ inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și domeniile de specializare inteligentăconform SNCDI. O.S Creșterea participării la programe de învățare la locul de muncă a elevilor și ucenicilor din învățământul secundar și terțiar non-universitar, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI. O.S Îmbunătățirea nivelului de competențe al personalului didactic, a formatorilor, a evaluatorilor de competențe profesionale și personalului din întreprinderi cu atribuții în învățarea la locul de muncă. O.S Creșterea numărului de oferte furnizate de sistemul de educație și formare profesională adaptate la nevoile și tendințele de dezvoltare ale pieței muncii. 106

112 O.S Creșterea numărului de programe de formare profesională pentru sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI bazate pe un sistem de anticipare a nevoilor și tendințelor de dezvoltare ale pieței muncii prin investiții în capacitatea furnizorilor de formare și prin stimularea parteneriatelor cu mediul de afaceri. AXA PRIORITARĂ 7: Asistență Tehnică O.S Îmbunătăţirea capacităţii AM și OI ale POCU de a gestiona şi implementa în mod eficient şi eficace programul operațional. O.S Îmbunătăţirea capacităţii beneficiarilor POCU de a implementa în mod eficient şi eficace proiecte de tip FSE. O.S Creșterea gradului de informare a beneficiarilor și potențialilor beneficiari POCU privind activitățile care pot face obiectul FSE, valorizarea și implementarea de bune practici și inițiative în domeniul FSE. Analiza detaliată a fiecărei axe prioritare Axa prioritară 1: Inițiativa Locuri de muncă pentru tineri Axa Prioritară 1 Inițiativa Locuri de muncă pentru tineri vizează Obiectivul Tematic 8 Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilității lucrătorilor, acţiunile planificate în cadrul acestei axe urmând să fie implementate în cele trei regiuni eligibile în care rata şomajului în rândul tinerilor depăşeşte 25%, şi anume: regiunea Centru (31,7%), regiunea Sud-Est (31,3%) şi regiunea Sud Muntenia (30,2%), regiuni mai puțin dezvoltate. În concordanță cu AP , Recomandările Specifice de Ţară privind combaterea şomajului în rândul tinerilor, Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă , Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri, Planul de Implementare a Garanției pentru Tineret , Strategia Națională pentru Învățarea pe tot Parcursul Vieții, obiectivele specifice vizate în cadrul acestei priorităţi de investiţii sunt: creșterea ocupării tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare şi cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia); îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între ani, cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia). Astfel, de măsurile prevăzute în cadrul acestei axe prioritare vor beneficia doar tinerii NEETs șomeri, înregistrați la SPO direct sau prin intermediul acțiunilor de identificare a tinerilor NEETs descrise la obiectivele specifice din cadrul AP 2. Pentru a obţine rezultatele anticipate, 107

113 acțiunile vor fi finanţate din resursele Iniţiativei Locuri de muncă pentru tineri (ILMT) și vor contribui la îndeplinirea obiectivelor prevăzute în ILMT la nivelul UE. Suma alocată totală prin Inițiativa Locuri de muncă pentru tineri : Euro Obiectivul specific 1.1. Creșterea ocupării tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia). Obiectivul specific 1.2. Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem nonformal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia). Activitățile ce pot fi finanțate în cadrul cererilor de propuneri de proiecte aferente O.S. 1.1 și O.S trebuie să includă obligatoriu dezvoltarea și furnizarea unor pachete integrate personalizate pentru tinerii NEETs, incluzând în mod obligatoriu furnizarea unui card professional, realizarea profilului individual, informare, orientare și consiliere și alte măsuri în funcție de șansele de angajare ale fiecărui tânăr. Pe lângă pachetul de bază vor trebui furnizate și alte măsuri, conform profilului individual al tinerilor. Aceste măsuri pot acoperi: - măsuri active de ocupare; - îmbunătățirea nivelului de educație și competențe; - facilitarea participării pe piața muncii; - încurajarea antreprenoriatului şi a ocupării pe cont propriu; - încurajarea mobilității forței de muncă. Grupuri ţintă potenţiale: tineri NEETs şomeri cu vârsta între ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia), cu accent pe tinerii NEETs din mediul rural și cei aparținând minorității roma. Beneficiari potenţiali: - Entități relevante (furnizori de formare, furnizori de servicii de ocupare/ evaluare şi certificare a competenţelor, sindicate, patronate, ONG-uri/organizații de tineret etc.) în parteneriat cu angajatori; - SPO (inclusiv unităţile cu personalitate juridică din subordinea sa) în parteneriat cu entități relevante (angajatori, furnizori de formare, furnizori de servicii de ocupare/ evaluare şi certificare a competenţelor, sindicate, patronate, ONG-uri/ organizații de tineret etc.); - Entităţile selectate/ desemnate pentru implementarea schemelor de grant global în domeniul antreprenoriatului. Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEET Axa Prioritară 2 Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEET vizează Obiectivul Tematic 8 Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilității lucrătorilor. În cadrul AP 2 sunt prevăzute 3 obiective specifice: în contextul primelor 2 obiective specifice vor fi vizate cele 5 regiuni care nu sunt eligibile în cadrul Inițiativei Locuri 108

114 de Muncă pentru Tineri, respectiv regiunile București Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, dat fiind faptul că nevoia de susţinere a tinerilor pe piaţa muncii a fost identificată în toate regiunile. Obiectivele specifice vizate în cadrul acestei priorităţi de investiţii vizează: creșterea ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia); îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia); creșterea numărului tinerilor NEETs inactivi înregistrați la Serviciul Public de Ocupare. Acțiunile prevăzute în vederea atingerii obiectivelor propuse vizează așadar atât tinerii NEETs șomeri (OS 2.1, 2.2.), cât și tinerii NEETs inactivi (OS 2.3.). Intervenţiile preconizate în cadrul acestei axe prioritare vor fi finanţate din FSE, intervențiile fiind similare și completând acțiunile prevăzute în cadrul AP 1 și vizează tinerii NEETs șomeri din regiunile București- Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, care nu sunt eligibile pentru ILMT, dar care se confruntă cu probleme similare. Creșterea ocupării tinerilor NEETs şomeri şi facilitarea tranziţiei acestora către piaţa muncii se realizează printr-o abordare multidimensională ce vizează oferirea unor oportunităţi de formare sau ocupare (măsurile aferente domeniului educaţie pentru tinerii NEETs care optează pentru întoarcerea în sistemul de educație se regăsesc în cadrul AP 6, PI 8.ii măsuri de tip a doua șansă. Includerea măsurilor de a doua șansă în cadrul AP 6 este justificată de necesitatea de a avea o abordare integrată a tuturor măsurilor de tip a doua șansă la nivelul tuturor celor 8 regiuni la nivelul unei singure axe prioritare). Suma alocată totală: Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care Euro rezervă de performanță Euro pentru Regiunea București-Ilfov din care Euro rezerva de performanță Obiectivul specific 2.1. Creșterea ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia). Obiectivul specific 2.2. Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, SudVest Oltenia). Activitățile ce pot fi finanțate în cadrul cererilor de propuneri aferente O.S. 2.1 și O.S. 2.2 trebuie să includă obligatoriu dezvoltarea și furnizarea unor pachete integrate personalizate 109

115 pentru tinerii NEETs, incluzând în mod obligatoriu furnizarea unui card profesional, realizarea profilului individual, informare, orientare și consiliere și alte măsuri în funcție de șansele de angajare ale fiecărui tânăr. Pe lângă pachetul de bază vor trebui furnizate și alte măsuri, conform profilului individual al tinerilor. Aceste măsuri pot acoperi: - măsuri active de ocupare; - îmbunătățirea nivelului de educație și competențe; - facilitarea participării pe piața muncii; - încurajarea antreprenoriatului şi a ocupării pe cont propriu; - încurajarea mobilității forței de muncă. Beneficiari potenţiali pentru O.S și O.S. 2.2.: - Entități relevante (furnizori de formare, furnizori de servicii de ocupare/ evaluare şi certificare a competenţelor, sindicate, patronate, ONG-uri/organizații de tineret etc.) în parteneriat cu angajatori; - SPO (inclusiv unităţile cu personalitate juridică din subordinea sa) în parteneriat cu entități relevante (angajatori, furnizori de formare, furnizori de servicii de ocupare/ evaluare şi certificare a competenţelor, sindicate, patronate, etc.); - Entităţile selectate/desemnate pentru implementarea schemelor în domeniul antreprenoriatului; Obiectivul specific 2.3. Creșterea numărului tinerilor NEETs inactivi înregistrați la Serviciul Public de Ocupare. Acest obiectiv specific vizează tipuri de acţiuni care îşi propun identificarea tinerilor NEETs inactivi și înregistrarea acestora la SPO în vederea asigurării unei implementări eficiente a schemelor de sprijin la nivelul întregii țări: - Derularea de activități pentru identificarea tinerilor NEETs inactivi, cu accent pe cei cu nivel scăzut de competențe și care au dificultăți în a se integra social, precum și pentru transmiterea datelor relevante ale acestora la SPO în vederea înregistrării; - Derularea de campanii de informare şi conştientizare dedicate tinerilor din categoria NEETs; - Extinderea si modernizarea sistemelor platforme de tip bursa online a locurilor de muncă, instrumente de mediere pe piața muncii (job matching), în special cei aparținând categoriilor vulnerabile; - Monitorizarea măsurilor dedicate tinerilor NEETs. Beneficiari potenţiali pentru OS MMFPSPV/ SPO (inclusiv unităţile cu personalitate juridică din subordinea sa) în parteneriat cu entități cu activitate relevantă (inclusiv structuri ale tinerilor). 110

116 Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toți Obiectivul specific vizat de prezenta prioritate de investiţii îl reprezintă îmbunătățirea nivelului de cunoștințe/ competențe/ aptitudini aferente sectoarelor economice/ domeniilor identificate conform SNC şi SNCDI ale angajaților. Pentru atingerea acestui obiectiv specific vor fi susținute din FSE următoarele tipuri de acţiuni: Acțiuni care vizează angajații: Participarea angajaților la programe de formare profesională (cursuri de calificare de nivel 2-4 conform Cadrului Național al Calificărilor, cursuri de scurtă durată, de specializare și perfecționare etc.) în concordanță cu cerințele locurilor de muncă din sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI. O atenţie deosebită va fi acordată participării la programe de formare profesională a angajaţilor vârstnici; Evaluare/ validare și certificare pentru recunoaşterea competențelor aferente cerințelor locurilor de muncă din sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI. Acțiuni care vizează angajatorii: Stimularea angajatorilor pentru organizarea de programe de învățare la locul de muncă. Suma alocată totală: Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care Euro rezervă de performanță Euro pentru Regiunea București-Ilfov din care Euro rezerva de performanță. O.S. 3.1 Creșterea ocupării șomerilor și a persoanelor inactive, cu accent pe şomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor cu nivel redus de educație. O.S. 3.2 Creșterea ocupării cetățenilor români aparținând minorităţii roma. O.S. 3.3 Creșterea ocupării persoanelor din mediul rural, în special cele din agricultura de subzistență și semi-subzistență. O.S.3.4 Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al șomerilor și persoanelor inactive, cu accent pe şomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor cu nivel redus de educație. O.S.3.5 Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al cetățenilor români aparținând minorităţii roma. O.S.3.6 Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al persoanelor din mediul rural, în special cele din agricultura de subzistență și semi-subzistență. 111

117 Măsurile aferente acestor obiective specifice vor ține cont de profilul fiecărui grup țintă vizat (inclusiv de nivelul de educaţie şi/ sau experienţă profesională) și vor implica acordarea unui pachet personalizat de măsuri din acțiunile prezentate. Beneficiari potenţiali: - Entități relevante (furnizori de formare, furnizori de servicii de ocupare/ evaluare şi certificare a competenţelor, sindicate, patronate, ONG-uri/ organizații de tineret etc.) în parteneriat cu angajatori; - MMFPSPV/ SPO (inclusiv unităţile cu personalitate juridică din subordinea sa) în parteneriat cu entități relevante (angajatori, furnizori de formare, furnizori de servicii de ocupare/ evaluare şi certificare a competenţelor, sindicate, patronate, camere de comerț etc). Obiectivul specific 3.7. Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona urbană În cadrul acestui obiectiv specific activitățile vor putea viza atât diversificarea opțiunilor de activare pe piața muncii (pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă) din zonele cu posibilități reduse, lipsite de oportunități de dezvoltare, prin acordarea de sprijin pentru înființarea de noi întreprinderi cu profil non-agricol în mediul urban, acțiunile vizând dinamizarea și diversificarea activității economice, cât și dezvoltarea celor existente cu scopul de a crea noi locuri de muncă. Sprijinul acordat va avea ca scop înființarea de noi întreprinderi în aceste zone și creșterea ratei de supraviețuire a acestora. În vederea consolidării întreprinderilor nou create, pe lângă sprijinul financiar propriu-zis, viitorii antreprenori vor putea beneficia de consiliere/ consultanță pentru inițierea și demararea afacerii, mentorat și formare profesională în domeniul antreprenoriatului atât pentru înființarea afacerii şi ulterior înfiinţării, pentru dezvoltarea acesteia. Pentru a atinge obiectivul specific prevăzut în cadrul acestei priorităţi de investiţii, anume de a crește ocuparea prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană, vor fi sprijinite prin FSE următoarele tipuri de acțiuni: - Sprijin acordat persoanelor fizice pentru deschiderea unei afaceri; - Sprijin acordat IMM-urilor deja înființate (cu un istoric de funcționare până la un an) pentru a crea noi locuri de muncă. Beneficiari potențiali - Administratorii schemei/ schemelor de antreprenoriat (în situația în care se optează pentru acest mecanism de implementare); - Pentru instrumente financiare, beneficiarii potențiali ar putea fi evidențiați prin analiza exante în conformitate cu art. 37 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; - Persoane fizice care intenționează să înființeze o afacere; - IMM-uri non agricole din urban. 112

118 Obiectivul specific 3.8. Creșterea numărului de angajați care beneficiază de instrumente, metode, practici, etc. standard de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și conform domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI. Obiectivul specific 3.9. Creșterea șanselor de reintegrare pe piața muncii a lucrătorilor care urmează să fie disponibilizați/ concediați prin furnizarea de măsuri de outplacement. Pentru atingerea obiectivelor specifice 3.8 și 3.9 vor fi susținute din FSE următoarele tipuri acţiuni: Coaching/ formare profesională pentru managerii și antreprenorii din întreprinderi pentru a-și îmbunătăți abilitățile antreprenoriale și manageriale; Outplacementul lucrătorilor care urmează să fie disponibilizați/ concediați, realizat cu sprijinul unor firme de consultanță care furnizează servicii de: orientare în carieră, evaluarea carierei, întocmirea unui CV şi pregătirea pentru interviu, dezvoltarea de reţele, abilităţi de căutare de locuri de muncă, inclusiv plasare pe locuri de muncă în contextul restructurării companiilor şi sectoarelor economice; Sprijin pentru îmbunătățirea activității de management al resurselor umane în companii (ex. practici pentru integrarea/ adaptarea noilor angajați la locul de muncă, dezvoltarea de instrumente pentru adaptarea muncii și a mediului de lucru la nevoile lucrătorilor vârstnici, mecanisme de planificare prospectivă a ocupării forţei de muncă şi a competenţelor prognoze privind pensionările, fluctuația personalului, locuri de muncă vacante în prezent și în perspectivă, schimbări la nivelul programelor și serviciilor din companii, specializări necesare, elaborare de planuri de învățare și dezvoltare în carieră cu accent pe reducerea sau eliminarea neconcordanțelor dintre competențele, abilitățile și cunoștințele lucrătorilor din companie și cele necesare în perspectiva adaptării la schimbare etc., inclusiv programe de formare pentru angajații din departamentele de Resurse Umane, campanii de conștientizare a angajatorilor despre necesitatea participării angajaților la programe de formare continuă; Introducerea unor modele inovatoare de organizare a muncii, productive și "verzi" în întreprinderi, practici care să asigure sănătatea și securitatea la locul de muncă, care îmbunătățesc statutul profesional și de sănătate al angajaților, care asigură un tratament egal la locul de muncă, inclusiv pentru nevoile lucrătorilor vârstnici; Introducerea unor forme flexibile de ocupare (ex. muncă la domiciliu, teleworking, program de lucru flexibil etc.); Planificare strategică pe termen lung în companii, care anticipează schimbările. Beneficiari potenţiali Angajatori/ sindicate/ patronate etc. care își desfășoară activitatea în sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI, precum și a celor care intenționează să își adapteze activitatea la aceste sectoare/ domenii. 113

119 Obiectivul specific Adaptarea structurilor SPO de la nivel național și teritorial prin introducerea unor noi instrumente / sisteme / proceduri / servicii / mecanisme etc. privind nevoile pieței muncii/ corelarea cererii cu oferta de forță de muncă, monitorizarea serviciilor furnizate de SPO, dezvoltarea bazei de date privind tinerii NEETs. Obiectivul specific Creșterea satisfacției clienților SPO, a diversității și gradului de cuprindere a serviciilor oferite angajatorilor și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Pentru atingerea obiectivelor specifice prevăzute în cadrul acestei PI, vor fi sprijinite prin FSE următoarele tipuri de acţiuni: Dezvoltarea/ consolidarea unei baze de date integrate la nivel național privind tinerii NEETs, pentru înregistrarea și monitorizarea situației acestora, precum și a indicatorilor POCU (acolo unde este relevant), cu evidențierea în funcție de situația lor individuală (ex. cei ce au părăsit timpuriu şcoala, cei care nu au reuşit să-şi găsească un loc de muncă după terminarea educaţiei secundare, cu sau fără calificare, absolvenţi de învăţământ superior, persoanele aflate în risc de sărăcie, persoane cu nivel de educaţie scăzut sau persoane de etnie romă etc.), precum și pe zone de rezidență, conform cerințelor UE. În acest sens, baza de date integrată va colecta informațiile referitoare la tinerii NEETs identificați în urma oferirii serviciilor prevăzute în cadrul AP 2 și/ sau de la instituțiile relevante (ex. MENCS, MDRAP prin intermediul autorităților locale) și va permite o monitorizare continuă a situației tinerilor NEETs înregistrați, precum și a tipului de sprijin primit de aceștia (în contextul măsurilor furnizate în cadrul AP1/ AP2 și AP6- PI 8ii). Un instrument utilizat pentru asigurarea funcționalității bazei de date va fi cardul profesional, prin intermediul căruia vor fi accesate și valorificate, atât de către angajatori, cât și de către persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, datele și informațiile din bazele de date. Astfel, prin prezentarea cardului profesional la potențialul angajator, acesta, prin accesarea portalului Card Profesional European pe adresa: poate să obțină informații cu privire la calificările și competențele profesionale ale deținătorului de card, date care au fost inițial validate de către SPO. Aceste informații vor fi folosite pentru realizarea evaluărilor în concordanță cu articolul 19 din regulamentul FSE. Dezvoltarea de instrumente, precum și derularea de activități de colectare, analiză și prognoză pentru a asigura o cunoaștere cât mai aprofundată a nevoilor în continuă schimbare ale pieței muncii, inclusiv la nivel județean, pentru diferitele categorii de lucrători, precum și pentru alți actori ai pieței (inclusiv prin implicarea Pactelor de Ocupare etc.) (ex.: prin evidențierea necesităților angajatorilor din anumite sectoare ale economiei naționale). În acest sens, vor fi încurajate acțiuni de colaborare/ dezvoltarea de platforme comune/crearea şi consolidarea de parteneriate cu patronatele, sindicatele, angajatori privaţi, întreprinderi sociale de inserție, furnizori de servicii de ocupare şi formare profesională, agenţii pentru muncă temporară etc., pentru a creşte ocuparea forţei de muncă, precum şi oportunităţile profesionale şi legăturile cu piaţa muncii, cu accent pe persoanele cu nivel redus de educație și persoanele aparținând grupurilor vulnerabile. Dezvoltarea și implementarea de modele locale/regionale de ocupare a forței de muncă cu angajatorii, autorităţile locale şi persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, alţi actori 114

120 relevanţi pe piaţa forţei de muncă în vederea reducerii disparităţilor regionale prin promovarea mobilităţii geografice şi profesionale, servicii flexibile şi individualizate bazate pe cerere; Îmbunătățirea portalului on-line de locuri de muncă astfel încât să conțină date relevante și suficiente pentru susținerea activităților de sprijin individual pentru ocuparea posturilor vacante, consolidarea registrului și stabilirea de obiective clare pentru completarea datelor din portal atât în ceea ce privește persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, cât și în ceea ce privește posturile vacante. Înregistrarea în evidențele SPO a persoanelor care se află în căutarea unui loc de muncă de ex. a tinerilor din categoria NEETs, a persoanelor de etnie romă, a celor din mediul rural etc.; Dezvoltarea cardului profesional în vederea implementării unei clasificări a competențelor și a realizării medierii automate pe baza competențelor; Elaborarea/ dezvoltarea unui catalog integrat de servicii furnizate clienților prin care să se asigure monitorizarea serviciilor finanțate atât prin FSE, cât și din bugetul propriu; Dezvoltarea activităților SPO dedicate angajatorilor cu scopul de a crește rata ocupării posturilor vacante; oferirea de suport pentru ocuparea posturilor vacante; elaborarea unei strategii de marketing; Elaborarea unui model de profilare și segmentare al clienților care să ghideze furnizarea serviciilor și a măsurilor oferite de SPO; Acțiuni de creștere a capacității personalului din instituțiile de ocupare a forței de muncă care ar putea viza: analiza nevoilor de competențe, abilități, cunoștințe pentru personalul din instituțiile de ocupare a forței de muncă pentru a asigura furnizarea unor servicii de calitate atât persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, cât și angajatorilor; Dezvoltarea și furnizarea de acțiuni de formare în funcție de nevoile identificate, inclusiv prin schimb de bune practici/ învățare reciprocă cu alte State Membre (ar putea implica activități de inovare și/sau de cooperare transnațională) în vederea perfecționării și adaptării practicii naționale privind furnizarea serviciilor specifice; Asigurarea suportului material și tehnic necesar derulării în condiții optime a activității SPO. Beneficiari potenţiali MMFPSPV/ instituţii ale SPO/ instituţii ale SPO în parteneriat cu parteneri sociali/ alte entități relevante. Obiectivul specific Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe/competențe/aptitudini aferente sectoarelor economice/domeniilor identificate conform SNC şi SNCDI ale angajaților Acest obiectiv specific vizează angajații prin următoarele acțiuni: Participarea angajaților la programe de formare profesională (cursuri de calificare de nivel 2-4 conform Cadrului Național al Calificărilor, cursuri de scurtă durată, de specializare și perfecționare etc.) în concordanță cu cerințele locurilor de muncă din sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI; 115

121 Evaluare/ validare și certificare pentru recunoașterea competențelor aferente cerințelor locurilor de muncă din sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI; Stimularea angajatorilor pentru organizarea de programe de învățare la locul de muncă. Potențiali beneficiari: Angajatori (cu activitate prezentă/ viitoare în domeniile/ sectoarele economice identificate conform SNC şi SNCDI). Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei Suma alocată totală: Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care Euro rezerva de performanță Euro pentru Regiunea București-Ilfov din care Euro rezerva de performanță Axa Prioritară 4 va viza toate regiunile, inclusiv regiunea Bucureşti-Ilfov, eligibilă în cadrul obiectivului de competitivitate. Această abordare a fost aleasă datorită naturii specifice a intervenţiilor prevăzute, care se orientează, pe de-o parte, către cadrul general, prin conceperea şi implementarea strategiilor la nivel naţional, şi, pe de altă parte, către specificul de la nivel local, în funcţie de nevoile comunităţilor şi grupurilor sprijinite, fără condiţionări legate de distribuţia regională a teritoriului. Intervențiile din cadrul acestei PI îşi propun atingerea a patru obiective specifice: reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, din comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității roma, prin implementarea de măsuri integrate; reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, din comunitățile marginalizate (non roma), prin implementarea de măsuri integrate; îmbunătățirea alfabetizării digitale a populației din comunități dezavantajate prin susținerea procesului de formare în cadrul rețelei PAPI (eincluziune); reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile care au depăşit situaţia de vulnerabilitate prin furnizarea unor servicii sociale/medicale/socio-profesionale/formare profesională etc. adecvate nevoilor specifice în vederea integrării socio-profesionale. Obiectivul specific 4.1. Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității roma (acele comunități în care populația aparținând minorității roma reprezintă minim 10% din totalul populației la nivelul comunității), prin implementarea de măsuri integrate. 116

122 În vederea atingerii OS 4.1 vor fi susţinute din FSE proiecte integrate (ex. educație/formare profesională, ocupare, activități sociale/furnizare de servicii sociale/reabilitare locuințe/spații publice/voluntariat etc) care vor include acțiuni care să vizeze nevoile specifice ale comunității marginalizate, selectate din următoarele tipuri de acţiuni orientative: Realizarea de analize complexe la nivel de comunitate (non-clld) care să evidențieze nevoile locale, potențialul de dezvoltare, inclusiv al mediului de afaceri local, profile de resurse umane și competențe, cererea locală/ a zonelor învecinate de pe piața forței de muncă, identificarea de soluții viabile care să urmărească incluziunea socială a comunităților vulnerabile, precum şi implementarea planurilor de acțiune subsecvente; Acțiuni de facilitare și mediere pentru identificarea și consolidarea de parteneriate pentru rezolvarea problemelor comunității printr-o abordare participativă; Sprijin pentru creşterea accesului și participării la educaţia timpurie/învățământ primar și secundar şi reducerea părăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate (ex. costuri de transport şi masă, materiale educaţionale, accesul la servicii medicale şi sociale, măsuri de prevenție, măsuri de acompaniere, adaptate nevoilor și specificului comunităţii etc.); Realizarea de analize complexe la nivel de comunitate (non-clld) care să evidențieze nevoile locale, potențialul de dezvoltare, inclusiv al mediului de afaceri local, profile de resurse umane și competențe, cererea locală/a zonelor învecinate de pe piața forței de muncă, identificarea de soluții viabile care să urmărească incluziunea socială a comunităților vulnerabile, precum şi implementarea planurilor de acțiune subsecvente; Acțiuni de facilitare și mediere pentru identificarea și consolidarea de parteneriate pentru rezolvarea problemelor comunității printr-o abordare participativă; Sprijin pentru creşterea accesului și participării la educaţia timpurie/învățământ primar și secundar şi reducerea părăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate (ex. costuri de transport şi masă, materiale educaţionale, accesul la servicii medicale şi sociale, măsuri de prevenție, măsuri de acompaniere, adaptate nevoilor și specificului comunităţii etc.); Sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe piața muncii, precum și pentru participarea la programe de ucenicie și stagii a persoanelor din cadrul comunităților marginalizate, inclusiv prin măsuri de acompaniere și alte tipuri de intervenții identificate ca fiind necesare; Furnizarea de servicii integrate pentru copii, tineri, adulți/ părinți etc (ex. măsuri active de ocupare, formare profesională, de inserție socio-profesională, servicii sociale/ medicale, consiliere psihologică etc.) prin intermediul centrelor multi-funcționale/punctelor unice de acces la servicii/one-stop shop sau/și prin implicarea specialiștilor de la nivelul rețelei teritoriale a SPO sau a celor de la nivelul serviciilor publice de asistență socială; Susţinerea antreprenoriatului în cadrul comunităţii, inclusiv a ocupării pe cont-propriu, în vederea creării de noi locuri de muncă, prin acordarea de micro-granturi, precum și a serviciilor de consiliere/consultanță formare profesională antreprenorială şi alte forme de sprijin (de exemplu, mentorat) atât în faza de înființare a afacerii, cât și post înființare. 117

123 Sprijinirea ocupării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile în cadrul întreprinderilor sociale de inserție; Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii sociale/furnizarea de servicii în cadrul centrelor comunitare integrate medico-sociale. O atenție deosebită va fi acordată încurajării abordărilor inovative în furnizarea acestor servicii, cum ar fi: o Vouchere pentru beneficiarii de servicii sociale/beneficii de asistență socială; o Furnizarea serviciilor sociale prin promovarea utilizării forței de muncă de la nivelul comunității (inclusiv prin scheme de ucenicie); o Furnizarea de servicii de către echipe mobile multi-funcționale; o Experimentarea unor noi relații de tip contractual între autoritățile locale și/sau furnizorii privați de servicii şi partenerii comunitari; o Pachet minim social de servicii destinat prevenirii separării copilului de familia sa. Campanii de informare şi conştientizare/acţiuni specifice în domeniul combaterii discriminării, precum și pentru implicarea activă și/sau voluntariatul membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea. Potențiali beneficiari: Autoritățile publice locale şi centrale cu responsabilităţi în domeniu, în parteneriat cu actori cu expertiză relevantă pentru acțiunile selectate; ONG-uri în parteneriat cu actori cu expertiză relevantă pentru acțiunile selectate; Administratorii schemelor de tip grant global. Obiectivul specific 4.2. Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate (non-roma), prin implementarea de măsuri integrate. În vederea atingerii OS 4.2 vor fi susţinute din FSE proiecte integrate (ex. educație /formare profesională, ocupare, activități sociale/furnizare de servicii sociale/reabilitare locuințe/spații publice/voluntariat etc.) care vor include acțiuni care să vizeze nevoile specifice ale comunității marginalizate, selectate din următoarele tipuri de acţiuni orientative: Realizarea de analize complexe la nivel de comunitate (non-clld) care să evidențieze nevoile locale, potențialul de dezvoltare, inclusiv al mediului de afaceri local, profile de resurse umane și competențe, cererea locală/a zonelor învecinate de pe piața forței de muncă, identificarea de soluții viabile care să urmărească incluziunea socială a comunităților vulnerabile, precum şi implementarea planurilor de acțiune subsecvente; Acțiuni de facilitare și mediere pentru identificarea și consolidarea de parteneriate pentru rezolvarea problemelor comunității printr-o abordare participativă; Sprijin pentru creşterea accesului și participării la educaţia timpurie/învățământ primar și secundar şi reducerea părăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate, (ex. costuri de transport şi masă, materiale educaţionale, accesul la servicii medicale şi sociale, măsuri de prevenție, măsuri de acompaniere, adaptate nevoilor și specificului comunităţii etc.); 118

124 Realizarea de analize complexe la nivel de comunitate (non-clld) care să evidențieze nevoile locale, potențialul de dezvoltare, inclusiv al mediului de afaceri local, profile de resurse umane și competențe, cererea locală/a zonelor învecinate de pe piața forței de muncă, identificarea de soluții viabile care să urmărească incluziunea socială a comunităților vulnerabile, precum şi implementarea planurilor de acțiune subsecvente; Acțiuni de facilitare și mediere pentru identificarea și consolidarea de parteneriate pentru rezolvarea problemelor comunității printr-o abordare participativă; Sprijin pentru creşterea accesului și participării la educaţia timpurie/învățământ primar și secundar şi reducerea părăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate, (ex. costuri de transport şi masă, materiale educaţionale, accesul la servicii medicale şi sociale, măsuri de prevenție, măsuri de acompaniere, adaptate nevoilor și specificului comunităţii etc.); Sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe piața muncii, precum și pentru participarea la programe de ucenicie și stagii a persoanelor din cadrul comunităților marginalizate, inclusiv prin măsuri de acompaniere și alte tipuri de intervenții identificate ca fiind necesare; Furnizarea de servicii integrate pentru copii, tineri, adulți/ părinți etc (ex. măsuri active de ocupare, formare profesională, de inserție socio-profesională, servicii sociale/medicale, consiliere psihologică etc.) prin intermediul centrelor multi-funcționale/punctelor unice de acces la servicii/one-stop shop sau/și prin implicarea specialiștilor de la nivelul rețelei teritoriale a SPO sau a celor de la nivelul serviciilor publice de asistență socială; Susţinerea antreprenoriatului în cadrul comunităţii, inclusiv a ocupării pe cont-propriu, în vederea creării de noi locuri de muncă, prin acordarea de micro-granturi, precum și a serviciilor de consiliere/consultanță formare profesională antreprenorială şi alte forme de sprijin (de exemplu, mentorat) atât în faza de înființare a afacerii, cât și post înființare. Sprijinirea ocupării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile în cadrul întreprinderilor sociale de inserție; Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii sociale/ furnizarea de servicii în cadrul centrelor comunitare integrate medico-sociale. O atenție deosebită va fi acordată încurajării abordărilor inovative în furnizarea acestor servicii, cum ar fi: o Vouchere pentru beneficiarii de servicii sociale/beneficii de asistenţă socială; o Furnizarea serviciilor sociale prin promovarea utilizării forței de muncă de la nivelul comunității (inclusiv prin scheme de ucenicie); o Furnizarea de servicii de către echipe mobile multi-funcționale; o Experimentarea unor noi relații de tip contractual între autoritățile locale și/sau furnizorii privați de servicii şi partenerii comunitari; o Pachet minim social de servicii destinat prevenirii separării copilului de familia sa. Campanii de informare şi conştientizare/acţiuni specifice în domeniul combaterii discriminării, precum și pentru implicarea activă/voluntariatul membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea. 119

125 Potențiali beneficiari: Autoritățile publice locale şi centrale cu responsabilităţi în domeniu, în parteneriat cu actori cu expertiză relevantă pentru acțiunile selectate; ONG-uri în parteneriat cu actori cu expertiză relevantă pentru acțiunile selectate; Administratorii schemelor de tip grant global. Obiectivul specific 4.3. Îmbunătățirea alfabetizării digitale a populației din comunitățile dezavantajate prin susținerea procesului de formare în cadrul rețelei PAPI (e-incluziune). În vederea atingerii OS 4.3 vor fi susţinute din FSE următoarele tipuri de acţiuni orientative: Furnizarea de programe de formare profesională continuă a grupurilor dezavantajate, programe de certificare competențe TIC etc. Furnizarea de programe de formare formatori. Punctele de Acces Public la Internet - PAPI (atât existente cât și cele care vor fi înființate urmare a finanțării asigurate prin POCU) vor deveni centre de cunoaştere comunitară, centre de resurse pentru dezvoltarea de noi proiecte, implementare, monitorizare şi evaluare, care oferă o gamă diversificată de servicii electronice şi acces rapid către surse multiple de informaţie etc. Potențiali beneficiari: Autoritățile publice centrale cu responsabilități în domeniu/autoritățile publice centrale cu responsabilități în domeniu în parteneriat cu actorii relevanți pentru acțiunile selectate (ex MCSI/ MMFPSPV). Obiectivul specific 4.4. Reducerea numărului de persoane aparținând grupurilor vulnerabile prin furnizarea unor servicii sociale/medicale/socio-profesionale/de formare profesională adecvate nevoilor specifice. În vederea atingerii OS 4.4 vor fi susţinute din FSE următoarele tipuri de acţiuni orientative, în funcție de nevoile specifice: Persoanele fără adăpost Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii/accesului la servicii integrate (ex. cazare temporară, servicii psiho-socio-medicale, continuarea/reintegrarea în sistemul de educație, furnizarea de măsuri active de ocupare, consiliere, formare, reinserție/acompaniere socioprofesională în vederea inserției/reinserției socio-profesionale, măsuri de acompaniament etc.) destinate persoanelor fără adăpost, în concordanţă cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de soluții inovatoare în furnizarea serviciilor de bază. Persoanele care suferă de forme de dependență (alcool, substanțe interzise, etc.) Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii/accesului la servicii integrate (ex. tratament medical de post-cură; tratamentul bolilor asociate consumului de droguri/alcool; psihoterapie individuală şi de grup; consiliere familială; informarea familiei şi persoanei dependente cu privire la fenomenul dependenţei şi riscurilor asociate consumului de droguri/alcool; medierea cu instituţiile implicate în reintegrarea socială a persoanei 120

126 dependente, continuarea/reintegrarea în sistemul de educație, consiliere şcolară şi vocaţională, orientare profesională; furnizarea de măsuri active de ocupare, consiliere, formare, reinserție/acompaniere socio-profesională în vederea inserției/reinserției socioprofesionale etc.) destinate persoanelor care suferă de forme de dependență (alcool, substanțe interzise etc.) în concordanţă cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de soluții inovatoare în furnizarea serviciilor de bază. Campanii de informare şi conştientizare privind serviciile care pot fi accesate, precum şi acţiuni specifice pentru creşterea responsabilităţii sociale şi promovarea inițiativelor de voluntariat. Victime ale violenței domestice Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii/accesului la servicii integrate (ex. cazare temporară, servicii de consiliere psiho-socio-medicală, consiliere juridică, continuarea/ reintegrarea în sistemul de educație, furnizarea de măsuri active de ocupare, consiliere, formare, reinserție/acompaniere socio-profesională în vederea inserției/reinserției socioprofesionale, măsuri de acompaniament etc.) destinate victimelor violenței domestice, în concordanţă cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de soluții inovatoare în furnizarea serviciilor de bază. Campanii de informare, conștientizare și sensibilizare a opiniei publice privind prevenirea și combaterea violenței în familie, precum şi acţiuni specifice pentru creşterea responsabilităţii sociale şi promovarea inițiativelor de voluntariat. Victime ale traficului de ființe umane Identificarea victimelor traficului de ființe umane. Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii/accesului la servicii integrate (ex. cazare temporară inclusiv în centre de suport, servicii de consiliere psiho-socio-medicală, consiliere juridică, continuarea/reintegrarea în sistemul de educație, furnizarea de măsuri active de ocupare, consiliere, formare, reinserție/acompaniere socio-profesională în vederea inserției/reinsertiei socio-profesionale, măsuri de acompaniament, etc.) în concordanţă cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de soluții inovatoare în furnizarea serviciilor de bază. Campanii de informare, conștientizare și sensibilizare privind prevenirea, responsabilizarea grupurilor cu risc și combaterea traficului de ființe umane. Persoanele private de libertate sau aflate în perioada de probațiune, foștii deținuți Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii/accesului la servicii integrate (ex. servicii de consiliere psiho-socio, consiliere juridică, continuarea/reintegrarea în sistemul de educatie, furnizarea de măsuri active de ocupare, consiliere, formare, reinserție/acompaniere socioprofesională în vederea inserției/reinserției socio-profesionale, măsuri de acompaniament etc.) în concordanţă cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de soluții inovatoare în furnizarea serviciilor de bază. Campanii de informare, conștientizare și sensibilizare privind reintegrarea în societate a acestora. 121

127 Persoanele vârstnice şi persoanele cu dizabilităţi aflate în situaţii de dependenţă sau în risc de excluziune socială Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii/accesului la servicii integrate (ex. consiliere, servicii psiho-socio-medicale, consiliere profesională, formare, continuarea/reîntoarcerea în educație, în special pentru persoanele cu dizabilități sau în situații de dependență, măsuri de acompaniament, etc.) în concordanță cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de soluții inovatoare în furnizarea serviciilor de bază. Potențiali beneficiari: Autoritățile centrale şi locale cu responsabilități în domeniu, în parteneriat cu actorii sociali relevanți; ONG-uri acreditate ca furnizori de servicii/furnizori de servicii sociale/de ocupare a forței de muncă; Administratorii schemelor de tip grant global. Obiectivul specific 4.5. Creşterea calităţii sistemului de asistenţă socială prin introducerea de instrumente/proceduri/mecanisme etc. şi prin îmbunătățirea nivelului de competențe al profesioniștilor din sistem În vederea atingerii OS 4.5 vor fi susţinute următoarele tipuri de activități: Dezvoltarea mecanismului de identificare a nevoilor individuale ale persoanelor vulnerabile cu nevoi speciale (persoane singure în situație de dependență) și măsuri/proceduri de intervenție. Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare și evaluare a nevoilor de servicii sociale la nivel local (inclusiv existența unor liste de așteptare în format electronic). Elaborarea instrumentelor standard de intervenţie integrată, scheme de parcurs/de intervenţie pentru beneficiarii de servicii integrate (sociale, medicale, de ocupare, de educaţie, etc.) la nivel comunitar, în vederea incluziunii sociale, obligaţia realizării echipei interdisciplinare şi interinstituţionale. Consolidarea capacităţilor de colectare a datelor, analiză şi prognoză, etc., în domeniul asistenţei/incluziunii sociale, inclusiv cele care vizează managementul proceselor de dezinstituționalizare. Activităţi de formare, calificare şi consiliere pentru personalul din instituțiile de asistență socială, precum și al furnizorilor de servicii sociale, inclusiv activităţi de schimb de experienţă (posibil în contextul cooperării trans-naţionale). Potențiali beneficiari: Autorități publice (centrale și locale) cu responsabilități în domeniul asistenței sociale; Furnizori de servicii sociale; ONG-uri acreditate ca furnizori de servicii sociale; Institute de cercetare și universități. Obiectivul specific 4.6. Creșterea numărului de persoane care beneficiază de servicii de asistență socială la nivelul comunității 122

128 În vederea atingerii OS 4.6 vor fi susţinute următoarele tipuri de activități: Sprijin pentru consolidarea reţelei publice de asistenţă socială comunitară prin furnizarea de servicii sociale adaptate nevoilor populaţiei prin asigurarea resurselor umane adecvate, inclusiv prin furnizarea de programe de formare, participare la schimburi de experienţă/schimburi de bune practici etc., inclusiv în contextul acţiunilor de cooperare transnaţională. Potențiali beneficiari: Autorități publice (centrale și locale) cu responsabilități în domeniul asistenței sociale; Furnizori de servicii sociale; ONG-uri acreditate ca furnizori de servicii sociale; Institute de cercetare și universități. Obiectivul specific 4.7. Creșterea utilizării/aplicării de soluții TIC (e-asistență socială, serviciile electronice etc.) în furnizarea serviciilor sociale În vederea atingerii OS 4.7 vor fi susţinute următoarele tipuri de activități: Sprijin pentru operaționalizarea aplicării de soluții TIC: e-asistență socială, serviciile electronice etc. (ex. schimb de bune practici/ furnizarea programelor de formare necesare pentru personalul implicat în utilizarea noilor echipamente și tehnologii, elaborarea de instrumente concepute în domeniul asistenţei sociale care să contribuie la monitorizarea adecvată a serviciilor oferite în teritoriu şi, implicit, a performanţelor generale ale programelor și proiectelor derulate/ în sectorul social în baza valorificării experienţei altor SM în contextul cooperării transnaționale). Dezvoltarea unei metodologii integrate de management al cazurilor prin utilizarea TIC. Potențiali beneficiari: Autorități publice (centrale și locale) cu responsabilități în domeniul asistenței sociale; Furnizori de servicii sociale; ONG-uri acreditate ca furnizori de servicii sociale; Institute de cercetare și universități. Obiectivul specific 4.8. Îmbunătățirea nivelului de competențe al profesioniștilor din sectorul medical. În vederea atingerii OS 4.8 vor fi susţinute următoarele tipuri de activități: Sprijin pentru creşterea capacităţii tehnice a personalului implicat în implementarea programelor prioritare de sănătate la nivel naţionalşi local (nivel regional, județean) (ex. medici, asistenţi, alt personal relevant implicat în asigurarea calităţii serviciilor etc.) prin furnizarea de programe de formare, participare la schimburi de experienţă/ schimburi de bune practici, inclusiv în contextul acţiunilor de cooperare transnaţionale. Sprijin pentru creşterea capacităţii tehnice a profesioniştilor din specialităţile de sănătate publică din autorităţile de sănătate publică, institutele şi instituţiile medicale, a celor ce contribuie direct sau indirect la asigurarea calităţii serviciilor esenţiale, prin furnizarea de 123

129 programe de formare, participare la schimburi de experienţă/ schimburi de bune practici, precum și pentru dezvoltarea şi implementarea de instrumente, soluţii sau mecanisme de evaluare a nevoilor şi/sau a performanţei serviciilor la nivel de furnizor. Potențiali beneficiari: Ministerul Sănătății/autorități publice (inclusiv cele din autorităţile de sănătate publică, institutele şi instituţiile medicale) singure sau în parteneriat cu actori relevanți (universităţi, ONG-uri, etc.). Administratorii schemelor de tip grant global (posibil a fi utilizate pentru implementarea programelor de screening), în situația în care se optează pentru acest mecanism de implementare. Obiectivul specific 4.9. Creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce pentru principalele patologii. În vederea atingerii OS 4.9 vor fi susţinute următoarele tipuri de activități: Sprijin pentru furnizarea unor servicii preventive/de diagnosticare precoce pentru mamă şi copil, inclusiv prin formarea personalului implicat în îngrijirea gravidei şi copilului (ex. medici, asistente, alt personal relevant), actualizarea cadrului metodologic, monitorizarea, evaluarea nevoilor, în condițiile unui profil defavorabil al mortalității materno-infantile. Sprijin pentru furnizarea unor programe şi servicii de sănătate esenţiale cu o componentă puternic orientată către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce al patologilor prioritare (ex. boli cardio-vasculare, cancer, diabet, BPOC, boli renale cronice, hepatită cronică, tuberculoza, HIV-SIDA etc.), inclusiv prin formarea profesioniştilor implicaţi şi dezvoltarea cadrului metodologic. Intervenţii şi activităţi de informare, educare, conştientizare, comunicare la nivel de individ, grup şi/sau comunitate cu accent pe grupurile vulnerabile, în condițiile în care accesul la servicii depinde de adresabilitatea populaţieişi de gradul de conştientizare al propriilor nevoi legate de sănătate şi de drepturile la servicii de sănătate. Potențiali beneficiari: Ministerul Sănătății/ autorități publice (inclusiv cei din autorităţile de sănătate publică, institutele şi instituţiile medicale) singure sau în parteneriat cu actori relevanți (universităţi, ONG-uri, etc.); Administratorii schemelor de tip grant global (posibil a fi utilizate pentru implementarea programelor de screening), în situația în care se optează pentru acest mecanism de implementare. Obiectivul specific Creșterea numărului de persoane care beneficiază de servicii de asistență medicală la nivelul comunității. În vederea atingerii OS 4.10 vor fi susţinute următoarele tipuri de activități: Sprijin pentru consolidarea reţelei de asistenţă medicală comunitară (asistenţi medicali 124

130 comunitari) prin furnizarea de servicii medicale comunitare adaptate nevoilor populaţiei, inclusiv prin furnizarea de programe de formare adaptate nevoilor acestora. Potențiali beneficiari: Ministerul Sănătății/autorități publice (inclusiv cele din autorităţile de sănătate publică, institutele şi instituţiile medicale) singure sau în parteneriat cu actori relevanți (universităţi, ONG-uri, etc.); Administratorii schemelor de tip grant global (posibil a fi utilizate pentru implementarea programelor de screening), în situația în care se optează pentru acest mecanism de implementare. Obiectivul specific Creșterea utilizării/aplicării de soluții TIC (e-sănătate, telemedicină etc.) în furnizarea serviciilor medicale. În vederea atingerii OS 4.11 vor fi susţinute următoarele tipuri de activități: Sprijin pentru operaționalizarea aplicării de soluții TIC (e-sănătate, telemedicina etc.) în sectorul medical (ex. schimb de bune practici/furnizarea programelor de formare necesare pentru personalul implicat în utilizarea noilor echipamente și tehnologii (sistemul e- sănătate, servicii integrate de asistenţă medicală primară la nivelul comunității cu ajutorul soluţiilor TIC, precum telemedicina etc.), elaborarea de proceduri etc.), inclusiv în baza valorificării experienţei altor SM în contextul cooperării transnaționale. Potențiali beneficiari: Ministerul Sănătății/autorități publice (inclusiv cei din autorităţile de sănătate publică, institutele şi instituţiile medicale) singure sau în parteneriat cu actori relevanți (universităţi, ONG-uri, etc.); Administratorii schemelor de tip grant global (posibil a fi utilizate pentru implementarea programelor de screening), în situația în care se optează pentru acest mecanism de implementare. Obiectivul specific Reducerea numărului de copii și tineri plasați în instituții prin furnizarea de servicii la nivelul comunității În vederea atingerii OS 4.12 vor fi susţinute următoarele tipuri de activități: Furnizarea de servicii integrate de sprijin în vederea asigurării tranziţiei de la servicii de îngrijire instituţionalizate către servicii la nivelul comunităţii, inclusiv în complementaritate cu FEDR/FEADR (ex. pachetul minim social, locuințe protejate, locuinţe sociale, apartamente de tip familial, case de tip familial pentru tinerii de peste 18 ani, servicii de îngrijire la domiciliu, servicii comunitare de sănătate și asistență socială integrate, centre de tip respiro, etc.). O atenţie specială va fi acordată măsurilor de facilitare a integrării pe piața muncii prin furnizarea de servicii de consiliere şi orientare profesională, de formare profesională sau de reîntoarcere în sistemul educaţional etc.; Orice alte măsuri care vin în sprijinul dezinstituționalizării și al furnizării de servicii la nivelul comunității pentru grupurile țintă vizate prin acest obiectiv specific (de ex. implementarea unui pachet minim social, care să cuprindă un pachet de servicii sociale și, 125

