ROMANYA DEMOKRAT TÜRK BİRLİĞİ UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMÂNIA VOCEA AUTENTICĂ. Constanţa 900613. str. Bogdan Vodă, nr.

UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMÂNIA ROMANYA DEMOKRAT TÜRK BİRLİĞİ APRILIE / NİSAN Anul X 2008, Nr. 4 (154) VOCEA AUTENTICĂ ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE 900613 str. Bogdan Vodă, nr. 75, etaj 2 Tel/fax: 0241/550.903 e-mail: hakses@udtr.ro Dolmabahçe Sarayı

CONDUCEREA U.D.T.R. COMITETUL DIRECTOR Preşedinte:... OSMAN FEDBI Prim-vicepreşedinte:... IUSEIN GEMAL Secretar General:... IBRAIM ERVIN Deputat:... IBRAM IUSEIN Vicepreşedinţi: HUSEIN CADIR... Preşedinte Organizaţia Judeţeană IAŞAR ENVER... Preşedinte Filiala ALI NURHAN... Vicepreşedinte Filiala OMER NAZIF... Secretar Filiala BORMAMBET VILDAN... Vicepreşedinte Filiala Medgidia ARIF MUGELIP... Preşedinte Filiala Mangalia RAIM NAIM... Preşedinte Filiala Cobadin GAVAZOGLU RIZA... Secretar Filiala Techirghiol OSMAN ZIA... Preşedinte Filiala Băneasa MOLOGANI ACCAN... Preşedinte Filiala Babadag ŞEMSI TURHAN... Vicepreşedinte Filiala Bucureşti Preşedinte de onoare: ASAN MURAT CONSILIUL NAŢIONAL Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale: FERHAT NURTEN... Preşedinte Filiala Bucureşti CERCHEZ ALI... Preşedinte Filiala Călăraşi TALIP LEMAN... Preşedinte Filiala Măcin OMER MEMNUNE... Preşedinte Filiala Isaccea MEMET REDVAN... Preşedinte Filiala Hârşova ALI ŞEFCHET... Preşedinte Filiala Eforie MUSA CAIDAR... Preşedinte Filiala Cernavodă SALIM GEAVIT... Preşedinte Filiala Tuzla BARI MUSELIM... Preşedinte Filiala Cumpăna AZIZ AZIZ... Preşedinte Filiala Văleni ŞACHIR CETIN... Preşedinte Filiala Făurei MEMIŞ CHEMAL... Preşedinte Filiala Carvăn MEMET SEBATIN... Preşedinte Filiala Fântâna Mare HUSEIN SELATIN... Preşedinte Filiala Medgidia ABDULA GHIULTEN... Preşedinte Filiala Galaţi HASAN NAZMI... Preşedinte Filiala Techirghiol ZARIFE ZODILĂ... Preşedinte Filiala Brăila PREŞEDINŢII COMISIILOR DE SPECIALITATE Învăţământ... - BORMAMBET VILDAN Religie... - ISLAM REMZI Cultură... - TÜRKOĞLU SERIN Femei... - AMET MELEK Tineret... - AMET BELKIZ Financiar... - DRAGOMIR NICUŞOR Cenzori... - ACCOIUM DURIE Juridic... - CONSTANTIN PĂLĂU COLECTIVUL REDACŢIONAL Redactor-şef adjunct: Panaitescu Nilgün Secretar de redacţie: Asan Murat Redactori: Türkoğlu Serin, Musledin Firdes, Iomer Subihan, Ibraim Nurgean, Omer Minever, Asan Sorina Cuprins Editorial... 3 Alegeri la filialele U.D.T.R... 4 Caravana Dialogului Intercultural la... 5 Fundaţia Româno-Americană sprijină proiecte educaţionale... 5 Minorităţile etnice şi mass-media... 6 Congresul Internaţional al Balcanilor... 6 A VII-a ediţie a Festivalului Primăvara Comunitară... 8 Nave aparţinând Flotei Navale a Turciei în vizită la... 10 Yeni bir Eğitim ve Kültür Merkezi... 12 Premiere la Medgidia... 12 Un nou centru de educaţie şi cultură... 13 Mecidiye'de Belge Toreni... 13 23 Nisan Ulusal Egemenlik ve Çocuk Bayramı Kutlu Olsun!... 14 Kutlu Doğum Programı... 16 Săptămâna naşterii profetului...17 Orhan Gazi nin Padişahlığının İlk Yılları... 18 Slujba de înmormântare... 20 Şiir ve kompozisyon yarışması... 21 O altă primăvară, acelaşi Ada Kaleh... 22 Numele topice formate prin sufixare... 24 Ermeni sorunu... 25 Çocuk Sayfası... 26 Yemek Tarifleri... 27 Adresa de corespondenţă: str. Bogdan Vodă nr. 75, etaj 2 Tel./Fax: 0241-550903 900669 e-mail: hakses@udtr.ro publicaţia on-line: www.udtr.ro/hakses Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R. grafica: Fârtat Cicero I.S.S.N. 1224-4694 DIRECTOR OSMAN FEDBI Redactor-şef IBRAIM ERVIN Tiparul executat de: s.c. Golden Printing s.r.l. telefon 0241-691.911

s a y f a 3 Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian. Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, Viaţă-n libertate ori moarte strigă toţi. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi. Kahraman Ordumuza Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak, Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak. O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak; O benimdir, o benim milletimindir ancak! Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl! Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl? Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl Dalgalan sen de şafaklar gibi ey nazlı hilâl! Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!.. Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!.. Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl! 23 Aprilie Ziua Copilăriei Cu toţi ştim că Ziua Internaţională a Copiilor este pe 1 iunie. Dar pentru noi turcii şi nu numai, 23 aprilie reprezintă de asemenea Ziua Copiilor. Aceasta pentru că fondatorul statului modern turc, Mustafa Kemal Atatürk a dedicat această zi copiilor de pretutindeni cu prilejul proclamării suveranităţii naţionale a Republicii Turcia. Cu timpul această zi a devenit Ziua Copiilor din mai multe state şi comunităţi turce dar şi de altă naţionalitate. Pentru copiii noştri e un motiv în plus de bucurie că au două sărbători numai ale lor. Bineînţeles că şi cu acest prilej Uniunea Democrată Turcă din România a organizat o acţiune frumoasă dedicată copiilor. Ervin Ibraim D I N A C Ţ I U N I L E U N I U N I I Andrei MUREŞANU Mehmet Akif ERSOY

Aprilie / Nisan 2008 s a y f a 4 s a y f a 5 Alegeri la filialele U.D.T.R. În conformitate cu decizia Consiliului Naţional U.D.T.R. din 29.03.2008 s-a început campania de alegeri a unor noi conduceri pentru filialele noastre. După patru ani statutari, timp în care vechile conduceri ale filialelor noastre şi-au făcut mai mult sau mai puţin datoria a venit momentul să vedem dacă cei din conducerea filialelor noastre merită un nou mandat sau trebuie înlocuiţi. Deoarece obiectivul de bază al U.D.T.R. este exprimarea, protejarea şi promovarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase a membrilor săi, conducerea centrală a cerut tuturor reprezentanţilor filialelor noastre să propună şi să aleagă oameni energici şi competenţi pentru a putea face faţă proiectelor şi acţiunilor ce se vor derula în următorii ani, al căror impact să ajungă până la ultimul cetăţean român de origine turcă. Seria de reorganizare a continuat în luna aprilie cu filiala Brăila. Numeroşi membri, adunaţi la sediul filialei, şi-au ales în unanimitate de voturi noua conducere: Zarife Zodilă preşedinte, Oprea Tair vicepreşedinte, Osman Cornelia secretar. Prezent la această adunare secretarul general al U.D.T.R., Ibraim Ervin, urează felicitări conducerii nou alese şi o activitate cât mai fructuoasă. În săptămâna următoare, în data de 20 aprilie 2008, la Casa de Cultură din Cobadin, membrii comunităţii turce din comună alege noua conducere compusă din Raim Naim preşedinte, Memet Etem şi Gelil Carani vicepreşedinţi, Ali Adnan - secretar. Preşedintele U.D.T.R. Osman Fedbi, prezent la aceste alegeri, face un bilanţ al acţiunilor derulate în ultimii patru ani, amintind încă odată tuturor rolul pe care şi-l asumă şi felicită nouă echipă de conducere. Omer Minever Fundaţia Româno-Americană sprijină proiecte educaţionale La începutul lunii aprilie s-a înfiinţat Fundaţia Româno-Americană. Fundaţia deţine un patrimoniu de aproximativ 150 de milioane de dolari SUA şi în prima etapă îşi va concentra atenţia asupra programelor de educaţie şi