131 după caz, venitul minim de inserție, în vederea susținerii prevenirii separării copiilor de propria familie, pachet minim de servicii pentru reintegrarea în familia naturală a copiilor instituționalizați, asistență maternală diversificată, pentru copiii de vârstă mică și pentru copiii cu nevoi speciale, etc.). Potențiali beneficiari: Autorități publice centrale şi locale cu responsabilităţi în domeniu; Furnizori de servicii sociale în condițiile legii; Administratorii schemelor de tip grant global, în situația în care se optează pentru acest mecanism de implementare. Obiectivul specific Creșterea numărului tinerilor care părăsesc sistemul instituționalizat (cu vârsta de până la 18 ani) pregătiți pentru a avea o viață independentă În vederea atingerii OS 4.13 vor fi susţinute următoarele tipuri de activități: Sprijin pentru furnizarea programelor de asistență tinerilor (cu vârsta până în 18 ani sau până la 26 ani dacă urmează programe de educație/ formare) din instituțiile de tip rezidențial în vederea pregătirii pentru a avea o viață independentă prin dezvoltarea de programe complexe și de integrare socio-economică la nivelul comunității, care să promoveze inclusiv cooperarea cu mediul de afaceri local (ex. locuințe protejate, locuinţe sociale, apartamente de tip familial, case de tip familial pentru tinerii de peste 18 ani, servicii de îngrijire la domiciliu, servicii comunitare de sănătate și asistență socială integrate, centre de tip respiro, etc.), inclusiv în complementaritate cu FEDR/FEADR. O atenţie specială va fi acordată măsurilor de facilitare a integrării pe piața muncii prin furnizarea de servicii de consiliere şi orientare profesională, de formare profesională sau de reîntoarcere în sistemul educaţional (inclusiv în programe de tip a doua şansă). Furnizarea de servicii si măsuri preventive și de intervenție timpurie pentru copii în vederea prevenirii separării copilului de familie și a instituționalizării. Potențiali beneficiari: Autorități publice centrale şi locale cu responsabilităţi în domeniu; Furnizori de servicii sociale în condițiile legii; Administratorii schemelor de tip grant global, în situația în care se optează pentru acest mecanism de implementare. Obiectivul specific Creșterea numărului de asistenți maternali și sociali la nivelul comunității În vederea realizării OS 4.14 vor fi susţinute din FSE următoarele tipuri de acţiuni: Sprijin pentru dezvoltarea rețelei de asistenți sociali și a celei asistenți maternali la nivelul comunității, inclusiv prin furnizarea de programe de formare şi de schimb de experienţă; dezvoltarea cu prioritate a asistenței maternale pentru copiii cu dizabilități; sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de plasament familial. Potențiali beneficiari: Autorități publice centrale şi locale cu responsabilităţi în domeniu; 126

132 Furnizori de servicii sociale în condițiile legii; Administratorii schemelor de tip grant global, în situația în care se optează pentru acest mecanism de implementare. Obiectivul specific Reducerea numărului persoanelor vârstnice și a celor cu dizabilități plasate în instituții rezidențiale, prin furnizarea de servicii sociale și medicale la nivelul comunității, inclusiv servicii pe termen lung În vederea realizării OS 4.15 vor fi susţinute din FSE următoarele tipuri de acţiuni: Furnizarea de servicii integrate de sprijin în vederea tranziţiei de la servicii de îngrijire instituţionalizate către servicii la nivelul comunităţii, inclusiv în complementaritate cu FEDR/FEADR (ex. locuințe protejate, locuinţe sociale, apartamente de tip familial, servicii de îngrijire la domiciliu, centre de îngrijire de zi, servicii comunitare de sănătate și asistență socială integrate, centre de tip respiro, etc.). Potențiali beneficiari: Autorități publice centrale şi locale cu responsabilităţi în domeniu; Furnizori de servicii sociale în condițiile legii; Administratorii schemelor de tip grant global, în situația în care se optează pentru acest mecanism de implementare. Obiectivul specific Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă În vederea realizării obiectivului specific 4.16, vor fi susţinute din FSE următoarele tipuri de acţiuni: Sprijin (ex. formare profesională, consiliere, consultanță în domeniul antreprenoriatului, identificarea de piețe de desfacere, dezvoltarea capacității și abilităților în diferite domenii etc.) pentru înfiinţarea de noi întreprinderi sociale și dezvoltarea celor existente, inclusiv acordarea de sprijin financiar sub forma micro-granturilor; Crearea şi consolidarea parteneriatelor cu actorii relevanţi de pe piaţa muncii, din sistemul de învăţământ/de asistenţă medicală/de asistență socială sau din administraţia locală/ centrală în vederea creșterii implicării în furnizarea de servicii pentru grupurile vulnerabile; Crearea unor reţele de sprijin şi de cooperare, stabilirea de parteneriate, pentru diseminarea de bune practici și informații, activităţi de consolidare a capacităţii şi transferul de knowhow cu alte comunităţi şi cu actorii relevanţi la nivel de ţară sau din alte state membre; Accesibilizarea locurilor de muncă în vederea desfăşurării activităţii în cadrul întreprinderilor sociale de inserţie; Dezvoltarea instrumentelor pentru o mai bună cunoaștere a sectorului și îmbunătățirea vizibilității economiei sociale - inclusiv inițiative de promovare a mărcii sociale și de conștientizare a formelor specifice de acțiune ale economiei sociale. Potențiali beneficiari: Entități de economie socială existente/nou înființate; 127

133 Administratorii schemei de grant global (pentru măsurile care vizează acordarea de sume nerambursabile) în situația în care se optează pentru acest mecanism de implementare; În situația utilizării instrumentelor financiare, beneficiarul acțiunii poate fi fondul fondurilor/entitatea implicată în implementarea mecanismului de instrumente financiare. Axa prioritară 5: Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) Suma alocată totală: Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care Euro rezervă de performanță; Euro pentru Regiunea București-Ilfov din care Euro rezervă de performanță. Intervențiile din cadrul acestei priorităţi de investiţii sunt menite să contribuie la: reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate (roma și non-roma) din orașe cu peste locuitori, cu accent pe cele cu populație aparținând minorității Roma, prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC; reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate din zona rurală și orașe cu o populație de până la locuitori prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC. AP 5 va viza toate regiunile, inclusiv regiunea Bucureşti-Ilfov, eligibilă în cadrul obiectivului de competitivitate. Această abordare a fost aleasă datorită naturii specifice a intervenţiilor prevăzute, care se orientează către adaptarea la nivel local, în funcţie de nevoile comunităţilor şi grupurilor sprijinite, fără condiţionări legate de distribuţia regională a teritoriului. Măsurile planificate vor contribui, în principal, la îndeplinirea obiectivului-ţintă asumat în cadrul PNR, acela de reducere cu a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială până în 2020, precum și la obiectivele asumate în domeniul ocupării forței de muncă, educației și al sănătății. Sprijinul acordat va viza, pe de o parte, elaborarea strategiilor de dezvoltare locală (în cazul intervențiilor FSE-FEDR), inclusiv identificarea și dezvoltarea proiectelor relevante pentru soluționarea problemelor comunităților vizate și pe de altă parte, sprijin pentru implementarea efectivă a strategiilor locale (atât în cazul intervențiilor FSE-FEDR, cât și în cazul intervențiilor FSE- FEADR). Intervenţiile susţinute în cadrul acestei priorităţi vor beneficia de sprijin din POCU, cât și din POR (AP 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban), respectiv PNDR (Măsura 19 Dezvoltarea locală a LEADER) şi vor fi puse în aplicare conform metodologiei stabilite conform Secțiunii 8 Coordonarea dintre fonduri, FEADR, FEPAM și alte fonduri naționale și ale uniunii și cele ale BEI. 128

134 Obiectivul specific 5.1. Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate (roma și non-roma) din orașe cu peste locuitori, cu accent pe cele cu populație aparținând minorității roma, prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC. În vederea atingerii acestui obiectiv specific vor fi susţinute din FSE următoarele tipuri de acţiuni: Sprijin pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală (doar pentru intervențiile FSE- FEDR care vizează orașe cu peste locuitori; Activități de dezvoltare comunitară integrată realizarea de analize cuprinzătoare la nivel de comunitate care să evidențieze nevoile locale, potențialul de dezvoltare, inclusiv a mediului de afaceri, profile de resurse umane și competențe, cererea locală/ a zonelor învecinate de pe piața forței de muncă, care să urmărească incluziunea socială a persoanelor/ grupurilor/ comunităților vulnerabile; elaborare de strategii de dezvoltare a comunității și planuri de acțiune/dezvoltare comunitară pentru rezolvarea problemelor comunității printr-o abordare participativă; campanii de conştientizare şi acţiuni specifice pentru creşterea responsabilităţii sociale şi promovarea incluziunii active (inclusiv prin valorizarea modelelor de succes din rândul comunităților țintă prin combaterea tuturor formelor de discriminare şi promovarea egalităţii de şanse); informare, consiliere, formare/ dezvoltare profesională (inclusiv prin schimbul de bune practici, activităţi de consolidare a capacităţii şi transfer de know-how cu alte comunităţi şi cu actori relevanţi la nivel de ţară sau din alte State Membre); Proiecte soft integrate finanțate prin POCU (proiectele de infrastructură vor fi finanțate prin PNDR pentru zona rurală și orașe cu o populație de până la locuitori, respectiv POR pentru orașe cu peste locuitori): o Sprijin pentru creşterea accesului și participării la educaţia timpurie/ învățământ primar și secundar şi reducerea părăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate, (ex. costuri de transport şi masă, materiale educaţionale, accesul la servicii medicale şi sociale, măsuri de prevenție, măsuri de acompaniere, adaptate nevoilor și specificului comunităţii etc.). Sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe piața muncii, precum și pentru participarea la programe de ucenicie și stagii a persoanelor din cadrul comunităților marginalizate, inclusiv prin măsuri de acompaniere și alte tipuri de intervenții identificate ca fiind necesare; Furnizarea de servicii integrate pentru copii, tineri, adulți/ părinți etc (ex. măsuri active de ocupare, formare profesională, de inserție socio- RO 187 RO Prioritate de investiții 9vi - Strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității profesională, servicii sociale/ medicale, consiliere psihologică etc.) prin intermediul centrelor multifuncționale/ punctelor unice de acces la servicii/one-stop shop sau/si prin implicarea specialiștilor de la nivelul rețelei teritoriale a SPO sau a celor de la nivelul serviciilor publice de asistență socială; 129

135 Susţinerea antreprenoriatului în cadrul comunităţii, inclusiv a ocupării pe cont propriu, în vederea creării de noi locuri de muncă, prin acordarea de micro-granturi, precum și a serviciilor de consiliere/ consultanță formare profesională antreprenorială şi alte forme de sprijin (de exemplu, mentorat) atât în faza de înființare a afacerii, cât și post înființare și sprijinirea ocupării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, în cadrul întreprinderilor sociale de inserție; Sprijinirea dezvoltării/ furnizării de servicii sociale/ furnizarea de servicii în cadrul centrelor comunitare integrate medico-sociale. O atenție importantă va fi acordată încurajării abordărilor inovative în furnizarea acestor servicii, cum ar fi: o vouchere pentru beneficiarii de servicii sociale/beneficii de asistenţă socială o furnizarea serviciilor sociale prin promovarea utilizării forței de muncă de la nivelul comunității (inclusiv scheme de ucenicie); o furnizarea de servicii de către echipe mobile multi-funcționale ; o experimentarea unor noi relații de tip contractual între autoritățile locale și/ sau furnizorii privați de servicii sociale şi partenerii comunitari; o pachet minim social de servicii destinat prevenirii separării copilului de familia sa. Campanii de informare şi conştientizare/ acţiuni specifice în domeniul combaterii discriminării, precum și pentru implicarea activă/ voluntariatul membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea Potențiali beneficiari: Autoritățile locale cu responsabilități în domeniu, în parteneriat cu actorii sociali relevanți/ GAL; Furnizori de servicii sociale în condițiile legii; Administratorul/ administratorii schemei/ schemelor de tip grant global în situația în care se optează pentru acest mecanism de implementare. Obiectivul specific 5.2. Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate din zona rurală și orașe cu o populație de până la locuitori prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC. În vederea atingerii acestui obiectiv specific vor fi susţinute din FSE următoarele tipuri de acţiuni: Activități de dezvoltare comunitară integrată realizarea de analize cuprinzătoare la nivel de comunitate care să evidențieze nevoile locale, potențialul de dezvoltare, inclusiv a mediului de afaceri, profile de resurse umane și competențe, cererea locală/ a zonelor învecinate de pe piața forței de muncă, care să urmărească incluziunea socială a persoanelor/ grupurilor/ comunităților vulnerabile; elaborare de strategii de dezvoltare a comunității și planuri de acțiune/dezvoltare comunitară pentru rezolvarea problemelor comunității printr-o abordare participativă; campanii de conştientizare şi acţiuni specifice pentru creşterea responsabilităţii sociale şi promovarea incluziunii active (inclusiv prin valorizarea modelelor de succes din rândul comunităților țintă prin combaterea tuturor 130

136 formelor de discriminare şi promovarea egalităţii de şanse); informare, consiliere, formare/ dezvoltare profesională (inclusiv prin schimbul de bune practici, activităţi de consolidare a capacităţii şi transfer de know-how cu alte comunităţi şi cu actori relevanţi la nivel de ţară sau din alte State Membre); Proiecte soft integrate finanțate prin POCU (proiectele de infrastructură vor fi finanțate prin PNDR pentru zona rurală și orașe cu o populație de până la locuitori, respectiv POR pentru orașe cu peste locuitori); Sprijin pentru creşterea accesului și participării la educaţia timpurie/ învățământ primar și secundar şi reducerea părăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate, (ex. costuri de transport şi masă, materiale educaţionale, accesul la servicii medicale şi sociale, măsuri de prevenție, măsuri de acompaniere, adaptate nevoilor și specificului comunităţii etc.); Sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe piața muncii, precum și pentru participarea la programe de ucenicie și stagii a persoanelor din cadrul comunităților marginalizate, inclusiv prin măsuri de acompaniere și alte tipuri de intervenții identificate ca fiind necesare; Furnizarea de servicii integrate pentru copii, tineri, adulți/ părinți etc (ex. măsuri active de ocupare, formare profesională, de inserție socio-profesională, servicii sociale/medicale, consiliere psihologică etc.) prin intermediul centrelor multi-funcționale/punctelor unice de acces la servicii/one-stop shop sau/și prin implicarea specialiștilor de la nivelul rețelei teritoriale a SPO sau a celor de la nivelul serviciilor publice de asistență socială; Susţinerea antreprenoriatului în cadrul comunităţii, inclusiv a ocupării pe cont propriu, în vederea creării de noi locuri de muncă, prin acordarea de micro-granturi, precum și a serviciilor de consiliere/consultanță formare profesională antreprenorială şi alte forme de sprijin (de exemplu, mentorat) atât în faza de înființare a afacerii, cât și post înființare. Sprijinirea ocupării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, în cadrul întreprinderilor sociale de inserție; Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii sociale/furnizarea de servicii în cadrul centrelor comunitare integrate medico-sociale. O atenție importantă va fi acordată încurajării abordărilor inovative în furnizarea acestor servicii, cum ar fi: o vouchere pentru beneficiarii de servicii sociale/beneficii de asistenţă socială o furnizarea serviciilor sociale prin promovarea utilizării forței de muncă de la nivelul comunității (inclusiv scheme de ucenicie); o furnizarea de servicii de către echipe mobile multifuncționale; o experimentarea unor noi relații de tip contractual între autoritățile locale și/ sau furnizorii privați de servicii sociale şi partenerii comunitari; o pachet minim social de servicii destinat prevenirii separării copilului de familia sa; o Campanii de informare şi conştientizare/ acţiuni specifice în domeniul combaterii discriminării, precum și pentru implicarea activă/ voluntariatul membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea. 131

137 Potențiali beneficiari: Autoritățile locale cu responsabilități în domeniu, în parteneriat cu actorii sociali relevanți/furnizori de servicii sociale în condițiile legii; Administratorul/ Administratorii schemei/ schemelor de tip grant global în situația în care se optează pentru acest mecanism de implementare. Axa prioritară 6: Educație și competențe Suma alocată totală : Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care Euro rezervă de performanță; Euro pentru Regiunea București-Ilfov din care Euro rezervă de performanță. AP 6 va viza toate regiunile, inclusiv regiunea Bucureşti-Ilfov, eligibilă în cadrul obiectivului de competitivitate. Această abordare a fost aleasă datorită naturii specifice a intervenţiilor prevăzute, care se orientează, către adaptarea la nivel local, în funcţie de nevoile comunităţilor şi a grupurilor sprijinite, fără condiţionări legate de distribuţia regională a teritoriului. O astfel de abordare creşte eficienţa şi eficacitatea politicii de coeziune prin utilizarea unei abordări unitare şi prin orientarea fondurilor către comunităţile cu cele mai mari nevoi şi, în acelaşi timp, contribuie la satisfacerea cerinţelor privind concentrarea tematică asociate utilizării fondurilor UE, după cum este prevăzut în regulamentele UE aplicabile. Acțiunile aferente acestei Priorități de Investiții vor viza OS În vederea îndeplinirii OS 6.2. vor fi finanțate prin FSE următoarele tipuri de acţiuni: Sprijinirea participării la învăţământul ante-preșcolar și preșcolar în special a grupurilor cu risc de PTS, cu accent pe copiii aparținând minorității roma și a celor din mediul rural. În vederea îndeplinirii OS 6.3. vor fi finanţate prin FSE următoarele tipuri de acţiuni: Activități menite să reducă riscul de PTS pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile, cu accent pe elevii aparținând minorității roma și elevi din mediul rural/ comunitățile dezavantajate socio-economic; Activităţi suport menite să conducă la creșterea calității educaţiei obligatorii. În vederea îndeplinirii OS 6.4. vor fi finanţate prin FSE următoarele tipuri de acţiuni: Activități menite să readucă în sistemul de educație și formare tineri și adulți care nu și-au finalizat educația obligatorie. În vederea îndeplinirii OS 6.5. vor fi finanţate prin FSE următoarele tipuri de acţiuni: Reformarea/validarea/pilotarea curriculumului naţional şcolar obligatoriu (inclusiv pentru învățământul special și învățământul de tip a doua șansă) în vederea orientării pe formarea de competențe cheie şi pe nevoile de dezvoltare ale elevilor pentru învăţământul primar şi secundar, inclusiv prin utilizarea de soluţii digitale/de tip TIC; Dezvoltarea/pilotarea ofertelor curriculare la decizia școlii (CDS) care sprijină achiziția competențelor cheie ale elevilor din învățământul obligatoriu; 132

138 Elaborarea de materiale didactice care sprijină implementarea curriculumului revizuit (ghiduri, resurse educaționale pentru elevi și cadre didactice), în special cele de tipul resurselor educaționale deschise; Realizarea de studii tematice privind aplicarea curriculumului revizuit și achizițiile competențelor cheie cu focalizare pe copiii și tinerii din minoritatea roma, copii din medii dezavantajate socio-economic, din mediul rural și copii/tineri cu dizabilități. În vederea îndeplinirii OS 6.6. vor fi finanţate prin FSE următoarele tipuri de acţiuni: Perfecționarea profesională specializată pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar în vederea extinderii unor practici manageriale noi, a utilizării TIC în procesul de predare, a promovării unor servicii educaţionale de calitate orientate pe nevoile elevilor, a furnizării unor programe de calitate pentru educația timpurie, pentru prevenirea și reducerea timpurie a părăsirii școlii, a utilizării metodelor activ-participative de educaţie bazate pe noul curriculum centrat pe competenţe cheie şi pe nevoile elevilor, în special în cazul personalului care lucrează cu copiii aparținând grupurilor vulnerabile, inclusiv copii aparținând minorității roma, copii cu nevoi speciale, copii din comunitățile dezavantajate socioeconomic; Evaluarea și validarea competențelor obținute de cadrele didactice/ personalul de sprijin prin rute alternative de formare; Promovarea unor măsuri integrate de mobilitate pentru personalul didactic (de exemplu, cu programul Erasmus +). Sunt avute în vedere intervenții care valorifică rezultatele mobilităților anterioare ale personalului didactic (susținute din ERASMUS+) în vederea completării perfecționării continue a acestuia în relație cu domeniile de formare stabilite în cadrul AP6, în cadrul PI; Alte măsuri care vin în sprijinul îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite în cadrul acestei PI (ex activități de formare care promovează incluziunea, activități de formare în aria elaborării de resurse educaționale deschise pentru facilitarea implementării curriculumului revizuit, activități de formare pentru echipele manageriale în aria monitorizării impactului măsurilor privind creșterea accesului la educație etc). Obiectivul specific 6.1. Creșterea numărului de tineri NEETs șomeri cu vârsta între ani, înregistrați la SPO care se reîntorc în educație în programe de tip a doua șansă, inclusiv în programe de formare profesională inițială În vederea atingerii acestui obiectiv specific vor fi susţinute din FSE următoarele tipuri de activități: Reintegrarea în cadrul sistemului de învățământ în vederea completării/finalizării studiilor prin măsuri de tip a doua șansă, inclusiv prin participarea la programe de formare profesională inițială; Alte măsuri care vin în sprijinul îndeplinirii obiectivului specific stabilit în cadrul acestei PI (ex. consiliere și orientare adresate tinerilor NEETs șomeri și părinților cu scopul de a crește nivelul de conștientizare a avantajelor participării la programe de tip a doua șansă, 133

139 măsuri care promovează educația interculturală, stima de sine, abordări didactice adaptate categoriilor dezavantajate, implicarea mediatorului școlar, sprijin individualizat pentru prevenirea absenteismului și abandonului, inclusiv prin activități de cooperare transnațională și transfer de bune practici, măsuri de acompaniament etc.). Asigurarea resurselor umane calificate roma pentru învățământul preșcolar, inclusiv prin încurajarea mobilităţii personalului didactic prin scheme de mobilitate profesională, asigurarea unor programe de mentorat. Potențiali beneficiari: Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS); Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV); Agenţii, structuri subordonate sau aflate în coordonarea MEN/MMFPSPV şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul formării profesionale; Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic; Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi structurile teritoriale ale acesteia cu personalitate juridică; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; Organizaţii sindicale; Patronate; Asociaţii profesionale; Furnizori de servicii de consiliere și orientare profesională/ pentru carieră; Furnizori de servicii de ocupare; Camere de comerț, industrie și agricultură; ONG-uri. Obiectivul specific 6.2. Creșterea participării la învățământul ante-preșcolar și preșcolar, în special a grupurilor cu risc de părăsire timpurie a școlii, cu accent pe copiii aparținând minorității roma și a celor din mediul rural În vederea atingerii acestui obiectiv specific vor fi susţinute din FSE următoarele tipuri de activități: Sprijinirea participării la învăţământul ante-preșcolar și preșcolar în special a grupurilor cu risc de părăsire timpurie a școlii, cu accent pe copiii aparținând minorității roma și a celor din mediul rural prin: Învățământul ante-preșcolar o Sprijinirea participării la învăţământul ante-preșcolar, furnizarea de servicii de informare și consiliere a părinţilor, programe de educație parentală, inclusiv măsuri de acompaniere și de asigurare de sprijin financiar; o Asigurarea resurselor umane calificate pentruînvățământul ante-preșcolar, inclusiv prin încurajarea mobilităţii personalului didactic prin scheme de mobilitate profesională, asigurarea unor programe de mentorat; o Asigurarea/dezvoltarea și utilizarea de noi servicii şi materiale de învăţare pentru copiii din învățământul ante-preșcolar, în special pentru copiii aparținând minorității roma și 134

140 copiii cu dizabilități; o Promovare de bune practici în aria facilitării accesului la ECEC, valorificând rezultatele unor proiecte/programe iniţiate/dezvoltate în parteneriat, inclusiv la nivel transnațional; o Dezvoltarea unui cadru instituţional coerent pentru educaţia şi îngrijirea copiilor antepreşcolari (cadrul de management instituţional, asigurarea calităţii la nivel de sistem şi furnizori de servicii, cadrul curricular naţional, promovare de bune practici educaţionale pentru ECEC etc.). Învățământul preșcolar o Sprijinirea participării la învăţământul preșcolar, furnizarea de servicii de informare și consiliere a părinţilor, programe de educație parentală, inclusiv măsuri de acompaniere și de asigurare de sprijin financiar; o Asigurarea resurselor umane calificate minorității roma pentru învățământul preșcolar, inclusiv prin încurajarea mobilităţii personalului didactic prin scheme de mobilitate profesională, asigurarea unor programe de mentorat; o Asigurarea/dezvoltarea și utilizarea de noi servicii şi materiale de învăţare pentru copiii din învățământul preșcolar, în special pentru copiii aparținând minorității roma și copiii cu dizabilități, inclusiv prin încurajarea utilizării TIC; o Promovare de bune practici în aria facilitării participării la învățământul preșcolar, valorificând rezultatele unor proiecte/programe iniţiate/dezvoltate anterior/ în parteneriat, inclusiv la nivel transnațional (ex. Comenius, e-twinning, etc). Potențiali beneficiari: MECS și agenții, structuri/ alte organisme aflate în subordinea/ coordonarea MECS și alte organisme publice cu atribuții în domeniul educației și formării profesionale, inclusiv asigurarea calității în învățământul preuniversitar; Instituții de învățământ (ISCED 0) acreditate, publice și private, din rețeaua școlară națională; Furnizori de servicii de orientare, consiliere, mediere școlară și servicii alternative, publici și privați; Parteneri sociali din învățământul preuniversitar (ex. organizații sindicale); Instituții de cult și asociații religioase; Instituții/ agenții guvernamentale cu atribuții în domeniul incluziunii sociale. Autoritățile publice locale cu atribuții în domeniul educației de nivel preuniversitar; ONG-uri. Obiectivul specific 6.3. Reducerea părăsirii timpurii a școlii prin măsuri integrate de prevenire și de asigurare a oportunităților egale pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile, cu accent pe elevii aparținând minorității roma și elevii din mediul rural/ comunitățile dezavantajate socio-economic În vederea îndeplinirii OS 6.2. vor fi finanţate prin FSE următoarele tipuri de acţiuni: Activități menite să reducă riscul de PTS pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile, cu accent pe elevii aparținând minorității roma și elevi din mediul rural/ comunitățile 135

141 dezavantajate socio-economic, astfel: o Promovarea măsurilor integrate de prevenire (inclusiv prin acordarea de burse de studii), inclusiv prin programe de tip zone prioritare de educație, informare, consiliere şi mentorat destinate elevilor cu risc de părăsire timpurie a școlii, cât şi părinţilor acestora, programe de tip școală după școală, programe care promovează activitățile extra-curriculare cu accent pe dobândirea de competenţe cheie, măsuri care vizează desegregarea școlară, acțiuni care contribuie la creșterea stimei de sine, educație interculturală etc.; o Măsuri de asigurare a oportunităților egale pentru copiii cu risc de abandon școlar, în special prin programe de sprijin individualizat și adaptare curriculară, formarea cadrelor didactice în aria dezvoltării de măsuri de prevenire a absenteismului și abandonului școlar pentru copiii cu risc ridicat de abandon, dezvoltare de resurse şi materiale noi de învăţare; o Formarea echipelor manageriale de la nivelul școlilor în domeniul elaborării și monitorizării strategiilor locale de prevenire (ex. identificare timpurie a riscului de abandon, planuri de remediere individualizate, dezvoltarea de activități extracurriculare la nivel de școală, dezvoltarea de parteneriate la nivel local, utilizarea indicatorilor de monitorizare etc); o Dezvoltarea de mecanisme de prevenire și monitorizare a segregării în școli. Activităţi suport menite să conducă la creșterea calității educaţiei obligatorii: o Studii/ analize cu valoare de diagnoză şi prognoză pe termen mediu, cu accent pe evidențierea cauzelor performanțelor scăzute la testele naționale și internaționale (tip PISA, TIMSS, PIRLS, PIAAC, ECES,ICCS, ICILS etc.), pe dezvoltarea de mecanisme de anticipare a competenţelor, precum și pe identificarea de soluții pentru îmbunătățirea situației actuale, inclusiv prin valorizarea de exemple de bune practici în domeniu din alte state europene. Beneficiari potenţiali: MENCS și agenţii, structuri/ alte organisme aflate în subordinea/coordonarea MENCS şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul educaţiei şi formării profesionale, inclusiv asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar; Instituţii de învăţământ (ISCED 1-3) acreditate, publice şi private, din reţeaua şcolară naţională; Furnizori de servicii de orientare, consiliere, mediere şcolară şi servicii alternative, publici şi privaţi; Parteneri sociali din învăţământul preuniversitar (ex organizaţii sindicale); Instituţii de cult şi asociaţii religioase; ANP şi instituţii subordonate; Instituţii/agenţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul incluziunii sociale; Autoritățile publice locale cu atribuții în domeniul educaţiei de nivel preuniversitar; ONG-uri. 136

142 Obiectivul specific 6.4. Creșterea numărului de tineri care au abandonat școala și de adulți care nu și-au finalizat educația obligatorie care se reîntorc în sistemul de educație și formare, inclusiv prin programe de tip a doua șansă și programe de formare profesională. În vederea îndeplinirii OS 6.4. vor fi finanţate prin FSE următoarele tipuri de acţiuni: Activități menite să readucă în sistemul de educație și formare tineri și adulți care nu și-au finalizat educația obligatorie; Implementarea programelor integrate destinate tinerilor care au abandonat școala și adulților care nu și-au finalizat educația obligatorie, programe care vizează cu precădere persoanele aparținând grupurilor vulnerabile, în special cele aparținând minorității roma, a celor din zonele rurale/comunitățile dezavantajate, cum ar fi: o Furnizarea de programe de tip A doua șansă cu accent pe zonele rurale și comunitățile dezavantajate din punct de vedere socio-economic ; o Sprijin pentru dezvoltarea programelor de tip A doua șansă inclusiv a programelor de formare profesională prin susținerea elaborării de materiale noi de învățare, învățământ alternativ orientat către obținerea de competențe cheie; o Asigurarea programelor de formare profesională în cadrul programului A doua șansă, în special în vederea creșterii șanselor de integrare pe piața muncii absolvenților de învățământ secundar inferior; o Consiliere și programe de educație parentală pentru membrii familiilor copiilor și adulților care se află în afara sistemului educațional; o Studii, analize care să vizeze participarea la educație, în special a copiilor și tinerilor aparținând minorității roma, a celor care provin din medii dezavantajate socioeconomic, din mediul rural, precum și a copiilor/tinerilor cu dizabilități; o Dezvoltare profesională a personalului de sprijin cu un rol important pentru elevii care au abandonat școala (ex. mediatori școlari, consilieri, cadre didactice de sprijin); o Acțiuni și campanii de conștientizare destinate creșterii ratelor de menținere în sistemul inițial de învățământ și pentru a asigura înțelegerea beneficiilor pe care o oferă educația în relație cu oportunitățile de angajare; o Alte măsuri în sprijinul atingerii obiectivelor specifice stabilite în cadrul acestei PI (ex: crearea de rețele pentru incluziune socio-educațională, care pun accent pe nevoile grupurilor țintă (copii/tineri hard to reach/hard to motivate ), în special în etape de tranziție între nivele de școlarizare, susținerea motivației individuale pentru participare școlară etc.). Beneficiari potenţiali: MEN și agenţii, structuri/alte organisme aflate în subordinea/coordonarea MEN şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul educaţiei şi formării profesionale, inclusiv asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar; Instituţii de învăţământ (ISCED 1-3) acreditate, publice şi private, din reţeaua şcolară naţională; Furnizori de servicii de orientare, consiliere, mediere şcolară şi servicii alternative, publici 137

143 şi privaţi; Parteneri sociali din învăţământul preuniversitar (ex. organizaţii sindicale); Instituţii de cult şi asociaţii religioase; ANP şi instituţii subordonate; Instituţii/agenţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul incluziunii sociale; Autoritățile publice locale cu atribuții în domeniul educaţiei de nivel preuniversitar; ONG-uri. Obiectivul specific 6.5. Creșterea numărului de oferte educaționale orientate pe formarea de competențe și pe utilizarea desoluţii digitale/de tip TIC în procesul de predare În vederea îndeplinirii OS 6.5. vor fi finanţate prin FSE următoarele tipuri de acţiuni: Reformarea/validarea/pilotarea curriculumului naţional şcolar obligatoriu (inclusiv pentru învățământul special și învățământul de tip a doua șansă) în vederea orientării pe formarea de competențe cheie şi pe nevoile de dezvoltare ale elevilor pentru învăţământul primar şi secundar, inclusiv prin utilizarea de soluţii digitale/de tip TIC; Dezvoltarea/pilotarea ofertelor curriculare la decizia școlii (CDS) care sprijină achiziția competențelor cheie ale elevilor din învățământul obligatoriu; Elaborarea de materiale didactice care sprijină implementarea curriculumului revizuit (ghiduri, resurse educaționale pentru elevi și cadre didactice), în special cele de tipul resurselor educaționale deschise; Realizarea de studii tematice privind aplicarea curriculumului revizuit și achizițiile competențelor cheie cu focalizare pe copiii și tinerii din minoritatea roma, copii din medii dezavantajate socio-economic, din mediul rural și copii/tineri cu dizabilități. Beneficiari potenţiali: MENCS și agenţii, structuri/alte organisme aflate în subordinea/coordonarea MENCS şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul educaţiei şi formării profesionale; Administratorul schemei de grant global (în eventualitatea în care se optează pentru acest mecanism de implementare); Parteneri sociali din învăţământul preuniversitar (ex. organizaţii sindicale). Obiectivul specific 6.6. Îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul pre-universitar în vederea promovării unor servicii educaţionale de calitate orientate pe nevoile elevilor și a unei școli incluzive În vederea îndeplinirii OS 6.6. vor fi finanţate prin FSE următoarele tipuri de acţiuni: Perfecționarea profesională specializată pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar în vederea extinderii unor practici manageriale noi, a utilizării TIC în procesul de predare, a promovării unor servicii educaţionale de calitate orientate pe nevoile elevilor, a 138

144 furnizării unor programe de calitate pentru educația timpurie, pentru prevenirea și reducerea timpurie a părăsirii școlii, a utilizării metodelor activ-participative de educaţie bazate pe noul curriculum centrat pe competenţe cheie şi pe nevoile elevilor, în special în cazul personalului care lucrează cu copiii aparținând grupurilor vulnerabile, inclusiv copii aparținând minorității roma, copii cu nevoi speciale, copii din comunitățile dezavantajate socioeconomic; Evaluarea și validarea competențelor obținute de cadrele didactice/ personalul de sprijin prin rute alternative de formare; Promovarea unor măsuri integrate de mobilitate pentru personalul didactic (de exemplu, cu programul Erasmus +). Sunt avute în vedere intervenții care valorifică rezultatele mobilităților anterioare ale personalului didactic (susținute din ERASMUS+) în vederea completării perfecționării continue a acestuia în relație cu domeniile de formare stabilite în cadrul AP6, în cadrul PI; Alte măsuri care vin în sprijinul îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite în cadrul acestei PI (ex activități de formare care promovează incluziunea, activități de formare în aria elaborării de resurse educaționale deschise pentru facilitarea implementării curriculumului revizuit, activități de formare pentru echipele manageriale în aria monitorizării impactului măsurilor privind creșterea accesului la educație etc). Beneficiari potenţiali: MENCS și agenţii, structuri/alte organisme aflate în subordinea/coordonarea MENCS şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul educaţiei şi formării profesionale, inclusiv asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar; Instituţii de învăţământ (ISCED 1-3) acreditate, publice şi private, din reţeaua şcolară naţională; Furnizori de servicii de orientare, consiliere, mediere şcolară şi servicii alternative, publici şi privaţi; Parteneri sociali din învăţământul preuniversitar (ex organizaţii sindicale); ANP şi instituţii subordonate; Autoritățile publice locale cu atribuții în domeniul educaţiei de nivel preuniversitar; ONG-uri. Obiectivul specific 6.7. Creșterea participării la învăţământul terțiar universitar și nonuniversitare organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate în special pentru cei care provin din grupuri vulnerabile În vederea îndeplinirii OS 6.7. vor fi finanţate următoarele tipuri de activități: Acţiuni pentru creșterea participării la învăţământulterţiar universitar și non-universitar organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate, în special pentru cei care provin din grupuri vulnerabile, cu accent pe populația roma, cei din mediul rural și cursanții/studenții netradiționali sunt următoarele: o Instituirea şi utilizarea unor pachete integrate de măsuri de asistenţă educațională și sprijin financiar care să includă, de exemplu: burse de studii, mobilități, constituirea de 139

145 reţele şi comunităţi virtuale de studii la distanţă etc., a căror acordare va fi condiționată de absolvirea studiilor terțiare/ continuarea studiilor, în vederea creşterii numărului de cursanţişi de absolvenți din învăţământul terţiar; o Sprijinirea accesului la învățământul terțiar prin activități comune derulate cu elevi, studenți și personal didactic (ex. activități de consiliere, activități de informare, organizarea unor vizite la universități etc.), precum şi campanii de conştientizare în vederea creşterii ratei de participare la învăţământul terţiar şi pentru asigurarea înţelegerii beneficiilor pe care le oferă educaţia de nivel superior cu privire la şansele de ocupare a unui loc de muncă; o Alte acțiuni inovative care sprijină participarea la învăţământul terțiar, inclusiv activități de cooperare transnațională. Beneficiari potenţiali: Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice; Agenţii, structuri aflate în coordonarea/subordonarea MEN şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul învăţământului superior; Instituţii de învăţământ superior acreditate, publice şi private; Parteneri sociali din învăţământul superior; ONG-uri, inclusiv asociaţiile studenţeşti. Obiectivul specific 6.8. Implementarea de măsuri sistemice în învățământul terțiar universitar și non-universitar organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate pentru a facilita adaptarea la cerințele pieței muncii În vederea îndeplinirii OS 6.8. vor fi finanţate următoarele tipuri de activități: Acţiuni pentru creşterea calităţii învățământului terțiar universitar și non-universitar organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate: o Actualizarea sistemului naţional de asigurare/evaluare externă a calităţii inclusiv prin implicarea partenerilor sociali și analizarea și valorificarea rezultatelor studiilor/ analizelor anterioare privind inserția-socio-profesională a absolvenților; o Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de calificare pe mai multe niveluri bazat pe promovarea rutelor flexibile de progres în cariera profesională, cu un accent pe dobândirea de abilităţişicompetenţe relevante pentru piaţa muncii; o Alte acțiuni inovative care sprijină accesul la învățământul terțiar, inclusiv activități de cooperare transnațională. Beneficiari potenţiali: Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și autoritățile din subordinea sa; Agenţii, structuri aflate în coordonarea/subordonarea MENCS şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul învăţământului superior, inclusiv în asigurarea şi managementul calităţiişi a Cadrului Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior; Instituţii de învăţământ superior acreditate, publice şi private; Parteneri sociali din învăţământul superior (ex. organizaţii sindicale)/parteneri sociali/ sindicate/comitete sectoriale/instituții și organizații membre ale Pactelor Regionale și 140

146 Parteneriatelor Locale pentru Ocupare și Incluziune Socială; ONG-uri, inclusiv asociaţiilestudenţeşti. Obiectivul specific 6.9. Îmbunătățirea nivelului de competențe al personalului didactic din învățământul terțiar universitar și non-universitar organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate în ceea ce priveşte conţinutul educaţional inovator şi resursele de învăţare moderne şi flexibile În vederea îndeplinirii OS 6.9. vor fi finanţate următoarele tipuri de activități: Perfecționarea profesională specializată pentru personalul didactic din învățământul terțiar universitar și non-universitar organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate în ceea ce priveşte conţinutuleducaţional inovator şi resursele de învăţare moderne şi flexibile, inclusiv prin parteneriate cu agenți economici, stagii de pregătire la agenți economici, programe de schimb de experienţă şi diseminare de bune practici; Valorificarea rezultatelor programelor anterioare de mobilitate ale personalului didactic susținute din ERASMUS+ în vederea completării formării inițiale/continue a acestuia în relație cu domeniile de formare stabilite în cadrul prezentei PI. Acțiunile avute în vedere se bazează inclusiv pe consultări cu rețele internaționale de cercetare și de afaceri, în completarea celor de la nivel național; Alte acțiuni inovative, inclusiv prin activități de cooperare transnațională în domeniile formării, cercetării și inovării. Beneficiari potenţiali: Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și autoritățile din subordinea sa; Instituţii de învăţământ superior acreditate, publice şi private; Agenţii, structuri aflate în coordonarea/subordonarea MENCS şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul învăţământului superior, inclusiv în asigurarea şi managementul calităţiişi a Cadrului Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior; Parteneri sociali din învăţământul superior (ex. organizaţii sindicale). Obiectivul specific Diversificarea ofertelor educaționale în învățământul terțiar universitar și non-universitar tehnic organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate corelate cu nevoile pieței muncii din sectoarele economice/ domeniile identificate prin SNC şi SNCDI În vederea îndeplinirii OS vor fi finanţate următoarele tipuri de activități: Dezvoltarea de oferte educaționale cu conţinut inovator în învăţământul terțiar universitar și non-universitar tehnic organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate care să promoveze experienţe de învăţare de calitate (ex: resurse de studiu moderne şi flexibile, promovarea educației antreprenoriale etc.) prin corelarea cu nevoile pieţei muncii din sectoarele economice cu potențial competitiv, identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI. Beneficiari potenţiali: Instituţii de învăţământ superior acreditate, publice şi private; 141

147 Parteneri pentru învăţământul superior din medii publice și private și non-guvernamentale. Obiectivul specific Creșterea participării la programele de formare profesională inițială, în special pentru elevii/ucenicii care provin din comunități dezavantajate, cu accent pe mediul rural și cei aparținând minorității roma În vederea îndeplinirii OS vor fi finanţate următoarele tipuri de activități: Sprijin pentru participarea la programele de FPI, în special pentru copiii și tinerii care provin din comunități dezavantajate, cu accent pe mediul rural și cei aparținând minorității roma, precum: burse de studii, mobilități, constituirea de rețele și comunități virtuale de studii de la distanță etc., a căror acordare va fi condiționată de absolvirea studiilor și ocuparea unui loc de muncă/ continuarea studiilor în termen de 6 luni de la absolvire; Suport pentru participarea la programe de ucenicie pentru persoanele care optează pentru acest tip de formare profesională la finalizarea învățământului obligatoriu; Dezvoltarea și furnizarea de servicii de consiliere și tutorat pentru elevi pentru stimularea participării la programele FPI adecvate opțiunilor lor profesionale și corelate cu tendințele de evoluție ale pieței muncii; Acțiuni de informare, îndrumare și orientare (evenimente de informare/vizite la școli FPI /vizite la agenți economici/grupuri de discuții etc.) adresate elevilor și părinților, cu scopul de a crește nivelul de conștientizare a avantajelor participării la formare profesională și, implicit, de a crește participarea la FPI; Alte acțiuni inovative pentru creșterea participării la FPI (ex. sprijin educațional individualizat etc.), inclusiv prin activități de cooperare transnațională și transfer de bune practici. Beneficiari potenţiali: MENCS; MMFPSPV; Agenții, structuri subordonate sau aflate în coordonarea MENCS/ MMFPSPV și alte organisme publice cu atribuții în domeniul formării profesionale; ANOFM și structurile teritoriale ale acesteia cu personalitate juridică; Unități de învățământ; Instituții de învățământ superior; Membri ai Comitetelor Sectoriale și Comitete Sectoriale; Organizații sindicale; Patronate; Asociații profesionale; Furnizori de servicii de consiliere și orientare profesională/ pentru carieră; Furnizori de servicii de ocupare; Camere de comerț, industrie și agricultură; ONG-uri. Obiectivul specific Creșterea participării la programele de formare profesională 142 continuă, cu accent pe acei adulți cu un nivel scăzut de calificare și persoanele cu vârsta de peste 40 ani, din zone rurale defavorizate, inclusiv prin recunoașterea și certificarea rezultatelor învățării dobândite în contexte non-formale și informale

148 În vederea îndeplinirii OS vor fi finanţate următoarele tipuri de activități: Sprijin pentru participarea la programele de FPC prin măsuri integrate și flexibile cum ar fi: programe care vizează îmbunătățirea abilităților de bază și transversale, atât profesionale, cât și non-profesionale, precum și a competențelor antreprenoriale; Acțiuni de consiliere profesională și tutorat pentru grupul țintă vizat pentru încurajarea participării la programele de FPC, inclusiv în legătură directă cu susținerea proceselor de validare a rezultatelor învățării dobândite în contexte non-formale și informale, dezvoltarea carierei și căutareade noi oportunități pentru locuri de muncă; Acțiuni de evaluare, recunoaștere și validare a rezultatelor învățării dobândite în contexte non-formale și informale; Organizarea de campanii/acțiuni de informare și conștientizare pentru promovarea importanței formării profesionale și participării la programele de FPC; Alte acțiuni inovative pentru creșterea participării la FPC și oferirea unui sprijin educațional individualizat, inclusiv prin activități de cooperaretransnațională și transfer de bune practici. Beneficiari potenţiali: MENCS; MMFPSPV; Agenții, structuri subordonate sau aflate în coordonarea MENCS/MMFPSPV și alte organisme publice cu atribuții în domeniul formării profesionale; Autoritatea Națională pentru Calificări; Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic; ANOFM și structurile teritoriale ale acesteia cu personalitate juridică; Membri ai Comitetelor Sectoriale și Comitete Sectoriale; Organizații sindicale; Patronate; Asociații profesionale; Centre publice sau private de validare/certificare a învățării anterioare; Furnizori de FPC autorizați, publici șiprivați; Furnizori de servicii de consiliere și orientare profesională/ pentru carieră; Camere de comerț, industrie și agricultură; ONG-uri. Obiectivul specific Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non universitar care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activități de învățare la unpotențial loc de muncă/cercetare/inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI 143