antreprenoriat. Aceste programe vor fi direcţionate către zonele geografice şi grupurile sociale cu acces limitat la resurse. Programele se vor axa în principal pe acordarea de burse de studii, consiliere şi stagii de pregătire, diverse proiecte vizând dezvoltarea sectorului privat, prin parteneriate şi cu instituţii şi organizaţii din SUA. Obiectivul principal al fundaţiei este de a găsi soluţii creative la probleme legate de educaţie şi formare profesională. Aşa cum rezultă dintr-un comunicat de presă din partea Ambasadei SUA la Bucureşti, crearea Fundaţiei se datorează succesului înregistrat de Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), organizaţie prezentă în România, din anul 1994. Datorită profesionalismului, Consiliului de Administraţie, al managementului şi al echipei sale, RAEF a îndeplinit cu succes obiectivele încredinţate de Congresul American prin legea privind sprijinirea de către Statele Unite a democraţiilor est-europene obţinând rezultate remarcabile prin investiţii de succes. Preşedintele american, George W. Bush a declarat: Fundaţia Româno-Americană este un dar al poporului american, pentru poporul român. Sorina Asan Sn. Ahmet Rıfat Ökçün, T.C. Bükreş Büyükelçi'nin elveda mektubu Caravana Dialogului Intercultural a poposit la În perioada 18-19 aprilie a găzduit Caravana Dialogului Intercultural, proiect itinerant în care sunt implicaţi tineri care învaţă în licee, în care se predă în una din limbile minorităţilor naţionale, de pe teritoriul României. Proiectul se derulează în contextul Anului European al Dialogului Intercultural. Manifestarea a fost iniţiată de Departamentul pentru Relaţii Interetnice în scopul de a testa gradul de înţelegere al liceenilor, a conceptelor şi obiectivelor Anului European al Dialogului Intercultural şi pentru a le pune la dispoziţie un cadru non-formal, pentru o competiţie bazată pe cunoştinţe. Proiectul a debutat vineri, 18 aprilie la Hotelul Ibis din Con- stanţa, într-o atmosferă de dialog interetnic şi comunicare interculturală. La startul competiţiei s-au înscris echipe de la Colegiul Naţional de Arte Regina Maria", Colegiul Mircea cel Bătrân" şi Colegiul Energetic. În deschidere, tinerii au vizionat un film cu caracter educativ care combate discriminarea interetnică, apoi au urmat discuţiile pe tema discriminării rasiale. În cadrul discuţiilor tinerii participanţi au vorbit despre propriile trăiri în diverse situaţii în care se simt minoritari, despre ceea ce cred ei despre identitatea etnică. Cei mai mulţi au declarat că în liceele în care învaţă nu sunt priviţi ca minoritari şi că participă la competiţia obţinerii de rezultate bune la învăţătură la fel ca şi colegii lor majoritari. În cadrul programului elevilor le-au fost prezentate informaţii referitoare la Departamentul despre Relaţii Interetnice şi despre Anul European al Dialogului Intercultural. Fiecare grupă de elevi şi-a prezentat propria viziune despre dialogul intercultural şi a completat un chestionar cu întrebări pe această temă. După această probă concurenţii au discutat despre întrebările din chestionar la care au avut probleme în a identifica răspunsul corect după care, fiecare echipă a ilustrat o situaţie de dialog intercultural printr-un joc pe roluri. La probele practice competiţia a fost strânsă iar departajarea a venit o dată cu proba scrisă unde, echipa Colegiului Mircea cel Bătrân" s-a detaşat câştigând concursul. Aidun Curt-Mola, consilier superior în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, coordonatorul Caravanei Dialogului Intercultural de la a declarat: În acest an DRI acordă o atenţie deosebită programelor pentru tineret deoarece tinerii sunt viitorii lideri ai comunităţilor etnice. 