149 În vederea îndeplinirii OS vor fi finanţate următoarele tipuri de activități: Sprijinirea încheierii unor parteneriate sustenabile cu sectorul privat pentru facilitarea tranziției de la educație la un loc de muncă prin instituirea unui sistem funcțional de stagii de practică la un potențial angajator, programe de internship/programe de învățare la locul de muncă etc., adresate studenților și cursanților colegiilor organizate la nivelul instituțiilor de învățământ superior (ISCED 4-7), inclusiv prin încurajarea implicării angajatorilor în programe de învățare la locul de muncă; Organizarea și derularea de programe de învățare prin experiență practică, furnizarea de servicii de consiliere și orientare profesională axate pe dobândirea de competențe transversale corelate cu necesitățile pieței muncii, formarea de competențe antreprenoriale prin întreprinderea simulată, în special in sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDIadresate studenților (ISCED 4-8); Sprijin pentru consolidarea parteneriatelor dintre universități și actorii din domeniul cercetării și inovării pentru stimularea dezvoltării de noi programe de studii doctorale și postdoctorale cu aplicații directe în economie, cu atenție deosebită acordată sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI, inclusiv prin furnizarea de sprijin financiar pentru doctoranzi și sprijinirea cercetătorilor pentru a se implica în cercetarea post-doctorală, inclusiv prin acordarea de burse și sprijinirea mobilității interne și transnaționale; Activități de cercetare și de colaborare în rețea pentru tinerii cercetători în scopul creării de sinergii intre cercetare și inovare, în special in ceea ce privește complementaritatea cu sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI, în sprijinul internaționalizării învățământului terțiar; Crearea unui sistem de informare coordonată, în ambele sensuri: de la companii/ sectorul privat către instituțiile de învățământ superior privind nevoile lor de instruire, precum și de la instituțiile de învățământ către întreprinderi, pentru a răspunde nevoilor sectorului privat la nivel regional/local. Beneficiari potenţiali: MENCS și structuri/agenții/organisme relevante, subordonate/ coordonate; Agenții, structuri, organisme aflate în subordinea/coordonarea MENCS și alte organisme publice cu atribuții în domeniul învățământului superior și cercetării științifice; Instituții de învățământ superior publice și private, acreditate; Școli doctorale și graduale cu personalitate juridică, inclusiv parteneriate intre acestea și sectorul privat/ centre de CDI; Institute/centre de cercetare acreditate, inclusiv institute de cercetare ale Academiei Române; Academia Română; Angajatori; 144

150 Asociații profesionale; Camere de comerț și industrie; Instituții și organizații membre ale Pactelor Regionale și Parteneriatelor Locale pentru Ocupare și Incluziune Socială. Obiectivul specific Creșterea participării la programe de învățare la locul de muncă a elevilor și ucenicilor din învățământul secundar și terțiar non-universitar, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI În vederea îndeplinirii OS vor fi finanţate următoarele tipuri de activități: Sprijinirea încheierii unor parteneriate sustenabile cu sectorul privat, în special cu entități din sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI, pentru facilitarea tranziției de la educație la un loc de muncă prin instituirea unui sistem de stagii de practică la un potențial angajator, prin organizarea de programe de internship/traineeship etc., inclusiv prin încurajarea implicării angajatorilor în programe de învățare la locul de muncă; Organizarea și derularea programe de învățare la locul de muncă (internship/ traineeship, stagii de practică, stagii de ucenicie etc.), inclusiv prin învățământ dual, formare de competențe antreprenoriale prin firma de exercițiu, furnizarea de servicii de consiliere și orientare profesională axate pe dobândirea de competențe corelate cu necesitățile pieței muncii. Crearea unui sistem de informare coordonată, în ambele sensuri: de la companii/sectorul privat către rețeaua unităților de învățământ privind nevoile lor de instruire, precum și de la unitățile de învățământ către întreprinderi, pentru a răspunde nevoilor actuale și viitoare ale pieței muncii la nivel regional /local. Beneficiari potenţiali: MENCS; Furnizori autorizați, publici și privați, care asigură formarea teoretică în cadrul programului de formare prin ucenicie la locul de muncă; Angajatori; Asociații profesionale; Camere de comerț și industrie; Organizații sindicale și organizații patronale; ONG-uri; Instituții și organizații membre ale Pactelor Regionale și Parteneriatelor Locale pentru Ocupare și Incluziune Socială; Instituții și organizații membre ale consorțiilor și parteneriatelor regionale și locale în domeniile ocupării, educației și formării profesionale; Furnizori publici și privați de orientare și consiliere profesională. Obiectivul specific Îmbunătățirea nivelului de competențe al personalului didactic, a formatorilor, a evaluatorilor de competențe profesionale și personalului din întreprinderi cu atribuții în învățarea la locul de muncă 145

151 În vederea îndeplinirii OS vor fi finanţate următoarele tipuri de activități: Programe de dezvoltare profesională a personalului didactic (inclusiv prin stagii de pregătire la agenți economici), a formatorilor din FPI și FPC, a tutorilor din întreprinderi, maiștrilor de ucenicie, a evaluatorilor de competențe profesionale, în special pentru dezvoltarea și implementarea deprograme de învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv prin stagii la agenții economici (la nivel sectorial, regional etc.); Susținerea participării la competiții profesionale regionale, naționale și internaționale, cu scopul asigurării schimbului de know-how și experiențe didactice relevante. Beneficiari potenţiali: MENCS; Agenții, structuri subordonate sau aflate în coordonarea MENCS/MMFPSPV și alte organisme publice cu atribuții în domeniul formării profesionale; CNDIPT; ANOFM și structurile teritoriale ale acesteia cu personalitate juridică; Membri ai Comitetelor Sectoriale și Comitete Sectoriale; Organizații sindicale; Patronate; Asociații profesionale; Centre publice sau private de validare/certificare a învățării anterioare; Furnizori de FPC autorizați, publici și privați; Unitățile de învățământ acreditate/autorizate; Camere de comerț, industrie și agricultură. Obiectivul specific Îmbunătățirea nivelului de competențe al personalului didactic, a formatorilor, a evaluatorilor de competențe profesionale și personalului din întreprinderi cu atribuții înînvățarea la locul de muncă În vederea îndeplinirii OS vor fi finanţate următoarele tipuri de activități: Dezvoltarea și implementarea unui sistem de anticipare a nevoilor de formare profesională pe termen scurt, mediu și lung, precum și demonitorizare a tranziției de la educație și formare profesională la piața muncii; Revizuirea calificărilor și a curriculei, precum și elaborarea de calificări noi (cu accent pe competențele antreprenoriale și sectoarele economice prioritare identificate prin SNC); Extinderea mecanismelor de recunoaștere și validare/ certificare a competențelor și calificărilor dobândite în context non-formal și informal, pentru sistemul de formare profesională (FPI și FPC); Elaborarea/validarea/ implementarea unui sistem de asigurare a calității la nivel de sistem și furnizori de FPC și învățare la locul de muncă; Dezvoltarea unui cadru instituțional coerent pentru ÎPV, inclusiv prin pilotarea de noi centre 146

152 comunitare de învățare permanentă, la nivel regional și comunități zonale din medii rurale defavorizate (ex. cadrul de management instituțional, asigurarea calității la nivel de sistem și furnizori deservicii, promovare de bune practici educaționale etc.); Alte acțiuni inovative pentru creșterea participării la FP, inclusiv activități de cooperare transnațională. Beneficiari potenţiali: MENCS; MMFPSPV; Agenții, structuri subordonate sau aflate în coordonarea MENCS/MMFPSPV și alte organisme publice cu atribuții în domeniul formării profesionale; Autoritatea Națională pentru Calificări; CNDIPT; ANOFM și structurile teritoriale ale acesteia cu personalitate juridică; Membri ai Comitetelor Sectoriale și Comitete Sectoriale; Organizații sindicale; Patronate; Asociații profesionale; Centre publice sau private de validare/certificare a învățării anterioare; Furnizori de FPI și FPC autorizați, publici și privați; Furnizori de servicii de consiliere și orientare profesională/ pentru carieră; Camere de comerț, industrie și agricultură; Instituții și organizații membre ale Pactelor Regionale și Parteneriatelor Locale pentru Ocupare și Incluziune Socială; Instituții și organizații membre ale consorțiilor și parteneriatelor regionale și locale în domeniile ocupării, educației și formării profesionale. Obiectivul specific Creșterea numărului de programe de formare profesională pentru sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI bazate pe un sistem de anticipare a nevoilor și tendințelor de dezvoltare ale pieței muncii prin investiții în capacitatea furnizorilor de formare și prin stimularea parteneriatelor cu mediul de afaceri În vederea îndeplinirii OS vor fi finanţate următoarele tipuri de activități: Dezvoltarea și implementarea de programe de formare profesională care vizează îmbunătățirea abilităților de bază și transversale atât profesionale, cât și non profesionale, calificarea, specializarea, perfecționarea profesională, formarea de competențe în domeniul antreprenorialului ca alternativăde carieră și oportunitate de integrare/ menținere pe piața muncii; Dezvoltarea și implementarea de programe de recunoaștere și validare/certificare a competențelor și calificărilor dobândite în context non-formal și informal; 147

153 Sprijin pentru dezvoltarea și implementarea de programe în sistem partenerial între furnizorii de formare și angajatori (planuri comune de acțiune,dezvoltare materiale de învățare, dezvoltare curriculum local, etc.); Alte acțiuni inovative pentru creșterea participării la formarea profesională, inclusiv în contextul cooperării transnaționale. Beneficiari potenţiali: Furnizori de FPI și FPC; MENCS; MMFPSPV; Agenții, structuri subordonate sau aflate în coordonarea MENCS/MMFPSPV și alte organisme publice cu atribuții în domeniul formării profesionale; Membri ai Comitetelor Sectoriale și Comitete Sectoriale; Organizații sindicale; Patronate; Asociații profesionale; Centre publice sau private de validare/certificare a învățării anterioare; Camere de comerț, industrie și agricultură. Axa prioritară 7: Asistenţa Tehnică Suma alocată totală: Euro pentru regiunile mai puţin dezvoltate; Euro pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov. În vederea asigurarii unui cadru coerent şi unitar de funcţionare a instituţiilor responsabile cu gestionarea Fondului Social European în perioada , axa de asistenţă tehnică din cadrul POCU va acoperi nevoile de finanţare pentru implementarea în bune condiţii a Programului Operaţional Capital Uman, prin acoperirea cheltuielilor cu personalul. Axa Prioritară Asistență Tehnică va viza toate regiunile. Această abordare a fost aleasă datorită naturii specifice a activităților susținute în cadrul acestei Axe, care urmărește atât acțiuni la nivel național, cât și acțiuni la nivel regional sau local, care să răspundă nevoilor comunităţilor şi grupurilor sprijinite, fără condiţionări legate de distribuţia teritorială. În acest sens, axa de Asistenţă Tehnică a POCU va acţiona în complementaritate cu Programul Operaţional Capacitate Administrativă şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică în ceea ce priveşte aranjamentele procedurale, respectiv existenţa unei grile de salarizare unice pentru personalul implicat în managementul şi controlul FESI, existenţa unor criterii comune de recrutare a personalului etc. Obiectivul specific 7.1. Îmbunătăţirea capacităţii AM și OI ale POCU de a gestiona şi implementa în mod eficient şi eficace programul operațional 148

154 Acțiuni pentru îmbunătăţirea capacităţii AM/OI/alte structuri ale POCU de a gestiona şi implementa în mod eficient şi eficace programul operațional: Sprijinirea Autorităţii de Management şi a Organismelor Intermediare ale POCU (ex. costuri de personal, sprijin logistic și organizatoric etc.) pentru implementarea diferitelor etape ale POCU, inclusiv identificarea şi elaborarea de proiecte, selecţia, monitorizarea, evaluarea, controlul şi audit; Sprijin logistic pentru funcționarea AM/OI-urilor POCU și a altor organisme cu atribuții delegate în implementarea acestui PO, inclusiv cheltuieli de funcţionare, costurile legate de organizarea de reuniuni, întâlniri şi evenimente, asigurarea materialelor consumabile și de birou, mobilier, arhivare, a echipamentelor TIC și soft-uri specializate necesare desfășurării eficiente a implementării POCU (precum soft-uri contabile, legislative etc.), dezvoltarea și întreținerea sistemelor și infrastructurii TIC (cu excepția activităților indicate la obiectivul specific 2.2 din PO AT), participarea personalului la reuniuni/evenimente/întâlniri/conferințe/grupuri de lucru/rețele/comitete etc. legate de problematică sau cu impact asupra POCU etc. Sprijin specific POCU care trebuie acordat pentru implementarea diverselor aspecte ex. opțiuni simplificate privind costurile, elaborarea/actualizarea unor scheme de ajutor de stat sau documente de notificare pentru operaţiunile finanţabile din POCU; sprijin pentru AM/OI în implementarea operaţiunilor aferente instrumentelor financiare prevăzute în POCU, precum și analiza ex-ante pentru dezvoltarea de instrumente financiare post 2020; Sprijin pentru activarea și întărirea capacității și a schimbului de bune practici pentru membrii Comitetului de Monitorizare, în vederea eficientizării activității și întăririi capacității partenerilor socio-economici de a contribui semnificativ la procesul de monitorizare al POCU, inclusiv sprijinul specific pentru întărirea capacității, organizarea și funcționarea CM pentru POCU (sub forma de programe de formare care să acopere temele de interes pentru eficientizarea activității CM, sesiuni de instruire dedicate, participarea la alte activități de instruire/diseminare cu privire la POCU, noile regulamente, etc.) ; Realizarea de evaluări, studii şi analize specifice necesare pentru a permite implementarea eficientă și eficace a acțiunilor finanțate prin POCU. Astfel, vor fi sprijinite activitățile precum: realizarea evaluărilor prevăzute în planul de evaluare al POCU, inclusiv actualizarea acestui plan, formarea profesională a actorilor relevanți implicați în evaluarea POCU; Asigurarea mecanismelor în vederea gestionării schemelor de grant global, implementării CLLD, instrumentelor financiare și ale altor mecanisme necesare pentru implementarea intervenţiilor planificate ale POCU; Sprijinirea activităților Autorităţii de Management şi a Organismelor Intermediare (inclusiv costuri de personal) necesare pentru închiderea Programului Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane ; Sprijin comprehensiv în procesul de pregătire pentru intervențiile aferente finanțate din perioada de programare post

155 Sprijinirea funcționarii Punctului Național de Contact pentru Romi în vederea coordonării politicilor de incluziune socială pentru romi prin susținerea următoarelor acțiuni: Campanii de conștientizare/de informare si raportare; Dezvoltarea de ghiduri/studii/analize/baze de date în folosul comunităților de romi, ONGurilor, autorităților locale; Schimburi de bune practici; Facilitarea de parteneriate între autoritățile publice și societatea civilă; Încurajarea dezvoltării active a formelor transnaționale de cooperare prin inițierea de politici, proiecte bilaterale sau multilaterale; Reprezentarea instituțională la nivel național și internațional în cadrul dialogului regulat dintre punctele naționale de contact din celelalte state membre UE, în cadrul cooperării dintre diverse organizații internaționale și în cadrul parteneriatelor, cu referire la politica de incluziune (entități și parteneriate, cum ar fi Consiliul Europei, OSCE, Strategia Dunării, FRA, UNA); Consolidarea si medierea diverselor parteneriate pentru rezolvarea problemelor comunității; Crearea de mecanisme pentru monitorizarea raporturilor dintre comunitățile de romi, prevenirea tensiunilor, discriminării. Obiectivul specific 7.2. Îmbunătăţirea capacităţii beneficiarilor POCU de a implementa în mod eficient şi eficace proiecte de tip FSE Activități pentru îmbunătățirea capacității beneficiarilor/a potențialilor beneficiari de a implementa cu succes proiecte de tip FSE: Sprijinirea beneficiarilor POCU pentru pregătirea şi implementarea proiectelor finanțate prin POCU (Notă: activitățile de instruire orizontală pentru beneficiarii/ potențialii beneficiari ai POCU în domeniul temelor orizontale, de ex. management de proiect, achiziții publice, derularea contractelor de finanţare, ajutorul de stat, evaluarea impactului proiectelor asupra mediului, prevenirea neregulilor și fraudei, conflictul de interese, egalitatea de şanse între femei și bărbați și egalitatea de şanse pentru persoanele cu dizabilităţi, dezvoltarea parteneriatelor şi integrării sectoriale şi teritoriale etc. vor fi vizate prin POAT); Instruire pentru potențialii beneficiari și beneficiarii POCU pentru elaborarea și implementarea de proiecte finanțate din POCU. Obiectivul specific 7.3. Creșterea gradului de informare a beneficiarilor și potențialilor beneficiari POCU privind activitățile care pot face obiectul FSE, valorizarea și implementarea de bune practici și inițiative în domeniul FSE Activități pentru creșterea gradului de informare a beneficiarilor și potențialilor beneficiari POCU privind activitățile care pot face obiectul FSE, valorizarea și implementarea de bune practici și inițiative în domeniul FSE: 150

156 Elaborarea și implementarea strategiei și a planului de comunicare pentru POCU, a campaniilor de comunicare; Sprijin pentru activităţile de comunicare referitoare la intervenţiile aferente POCU, inclusiv derularea activităţilor de publicitate şi informare (ex. realizarea şi distribuirea materialelor informative şi publicitare, organizarea de conferinţe, forumuri, prezentări, caravane de informare etc.). Vor fi vizate inclusiv acţiunile de informare şi promovare pentru lansarea perioadei de programare post Beneficiari potențiali: Structurile din cadrul MFE/ OI-uri ale AM POCU; Administratorii schemelor de grant global din POCU, ai schemelor de instrumente financiare etc.; Alte structuri relevante ex Punctul Național de Contact pentru Romi etc.. Cheltuieli eligiblile Cheltuieli eligibile directe, care pot fi atribuite unei anumite activităţi individuale din cadrul proiectului şi pentru care este demonstrată legătura cu activitatea în cauză. Cheltuieli eligibile indirecte, efectuate pentru funcţionarea de ansamblu a proiectului şi nu pot fi atribuite direct unei anumite activităţi. Aceste cheltuieli includ și cheltuieli generale de administrație, aceste cheltuieli nefiind proporţionale cu mărimea indicatorului de realizare. Spre exemplu, fără a se limita la acestea, tipuri de cheltuieli indirecte eligibile sunt cheltuieli indirecte de personal, cheltuielile administrative, utilități, cheltuieli pentru audit financiar, cheltuieli pentru expertiză contabilă, cheltuieli pentru informarea și publicitatea aferentă proiectului etc.. Cheltuieli de personal, care decurg dintr-un acord între angajator și angajat. Cheltuielile de personal includ remunerația totală plătită personalului în schimbul muncii efectuate de acesta în cadrul operațiunii finanțate prin POCU. Cheltuielile de personal pot fi directe sau cheltuieli indirecte; Cheltuieli neeligibile subcontractele (externalizările) care determină o creștere a costului de executare a operațiunii; subcontractele (externalizările) în temeiul cărora plata se definește în procente din costul total al proiectului; taxa pe valoarea adăugată recuperabilă; dobânda debitoare, cu excepția celor referitoare la granturi acordate sub forma unei subvenții pentru dobândă sau pentru comisioane de garantare; contribuția în natură; achiziţia de echipamente second-hand; amenzi, penalităţi şi cheltuieli de judecată; costurile pentru operarea obiectivelor de investiţii; cheltuielile cu fabricarea, prelucrarea și comercializarea tutunului și a produselor din tutun; 151

157 achiziționarea de infrastructuri, terenuri și bunuri imobiliare pentru o contribuție din partea Fondului Social European, cu excepția cazurilor în care se aplică prevederile art. 98 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; orice cheltuieli care depășesc plafoanele stabilite prin ghidurile specifice sau prin instrucţiuni speciale care vizează instituirea de plafoane specifice unor anumite categorii de cheltuieli. Acest program poate fi accesat de structurile MAI care se ocupă cu integrarea grupurilor vulnerabile (ANA, ANITP) și a celor care se ocupă cu formarea continuă (Academia de Poliție). Autoritatea de management pentru Programul Operaţional Capital Uman este organizată în cadrul Ministerului Fondurilor Europene. Link-uri utile:

158 Programul Operaţional Capacitate Administrativă (PO CA) Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) va promova crearea unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea socio-economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de calitate, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa POCA se adresează tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale României. Alocarea financiară a programului din Fondul Social European pentru perioada este de 553,19 milioane de euro. Bugetul POCA este structurat pe 3 axe prioritare, după cum urmează: Administrație publică și sistem judiciar eficiente, cu o alocare financiară de 326,38 de milioane de euro (59%); Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, cu o alocare financiară de 187,70 de milioane de euro FSE (33,93%); Asistență tehnică, cu o alocare financiară de 39,11 de milioane de euro (7,07%). Axa prioritară 1: Administrație publică și sistem judiciar eficiente Obiectivele specifice ale Axei prioritare 1 sprijină măsuri ce vizează adaptarea structurilor, optimizarea proceselor și pregătirea resurselor umane pentru realizarea și punerea în aplicare a politicilor publice bazate pe dovezi, corelarea planificării strategice cu bugetarea pe programe, simplificarea legislației și reducerea sarcinilor administrative, consolidarea capacității autorităților și instituțiilor publice pentru implementarea transparentă și eficientă a achizițiilor publice precum și îmbunătățirea eficienței sistemului judiciar. POCA susține eliminarea principalelor puncte slabe din administrația publică și sistemul judiciar și creează premisele pentru implementarea cu succes a reformelor. Obiectivul specific 1.1: Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP. În vederea îndeplinirii OS 1.1 vor fi finanţate următoarele tipuri de activități: Planificarea strategică și bugetarea pe programe la nivel central: o elaborarea, actualizarea procedurilor, metodologiilor privind planificarea strategică și bugetarea pe programe; o o elaborarea documentelor strategice la nivelul ministerelor prioritare enumerate în AP și a instituțiilor publice care au în responsabilitate condiționalități ex-ante; susținerea implementării bugetării pe programe în special la nivelul ministerelor prioritare enumerate în AP ; 153

159 o o o dezvoltarea și implementarea de mecanisme de coordonare în cadrul și între diferitele niveluri administrative, de cooperare și consultare între actorii relevanţi; dezvoltarea de instrumente/mecanisme pentru eficientizarea cheltuielilor publice și a sistemului de colectare a veniturilor și taxelor; colaborarea cu instituții de învățământ superior acreditate și instituții de cercetare pentru identificarea și implementarea de concepte și metode inovative. Dezvoltarea de sisteme și instrumente de management: o o realizarea de analize, studii în vederea identificării și dezvoltării de mecanisme și instrumente de îmbunătățire a proceselor decizionale; realizarea de ghiduri, manuale, organizarea de acțiuni de identificare, promovare și diseminare a bunelor practici (ex. benchmarking/bench-learning), a inovării și networking-ului în administrația publică. Îmbunătățirea politicilor publice și creșterea calității reglementărilor: o o o o o o realizarea de studii, analize de impact (inclusiv testul IMM, după caz) și evaluări sistemice ale cadrului de reglementare pe domenii specifice, pentru fundamentarea politicilor publice și creșterea calității reglementărilor; realizarea de studii, analize, instrumente pentru clarificarea mandatelor, rolurilor și competențelor, atât la nivelul aceluiași palier administrativ, cât și între palierele administrative; realizarea de mecanisme de coordonare, monitorizare și evaluare a exercitării competențelor autorităților și instituțiilor publice; dezvoltarea și implementarea de sisteme, proceduri și mecanisme pentru coordonare și consultare cu factorii interesați privind implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor și strategiilor; susținerea elaborării standardelor minime pentru fundamentarea procesului decizional de la nivel local; elaborarea/actualizarea standardelor de cost și de calitate pentru serviciile publice, cu precădere în domeniile gestionate de ministerele prioritare din AP Dezvoltarea abilităților și cunoștințelor personalului din autoritățile și instituțiile publice centrale (inclusiv a factorilor de decizie la nivel politic) pentru susținerea acțiunilor din cadrul acestui obiectiv specific; schimburi de experiență/networking cu autorități/instituții/organisme ale administrațiilor publice naționale și internaționale. Cheltuieli eligiblile Cheltuieli pentru consultanţă şi expertiză; Onorarii (pentru persoana fizică autorizată/neautorizată)/cheltuieli salarizare/venituri asimilate salariilor pentru experții cooptați; Cheltuieli de personal pentru echipa de management a proiectului, respectiv cheltuielile pentru plata salariilor și contribuțiilor aferente; 154

160 Cheltuieli cu deplasarea membrilor din echipa de management a proiectului (personal propriu), personalului AM și personalului din cadrul MDRAP care asigură activități suport necesare gestionării POCA, precum și a altor persoane care participă/contribuie la realizarea activităților proiectului (pentru toate cazurile în care deplasarea nu face obiectul unui contract de servicii pentru organizare de evenimente); Cheltuieli pentru închirieri, leasing şi asigurări aferente; Cheltuieli generale de administraţie; Cheltuieli pentru informare, comunicare şi publicitate pentru proiect/program (conform Regulamentului (UE) nr. 1303/2013); Cheltuieli pentru servicii de tipărire, multiplicare și distribuire a materialelor realizate în cadrul proiectului (altele decât cele publicitare); Cheltuieli cu achiziţionarea de publicaţii în format tipărit şi/sau electronic şi abonamente pe durata de implementare a proiectului/programului; Cheltuieli pentru organizarea şi/sau participarea la evenimente; Cheltuieli pentru servicii privind organizarea/participarea la evenimente de genul conferinţe, seminarii, ateliere de lucru, reuniuni de lucru, cursuri de instruire, activităţi transnaţionale pentru persoanele din grupul țintă/personalul intern și extern al AM implicat în gestionarea POCA/membrii CM, precum și a altor persoane care participă/contribuie la realizarea activităților proiectului (la care se pot adăuga persoanele din echipa de management, în situația în care nu fac parte din grupul țintă, lectorii/experții cooptați pentru realizarea activităților proiectului. Beneficiari potențiali: autorități și instituții publice centrale; autorități administrative autonome; ONG-uri; parteneri sociali; instituțiile de învățământ superior acreditate și de cercetare; Academia Română; autorități și instituții publice locale de la nivelul județelor și municipiilor; autorități și instituții publice locale beneficiare ITI; instituțiile din sistemul judiciar. Durata proiectelor şi perioada de depunere: Durata maximă de implementare a proiectului este de 36 luni. Pentru proiectele cu o durată mai mare de 18 luni, prin care se creează premisele pentru depunerea altor proiecte, în special a proiectelor ce urmează a fi depuse în cadrul obiectivului specific 2.1 din POCA, se va avea în vedere etapizarea obținerii rezultatelor. Valoarea eligibilă a proiectelor şi finanţarea acestora: Proiectele depuse în cadrul acestui domeniu trebuie să fie de minim lei (valoarea totală a proiectului, fără TVA). Valoarea maximă acceptată poate varia în funcţie de obiectivele urmărite de Autoritatea de Management la deschiderea unei noi cereri de proiecte. 155

161 Valoarea finanţării acordate este de maxim 98% din totalul cheltuielilor eligibile, în timp ce solicitantul trebuie să contribuie cu un procent de minim 2%. Obiectivul specific 1.2: Dezvoltarea și implementarea de politici și instrumente unitare și moderne de management al resurselor umane În vederea îndeplinirii OS 1.2. vor fi finanţate următoarele tipuri de activități: Identificarea şi/sau crearea de metode inovative de asigurare a managementului resurselor umane; Simplificarea proceselor de recrutare, selecţie, evaluare, formare, perfecţionare, evidenţă în sistemul administraţiei publice; Dezvoltarea sistemului de monitorizare şi control al politicilor de resurse umane în mod unitar şi coerent; Elaborarea şi implementarea de standarde ocupaţionale/de competenţă. Obiectivul specific 1.3: Dezvoltarea și implementarea de sisteme standard și instrumente moderne și eficiente de management la nivelul instituțiilor din sistemului judiciar În vederea îndeplinirii OS 1.3. vor fi finanţate următoarele tipuri de activități: Dezvoltarea/realizarea de analize/ evaluări/ strategii/ instrumente/mecanisme/ proceduri etc., precum şi formarea profesională a personalului din cadrul instituţiilor din sistemul judiciar; Formarea profesională a personalului de la nivelul sistemului judiciar; Elaborarea de ghiduri, manuale, diverse materiale documentare etc. Obiectivul specific 1.4: Creșterea transparenței și responsabilității sistemului de achiziții publice în vederea aplicării unitare a normelor și procedurilor de achiziții publice și reducerea neregulilor în acest domeniu În vederea îndeplinirii OS 1.4. vor fi finanţate următoarele tipuri de activități: Măsuri care urmăresc să îmbunătățească cadrul legal și instituțional în domeniul achizițiilor publice; Sprijin pentru măsuri care să vizeze îmbunătățirea pregătirii și managementului procedurilor de achiziții publice, și asigurarea executării corecte a contractelor; Dezvoltarea competențelor și cunoștințelor personalului din autoritățile și instituțiile publice (inclusiv decidenți politici). Axa prioritară 2: Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente Obiectivele specifice ale Axei prioritare 2 vor sprijini susținerea unui management performant la nivelul autorităților și instituțiilor publice locale, creșterea transparenței, eticii și integrității la nivelul autorităților și instituțiilor publice, precum și îmbunătățirea accesului și a calității 156

162 serviciilor furnizate de sistemul judiciar, inclusiv prin asigurarea unei transparențe și integrități sporite la nivelul acestuia. Obiectivul specific 2.1 : Oferirea de servicii publice de calitate pentru cetăţeni și mediul de afaceri la nivel local În vederea îndeplinirii OS 2.1. vor fi finanţate următoarele tipuri de activități: Identificarea şi implementarea de măsuri de îmbunătăţire a proceselor interne și a procedurilor de lucru pentru eficientizarea gestionării furnizării serviciilor publice; Aplicarea standardelor de cost și de calitate pentru toate serviciile publice; Dezvoltarea și promovarea implementării sistemelor de ghișeu unic; Promovarea bunelor practici în administraţia publică şi încurajarea schimbului de experienţă, a networking-ului între entităţile publice cu privire la gestionarea furnizării serviciilor publice. Obiectivul specific 2.2 : Creșterea transparenţei, integrităţii și responsabilităţii la nivelul autorităţilor și instituţiilor publice În vederea îndeplinirii OS 2.2. vor fi finanţate următoarele tipuri de activități: Îmbunătăţirea cadrului legal și operaţional care reglementează regimul incompatibilităţilor, conflictul de interese și a normelor deontologice pentru personalul din autorităţile și instituţiile publice; Creșterea transparenţei privind atât obligaţiile și drepturile instituţiilor publice, cât și drepturile și obligaţiile beneficiarilor privind serviciile publice (ex. carta serviciilor publice, ghiduri pentru beneficiarii serviciilor publice); Dezvoltarea și implementarea de măsuri privind reducerea corupţiei (ex.organizarea de campanii de educaţie publică, realizarea de sondaje privind percepţia publică în materie de corupţie, analize, studii etc.); Măsuri de creștere a transparenței în administrația publică; Dezvoltarea și implementarea de măsuri, proceduri și instrumente pentru identificarea, managementul, publicarea și diseminarea unor seturi de date și informații gestionate de autoritățile și instituțiile publice (de exemplu, din perspectiva autorităților și instituțiilor publice, a serviciilor publice gestionate de acestea și a utilizării datelor cu caracter personal); Dezvoltarea și implementarea de standarde relevante pentru prezentarea datelor și informațiilor de către autoritățile și instituțiile publice centrale (de exemplu, disponibilitatea datelor, actualitatea lor și ușurința folosirii); Dezvoltarea și implementarea unor cursuri de formare, materiale suport și materiale suplimentare (ghiduri, colecții de bune practici etc.) privind managementul datelor și informațiilor de interes public, adresate în special, personalului autorităților și instituțiilor publice; 157

163 Mecanisme administrative: o actualizarea/dezvoltarea și implementarea instrumentelor, metodologiilor și procedurilor de îmbunătățire a activității de audit și de control, în special în instituțiile prioritare pentru AP ; Cheltuieli eligibile o elaborarea de analize și evaluări ale sistemului de control managerial intern și simplificarea acestuia în vederea aplicării mai eficiente; o cursuri de formare pentru personalul din structurile de audit și control intern/integritate/comisii de disciplină. Cheltuieli pentru consultanţă şi expertiză; Onorarii (pentru persoana fizică autorizată/neautorizată)/cheltuieli salarizare/venituri asimilate salariilor pentru experții proprii și/sau cooptați; Cheltuieli de personal pentru echipa de management a proiectului; Cheltuieli cu deplasarea; Cheltuieli pentru închirieri, leasing şi asigurări aferente; Cheltuieli de tip FEDR. În această categorie se includ cheltuieli pentru: o achiziţia mijloacelor fixe (mijloacele fixe reprezintă obiectul sau complexul de obiecte care se utilizează ca atare și îndeplinește cumulativ următoarele condiții: are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin H.G. nr.276/2013 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe (începând cu valoarea stabilită prin H.G. este de lei fără TVA) și au o durată normală de utilizare mai mare de un an); o achiziția de autovehicule sau alte mijloace de transport indispensabile implementării proiectului, indiferent de modalitatea de dobândire a acestora (cumpărare sau exprimarea opțiunii de cumpărare la finalul leasingului, în perioada de implementare a proiectului) în limita a euro fără TVA pentru fiecare autovehicul sau alt mijloac de transport. Cheltuieli generale de administraţie; Alte cheltuieli necesare implementării proiectului: o Cheltuieli pentru informare, comunicare şi publicitate pentru activităţi de conştientizare; o Cheltuieli pentru organizarea şi/sau participarea la evenimente. Beneficiari potențiali: Secretariatul General al Guvernului/Cancelaria Primului Ministru; Ministerul pentru Societatea Informaţională; Ministerul Finanțelor Publice; Curtea de Conturi a României. Durata proiectelor și perioada de depunere: Durata maximă de implementare a proiectului este de 36 luni. 158

164 Valoarea totală a proiectului se compune din valoarea cheltuielilor eligibile si neeligibile fără TVA la care se adaugă cheltuiala cu taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora. Valoarea eligibilă a proiectului se compune din valoarea cheltuielilor eligibile la care se adaugă cheltuiala cu taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă, potrivit legii, și nerecuperabilă aferentă acestora. Valoarea neeligibilă a proiectului se compune din valoarea cheltuielilor neeligibile (inclusiv TVA aferentă) la care se adaugă TVA aferentă cheltuielilor eligibile, pentru toate cazurile în care aceasta este deductibilă. Pentru a fi eligibilă, cheltuiala cu taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă, potrivit legii, și nerecuperabilă, trebuie să fie aferentă unor cheltuieli eligibile efectuate în cadrul operațiunilor. În vederea stabilirii eligibilității taxei pe valoarea adăugată nedeductibilă, potrivit legii, și nerecuperabilă, beneficiarul are obligaţia completării anexei 3, la cererea de finanțare - Declaraţie privind eligibilitatea TVA aferente cheltuielilor ce vor fi efectuate în cadrul proiectului propus spre finanţare din instrumente structurale. În cazul în care proiectul acoperă mai mult de o categorie de regiune, sprijinul Uniunii și cofinanțarea națională sunt defalcate pe categorie de regiune cu o rată separată de cofinanțare aferente fiecărei categorii de regiune. Valoarea finanţării acordate este diferențiată pe cele două categorii de regiuni astfel: o pentru regiunea mai dezvoltată, maxim 80%; o pentru regiunea mai puțin dezvoltată, maxim 85% din totalul cheltuielilor eligibile, iar solicitantul trebuie să contribuie cu un procent stabilit de legislația națională. Obiectivul specific 2.3 : Îmbunătăţirea accesului și a calităţii serviciilor furnizate de sistemul judiciar, inclusiv prin asigurarea unei transparenţe și integrităţi sporite la nivelul acestuia În vederea îndeplinirii OS 2.3. vor fi finanţate următoarele tipuri de activități: Îmbunătăţirea sistemului de asistenţă juridică prin dezvoltarea şi aplicarea de politici îmbunătăţite de acordare a asistenţei judiciare şi de evaluare a calităţii asistenţei; Îmbunătăţirea accesului la jurisprudenţă în mediul on-line, îmbunătăţirea accesului la dosarele de judecată (e-file), îmbunătăţirea continuă a aplicaţiilor informatice existente; Organizarea de campanii de informare, educaţie juridică şi conştientizare a justiţiabililor, elaborarea de ghiduri/materiale informative cu privire la prevederile noilor coduri, drepturile justiţiabililor etc. Cheltuieli eligibile Cheltuieli pentru consultanţă şi expertiză; Cheltuieli de personal; Cheltuieli cu deplasarea; Cheltuieli pentru traduceri şi interpretariat; Cheltuieli aferente tipăririi şi multiplicării de materiale; 159

165 Cheltuieli pentru închirieri şi leasing; Cheltuieli cu achiziţia de materiale consumabile; Cheltuieli generale de administraţie; Cheltuieli pentru dotări care pot intra în categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar; Cheltuieli pentru achiziţia de active fixe necorporale; Cheltuieli pentru servicii informatice şi de comunicaţii, taxe; Cheltuieli aferente procedurilor de achiziţie publică; Cheltuieli pentru informare, comunicare şi publicitate pentru proiect; Cheltuieli pentru informare, comunicare şi publicitate pentru activităţi de conştientizare; Cheltuieli cu achiziţionarea de publicaţii în format tipărit şi/sau electronic şi abonamente pe durata de derulare a proiectului; Cheltuieli privind achiziţionarea serviciilor de audit; Cheltuieli aferente garanţiilor bancare, cheltuieli pentru organizarea şi/sau participarea la evenimente de genul conferinţe, seminarii, ateliere de lucru, reuniuni de lucru, cursuri de instruire, activităţi transnaţionale. Axa prioritară 3: Asistență Tehnică Scopul măsurilor vizate prin intermediul axei prioritare 3 este de a sprijini punerea în aplicare a structurilor necesare și a capacității administrative care sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor definite, fiind condiții prealabile pentru implementarea eficientă și cu succes a PO CA. Asistența tehnică va avea ca scop, de asemenea, să sprijine continuu procesele de management, pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea, evaluarea, managementul financiar, publicitatea, controlul și protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și cele naționale, urmărind atingerea obiectivelor programului operațional. Exemple de acțiuni: Asigurarea suportului necesar Autorităţii de Management pentru implementarea diferitelor etape ale PO CA; Activităţi de publicitate și informare specifice PO CA Link-uri utile:

166 Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) este finanțat prin Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM). Acesta este unul dintre cele cinci fonduri structurale și de investiții europene (fondurile ESI), care se completează reciproc și își propun să creeze condițiile necesare redresării economice a UE, generând creștere și locuri de muncă. Fondul sprijină operatorii în tranziția către un pescuit durabil, ajută comunitățile din zonele de coastă să își diversifice economiile, finanțează proiecte care creează noi locuri de muncă și îmbunătățesc calitatea vieții în regiunile de coastă ale Europei, facilitează accesul la finanțare. Strategia Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) își propune în principal creșterea producției în acvacultură și procesare. De asemenea, îşi propune creșterea profitabilității operatorilor, conservarea biodiversității și protecția mediului, menținerea și crearea de locuri de muncă, în special în zonele pescărești. Suma alocată total : Euro. În cadrul POPAM au fost selectate 6 masuri prioritare spre a fi finanțate: PU1-Promovarea pescuitului durabil din punctul de vedere al mediului, eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor, inovator, competitiv şi bazat pe cunoaştere Principalele interventii strategice (conform cu măsurile selectate) sunt următoarele: 1. Creşterea competitivităţii flotei de pescuit (marin şi interior) odată cu protejarea biodiversităţii şi a stocurilor de peşti prin sprijinirea implementării acţiunilor care vor asigura conformitatea cu obligaţia de debarcare a întregii capturi, eficienţă energetică, control şi trasabilitate, îmbunătăţirea punctelor de prima vânzare în porturi de pescuit şi locuri de debarcare. 2. Creşterea venitului pescarilor, inclusiv din pescuitul intern, odata cu reducerea impactului pescuitului asupra ecosistemelor prin sprijinirea diversificării veniturilor pescarilor prin activităţi complementare şi restaurarea biodiversităţii şi reducerea efectelor pescuitului fantomă prin colectarea deşeurilor marine. 3. PO pune accent pe sprijinirea pescarilor în ce priveşte conformitatea cu cerinţele cadrului administrativ şi legislativ, prin consolidarea organizaţiilor de producători, şi implementarea inovării - toate fiind realizate prin transferul de cunoştinţe prin servicii de consultanţă în domeniul economic sau de protecţia mediului. PU2-Stimularea acvaculturii durabile din punctul de vedere al mediului, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, inovatoare, competitive şi bazate pe cunoaştere Pentru a întări acvacultura naţională, principalele acţiuni strategice selectate sunt următoarele: 1. Sprijin pentru întărirea dezvoltării tehnologice, inovare şi transfer de cunoştinţe, care va permite dezvoltarea cunoştinţelor tehnice, ştiinţifice sau organizaţionale în fermele de acvacultură, diversificarea producţiei cu specii cu potenţial bun de piaţă, îmbunătăţirea semnificativă a produselor, proceselor şi sistemelor organizaţionale la nivelul fermei; studierea fezabilităţii tehnice şi economice a produselor şi proceselor inovative. 161

167 2. Creşterea competitivităţii întreprinderilor de acvacultură, inclusiv îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă şi de lucru, în particular pentru IMM. 3. Protecţia şi refacerea biodiversităţii acvatice şi îmbunătăţirea ecosistemelor legate de acvacultură şi promovarea acvaculturii eficiente din punct de vedere a resurselor prin investiţii care să conducă la creşterea eficienţei energetice şi a resurselor, reducerea utilizării apei şi a substanţelor chimice, şi tranziţia de la acvacultura tradiţională la acvacultura ecologică. 4. Promovarea acvaculturii cu un nivel înalt de protecţie a mediului, şi promovarea sănătatii şi bunăstării animale, îmbunătăţirea calităţii apei, zonele umede şi biodiversitatea acvatică prin furnizarea de servicii de mediu prin ferme care fac obiectul cerințelor specifice de management rezultate în urma desemnării zonelor Natura PU3-Încurajarea punerii în aplicare a PCP POPAM va contribui la următoarele direcţii strategice: 1. îmbunătăţirea şi furnizarea de cunoştinţe ştiinţifice ca şi îmbunătăţirea colectării şi managementului datelor; 2. asigurarea de sprijin pentru monitorizare, control şi sancţionare, prin creşterea capacităţii instituţionale şi a eficienţei administraţiei publice, fără creşterea poverii administrative. PU4-Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi sporirea coeziunii teritoriale POPAM va contribui la urmatoarele direcţii strategice: 1. creşterea numărului de locuri de muncă, atât directe, pentru pescari şi acvacultori, cât şi indirecte (marketing, procesare, IT, asigurări etc.); 2.diversificarea către activităţi alternative şi complementare (cum ar fi eco-turismul) care vor sprijini întărirea economiilor locale, furnizând în acelaşi timp un nivel mai ridicat al protecţiei mediului. PU5-Stimularea comercializării şi prelucrării Principalele direcţii strategice pentru atingerea acestui obiectiv sunt: 1.îmbunătăţirea organizarii de piaţă pentru produsele din pescuit şi acvacultura. 2. încurajarea investiţiilor pentru modernizare în sectoarele de procesare şi marketing. PU6-Politica Maritimă Integrată Obiectivul strategic principal în cadrul PU6 este acela de a consolida mediul pentru schimbul de informaţii (CISE) pentru domeniul supravegherii maritime al UE. Acest demers este susținut și prin finanțări PO Capacitate Administrativă, pe componente specifice. Finanţarea realizării CISE în cadrul PU6 va avea în vedere asigurarea interoperabilității între bazele de date. Această prioritate prezintă interes pentru MAI. Măsurile specifice de politică maritimă, cum ar fi planificarea spațială sau îmbunătățirea cunoașterii mediului marin şi a supravegherii maritime contribuie la crearea unor condiţii structurale mai bune pentru a fructifica beneficiile oferite de Marea Neagră. Această activitate este realizată în strânsă colaborare cu ţări terţe, valorificând prin paşi mărunți ceea ce există deja. 162

168 Eficacitatea punerii în aplicare a SMI, în contextul protejării mediului marin (în conformitate cu DCSMM), va fi condiţionată de: implementarea CISEROM; consolidarea instituţională a agenţiilor responsabile, inclusiv platformele trans-sectoriale de guvernare electronică); sprijinul acordat pentru obţinerea calificărilor profesionale; instruirea actorilor implicaţi; promovarea importanţei protejării mediului marin; consolidarea comunicării şi planificării comune la nivelul părţilor interesate din sectoarele public şi privat; abordarea iniţiativelor aferente Natura 2000, managementului integrat al zonelor costiere şi planificării spaţiale maritime. În anul 2009, potrivit prevederilor Memorandumului nr.1770, aprobat de Guvernul României, a fost înfiinţat Comitetul inter-ministerial pentru coordonarea implementării politicii maritime integrate a U.E., a cărui activitate este coordonată de un preşedinte la nivel de secretar de stat din Ministerul Transporturilor. Ca etapă finală a implementării la nivel naţional a Foii de Parcurs CISE între instituţiile cu atribuţii incidente domeniului maritim, se are în vedere dezvoltarea și implementarea platformei naţionale de interoperabilitate în domeniul PMI, pentru realizarea unui mediu comun de comunicare. Măsurile finanțate în cadrul PU6 contribuie la îndeplinirea OT 6 Conservarea și protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor, prin asigurarea resurselor, instrumentelor și mecanismelor necesare implementării în România a PMI, cu efecte în ceea ce privește: creșterea protecției mediului; reducerea efectelor negative ale pescuitului asupra mediului marin; reducerea capturilor nedorite etc. Obiectivul principal este realizarea mediului comun pentru schimbul de informaţii (CISE) destinat supravegherii domeniului maritim al UE. Acest demers este susținut și prin finanțări PO Capacitate Administrativă, pe componente specifice. Finanţarea realizării CISE în cadrul PU6 va avea în vedere asigurarea interoperabilității între bazele de date. În conformitate cu COM 584/2010, arhitectura CISE trebuie să ia forma unei interconexiuni rentabile și descentralizate de niveluri de informare distincte care să sporească eficiența sistemelor de supraveghere maritimă prin remedierea deficiențelor de informare existente, evitând totodată duplicarea datelor. În dezvoltarea efectivă a sistemului se va ține seama și de oportunitatea utilizării unor portaluri deja consacrate (rețeaua EMODNetwork), acolo unde este posibil, în vederea direcționării anumitor categorii de date prin intermediul acesteia. SMI, implementarea CISEROM, precum şi contribuţiile POPAM care duc la implementarea DCSMM trebuie tratate ca aspecte transversale ale implementării PMI cu privire la Marea Neagră. Valoarea adăugată a supravegherii maritime integrate constă în îmbunătățirea datelor și 163

169 informațiilor actuale în materie de mediu marin aparţinând comunităţilor sectoriale de utilizatori, prin punerea la dispoziţie a unor date suplimentare relevante privind supravegherea intersectorială şi transfrontalieră, furnizate în funcţie de nevoia de a cunoaşte, precum şi de necesitatea şi responsabilitatea de a face schimb de informaţii. Pe măsură ce integrarea diferitelor programe va crește, va fi nevoie de contribuţii şi intervenţii din partea mai multor instituţii şi autorităţi. Una dintre principalele provocări cu care se confruntă administraţia se referă la coordonarea de o manieră eficientă şi eficace a diferitelor activităţi și entități implicate. Conexiunile puternice dintre MMAP, ANPA, ICDEAPA şi INCDM constituie baza de desfăşurare a activităţilor ce vizează strategiile de monitorizare şi supraveghere pentru Marea Neagră, contribuind în mod direct la implementarea Planului de Acţiune pentru DCSMM. 2.3 Analiza programelor de cooperare teritorială europeană aflate în implementare în România pentru perioada Programe de cooperare la graniţele externe ale Uniunii Europene A. Programul Operaţional Comun Marea Neagră B. Programul Operaţional Comun România-Republica Moldova C. Programul Operaţional Comun România-Ucraina D. Programul Interreg IPA CBC România Republica Serbia Programe de cooperare la graniţele interne ale Uniunii Europene E. Programul Interreg V-A România - Bulgaria F. Programul Interreg V-A România - Ungaria G. Programul Transnațional Dunărea Programe de cooperare la graniţele externe și interne ale Uniunii Europene H. Programul de Cooperare Transfrontaliera ENI Ungaria-Slovacia-Romania-Ucraina