2008 este Anul European al Dialogului Intercultural iar tinerii trebuie să înveţe ce înseamnă conceptele de multiculturalitate, de multilingvism să se implice în proiecte interetnice şi în schimburi culturale, pentru că spaţiul european în care trăim ne cere imperios acest lucru". Caravana Dialogului Intercultural a mai trecut prin oraşe precum: Reşiţa, Timişoara, Miercurea Ciuc, Cluj Napoca şi Suceava. Faza finală a concursului se va desfăşura la începutul lunii, la Braşov. Sorina Asan

Aprilie / Nisan 2008 s a y f a 6 s a y f a 7 Minorităţile etnice şi mass-media La începutul lunii aprilie, a fost gazda şedinţei Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Minorităţilor Naţionale. În cadrul întâlnirii lunare membrii CMN au discutat despre rolul mijloacelor de comunicare de masă în promovarea proiectelor culturale şi a imaginii minorităţilor etnice din România. Participanţii la şedinţă au afirmat că există o lipsă de interes a jurnaliştilor din presa naţională pentru mediatizarea evenimentelor din cadrul comunităţilor etnice şi că de cele mai multe ori, imaginea minorităţilor naţionale este reflectată numai negativ, în goana jurnaliştilor după senzaţional. Serin Gafar, preşedinta comisiei de cultură din cadrul CMN a declarat: relaţia Uniunii Democrate Turce din România cu presa locală este una specială, deoarece, noi suntem primii care prin comunicate de presă ne promovăm proiectele culturale. Astfel, nu există interpretări sau erori în articolele jurnaliştilor care preiau informaţiile direct de la sursă. Mai mult decât atât, cotidianul Cuget liber are o pagină săptămânală în care sunt reflectate evenimentele din Congresul Internaţional al Balcanilor În perioada 23-27 aprilie s-a defăşurat la Tekirdağ, Turcia, Congresul Internaţional al Balcanilor. Comunitatea turcă din România a fost reprezentată de secretarul general al Uniunii Democrate Turce din România, profesorul Ervin Ibraim care a prezentat comunicarea ştiinţifică, Turcii din România. În cadrul Congresului au fost susţinute comunicări ştiinţifice având ca temă: influenţele exercitate de moştenirea otomană şi turce asupra statelor din Balcani precum şi cooperarea dintre comunităţile turce din aceste regiune. Manifestarea a fost organizată de Centrul de Studii Strategice Turcia-Asia (TASAM) în parteneriat cu Ministerul Afacer i l o r E x te r ne a l Republicii Turcia, Cabinetul Primului Ministru al Republicii Turcia, Prefectu- cadrul comunităţilor etnice." Prezentă la şedinţa comisiei de cultură, jurnalista Adina Bocai, autoarea paginii Interetnica din cotidianul Cuget liber a spus: iniţial, am privit această pagină dedicată minorităţilor etnice ca pe un experiment şi după numai câteva luni am primit şi feedback-ul, multe mesaje pozitive. Sigur, subiectele din pagină sunt legate de comunităţile etnice active, care derulează proiecte culturale şi care doresc să fie comunităţi deschise prin promovarea zestrei culturale". Preşedinţii comisiilor de cultură din cadrul CMN au propus ca la anul să găsească o modalitate financiară de a asigura un spaţiu într-un cotidian naţional pentru promovarea proiectelor culturale şi a evenimentelor din cadrul comunităţilor etnice pe care le reprezintă. Aceasta, ar fi una din soluţiile pentru ca minorităţile naţionale să fie mediatizate, să fie cunoscute de majoritate. Sorina Asan ra Tekirdağ, Asociaţia Primăriilor din Tracia de Sud-Est şi a fost finanţată de TIKA (Agenţia Turcă pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională), instituţie guvernamentală care implementează proiecte internaţionale, în varii domenii şi în diverse ţări. La Congres au participat istorici şi cercetători din: SUA, Grecia, Macedonia, Bulgaria, Turcia şi România. Profesorul Ervin Ibraim a declarat: este o onoare pentru UDTR să fie reprezentată la o manifestare ştiinţifică de o asemenea amploare. Este un eveniment pentru turcii din ţările balcanice, un prilej de comunicare interculturală deoarece, deşi suntem de origine turcă, ne formăm şi vorbim limba ţărilor în care trăim, preluând mai mult sau mai puţin conştient din zestrea culturală a acestora.. Sorina Asan

Aprilie / Nisan 2008 s a y f a 8 s a y f a 9 A VII-a ediţie a Festivalului Primăvara Comunitară Ajunsă la cea de-a VII-a ediţie Festivalul Primăvara Comunitară s-a desfăşurat anul acesta sub egida 2008-Anul Dialogului Intercultural. Festivalul a cuprins două componente - un simpozion cu tema Datini şi obiceiuri de primăvară la comunităţile etnice din Dobrogea şi un spectacol de gală care a reunit următoarele ansambluri: Rapsodia Mării-Clubul Elevilor, Süreyya-U.D.T.R, Fidanlar-U.D.T.R, Delikanlılar- U.D.T.R, Tuna-U.D.T.R, Karadeniz-U.D.T.T.M.R, Mehtap-U.D.T.R, Kaynanalar-U.D.T.R, Cavalerii Prieteniei-Galaţi Molotz-Comunitatea Ruşilor Lipoveni, Filizler-U.D.T.R, Serenada-Asociaţia Liga Albanezilor din România. Sala de spectacol a Teatrului Fantasio a fost neîncăpătoare. Acest eveniment a avut ca parteneri: Ministerul Culturii şi Cultelor şi Consiliul Judeţean şi Prefectura. Simpozionul Datini şi obiceiuri de primăvară Simpozionul s-a desfăşural în sala de conferinţe a Hotelului Flora. În cadrul simpozionului au fost prezentate comunicări ştiinţifice privind tradiţiile de primăvară legate de echinocţiul de primăvară, tradiţii păstrate de-a lungul timpului, în localităţile dobrogene. Din partea comunităţii greceşti a vorbit d-na Dinel Sorinela despre sărbătoarea de Lăsata secului sau Carnavalul când grecii de toate vârstele ies pe străzi să se bucure făcându-şi urarea de Kali saracosti adică postul cu bine. Cu acest prilej au loc trei festivităţi: Protofoni - Prima voce, Kreatini - Plina de carne, Tirini - Plina de brânză. Este perioada de celebrări şi bucurii. Adulţii, alături de copii se îmbracă în costume de toate felurile, poţi găsi femei în vârstă cu văl pe faţă sau mânjite cu funingine de la sobe pentru a-i speria pe cei mici. De asemenea pe data de 25 martie se marchează cerebrarea Sărbătorii de Buna vestire a Fecioarei Maria, această zi coincide cu Ziua Independenţei, a afirmat doamna Dinel Sorinela. Liga albanezilor ne-a prezentat Ziua Verii fiind o sărbătoare de origine antică, ce se sărbătoreşte pe 14 martie fiind şi sărbătoare naţională. Cu ocazia acestei sărbători se fac focuri de purificare pentru a da putere soarelui în grădinile lor. În Albania deşi e o sărbătoare păgână, oamenii înconjoară cu mărţişoare crengile ienuperilor, dafinelor şi sălciilor culeg crengi înverzite şi le pun în pragul caselor. Această sărbătoare este împărţită, creştinii o sărbătoresc pe data de 1 Martie şi musulmanii o sărbătoresc pe 14 Martie. Data de 14 Martie este considerată ziua naţională a verii, a prezentat Miku Shqiptarit. Din partea comunităţii evreieşi d-na Iulia Deleanu a prezentat sărbătoarea Hamişusăr fiind momentul când se binecuvântează fructele, recolta nouă, apoi se servesc şi copiii sădesc pomi. În tradiţia lor pomul este considerat un simbol al grijii faţă de urmaşi. Dintr-o povestire midraşică aflăm despre discuţia înţeleptului Honi Amagel cu un bătrân care planta un pom : Când va da rod?, l-am întrebat Peste 70 de ani a venit rîspunsul Poţi aştepta până atunci? Aşa cum părinţii mei au sădit pentru mine, aşa fac şi eu pentru copii şi