170 A. Programul Operaţional Comun Marea Neagră Bugetul total este de 49 milioane Euro, din care 39 milioane Euro provin din Instrumentul European de Vecinătate (ENI) şi 10 milioane Euro din Instrumentul de Asistență pentru Preaderare (IPA II) pentru participarea Turciei. Aria eligibilă a programului: România: Regiunea Sud- Est Bulgaria: Regiunile Severoiztochen, Yugoiztochen. Grecia: Regiunile Kentriki Makedonia, Anatoliki Makedonia, Thraki. Rusia: Regiunile Rostov, Oblast, Krasnonodar Krai, Adygea Republic. Turcia: TR10 (Istanbul), TR21 (Tekirda, Edirne, K rklareli), TR42 (Kocaeli, Sakarya, D zce, Bolu, Yalova),TR81 (Zonguldak, Karab k, Bart n), TR82 (Kastamonu, ank r, Sinop), TR83 (Samsun, Tokat, orum,amasya) and TR90 (Trabzon, Ordu, Giresun, Rize, Artvin, G m hane) Ucraina: Oblasturi Odessa, Mykolaiv, Kherson, Zaporoshye şi Donetsk, Republica Crimeeea şi Sevastopol. Armenia, Azerbaijan, Georgia, Moldova: toate regiunile. Obiectivul general Ȋmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor din regiunile din Bazinul Mării Negre prin creştere sustenabilă şi protecţia în comun a mediului. Obiective tematice 1. Promovarea afacerilor şi a antreprenoriatului în Bazinul Mării Negre 2. Promovarea unei politici de mediu coordonate şi reducerea prin acţiuni comune a deşeurilor maritime în Bazinul Mării Negre Priorităţi 1.1 Promovarea în comun a afacerilor şi antreprenoriatului în sectoarele turism şi cultură Activităţi orientative : Promovarea dezvoltării şi comercializării comune a produselor de turism transfrontalier şi a itinerariilor tematice (ex. culturale, religioase, rutele comerciale antice, agricole); promovarea diversificării şi a integrării turismului de coastă şi intern; Promovarea patrimoniului istoric şi sprijinirea conservării acestuia prin dezvoltarea turistică sustenabilă (ex. Investiţii la scară mică, marketing); Ȋncurajarea sinergiilor, reţelelor şi conectivităţii între părţile interesate din turism şi cultură şi operatorii de turism din cadrul Bazinului Mării Negre (ex. reţea specifică pentru 165

171 turismul maritim, etc.); promovarea instrumentelor electronice de marketing şi a informaţiilor logistice transfrontaliere în evenimentele culturale, de exemplu; Schimbul de experienţă şi/sau dezvoltarea în comun a unor pachete de turism destinate anumitor pieţe (ex. Persoanele în vârstă); schimb de experienţă pentru a promova produsele turistice de o mai bună calitate şi mai inovatoare (ex. Parcuri arheologice submarine, eco-tourism, turism cultural, turism medical ); Promovarea în comun a produselor culturale (artizanat, opere de artă, etc) şi evenimente (festivaluri, târguri); Consolidarea în comun a deschiderii Regiunii Mării Negre către turismul internațional şi non-european (ex. Marketingul comun, campanii de comunicare şi promovare, dezvoltarea brandurilor Bazinului Mării Negre); Încurajarea networking-ului, a schimbului de bună experienţă în consolidarea industriilor culturale şi creative (muzică, multimedia, etc.); Schimbul de bune practici în dezvoltarea strategiilor de turism ecologice (ex. îmbunătăţirea eficienţei resurselor, prevenirea/gestionarea deşeurilor şi a poluării în zonele turistice, orientări privind diminuarea efectelor asupra biodiversităţii şi amplificarea beneficiilor turismului în zonele protejate); Ȋmbunătăţirea serviciilor turistice şi promovarea perfecţionării competenţelor prin programele de schimb între instituţiile de învăţământ (ex. pentru tineri profesionişti), sau prin crearea în comun a unor cursuri deschise online bazate pe cele mai bune experienţe din domeniu. 1.2 Creşterea oportunităţilor comerciale transfrontaliere şi modernizarea sectorului agricol şi a celor conexe Activităţi orientative : Promovarea relaţiilor comerciale internaţionale, a reţelelor sectoriale şi transsectoriale şi a parteneriatelor (ex. forumuri de afaceri) în cadrul Bazinului Mării Negre şi sprijinirea internaţionalizării schimburilor (ex. dezvoltarea capacităţii); Consolidarea conexiunii la internet, a sistemelor de afaceri transfrontaliere de schimb de informaţii, a informaţiilor de piaţă şi de logistică, cu o mai mare utilizare a tehnologiilor de informaţii şi comunicaţii (TIC); Schimbul de bune practici în marketing modern şi inovator şi de strategii comerciale, instrumente de marketing electronice şi elaborarea strategiilor comune de marketing (ex. branding regional); Sprijinirea inovaţiei, cercetării şi cooperării, inclusiv pentru dezvoltarea logisticii, în industria agricolă, dezvoltarea în comun şi punerea în aplicare a bunelor practici în producerea de produse agricole de calitate; Introducerea de tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea sectorială (produse organice/bio, acvacultură sustenabilă), incluzând schimbul de experienţă şi investiţiile la scară mică în proiecte-pilot; 166

172 Sprijinirea culturii antreprenoriale prin învăţarea şi pregătirea tinerilor ce lucrează în sectorul agricol şi în sectoarele conexe; schimbul de bune practici în acest domeniu. Schimbul experienţei de bune practici în introducerea în practică a standardelor (ex. siguranţa alimentară); Acţiuni în comun pentru sprijinirea folosirii productive a transferurilor băneşti în modernizarea agriculturii/acvaculturii/industriei alimentare. 2.1 Îmbunatățirea sistemului de monitorizare în comun a mediului Activităţi orientative: Consolidarea monitorizării comune şi compatibile la nivel transfrontalier, a sistemelor de evaluare şi informare, a instrumentelor şi capacităţii de prevenire şi control a poluării transfrontaliere (inclusiv prin investiţiile la scară mică); Îmbunătăţirea colaborării transfrontaliere pe termen lung, a capacităţii de informare şi cercetare (inclusive tehnologii inovatoare) pentru abordarea transformării ecosistemului, monitorizării biodiversităţii şi migraţiei speciilor; Consolidarea în comun a colaborării între ştiinţă, industrie, părţile interesate relevante şi factorii de decizie pentru a aborda problemele de management integrat al litoralului şi pentru a armoniza monitorizarea, evaluarea mediului marin şi furnizarea de date; Ȋmbunătăţirea disponibilităţii şi a interoperabilităţii transfrontaliere a datelor de acces public online actualizate şi a produselor de date (ex. hărţi) pentru Marea Neagră, astfel încât industria, autorităţile publice, ONG-urile şi cercetătorii să le utilizeze în mod eficient; Promovarea cooperării transfrontaliere între autorităţile maritime responsabile pentru activităţi precum navigarea sigură sau controlul pescuitul, pentru a putea face schimb de informaţii asupra riscurilor şi ameninţărilor (supraveghere maritimă integrată); Îmbunătăţirea cooperării la nivelul monitorizării mediului între părţile interesate implicate în prevenirea si gestionarea dezastrelor; Consolidarea contactului între ţări şi schimbul de bune practici privind sistemele de prevenire timpurie care permit populaţiei expuse la pericole să ia măsurile corespunzătoare pentru a evita/reduce riscurile şi pentru a pregăti răspunsuri eficiente; îmbunătăţirea disponibilităţii informaţiilor legate de mediu pentru populaţie, în special privind riscul de producere a cutremurelor, inundaţiilor şi incendiilor de pădure. 2.2 Promovarea în comun a unor acţiuni având ca scop conştientizarea privind deşeurile maritime şi riverane Activităţi orientative: Sensibilizarea şi educarea în comun a publicului în ceea ce priveşte problemele constituite de deşeurile din râuri şi din mare, valoarea biodiversităţii şi protecţia mediului (campanii mass-media, producţia de instrumente educaţionale şi orientări pentru o cetăţenie responsabilă pentru diferite sectoare, pentru publicuri-ţintă, cum ar fi copiii şi studenţii, turiştii, autorităţile municipale, companiile de transport naval şi echipajele navelor); Schimbul şi promovarea bunelor practici şi a tehnologiilor de gestionare a mediului (inclusiv prin investiţiile la scară mică) referitoare la tratarea şi eliminarea deşeurilor, 167

173 reducerea depozitării ilegale a acestora şi a gropilor de gunoi de pe ţămurile râurilor şi de pe ţărmurile mării şi prevenirea efectelor adverse ale acestora; Promovarea în comun a practicii celor 3 R (redu, refoloseşte, reciclează) pentru deşeuri, precum şi folosirea deşeurilor pentru producerea de energie; Consolidarea acţiunii comunităţii, promovarea şi organizarea campaniilor transfrontaliere de curăţare a zonelor de coastă ale Bazinului Mării Negre şi a râurilor (implicând şcoli, studenţi şi voluntari) şi schimbul de bune experienţe în acest domeniu; Ȋncurajarea implicării şi a parteriatelor între ONG-uri şi societatea civilă, sectorul privat (ex. în sectoarele de turism, transport naval şi pescuit) şi autorităţile locale/regionale şi serviciile de colectare a gunoiului pentru a combate deşeurile din râuri şi deşeurile marine; Schimbul de experienţă pentru a îmbunătăţi infrastructura porturilor şi serviciile de colectare a gunoiului de pe nave (ex. pregătirea de orientări/manuale pentru dezvoltarea unui plan de gestionare a deşeurilor portuare în concordanţă cu cerinţele Organizaţiei Maritime Internaţionale/UE şi promovarea implementării acestui plan în porturile de la Marea Neagră). Eligibilitatea proiectelor În conformitate cu art. 39 din Regulamentul nr. 897/2014, proiectele pot primi contribuţii financiare din fondurile alocate programului dacă îndeplinesc condiţiile următoare: 1. Să aibă un impact evident și să aducă beneficii pentru cooperarea transfrontalieră, să demonstreze valoarea adăugată pentru strategiile şi programele Uniunii; 2. Să fie implementate în zona vizată de program; 3. Să se încadreze în una din următoarele categorii: Proiecte integrate, în cadrul cărora fiecare beneficiar implementează o parte din activităţile proiectului pe teritoriul ţării sale; Proiecte simetrice, în cadrul cărora activităţi similare sunt implementate în paralel pe teritoriul ţărilor participante; Proiecte care se desfăşoară într-o singură ţară: acestea sunt proiecte implementate, parţial sau integral, în una din ţările participante, care aduc, însă, beneficii tuturor sau anumitor ţări participante, având un impact şi beneficii transfrontaliere. Eligibilitatea aplicanților În conformitate cu documentul de programare ENI CBC, partenerii care implementează proiecte vor reprezenta în primul rând nivelurile administrative regionale şi sub-naţionale, precum şi organizaţiile societăţii civile aflate în zona geografică eligibilă a programului. Se va acorda prioritate autorităţilor locale şi regionale, societăţii civile, camerelor de comerţ şi comunității academice şi educaţionale. precum şi alor actori eligibili aflaţi în zona geografică eligibilă a programului şi care sunt importanţi pentru realizarea obiectivelor programului. Partenerii de proiect trebuie să fie efectiv stabiliţi în zona geografică a programului sau, în cazul organizaţiilor internaţionale, să aibă o bază de operaţiuni în zona geografică a programului. O grupare europeană de cooperare teritorială poate constitui un partener de proiect, indiferent de locaţia sau sediul acesteia, cu condiţia ca acoperirea sa geografică să fie în cadrul zonei programului. 168

174 Condiţiile pentru implicarea altor organizaţii vor fi definite în Ghidul Solicitantului elaborate pentru fiecare apel pentru propuneri de proiecte. În mod orientativ, pot fi eligibili: în cadrul obiectivului Promovarea afacerilor şi a antreprenoriatului în cadrul Bazinului Mării Negre: o o Agenţiile de dezvoltare regională şi a turismului, asociaţiile industriei turismului, asociaţii/instituţii culturale şi arheologice, autorităţi locale/regionale, universităţi şi instituţii de învăţământ, parcuri naturale şi organisme de gestionare a zonelor protejate, asociaţii de afaceri locale, asociaţii de fermieri şi ONG-uri; Camere de comerţ, agenţii de sprijin al afacerilor şi agenţii de dezvoltare regională, asociaţii de fermieri şi asociaţii agro-industriale, asociaţii de IMM-uri, asociaţii de afaceri, asociaţii de acvacultură şi pescuit, asociaţii de emigranţi, autorităţi regionale/locale şi agenţii şi institute de cercetare. în cadrul obiectivului Promovarea unei politici de mediu coordonate şi reducerea prin acţiuni comune a deşeurilor maritime în Bazinul Mării Negre: o o Agenţii ştiinţifice (oceanografice, hidrografice, meteorologice, seismice) şi instituţii/centre de cercetare/universităţi, autorităţi de coastă/maritime şi portuare, autorităţi şi agenţii locale/regionale, asociaţii de pescuit, ONG-uri din domeniul mediului, parcuri naturale şi zone protejate (inclusiv zona marină), organisme de management şi şcoli şi instituţii de învăţământ; Autorităţi locale/regionale şi serviciile de gestionare şi control al deşeurilor, ONGuri din domeniul mediului şi organizaţii ale societăţii civile, şcoli şi instituţii de învăţământ, asociaţii din industria turismului, asociaţii de pescuit şi autorităţi portuare. Link-uri utile: www,mdrap.ro/dezvoltare-regionala/-4970/-7572/ Basin-Programme approved-by-the-Joint-Programming-Committee 169

175 B. PROGRAMUL OPERAŢIONAL COMUN ROMÂNIA- REPUBLICA MOLDOVA Bugetul total este de 89.1 milioane euro dintre care 81 milioane finanțate de UE prin Instrumentul European de Vecinătate ENI și 8.1 milioane euro cofinanțare asigurată de statele partenere Aria eligibilă a programului România - 4 judeţe - Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galați Republica Moldova - întreg teritoriul Centre majore - București, Suceava, Bacău şi Piatra Neamț Obiectivele şi priorităţile programului Obiectivul 1: Dezvoltarea educaţiei si sprijin pentru cercetare și inovarea la nivelul ariei programului prin facilitarea cooperarii la nivel local regional și central o o Prioritatea Cooperare instituțională în domeniul educațional în vederea creșterii accesului la educație și a calității acesteia Prioritatea 1.2 Promovare și sprijin pentru cercetare și inovare Obiectivul 2: Prezervarea patrimoniului cultural și istoric în zona eligibilă, sprijin pentru dezvoltarea culturii locale, identităților cultural specifice și a dialogului cultural o Prioritatea 2.1 Promovarea și conservarea patrimoniului cultural și istoric Obiectivul 3: Îmbunătățirea sistemelor de transport public, infrastructura cooperare TIC si networking o Prioritatea 3.1 Dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier şi a infrastructurii TIC Obiectivul 4: Provocări comune în domeniul acessului la sănătate, managementul riscurilor naturale și antropice si a situatilor de urgență, securitatea transfrontaliera prin proiecte comune o o o Beneficiari eligibili Prioritatea 4.1 Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de sănătate şi a accesului la sănătate Prioritatea 4.2 Sprijin pentru activităţi comune în vederea prevenirii dezastrelor naturale şi antropice, precum şi acţiuni comune în timpul situaţiilor de urgenţă Prioritatea 4.3 Prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi cooperarea poliţiei Autorități publice ONG-uri Institute de cercetare Instituţii educaţionale 170

176 Alte asociaţii/organizaţii relevante pentru fiecare prioritate Proiecte mari de infrastructură În cadrul programului vor fi finanţate proiecte mari de infrastructură atribuite prin încredințare directă (Direct Award). Selecţia acestora a fost realizată de către o structură comună de lucru româno-moldovenească. Alocarea maximă pentru proiectele mari de infrastructură este de 30% din contribuţia UE la Program. Lista proiectelor este inclusă în program, dar documentaţia tehnică aferentă acestora urmează să fie aprobată în două etape de Comisia Europeană în perioada următoare ( ). Link-uri utile:

177 C. PROGRAMUL OPERAŢIONAL COMUN ROMÂNIA- UCRAINA Bugetul total este de 66 milioane euro dintre care 60 milioane finanțate de UE prin Instrumentul European de Vecinătate ENI și 6 milioane euro cofinanțare asigurată de statele partenere. Aria eligibilă a programului : România, judeţele: Botoşani, Suceava, Tulcea, Maramureş, Satu-Mare Ucraina, oblasturile: Odessa, Ivano-Frankivsk, Zakarpatska, Cernăuţi Centre majore: (eligibili: beneficiarii implicaţi în proiecte mari de investiţii) România: Bucureşti Ucraina: Kiev Regula de flexibilitate: 10% din bugetul Programului poate fi utilizat după cum urmează: - de către beneficiari localizaţi în afara ariei programului, cu condiția ca participarea lor să fie necesară implementării proiectului şi să respecte criteriile de eligibilitate definite pentru fiecare procedură de selecţie; - de către beneficiari, inclusiv lideri de proiect, localizaţi în aria programului, sau de către beneficiari ai Proiectelor Majore de Infrastructură (PMI) pentru implementarea unor activităţi necesare realizării obiectivelor proiectului în afara ariei programului. Obiectivele şi priorităţile programului Obiectivul 1 : Dezvoltarea educaţiei și sprijin pentru cercetare și inovare la nivelul ariei programului prin facilitarea cooperării la nivel local regional si central Prioritatea Cooperare instituțională în domeniul educațional în vederea creșterii accesului la educație și a calității acesteia Prioritatea 1.2 Promovare și sprijin pentru cercetare și inovare Obiectivul 2: Prezervarea patrimoniului cultural și istoric în zona eligibilă, sprijin pentru dezvoltarea culturii locale, a identităților cultural specifice și a dialogului cultural contribuind la cresterea atractivității zonei eligibile Prioritatea 2.1 Promovarea și conservarea patrimoniului cultural și istoric Obiectivul 3: Îmbunătățirea sistemelor de transport public, infrastructură, cooperare TIC și networking Prioritatea 3.1 Dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier şi instrumentelor TIC Obiectivul 4: Provocări comune în domeniul acessului la sănătate, managementul riscurilor naturale și antropice și a situațiilor de urgență, securitatea transfrontalieră prin proiecte comune Prioritatea 4.1 Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de sănătate şi a accesului la sănătate Prioritatea 4.2 Sprijin pentru activităţi comune în vederea prevenirii dezastrelor naturale şi antropice, precum şi acţiuni comune în timpul situaţiilor de urgenţă 172

178 Prioritatea 4.3 Prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi cooperarea poliţiei Tipuri de Beneficiari eligibili Autorități publice ONG-uri Institute de cercetare Instituţii educaţionale Alte asociaţii/organizaţii relevante pentru fiecare prioritate Proiecte mari de infrastructură În cadrul programului vor fi finanţate proiecte mari de infrastructură atribuite prin încredințare directă (Direct Award). Selecţia acestora a fost realizată de către o structură comună de lucru româno-ucraineană. Alocarea maximă pentru proiectele mari de infrastructură este de 30% din contribuţia UE la Program. Lista proiectelor este inclusă în program, dar documentaţia tehnică aferentă acestora urmează să fie aprobată în două etape de Comisia Europeană în perioada următoare ( ). Link-uri utile:

179 D. PROGRAMUL INTERREG V-A ROMÂNIA-BULGARIA Programul Interreg V-A România-Bulgaria este unul din cele două programe de coeziune teritorială ale Uniunii Europene care vizează România și are ca scop să sprijine dezvoltarea zonei transfrontaliere, prin îmbunătățirea accesibilității, promovarea cooperării instituționale, protejarea și dezvoltarea activelor regionale. Bugetul total al programului pentru perioada este de Euro, din care sprijinul FEDR alocat Programului se ridică la Euro. Axe prioritare și obiective specifice: Axa prioritară nr. 1. O regiune bine conectată Obiectiv specific 1.1: Sprijinirea procesului de planificare, dezvoltare și coordonare a sistemelor de transport transfrontaliere în vederea asigurării unor mai bune conexiuni la rețelele de transport TEN-T; Obiectiv specific 1.2: Creșterea nivelului de coordonare privind siguranța transportului pe căile navigabile și maritime. Axa prioritară nr. 2. O regiune verde Obiectiv specific 2.1: Îmbunătățirea protecției şi utilizării durabile a resurselor şi patrimoniului natural şi a patrimoniului cultural; Obiectiv specific 2.2: Îmbunătățirea managementului durabil al ecosistemelor din zona transfrontalieră. Axa prioritară nr. 3. O regiune sigură Obiectiv specific 3.1: Îmbunătățirea managementului comun al riscului în regiunea transfrontalieră. Axa prioritară nr. 4. O regiune calificată și favorabilă incluziunii Obiectiv specific 4.1: Crearea unei zone transfrontaliere integrate în privința ocupării și mobilității forței de muncă. Axa prioritară nr. 5. O regiune eficientă Obiectiv specific 5.1: Creșterea capacitații de cooperare şi a eficienței instituțiilor publice în contextul cooperării transfrontaliere. Aria eligibilă a programului: România 7 judeţe: Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa. Bulgaria 8 districte: Vidin, Montana, Vratsa, Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse, Silistra, Dobric. Beneficiari eligibili: Autorităţi publice centrale (ex: ministere și structurile teritoriale ale acestora), Autorităţi publice locale (ex: consilii judeţene, consilii locale, municipii), 174

180 Organisme de drept public (ex. institute naţionale, universităţi publice), Organizaţii non-profit ( ex. ONG-uri, asociaţii sau fundaţii, camere de comerţ, structuri asociative ale administraţiilor publice, universităţi private etc.), Grupări Europene de Cooperare Teritorială (GECT). Link-uri utile: twitter.com/robgprogramme 175

181 Programul Interreg V-A România-Bulgaria Axă prioritară (AP) Priorități de investiții Buget FEDR (EURO) Rata de cofinanţare şi avans Tip proiect Valoare totală finanţare nerambursabilă * (EURO Perioadă implementare proiect (luni) minimă maximă minimă maximă AP 1: O regiune bine conectată PI.7b:Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale; PI.7c:Dezvoltarea și îmbunătățirea unor sisteme de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul FEDR va finanţa maxim 85% din cheltuielile eligibile, iar bugetele de stat ale celor două ţări vor furniza un supliment de 13% entităţi publice şi ONGurilor. Contribuţia proprie a partenerilor proiectului este de 2% din valoarea eligibilă a proiectului, la care se adăugă cheltuielile neeligibile. HARD (lucrări, bunuri peste 50%) SOFT (servicii, studii, bunuri sub 50% etc.) HARD (lucrări, bunuri peste 50%) SOFT (servicii, studii, bunuri sub 50% etc.) pentru construcţii de drumuri noi Nu există 36 luni Nu există 24 luni Nu există 36 luni Nu există 24 luni * FEDR şi bugetul de stat al celor două ţări, datele sunt valabile pentru primul apel de proiecte. 176

182 Axă prioritară (AP) Priorități de investiții Buget FEDR (EURO) Rata de cofinanţare şi avans Tip proiect Valoare totală finanţare nerambursabilă * (EURO Perioadă implementare proiect (luni) minimă maximă minimă maximă AP 2: O regiune verde de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional și local; PI 6.c: Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural PI 6.d: Protejarea și refacerea biodiversității și a solurilor, precum și promovarea unor servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 și infrastructuri ecologice; FEDR va finanţa maxim 85% din cheltuielile eligibile, iar bugetele de stat ale celor două ţări vor furniza un supliment de 13% entităţi publice şi ONGurilor. Contribuţia proprie a partenerilor proiectului este de 2% din valoarea eligibilă a proiectului, la care se adăuga cheltuielile neeligibile. Se acordă avans pentru demararea proiectelor în procent de 60% din cofinanţarea de la bugetul de stat pentru fiecare partener român HARD (lucrări, bunuri peste 50%) SOFT (servicii, studii,, bunuri sub 50% etc.) HARD (lucrări, bunuri peste 50%) SOFT (servicii, studii, bunuri sub 50% etc.) Nu există 36 luni Nu există 24 luni Nu există 36 luni Nu există 24 luni 177

183 Axă prioritară (AP) Priorități de investiții Buget FEDR (EURO) Rata de cofinanţare şi avans Tip proiect Valoare totală finanţare nerambursabilă * (EURO Perioadă implementare proiect (luni) minimă maximă minimă maximă AP 3:O regiune sigură AP 4: O regiune calificată și inclusivă PI.5.b:Promovarea investițiilor destinate abordării unor riscuri specifice, asigurarea rezistenței în fața dezastrelor și dezvoltarea unor sisteme de gestionare a dezastrelor; PI.8.i:Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă prin integrarea piețelor forței de muncă transfrontaliere, inclusiv mobilitatea transfrontalieră, inițiativele comune FEDR va finanţa maxim 85% din cheltuielile eligibile, iar bugetele de stat ale celor două ţări vor furniza un supliment de 13% entităţi publice şi ONGurilor. Contribuţia proprie a partenerilor proiectului este de 2% din valoarea eligibilă a proiectului, la care se adăuga cheltuielile neeligibile. FEDR va finanţa maxim 85% din cheltuielile eligibile, iar bugetele de stat ale celor două ţări vor furniza un supliment de 13% entităţi publice şi ONGurilor. HARD (lucrări, bunuri peste 50%) SOFT (servicii, studii, bunuri sub 50% etc.) HARD (lucrări, bunuri peste 50%) SOFT (servicii, studii,, bunuri sub Nu există 36 luni Nu există 24 luni Nu există 24 luni Nu există 24 luni 178

184 Axă prioritară (AP) Priorități de investiții Buget FEDR (EURO) Rata de cofinanţare şi avans Tip proiect Valoare totală finanţare nerambursabilă * (EURO Perioadă implementare proiect (luni) minimă maximă minimă maximă AP 5: O regiune eficientă locale în domeniul ocupării forței de muncă, servicii de informare și de consiliere și formarea comună PI.11.iv:Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă prin promovarea cooperării juridice și administrative și a cooperării între cetățeni și instituții Contribuţia proprie a partenerilor proiectului este de 2% din valoarea eligibilă a proiectului, la care se adăuga cheltuielile neeligibile. FEDR va finanţa maxim 85% din cheltuielile eligibile, iar bugetele de stat ale celor două ţări vor furniza un supliment de 13% entităţi publice şi ONGurilor. Contribuţia proprie a partenerilor proiectului este de 2% din valoarea eligibilă a proiectului, la care se adăuga cheltuielile neeligibile. 50% etc.) HARD (lucrări, bunuri peste 50%) SOFT (servicii, studii,, bunuri sub 50% etc.) Nu există 24 luni Nu există 24 luni 179

185 E. PROGRAMUL INTERREG V-A ROMÂNIA UNGARIA Programul Interreg România-Ungaria continuă finanțarea cooperării transfrontaliere în zona de graniță româno-ungară, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională, cu sprijinul Uniunii Europene și al guvernelor celor două state. Bugetul total al Programului pentru perioada este de Euro, din care Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Axe prioritare și obiective specifice: Axa Prioritară 1: Protejarea în comun și utilizarea eficientă a valorilor comune și resurselor (Cooperare în domeniul valorilor comune și resurselor) Obiectiv specific 1.1: Managementul și protecția apelor transfrontaliere; Obiectiv specific 1.2: Protecția și promovarea patrimoniului cultural, istoric și natural comun ca destinații turistice. Axa Prioritară 2: Îmbunătățirea mobilității transfrontaliere durabile și eliminarea blocajelor (Cooperare în domeniul accesibilității) Obiectiv specific 1.1: Managementul și protecția apelor transfrontaliere; Obiectiv specific 1.2: Protecția și promovarea patrimoniului cultural, istoric și natural comun ca destinații turistice. Axa Prioritară 3: Îmbunătățirea ocupării forței de muncă și promovarea mobilității forței de muncă transfrontaliere (Cooperare în domeniul ocupării forței de muncă) Obiectiv specific 3.1: Dezvoltarea integrată a creșterii ocupării forței de muncă în teritorii specifice. Axa Prioritară 4: Îmbunătățirea serviciilor de îngrijire a sănătății (Cooperare în domeniul sănătății și prevenției bolilor) Obiectiv specific 4.1: Dezvoltarea comună a îngrijirii sănătății; Obiectiv specific 4.2 Dezvoltarea integrată a comunităților rurale și urbane defavorizate; Axa Prioritară 5: Îmbunătățirea prevenirii riscurilor și gestionării dezastrelor (Cooperare în domeniul prevenirii riscurilor și gestionării dezastrelor) Obiectiv specific 5.1: Sprijin pentru dezvoltarea de intervenții de urgență comune și de gestionare a dezastrelor. Axa Prioritară 6: Promovarea cooperării transfrontaliere între instituții și cetățeni (Cooperarea instituțiilor și comunităților) Obiectiv specific 6.1: Consolidarea colaborării instituționale transfrontaliere; Obiectiv specific 6.2: Consolidarea cooperării transfrontaliere între oameni și între comunități. Aria eligibilă a programului: România 4 judeţe: Timiş, Arad, Bihor, Satu-Mare 180

186 Ungaria 4 judeţe: Csongrád, Békés, Hajdú- Bihar, Szabolcs-Szatmár-Bereg. Beneficiari Eligibili: Autorități/administrații locale și județene și instituțiile lor; Ministere naționale și instituțiile lor specializate, birouri regionale ale acestora; Administrații ale parcurilor naționale/natural; Instituții pentru protecția mediului; Instituții de învățământ superior; Organizații neguvernamentale; Asociații microregionale; Organizații de management al Euroregiunilor; Muzee, biblioteci, teatre; Biserici; Birouri ale patrimoniului cultural; Camere de comerț; Grupări Europene de Cooperare Teritorială (GECT); Organizații naționale responsabile pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. Link-uri utile: huro-cbc.eu 181

187 Programul Interreg România-Ungaria Axe Prioritare(AP) AP1.Protejarea în comun și utilizarea eficientă a valorilor comune și resurselor (Cooperare în domeniul valorilor comune și resurselor) AP2. Îmbunătățirea mobilității transfrontaliere durabile și eliminarea blocajelor (Cooperare în domeniul accesibilității) AP3. Îmbunătățirea ocupării forței de muncă și promovarea mobilității forței de muncă transfrontaliere (Cooperare în domeniul ocupării forței de muncă) AP 4. Îmbunătățirea serviciilor de îngrijire a sănătății (Cooperare în domeniul sănătății și Fond Baza de calcul a sprijinului acordat de Uniune (Costul total eligibil sau costuri eligibile public) Sprijin din partea Uniunii (a) Contribuția națională (b) = (c) + (d) Defalcarea orientativă a contribuției naționale Finanțarea publică națională (c) Finanțare a națională privată (d) (1) Finanțarea totală(euro) (e) = (a) + (b) Rata de cofinanțare (f) = (a)/(e) (2) FEDR Cost total eligibil % FEDR Cost total eligibil % FEDR Cost total eligibil % FEDR Cost total eligibil % 182

188 prevenției bolilor AP5. Îmbunătățirea prevenirii riscurilor și gestionării dezastrelor (Cooperare în domeniul prevenirii riscurilor și gestionării dezastrelor) AP.6 Promovarea cooperării transfrontaliere între instituții și cetățeni (Cooperarea instituțiilor și comunităților) AP. 7. Asistență Tehnică FEDR Cost total eligibil % FEDR Cost total eligibil % FEDR Cost total eligibil % Total FEDR ,57% Total Total Fonduri ,57% 183

189 F. PROGRAMUL TRANSNAȚIONAL DUNĂREA Programul Transnaţional Dunărea finanţează proiecte de cooperare transnaţională în conformitate cu priorităţile Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Programul Transnaţional Dunărea va finanța proiecte implementate de un parteneriat transnațional extins și care vor avea ca obiectiv îmbunătățirea politicilor publice și a cooperării instituționale. Bugetul Programului Transnaţional Dunărea este de ,60 euro din care ,00 euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și ,00 euro din Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA), la care se adaugă cofinanțarea națională a statelor member UE sau a statelor non-membre UE. Axe prioritare și obiective specifice: Axa Prioritară 1 Inovare și responsabilitate socială în Regiunea Dunării Obiectiv specific 1.1 Îmbunătățirea condițiilor cadru pentru inovare; Obiectiv specific 1.2 Creșterea competențelor pentru inovarea în mediul social și mediul de afaceri; Axa Prioritară 2 Responsabilitatea față de mediu și cultură în Regiunea Dunării Obiectiv specific 2.1 Sprijinirea managementului transnațional al apelor și prevenirea riscurilor produse de inundații; Obiectiv specific 2.2 Utilizarea sustenabilă a patrimoniului și resurselor naturale și culturale; Obiectiv specific 2.3 Sprijinirea restaurării și managementului coridoarelor ecologice; Obiectiv specific 2.4 Îmbunătățirea capacității de răspuns și managementul situațiilor de urgență. Axa Prioritară 3 Conectivitatea în Regiunea Dunării Obiectiv specific 3.1 Sprijinirea sistemelor de transport ecologice și sigure si a accesibilității egale a zonelor rurale și urbane; Obiectiv specific 3.2 Îmbunătățirea securității și eficienței energetic. Axa Prioritară 4 O regiune a Dunării bine guvernată Obiectiv specific 4.1 Îmbunătățirea capacității instituţionale de a răspunde provocărilor sociale; Obiectiv specific 4.2 Sprijinirea guvernanţei şi implementării SUERD. Aria eligibilă a programului cuprinde 14 state: Austria, Bulgaria, Cehia, Germania (landurile Baden-Wurttemberg și Bavaria), Ungaria, Romania, Slovenia, Slovacia, Bosnia și Hertegovina, Muntengru, Serbia, Moldova și Ucraina (oblasturile Chernivetska, Ivano- Frankiviska, Zakarpatska, Odessa). 184

190 Excepții: Instituțiile Germane și Ucrainene localizate în afara ariei eligibile (în sensul înregistrării legale) sunt eligibile dacă: Au competențe în aria eligibilă (e.g. ministere, agenții federale, instituții naționale de cercetare înregistrate în afara ariei eligibile); Îndeplinesc criteriile generale de eligibilitate; Implementează activități care sunt în beneficiul ariei programului. Beneficiari eligibili Autorități locale/ regionale/ naționale; Organisme de drept public; Grupări Europene de Cooperare Teritorială (GECT); Organizații internaționale; Organisme private, inclusiv IMM-uri. Link-uri utile:

191 Axe Prioritare(AP) AP1-Inovare și responsabilitate sociaă în Regiunea Dunării AP 2- Responsabilitatea față de mediu și cultură în Regiunea Dunării A.P.3- Conectivitatea în Regiunea Dunării AP4-Buna guvernanță în Regiunea Dunării Fond FEDR /IPA/ ENI FEDR IPA Baza de calcul pentru sprijinul UE Total costuri eligibile sau costuri eligibile publice total costuri eligibile total costuri eligibile Sprijinul UE Programul Transnaţional Dunărea Contribuție Națională Detaliere bugetară indicative a contribuției naționale Finanțare Finanțare Națională Națională Publică Privată Finanțare totală Rata de cofinanțare (a) (b)=(c)+(d) (c) (d) (e) = (a) + (b) (f)=(a)/(e) Contribuție din state terțe Alte informații Contribuții EIB , , , , ,00 85% 0,00 0, , , , , ,00 85% ENI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 FEDR total costuri eligibile , , , , ,00 85% 0,00 0,00 IPA total costuri eligibile , , , , ,00 85% ENI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 FEDR total costuri eligibile , , , , ,00 85% 0,00 0,00 IPA total costuri eligibile , , , , ,00 85% ENI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 FEDR total costuri eligibile , , , , ,00 85% 0,00 0,00 IPA total costuri eligibile , , , , ,00 85% ENI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 186

192 Axe Prioritare(AP) AP5-Asistență tehnică dedicată finanțării structurilor de management ale programului și activităților acestora TOTAL Fond FEDR /IPA/ ENI FEDR IPA Baza de calcul pentru sprijinul UE Total costuri eligibile sau costuri eligibile publice total costuri eligibile total costuri eligibile Sprijinul UE Contribuție Națională Detaliere bugetară indicative a contribuției naționale Finanțare Finanțare Națională Națională Publică Privată Finanțare totală Rata de cofinanțare (a) (b)=(c)+(d) (c) (d) (e) = (a) + (b) (f)=(a)/(e) Contribuție din state terțe Alte informații Contribuții EIB , , ,00 0, ,00 75% 0,00 0, , , ,00 0, ,00 85% ENI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 FEDR , , , , ,00 84% 0,00 0,00 IPA , , , , ,00 85% ENI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Total Fond UE , , , , ,00 84% 0,00 0,00 187

193 G. PROGRAMUL INTERREG IPA CBC ROMÂNIA- REPUBLICA SERBIA Programul Interreg IPA CBC România Republica Serbia continuă finanțarea cooperării transfrontaliere în zona de graniță româno-sârbă, prin intermediul Instrumentului de Asistență pentru Preaderare (IPA II), cu sprijinul Uniunii Europene și al guvernelor celor două state. Bugetul total al Programului pentru perioada este de Euro, din care Euro din Instrumentul de Asistență pentru Preaderare IPA II. Axe prioritare și obiective specifice: Axa Prioritară 1: Promovarea ocupării forței de muncă și consolidarea serviciilor de bază pentru o creștere a incluziunii pe piața forței de muncă. Obiectiv specific 1.1: Creşterea potenţialului ariei programului pentru o creştere favorabilă incluziunii, îmbunătăţirea disponibilităţii oportunităţilor de angajare, acces la piaţa muncii şi oportunităţi de angajare în aria eligibilă a programului; Obiectiv specific 2.1: Creşterea potenţialului ariei programului pentru o creştere favorabilă incluziunii, pe baza îmbunătăţirii calităţii vieţii tuturor rezidenţilor de pe cele două părţi ale graniţei prin acţiuni comune, în special pentru îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii medicale, servicii sociale, servicii ce sprijină accesul la învăţământul primar modern şi eficient; Obiectiv specific 3.1: Creşterea potenţialului zonei programului pentru o creştere favorabilă incluziunii, creşterea integrării sociale şi culturale în zona transfrontalieră promovând servicii şi reţele inovatoare, reducând impactul constrângerilor datorate izolării şi marginalizării din zonele de frontieră. Axa Prioritară 2: Protecția mediului și managementul riscului. Obiectiv specific 2.1: Creșterea gradului de protecție și valorificarea sustenabilă a resurselor naturale, îmbunătățirea capacității instituțiilor abilitate și promovarea rețelelor transfrontaliere pentru educație și studii privind resursele de mediu. Obiectiv specific 2.2: Dezvoltarea capacității de a gestiona riscurile de mediu, interoperabilitate transfrontalieră și acțiuni comune pentru sisteme inovatoare de protecție a mediului, atenuarea și prevenirea accidentelor și dezastrelor de mediu, reacții în situații de urgență, pregătirea şi conștientizarea urgențelor de mediu. Axa Prioritară 3: Mobilitate și accesibilitate sustenabilă. Obiectiv specific 3.1: Promovarea realizării unui standard îmbunătățit și omogen în transportul public, în special în zonele izolate prin sustenabilitate îmbunătățită și eficiența infrastructurii de transport și serviciilor de mobilitate în zona transfrontalieră și integrarea zonei în principalele coridoare de transport din UE; Obiectiv specific 3.2: Promovarea realizării unui standard de calitate îmbunătăţit şi omogen în infrastructurile publice pentru servicii de bază, în special în zonele izolate, prin acces îmbunătăţit şi extins la utilităţi publice moderne şi eficiente (inclusiv internet, energie). 188

194 Axa Prioritară 4: Creșterea atractivității turismului sustenabil. Obiectiv specific 4.1: Dezvoltarea economiei turismului local de-a lungul graniței, pe baza promovării unei valorificări sustenabile a patrimoniului local natural şi cultural, promovarea creşterii cererilor naţionale şi internaţionale pentru servicii de turism, crearea de atracţii turistice şi culturale integrative, îmbunătăţirea atractivității reţelelor şi traseelor turistice transfrontaliere; Obiectiv specific 4 2: Dezvoltarea economiei turistice locale pe baza dezvoltării calității serviciilor turistice, valorificării sustenabile a patrimoniului natural și cultural, crearea capacităților și competențelor pentru servicii turistice de o calitate superioară, dezvoltarea unor produse inovative în rețele și parteneriate transfrontaliere, îmbunătățirea calității și sustenabilității infrastructurii turistice. Aria eligibilă a programului: România 3 judeţe: Timiş, Caraş Severin, Mehedinţi Republica Serbia: 6 districte Severnobanatski, Srednjebanatski, Južnobanatski, Braničevski, Borski, Podunavski Beneficiari Eligibili: Autorități publice locale și regionale(consilii județene, consilii locale, municipii, etc); Autorități publice naționale/ regionale/ de la nivelul provinciilor funcționând în aria eligibilă; Alte instituții publice guvernate de dreptul public (Instituția Prefectului, instituții de sănătate și îngrijire, instituții de educație); Birouri filiale ale autorităților publice naționale/ regionale active în domeniul axei prioritare ( înregistrate și funcționând în aria eligibilă); Instituții non profit și ONG-uri; Instituții religioase, legal constituite în acord cu legislația națională în vigoare; Camere de Comerț; Muzee, instituții culturale, sportive și de turism. Link-uri utile:

195 Axe Prioritare(AP) AP 1.Promovarea ocupării forței de muncă și consolidarea serviciilor de bază pentru o creștere a incluziunii pe piața forței de muncă Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia Baza de calcul a sprijinului acordat de Uniune (Costul total eligibil) Sprijin din partea Uniunii (a) Contribuția națională (b) = (c) + (d) Defalcarea orientativă a contribuției naționale Finanțarea publică națională (c) Finanțarea națională privată (d) (1) Finanțarea totală (e) = (a) + (b) Rata de cofinanțare (f) = (a)/(e) (2) % AP2.Protecția mediului și managementul riscului % AP3.Mobilitate și accesibilitate sustenabilă AP4.Creșterea atractivității turismului sustenabil % % AP5.Asistență tehnică % Total Fonduri % 190

196 H. PROGRAMUL DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ ENI UNGARIA- SLOVACIA-ROMÂNIA-UCRAINA Programul de Cooperare Transfrontalieră ENI Ungaria- Slovacia-România-Ucraina are ca obiectiv general intensificarea cooperării între regiunile Zakarpatska, Ivano-Frankivska și Chernivetska din Ucraina și zonele eligibile ale statelor membre, cu scopul de a iniția progrese în dificultățile existente în domeniile social, economic, de infrastructură și de mediu. Bugetul total al programului pentru perioada este de EURO din care EURO ENI+FEDER si EURO confinanţare naţională. Aria Eligibilă a programului: România - 3 judeţe Maramureş, Satu Mare şi Suceava; Ungaria - 2 judeţe Szabolcs-Szatmár-Bereg şi Borsod-Abaúj-Zemplén; Slovacia - 2 regiuni Prešovský şi Košický; Ucraina - 3 regiuni Zakarpatska, Ivan Frankivska şi Chernivetska. Obiective tematice şi priorități: Obiectivul tematic 3: Promovarea culturii locale și protejarea patrimoniului istoric Prioritatea 1: Promovarea culturii locale și a istoriei cu accentuarea funcţiei de turism; Obiectivul tematic 6: Protecția mediului, atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice Prioritatea 1: Utilizarea durabilă a mediului în zona transfrontalieră - conservarea resurselor naturale, acțiuni de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și poluare a râurilor; Obiectivul tematic 7: Îmbunătățirea accesibilităţii în regiuni, dezvoltarea transportului şi a reţelelor şi sistemelor comune de transport Prioritatea 1: Dezvoltarea infrastructurii de transport în vederea îmbunătățirii mobilităţii persoanelor și bunurilor; Prioritatea 2: Dezvoltarea infrastructurii pentru tehnologiile de informare şi comunicare și schimbul de informații; Obiectivul tematic 8: Provocări comune în domeniul siguranței și securității Prioritatea 1: Sprijinirea activităților comune pentru prevenirea dezastrelor naturale și antropice precum și acțiuni comune în situațiile de urgență; Prioritatea 2: Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de sănătate. Beneficiari eligibili Autorități publice ONG-uri Institute de cercetare Instituţii educaţionale Alte asociaţii/organizaţii relevante pentru fiecare prioritate 191

197 Plan de finanțare indicativ al Programul de Cooperare Transfrontalieră ENI Ungaria- Slovacia- România-Ucraina (euro) Obiective tematice Obiectivul tematic 3 Obiectivul tematic 6 Obiectivul tematic 7 Obiectivul tematic 8 Asistență tehnică Contribuția UE a. Cofinanțare b. Rata de cofinanțare (%) c. Total fonduri d= a+b ,11% ,11% ,11% ,11% ,00% Total ,00% Link-uri utile: huskroua-cbc.net/en/news/draft-joint-operational-programme-for-the-hungary-slovakiaromania-ukraine-european-neighbourhood-instrument-cross-border-cooperationprogramme /

198 3. CUM COMPLETEZ O CERERE DE FINANŢARE? Pentru obţinerea finanţării din Programul Operaţional identificat, un potenţial aplicant trebuie să completeze şi să depună, în termen, la Autoritatea de Management, o cerere de finanţare. Prin cererea de finanţare al cărei format standard este definit în mod clar de Autoritatea de Management şi explicat în Ghidurile Solicitanţilor se urmăreşte prezentarea într-o manieră clară, logică şi concisă a ideii de proiect pentru care un aplicant solicită finanţare. Cererea de finanţare depusă de aplicant va intra în procesul de evaluare organizat de Autoritatea de Management, intrând în competiţie cu cereri de finanţare depuse de alţi potenţiali beneficiari. În urma procesului de evaluare, fiecare idee de proiect prezentată într-o cerere de finanţare va primi un punctaj, finanţarea fiind acordată în ordinea descrescătoare a punctajului. Având în vedere că există nişte criterii clare după care se acordă punctajele, precum şi faptul că fondurile alocate pentru o anumită linie de finanţare sunt limitate, este foarte important ca cererea de finanţare să fie completată corect, astfel încât să reducem riscurile de a nu primi finanţare pentru ideea noastră de proiect. Etapele selecţiei proiectelor: Verificarea conformităţii administrative Verificarea eligibilităţii Evaluarea tehnică Evaluarea financiară Cererea de Finanţare Înregistrarea cererilor Conformitate administrativă & eligibilitate Evaluarea tehnică Evaluarea financiară Raport de evaluare Înştiinţarea solicitanţilor Decizia oficială de aprobare a proiectelor Conformitatea administrativă exemple de condiţii: Termenul limită pentru primirea cererilor de finanţare şi anexelor; Forma de transmitere a documentelor (electronic/ în plic etc.); 193