nepoţii mei. Anul Nou al pomilor în comunităţile evreieşti este o stare de spirit: încrederea în ziua de mâine. Tot primăvara pe 14 martie este sărbătoarea de Adar, eveniment petrecut acum peste 2600 de ani, în Babilon, numele venind de la cuvântul persan Purim, care înseamnă sorţi. Obiceiul constă în rememorarea Cărţii Esterei, în care este relatat un episod din Imperiul Babilonean. A treia sărbătoare de primăvară fiind cea de Pesah, sărbătoarea eliberării evreilor din Egiptul antic, a afirmat d-na Iulia Deleanu. Din partea italienilor d-na Iona Grosaru ne- vorbit despre sărbătoarea de Carnaval care se organizează în ultima miercuri înaintea de începerea postului. D-na prof. Ioana Barbu ne-a vorbit despre sărbătorile de primăvară la români, în special despre sărbătoarea Floriilor. De un real interes pentru auditoriu a fost legenda Dragobetelui. Primăvara trebuie să ne bucurăm de primele flori, primăvara se formează perchile: flori, păsări, oameni. De Florii este Ziua Atingerii când se spune că femeile capătă puteri miraculoase iar bărbaţii au nevoie în această zi de atingerea femeilor care le dă putere. Din partea Uniunii Democrate Turce au prezentat lucrări despre nevruz d-na Mark Nazichiar şi Serin Turkoğlu. D-na Memet Kîymet ne-a vorbit despre Naurez, obicei bine cunoscut în Dobrogea de etnicii tătari. Simpozionul s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială în cadrul căreia s-au dezbătut mai multe probleme cum ar fi Ce înseamnă tradiţiile şi rădăcinile multiseculare în realitatea unui climat sufocat de producţia de masă, de apariţia non valorii şi în mediul cultural. Dialogul între culturi care s-a lansat în acest an mai poate fi şi o recunoaştere a faptului că numai prin cultură se poate realiza un dialog viabil. Putem spune că pentru noi turcii din România acest dialog intercultural cât şi respectul pentru diversitate a existat la noi de sute de ani. Dorinţa noastră, a Uniunii Democrate Turce, este să nu lăsăm aceste sărbători străvechi să dispară, pentru că ele ne aduc bucurie şi puritate în casele noastre.

Aprilie / Nisan 2008 s a y f a 10 s a y f a 11 A VII-a ediţie a Festivalului Primăvara Comunitară La aceste manifestări alături de noi au participat următoarele oficialităţi: Consulul General al Republicii Turcia la, d-nul Haluk Ağca, Consulul General al Rusiei, d-nul Viktor Demin, prefectul Judeţului d-nul Dănuţ Culeţu, d-nul Valentin Platon subsecretar de stat în D.R.I., Rodica Precupeţu director de programe în D.R.I, Aidun Curtmola consilier superior î n D.R.I. Din partea Uniunii Democrate Turce din România au fost prezenţi Osman Fedbi preşedinte, Iusein Gemal prim-vicepreşedinte, Ervin Ibraim secretar general, Ibram Iusein deputat. Serin Türkoğlu. Nave aparţinând Flotei Navale a Turciei în vizită la La începutul lunii aprilie, două nave de suprafaţă, TCG Volkan şi TCG Marti precum şi submarinul TCG 18 Mart au ancorat în Portul. Pe parcursul vizitei la, comandanţii celor trei nave au fost primiţi de oficialităţile locale şi au purtat o rundă de convorbiri cu liderii flotei româneşti la sediul Comandamentului Marinei Române. În cadrul vizitei la a fost inclusă şi cea la Consulatul General al Republicii Turcia, unde comandanţii de nave au fost primiţi de consulul general Haluk Ağca. Membrii echipajelor celor două nave şi cei ai submarinului au mai vizitat obiectivele turistice din oraşul dar şi staţiunea Mamaia. Pe parcursul celor 5 zile de staţionare în Portul navele turceşti au participat la exerciţii de comunicaţii, de monitorizare şi raportare a traficului comercial, în cooperare cu o navă purtătoare de rachete din România. La finalul vizitei, Consulatul General al Republicii Turcia a oferit o recepţie la hotelul Palm Beach din staţiunea Mamaia la care au fost invitaţi să participe comandanţii celor trei nave, dar şi din flota română, reprezentanţi ai consulatelor din, lideri ai comunităţilor turce şi tătare. Din partea Uniunii Democrate Turce din România au participat: preşedintele Osman Fedbi, secretarul general Ervin Ibraim, preşedintele de onoare Asan Murat, preşedinta comisiei de femei, Amet Melec şi preşedinta comisie de cultură, Serin Gafar. Sorina Asan