199 Prezentarea cererii de finanţare şi a anexelor în formatul standard; Prezentarea tuturor anexelor solicitate în Ghidul solicitantului. Eligibilitate criterii: Solicitantul şi partenerii; Tipul de activităţi pentru care se solicită finanţare; Valoarea finanţării solicitate/ valoarea totală a proiectului ; Elemente cum sunt: durata proiectului, locul de desfăşurare, grupul-ţintă/ beneficiarii proiectului. Evaluarea tehnică şi financiară tipuri de criterii: Relevanţa proiectului faţă de : obiectivele programului de finanţare; nevoile/ problemele identificate; Metodologia proiectului; Sustenabilitatea proiectului; Bugetul proiectului; Capacitatea solicitantului şi a partenerilor de a implementa proiectul. Evaluarea tehnică şi financiară - relevanţa proiectului: Cât de mult contribuie proiectul la realizarea obiectivelor programului operaţional/ axei prioritare/ domeniului major de intervenţie? Cât de folositor este proiectul faţă de nevoile grupului-ţintă/ beneficiarilor identificaţi? Cât de adecvat este proiectul faţă de specificul zonei de desfăşurare? Evaluarea tehnică şi financiară - metodologia proiectului: Cât de bine legate între ele sunt scopul, obiectivele, activităţile şi rezultatele proiectului? Cât de bine sunt planificate activităţile? Cât de bine sunt distribuite responsabilităţile între parteneri? Cât de adecvate sunt criteriile şi metodele propuse pentru monitorizarea şi evaluarea proiectului? Sunt beneficiarii/ grupul ţintă implicaţi în activităţile proiectului în mod satisfăcător? Evaluarea tehnică şi financiară - bugetul proiectului: Cât de bine corelate sunt costurile estimate cu activităţile proiectului? Cât de realist sunt estimate costurile? Cât de satisfăcător este raportul cost/ beneficiu în cadrul proiectului? Evaluarea tehnică şi financiară - capacitatea operaţională a solicitantului/ partenerilor: Au solicitantul/ partenerii : resursele materiale? resursele umane? experienţa organizaţională? 194

200 capacitatea financiară necesare implementării proiectului? Tipuri de informaţii incluse în cererea de finanţare Informaţii generale legate de ideea de proiect În prima parte a cererii de finanţare aplicantul trebuie să furnizeze următoarele informaţii: Numele solicitantului: se va prezenta numele instituţiei (de ex. Ministerul Afacerilor Interne precum şi numele structurii care aplică (de ex. Direcţia Fonduri Exterene Nerambursabile) Titlul proiectului: se va alege un titlu relevant pentru ideea noastră de proiect; este important ca titlul să fie expresiv, relevant, scurt ( pentru a putea fi uşor de reţinut ) şi să nu fie formulat ca un obiectiv. Axa prioritară: se va indica axa prioritară a Programului Operaţional în care se încadrează obiectivele ideii noastre de proiect. În această rubrică se copiază cu exactitate numărul axei şi titlul axei (exemplu: Axa prioritară 1 Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa proiecte finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri ). Obiectivul specific: se va indica obiectivul specific în care se încadrează obiectivele ideii noastre de proiect. Este foarte important ca obiectivul specific să facă parte din axa prioritară identificată mai sus (de ex. Obiectivul specific Întărirea capacității beneficiarilor de proiecte finanțate din FESI de a pregăti şi implementa proiecte). Acțiunea/Operațiunea: se va indica acțiunea sau operațiunea în care se încadrează obiectivele ideii noastre de proiect. Este foarte important ca acțiunea sau operațiunea identificate să fie dintre cele definite pentru obiectivul specific definit mai sus. Identificarea şi completarea corectă a acestor informaţii influenţează modul în care va fi evaluată şi apreciată ideea noastră de proiect. De aceea, încă de la definirea obiectivelor ideii noastre de proiect este important să identificăm în mod corect Programul Operaţional, axa prioritară, obiectivul specific şi acțiunea în care se încadrează cel mai bine. Informaţii privind solicitantul şi partenerul În acest capitol se solicită date de identificare despre solicitantul principal, precum şi despre partener/parteneri (în cazul în care aceştia există). Date despre solicitant Date de identificare În această rubrică se va completa numele solicitantului, codul de înregistrare fiscală, adresa instituţiei, adresa oficială de , precum şi pagina web. Se vor completa doar acele informaţii care există şi se aplică instituţiei din care faceţi parte. În cazul în care anumite informaţii solicitate nu se aplică instituţiei dumneavoastră, veţi completa în rubrica respectivă nu este cazul sau nu se aplică. Este foarte important ca toate rubricile să fie completate. În cazul în care o rubrică apare ca fiind necompletată se va considera că aţi omis informaţiile respective, ceea ce poate atrage depunctarea sau respingerea cererii de finanţare. Statutul juridic al solicitantului Această rubrică se va completa cu date în conformitate cu actul de înfiinţare şi temeiul legal. 195

201 Reprezentantul legal În această rubrică vor fi prezentate datele de contact ale reprezentantului legal. În cazul în care persoana nominalizată aici nu este ordonatorul/principal/secundar/terţiar de credite se va anexa acestei cereri actul administrativ prin care a fost desemnat/ i s-a delegat această calitate. Persoana de contact Vor fi trecute datele de contact ale persoanei nominalizate de către structura dumneavoastră ca manager de proiect. Descrierea solicitantului În această rubrică vor fi trecute data de înfiinţare a organizaţiei precum şi principalele activităţi desfăşurate. Este foarte important să treceţi datele referitoare la instituţie adică ministerul din care faceți parte şi dupa aceea ale dumneavoastră ca şi structură de specialitate din cadrul instituţiei. Date despre experienţa organizaţiei În această rubrică se vor solicita date clare referitoare la alte proiecte desfăşurate în ultimii 5 ani, alte lucrări derulate, etc. Este important să furnizaţi toate datele solicitate în cererea de finanţare. Date despre partener În cazul se depune cererea de finanţare în parteneriat cu altă organizaţie, aceleaşi date prezentate mai sus vor trebui prezentate şi în legătură cu partenerul: date de identificare, descrierea partenerului, experienţa similară desfăşurată în ultimii 5 ani, etc. În cazul în care nu sunt parteneri, la aceste rubrici veţi completa cu formula nu este cazul sau nu se aplică. În cazul în care sunt mai mulţi parteneri se vor compla toate rubricile pentru fiecare partener în parte. Date despre proiect Începând cu această rubrică, vor trebui prezentate datele legate de ideea de proiect pentru care solicitaţi finanţare. Obiectivele proiectului În această rubrică vor fi prezentate obiectivul general şi obiectivele specifice ale ideii de proiect pentru care solicitaţi finanţare. Pe lângă prezentarea obiectivelor, în această etapă trebuie să se prezinte legătura dintre obiectivele ideii noastre de proiect şi scopul axei prioritare, precum şi rezultatele obiectivul specific din Programul Operaţional din care se solicită finanţarea. În momentul în care se concepe justificarea trebuie urmată următoarea ierarhie: obiectivele ideii de proiect se încadrează în rezultatele obiectivului specific axei prioritare selectate precum şi în scopul axei. Scopul axei prioritare Rezultatele obiectivul specific al Obiectivele Direcția Fonduri axei Externe Nerambursabile ideii de proiect prioritaer 196

202 Justificarea necesităţii implementării proiectului În această rubrică trebuie prezentată problema pe care proiectul doreşte să o rezolve şi trebuie justificată necesitatea proiectului. Această rubrică este esenţială pentru a demonstra importanţa ideii de proiect. Din aceste considerente trebuie să se acorde o importanţă deosebită tipului de informaţii incluse în această secţiune. Cum abordăm justificarea necesităţii? Pentru început este important de ştiut că o idee de proiect primeşte finanţare dacă este considerată necesară, urgentă şi importantă. Sunt preferate spre finanţare (primesc un punctaj mai mare la evaluare) acele idei de proiecte a căror implementare imediată aduce o îmbunătăţire a stării de fapt existente, conduce la eficacitate şi eficienţă şi a căror amânare ar genera costuri mai mari pentru situaţia de fapt. Din aceste considerente, în rubrica de justificare a necesităţii va fi inclusă mai întâi analiza problemelor pe care dorim să le soluţionăm. Se va prezenta problema centrală, precum şi legătura de tip cauză efect dintre problemele care au condus la problema centrală. Este bine să se anexeze cererii de finanţare chiar analiza arborelui problemelor sau analiza de tip os de peşte pe care am desfăşurat-o anterior pentru identificarea problemei. Paşii necesari: Se analizează situaţia existentă relevantă pentru ideea de proiect Se identifică problemele principale Se structurează problemele identificate pe baza relaţiei cauză efect Se referă la o situaţie existentă Se defineşte un aspect negativ Se indică efectele negative pe care le generează Se raportează la unul sau mai multe grupuri sau categorii bine determinate de persoane fizice sau juridice, a căror situaţie e afectată de existenţa sa Se va pune accent pe argumentarea problemelor identificate cu date oficiale, studii, rapoarte etc. Se va alege problema principală ţinând cont şi de problemele considerate de program ca prioritare. Scopul proiectului este reprezentat de schimbarea care trebuie realizată pentru rezolvarea problemei principale. Obiectivele proiectului sunt principalii paşi care trebuie realizaţi pentru a produce schimbarea definită în cadrul scopului. După prezentarea problemei centrale şi a efectelor generate de aceasta se va explica de ce problema identificată este considerată majoră şi de ce rezolvarea acesteia este considerată necesară şi urgentă. 197

203 În cadrul acestor justificări vor fi folosite date statistice relevante rezultate din analiza problemelor care să susţină necesitatea şi urgenţa rezolvării problemei, date extrase din rapoarte, analize, studii, precum şi alte documente relevante. În acelaşi timp, aplicantul trebuie să demonstreze că rezolvarea problemelor abordate prin proiect este relevantă şi pentru îndeplinirea obiectivelor şi indicatorilor stabiliţi în Programul Operaţional prin care se solicită finanţarea. Cu alte cuvinte, este important ca ideea de proiect finanţată să fie necesară, importantă şi raportată la axa prioritară şi la domeniul de intervenţie. În momentul în care se va concepe justificarea se va face referire şi la legătura directă dintre problema identificată prin proiect şi problemele la care se raportează prin Programul Operaţional. La finalul justificării, aplicantul va trebui să prezinte succint maniera în care doreşte să rezolve problema identificată. Scopul proiectului poate fi privit ca reformulare pozitivă a problemei principale, respectiv a primului nivel de cauze identificate în cursul analizei problemelor. Exemplu: Problema principală: starea deficitară sau incipientă a implementării standardelor de calitate în cadrul MAI; Scop: Îmbunătăţirea stadiului implemetării standardelor de calitate şi a certificării structurilor din cadrul MAI; Legătura dintre scop şi obiective trebuie să fie directă. Exemplu: Scopul: Îmbunătăţirea stadiului implementării standardelor de calitate şi certificării structurilor din cadrul MAI se va atinge prin următoarele obiective: Dezvoltarea nivelului de pregătire a personalului MAI; Îmbunătăţirea accesului la serviciile novatoare de tip IT; Ameliorarea şi eficientizarea fluxului informaţional şi decizional în cadrul MAI. Relevanţă În această etapă aplicantul va justifica relevanţa ideii sale de proiect. Astfel, în cadrul rubricii este necesar să fie prezentate următoarele aspecte: explicarea modului în care proiectul contribuie la realizarea strategiilor Guvernului în domeniul abordat. Vor fi incluse detalii referitoare la modul în care proiectul se încadrează în strategia instituţiei, în strategiile locale, regionale sau naţionale; modalităţile în care contribuie la realizarea obiectivului domeniului major de intervenţie al Programului Operaţional în care se încadrează, precum şi modul în care interacţionează cu alte programe/proiecte. Pentru această cerinţă vor fi identificate documentele strategice în care se încadrează obiectivele ideii noastre de proiect (de ex. Programul de Guvernare, Planul Strategic Instituţional, etc.) şi se prezintă legătura dintre obiectivele (sau anumite secţiuni) din aceste documente strategice şi obiectivele ideii de proiect prezentate. În acelaşi timp, se explică relevanţa obiectivelor ideii de proiect pentru obiectivele domeniului de intervenţie (se prezintă legătura dintre obiectivele ideii de proiect şi obiectivele domeniului major de 198

204 intervenţie). Nu în ultimul rând, se accentuează complementaritatea ideii de proiect cu alte proiecte implementate de instituţie şi se justifică importanţa corelării dintre aceste obiective pentru atingerea rezultatelor. prezentarea opţiunilor de rezolvare a problemei (descrisă la justificarea necesităţii proiectului) şi motivarea alegerii opţiunii pentru care se solicită finanţare prin cererea depusă. Pentru această cerinţă, aplicantul va trebui să prezinte opţiunile pe care le-a luat în calcul pentru rezolvarea problemei identificate în proiect (cel puţin 2 variante diferite propuse în vederea soluţionării/rectificării problemei), să indice avantajele şi dezavantajele fiecărei opţiuni (accentuând asupra aspectelor legate de impactul economic, social, de mediu) şi să prezinte varianta aleasă de către aplicant pentru soluţionarea acelei probleme. În această etapă, aplicantul va trebui să sublinieze de ce a ales acea variantă şi să justifice de ce este considerată ca fiind cea mai avantajoasă opţiune. Este important ca în justificare să se facă referire la aspectele legate de: relevanţă, urgenţă, eficacitate şi eficienţă şi să se facă trimitere la contribuţia adusă prin proiect şi la îndeplinirea altor obiective strategice superioare (exemplu: obiectivele din programul de guvernare, obiective din strategii sectoriale, obiectivele din programul operaţional, etc). Foarte important! Se păstrează în structura finală a problemelor, scopului şi obiectivelor proiectului doar anumite elemente, selectate pe baza unor criterii ca: Nesuprapunerea cu proiecte aflate deja în derulare/deja derulate şi finalizate; Capacitatea administrativă şi financiară a instituţiei/ solicitantului; Posibilitatea acoperirii costurilor necesare; Respectarea politicilor/ documentelor /strategiilor în domeniu. Grup ţintă În această rubrică vor fi descrise grupurile / entităţile care sunt vizate direct sau indirect de implementarea şi de rezultatele proiectului precum şi implicarea lor în elaborarea/implementarea proiectului. În momentul în care se va completa această rubrică se va ţine cont ca grupul ţintă urmărit prin ideea de proiect propusă să corespundă cu grupul ţintă pentru care domeniul de intervenţie din Programul Operaţional oferă finanţare. Din aceste considerente, se va analiza cu mare atenţie Documentul Cadru de Implementare al Programului Operaţional, astfel încât grupul ţintă definit să fie eligibil. Mod de prezentare: se vor prezenta date legate de grupul ţintă (de ex. numărul, categoria din care face parte, modalităţi şi criterii de selecţie, instituţia din care provine, etc.). În mod suplimentar se pot prezenta şi beneficiarii indirecţi ai proiectului. 199

205 NU UITAŢI! Grupul-ţintă = grupul de persoane fizice şi/sau juridice asupra cărora trebuie acţionat în cadrul proiectului pentru a produce schimbările dorite Beneficiarii direcţi/ indirecţi= grupul de persoane fizice şi/sau juridice în favoarea cărora se produc schimbările dorite Exemple: 1. Grupul ţintă şi beneficiarii se pot suprapune în totalitate. Exemplu: Instruirea a 50 de funcţionari din 10 instituţii publice centrale în elaborarea de propuneri de finanţare pentru accesarea de fonduri nerambursabile Prin proiect se va acţiona direct asupra celor 50 de funcţionari din 10 instituţii publice (grupţintă). Proiectul va produce avantaje în favoarea celor 50 de funcţionari din 10 instituţii publice (beneficiari direcţi), care vor putea accesa mult mai uşor finanţări nerambursabile. 2. Grupul țintă și beneficiarii se pot suprapune parţial. Exemplu: Sprijinirea a 50 de şomeri dintr-un sat aparţinător localităţii X în iniţierea şi dezvoltarea de afaceri bazate pe meşteşuguri tradiţionale (olărit, ţesut artizanal, realizarea de ciubere /butoaie de vin) Prin proiect se va acţiona direct asupra celor 50 de şomeri (grup-ţintă). Proiectul va produce avantaje în favoarea întregii comunităţi, inclusiv asupra celor 50 de şomeri (beneficiari direcţi), al căror nivel de trai va creşte, iar rata şomajului în satul aparţinător localităţii urbane va scădea. 3. Grupul țintă și beneficiarii pot fi complet diferiți. Exemplu: Organizarea unei campanii de informare şi promovare a POCA Prin proiect se va acţiona direct asupra persoanelor cu atribuţii în domeniul programării şi implementării proiectelor ce pot fi finanţate din POCA (grup-ţintă). Proiectul va produce avantaje în favoarea celorlalţi angajaţi ai MAI (beneficiari direcţi), care va beneficia de o mai bună înţelegere şi (re)cunoaştere a beneficiilor implementării proiectelor cu fiinanţare externă. Activităţi şi graficul de implementare În această rubrică vor fi descrise, în ordine cronologică, activitățile care au avut loc până la momentul depunerii cererii de finanţare precum şi cele previzionate a se realiza în vederea implementării proiectului. Pentru fiecare activitate se vor prezenta: titlul activităţii, descrierea activităţii (în care vor fi prezentate etapele activităţii, scopul urmărit, modul de desfăşurare, precum şi alte informaţii 200

206 relevante), locul de desfăşurare, durata, costurile presupuse şi persoana responsabilă de implementarea acelei activităţi. Astfel, există următoarele conexiuni: Activităţi: Acţiunile specifice care trebuie întreprinse pentru a produce rezultate. Mijloace: Resurse (intrări) materiale si nemateriale necesare pentru a desfăşura activităţile (cum ar fi: personal, echipament şi materiale). Costuri: Costurile reprezintă traducerea în termeni financiari a resurselor identificate (mijloacelor). Rezultate: Reprezintă produse obţinute ca urmare a desfăşurarii activităţilor, a căror combinaţie va conduce la realizarea scopului proiectului. Alături de această prezentare a activităţilor, va fi stabilit un calendar prin care se estimează durata şi perioada de implementare a fiecărei activităţi. Este important ca acest grafic să fie cât mai realist întocmit, astfel încât să va asiguraţi că activităţile sunt implementate integral în termenele prevăzute de dumneavoastră. În funcţie de acest grafic se va face şi monitorizarea implementării proiectului, în urma primirii finanţării. Înainte de definirea şi prezentarea activităţilor este esenţial să verificaţi eligibilitatea acestor activităţi. Este posibil ca ideea dumneavoastră de proiect să fie eligibilă, dar unele activităţi să nu poată fi finanţate din domeniul de intervenţie pentru care aplicaţi. De aceea trebuie să verificaţi aceste informaţii în Documentul Cadru de Implementare. Durata de implementare a proiectului La această rubrică va fi indicat numărul de luni necesare pentru implementarea proiectului. La calcularea acestei perioade se va lua în calcul perioada de începere reprezentată de data semnării contractului până la finalizarea ultimei activităţi prevăzute în graficul de implementare. ATENŢIE! Evaluaţi corect durata de implementare a fiecărei activităţi, ţinând cont de complexitatea acesteia (mărimea grupului ţintă cui ne adresăm, rezultatele ce trebuie a fi atinse), costurile aferente, resursele ce urmează a fi implicate şi termenele legale ce trebuie a fi respectate (de exemplu în cazul procedurilor de achiziţii publice). Rezultate Vor fi prezentate rezultatele directe aşteptate la sfârşitul implementării proiectului. Aceste rezultate trebuie să fie clar definite, cuantificate şi legate direct de implementarea ideii de proiect. Este indicat să prezentaţi rezultatele urmărite corelat cu activităţile planificate. Indicatori Se vor completa indicatorii care măsoară atingerea rezultatelor, respectiv îndeplinirea scopului proiectului. Este foarte important ca indicatorii definiţi să fie măsurabili, să fie direct legaţi de îndeplinirea scopului proiectului. Aceştia trebuie să fie împărţiţi în indicatori de output (care măsoară gradul de îndeplinire a activităţilor şi rezultatelor proiectului) şi indicatori de rezultat (care măsoară îndeplinirea scopului proiectului). Este esenţial ca indicatorii definiţi în proiect să contribuie la realizarea indicatorilor prevăzuţi în Documentul Cadrul de Implementare al Programului Operaţional şi chiar să cuprindă o parte din indicatorii obligatorii solicitaţi prin Documentul Cadru de Implementare. 201

207 Exemple Exemplul 1: definire indicatori de output. Activitatea definită prin proiect: susţinerea unui modul de curs în domeniul politicilor publice, pentru 30 de beneficiari din MAI. Rezultat: 30 de persoane instruite în domeniul politicilor publice Indicatori - număr de persoane instruite în domeniul politicilor publice: 30 - număr de module de instruire desfăşurate: 1 Exemplul 2: definire indicatori de result Scopul proiectului: îmbunătăţirea procesului de politici publice în MAI prin implementarea de bune practici la nivelul structurilor strategice din instituţie; Indicatori: - numărul de documente de politici publice elaborate de structurile strategice din MAI - numărul de documente de politici publice elaborate de structurile strategice din MAI şi avizate favorabil de Secretariatul General al Guvernului. Foarte important! Să existe cel puţin un indicator pentru fiecare nivel al obiectivelor; Indicatorul să poată fi măsurat in limita unor costuri rezonabile; Indicatorii să fie independenţi unul de celălalt; Indicatorii să fie menționați în dreptul rezultatelor și NU în dreptul activităților. Riscuri Vor fi prezentate riscurile care pot afecta îndeplinirea rezultatelor proiectelor şi vor fi descrise măsurile pentru prevenirea şi/sau gestionarea acestora. Pentru definirea riscurilor se vor analiza ameninţările şi factorii externi care pot avea un impact în implementarea proiectului. Este important să se identifice măsuri clare de prevenire a riscurilor. Formularea riscurilor nu trebuie să fie generală (trebuie să indice un risc clar, direct, relevant). De asemenea, riscurile nu trebuie să fie confundate cu punctele slabe (interne) care ţin de organizaţia din care faceţi parte. Sustenabilitate În evaluarea cererii de finanţare, din perwspectiva evaluatorului este foarte important ca ideea de proiect finanţată să poată avea continuitate şi să producă efecte şi după ce încetează finanţarea. Din aceste considerente, aplicantul trebuie să prezinte modul în care va utiliza sau continua rezultatele obţinute prin proiect după implementarea acestuia. În cadrul acestei justificări aplicantul trebuie să prezinte metode şi mecanisme clare prin care să demonstreze că rezultatele proiectului vor produce efecte şi după finalizarea finanţării, vor putea fi folosite, îmbunătăţite şi continuate pe termen mediu. 202

208 Informare şi publicitate Vor fi prezentate măsurile de informare şi publicitate ale proiectului. Acestea trebuie să fie în conformitate cu prevederile din Documentul Cadru de Implementare a Programului Operaţional şi să cuprindă cel puţin elementele obligatorii prevăzute în acesta. Exemple de măsuri de informare şi publicitate: conferinţe, anunţuri publicitare, participare la emisiuni, elaborarea şi distribuirea de afişe, bannere, broşuri, creare şi utilizare de pagină web, etc. Management În procesul de evaluare a cererii de finanţare este important ca aplicantul să facă dovada capacităţii de a implementa ideea de proiect pentru care solicită finanţare. Astfel, aplicantul trebuie să completeze toate rubricile solicitate. Se va preciza locul de desfăşurare a activităţilor de management a proiectului: ţara, regiunea, judeţul, localitatea. Se va preciza care sunt persoanele implicate în implementarea proiectului prin prisma rolurilor (atribuţiilor) pe care le vor avea. Este important ca managementul proiectului să fie definit încă din această etapă, să fie prezentate rolurile şi atribuţiile îndeplinite de fiecare rol, precum şi experienţa solicitată pentru fiecare rol în parte. Alături de echipa de proiect se vor prezenta resursele materiale deţinute şi cele care urmează să fie achiziţionate pentru implementarea şi managementul proiectului. Aceste date vor demonstra faptul că aplicantul deţine capacitatea de a implementa ideea de proiect. Ca ultimă cerinţă, se va solicita prezentarea metodologiei de implementare a proiectului, inclusiv sistemele de monitorizare şi evaluare. Această cerinţă va demonstra faptul că aplicantul a prevăzut anumiţi paşi operaţionali prin care se va asigura de implementarea corectă şi la timp a proiectului. Astfel, se vor descrie cât mai clar sistemul de monitorizare, control şi de proceduri aplicat în timpul implementării proiectului şi rezultatele urmărite prin aceste sisteme. Concordanţa cu politicile şi legislaţia naţională Dezvoltarea durabilă şi egalitate de şanse Toate proiectele finanţate din instrumente structurale au componente obligatorii legate de respectarea dezvoltării durabile şi egalităţii de şanse. În aceste etape vor fi incluse cel puţin prevederile obligatorii prevăzute în Documentul Cadru de Implementare al Programului Operaţional. Din categoria acestor măsuri, amintim: pentru dezvoltare durabilă: măsuri de protecţie a mediului cum ar fi module de formare în domeniu, utilizare de materiale reciclabile, reciclarea materialelor folosite, promovarea de mesaje specifice, etc. pentru egalitate de şanse: module de formare în domeniu, conferinţe şi dezbateri, respectarea legislaţiei în domeniu, asigurarea accesului liber al grupului ţintă la activităţile din proiect, etc. Achiziţii publice Pentru a se asigura transparenţa şi respectarea legislaţiei în vigoare, încă din această etapă, se solicită planificarea tuturor achiziţiilor publice care vor fi derulate pentru implementarea proiectului. 203

209 Tot în această etapă aplicantul va stabili perioada de timp în care se vor desfăşura procedurile de achiziţii şi valoarea acesteia. Este important ca perioada indicată în această etapă să fie corelată de graficul de implementare a activităţilor. De asemenea trebuie luate în calcul perioadele exacte pentru derularea procedurilor de achiziţii, oferindu-vă suficient timp pentru: elaborarea caietului de sarcini şi a documentaţiei aferente, obţinerea avizelor necesare pentru demararea procedurii, perioada obligatorie de postare a anunţului de achiziţie, perioada necesară pentru evaluarea ofertelor, precum şi termenele necesare pentru semnarea contractului. Pachetul de finanţare al proiectului La această secţiune va fi prezentat bugetul proiectului în formele solicitate de către Autoritatea de Management. Tipuri de bugete buget pe categorii de cheltuieli grupeazã veniturile şi cheltuielile pe categorii. buget pe categorii de cheltuieli şi pe activitãţi grupeazã cheltuielile pe categorii şi pe activitãţi, în cadrul acelui proiect. buget pe surse grupeazã cheltuielile pe categorii şi pe surse de finanţare care participã cu fonduri ( cine susţine bugetul şi în ce măsură). Etape în realizarea bugetului: Defalcarea proiectului în activităţi care consumă resurse; Calcularea resurselor pentru fiecare activitate şi subactivitate; Estimarea cheltuielilor în detaliu, pentru fiecare activitate şi subactivitate precum şi a celor totale; Estimarea potenţialelor surse de venituri. De ce trebuie să ţinem cont în definirea bugetului? În definirea bugetului trebuie să se ţină cont de anumite aspecte esenţiale: Verificaţi eligiblitatea cheltuielilor prevăzute; informaţiile prevăzute în buget trebuie să fie eligibile, conform datelor prevăzute în Documentul Cadru de Implementare şi în Ordinul prin care sunt aprobate cheltuielile eligibile pentru acel Program Operaţional. Exprimaţi cheltuielile în lei, fără TVA; Încadraţi cu atenţie cheltuielile în capitolele şi subcapitolele definite în formularul de buget din cererea de finanţare; În cazul în care aveţi cheltuieli neeligibile acestea vor fi prezentate distinct, în capitol separat; Întreg bugetul proiectului va trebui încadrat în forma pe capitole şi subcapitole precum şi pe activităţi; La prezentarea bugetului pe activităţi este important să definiţi corect preţul/unitate; Definiţi în mod clar şi relevant unitatea de măsură (exemplu persoană, zi, bucată, etc) 204

210 În momentul în care stabiliţi preţul/unitate asiguraţi-vă că estimarea este corectă, conform preţurilor existente pe piaţă; La estimarea valorii TVA (care este cheltuială neeligibilă) se vor studia actele normative în vigoare astfel încât să stabiliţi corect cotele de TVA specifice diverselor categorii de cheltuieli (exemplu: TVA pentru cărţi 5%; TVA pentru diurnă 0; TVA pentru mobilier 19%); Defalcaţi în mod corect totalul cheltuielilor eligibile în funcţie de contribuţia fiecăruia (exemplu: 85% finanţare nerambursabilă din FSE; 15% contribuţia din bugetul naţional). Aceste cote se verifică în Documentul Cadru de Implementare precum şi în Ghidul Solicitantului. Recomandări: Întocmirea unui buget corect va dura destul de mult, deci începeţi din timp ; Asiguraţi-vă că organizaţia dumneavoastră poate susţine financiar proiectul; Asiguraţi-vă că bugetul proiectului se va inter-corela cu bugetul organizaţiei; Consultaţi, la întocmirea bugetului, toate persoanele implicate în proiect. 4. CUM ASIGUR MANAGEMENTUL PROIECTULUI? După depunerea ideii dumneavoastră de proiect la Autoritatea de Managment, aceasta intră într-o etapă de evaluare pe baza unor criterii clar stabilite. De obicei aceste criterii de evaluare pot fi consultate şi de către dumneavoastră în Ghidul Solicitantului al Programului Operaţional respectiv, astfel încât să vă astimaţi singuri punctajul pe care îl veţi primi. Ca urmare a parcurgerii etapei de evaluare, ideea dumneavoastră de proiect poate fi: respinsă de la finanţare, neîndeplinind punctajul minim necesar sau poate fi finanţată, caz în care Autoritatea de Management vă notifică acest lucru. În baza acestei notificări dumneavoastră va trebui să trimiteţi către Autoritatea de Management următoarele documente necesare pentru semnarea contractului de finanţare: Asumarea implementării proiectului finanţat de către reprezentantul legal al instituţiei; Transmiterea specimenului de semnături utilizate în efectuarea plăţilor; Transmiterea formularului de identificare financiară prin care indicaţi contul financiar distinct utilizat de instituţia dumneavoastră pentru efectuarea plăţilor în procesul de implementare al proiectului; Transmiterea planificării achiziţiilor publice care trebuie să se deruleze în implementarea proiectului; Graficul estimativ de transmitere către Autoritatea de Management a cererilor de rambursare. În baza acestor documente se semnează contractul de finanţare al proiectului. 205

211 Aşa cum reiese din lista documentelor prezentate mai sus, încă din faza de semnare a contractului trebuie să stabiliţi o relaţie de colaborare distinctă cu structurile cu atribuții financiarcontabile, logistice, achiziții și juridice, astfel încât să puteţi elabora într-o manieră coerentă documentele solicitate de către Autoritatea de Management. Important de reţinut! Data semnării contractului de finanţare reprezintă şi prima zi din implementarea activităţilor din proiect. Excepţie fac situaţiile în care în contractul de finanţare se precizează o altă dată ulterioară de începere a implementării proiectului. Prin implementarea proiectului se urmăreşte: realizarea activităţilor propuse, obţinerea rezultatelor anticipate şi atingerea obiectivelor stabilite; gestionarea resurselor disponibile în mod eficient; desfăşurarea la termenele stabilite a activităţilor propuse. Astfel, pentru a realiza acest scop, un manager de proiect, care deţine responsabilitatea pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului trebuie să îşi stabilească un plan detaliat prin care să clarifice următorii paşi: 1. Analiza obiectivelor proiectului pentru a clarifica faza de proiectare; 2. Înţelegerea procedurilor de implementare pentru a determina nevoile de informaţii de la diferite nivele ale structurii de management a proiectului şi de la structuri suport din cadrul instituţiei; 3. Înţelegerea indicatorilor utilizaţi în măsurarea realizării obiectivelor; 4. Înţelegerea formatelor de raportare, pentru a putea furniza structurii de management accesul în timp util la informaţii relevante care să faciliteze o analiză cât mai uşoară; 5. Analiza planului de implementare şi revizuirea permanentă a acestuia; Alături de aceste aspecte, managerul de proiect trebuie să stabilească în mod clar echipa de implementare a proiectului, resursele necesare şi distribuirea acestora, precum şi metodologiile utilizate pe parcursul procesului de implementare. Stabilirea echipei de implementare a proiectului Încă din faza de scriere a cererii de finanţare veţi fi puşi în situaţia de a defini echipa de implementare a proiectului. Chiar dacă în această etapă nu este obligatorie nominalizarea unor persoane cu responsabilităţi în echipa de proiect, trebuie definite rolurile de care aveţi nevoie şi atribuţiile detaliate pentru fiecare rol. Stabilirea rolurilor În general se recomandă ca o echipă de implementare a proiectului să includă persoane care să îndeplinească următoarele roluri: o managerul de proiect: este recomandat ca managerul de proiect să fie ales dintre persoanele care au contribuit la scrierea ideii de proiect, cunoaşte obiectivele şi rezultatele propuse şi are abilităţi manageriale de implementare a acestora; în cazul în care managerul de proiect este adus din afară sau nu cunoaşte proiectul care urmează să fie implementat, apare riscul unor întârzieri în implementare generate în primul rând de lipsa coeziunii echipei şi necunoaşterea ideii de proiect care trebuie implementată; 206

212 o responsabilul financiar: în această situaţie se recomandă includerea în echipa de proiect a unei persoane din structura cu atribuții financiar-contabile la nivelul aplicantului deoarece, pe de o parte, angajaţii din aceste departamente deţin abilităţile necesare pentru îndeplinirea acestui rol, iar pe de altă parte, deţin şi atribuţiile necesare în acest domeniu. În cazul în care nu este posibilă includerea în echipa de proiect a unei persoane din departamentul financiar, selectaţi din departamentul dumneavoastră o persoană cu specializare în acest domeniu, dar este indicat stabilirea unui contact cât mai timpuriu al acestei persoane cu departamentul specializat din structura cu atribuții financiar-contabile pentru familiarizarea cu procedurile interne de lucru; o responsabil tehnic: acest rol urmăreşte atragerea de persoane cu abilităţi şi cunoştinţe în domeniul achiziţiilor publice, organizare, logisitică, etc. Se recomandă ca pentru această poziţie să atrageţi o persoană cu specializare juridică sau tehnică. Cele trei roluri prezentate mai sus sunt esenţiale pentru implementarea proiectului. Pe lângă acestea mai pot fi incluse roluri distincte în domeniul comunicării, relaţiilor publice, promovării, juridic. Alegerea acestor roluri se face în funcţie de natura activităţilor pe care le implementaţi în proiect, cât şi de complexitatea acestora. De asemenea, este important de reţinut că, pentru un singur rol de exemplu cel financiar- se poate nominaliza una sau mai multe persoane, cu condiţia ca atribuţiile fiecăreia să fie distincte și detaliate. Alegerea numărului de persoane rămâne la latitudinea aplicantului dar justificarea trebuie să se bazeze pe complexitatea activităţilor din proiect şi volumul de muncă presupus pentru fiecare post din echipa de proiect. Stabilirea fişelor de post După primirea finanţării pentru ideea noastră de proiect, una din primele activităţi demarate constă în definirea fişelor de post pentru rolurile desemnate în echipa de proiect, conform cererii de finanţare. Astfel, în calitate de manager de proiect, va trebui să parcurgeţi următorii paşi: - Realizarea unei analize detaliate a posturilor; - Stabilirea tipurilor de competenţe necesare pentru fiecare post; - Detalierea atribuţiilor fiecărui post în funcţie de aceste analize; - Includerea acestor date în fişa de post specifică rolului din echipa de proiect sau într-o anexă cu valabilitate limitată; - Realizarea unei separări clare a atribuţiilor specifice postului din cadrul instituţiei şi al postului ocupat în echipa de proiect şi cuantificarea, în procente, a volumului de muncă zilnic pentru fiecare tip de atribuţie. Important de reţinut! - în fişa de post se includ atribuţii cât mai exacte, astfel încât persoana care va îndeplini acel rol să înţeleagă ce are de făcut; - se vor evita suprapunerile de atribuţii pentru a nu difuza responsabilitatea; - se vor stabili încă de la început relaţiile ierarhice între membrii echipei de proiect. 207

213 Stabilirea procedurilor de management de proiect şi procesul de implementare În această etapă trebuie utilizate cât mai mult analizele realizate în momentul elaborării cererii de finanţare, de tipul: arborele problemei, analiza obiectivelor, alegerea strategiei de implementare, planificarea activităţilor etc. Astfel, pornind de la obiectivele incluse şi aprobate în cererea de finanţare şi a planului de activităţi care decurge din acestea, trebui să fie realizate o serie de analize şi de planificări, astfel încât să fie asigurate cele mai adecvate metode de implementare și de distribuire a resurselor pentru atingerea indicatorilor. Imediat după semnarea contractului de finanţare, în calitatea de manager de proiect, va trebui să fie organizată o şedinţă cu echipa de proiect, în vederea stabilirii următoarelor elemente: Care sunt activităţile proiectului? - Defalcarea fiecărei activități în subactivităţi şi estimarea duratei de lucru pentru îndeplinirea acestora; - Stabilirea numărului de persoane necesar pentru îndeplinirea fiecărei subactivităţi şi a abilităţilor necesare acestor persoane; - Stabilirea interdependenţei dintre subactivităţi şi cea dintre activităţi, astfel încât să fie posibilă identificarea din timp a elementelor critice ale proiectului; - Stabilirea tipului de activităţi care pot fi demarate independent; - Stabilirea altor tipuri de resurse necesare pentru implementarea fiecărei activităţi şi subactivităţi. În funcţie de rezultatul acestor analize se va stabili strategiia exactă de implementare a proiectului: selectarea metodelor de implementare și a resurselor umane, planificarea în timp a fiecărei activități şi subactivități.! Important de reţinut În momentul planificării activităţilor şi subactivităţilor şi în baza analizelor realizate mai sus, se vor indica acele activităţi care permit realizarea unei economii de timp. În această etapă, este important să existe o marjă de 2-3 săptămâni faţă de termenul aprobat prin contractul de finanţare, pentru a gestiona din timp eventualele situaţii neprevăzute. De ce este importantă această analiză? - Permite estimarea corectă şi alocarea eficientă a resurselor umane, materiale, tehnice, de timp; - Permite stabilirea atribuţiilor în cadrul echipei de implementare a proiectului; - Permite stabilirea clară a responsabilităţilor în echipă şi evitarea suprapunerilor; - Permite identificarea acelor activităţi esenţiale pentru implementarea proiectului, astfel încât să fie alocate din timp resursele potrivite pentru implementarea acelor activităţi; - Permite estimarea drumului cel mai lung şi drumului cel mai scurt pentru implementarea proiectului, printr-o analiză şi planificare riguroasă a activităţilor în timp. Care sunt riscurile care pot apărea şi cum vor fi gestionate? - În baza analizei realizate mai sus sunt determinate principalele riscuri care pot influenţa derularea proiectului; 208

214 - Se realizează o listă cu aceste riscuri, cu identificarea activităţii în care pot apărea, precum şi cu estimarea în timp a apariţiei acelui potenţial risc; - Odată cu determinarea acestora, împreună cu echipa de proiect, se vor stabili măsurile de evitare a riscurilor; - Se va elabora un sistem de monitorizare al acestora şi vor fi desemnate persoanele cu responsabilităţi în acest domeniu; Principala responsabilitate de monitorizare şi gestionare a riscurilor revine managerului de proiect. Elaborarea planului de management al proiectului Următorul pas în implementarea proiectului va fi reprezentat de elaborarea unei proceduri specifice acestei etape în care vor fi stabilite în mod clar următoarele aspecte: - Operaţionalizarea activităţilor din proiect şi modalităţile de implementare; - Stabilirea programului de întâlniri/şedinţe/dezbateri ale echipei de proiect; - Stabilirea sistemului de raportare şi monitorizare periodică a implementării proiectului: în această etapă este important să se stabilească periodicitatea raportării, formatul raportării, persoanele responsabile, domeniile supuse monitorizării (ex. financiar, achiziţii publice, comunicare, etc); - Stabilirea responsabilităţilor în cadrul echipei de proiect; - Stabilirea indicatorilor pentru sistemul de monitorizare şi control exercitat de manager în timpul implementării proiectului. Important de reţinut! La elaborarea documentelor specifice acestei etape este important să se țină cont de specificul documentelor solicitate de Autoritatea de Management în procesul lor de monitorizare şi control. În acest sens, se va studia manualul de implementare specific acelei Autorităţi de Management, astfel încât să fie identificate următoarele: - tipul de informaţii solicitate la raportări; - tipul de documente care trebuie elaborate şi ataşate; - formatul rapoartelor; - tipul de indicatori urmăriţi; - alte tipuri de formulare şi informaţii solicitate. Pregătirea raportărilor de progres şi a cererilor de rambursare Un element important în managementul proiectului îl reprezintă raportările şi cererile de rambursare care sunt transmise către Autoritatea de Management. Prin intermediul acestor instrumente Autoritatea de Management monitorizează, pe de o parte, stadiul îndeplinirii indicatorilor şi a activităţilor din proiect, iar pe de altă parte, rambursează sumele cheltuite deja prin proiect. Din aceste considerente este importantă acordarea unei atenţii sporite acestor activităţi. Tipuri de raportări În relaţia cu Autoritatea de Management pot fi 3 tipuri de raportări: raportul tehnic de progres (R1), raportul tehnic de progres (R2) şi raportarea finală. 209

215 Raportul tehnic de progres trimestrial R1 Acest tip de raport este necesar în vederea prevenirii şi identificării din timp a oricăror dificultăţi şi/sau probleme ce ar putea apărea pe perioada de implementare a proiectului, pentru a contribui astfel la gestionarea eficientă a activităţilor prevăzute în contract şi la evitarea eventualelor nereguli. De asemenea, raportul este necesar în vederea colectării, înregistrării şi prelucrării datelor care relevă stadiul implementării, utile pentru întocmirea rapoartelor anuale şi a celui final de implementare. Raportul tehnic de progres trimestrial, completat după încheierea fiecărui trimestru calendaristic, descrie activităţile realizate şi cele aflate în desfăşurare şi precizează valorile indicatorilor pentru activităţile finalizate în trimestrul precedent. Raportul tehnic de progres R2 Raportul R2 se va transmite împreună cu fiecare cerere de rambursare, conform graficului estimativ de rambursare a cheltuielilor, cu excepţia cererii finale de rambursare, care va fi însoţită de raportul final R3. Raportul R2 va fi completat astfel: La prima cerere de rambursare: - cu activităţile cuprinse în cererea de finanţare şi acceptate de Autoritatea de Management în urma evaluării tehnice şi financiare a Proiectului, desfăşurate înainte de semnarea contractului de finanţare (acolo unde este cazul); - cu activităţile derulate de la semnarea contractului de finanţare până în momentul raportării. La următoarele cereri de rambursare: cu activităţile derulate de la data transmiterii cererii de rambursare anterioare, până în momentul raportării. c. Raportul final R3 R3 va fi transmis de către Beneficiar în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la finalizarea perioadei de implementare a proiectului şi va însoţi ultima cerere de rambursare. Raportul final R3 este necesar pentru evaluarea finală a proiectului şi are un rol esenţial în identificarea cheltuielilor eligibile din cadrul proiectului, în vederea rambursării ultimelor sume. R3 include activităţile desfăşurate pe întreaga perioadă de implementare a proiectului. Raportul R3 împreună cu documentele justificative, formularele şi rapoartele aferente, vor fi trimise de Beneficiar după finalizarea proiectului şi vor însoţi ultima cerere de rambursare ACHIZIŢII PUBLICE Una din activităţile principale din implementarea proiectului, de care depinde în mare măsură îndeplinirea obiectivelor propuse şi a indicatorilor urmăriţi, se referă la desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice. Impactul major reprezentat de această activitate este determinat de următorii factori: Necesitatea elaborării unor caiete de sarcini exacte, detaliate, clare şi complete, care să exprime în mod clar voinţa Autorităţii Contractante, fără a lăsa loc de interpretări, neclarităţi sau lacune; 210

216 Definirea unor factori de calificare şi evaluare cât mai relevanţi în raport cu necesitatea serviciilor care urmează să fie furnizate, clari, uşor de cuantificat şi raportaţi la cerinţele stabilite în Caietul de Sarcini; Termenele stabilite prin legislaţia în vigoare pentru derularea procedurilor de achiziţii publice; Termenele necesare pentru aprobarea documentelor interne necesare pentru demararea şi derularea procedurilor de achiziţii publice (exemplu: note raport, documentaţia de atribuire, semnarea contractului etc); Necesitatea unie bune colaborări şi comunicări cu mai multe structuri de specialitate din MAI, cu responsabilităţi în domeniile logistică, financiar-contabil, juridic, achiziții publice, etc. Având în vedere aceste elemente, este necesară o bună planificare a activităţilor de achiziţii publice, astfel încât să fie reduse riscurile de întârziere a implementării proiectelor. Pentru a putea planifica cât mai în detaliu activităţile care presupun derularea de proceduri de achiziţii publice, se recomandă parcurgerea următoarelor etape: Stabilirea necesarului de achiziții în cadrul proiectului. În această fază este necesară întocmirea unei liste cu principalele bunuri şi servicii care vor fi achiziţionate în faza de implementare a proiectului. Aceste bunuri şi servicii pot fi achiziţionate de sine stătător (ex. achiziţie de lectori, sau achiziţie de computere personale) sau pot fi grupate în funcţie de natura lor (ex. achiziţie servicii de consultanţă în cercetare şi dezvoltare, elaborare de studii şi asigurarea publicităţii, achiziţie de echipamente IT, achiziţie de materiale consumabile). Pentru a identifica natura bunurilor şi serviciilor care urmează să fie achiziționate şi pentru stabilirea obiectului contractelor de achiziţie publică, se impune consultarea şi realizarea corespondenţei cu sistemul de grupare şi codificare utilizat în Vocabularul Comun al Achiziţiilor Publice (CPV). Aceasta se realizează prin încadrarea produsului, serviciului sau lucrării în codul de 8 cifre care descrie cu cea mai mare acurateţe acel produs/serviciu/lucrare. Tot în această etapă se stabileşte şi valoarea estimată a achiziţiei. Aceste informaţii sunt necesare în primul rând pentru a fi incluse în cererea de finanţare, astfel încât să se asigure principiile transparenţei, planificării şi eficientizării cheltuielilor, cât şi pentru programarea achiziţiilor publice. Pentru o estimare cât mai corectă a valorii este indicată prospectarea pieţei şi alegerea unei valori medir identificate pe piaţă pentru un anumit produs sau serviciu. Programarea achiziţiilor publice. În momentul comunicării de către AM a rezultatului evaluării cererii/fișei de proiect, se va realiza un plan al achiziţiilor publice care va fi transmis structurii logistice sau de comunicaţii şi tehnologia informaţiei pentru a fi inclus în Programul Anual al Achiziţiilor Publice. De ce este importantă parcurgerea acestei etape? În baza estimărilor trimise de fiecare structură de specialitate din MAI, structura cu atribuții în domeniul logistică poate stabili valoarea estimativă a achiziţiilor publice specifice unui anumit cod CPV pentru anul următor cât şi tipul procedurilor de achiziţii publice aplicate pentru fiecare achiziţie care se va derula. În funcţie de tipul procedurii de achiziţie publică determinată (ex. licitaţie deschisă, cerere de ofertă, achiziţie directă) 211

217 se stabilesc şi termenele maxime de derulare şi finalizare a procedurii de achiziţie publică. Aceste termene sunt legate în mod direct de implementarea la timp a activităţilor din proiect. Elaborarea caietului de sarcini. Următorul pas care urmează să fie întreprins de beneficiarul contractului de finanţare din fonduri externe este elaborarea caietului de sarcini. Cum elaborăm caietul de sarcini? În caietul de sarcini, se vor descrie obiectiv produsele/serviciile/lucrările (cerinţe, caracteristici tehnice etc.) în raport cu necesităţile de implementare ale proiectului. Astfel, este foarte important ca informaţia să fie structurată cât mai simplu, clar şi coerent, astfel încât orice ofertant să distingă fără echivoc ce anume trebuie să furnizeze. Ce trebuie să conţină specificaţiile tehnice dezvoltate în Caietul de Sarcini? Specificaţiile tehnice descriu produsele sau serviciile solicitate, prin definirea, în general, a unor: Caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă; Cerinţe privind impactul asupra mediului înconjurător; Dimensiuni, terminologie, simboluri, teste şi metode de testare, ambalare, etichetare, marcare şi instrucţiuni de utilizare a produsului; Sisteme de asigurare a calităţii şi condiţii pentru certificarea conformităţii cu standarde relevante sau altele asemenea; Prescripţii de proiectare şi de calcul al costurilor; Condiţii de recepţie. În elaborarea Caietului de Sarcini trebuie să fie asigurate, prin cerinţele elaborate, accesul liber al pieţei la procedură. În acelaşi timp, cerinţele formulate trebuie să acopere nevoile instituționale. Din aceste considerente, raportat la achiziţia de servicii, în momentul definirii cerinţelor din Caietul de Sarcini, se vor studia regulile stabilite de legislaţia românească precum şi de alte documente strategice şi programatice de nivel naţional şi european în baza cărora ne implementăm proiectul. De exemplu: respectarea regulilor de vizibilitate şi publicitate ale proiectului, respectarea cerinţelor referitoare la raportări care trebuie transmise către Autoritatea de Management sau alte organisme de control, respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte condiţiile de cazare, transport şi diurnă pentru personalul angajat în administraţiea publică, respectarea regulilor referitoare la plata TVA, respectarea regulilor referitoare la efectuarea cheltuielilor eligibile şi documentele justificative care trebuie să însoţească aceste plăţi. Astfel, în cazul în care prin legislaţia românească se prevede că personalul angajat în administraţia publică nu poate deconta decât cazare în regim de trei stele, în Caietul de Sarcini nu se va putea stabili un regim de cazare superior prevederilor legale. Sau, în cazul în care, în momentul depunerii cererilor de rambursare, Autoritarea de Management solicită înaintarea unui raport în care să fie analizate în detaliu cheltuielile efectuate până la acel moment şi certificarea acestora de către un auditor financiar, în Caietul de Sarcini aferent achiziţiei serviciilor de audit vor fi incluse toate cerinţele referitoare la acest raport, aşa cum sunt ele solicitate în Manualul de Implementare sau Ghidul Solicitantului elaborat de către Autoritatea de Management care finanţează proiectul. Prin urmare, pentru această etapă este important să fie consultate și studiate următoarele tipuri de documente: Legislaţia românească referitoare la cheltuielile eligibile; 212

218 Legislaţia invocată de o Autoritate de Management în implementarea propriului Program Operaţional (din care se solicită finanţarea); Ghidul Solicitantului elaborat de Autoritatea de Management; Manualul de Implementare al Programului Operaţional din care se solicită finanţarea; Alte documente strategice, metodologii, rapoarte în care sunt stabilite reguli de urmat pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri externe; În cazul în care se optează pentru criteriul de atribuire oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic trebuie să se acorde o mare atenţie definirii factorilor de evaluare. Astfel, pentru derularea în condiţii bune a procesului de achiziţie publică trebuie să se ţină cont de câteva elemente în momentul conceperii factorilor de evaluare, respectiv: - Factorii de evaluare să fie definiţi în raport direct cu cerinţele formulate în caietul de sarcini (adică orice element evaluat şi dezvoltat în oferta unui operator economic să îşi găsească corespondent în caietul de sarcini); - Factorii de evaluare să fie cunatificabili sau cât mai uşor de evaluat şi punctat; - Factorii de evaluare să fie concepuţi astfel încât să fie aplicaţi individual fiecărei oferte evaluate, raportaţi la cerinţele caietului de sarcini şi nu comparativ (este incorectă evaluarea comparativă a ofertelor; acestea trebuie evaluate şi punctate doar în raport cu cerinţele caietului de sarcini); - Factorii de evaluare trebuie să exprime cât mai clar şi transparent modalitatea de punctare şi de evaluare, fără a lăsa loc interpretărilor (factorii de evaluare trebuie detaliaţi cât mai cunatificabil cu putinţă). Iniţierea şi aprobarea Notei Raport pentru demararea procedurii de achiziţie publică. Nota Raport privind demararea procedurii de achiziţie publică se întocmeşte de către structura beneficiară. Structurile beneficiare se vor asigura de faptul că achiziţia solicitată este prevăzută în Programul Anual al Achiziţiilor Publice. După întocmire, structura beneficiară transmite structurii organizatoare, următoarele: Nota Raport avizată de către conducătorul structurii beneficiare, Caietul de sarcini / documentaţia descriptivă, după caz, Factorii de evaluare propuşi a se folosi în documentaţia de atribuire în cazul utilizării criteriului de atribuire oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, Criteriile de calificare propuse a se folosi în documentaţia de atribuire. Structura organizatoare analizează documente primite în termen de maxim 15 zile lucrătoare şi în situaţia în care nu constată neconcordanţe, avizează Nota Raport. În cazul în care, urmare analizării documentelor din punct de vedere a respectării legislaţiei achiziţiilor publice, structura organizatoare formuleză observaţii şi remite Nota Raport neavizată structurii beneficiare, exprimând şi un punct de vedere motivat. Structura beneficiară reface documentele de referinţă precizate mai sus ţinând cont atât de observaţiile primite, cât şi de prevederile legale în vigoare din domeniul achiziţiilor publice şi retransmite documentele structurii organizatoare, în termen de 2 zile lucrătoare de la înregistrarea în unitate a adresei prin care sunt transmise observaţiile. 213

219 După primirea documentelor refăcute, conducătorul structurii organizatoare avizează Nota Raport privind derularea procedurii de achiziţie publică şi o transmite structurii beneficiare în termen de 1 zi lucrătoare. Responsabilitatea privind obţinerea tuturor avizelor înscrise pe Nota Raport revine structurii beneficiare, care transmite şi urmăreste documentul pe circuitul de avizare. Structura beneficiară promovează Nota Raport spre aprobare la ordonatorul principal de credite, în termen de 1 zi lucrătoare de la avizarea documentului de către toate structurile cu responsabilităţi în domeniu. Ce informaţii trebuie să conţină Nota Raport? Prin Nota Raport se solicită aprobarea ordonatorului principal de credite pentru derularea procedurii de achiziţie publică. În cadrul notei-raport trebuie incluse următoarele informaţii: contextul în care este necesară derularea achiziţiei publice (ex. implementarea proiectului x) obiectul achiziţiei; valoarea în lei fără TVA a achiziţiei; sursa de finanţare cu identificarea capitolului bugetar din bugetul MAI; aprobarea plăţii TVA aferente achiziţiei. Nota Raport va avea următorul circuit, fiind însoţită de următoarele documente: 1. Nota Raport semnată de conducătorul structurii iniţiatoare va fi transmisă mai întâi la strctura de specialitate care va organiza procedura de achiziţii publice. Nota Raport va fi însoţită de caietul de sarcini, criteriile de calificare şi criteriile de evaluare definite pentru achiziţia publică în cauză. 2. După obţinerea avizului structurii de specialitate care va organiza procedura de achiziţie publică, nota-raport trebuie transmisă spre avizare la structura financiar-contabilă. În acest caz, Nota-Raport va fi însoţită de extrase din bugetul proiectului (atât varianta pe tipuri de cheltuieli, cât şi varianta pe activităţi) acolo unde sunt încadrate cheltuielile specifice pentru achiziţia pe care urmează să o derulăm. 3. După obţinerea avizuluistructurii financiar-contabile, Nota Raport va fi transmisă spre avizare Secretarului de Stat care vă coordonează activitatea; 4. Ultima etapă a circuitului presupune obţinerea avizului ordonatorului principal de credite. După primirea de la ordonatorul principal de credite a Notei Raport aprobate, în termen de 1 zi lucrătoare structura beneficiară va transmite Nota Raport la structura organizatoare. În baza acesteia precum şi a documentelor elaborate anterior (caiet de sarcini, criterii de calificare, criterii de evaluare), structura organizatoare va elabora documentaţia necesară pentru demararea procedurii, va obţine avizele necesare şi va publica anunţul de participare în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Participarea în comisiile de evaluare a ofertelor. Conform legislaţiei în vigoare, a actelor normative subsecvente şi a procedurilor interne aprobate, structurile iniţiatoare ale procedurilor de achiziţii publice vor nominaliza membri în comisiile de evaluare a ofertelor. În funcţie de criteriul de atribuire ales pentru o anumită procedură de achiziţii publice, numărul membrilor diferă după cum urmează: 3 membri, dacă se optează pentru criteriul de atribuire preţul cel mai scăzut În acest caz mandatul membrilor structurii iniţiatoare constă în: 214

220 - deschiderea ofertelor si a documentelor care le însoţesc; - verificarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale, şi/sau respectarea standardelor de protectie a mediului şi a standardelor de asigurare a calității, după caz; - verificarea propunerilor tehnice în conformitate cu cerintele solicitate prin Caietul de sarcini /documentaţia descriptivă, după caz; - asigurarea asistenţei financiare în realizarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicãrii procedurilor de negociere; - stabilirea ofertelor inacceptabile sau neconforme şi a motivelor care stau la baza încadrãrii ofertelor respective în aceasta categorie; - stabilirea ofertelor admisibile; - aplicarea criteriului de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentaţia de atribuire şi stabilirea ofertei/ofertelor câştigãtoare; - în cazuri justificate conform prevederilor art. 209 din O.U.G. nr.34/2006 elaborarea unei propuneri de anulare a procedurii de atribuire; - elaborarea raportului procedurii de atribuire, astfel cum este acesta prevãzut la art. 213 alin. (2) din O.U.G. nr.34/ membri, dacă se optează pentru criteriul de atribuire oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. În acest caz mandatul membrilor structurii iniţiatoare constă în: - deschiderea ofertelor si a documentelor care le însoţesc; - verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de cãtre ofertanţi/candidaţi, în cazul în care acestea au fost solicitate prin documentaţia de atribuire; - realizarea selecţiei/preselecţiei candidaţilor, dacã este cazul; - realizarea dialogului cu operatorii economici, în cazul aplicãrii procedurii de dialog competitiv; - realizarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicãrii procedurilor de negociere; - verificarea propunerilor tehnice prezentate de ofertanţi, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerinţelor minime din caietul de sarcini sau din documentaţia descriptivă; - verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanţi, din punctul de vedere al încadrãrii în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publica respectiv, precum si, dacã este cazul, din punctul de vedere al încadrãrii acestora în situaţia prevãzutã la art. 202 din ordonanţa de urgență; - stabilirea ofertelor inacceptabile sau neconforme şi a motivelor care stau la baza încadrãrii ofertelor respective în aceasta categorie; - stabilirea ofertelor admisibile; - în funcţie de Factorii de evaluare precizaţi în documentaţia de atribuire, acordarea punctajului propunerii tehnice şi financiare, în conformitate cu prevederile art.76, alin.(3) din H.G. nr.925/2006; - aplicarea criteriului de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentaţia de atribuire şi stabilirea ofertei/ofertelor câştigãtoare; 215

221 - în cazurile justificate conform prevederilor art. 209 din O.U.G. nr.34/2006 elaborarea unei propuneri de anulare a procedurii de atribuire; - elaborarea raportului procedurii de atribuire, astfel cum este acesta prevãzut la art. 213 alin. (2) din O.U.G. nr.34/2006. În cazul în care departamentul aplicant este ordonator secundar de credite sau face parte din categoria structurilor subordonate ale MAI, procedurile sunt simplificate şi adaptate sistemului ierarhic propriu. 216

222 Concluzii Ghidul de faţă şi-a propus să ofere o imagine de ansamblu asupra oportunităţilor de finanţare externă existente pentru MAI şi pentru structurile subordonate şi să îndrume totodată specialiştii în procesul de elaborare a unei cereri de finanţare şi în implementarea efectivă a proiectelor. Parcurgând informaţiile din Ghid, devenim conştienţi de faptul că MAI are la dispoziţie o gamă relativ variată de oportunităţi de finanţare, unele cu caracter mai general, altele adresate în mod direct anumitor structuri (cum ar fi Academia de Poliţie, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General al Poliţiei Române, etc). În momentul în care este conştientizată existenţa acestor surse este importantă decizia de la nivel managerial, astfel încât aceste oportunităţi să fie concretizate în cereri de finanţare, în contracte de finanţare şi nu în ultimul rând să fie implementate. În urmărirea firului logic al acestui proces, orice potenţial beneficiar, trebuie să se focalizeze pe următorii paşi: identificarea surselor de finanţare; analizarea surselor de finanţare; stabilirea tipurilor de documente care trebuie analizate şi analizarea acestora; completarea cererilor de finanţare; asigurarea managementului proiectului. Scopul principal urmărit prin prezentarea detaliată a etapelor incluse în Ghid nu constă în scrierea de cereri de finanţare ci de îndeplinirea eficientă a obiectivelor strategice ale MAI prin atragerea de surse alternative de finanţare. 217

223 Surse bibliografice 1. Acord de Parteneriat România 2014 RO16M8PA Regulament al Consiliului nr /13 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada Comunicare a Comisiei Europa 2020 O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii (COM (2010) 2020 final) 4. Regulamentul 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului 5. Ghid adresat structurilor MAI pentru accesarea surselor de finanțare europeană (2010) Surse de referință online: Programme approved-by-the-Joint-Programming-Committee twitter.com/robgprogramme huro-cbc.eu huskroua-cbc.net/en/news/draft-joint-operational-programme-for-the-hungary-slovakiaromania-ukraine-european-neighbourhood-instrument-cross-border-cooperationprogramme /

224 Anexa nr. 1 Glosar de Termeni Acronime ANOFM - AgențiaNaționala pentru Ocuparea Forței de Muncă ANP - Administrația Națională a Penitenciarelor AP - Acordul de Parteneriat AP1,2, Axa Prioritară n ARF Autoritatea Responsabilă cu Realizarea Reformei BEI - Banca Europeană de Investiţii C&I - Cercetare şi Inovare C/AP- Contract /Acord de Parteneriat CAEN - Cod CAEN/Clasificarea activităților din economia națională CBC/PCT - Programe de Cooperare Teritorială/Cross-Border Cooperation CDI - Cercetare, dezvoltare și inovare CDS - Curriculare la decizia școlii CFM - Cadrul Financiar Multianual CIAP- Comitetul Interinstituțional pentru elaborarea Acordului de Parteneriat CNADNR - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale CNCFR - Compania Națională Căile Ferate Române CSC - Cadrul Strategic Comun la nivel European DLRC/CLLD - Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității/ Community Led Local Development ENI - European Neighbourhood Instrument ERA - Aria Europeană a Cercetării FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEPAM - Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime FPC - Formare Profesională Continuă FPI - Formare Profesională Individuală GAL - Grup administrativ local INSPIRE - Infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană ISCED -International Standard Classification of Education ITI- autorități și instituții publice locale beneficiare ITS- sistemele telematice MENCS Ministerul Educaţiei Naţionale și Cercetării Științifice MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice 219

225 MMFPSPV Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice MNT Modelul Național de Transport MPGT Master Planul General de Transport NEETs Young PersonNot in Education, Employment, or Training OT Obiectiv tematic OS- Obiectiv specific PAPI - Punctele de Acces Public la Internet PCP - Pre-Commercial Procurement PMI - Politica Maritimă Integrată PNDR -Programul National de Dezvoltare Rurală POAT - Programul Operațional Asistență Tehnică POC- Programul Operațional Competitivitate POCA- Programul Operațional Capacitate Administrativă POCU- Programul Operațional Capital Uman POIM- Programul Operațional Infrastructura Mare POR- Programul Operațional Regional POS Programul Operațional Sectorial Transport PSI Protecție și Securitate în Incendii PTS Părasirea Timpurie a Școlii PU 1,2,3..- Prioritatea Uniunii Europene 1,2,3. RNMCA- Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului SCAP- Strategiei pentru Consolidarea Administraţiei Publice SEN- Sistemul Energetic Național SFC -Structural Funds Communication SNCDI Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare SNT- Sistemul Naţional de Transport SPO -Serviciul Public de Ocupare STI-Sisteme de transport inteligente TEN-T -Trans-European Transport Network Autoritatea de Management - Structură din cadrul unei autorităţi centrale publice, responsabilă pentru gestionarea unui Program Operaţional. Autoritatea de Certificare şi Plată - Structură din cadrul unei autorităţi centrale publice, responsabilă de certificarea sumelor cuprinse în declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană şi pentru primirea fondurilor transferate României din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi asigurarea transferului acestora către 220

226 beneficiari, precum şi a sumelor de pre-finanţare şi cofinanţare aferente acestora din fonduri alocate de la bugetul de stat. Axă prioritară - una dintre priorităţile strategice dintr-un program operaţional; cuprinde un grup de operaţiuni legate între ele şi având obiective specifice măsurabile; una din priorităţile strategiei dintr-un program operaţional cuprinzând un grup de operaţiuni care sunt descrise şi au scopuri specifice şi măsurabile. Beneficiarul - organism sau instituţie cu capital public sau privat responsabil/ă cu execuţia proiectului, în urma aprobării cererii de finanţare. Cerere de finanţare - formularul completat de către solicitant în vederea obţineriifinanţării. Cerere de rambursare cerere adresată instituţiei finanţatoare, de către beneficiar, prin care acesta solicită decontarea unor cheltuieli deja efectuate. Comitetul de monitorizare organism constituit la nivelul Autorităţii de Management care asigură coordonarea finanţării precum şi urmărirea eficienţeişicalităţii implementării asistenţei comunitare, modul de utilizare şi impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare în materie. Se constituie un comitet de monitorizare pentru cadrul de sprijin comunitar şi câte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operaţional. Cheltuieli eligibile - Cheltuieli realizate de către beneficiar pentru implementarea proiectelor finanţate, care pot fi finanţate atât din Instrumentele Structurale, cât şi din bugetul de stat şi din contribuţia proprie a beneficiarului; cheltuieli care pot fi co-finanţate prin programele de finanţare rambursabilă sau nerambursabilă. Pentru a fi considerate eligibile în contextul proiectului, cheltuielile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie necesare pentru desfăşurarea proiectului, să fie prevăzute în cadrul contractului de finanţare şi să fie în conformitate cu principiile unui management financiar solid; să fie efectiv realizate pe perioada execuţiei proiectului şi să respecte prevederile din Contractul de finanţare; să figureze în registrele contabile ale beneficiarului, să fie identificabile şi verificabile şi să fie susţinute de originalele actelor de plată justificative. Comitet de selecţie - Organism, fără personalitate juridică, care are ca scop selectarea proiectelor depuse de solicitanţi în scopul finanţării. Durata de implementare a proiectului - perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanţareşi data finalizării ultimei activităţi prevăzute în cadrul proiectului. Fondurile structurale - instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) este fondul structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate, prin finanţarea de investiţii în sectorul productiv, infrastructură, educaţie, sănătate, dezvoltare locală şi întreprinderi mici şi mijlocii (conform HG 497/2004). Fondul Social European (FSE) este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijină măsuri de ocupare a forţei de muncă şi dezvoltare a resurselor umane. (conform HG 497/2004). Fondul de Coeziune (FC) vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile. 221

227 Instrumente structurale - denumesc fondurile structurale şi fondul de coeziune luate în ansamblu; mijloace de acţiune ale Uniunii Europene, pentru îndeplinirea politicii de coeziune economică şi socială. Instrumentele structurale apar sub forma asistenţei financiare nerambursabile primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondului Social European (FSE) şi Fondului de Coeziune (FC). Organism Intermediar instituţia desemnată de autorităţile de management şi/sau de autoritatea de plată care, prin delegare de atribuţii de la acestea, implementează măsurile din programele operaţionale. Delegarea de atribuţii către organismul intermediar şi reglementarea mecanismelor de coordonare şi control ale acestuia de către autoritatea care deleagă se fac pe bază de acord/protocol. Autorităţile de management şi/sau autoritatea de plată rămân responsabile pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate, precum şi a operaţiunilorfinanţate prin instrumentele structurale. Program operaţional/po - document prezentat de un stat membru şi adoptat de Comisie care defineşte o strategie de dezvoltare în conformitate cu un ansamblu coerent de priorităţi, pentru a cărui realizare se face apel la un Fond sau în cadrul obiectivului Convergenţă, la Fondul de Coeziune şi la Fondul European de Dezvoltare Regională; Document strategic de programare elaborat de Statul Membru şi aprobat de Comisia Europeană, prin care este stabilită o strategie de dezvoltare sectorială sau regională printr-un set de priorităţi coerente. Raportul de progres - documentul standard de monitorizare ce prezintă progresul fizic al proiectului. SMIS - Single Management Information Sistem = Sistem Unic de Management a Informaţiilor - este un sistem informatic naţional, în sprijinul organismelor naţionale. TIC - ITC - IT&C - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor Autoritatea de Management - Structură din cadrul unei autorităţi centrale publice, responsabilă pentru gestionarea unui Program Operaţional. 222

228 Anexa nr. 2 Date de Contact ale Autorităţilor de Management ale Programelor Operaţionale Program Operaţional POIM-Programul Operațional Infrastructură Mare Autoritate de Management Ministerul Fondurilor Europene Date de contact Adresă: Tower Center, Bd. Ion Mihalache, nr , Sector 1, Bucureşti. Tel: , Fax: , contact.minister@fonduri-ue.ro,website: POAT- Programul Ministerul Operațional Fondurilor Asistență Tehnică Europene POC- Programul Operațional Competitvitate POR- Programul Operațional Regional POCU- Programul Operațional Capital Uman POCA- Programul Operațional Capacitate Administrativă POPAM- Programul Operațional Pescuit și Afaceri Maritime Programul Operaţional Comun Ministerul Fondurilor Europene Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Administraţiei Publice Ministerul Fondurilor Europene Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Administraţiei Publice Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Ministerul Dezvoltarii Marea Regionale şi Administraţiei Publice Adresă: Tower Center, Bd. Ion Mihalache, nr , Sector 1, Bucureşti. Expert comunicare: Elena IONESCU, Tel: , Fax: , elena.ionescu@fonduri-ue.ro, Website: Adresă: Tower Center, Bd. Ion Mihalache, nr , Sector 1, Bucureşti. Tel: , Fax: , contact.minister@fonduri-ue.ro, Website: Str. Apolodor nr. 17, București, Sector 5 Tel:(+40 37) info@mdrap.ro Website: Adresă: Tower Center, Bd. Ion Mihalache, nr 15-17, Sector 1, Bucureşti. Tel: , , Fax: , contact.minister@fonduri-ue.ro, Website: Adresa: PiaţaRevoluţiei nr.1a, sector 1, București, intrarea D (str.cristian Popișteanu),Tel: interior (secretariat), Tel: (helpdesk), Fax: , amdca@poca.ro, SesizareNereguli: nereguli@poca.ro SEDIUL CENTRAL - Direcția Generală Pescuit - Autoritatea de Management Adresa: B-dul Carol I nr. 24, sector 3, municipiul Bucureşti, Tel: , Fax: Direcția Generală Programe Europene Direcția AM Programe Cooperare Teritorială Europeană Manager program Laura Bobârnac Tel.: Fax:

229 Neagră Programul Ministerul Operaţional Dezvoltarii Comun România Regionale şi Administraţiei Republica Publice Moldova Str. Apolodor nr. 17, București, Sector 5 Tel:(+40 37) info@mdrap.ro Website: Programul Ministerul Operaţional Dezvoltarii Comun România Regionale şi Administraţiei Ucraina Publice 2020 Str. Apolodor nr. 17, București, Sector 5 Tel:(+40 37) info@mdrap.ro Website: Programul Ministerul InterregV-A Dezvoltarii România - Regionale şi Administraţiei Bulgaria Publice 2020 Programul Ministerul Interreg V-A Dezvoltarii România - Regionale şi Administraţiei Ungaria Publice 2020 Programul Transnațional Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Dunărea Administraţiei 2020 Publice Strada Apolodor 17, Sector 5, București, Romania Tel: ioana.glavan@mdrap.ro Tel: simona.vatafu@mdrap.ro Str. Apolodor nr. 17, sector 5, București, România Direcția Generală Programe Europene Serviciul Autoritatea Comună de Management România- Ungaria Tel.: Fax: rohu@mdrap.ro Ministerul Economiei Naționale din Ungaria danube@ngm.gov.hu SECRETARIATUL COMUN H-1051 Budapest, József NádorTér 2-4 Ungaria Tel: CONTACT: Autoritatea Națională pentru Programul Transnational Dunarea Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Direcția Generală Programe Europene Unitatea Autorități Naționale pentru Programe Europene și Puncte Naționale de Contact Persoană de contact: Responsabil program Alina Mihalache Telefon: Fax: alina.mihalache@mdrap.ro 224

230 Programul Ministerul Interreg IPA CBC Dezvoltarii România Regionale şi Administraţiei Republica Serbia Publice Programul de Ministerul Cooperare Dezvoltarii Transfrontalieră Regionale şi Administraţiei ENI Ungaria- Publice Slovacia- România-Ucraina Str. Apolodor nr. 17, Bucuresti, Sector 5 Tel:(+40 37) info@mdrap.ro Website: Direcția Generală Programe Europene Unitatea Autorități Naționale pentru Programe Europene Persoană de contact: Manager program Robert Costeţchi Tel.: ; Fax: ; robert.costetchi@mdrap.ro 225

231 ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE MASTERAT ÎN MANAGEMENTUL PROIECTELOR MANAGEMENTUL PROIECTELOR I Note de curs, exemple și exerciții Lect. Dr. Simona Bonghez, PMP As. Dr. Loredana Radu, MBA

232 Cuprins Tema Titlul 1 Introducere în managementul proiectelor 2 Proiectele și managerii de proiect 3 Identificarea și fezabilitatea propunerilor de proiecte 4 Fazele și ciclul de viață al unui proiect 5 Procese de management de proiect 6 Inițierea proiectelor 7 Managementul stakeholderilor în proiecte 8 Planificarea ariei de cuprindere a proiectelor 9 Planificarea calendaristică a proiectelor 2

233 Introducere în managementul proiectelor Durata medie de studiu individual: 2 ore Obiective de învățare: Managementul de proiect o miză strategică Unitatea de învățare nr. 1 Expunerea argumentelor pentru utilitatea managementului de proiect în organizațiile publice și private. Prezentarea principalelor aspecte care țin de profesionalizarea managementului de proiect. Descrierea celor mai importante asociații profesionale internaționale de managementul proiectelor. După cum observa un celebru specialist în managementul proiectelor, după 1990 managementul de proiect a început să devină o prezență din ce în ce mai firească în multe organizații, inclusiv în cele care nu erau înclinate să utilizeze proiectele ca pârghii de implementare a activităților cheie. Mai mult, cunoștințele despre beneficiile aduse de managementul de proiect au atins toate nivelurile manageriale, iar managementul de proiect a ajuns să fie recunoscut drept un proces care are un mare potențial de a crește valoarea organizațiilor (Kerzner, 2005, 1). Percepția conform căreia metodologiile bune de management de proiect permit ca activitățile să fie finalizate într-un timp mai scurt, cu resurse mai puține și fără a prejudicia calitatea, a câștigat teren nu numai în Statele Unite ale Americii (considerat locul de naștere al managementului de proiect), ci și în Uniunea Europeană (aflată în fața provocărilor impuse de politici, programe și proiecte de dezvoltare și armonizare 3

234 socio-economică) sau în Asia (aflată în plină dezvoltare a infrastructurii pe toate planurile). Conștientizarea potențialului enorm al managementului de proiect este evidentă și la nivel academic publicistic, unde Cristophe Bredillet (2006, 19) observa mutarea accentului de pe componentele strict tehnice ale proiectelor (alocare de resurse, planificare în timp, gestionarea ciclului de viață al proiectului etc.) pe rolul jucat de managementul de proiect în implementarea strategiei organizaționale: The project management field is still in a preparadigmatic stage. Among the main trends, we can note the focus around the role of project management in such strategic issues as management, organizational issues, maturity, performance management (Bredillet, 2006, 2). Pe măsură ce managementul de proiect a devenit un mod tot mai utilizat de lucru, practicile de management de proiect s-au schimbat într-un ritm accelerat, firmele încercând să atingă excelenţa. Însă, simpla utilizare a managementului de proiect, chiar şi pentru o durată lungă de timp, nu conduce automat la excelenţă. Excelenţa în managementul de proiect se poate atinge prin planficare strategică. Planificarea strategică pentru managementul de proiect se deosebeşte de alte forme de planificare strategică prin aceea că se execută cel mai adesea la nivelul managerilor de rang mediu, mai degrabă decât la nivelul managerilor superiori. Conducerea de la vârf rămâne în continuare implicată, predominant într-un rol de susţinere, şi asigură fondurile necesare în paralel cu aprobarea consumului de timp al angajaţilor. Implicarea conducerii superioare va fi necesară pentru a avea siguranţa că recomandările managerilor de rang mediu nu vor duce la schimbări nedorite în cultura organizaţională. 4

235 Organizaţiile tind să facă planificare strategică pentru noile produse şi servicii prin elaborarea unui plan bine gândit şi apoi prin executarea planului cu precizie chirurgicală. Din nefericire, planificarea strategică pentru managementul de proiect, în caz că se face totuşi, se face direct prin botezul focului. Totuşi, există modele a căror utilizare poate ajuta firmele să desfăşoare o planificare strategică structurată a managementului de proiect şi să ajungă la maturitate si excelenţă într-o perioadă rezonabilă de timp. Acestea sunt modelele de maturitate în managementul proiectelor, despre care vom discuta ulterior. În România, managementul de proiect a luat amploare ca răspândire în multe companii, practici şi metodologii variate sunt deprinse, apoi aplicate, eventual adaptate nevoilor specifice şi ulterior îmbunătăţite. La nivelul marilor companii (multinaţionale), procedurizarea şi standardizarea în managementul de proiect s-au făcut automat, prin adoptarea culturii organizaţionale a companiei-mamă. În schimb, la firmele mijlocii a fost nevoie de un efort din partea companiei pentru a adopta şi implementa astfel de practici. De ce management de proiect? Datele statistice arată că, în lume, rata de succes pentru proiecte (indiferent de domeniu) este destul de scazută: din fiecare patru proiecte doar unul este de succes. Ceea ce înseamnă o rată de 25% succes. O cifră care poate pune pe gânduri orice executiv care se gandește să înceapă un proiect. Aflăm din diverse surse media despre proiecte care esuează în a-și atinge unul dintre cele trei criterii: cost, timp, performanțe. Care ar fi beneficiile unei companii 5

236 ale cărei proiecte ar satisface în totalitate cerințele legate de cele trei criterii? Cât de mare ar fi avantajul competitiv dat de reputația de a finaliza întotdeauna proiectele în timpul și în cadrul bugetului alocat? Daca ar fi să facem o lista cu cele mai frecvente cauze ale eșecului proiectelor, pe primele 10 locuri am avea: Planificare deficitară Resurse inadecvate Lipsa susținerii managementului superior Comunicare deficitară Conflicte între departamente sau indivizi Definire deficitară a rolurilor și responsabilităților Obiective neclare Schimbări în sfera de cuprindere a proiectelor Ignorarea semnalelor de atenționare Așteptări nerealiste Interesant este că majoritatea acestor motive de eșec implică mai degrabă aptitudini interpresonale decat cunoștințe tehnice. De fapt, proiectele rareori esuează din motive tehnice: întotdeauna poate fi găsit expertul care să rezolve problema tehnică ivită; ceea ce lipsește, însă, în majoritatea cazurilor este lipsa de coordonare, comunicare, abilitatea de a monitoriza și de a ține sub control acele aspecte (de cele mai multe ori legate de managementul resurselor umane) care pot genera dacă nu sunt tratate din timp eșecul unui proiect. Procesele și tehnicile managementului de proiect sunt utilizate în coordonarea resurselor în vederea obținerii rezultatelor așteptate. Trebuie totuși înteles de la bun 6

237 început că managementul de proiect nu este în totalitate o știință și că nu există nici o garanție în ceea ce privește succesul unui proiect. Implicând oameni, proiectele vor fi întotdeauna caracterizate de complexitate și incertitudini care nu pot fi controlate în totalitate. Ca urmare, managementul de proiect este cel putin parțial o artă care cere flexibilitate și creativitate în obținerea succesului. În concluzie, managementul de proiect este o ştiinţă pentru că se bazează pe procese repetabile şi tehnici testate pentru a obţine succesul unui proiect. Este o artă pentru că se bazează pe conducerea şi relaţionarea cu oamenii. Managerul de proiect trebuie să se poată baza pe capabilităţile sale de a conduce oameni, pe bunul simţ, pe aptitudinile interpersonale şi, uneori, chiar şi pe intuiţie. Jucatori importanti în managementul proiectelor: IMPA si PMI Există în momentul de faţă în lume mai multe asociaţii internaţionale care promovează managementul de proiect. Cele mai importante dintre ele sunt: International Project Management Association organizaţie mondială nonprofit, înfiinţată în 1965 în Elveţia. Iniţial un grup de discuţii format din manageri de proiecte internaţionale, se transformă în asociaţie şi are primul congres internaţional, cu participarea a peste 30 de ţări, în 1966 în Viena. Până în 1994, numele asociaţiei a fost INTERNET. Caracteristica cea mai importantă a asociaţiei este încurajarea dezvoltării asociaţiilor naţionale asociate, în spiritul cerinţelor specifice fiecărei ţări, în limba ţărilor respective. Într-un cuvânt, 7

238 IPMA a devenit o reţea internaţională de asociaţii naţionale de management de proiect. În momentul de faţă, IPMA are afiliate asociaţii naţionale din 42 de ţări, cu peste de membrii din Europa, Asia, America de Sud, America de Nord şi Africa. În România, IPMA este prezenţa prin Asociaţia Project Management România ai cărei aprox. 150 de membri (în septembrie 2009) sunt recunoscuţi ca membrii ai IPMA. Project Management Institute este organizaţie mondială non-profit, fondată în Philadelphia în În cazul acestei asociaţii, politica de afiliere este diferită, PMI acceptând că membrii persoane fizice. PMI a reuşit să strângă în jurul ei în momentul de faţă peste membri din peste 170 ţări. Certificări internaționale în management de proiect Certificarea oferită În România, PMI este prezent prin PMI Chapter Romania Chapterul din România are în prezent aprox. 300 de membri (septembrie 2009). Ambele organizaţii prezentate au propriul sistem de certificare, certificare recunoscută internaţional. Modul de abordare al procesului de certificare, testarea cunoştinţelor precum şi durata procesului diferă în cazul celor două organizaţii foarte mult. Elementul comun îl reprezintă cerinţele minime de intrare în procesul de certificare: experienţa în proiecte şi în conducerea acestora, cursuri de specialitate. IPMA certifică pe patru nivele, aşa cum se vede şi din tabelul de mai jos: 8

239 de IPMA Titlu Abilităţi Proces de certificare Validitate Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3 Director Opţional proiect, certificat A (nivel A IPMA) Manager senior de proiect, certificat Competenţă = cunoştinţe + experienţă + comportament personal B Solicitare de înscriere, curriculum vitae, autoevaluare, referinţe, listă de proiecte Raport de proiect 3-5 ani (nivel B IPMA) Manager proiect, certificat De exemplu: workshop, seminar Interviu (nivel C IPMA) C Examen Perioadă limitată Practician certificat în managementul proiectelor (nivel D IPMA) Cunoştinţe D Formular de înscriere, curriculum vitae, autoevaluare De exemplu: workshop, raport Examen Perioadă nelimitată Opţional: perioadă limitată Pentru certificarea de nivel C Certified Project Manager durata certificării poate varia între 2-6 luni, timp în care se pregăteşte dosarul complet al unui proiect ales de candidat, proiect ce va fi ulterior prezentat şi în interviul cu evaluatorul numit de IPMA. Cum certificările se pot face de către asociaţiile naţionale afiliate, certificarea poate fi susţinută în limba maternă a candidatului. Certificarea oferită de PMI PMI pune şi el la dispoziţia specialiştilor mai multe tipuri de certificări: Project Management Professional (PMP ) 9

240 Certificarea PMP este cea mai răspândită şi recunoscută certificare în management de proiect. Se obţine în urma unui test grila, candidatul trebuie să răspundă corect la minim 106 din cele 200 de întrebări într-un interval de 4 ore. Examenul se susţine în engleză sau în alte câteva limbi de largă circulaţie (dar nu şi în limba romana). În urma testului în România, testele sunt susţinute la centrele de testare Prometric candidatul obţine răspunsul pe loc. În momentul de faţă sunt peste de PMP în 150 ţări, din care în jur de200 sunt din România. Numele lor pot fi găsite pe site-ul PMI. Trebuie menţionat că statutul de PMP nu îl presupune pe cel de membru al PMI. Sunt mulţi PMP care nu sunt membri ai PMI. Certified Associate în Project Management (CAPM ), este un pas essential pentru membrii echipei de proiect care se gândesc să înceapă o carieră în management de proiect. Cerificarea că Evaluator sau Consultant OPM3 - Organizaţional Project Management Maturity Model (OPM3 ). Cele două certificări permit celor care le obţin evaluarea şi sprijinirea organizaţiilor care încearcă să-şi îmbunătăţească capabilităţile şi maturitatea în domeniul managementului de proiect. Program Management Professional (PgMP), este cea mai nouă şi mai riguroasă certificare oferită de PMI. Ea a fost lansată oficial în septembrie 2007 şi se adresează specialiştilor în conducerea programelor. 10

241 Standarde internaționale de managementul proiectelor: ICB și PMBoK Rețineți! Metodologia și instrumentele specifice managementului de proiect reprezintă o necesitate pentru o dezvoltare socio-economică sustenabilă. Utilizarea corectă a tehnicilor de management de proiect poate crește cu aprox. 75% șansele de succes pentru proiecte. La ora actuală, există două asociații importante care orientează discursul în domeniul managementului de proiect IPMA și PMI. Fiecare dintre cele două asociații are propriul sistem de certificare internațională a profesionștilor managementului de proiect. Pentru a fi recunoscută ca o profesie, disciplina managementului de proiect trebuie să aibă standarde riguroase şi linii directoare care să definească activitatea personalului din managementul de proiect. Aceste cerinţe sunt definite prin colectarea, procesarea şi instituţionalizarea competentelor acceptate şi aplicate în managementul de proiect. ICB IPMA Competence Baseline - conţine cunoştinţele, experienţa şi atitudinile personale aşteptate din partea managerilor de proiect şi a echipelor lor. ICB conţine terminologia de bază, capabilităţile, funcţiile, şi anumite cunoştinţe de specialitate, acolo unde sunt cerute, cunoştinţe care se referă la practici inovative şi avansate folosite în situaţii restrânse. Evident, ICB este bază pentru programele de certificare ale asociaţiilor naţionale afiliate la IPMA. Deoarece politica IPMA impune acordarea posibilităţii dezvoltării acestor asociaţii naţionale conform specificului fiecărei ţări, fiecare 11

242 asociaţie naţională are obligaţia de a-şi stabili NCB National Competence Baseline, o documentaţie proprie în care, pe lângă elementele obligatorii din ICB, poate include elemente culturale sau de dezvoltare a managementului de proiect specifice ţării respective. ICB conţine 42 de arii de cunoştinţe şi experienţă, din care 28 sunt considerate arii principale iar restul de 14 arii secundare. Pe lângă acestea există 8 arii legate de atitudini personale şi 10 sub titulatura de impresie generala. În paralel cu realizarea şi impunerea ICB-ului de către IPMA, PMI-ul a elaborat propriul standard în management de proiect. În 1983 este publicat primul standard în cadrul unui raport numit PMQ Special Report on Ethics Standards and Accreditation A Guide of the Project Management Body of Knowledge - referinţă majoră în domeniul managementului de proiect apare în 1996, este rapid adoptată de managerii de proiect de pe tot globul şi devine standard naţional american în 1999 (ANSI/PMI ). PMI revizuieşte standardele proprii din 4 în 4 ani, ca urmare avem o a doua ediţie a PMBOK în 2000 (PMBOK Guide edition 2000), a treia în 2004 iar cea de-a patra a fost lansată în decembrie 2008 (PMBOK Guide 4th Edition). PMBOK 4th edition PMBOK Project Management Body of Knowledge reprezintă suma cunoştinţelor din cadrul profesiei de Project Manager. PMBOK Guide 4th Edition include practici tradiţionale recunoscute şi aplicate pe scară largă precum şi practici inovative şi avansate cu utilizare limitată. Organizarea este pe cele 9 arii de cunoştinţe şi cele 5 grupe majore de procese din ciclul de viaţă al managementului de proiect. 12

243 Standardul român de management de proiect Aprobat în mai 2002 şi actualizat în 2008, standardul român SR are ca scop crearea unui cadru pentru evaluarea competenţei profesionale precum şi crearea unui sistem de certificare a personalului implicat în managementul proiectelor şi programelor. La elaborarea acestui standard a fost utilizat standardul elaborat de IPMA (ICB). Concluzii Managementul de proiect a căpătat statutul de profesie de sine stătătoare, fiind bazat pe un corp de cunoștințe, teorii, concepte și, cel mai important, pe un set coerent de instrumente de lucru. Cele două asociații internaționale de managementul proiectelor PMI și IPMA trasează orientările teoretice și practice în managementul proiectelor. Prin cele două standarde internaționale ICB și PMBoK managementul de proiect a devenit o profesie de sine-stătătoare, cu un sistem propriu de certificare și calificare. Întrebări de autoevaluare 1. PMI revizuiește standardele proprii din în ani. 2. La elaborarea standardului român de management de proiect a fost utilizat standardul: a. PMI b. IPMA c. Project Management România 3. Care este cea mai răspândită și mai recunoscută certificare de management de proiect? a. Certified Project Manager b. Project Management Professional (PMP ) c. Certified Associate in Project Management (CAPM ) 13

244 4. IPMA are un sistem de certificare pe nivele. 5. Care este cea mai riguroasă certificare oferită de PMI? a. Program Management Professional (PgMP) b. Certified Project Manager c. Project Management Professional (PMP ). Răspunsuri corecte: 1. 4, 4 2. b 3. b a Recomandări bibliografice: *** A Guide to the Project Management Body of Knowledge, PMBOK Guide (4th ed.) (2008), Project Management Institute. Cleland, D. I., Ireland, Lewis R. (2006), The Evolution of Project Management, în D. I. Cleland, R. Gareis, eds. (2006), Global Project Management Handbook. Planning, Organizing, and Controlling International Projects (2nd ed.), New York, McGraw Hill. Gareis, R. (2005), Happy Projects, Viena, MANZ Verlag. Gareis, R., Füssinger, E., Bârgăoanu, A., Călinescu, L. (2007), Final Report: Romania as a Project- Oriented Nation, Kerzner, H. (2004), Advanced Project Management. Best Practices on Implementation (2nd ed.), Hoboken, John Wiley & Sons. 14

245 Proiectele și managerii de proiect Durata medie de studiu individual: 3 ore Unitatea de învățare nr. 2 Obiective de învățare Clarificarea noțiunii de proiect Înțelegerea triplei constrângeri a managementului de proiect conținut costuri termene Redarea principalelor aptitudini pe care trebuie să le aibă managerul de proiect Explicare factorilor care stau la baza succesului unui proiect. Ce este un proiect? Există în literatură de specialitate mai multe definiţii pentru un proiect, majoritatea au ca element comun faptul că un proiect se caracterizează prin unicitate, prin obiective specifice care trebuie atinse conform unui plan în limita resurselor şi a unui buget disponibil. Pe baza acestor elemente, putem defini proiectul ca fiind o serie de activităţi organizate, desfăşurate în vederea atingerii unor obiective predefinite, care necesită resurse şi efort şi care reprezintă o întreprindere unică şi, prin urmare, riscantă - pe baza unui buget şi a unui program. O definiţie mai aproape de perspectiva sistemică (Gareis, 2007) a proiectelor (perceperea unui proiect ca fiind un sistem social) este cea prin care definim proiectul că o organizaţie temporară înfiinţată în vederea realizării unui proces complex, caracterizat printr-o relativă unicitate şi a cărei importanta în cadrul companiei reclama o atenţie sporită 15

246 din punct de vedere al conducerii. De cele mai multe ori, caracteristicile specifice ale unui proiect ies în evidenţă prin compararea acestuia cu caracteristicile activităţilor curente. Câteva dintre diferenţe se regăsesc în tabelul de mai jos: Proiecte Activităţi curente Implică schimbări Eventualele schimbări sunt semnificative mici şi treptate Sunt limitate că amploare Nu se sfârşesc niciodată şi că durată Unice Au un caracter repetitiv Folosesc resurse temporare Folosesc resurse stabile Sunt temporare Permanente Managementul este Management orientat spre orientat spre atingerea unor îndeplinirea unui rol obiective Caracterizat de risc şi Caracterizat printr-un incertitudine sentiment de stabilitate Există 6 aspecte importante care fac diferenţa între activităţi şi proiecte: 1. proiectul are un început şi un sfârşit clar definite: parcurgerea unui proiect de la început până la sfârşit implica o secvenţă bine definită de paşi sau activităţi; 2. proiectele folosesc resurse (umane, timp şi bani) care au fost alocate în mod special în vederea realizării activităţilor pe proiect; 3. fiecare proiect produce un rezultat unic. Aceste 16

247 rezultate au obiective specifice de calitate şi performanţă. Atunci când proiectul s-a finalizat, ceva nou a fost creat, ceva ce n-a existat înainte; 4. proiectele urmăresc un plan, au o abordare organizată pentru a satisface obiectivele stabilite; 5. un proiect implica în mod normal o echipă care să-l ducă la final; 6. proiectele au întotdeauna un set unic de stakeholderi care include: echipa de proiect, clienţii, managerul de proiect, managerii executivi, reprezentaţi ai guvernului, alte persoane interesate de proiect. Stakeholderii au întotdeauna aşteptări diferite asupra rezultatelor proiectului. Aceste aşteptări trebuie urmărite, canalizate şi modelate astfel încât, în final, proiectul să fie considerat un succes. Tripla constrângere: performante cost - durata Rețineți! Una dintre caracteristicile fundamentale ale unui proiect este unicitatea sa. Un proiect se diferențiază de activitățile curente sau de munca obișnuită dintr-o organizație prin caracterul temporar, atingerea unor obiective clar definite și delimitate în timp, risc și incertitudine. Succesul unui proiect poate fi măsurat prin cât s-a apropiat acesta de atingerea obiectivelor, cu respectarea parametrilor referitori la buget şi termene. Aceste trei elemente: performanţe, cost şi durata sunt cunoscute sub denumirea de triplă constrângere, iar triunghiul desenat mai jos ilustrează echilibrul pe care trebuie să-l urmărească orice proiect pentru a fi considerat de succes. 17

248 Între cele trei elemente există a strânsă interdependenta, orice modificare asupra uneia dintre ele afectează celelalte două: în cazul unui proiect rămas în urmă în ceea ce priveşte termenele, Managerul de Proiect va încerca să recupereze întârzierile acumulate printr-o infuzie de resurse suplimentare pe proiect. Aceste resurse se vor reflecta într-o creştere a bugetului proiectului. O astfel de creştere a bugetului este nedorită în orice proiect, iar modalitatea cea mai uzuală de stopare a acestor creşteri este renunţarea la anumite cerinţe, reducerea ariei de cuprindere a proiectului, cu alte cuvinte afectarea performanţelor cerute iniţial. Harold Kerzner, în Project Management (ed. a 8-a,2003), adăugă acestui triunghi o nouă constrângere: acceptanța clientului. Într-un final, că proiectul să fie considerat un succes, este obligatoriu că el să satisfacă cerinţele clientului şi acesta să fie mulţumit de rezultatul obţinut, astfel încât să revină şi pentru alte proiecte... Teoriile actuale aduc o serie de alte dimensiuni triplei constrângeri, considerându-le azi la fel de importante: calitatea, riscul, aşteptările părţilor interesate în proiect. Aptitudinile unui manager de proiect Condiţia necesară dar nu şi suficienţă pentru a deveni un bun manager de proiect o constituie existenta aptitudinilor de 18

249 management general. Ne referim aici la aptitudinile de conducere şi de leadership, la abilităţile de comunicare, negociere, de rezolvare a problemelor şi de influenţarea organizaţiei. Conducere şi leadership. Conducerea implica orientarea spre producerea rezultatelor aşteptate de stakeholderi. Leadership-ul implica dezvoltarea unei viziuni şi a strategiilor de atingere a acestora, comunicarea viziunii către cei a căror cooperare este necesară şi motivarea celor care vor contribui la atingerea ei. Comunicare. Este sarcina managerului de proiect să ofere informaţii clare şi complete, la momentele oportune şi în formatul optim, persoanelor care necesită respectivele informaţii. Negocierea apare în toate fazele unui proiect. Se negociază conţinutul proiectului, costuri şi durate, schimbări, termeni şi condiţii contractuale, resurse. Rezolvarea problemelor implica aptitudini de identificare şi definire a problemelor şi capacitatea de a lua decizii. Definirea problemelor se referă la capacitatea de a face distincţie între cauze şi simptome, pe când capacitatea de a lua decizii include analizarea soluţiilor posibile pentru rezolvarea problemei identificate şi alegerea uneia dintre ele. Odată luate, deciziile trebuie implementate. Influenţarea organizaţiei implică abilitatea de a face ca lucrurile să se miște în sensul dorit. Influenţarea la nivel de organizaţie implică înţelegerea mecanismelor puterii şi politica (în sensul lor pozitiv). 19

250 În afara acestor abilităţi de management general, un bun manager de proiect mai trebuie să aibă: Entuziasm faţă de proiect Abilitatea de a răspunde la schimbări Atitudine tolerantă faţă de situaţiile ambigue Abilităţi de team building Orientarea spre client Cunoaşterea industriei sau a tehnologiei din proiect... şi multe altele... Factorii de succes ai unui proiect Rețineți! Un bun manager de proiect trebuie să aibă cunoștințe și abilități de management general, dublate de o serie de aptitudini cheie, precum: capacitatea de a crea și menține coeziunea echipei de proiect, orientarea spre client/beneficiar, cunoașterea industriei sau a tehnologiei. Pentru a identifica factorii de succes ai unui proiect este suficient să ne punem nişte întrebări. Ele rezultă din analiza criteriilor discutate mai sus: Şi-a îndeplinit proiectul obiectivele referitoare la termene, costuri şi performante? A satisfăcut proiectul cerinţele exprimate de client? Ar putea rezultatele proiectului să-l determine pe client să revină şi să solicite o nouă lucrare? După încheierea proiectului, este capabilă organizaţia să-şi continue activitatea ca şi până acum? Cum putem şti dacă un proiect are sau nu şanse de reuşită? Mai mulţi cercetători au stabilit un set de factori care, luaţi împreună, pot indica dacă un proiect are sau nu o probabilitate mare de succes. Obiectivele proiectului - sunt clar definite în planurile proiectului (şi se respectă întocmai prin activităţile 20

251 desfăşurate) Personalul implicat în proiect - este competent Susţinerea de sus - proiectul este susţinut de conducere. Sprijinul conducerii poate fi obţinut dacă aceasta este încredinţată caproiectul reprezintă un mijloc important de îndeplinire a misiunii şi obiectivelor majore ale organizaţiei. Resursele - financiare, de timp, materiale şi de personal trebuie să fie suficiente pentru realizarea activităţii. Comunicarea şi controlul - canalele de comunicare între managerul de proiect şi conducere, între managerul de proiect şi liderii echipelor şi membrii acestora, între grupul de proiect şi client trebuie să funcţioneze şi să fie adecvate. Trebuie să existe canale pentru furnizarea de feedback privind conţinutul rapoartelor, privind produsele/serviciile livrate şi privind calitatea. Mecanismele de control trebuie să existe şi să funcţioneze. Punctele de delimitare trebuie comparate cu graficul de execuţie. Rezultatele proiectului trebuie să fie palpabile (chiar şi dacă sunt oferite sub formă de rapoarte) şi să fie verificate în scopul asigurării calităţii. Concluzii: Un proiect poate fi definit drept o organizaţie temporară înfiinţată în vederea realizării unui proces complex, caracterizat printr-o relativă unicitate şi a cărei importanta în cadrul companiei reclama o atenţie sporită din punct de vedere al conducerii (Gareis, 2007) Cele mai importante aspecte care diferențiază proiectele de activitățile curente se referă la: delimitarea clară în timp a proiectelor, unicitatea proiectelor, resursele umane și deținătorii de interese implicați. Între cele trei elemente ale constrângerii 21

252 managementului de proiect timp, costuri, performante - exista o strânsă interdependență, orice modificare asupra uneia dintre ele afectează celelalte două Întrebări de autoevaluare 1. Din perspectiva sistemică, proiectul este organizaţie înfiinţată în vederea realizării unui proces, caracterizat printr-o relativă şi a cărei importanta în cadrul companiei reclama o atenţie sporită din punct de vedere al. 2. Adevărat sau fals? a. Proiectele implică schimbări mici și treptate. b. Proiectele sunt unice. c. Activitățile curente sunt caracterizate de risc și incertitudine. 3. Care sunt elementele triplei constrângeri a managementului de proiect? a. Cost, calitate, termene b. Cost, termene, conţinut c. Cost, acceptanță, calitate 4. Care este cea de-a IV-a constrângere adăugată de H. Kerzner triplei constrângeri? a. Calitatea b. Acceptantă clientului c. Adaptabilitatea 5. Care sunt factorii de succes ai unui proiect? a. Definirea clară a obiectivelor proiectului b. Competența personalului implicat în proiect c. Pregătirea în management a directorului executiv d. Resurse adecvate pentru realizarea obiectivelor proiectului 22

253 e. Calitatea programului informatic de managementul proiectelor utilizat f. Comunicarea și controlul Răspunsuri corecte: 1. temporară, complex, unicitate, conducerii 2. fals, adevărat, fals 3. b 4. b 5. a, b, d, f Recomandări bibliografice: Gareis, R. (2005), Happy Projects, Viena, MANZ Verlag. Kerzner, H. (2006a), Project Management. A Systems Approach to Planning, Scheduling, and Controlling (9th ed.), New Jersey, John Wiley and Sons. Levine, H. (2005), Project Portfolio Management. A Practical Guide to Selecting Projects, Managing Portfolios and Maximizing Benefits, San Francisco, John Wiley and Sons. Ludwig, C. (2003), Extreme Project Management, 20 octombrie. 23

254 Durata medie de studiu individual: 3 ore Identificarea și fezabilitatea propunerilor de proiecte Unitatea de învățare nr. 3 Obiective de învățare Familiarizarea cu modalitatea de utilizare a regulilor decizionale pentru identificarea celor mai bune proiecte a fi implementate pe termen scurt și mediu. Trecerea în revistă a principalelor metode de analiză financiară a proiectelor, cu precizarea avantajelor și dezavantajelor fiecăreia. Identificarea și fezabilitatea proiectelor În cadrul acestui capitol vom face o descriere sumară a regulilor pentru evaluarea fezabilităţii financiare a proiectelor, astfel încât identificarea acestora să fie realizată într-un mod structurat şi eficient. Dacă în capitolele următoare vom aborda diferite aspecte menite a ne ghida într-o implementare corectă a proiectelor ( doing the projects right ), aici vom trece în revistă instrumentele şi metodele necesare pentru pregătirea unor răspunsuri avizate la întrebarea What are the right projects to be done?. Răspunsurile vor fi formulate din prisma unui manager de organizaţie sau a unui manager de proiect care doreşte să înţeleagă necesitatea de business a propriului proiect şi mai puţin din perspectiva unui analist sau expert financiar. Reguli decizionale Atunci când se doreşte iniţierea unui proiect, o companie se confruntă cu decizia de a investi sau nu într-un set de acţiuni orientate către atingerea unui obiectiv. Propunerile de proiecte necesită o evaluare financiară atentă pentru fundamentarea deciziei investiţionale. Excepţie pot face proiectele sociale sau umanitare, a căror iniţiere este motivată de obţinerea unor beneficii imateriale 24

255 sau beneficii materiale indirecte, precum incluziunea socială a unor grupuri dezavantajate sau educarea unor copii instituţionalizaţi. În cele ce urmează, ne vom referi la proiectele care sunt demarate pentru a aduce profituri nete şi care, prin urmare, necesită o analiză financiară. Analiza financiară oferă o serie de valori, după cum vom arăta în cele ce urmează, dar o bună decizie de a investi trebuie să respecte o serie de reguli. Regulile decizionale ne permit să formalizăm procesul şi ne indică ce condiţie sau condiţii trebuie să fie îndeplinite pentru ca un proiect să fie demarat. Aswath Damodaran (2001, 286) stabileşte caracteristicile unei bune reguli decizionale: 1. o bună regulă decizională ar trebui să menţină un echilibru între evaluarea subiectivă, bazată pe experienţa managerului care analizează proiectul şi evaluarea raţională şi consistentă rezultată dintr-o analiză financiară completă; 2. o bună regulă decizională ar trebui să maximizeze valoarea organizației; proiectele acceptabile vor creşte valoarea companiei, în timp ce proiectele care nu îndeplinesc cerinţele vor scădea sau chiar distruge valoarea acesteia; 3. o bună regulă decizională ar trebui să se aplice unei game variate de investiţii. Investiţiile pot fi generatoare de venit sau reducătoare de costuri. Unele proiecte pot presupune o mare investiţie iniţială, în timp ce alte proiecte necesită investiţii eşalonate în timp o bună regulă decizională va oferi răspunsuri pentru toate aceste categorii de proiecte. Fiecare companie îşi stabileşte propriile reguli decizionale. Spre exemplu, o regulă decizională ar putea fi că vor fi demarate doar proiectele care recuperează investiţia în mai puţin de 5 ani financiari de la data investiţiei iniţiale. Care este numărul optim de reguli decizionale pe care le va utiliza o companie? În mod uzual, o companie va aplica mai multe reguli decizionale. Totuşi, o 25

256 regulă trebuie să primeze sau să fie utilizată pentru departajarea mai multor propuneri de investiţii. Există mai multe categorii de reguli de evaluare a fezabilităţii financiare a proiectelor: Categorie 1. reguli decizionale bazate pe venitul contabil 2. reguli decizionale bazate pe fluxul de numerar 3. reguli decizionale bazate pe fluxul de numerar actualizat Indicatori financiari - rentabilitatea contabilă medie sau average accounting return AAR - rentabilitatea capitalului (propriu şi împrumutat) sau return on equity ROC - rentabilitatea capitalului propriu sau return on equity ROE - cashflow ROC - cashflow ROE - metoda perioadei de recuperare a investiţiei - metoda perioadei de recuperare a investiţiei actualizată - valoarea actualizată netă (VAN) sau net present value (NPV) - rata internă de rentabilitate (RIR) sau internal rate on rentability (IRR). În cele ce urmează, vom prezenta cele mai folosite metode pentru evaluarea fezabilităţii financiare a proiectelor, respectiv: AAR, metoda perioadei de recuperare, metoda perioadei de recuperare actualizate, valoarea actualizată netă VAN, rata internă de rentabilitate RIR Rentabilitatea contabilă medie sau average accounting return AAR AAR = profit mediu contabil / valoarea medie contabilă a investiţiei Regula decizională: AAR > costul capitalului = proiectul este acceptat AAR: exemplu de calcul Investiţia iniţială U.M. realizată pe parcursul a 2 ani 26

257 Flux de numerar pe ani (U.M) Profit net Profit net mediu = ( )/5 ani = Investiţia medie = /2 ani = AAR = / = 46% Dacă valoarea AAR este mai mare decât costul capitalului, se ia decizia de a se investi în acest proiect. Costul de capital Costul capitalului poate fi definit ca rata de rentabilitate estimată a capitalului propriu (Brealey, Myers, Allen, 2008, 239). Modul de calcul al costului de capital este complex. Fiecare companie va lua deciziile de a investi pe baza unui cost de capital stabilit pentru un portofoliu de valori mobiliare. Spre exemplu, costul de capital poate fi dobânda medie obţinută pentru depozite bancare sau rata de rentabilitate medie a proiectelor implementate în domeniul respectiv. În literatura de specialitate este utilizată noţiunea de cost de oportunitate (al capitalului) pentru a evalua rentabilitatea capitalului care ar fi fost obţinută investind în diferite valori mobiliare şi nu într-un proiect. Mai simplu spus, costul de oportunitate reprezintă suma de bani irosită ca urmare a alegerii unei investiţii în detrimentul alteia. Să presupunem că cei UM se pot constitui într-un depozit bancar cu o dobândă anuală de 15%; în acest caz, AAR (46%) este mai mare decât costul capitalului (15%), deci se va lua decizia de a se investi. Prin urmare, costul de oportunitate este de 46% - 15% = 29%, adică am pierde 29% x UM = UM dacă s- ar lua decizia de a păstra banii în bancă sub forma unui depozit, ceea ce înseamnă că este mai rentabil să investim în proiect. AAR: avantaje şi dezavantaje Avantaje Dezavantaje - informaţiile contabile sunt - nu ia în consideră evoluţia valorii 27

258 disponibile şi uşor accesibile; în timp a banilor; - uşor de calculat. - se bazează pe valori contabile, nu pe fluxuri de numerar sau valori de piaţă. Metoda de recuperare a investiției Perioada de recuperare a investiţiei unui proiect măsoară timpul în care fluxurile de numerar generate de proiect acoperă investiţia iniţială. În mod intuitiv, proiectele care îşi recuperează investiţia într-un timp mai scurt vor fi considerate mai atractive. Regula decizională: stabilită de managementul companiei. Spre exemplu, pot fi companii care acceptă doar proiectele care vor recupera investiţia iniţială în minim 3 ani financiari. Metoda perioadei de recuperare: exemplu de calcul Investiţia iniţială (an 0) U.M. Flux de numerar pe ani (U.M) Profit net Perioada de recuperare a investiţiei = ( ) = 0 an 1 an 2 an 3 Deci, perioada de recuperare este de aproximativ 3 ani, mai exact de 2 ani şi 9,6 luni 1 ( într-un an înseamnă un flux de numerar lunar de 41666,66, prin urmare sunt realizaţi în 9,6 luni, adică /41666,66). Deşi metoda este simplă şi uşor de folosit, ea nu mai este relevantă 1 Perioada de recuperare este de 2 ani şi 9,6 luni dacă presupunem că fluxurile de numerar sunt constante în fiecare lună. Dacă, spre exemplu, 50% din fluxul de numerar pe anul 3 este obţinut în primele 2 luni, acest calcul nu ar fi corect. 28

259 când este confruntată cu alte metode mai exacte, precum valoarea actualizată netă (VAN). În acest sens, prezentăm un exemplu mai jos: Proiect An 0 An 1 An 2 An 3 Perioada de recuperare VAN@8 % A ani 7290 B ani -610 C ani -750 Deşi perioada de recuperare este identică pentru cele trei propuneri de proiecte, valoarea actualizată netă VAN diferă semnificativ. Metoda perioadei de recuperare: avantaje şi dezavantaje Avantaje Dezavantaje - uşor de înţeles şi aplicat; - nu ia în consideră evoluţia valorii în timp a banilor; - nu ia în considerare valorile fluxului de numerar după perioada în care investiţia a fost recuperată (a se vedea exemplul de mai sus); - nu prezintă relevanţă pentru proiectele sau investiţiile cu un orizont de timp mai extins; - un proiect acceptat pe baza acestei metode poate avea VAN negativ (a se vedea exemplul de mai sus). Utilizarea metodei perioadei de recuperare pentru evaluarea financiară a proiectelor este riscantă, având în vedere dezavantajele de mai sus. Valoarea actualizată netă VAN Valoarea actualizată netă (VAN) a unui proiect reprezintă suma valorilor prezente sau actualizate ale fluxurilor de numerar 29

260 estimate pentru orizontul de timp al investiţiei. VAN porneşte de la premisa că banii se devalorizează în timp (valoarea unui leu anul acesta este mai mică decât valoarea unui leu anul viitor). VAN = valoarea actualizată a fluxurilor de numerar estimate (incl. investiţia iniţială) pentru orizonul de timp al proiectului Regulă decizională: dacă VAN > 0, atunci proiectul este acceptat. Dacă managementul este pus în situaţia de a alege între mai multe alternative de a investi, propunerile de proiecte sunt ierarhizate în funcţie de VAN, iar propunerea cu cea mai mare VAN este implementată. Dacă VAN > 0, înseamnă că rentabilitatea proiectului este mai mare decât costul capitalului (propriu şi/sau împrumutat). Factori de actualizare Fluxurile de numerar sunt actualizate prin aplicarea unui factor de actualizare calculat după următoarea formulă: 1 (1+r) t unde: r = rata de rentabilitate dorită sau acceptată de investitor (rata de actualizare) t = perioada de timp exprimată în ani Factori de actualizare: exemplu de calcul pentru o rată de rentabilitate de 10% An Mod de calcul Factor de actualizare 0 1/(1+10%) 0 1 Anul 0 este anul investiţiei iniţiale (anul prezent), când factorul de actualizare este întotdeauna 1. 30

261 1 1/(1+10%) 1 0, /(1+10%) 2 0, /(1+10%) 3 0, /(1+10%) 4 0,683 Rata de actualizare reprezintă rata la care sunt actualizate fluxurile de numerar actuale şi prezente. Prin actualizarea fluxurilor de numerar, aflăm valoarea prezentă a fluxurilor de numerar viitoare sau estimate. Rata de actualizare este estimată pe baza inflaţiei estimate şi/sau a coeficientului de risc asociat proiectelor / investiţiilor similare. Cu cât inflaţia va fi mai mare şi/sau cu cât un proiect este mai riscant, cu atât rata de actualizare va fi mai mare. VAN: exemplu de calcul pentru un proiect cu o rată de rentabilitate aşteptată de 10% An Flux de numerar Factor de Flux de numerar actualizare actualizat , , , , VAN proiect = = Aspecte practice legate de utilizarea VAN Câteva aspecte practice de luat în considerare la evaluarea proiectelor utilizând metoda VAN (Damodaran, 2001, 300): Când o companie ia decizia de a nu implementa un proiect cu VAN negativă, pe baza fluxurilor de numerar estimate, valoarea companiei va creşte cu valoarea negativă a VAN. Spre exemplu, dacă firma X decide să închidă 10 magazine neprofitabile care generau fluxuri de numerar negative şi VAN de -10 milioane UM, valoarea companiei va creşte cu 10 milioane UM. În mod similar, dacă o companie acceptă un proiect cu VAN negativă, valoarea ei va scădea cu suma respectivă. 31

262 Când o companie vinde un activ propriu, preţul primit pentru acel activ îi va afecta valoarea. Dacă preţul primit este mai mare decât valoarea actualizată a fluxurilor de numerar estimate pentru proiectul respectiv, valoarea companiei va creşte. Spre exemplu, să presupunem că o firmă decide să îşi vândă una dintre divizii pentru suma de 100 mil UM, iar VAN rezultat din păstrarea diviziei ar fi de 80 mil UM. Valoarea firmei respective va creşte cu 20 mil UM prin vânzarea diviziei (100 mil UM 80 mil UM). Când o companie face o achiziţie la un preţ care depăşeşte valoarea actualizată a fluxurilor de numerar estimate ale companiei achiziţionate, înseamnă că ia o decizie echivalentă cu acceptarea unui proiect cu VAN negativ. Prăbuşirea preţului tranzacţionat pe bursă al companiilor achizitoare, imediat după ce anunţă achiziţia, poate fi judecată prin prisma faptului că piaţa consideră că preţul oferit a fost prea mare. VAN pentru proiecte care nu au o rată de actualizare constantă Metoda VAN poate fi utilizată inclusiv pentru proiecte care nu au o rată de actualizare constantă pentru întregul orizont de timp. Formula de calcul a VAN pentru un proiect care foloseşte rate de actualizare diferite este: VAN = FN 1 /(1+r 1 ) + FN 2 /(1+r 1 )(1+r 2 ) +..+FN n (1+r 1 )(1+r 2 )...(1+r n ) investiţia iniţială unde: FN = flux de numerar r = rata de rentabilitate dorită sau aşteptată de investitor Spre exemplu, o companie decide să investească în dezvoltarea unui nou software pentru managementul clienţilor. Investiţia iniţială este de UM. Fluxurile de numerar estimate sunt după cum urmează: Ani Flux de numerar

263 estimat Având în vedere riscul asociat cu domeniul tehnologic, ratele de actualizare vor creşte anual, respectiv: Ani Rate de actualizare 11% 11,5% 12% 13% Valoarea actualizată a fluxurilor de numerar actualizate vor fi calculate după cum urmează: VA pentru fluxul de 38000/1, ,23 numerar din anul 1 VA pentru fluxul de 40000/(1,11 x 1,115) 32319,31 numerar din anul 2 VA pentru fluxul de 25000/(1,11 x 1,115 x 1,12) 18035,33 numerar din anul 3 VA pentru fluxul de numerar din anul /(1.11 x 1,115 x 1,12 x 1,13) 10853,12 VANproiect = , , , ,12 = 6295,11 VAN > 0, deci proiectul va fi acceptat. VAN este o bună regulă decizională VAN îndeplineşte multe dintre criteriile pentru a fi considerată o bună regulă decizională: - permite managerilor să apeleze la propria experienţă şi judecată pentru luarea deciziilor de a investi; - este o regulă consecventă, în sensul că aplică un criteriu clar pentru a face diferenţa între o investiţie bună şi una ineficientă (VAN trebuie să fie mai mare decât 0); - contribuie la creşterea valorii companiei - după cum am arătat mai sus, proiectele cu VAN pozitivă cresc valoarea companiei, în timp ce proiectele cu VAN negativă scad valoarea companiei; - poate fi aplicată pentru o gamă variată de proiecte: 33

264 proiecte generatoare de venituri, proiecte prin care sunt economisite costuri, proiecte care presupun costuri iniţiale foarte mari sau proiecte care au costurile eşalonate în timp. Probleme ale metodei VAN Având în vedere toate aceste avantaje, de ce VAN nu este folosită întotdeauna de companii pentru a validarea deciziilor investiţionale?! Cercetătorii de profil semnalează două probleme asociate valorii actualizate nete una de formă şi alta de fond (Damodaran, 2001, 302): - Problemă de formă: fiind o valoarea absolută şi nu o valoare procentuală (aşa cum sunt, spre exemplu, AAR şi RIR), managerii se pot simţi nesiguri pe deciziile lor. Spre exemplu, pentru mulţi manageri este mai relevantă afirmaţia conform căreia un proiect are o rentabilitate de 20% (fiind mai uşor de comparat cu costul de capital) decât afirmaţia potrivit căreia valoarea actualizată netă a unui proiect este de 5 milioane UM. - Problemă de formă: regula conform căreia ar trebui acceptate proiectele care au VAN > 0 se bazează pe premisa că o companie are acces la capitalul necesar pentru finanţarea investiţiilor rentabile. Totuşi, dacă firma are acces limitat la capital, această premisă este nefondată. Pentru această problemă există o soluţie: indicele de profitabilitate (profitability index). Indicele de profitabilitate este utilizat pentru ierarhizarea proiectelor care au VAN pozitivă, astfel încât capitalul limitat să poată fi utilizat într-un mod eficient. Vor fi alese proiectele care au indicele de profitabilitate cel mai ridicat. Indicele de Indicele de profitabilitate IP se calculează simplu, 34

265 profitabilitate reprezentând raportul dintre VAN şi investiţia iniţială. IP = VAN/I Spre exemplu, o companie are la dispoziţie un capital de UM, pe care doreşte să îl investească în cele mai rentabile proiecte. În tabelul de mai jos sunt date investiţia iniţială, VAN şi IP pentru fiecare dintre cele cinci proiecte între care compania trebuie să aleagă: Proiect Investiţie VAN IP A 1, B 4,000 2, C 6,000 2, D 2, E 5, VAN: avantaje și dezavantaje După cum observăm, toate proiectele (A, B, C, D, E) au VAN pozitive. Primele trei proiecte (A, B, C) au şi cel mai mare indice de profitabilitate, ceea ce înseamnă că valoarea companiei va fi maximizată prin implementarea acestora. Valoarea agregată actualizată a acestor trei proiecte este de 5000 UM. VAN: avantaje şi dezavantaje Avantaje Dezavantaje - utilizează fluxurile de - este o valoare absolută, nu una numerar şi nu veniturile procentuală; contabile; - relativ dificil de calculat; - foloseşte toate fluxurile de - se bazează pe o rată de numerar estimate pentru actualizare calculată în funcţie întregul orizont de timp al de inflaţie, risc, rata medie a proiectului; dobânzii etc. - actualizează fluxurile de numerar; - poate fi aplicată unei game variate de proiecte; - permite ierarhizarea proiectelor în funcţie de 35

266 VAN; - poate fi utilizată inclusiv pentru rate de actualizare diferite. Rata internă de rentabilitate RIR Rata internă de rentabilitate RIR este rata de actualizare sau de rentabilitate pentru care valoarea actualizată netă este egală cu 0. Din acest motiv, RIR mai este cunoscută drept inversul metodei VAN. RIR se bazează pe fluxurile de numerar estimate pentru întregul orizont de timp al proiectului. Regulă decizională: RIR > costul de capital = proiectul este acceptat RIR < costul de capital = proiectul nu este acceptat Puşi în situaţia de a alege între mai multe proiecte cu un coeficient de risc similar, managerii vor alege proiectul cu RIR cea mai mare. RIR: mod de calcul Pentru a afla RIR al unui proiect care durează un număr de T ani, trebuie să aflăm RIR din următoarea formulă: NPV = Investiţia iniţială + FN 1 /(1+RIR) + FN 2 /(1+RIR) 2 + FN T /(1+RIR) T = 0 Calcularea RIR se face prin încercare şi eroare, cu excepţia situaţiilor în care este utilizat un program informatic sau un calculator cu funcţii financiare economice. Să presupunem că evaluăm fezabilitatea financiară a unui proiect cu următoarele fluxuri de numerar estimate: Exemplu: evaluarea fezabilității financiare a unui proiect prin utilizarea metodei RIR 36

267 Să presupunem că evaluăm fezabilitatea financiară a unui proiect cu următoarele fluxuri de numerar estimate: Ani Flux de numerar Pentru început, se calculează VAN pentru o rată de 5%: An Flux de numerar Factor de actualizare pentru o rată de 5% VAN , , , , , , VAN la o rată de 5% = Între VAN şi RIR există un raport invers proporţional: pe măsură ce RIR creşte, VAN va scădea. Prin urmare, pentru a ne apropia de VAN = 0, vom aplica o rată mai mare, spre exemplu de 10%: An Flux de numerar Factor de actualizare pentru o rată de 10% VAN , , , , , , VAN la o rată de 10% = Pentru VAN mai mică, vom utiliza o rată superioară celei de 10%, spre exemplu de 15%: An Flux de numerar Factor de actualizare pentru o rată de 15% VAN , , , , , , VAN la o rată de 15% =

268 Pentru o rată de 15%, VAN este negativ, ceea ce înseamnă că pasul următor este să se reia calculele utilizând o rată uşor mai mică decât 15%. Calculul se reia până când VAN = 0. În cazul de faţă, VAN = 0 la o rată de 14,97%. Aceasta înseamnă că RIR a proiectului propus este de 14,97%. Dacă această RIR este mai mare decât costul capitalului propriu sau împrumutat, atunci proiectul va fi acceptat. Relaţia dintre RIR şi VAN VAN VAN = 0 pentru RIR = 14,97% ,00% 2,00% 4,00% 6,00% 8,00% 10,00% 12,00% 14,00% 16,00% RIR Probleme ale metodei RIR RIR este cea mai utilizată metodă de evaluare a fezabilităţii financiare a unui proiect bazată pe fluxul de numerar actualizat. În ciuda acestui fapt, există câteva probleme de fond asociate cu utilizarea RIR. Problema nr. 1: RIR nu face diferenţa între capitalul investit şi capitalul împrumutat (Brealey, Myers, Allen, 2008, 124). Spre exemplu, să presupunem că avem de ales între două proiecte A şi B care au următoarele date financiare: Flux de numerar Proiect FN 0 FN 1 RIR VAN A % +364 B % -364 Fiecare proiect are RIR = 50%. Acest lucru înseamnă ambele proiecte pot fi acceptate? În mod clar, răspunsul este nu. În cazul proiectului A, rata de rentabilitate a unei investiţii proprii 38

269 iniţiale de 1000 UM este de 50%, deci rata de rentabilitate a capitalului propriu este de 50%. În cazul proiectului B, rata unui capital împrumutat de 1000 UM este de 50%. Atunci când investim bani (propunerea A), vrem o rată de rentabilitate mare, însă atunci când împrumutăm bani (propunerea B) vrem o rată a dobânzii mică. Problema nr. 2: valori multiple pentru RIR (Brealey, Myers, Allen, 2008, 124). Să presupunem că avem un proiect de creare a unui software. Având în vedere dezvoltarea dinamică a tehnologiei, proiectul va necesita o nouă investiţie majoră în anul 4. Rata costului de capital la care ne vom raporta este de 10%, deci vor fi acceptate proiectele cu RIR > 10%. Proiectul are următorul flux de numerar: Ani Flux de numerar estimat UM UM UM UM UM Prin încercare-eroare vom calcula RIR pentru acest proiect: RIR 5% 6,60% 10% 15% 20% 30% 35% 36,55% 40% VAN -18, ,8 48,71 52,47 28,54 7, RIR multiple VAN % 15% 20% 30% 10 35% 0 6,60% 36,55% -100% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% -20 5% 40% -30 RIR 39

270 După cum putem observa, RIR pentru acest proiect are două valori 6,6% şi 36,55%. Atunci când fluxul de numerar are o schimbare de semn (aşa cum este în cazul acesta investiţia din anul 4), proiectul va avea valori multiple pentru RIR. După cum este indicat în figura de mai sus, pentru proiecte care au o schimbare de semn în fluxurile de numerar, RIR va creşte iniţial, după care va scădea. Vom accepta sau nu acest proiect? Pentru a lua o decizie corectă, va trebui să calculăm VAN pentru o rată a costului de capital de 10% - adică 27,8, după cum se poate observa în tabelul de mai sus. Cum VAN > 0, proiectul va fi acceptat. Totuşi, dacă managementul are un capital limitat şi, prin urmare, trebuie să selecteze între mai multe propuneri de proiecte, va fi selectat proiectul cu VAN cea mai mare. Problema nr. 3: VAN şi RIR pentru proiecte de scale diferite care se exclud reciproc Să presupunem că trebuie să alegem între două proiecte de retehnologizare a unei fabrici de lapte. Proiecul A presupune o investiţie iniţială mai mică, în timp ce proiectul B necesită o investiţie mai mare: Ani 0 1 RIR (%) VAN la 10% Proiect A Proiect B Conform regulii RIR, ar trebui să acceptăm proiectul A. Totuşi, VAN a proiectului B este mai mare decât VAN a proiectului B. Mai simplu spus, dacă am accepta proiectul A am avea o rată de rentabilitate de 100%, dar dacă am accepta proiectul B am fi cu UM mai bogaţi. Cum ar trebui să procedăm în această situaţie?! Specialiştii recomandă utilizarea fluxurilor de numerar incrementale (care rezultă din diferenţa între fluxurile de numerar pentru B şi A) pentru a calcula RIR şi VAN. Astfel, vom avea: 40

271 Proiect B - A Ani 0 1 RIR (%) VAN la 10% RIR calculată la investiţia incrementală este de 50%, ceea ce este, de asemenea, mult mai mult decât costul de oportunitate al capitalului de 10%. Prin urmare, vom prefera proiectul B proiectului A. Când avem de ales între proiecte de scale diferite care se exclud reciproc, RIR este un indicator eficient numai dacă vom analiza fluxurile de numerar incrementale. Să luăm un alt exemplu (Damodaran, 2001, 308): o companie doreşte să investească într-un proiect major de restructurare a producţiei. În funcţie de tehnologia promovată, compania are două posibilităţi: un proiect care presupune o investiţie iniţială mai mică sau un proiect care necesită costuri iniţiale mai mari. Fluxurile de numerar, RIR şi VAN aferente fiecărui proiect sunt descrise mai jos: Ani VAN@15 RIR % Proiect ,66% Proiect ,88% Similar exemplului prezentat anterior, este foarte dificil să alegem între cele două proiecte. Dacă am da credit metodei VAN, ar trebui să acceptăm proiectul 2, dar, dacă am folosi metoda RIR, am iniţia proiectul 2. Pentru ha lua o decizie bună, vom calcula RIR şi VAN pentru fluxurile de numerar incrementale: Ani VAN@15% RIR Proiect ,33 +19,33% RIR pentru investiţia incrementală este 19,33%, deci pozitivă costului de oportunitate al capitalului. Acest lucru înseamnă că vom prefera proiectul 2 proiectului 1. 41

272 În acest context, care dintre cele doi indicatori VAN sau RIR conduce la o decizie mai bună? Răspunsul depinde de accesul la capital al companiei. Astfel, practica ne indică următoarele: - dacă o companie are acces la capital, valoarea actualizată netă va furniza răspunsul corect în acest caz, ar trebui ales proiectul care, deşi presupune o investiţie mai mare, conduce la un câştig superior; - dacă o companie nu are acces sau are acces limitat la capital, rata internă de rentabilitate va oferi răspunsul corect acceptând o investiţie mai mare, este foarte posibil să epuizăm capitalul necesar pentru demararea unor proiecte rentabile. Problema nr. 4: valoarea ratei la care este reinvestit capitalul VAN constă în actualizarea fluxurilor de numerar estimate la rata de actualizare sau costul de capital, în timp ce RIR presupune că fluxurile de numerar intermediare sunt investite la RIR. Ca o consecinţă directă, cele două reguli pot conduce la concluzii diferite, chiar și pentru proiecte de scale similare. Spre exemplu, o companie are de ales între două proiecte care au următoarele fluxuri de numerar și valori pentru VAN și RIR: Ani VAN@15% RIR Proiect ,41% Proiect ,88% Conform VAN, proiectul care ar trebui implementat este proiectul 2, iar RIR confirmă că este mai rentabil proiectul 1. Care este decizia corectă? Diferențele sunt generate de faptul că VAN presupune că fluxurile de numerar intermediare sunt reinvestite la rata de discontare sau costul de capital (@15%), iar RIR reinvestește fluxurile de numerar la rata internă de rentabilitate (fiind inversul metodei VAN). Cu alte cuvinte, utilizând RIR, o firmă consideră în mod implicit că va continua să aibă la dispoziție o paletă variată de proiecte la fel de rentabile din care să aleagă. 42

273 Concluzii: Identificarea proiectelor este un aspect extrem de important, care se desfășoare pe mai multe paliere: strategic-programatic, financiar, cultural etc. Regulile decizionale ne permit să formalizăm procesul de identificare a proiectelor şi ne indică ce condiţie sau condiţii trebuie să fie îndeplinite pentru ca un proiect să fie demarat. Dacă valoarea AAR este mai mare decât costul capitalului, se ia decizia de a se investi în acest proiect. Costul capitalului poate fi definit ca rata de rentabilitate estimată a capitalului propriu (Brealey, Myers, Allen, 2008, 239). Perioada de recuperare a investiţiei unui proiect măsoară timpul în care fluxurile de numerar generate de proiect acoperă investiţia iniţială. Valoarea actualizată netă (VAN) a unui proiect reprezintă suma valorilor prezente sau actualizate ale fluxurilor de numerar estimate pentru orizontul de timp al investiţiei. VAN porneşte de la premisa că banii se devalorizează în timp (valoarea unui leu anul acesta este mai mică decât valoarea unui leu anul viitor). Rata de actualizare reprezintă rata la care sunt actualizate fluxurile de numerar actuale şi prezente. Rata internă de rentabilitate RIR este rata de actualizare sau de rentabilitate pentru care valoarea actualizată netă este egală cu 0. Exerciții evaluarea fezabilității financiare a proiectelor Exercițiul 1: 43

274 Exercițiul 2: 44

275 Exercițiul 3 45

276 Recomandări bibliografice: Brealey, Richard, Myers, C. Stewart, Allen, Franklin (2008). Principles of Corporate Finance. McGraw Hill. Damodaran, Aswath (2001). The Dark Side of Valuation. Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall. 46

277 Fazele și ciclul de viață al unui proiect Durata medie de studiu individual: 3 ore Obiective de învățare Fazele și ciclul de viață al unui proiect Unitatea de învățare nr. 4 Aprofundarea ciclurilor de viață ale unui proiect: o Ciclul de viață elementar al unui proiect o Ciclul de viață bazat pe faze de dezvoltare o Ciclul de viață pe bază de prototip. 1. Pentru a putea fi mai uşor controlate, proiectele sunt împărţite în faze mai uşor de urmărit şi care pot fi legate de activităţile uzuale desfăşurate de organizaţie. Totalitatea acestor faze este cunoscută sub numele de ciclu de viaţă al unui proiect. Realizarea fiecărei faze a unui proiect este marcată prin finalizarea unuia sau a mai multor livrabile. Un livrabil este un produs tangibil al proiectului: livrabil poate fi un studiu de fezabilitate, un proiect de ansamblu, sau chiar un prototip. La finalul fiecărei faze se analizează performanţele obţinute, se ia decizia de continuare sau stopare a proiectului, se identifica eventualele erori şi se iau acţiunile corective ce se impun. Sunt multe discuţii referitoare la existenţa unui singur model "adevărat" al ciclului de viaţă al unui proiect. Numai că, de cele mai multe ori realitatea este mult mai complexă şi mai haotică decât modelele prin care încercăm să o definim, şi acest lucru este valabil şi în cazul proiectelor. De fapt, nici nu este necesar să ne propunem găsirea unui model universal valabil, ci doar a unuia 47

278 care să descrie cu acurateţe rezonabilă diferitele căi prin care un proiect trece de la stadiul de început către cel de sfârşit, precum şi fazele mari în care activităţile desfăşurate se schimbă de la un tip la altul. Nu există un singur ciclu de viaţă care să se poate aplica tuturor proiectelor. În cele ce urmează, vă propunem spre analiză trei tipuri diferite de cicluri de viaţă, care pot constitui modele ale unei situaţii concrete, în funcţie de modul de abordare necesar. Aceste trei tipuri de cicluri de viaţă sunt: ciclul de viaţă elementar al unui proiect, adaptat după modelul în cinci faze descris de Weiss şi Wysocki (1994); ciclul de viaţă bazat pe faze de dezvoltare (o înşiruire de mini-proiecte), după Jordan şi Machesky (1990); ciclul de viaţă pe bază de prototip. Ciclul de viață elementar al unui proiect Ciclul de viaţă elementar al unui proiect poate fi defalcat în 5 faze: definire, planificare, organizare, execuţie şi încheiere. Reţineţi că unele activităţile din cadrul celor cinci faze pot varia în funcţie de tipul proiectului şi de domeniul în care se desfăşoară său conform metodologiei ce se aplică în proiectul respectiv. Un ciclu de viaţă elementar este este ilustrat mai jos: 48

279 DEFINIRE analiza cerintelor studiul de fezabilitate specificatiile functionale dezvoltarea de scenarii analiza cost-beneficiu fixarea obiectivelor compararea alternativelor Ciclul de viață bazat pe faze de dezvoltare PLANIFICARE identificarea sarcinilor planificarea succesiunii sarcinilor identificarea activitatilor critice recrutarea personalului estimarea timpului si costurilor determinarea necesarului de personal ORGANIZARE organizarea echipei stabilirea instrumentelor de control repartizarea lucrarilor EXECUTIE emiterea ordinelor de schimbare analiza situatiei proiectului instalarea produsului la client rapoarte asupra proiectului revizuiri asupra bugetelor si calendarelor de lucrari INCHEIERE obtinerea acordului clientului intocmirea documentatiei semnatura de receptie audit postimplementare mentenanta lessons learned Dezvoltarea în faze este o strategie prin care activităţile de determinare a cerinţelor, de evaluare a alternativelor, de stabilire a specificaţiilor şi de implementare a proiectului sunt repetate de mai multe ori. Prin urmare, fazele sunt o succesiune de "miniproiecte" (chiar dacă fiecare dintre ele poate avea dimensiuni considerabile), strâns legate între ele, astfel încât, la sfârşitul fiecăruia, utilizatorul implementează şi evaluează o anumită parte a proiectului. Feedback-ul obţinut în urma evaluării este utilizat în sprijinul determinării cerinţelor corespunzătoare următorului miniproiect. În diagrama de mai jos aveţi o reprezentare a unui ciclu de viaţă pe faze de dezvoltare: 49

280 Determinare cerinte Faza urmatoare Evaluare alternative Stabilire specificatii Implementare proiect Evaluare de catre utilizatori Ciclul de viață pe bază de prototip Receptionarea de catre utilizator Realizarea de prototipuri este o formă a dezvoltării în faze. Acest tip de proiect presupune construirea rapidă a unui model sau prototip al sistemului propus şi prezentarea acestuia utilizatorilor cu scopul de a obţine un feedback rapid. Modelul poate deveni sau nu parte integrantă a sistemului final oferit utilizatorilor. Avantajul folosirii prototipurilor este posibilitatea de a renunţa la un model care are mai puţin succes, de a construi unul sau mai multe modele potrivite şi de a perfecţiona modelul cel mai bun. Modelul poate începe prin realizarea grosiera a unui sistem simplificat care apoi poate fi treptat perfecţionat sau poate fi reconstruit la fiecare iteraţie până devine sistemul său produsul funcţional aşteptat. Avantajele ciclului de viaţă bazat pe prototipuri sunt similare cu cele ale ciclului de viaţă bazat pe faze de dezvoltare. Ambele au dezavantajul că este foarte dificil de estimat costurile şi termenele implicate (datorită naturii experimentale a prototipurilor iniţiale) şi, în plus, sunt şi foarte greu de controlat. Rețineți! Adoptarea unui model sau altul de ciclu de viaţă al unui proiect (nelimitându-ne la cele trei descrise aici) este util pentru planificarea proiectului, pentru stabilirea fazelor şi a rezultatelor măsurabile (livrabilele) ce trebuie obţinute la finalul fiecăreia. 50

281 Concluzii: Ciclul de viaţă elementar al unui proiect poate fi defalcat în 5 faze: definire, planificare, organizare, execuţie şi încheiere. Dezvoltarea în faze este o strategie prin care activităţile de determinare a cerinţelor, de evaluare a alternativelor, de stabilire a specificaţiilor şi de implementare a proiectului sunt repetate de mai multe ori. Ciclul de viață pe bază de prototip presupune construirea rapidă a unui model sau prototip al sistemului propus şi prezentarea acestuia utilizatorilor cu scopul de a obţine un feedback rapid. Întrebări de autoevaluare 1. Ciclul de viață elementar al unui proiect poate fi defalcat în 5 faze: definire,, organizare, și încheiere. 2. În cadrul cărui ciclu de viață fazele sunt o succesiune de "mini-proiecte"? a. Ciclul de viață elementar b. Ciclul de viață bazat pe prototip c. Ciclul de viață bazat pe faze de dezvoltare 3. Care este principalul dezavantaj al ciclului de viață pe bază de prototip? a. Termenele și costurile sunt foarte dificil de estimat. b. Aspectele legate de calitate sunt foarte dificil de gestionat. c. Este foarte dificil de recrutat un manager de proiect potrivit. Răspunsuri corecte: 1. planificare, execuție 51

282 2. c 3. a Recomandări bibliografice: Martin, P., Tate, K. (2001), Getting Started in Project Management, New York, John Wiley and Sons. Levine, H. (2005), Project Portfolio Management. A Practical Guide to Selecting Projects, Managing Portfolios and Maximizing Benefits, San Francisco, John Wiley and Sons. 52

283 Procese de management de proiect Durata medie de studiu individual: 3 ore Unitatea de învățare nr. 5 Obiective de învățare Descrierea și aprofundarea proceselor specifice managementului de proiect. Evidențierea interacțiunii dintre principalele procese de management de proiect. Procese de Proiectele sunt compuse din procese. Acestea pot fi management de definite că o serie de acţiuni care conduc la un rezultat şi sunt de două tipuri: proiect vs. procese Procese de management de proiect descriu, orientate spre produs organizează şi realizează activităţile proiectului. Aceste procese sunt aplicabile unei majorităţi largi a proiectelor, în majoritatea cazurilor. Procese orientate pe produs descriu şi crează produsul proiectului. Aceste procese sunt definite în ciclul de viaţă al proiectelor, cicluri de viaţă de diferite tipuri în funcţie de domeniul specific în care se realizează proiectul. Pentru a face diferenţa între ciclul de viaţă al proiectelor şi ciclul de viaţă al managementului de proiect, în acest curs vom face referire la faze atunci când vom vorbi despre procesele orientate pe produs (ciclul de viaţă al proiectelor prezentat în capitolul anterior) şi la grupe de procese atunci când ne vom referi la procesele de management de proiect. Grupe de procese de management de Conform PMBoK Guide 4th ed., procesele de management de proiect pot fi organizate în cinci grupe, fiecare conţinând una sau mai multe procese: 53

284 proiect 1. Grupa proceselor de iniţiere - autorizarea unui proiect sau a unei faze dintr-un proiect şi identificarea părţilor interesate în proiect. 2. Grupa proceselor de planificare - definirea şi detalierea obiectivelor şi selectarea strategiei optime de atingere a acestora, integrarea şi coordonarea tuturor planurilor din proiect în vederea creării unui document consistent şi coerent Planul de management al proiectului. 3. Grupa proceselor de execuţie - coordonarea resurselor umane şi a celorlalte resurse din proiect conform Planului de Management al proiectului. 4. Grupa proceselor de monitorizare şi control - asigurarea atingerii obiectivelor proiectului prin monitorizarea şi măsurarea continuă a progresului în vederea identificării abaterilor de la plan şi prin acţiuni corective necesare atunci când apar aceste abateri. 5. Grupa proceselor de închidere - închiderea formală a proiectului sau a unei faze din proiect. Aceste grupe de procese sunt legate prin rezultatele pe care le produc rezultatul sau ieşirile unui proces devin de cele mai multe ori intrări ale altui proces. Interacțiunea dintre procesele de management de proiect Procesele managementului de proiect nu sunt procese discrete care se realizează doar o singură dată, ele se repetă şi se suprapun în cadrul fiecărei faze din ciclul de viaţă al proiectului respectiv. Toate procesele listate mai sus şi interacţiunile dintre ele sunt acceptate ca fiind posibil de aplicat unei majorităţi covârşitoare a proiectelor. Totuşi, există şi cazuri în care, fie din cauza simplităţii sau a anvergurii reduse, fie din cauza specificităţii proiectului respectiv, anumite procese să nu fie necesare iar anumite 54

285 interdependente să nu se materializeze. În cadrul fiecărei grupe de procese, procesele individuale sunt interconectate prin intrările şi ieşirile lor. Ţinând cont de aceste conexiuni, vom putea descrie fiecare proces prin: Intrări documente sau elemente ce pot fi documentate şi care vor fi prelucrate în cadrul procesului Instrumente şi tehnici mecanismele cu ajutorul cărora intrările sunt prelucrate în cadrul procesului în vederea obţinerii ieşirilor Ieşiri documente sau elemente ce pot fi documentate rezultate în urma procesului În cele ce urmează, vor fi descrise unele dintre procesele de management de proiect privite din perspectiva rezultatelor lor, respectiv a documentelor de management de proiect obţinute. Vor fi descrise, de asemenea, metode folosite penbtru realizarea acestor documente. Rețineți! Adoptarea unui model sau altul de ciclu de viaţă al unui proiect (nelimitându-ne la cele trei descrise aici) este util pentru planificarea proiectului, pentru stabilirea fazelor şi a rezultatelor măsurabile (livrabilele) ce trebuie obţinute la finalul fiecăreia. Concluzii: Conform PMBoK 4th ed., există cinci grupe de procese de management de proiect: inițiere, planificare, execuție, monitorizare și control, încheiere. Fiecare proces de management de proiect poate fi descris prin intrări (inputs), instrumente și tehnici (tools and techniques) și ieșiri (outputs). În cadrul fiecărei grupe de procese, procesele individuale sunt interconectate prin intrările şi ieşirile lor. 55

286 Întrebări de autoevaluare 1. Care sunt tipurile de procese din care sunt compuse proiectele? a. Procese de management de proiect și procese orientate către produs b. Procese de management și procese de marketing c. Procese de calitate și procese de management de proiect 2. Care sunt cele cinci grupe de procese de management de proiect? 3. Fiecare proces de management de proiect poate fi descris prin: a. Intrări b. Instrumente și tehnici c. Ieșiri Răspunsuri corecte: 1. a 2. inițiere, planificare, execuție, monitorizare și control, încheiere 3. a, b, c Recomandări bibliografice: *** A Guide to the Project Management Body of Knowledge, PMBOK Guide (4th ed.) (2008), Project Management Institute. 56

287 Inițierea proiectelor Durata medie de studiu individual: 3 ore Obiective de învățare Unitatea de învățare nr. 6 Familiarizarea cu grupa proceselor de inițiere a proiectelor (intrări, instrumente și tehnici, ieșiri) Însușirea competențelor de realizare și utilizare a celui mai important instrument specific proceselor de inițiere Carta proiectului. Inițierea proiectelor Iniţierea este procesul prin care se autorizează în mod formal un proiect sau faza următoare dintr-un proiect aflat deja în desfăşurare. Această iniţiere formală leagă proiectul de activitatea desfăşurată în mod curent de organizaţie. În unele cazuri, proiectele nu sunt iniţiate până când nu se realizează o analiză a necesităţilor de afaceri ale organizaţiei, un studiu de fezabilitate sau o oricare altă formă de analiză care a fost iniţiată formal. Din acest motiv, în procesul de iniţiere sunt considerate ca intrări atât descrierea produsului ce se doreşte obţinut în urma implementării proiectului, cât şi aspecte legate de strategia companiei şi criterii de selecţie ale proiectelor. Carta proiectului Rezultatul major al acestui proces se numeşte Carta proiectului şi reprezintă documentul formal de autorizare a proiectului. Carta proiectului sau Project Charter este documentul care prezintă o importanţă crescută din cel puţin două considerente: 1. autorizează formal demararea proiectului sau a unei faze prin semnătura managerului de organizatie sau a sponsorului / 57

288 finanţatorului proiectului; 2. permite numirea oficială a managerului de proiect, al cărui nivel de autoritate este descris şi recunoscut ca atare. Carta proiectului trebuie să includă, direct sau prin referinţe, următoarele elemente: numele proiectului şi descrierea sumară a acestuia; obiectivele generale şi specifice ale proiectului şi principalii factori de succes pentru atingerea acestora; necesitatea de business în urma căreia a apărut ideea de proiect, documentată, în general, prin studii şi analize de specialitate, precum planuri de afaceri, studii de piaţă, studii de fezabilitate, cerinţe legale etc.; descrierea caracteristicilor produsului său serviciului ce va fi creat ca rezultat al proiectului, nevoile esentţale care vor fi satisfăcute; numele managerului de proiect alocat şi nivelul de autoritate al acestuia; descrierea livrabilelor majore ale proiectului, planul evenimentelor de referinţă la nivelul acestor livrabile; buget estimat la nivel global; alte informaţii relevante despre proiect (ipoteze, constrângeri, părţi interesate, riscuri etc.); semnătura sponsorului/managerului executiv. Carta proiectului este autorizată de un factor de decizie exterior proiectului, precum un sponsor/finanţator, director executiv, manager general, preşedinte, comitet de coordonare a portofoliului de proiecte etc, în funcţie de organizaţie sau de contextul proiectului. Identificând elementele care stau la baza necesităţii proiectului, Carta leagă proiectul de strategia organizaţională. Astfel, sunt 58

289 evidenţiate elementele de sinergie între proiect şi organizaţia iniţiatoare, dar şi între proiect şi alte acţiuni sau proiecte planificate, demarate sau finalizate. După cum precizează şi prof. Roland Gareis, strategia organizaţională constituie piatra de temelie pentru definirea sau iniţierea unui proiect. Carta poate fi pregătită de sponsor/finanţator/manager executiv, de managerul de proiect, de project management office PMO sau de consultanţi. În cele ce urmează, redăm un exemplu de Cartă de proiect. Rețineți! Inițierea este o etapă foarte importantă a managementului de proiect, în cadrul căreia are loc autorizarea formală a proiectului și numirea oficială a managerului de proiect. Carta proiectului este cel mai important document al etapei de inițiere. Carta este piatra de temelie pentru planificarea ulterioară a proiectului. Pentru a căpăta caracter oficial, Carta trebuie semnată de Studiu de caz Carta proiectului pentru un proiect de reabilitare a unui hotel 59

290 CARTA PROIECTULUI Data: Versiunea: 2 Realizator: M.I. Titlu și scurtă Modernizare si dezvoltare Hotel Renaissance Herculane descriere Proiectul îsi propune sa transforme complexul hotelier de categoria o stea în complex hotelier de 3 stele. Pentru aceasta complexul trebuie adus în stadiul de a îndeplini Normele metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice conform Anexelor 1.1.a) si 1.1.b) a Ordinului Ministrului Turismului nr. 510/2002 completat cu Ordinul Ministrului Turismului nr. 188/2003 corespunzatoare clasificarii de 3 stele. În acest scop, hotelul necesita lucrari de renovare si modernizare pentru zona de cazare cât si pentru zona de tratament balnear. Este necesara angajarea de personal calificat suplimentar si pregatirea acestuia si a echipei de management pentru implementarea unui nou sistem de management a serviciilor prestate potrivit standardului de 3 stele. Inițiator SC TURISM HERCULANE SRL Justificarea proiectului Obiective Manager de proiect Conform ultimelor date furnizate de Institutul National de Statistica, în ultimii 5 ani numarul de turisti care au vizitat statiunea Baile Herculane a fost într-o continua scadere, ajungându-se ca în anul 2010 numarul acestora sa fie cu pâna la 20% mai mic decât în anul Principala cauza o constituie faptul ca o parte din hotelurile din statiune au fost vândute si scoase din circuitul turistic, precum si lipsa investitiilor necesare în statiune. Datele furnizate de primarul orasului statiune, vin de asemenea sa confirme problemele grave cu care aceasta statiune balneara se confrunta. În prezent, nu mai exista hoteluri cu capital de stat. Toate unitatile de cazare care au apartinut întreprinderilor de stat sunt acum în proprietatea unor societati cu capital privat. Lipsa investitiilor în întretinerea sau ridicarea gradului de confort al unitatilor acestor societati este vizibila, administratia locala încercând, prin mijloacele legale care-i stau la dispozitie, sa redreseze aceasta situatie. S-a apelat chiar si la masura aplicarii de amenzi contraventionale la legislatia referitoare la disciplina în constructii. Obiectiv general Crearea / extinderea structurilor de agrement turistic cu 1000 mp, în scopul cresterii numarului turistilor cu 50% fata de 2009, în localitatea Baile Herculane. Alexandra Musat Director de Dezvoltare, Departamentul de Vânzari si Dezvoltarea Afacerii Obiective specifice 1. Modernizarea celor 89 camere duble si 36 camere single ale hotelului prin dotarea fiecarei camere si a grupului sanitar aferent la nivelul standardului de 3 stele conform Ordinului Ministrului Turismului nr. 510/2002 ; 2. Introducerea unor servicii suplimentare fata de 2009 oferite de catre centrul Renaissance: securitate si paza, curierat, transport de bagaje etc. ; 3. Implementarea unui sistem informatic performant de management a activitatii hoteliere pentru marirea cu 20 % a randamentului fata de 2009; 4. Amenajarea spatiului de agrement prin marirea acestuia cu 400 mp si adaugarea unor servicii suplimentare: sauna, jacuzzi etc. ; 5. Suplimentarea personalului hotelului cu 15 angajati noi calificati dintre care 6 cunoscatori a cel putin 2 limbi straine de circulatie mondiala. Nivel de autoritate poate acorda bonusuri si recompensari pentru membrii echipei în functie de performante, în valoare totala maxima de EUR, dar care însa sa nu depaseasca 10% din salariul brut pe membru; 60

291 Etape ale proiectului 1) Etapa de proiectare si obtinere a autorizatiilor 2) Etapa de achizitionare a materiei prime 3) Etapa angajarii personalului calificat 4) Etapa renovarii si modernizarii zonei de cazare a hotelului si a zonei de tratament balnear 5) Etapa pregatirii echipei de management 6) Etapa promovarii hotelului prin mijloace media poate angaja sau concedia personal, numarul maxim de persoane fiind 20; poate aproba marirea bugetului proiectului cu maxim EUR; poate depasi bugetul cu 10%; poate autoriza întarzieri ale proiectului care sa nu depaseasca însa 5 zile lucratoare. Livrabile cheie autorizatii pentru proiect; materialele de constructie si reamenajare resurse umane calificate angajate; complex hotelier de trei stele complet modernizat; echipa de management calificată; hotel inaugurat prin campania de promovare. Constrângeri constrângeri de mediu în legatura cu tipul constructiei zona Herculane obliga la constructii în proportie de 78% caramida datorita umezitatii crescute din atmosfera; constrângeri legislative: materialele si personalul necesare pentru ridicarea cladirii (experti tehnici autorizati, calitatea minimala a materialelor); constrângeri legale legate de alcatuirea proiectului; constrângerile legate de calitate: implementarea proiectului trebuie realizata sub ISO 9001, ceea ce se poate dovedi costisitor si dificil; constrângeri legate de racordul prost la utilitati existent: retea de curent electric învechita - trebuie montati stâlpi suplimentari; constrângeri legate de infrastructura proasta existenta necesitatea reparatiilor la drumurile de acces. Buget total estimat 8 milioane Euro Semnătura Alin Ion directorului executiv Concluzii: Etapa de inițiere permite încadrarea proiectelor în strategia organizațională. Carta proiectului este cel mai important instrument de inițiere a proiectului. Prin intermediul Cartei, este autorizat și atribuit în mod formal proiectul. 61

292 Întrebări de autoevaluare 1. Care este cel mai important instrument și document de inițiere a proiectului? a. Carta proiectului b. Planul de proiect c. Planul de management 2. În cadrul etapei de inițiere: a. Se autorizează formal proiectul b. Se atribuie proiectul către un manager de proiect c. Sunt identificate și gestionate riscurile proiectului 3. Cine autorizează/semnează Carta proiectului? a. Un factor de decizie exterior proiectului b. Un factor de decizie exterior organizației c. Un component al beneficiarilor proiectului Răspunsuri corecte: 1. a 2. a, b 3. a Recomandări bibliografice: *** A Guide to the Project Management Body of Knowledge, PMBOK Guide (4th ed.) (2008), Project Management Institute. Wideman, M. (2006), Characteristics of Project Management, posted November 14, 2006 at 62

293 Durata medie de studiu individual: 3 ore Managementul stakeholderilor în proiecte Unitatea de învățare nr. 7 Obiective de învățare Însușirea abilităților și competențelor necesare pentru identificarea, analiza și gestionarea stakeholderilor (deținătorilor de interese); Identificarea metodelor de gestionare și comunicare cu stakeholderii (comunicare de tip push sau comunicare de tip pull). Aprofundarea aspectelor legate de realizarea planului de comunicare al proiectului. Ce este un Acest curs numeste părţi interesate sau stakeholderi orice stakeholder? persoană sau grupuri de persoane care au un interes într-un proiect şi/sau care sunt afectaţi pozitiv sau negativ de activităţile proiectului. Stakeholderi sunt managerii din eşalonul superior care aprobă sau nu schimbările din proiect, stakeholderi sunt membrii echipei de proiect de ale căror performanţe depinde realizarea proiectului, utilizatorii finali care pot sau nu să accepte rezultatele proiectului, managerii de linie cu care managerul de proiect negociază resursele necesare pentru buna desfăşurare a proiectului. În afara acestor persoane sau grupuri direct implicate în proiect, mai sunt grupuri şi persoane externe: reprezentanţi ai administraţiei locale, guvern, publicul general, ONG-uri etc. Stakeholderii nominalizaţi mai sus pot fi promotori şi suporteri activi ai proiectului, pot fi neutri, pot fi împotriva acestuia, chiar dacă nu într-un mod vizibil, iar atitudinea lor variază pe măsura ce proiectul evoluează. 63

294 Identificarea stakeholderilor O identificare a stakeholderilor încă din faza de iniţiere a proiectului şi o anticipare a reacţiilor acestora faţă de proiect contribuie esenţial la evitarea unor posibile conflicte ulterioare în proiect. Timpul folosit în acest fel face proiectul mai puţin vulnerabil în faţa obstacolelor neaşteptate, iar echipa de proiect poate să depisteze mai uşor care sunt aliaţii ei potenţiali şi coaliţiile în care poate să intre şi poate înţelege mai bine poziţiile diferitelor părţi implicate în proiect. De asemenea, identificarea corectă şi timpurie a stakeholderilor are o mare importanţă şi în definirea bugetului proiectului din cel puţin două perspective: a. permite bugetarea costurilor presupuse de implementarea măsurilor necesare pentru gestionarea stakeholderilor (spre exemplu, costuri cu organizarea de şedinţe şi întâlniri, costuri cu realizarea diferitelor materiale de informare etc) şi b. permite evitarea materializării anumitor riscuri, ceea ce se reflectă în buget, nefiind necesară implementarea măsurilor de răspuns la risc. Managerul de proiect împreună cu echipa se vor concentra pe următoarele activităţi: identificarea grupurilor care deţin o miză în realizarea proiectului, a grupurilor de presiune şi a părţilor interesate; evaluarea intereselor acestora şi a modului în care interesele lor vor afecta modul în care gândesc şi acţionează aceştia în legatură cu proiectul; managementul relaţiilor cu aceştia obţinerea sprijinului lor, reducerea opoziţiei lor şi crearea unui climat favorabil realizării proiectului. Tehnica trasării unei "hărţi" a grupurilor de persoane ce au diverse interese în desfăşurarea unui proiect este un instrument de identificare foarte important, care îi permite managerului de proiect să îşi dea seama ce fel de preocupari generează proiectul şi 64

295 ce fel de impact ar putea avea asupra lui. PMBoK 4th Edition oferă un exemplu de hartă a părţilor interesate, conjugând două elemente-cheie, respectiv: interesul şi puterea fiecărei categorii de stakeholderi. Pentru a facilita fixarea pe hartă a stakeholderilor, se poate utiliza o scară de la 1 la 10 pentru evaluarea interesului şi a puterii. Mai jos oferim un exemplu. Exemplu harta stakeholderilor pentru un proiect de protecția mediului Mare 10 Putere 5 A le menţine gradul de satisfacţie Agentie Reg. Protectia Mediului A fi gestionaţi cu atenţie ONG A fi monitorizati (efort minim) Media A fi informaţi Locatari zona IOR Mică 0 0 Scăzut Evaluarea intereselor stakeholderilor 5 Interes 10 Ridicat Evaluarea intereselor se poate face într-un tabel ca cel prezentat mai jos: Persoanele sau grupurile de interese Ce urmăresc? Reacţiile lor în trecut Comportament probabil Schimbarea este pozitivă sau negativă pentru ei Reacţii previzibile Idei privind calea urmat Studiu de caz analiza stakeholderilor pentru un de proiect de educare a liceenilor cu privire la un stil de 65

296 viață sănătos Stakeholder Ce urmăresc Reacţii din trecut Comportame nt probabil Schimbarea este poz/neg Reacţii previzibile Idei privind calea de urmat Iniţiator Realizarea proiectului, rezultate Scriere cerere de finanţare Implicare implementare proiect Pozitivă Continuare proiect Prezentare interese Parteneri Parteneri Media Colaboratori Invitaţi Echipa de proiect Voluntari Finanţatori Autorităţi Grup ţintă Furnizori servicii Beneficiari finali Realizarea proiectului, rezultate, imagine Subiecte, profit Promovare imagine, profit, obiective comune Notorietate, Publicitate, Schimb de bune practici Experienţă profesională Experienţă şi dezvoltarea cărierei Realizare obiective program de finanţare Imagine, obiective comune activităţi recreative Profit Informaţii specifice Colaborare, parteneriate Pozitive Implicare Transmitere informaţie Pozitivă Pozitivă Colaborare Colaborare Pozitivă Continuare proiect Prezentarea distorsionată a realităţii Nerespectarea termenilor colaborării: preţ, călitate, servicii Participare Participare Pozitivă Neparticipare Participare Participare Pozitivă Interes Participare Pozitivă Finanţare Finanţare Pozitivă Sprijin Sprijin Pozitivă Continuare proiect Pierderea interesului şi retragere din activitate Neacordare/ întârziere finanţare Retragerea sprijinului sau crearea de obstacole Participare Participare Pozitivă Neparticipare Colaborare contracte Colaborare contracte Pozitivă Nerespectarea termenilor contractelor: preţ, călitate. Colaborare Colaborare Pozitivă Colaborare Protocol de colaborare, comunicare permanentă, promovare imagine Contracte ferme de colaborare, promovare imagine Protocol de colaborare ferm, promovare imagine Corespondenţă permanentă şi stabilirea clară a logisticii pentru workshop Stabilirea clară a sarcinilor în fişa postului şi retribuirea financiară corectă şi la timp a echipei de proiect Colaborare stransă cu echipa de proiect Respectarea cerinţelor programului de finanţare Promovare imagine Promovare eveniment, Premii concurs, Implicare evenimente Rezervări din timp, plăţi în avans Promovare eveniment Gestionarea stakeholderilor Managerul de proiect poate apoi să întreprindă câţiva paşi concreţi în direcţia gestionării acestor stakeholderi. Problemele pe care va trebui să le rezolve vor fi legate de posibilitatea de a influenţa grupurile de interes, beneficiile pe care ar putea să le ofere şi 66

297 modul în care îi va putea convinge pe aceştia de existenţa acestor beneficii. Există mai multe tipuri de metode pentru comunicarea cu stakeholderii. La un nivel general, aceste metode pot fi clasificate în: comunicare interactivă: are loc între două sau mai multe părţi, permiţând un schimb multidirecţional de informaţii; este cea mai eficientă cale pentru a asigura o înţelegere comună printre stakeholderi a diferitelor aspecte legate de proiect; comunicarea interactivă poate fi realizată prin: întâlniri, convorbiri telefonice, conferinţe video etc.; comunicare de tip push : prespune informarea mai mult sau mai puţin pasivă a diferitelor categorii de stakeholderi; o deficienţă majoră a acestui tip de comunicare este faptul că transmiterea unei informaţii nu garantează şi recepţionarea (corespunzătoare) a acesteia de către stakeholderi, comunicarea de tip push poate fi realizată prin: scrisori, memo-uri, rapoarte, -uri, comunicate de presă etc; comunicare de tip pull : este folosită pentru volume mari de informaţii sau pentru audienţe largi şi presupune accesarea de către stakeholderi a informaţiilor; comunicarea de tip pull poate fi realizată prin pagini web (forum-uri), intranet, platforme de e- learning. Planul de comunicare cu stakeholderii În vederea gestionării stakeholderilor managerul de proiect împreună cu echipa de proiect vor elabora un Plan de comunicare cu stakeholderii. Acest plan conţine (enumerarea nu este exhaustivă): - descrierea detaliată a fiecărei categorii de stakeholderi (poate fi utilizat un tabel ca cel prezentat mai sus); - metodele de comunicare pentru fiecare categorie de stakeholderi: comunicare interactivă, comunicare de tip push, comunicare de tip pull ; 67

298 - tehnicile şi canalele de comunicare utilizate: internet, întâlniri, scrisori, materiale de informare, comunicate de presă etc; - responsabilii pentru implementarea activităţilor de comunicare, - termenele-limită pentru implementarea activităţilor de comunicare; - bugetul Planului de comunicare (acesta va fi inclus în bugetul total al proiectului); - metode pentru actualizarea Planului de comunicare; - constrângeri de comunicare, eventual dictate politici organizaţionale, tehnologie etc. Rețineți! Stakeholderii sau deținătorii de interese reprezintă persoanele, grupurile de persoane sau organizațiile care sunt implicate direct sau indirect în proiect și care sunt afectate pozitiv sau negativ- de activitățile proiectului. Identificarea stakeholderilor încă din etapa de inițiere a proiectului este deosebit de importantă pentru că: o Permite evitarea materializării unor riscuri care țin de relația cu unul sau mai multe tipuri de stakeholderi; o Permite anticiparea/evitarea unor cheltuieli legate de gestionarea stakeholderilor. Harta stakeholderilor este un instrument foarte util de management de proiect, oferind o privire de ansamblu asupra căilor generale de urmat în privința stakeholderilor. Concluzii: Managementul stakeholderilor cuprinde trei etape interrelaționate: a. Identificarea și descrierea fiecărei categorii de stakeholderi b. Analiza stakeholderilor în funcție de cele două variabile interesul (față de proiect) și puterea (de a influența proiectul) c. Gestionarea stakeholderilor prin măsuri specifice 68

299 Planul de comunicare cu stakeholderii este un instrument util de gestionare a stakeholderilor, cuprinzând activitățile de comunicare, adaptate în funcție de stakeholder, responsabilii cu implementarea măsurilor specifice, costurile presupuse de implementarea măsurilor de comunicare. În general, măsurile de comunicare cu stakeholderii pot fi încadrate în: comunicare interactivă, comunicare de tip pull, comunicare de tip push (conf. PMBoK, 4th ed.). Întrebări de autoevaluare 1. Cum poate fi definit un stakeholder? a. Persoane, grupuri de persoane, organizații afectate de implementarea proiectului b. O entitate care are interese financiare în proiect, dar nu este afectat propriu-zis de implementarea proiectului c. Asociații non-profit care monitorizeaza evoluția proiectului 2. Comunicarea are loc între două sau mai multe părţi, permiţând un schimb multidirecţional de informaţii. 3. Comunicare de tip prespune informarea mai mult sau mai puţin pasivă a diferitelor categorii de stakeholderi. 4. Comunicare de tip este folosită pentru volume mari de informaţii sau pentru audienţe largi şi presupune accesarea de către stakeholderi a informaţiilor. 5. Ca manager de proiect, care este categoria de stakeholderi cu care nu trebuie sa comunici? a. nu trebuie sa comunici cu stakeholderii, managerul de nivel superior se ocupa cu aceasta relatie b. trebuie sa comunici cu toate categoriile de 69

300 stakeholderi c. managerii de linie d. utilizatorii finali Răspunsuri corecte: 1. a 2. interactivă 3. push 4. pull 5. b Recomandări bibliografice: Caupin, G., Knoepfel, H. et. al., ICB IPMA Competence Baseline, version 3.0, International Project Management Association, The Netherlands, 2006, pp Cleland, D., Project Stakeholder Management, Project Management Journal, 17(4), pp 36-44, Davis-Muffett, P., Communications as a Strategic PM Function, LLC, 2004 PMI Global Congress Proceedings, Prague,

301 Planificarea ariei de cuprindere a proiectelor Durata medie de studiu individual: 3 ore Obiective de învățare Ce este aria de cuprindere a proiectului? Unitatea de învățare nr. 8 Crearea competențelor pentru identificarea și definirea ariei de cuprindere a proiectelor. Familiarizarea cu unul dintre cele mai cunoscute și utilizate instrumente de managementul proiectelor Work Breakdown Structure (WBS) sau structura defalcată pe activități a proiectului. Însușirea abilităților de realizare și utilizare corectă a WBS. Planificarea ariei de cuprindere este un proces ce îşi propune definirea modului în care vor fi administrate conţinutul proiectului şi schimbările asupra acestuia. Nu toate proiectele pot să îşi respecte în totalitate şi fără abatere conţinutul definit la începutul proiectului. Pentru anumite proiecte, este evident de la bun început că vor exista fluctuaţii şi schimbări în ceea ce priveşte aria de cuprindere (de exemplu, în cazul proiectelor de cercetare). Rezultatul major al acestui proces este crearea Planului de Management al Ariei de Cuprindere (al conţinutului proiectului), plan ce nu descrie conţinutul acestuia, ci modul în care vom defini, verifică şi controla conţinutul proiectului. Va trebui, de asemenea, să includă aşteptările privind stabilitatea acestui conţinut. Planul de Management al Ariei de Cuprindere devine parte din Planul de Management al Proiectului. Definirea ariei de Definirea ariei de cuprindere constă în descrierea livrabilelor (rezultatelor) proiectului precum şi muncă necesară pentru 71

302 cuprindere a proiectului realizarea acestora. Prin acest proces, toate persoanele sau grupurile de persoane implicate în proiect vor obţine o imagine comună asupra proiectului şi a obiectivelor acestuia, a livrabilelor şi graniţelor lui, iar echipa de proiect va fi în măsură be baza acestor informaţii se realizeze o planificare detaliată. Rezultatul procesului se concretizează în documentul de descriere a ariei de cuprindere, document ce devine referinţă pentru conţinutul proiectului, respectiv va permite evaluarea schimbărilor cerute pentru conţinutul proiectului: sunt ele în cadrul sau în afara graniţelor proiectului. Acurateţea cu care sunt definite graniţele proiectului, munca inclusă, respectiv exclusă din proiect, analiza ipotezelor şi a constrângerilor luate în considerare în definirea preliminarea a ariei de cuprindere a proiectului dau o imagine clară asupra abilităţii echipei de management a proiectului de a planifica, conduce şi controla execuţia proiectului. Ce este WBS? Crearea structurii defalcate a proiectului constă în divizarea livrabilelor majore ale proiectului în componente mai mici, mai uşor de urmărit. Cea mai importantă ieşire a acestui proces este Structură defalcata a proiectului (engleză: Work Breakdown Structure). Această structură se concretizează într-o ierarhie a activităţilor necesare realizării proiectului şi serveşte înţelegerii corecte a ceea ce este cuprins şi ce nu în cadrul acestuia. Un exemplu de realizare a unei structuri defalcate a lucrării este prezentat mai jos: Exemplu WBS pentru un proiect de informatizare 72

303 Proiect informatizare 1. Analiza cerinte 2. Proiectare sistem 3. Constructie sistem 3. Testare 4. Management de proiect 1.1 Intaniri cu managementul 2.1 Analiza surse date 1.2 Document de analiza 2.2 Analiza infrastructura IT 2.3. Realizare document design Cum se realizează WBS? WBS ul se realizează cu ajutorul echipei. Ei fiind cei ce vor efectua activităţile din WBS, sunt cei mai în măsură să furnizeze informaţii în vederea realizării acestuia. Modalităţile de realizare a WBS sunt: Folosind standarde specifice companiei sau industriei Folosind WBS-uri create deja pentru proiecte similare Abordarea de sus în jos (tradiţionala) Abordarea de jos în sus Când se întocmeşte o structură defalcata a lucrării există anumite linii de urmat: WBS-ul se reprezintă că o structură arborescenta, ierarhică (nu se reprezintă nici sub forma unei liste, nici a unei diagrame Gantt 2 ). Descompunerea activităţii în "pachete" principale trebuie să fie logica şi compatibilă cu descompunerea utilizată pentru controlul costurilor şi raportare. Trebuie să fie posibil să se testeze dacă un "pachet" de lucru este complet. La cel mai scăzut nivel, elementele activităţilor trebuie 2 Diagrama Gantt oferă o reprezentare a derulării în timp a activităților proiectului a se vedea capitolul următor. 73

304 să fie foarte bine definite că sarcini pe care trebuie să le îndeplinească o persoană într-o perioadă rezonabilă de timp. Nu există o regulă clară despre cât de mari sau mici trebuie să fie pachetele de activităţi sau sarcinile de lucru. PMBOK-ul are însă o precizare în acest sens: durata unei activităţi trebuie să se încadreze între 8 şi 80 de ore. S-ar putea ca în practică să fie imposibil să se respecte întocmai aceste recomandări. Prin urmare, managerul de proiect trebuie să cântărească posibilităţile pe care le are şi să decidă care mod de descompunere urmează mai bine recomandările de mai sus. În etapele timpurii ale planificării proiectului, orice schimbare la nivelurile înalte ale WBS trebuie mai întâi aprobată şi apoi protejată de alte modificări. Acest lucru permite lucrătorilor individuali, echipelor sau departamentelor (sau contractorilor şi subcontractorilor) să le utilizeze în pregătirea input-urilor pentru estimările şi graficele de timp ale proiectului. S-ar putea ca nivelurile cele mai de jos să nu fie completate decât mai târziu, când în proiect apar şi alte informaţii mai detaliate. Codul activităților instituit prin WBS este foarte important și trebuie menținut în planificarea ulterioară a proiectului. Fiecare nivel al WBS este o detaliere a nivelului superior iar fiecare element din WBS trebuie să aibă un cod identificator unic. Structură pe niveluri de descompunere a activităţilor poate fi menţinută într-un sistem de numerotare care poate oferi o modalitate convenabilă de clasificare şi organizare a documentelor ce rezultă din WBS. În exemplul nostru, am folosit un sistem comun de numerotare, care aplica fiecărei activităţi de nivel înalt numerele 1, 2, 3 etc. Activităţile de la nivelul următor vor fi numerotate 1.1, 1.2, 1.3 etc. La al treilea nivel, activităţile sunt numerotate 1.3.1, 1.3.2, etc. Activitățile de Activităţile de management de proiect trebuie să apară în mod explicit în WBS. Acestea sunt consumatoare de timp, implică 74

305 management de proiect trebuie să apară în mod explicit în WBS! costuri şi riscuri, ceea ce înseamnă că vor trebui să fie estimate şi tratate şi din punct de vedere al riscurilor. Toatre aceste activităţi vor fi grupate sub o activitate de nivel superior numită Managemenr de proiect şi care va include timpul necesar pentru realizarea rapoartelor, a întâlnirilor şi şedinţelor, precum şi timpul necesar obţinerii aprobaţilor necesare din partea stakeholderilor. WBS-ul trebuie să fie în concordanţă cu descrierea ariei de cuprindere a proiectului; el este de fapt instrumentul care duce la înţelegerea ariei de cuprindere, la obţinerea unui consens între stakeholderi privind conţinutul proiectului. Tot ce e în WBS e parte din proiect, iar ceea ce nu se regăseşte în WBS este în afara ariei de cuprindere a proiectului. Rețineți! WBS-ul este cel mai important instrument de planificare a ariei de cuprindere a proiectului. Tot ceea ce se află în WBS se regăsește în aria de cuprindere a proiectului. Activitățile de management de proiect trebuie să se regăsească în mod distinct în WBS ca fază separată, care are durata egală cu cea a proiectului. Concluzii Planificarea ariei de cuprindere a proiectului indică totalitatea activităților care vor fi implementate în vederea atingerii obiectivelor proiectului. Tot ceea ce nu se află în aria de cuprindere a proiectului, nu va apărea în WBS, fiind considerat out of project scope. WBS-ul se poate realiza în mai multe moduri: de jos în sus, de sus în jos, pe baza standardelor industriei sau companiei, pe baza proiectelor similare. WBS-ul trebuie realizat cu ajutorul echipei în etapa de 75

306 planificare a proiectului. Sistemul de numerotare al activităților proiectului, instituit prin WBS, va fi menținut și va servi ca identificator al activităților din proiect. Întrebări de autoevaluare 1. Care dintre urmatoarele afirmații despre WBS este falsă? a) WBS-ul se realizează cu ajutorul echipei b) WBS-ul se poate realiza prin consultarea standardelor specifice industriei c) WBS-ul este o structură arborescentă d) WBS-ul constă într-o listă de activități 2. Care este cea mai utilizată metodă de realizare a WBSurilor? a) De sus în jos b) De jos în sus c) Cu ajutorul echipei d) Cu ajutorul standardelor 3. Ce activitate trebuie inclusă în mod obligatoriu în WBS? a) Management de proiect b) Managementul resurselor umane c) Proiectarea d) Consultanța 4. Conform PMBoK, care este durata minimă pe care trebuie să o aibă o activitate pentru a apărea în WBS? a) 8 ore b) 80 de ore c) 800 de ore d) 5 zile calendaristice 5. Ce înseamnă că o activitate nu se află în aria de cuprindere a proiectului? a) Nu va fi realizată în proiect 76

307 b) Nu contribuie la realizarea obiectivului proiectului c) Nu vor fi estimate riscuri pentru ea d) Nu vor fi prevăzute costuri pentru implementarea ei Răspunsuri corecte 1. adevărat, adevărat, adevărat, fals 2. a 3. a 4. a 5. a, b, c, d Recomandări bibliografice *** A Guide to the Project Management Body of Knowledge, PMBOK Guide (4th ed.) (2008), Project Management Institute. ***Practice Standard for Work Breakdown Structures, (2nd ed.) (2008), Project Management Institute 77

308 Planificarea calendaristică a proiectelor Durata medie de studiu individual: 5 ore Obiective de învățare Planificarea activităților Unitatea de învățare nr. 9 Crearea competențelor pentru planificarea calendaristică a proiectelor. Familiarizarea cu principiile de planificare și stabilire a interdependențelor dintre activități. Însușirea abilităților de a utiliza în mod corect planurile calendaristice ale proiectului: graficul Gantt, planul evenimentelor de referință, diagramele de activități. Pe baza activităților incluse în aria de cuprindere a proiectului (conform WBS), se va realiza planificarea în timp a proiectului. În vederea planificării temporale, managerul de proiect împreună cu echipa va parcurge următorii pași: 1. Stabilirea dependențelor dintre activități. 2. Estimarea resurselor necesare pentru implementarea activităților. 3. Estimarea duratelor pentru fiecare activitate 4. Stabilirea momentelor de început și încheiere pentru fiecare activitate. Stabilirea dependențelor dintre Acest proces implica identificarea şi documentarea dependentelor între activităţile proiectului. 78

309 activități Tipurile de dependente care pot interveni sunt: Dependente obligatorii: inerente date fiind condiţiile şi natura activităţilor de executat Dependente opţionale: bazate pe experienţă, preferinţe Dependente externe: impuse de o terța parte, din afara proiectului (spre exemplu, constrângeri de ordin juridic sau administrativ). Procesul de identificare a precedentelor activităţilor conduce la realizarea reţelei proiectului. Tipuri de relații între activitățile unui proiect Pot fi reprezentate patru tipuri de relaţii de dependenţă: Sfârșit - început: activitatea succesoare poate începe numai după ce activitatea precedentă s-a terminat Sfârșit - sfârșit: finalizarea activităţii succesoare depinde de finalizarea activităţii precedente Început - început: activitatea succesoare poate începe numai după ce începe şi activitatea precedentă Început - Sfârșit: sfârşitul activităţii succesoare depinde de începutul activităţii precedente. Cel mai utilizat tip de dependenţa este cel sfârșit-început. Estimarea resurselor necesare pentru implementarea proiectului Acesta este procesul prin care se estimează necesarul și tipul de resurse necesare pentru implementarea activităților proiectului (resurse umane, materiale, echipamente etc). În vederea planificării în timp a activităților proiectului, este necesar să se realizeze/analizeze calendarele de alocare a resurselor (în special, alocarea resurselor umane). De asemenea, în proiectele cu finanțare publică (ex: finanțare europeană), va trebui să se aibă în vedere timpul necesar pentru derularea procedurilor de achiziție publică. 79

310 Următoarele aspecte organizaționale influențează procesul de estimare a resurselor: 1. Politici și proceduri privind alocarea personalului 2. Politici și proceduri cu privire la închirierea/achiziționarea echipamentelor specifice 3. Informații istorice despre tipul și numărul resurselor utilizate în proiecte sau activități similare. PMBoK Guide descrie o serie de metode utilizate în estimarea resurselor unui proiect: 1. estimarea realizată de experți: experții de conținut vor face estimări cu privire la necesarul de resurse. 2. analiza alternativelor: analizarea și cântărirea cu atenție a alternativelor de realizare a unei activități (spre exemplu, se poate opta pentru închiriere în favoarea achiziționării sau pentru utilizarea unor experți junior în favoarea experților seniori). 3. date estimative publicate: periodic, anumite companii publică date cu privire la costuri unitare de producție pentru anumite tipuri de materiale. 4. defalcarea activităților pe unități mai mici, mai ușor de estimat (estimarea de jos în sus). 5. utilizarea unei aplicații informatice pentru managementul proiectelor, care are opțiuni de estimare și nivelare a resurselor (fiind sincronizată, spre exemplu, cu un software de gestionare a stocurilor sau a resurselor umane). Rețineți! Dependențele dintre activități pot fi stabilite: opțional (pe baza experienței celor care planifică), în mod obligatoriu (pe baza logicii înșiruirii activităților), prin referire la o terță parte (așa cum sunt constrângerile de ordin juridic). Între activități pot fi mai multe tipuri de dependență: sfârșit început (cea mai frecventă), sfârșit sfârșit, început 80

311 început și început-sfârșit. Planificarea resurselor umane și materiale utilizate în proiect este esențială pentru planificarea calendaristică a activităților proiectului. Estimarea duratelor Estimarea duratelor activităților poate fi realizată utilizând următoarele tehnici: activităților Judecata de tip expert, bazată pe experiența acelor membri ai echipei care au implementat activități de proiect similare. Estimare de tip analog, bazată pe proiecte similare. Practic, această estimare utilizează parametrii de tip durată, greutate, mărime, durată etc. pentru a face estimări pentru proiectul actual. Estimarea celor trei puncte: o Cel mai probabil (most likely = t M ): durata activității, ținând cont de resursele care vor fi alocate, dependențe, întreruperi. o Optimist (optimistic = t O ): durata activității bazată pe scenariul optimist, în care activitatea este implementată în cel mai scurt timp posibil. o Pesimist (pessimistic = t P ): durata activității bazată pe scenariul pesimist, în care activitatea este prevăzută a fi implementată într-un timp mai lung (întârziată). o Din media aritmetică a celor puncte va rezulta durata estimată realist. Stabilirea momentelor Momentele de început și de încheiere sunt estimate pornind de la de început și de toate aspectele menționate mai sus dependențele activităților, constrângerile de alocare a personalului și estimarea duratelor. încheiere Diagrama Gantt Diagrama Gantt prezintă activităţile proiectului sub formă de bare în funcţie de timp. Diagramele Gantt au fost implementate în diverse programe de 81

312 calculator create pentru gestionarea proiectelor. În cazul acestora, diagramele au fost mult îmbunătăţite, ele pot arăta precedente, durate, resurse alocate. Pot urmări chiar şi costurile proiectului pe diverse activităţi şi etape. Exemplu Gantt pentru un proiect de informatizare Considerăm un proiect de instalare a echipamentelor de birotica într-un departament. Activităţile necesare, precedentele şi duratele acestora au fost sintetizate în tabelul de mai jos. Identificator Descriere Durata Precedenta activitate activității activitate (zile) A pregătire birouri 11 - B procurare echipamente 8 - C proiectare teste 5 - D instalare echipamente 6 A, B E testare sistem 6 C, D F instruire utilizatori 5 C Diagrama Gantt corespunzătoare proiectului descris va fi: Id activitate Ziua A pregătire birouri B procurare echipamente C proiectare teste D instalare echipamente E testare sistem 82

313 F instruire utilizatori Planul evenimentelor de referință Un eveniment de referință marchează un moment important în proiect, care poate fi legat de finalizarea unei etape sau a unui livrabil important. Un eveniment de referință (sau un jalon) poate fi semnarea unui contract important, finalizarea unei faze a unui proiect de construcții (ex: turnarea temeliei) sau finalizarea unei faze pilot de funcționare. Planul evenimentelor de referință conține: Identificatorul activității căreia îi este asociat evenimentul de referință respectiv Evenimentul de referință propriu-zis Data planificată pentru finalizare Data efectivă de finalizare. Mai jos redăm un exemplu de plan al jaloanelor proiectului. Exemplu: planul jaloanelor unui proiect de reabilitare a unei pensiuni turistice Cod WBS Eveniment de referință (jalon) Data planificată Data actuală Deviație (data planificată data actuală) 1.1. Proiectul tehnic zile 3.1. Primul nivel al construcției zile finalizat 4.2. Construcția finalizată zile 5.2 Centrul de agrement finalizat zile Dezvoltarea planificării în timp Dezvoltarea programării în timp implica determinarea momentelor de început şi de sfârşit ale activităţilor unui proiect. Se analizează precedentele, duratele şi necesarul de resurse şi, interativ, se obţine planificarea în timp a proiectului. Pornindu-se de la reţeaua proiectului, având duratele estimate pentru fiecare activitate şi ţinând cont de constrângerile şi ipotezele de lucru, se retrasează reţeaua proiectului, calculându-se 83

314 de această dată şi durata proiectului şi eventualele marjele existente. De această dată, pornind de la tabelul cu duratele şi precedentele activităţilor, vom obţine următoarele reţele (echivalente, bineînţeles): Identificator Descriere Durata Precedenta activitate activității activitate (zile) A pregătire birouri 11 - B procurare echipamente 8 - C proiectare teste 5 - D instalare echipamente 6 A, B E testare sistem 6 C, D F instruire utilizatori 5 C Pornind de la tabelul de precedențe, vom trasa rețeaua proiectului. Exemplu rețeaua proiectului Legenda: EST Durata EFT Identificator activitate LST Marja LFT unde EST cel mai devreme moment de start EFT cel mai devreme moment de incheiere LST cel mai tarziu moment de start LFT cel mai tarziu moment de incheiere 84

315 Drum critic A B D E C F Pentru calculul celor mai devreme momente de start şi de încheiere, se pleacă de la 0 cel mai devreme moment de start al activităţilor fără precedente, se parcurge reţeaua de la stânga la dreapta, completând astfel: EFT = EST + durată Pentru calculul celor mai târzii momente de start, respectiv încheiere, se pleacă de la cel mai târziu moment de încheiere al proiectului. Se parcurge reţeaua în sens invers şi se completează astfel: LST = LFT durată Marja este marjă totală şi reprezintă timpul total cu care poate fi întârziată o activitate fără a întârzia proiectul. Marja totală poate însă afecta marjele activităţilor de pe acelaşi drum. M = M totală = LFT durata - EST Marja liberă este marjă unei activităţi şi reprezintă perioada de timp cu care poate fi întârziată activitatea respectivă fără să afecteze cel mai devreme moment de start al activităţii succesoare. M liberă = EST act.succesoare durata EST (Veţi găsi în unele lucrări marjă tradusă ca rezervă de timp) Date fiind duratele estimate pentru fiecare activitate, se poate calcula timpul minim necesar pentru realizarea proiectului. Acesta este dat de durată celui mai lung drum de la începutul şi până la sfârşitul proiectului, numit drum 85

316 critic. Drumul critic se mai caracterizează şi prin faptul că activităţile de pe drumul critic au marjă minimă. Rețineți! Într-un proiect, putem utiliza mai multe instrumente de planificare calendaristică. Indiferent de instrumentul ales, câteva informații sunt foarte importante: durata activităților, precedențele dintre activități, momentele de început și finalizare. Diagrama Gantt prezintă activitățile sub formă de bare. O diagramă Gantt completă poate conține activitățile, relațiile dintre activități, jaloanele sau evenimentele de referință. Studiu de caz diagrama Gantt complet explicitată pentru un proiect real secțiune 86

317 Lunile proiectului 1 Anul ACTIVITATI 2009 Faza de Iniţiere şi mobilizare Întâlnire preliminară cu părţile interesate, mobilizarea echipei de proiect Şedinţa de lansare a proiectului şi şedinta Comitetului de Coordonare Faza de Implementare Activitatea 1. Evaluarea cererilor de finanţare pentru proiectele propuse spre finanţare în cadrul POS Mediu Axa Prioritară Stabilire necesar experţi 1.2 Selectare experţi 1.3 Evaluarea tehnico-economică a cererilor de finanţare 1.4 Gestionare contestaţii Activitatea 2. Creşterea capacităţii de expertiză a personalului Birourilor Programare din cadrul OI şi AM în evaluarea proiectelor din domeniul protecţia naturii propuse spre finanţare din POS Mediu Axa Prioritară 2.1 Organizarea de sesiuni de instruire pentru OI şi AM Analiza nevoilor de instruire Programare, curricule, materiale training Susţinere sesiuni de training Evaluare sesiuni training 2.2 Organizare sesiuni de training pentru potenţialii beneficiari Programare şi pregătire materiale Susţinere sesiuni de training 2.3 Organizare sesiuni de instruire şi on-the-job training Organizare sesiuni de training de 1 zi in procesul de evaluare Organizare sesiuni on-the-job training in perioada help/desk Activitatea 3 - Consultare ad hoc 3.1 Sprijin pentru OI în redactarea de documente 3.2 Organizare bază de date 3.3 Pregătire documente de tipul FAQ 3.4 Furnizare consultări specifice Saptămâna Activitatea 4 - Management de proiect Faza Finala Prezentarea rezultatelor proiectului Raportul final Raportare Raport initial Rapoarte lunare Rapoarte intermediare Raport Final- versiunea preliminara Raport Final - varianta finala LEGENDA Livrabile important Termene de livrare a rapoartelor Interdependente intre activitati Concluzii Tipurile de dependențe care pot interveni între activitățile unui proiect sunt: opționale, obligatorii, impuse de o terță parte. Între activitățile unui proiect pot exista patru tipuri de relații de dependență: sfârșit-început (cel mai utilizat tip), început-început, sfârșit-sfârșit, început-sfârșit. Pașii pentru planificarea calendaristică a proiectului sunt: 1. Stabilirea dependențelor dintre activități. 2. Estimarea resurselor necesare pentru 87

318 Exerciții: 1. implementarea activităților. 3. Estimarea duratelor pentru fiecare activitate 4. Stabilirea momentelor de început și încheiere pentru fiecare activitate. Cerințe: a. Dezvoltați planificarea în timp a proiectului prin rețea și prin grafic Gantt. b. Calculați pentru fiecare activitate marja totală. c. Marcați drumul critic al proiectului. 2. Întrebări de autoevaluare: 1. Activitate Durată Precedenta A 3 zile - B 8 zile - C 2 zile A, B În rețeaua construită conform tabelului de mai sus, ce valoare are 88

319 marja totală a activității A: a. 5 zile b. 4 zile c. 0 zile d. -1 zi 2. Timpul total cu care poate fi întarziată o activitate fără a întarzia proiectul se numește: a. Marja totală b. Marja liberă c. Întarziere d. Întarziere negativă 3. Activitate Durata Precedenta A 7 zile - B 3 zile A C 5 zile A Pentru un proiect care contine activitățile A, B și C descrise în tabelul de mai sus, care va fi lungimea drumului critic? a. 12 zile b. 10 zile c. 9 zile d. 0 zile 4. Perioada de timp cu care poate fi întârziată o activitate fără să afecteze cel mai devreme moment de start al activității succesoare se numește: a. Fast tracking b. Marja libera c. Leveling d. Marja totală 5. Care dintre urmatoarele tipuri de dependențe nu pot interveni între activitățile unui proiect? a. Dependențe interne b. Dependențe opționale c. Dependențe obligatorii d. Dependențe externe Răspunsuri corecte 1. c 2. a 89

320 3. a 4. a Recomandări bibliografice *** A Guide to the Project Management Body of Knowledge, PMBOK Guide (4th ed.) (2008), Project Management Institute. ***Practice Standard for Scheduling, 2007, Project Management Instiute 90