Aprilie / Nisan 2008 s a y f a 12 s a y f a 13 Yeni bir Eğitim ve Kültür Merkezi 18 Nisan tarihinde Romanya Müslümanlar Müftülüğü ilk Eğitim ve Kültür Merkezi acılışını kutladı. Programda Romanya Müslümanlar Müftüsü Sn. Yusuf Murat merkezin insanlara daha faydalı olmasını, Kuran okuma dersleri, dini toplantılar ve kitap okuma programları olacağını belirtti. Aynı zamanda Eğitim Merkezinde açılan kütüphane Romanya'daki muslumanlar için faydalı olacağını söyledi. Programa Afiyonkarahısar il Müftüsü Sn. İlhami Kemaloğlu, T.C Köstence Başkonsolosu Sn. Haluk Ağca, T.C Köstence Başkonsolosu Din Ateşesi Sn. İsmail Özkan, Romanya Demokrat Türk Birliğin Başkanı Sn. Osman Fedbi, Romanya Demokrat Türk Birliğin Milletvekili Sn. İbram İusein ve Genel Sekreter Sn. Ervin Ibraim, Din komisyonun başkanı Sn. İslam Remzi katıldılar. TİAD Dobruca tarafından Sn. Zeki Uysal ve Köstence Vali tarafından Sn. Leyla Haci- Salim katıldılar. Un nou centru de educaţie şi cultură În data de 18 aprilie Muftiatul Cultului Musulman a inaugurat prima deschidere a unui Centru de educaţie şi cultură. În cadrul programului de deschidere Muftiul Cultului Musulman d-nul Iusuf Murat a declarat că acest centru va fi unul benefic pentru musulmani deoarece în cadrul acestui centru vor avea loc lecţii de Coran, şedinţe, programe pentru tinerii care vor veni să citească cărţi din noua bibliotecă înfiinţată. La acest eveniment au fost prezenţi muftiul Regiunii Afiyonkarahisar d-nul İlhami Kemaloğlu, consulul general al Republicii Turcia la d-nul Haluk Premiere la Medgidia În data de 24 aprilie la geamia Abdulmegid din Medgidia a avut loc ceremonia de înmânare a diplomelor doamnelor care au participat în perioada octombrie 2007-aprilie 2008 la cursurile de învăţare a citirii din Coran şi a elementelor de bază ale Islamului. Cele paisprezece doamne au fost îndrumate de d-nul Harun Küçük, imam la această geamie. În cadrul festivităţii doamnele au recitat din Coran şi au interpretat cântece religioase. La această manifestare au fost prezenţi Consulul General al Republicii Turcia la d-nul Haluk Ağca, ataşatul de cult islamic din cadrul Consulatului Republicii Turcia la, d-nul Ismail Ozkan. Din partea Muftiatului Cultului Musulman a fost prezent d-nul Musledin Revin care a ţinut să felicite doamnele. La ceremonie a participat şi d-na Şerife Coşkun împreună cu elevele sale de la Centrul de educaţie şi cultură din. La sfârşitul programului cele 14 doamne au primit diplome. Ağca, Ataşatul pe probleme de religie d-nul Ismail Özkan. Din partea Uniunii Democrate Turce au participat preşedintele U.D.T.R d-nul Osman Fedbi, deputatul U.D.T.R d-nul Ibram Iusein şi secretarul general al U.D.T.R, d-nul Ibraim Ervin, preşedintele comisiei de religie d-nul Islam Remzi. Din partea Asociţiei oamenilor de afaceri turci Dobrogea a fost prezent d-nul Zeki Uysal iar din partea Prefecturii a fost prezentă d-na Leyla Haci- Selim. Firdes Musledin Mecidiye'de Belge Toreni 24 Nisan tarihinde Mecidiye Abdulmegid camiide Kuran-i Kerim okuyan hanımlara belge verme töreni gerçekleşti. Programda hanım ögrenciler Kuran-ı Kerim okudular ve ilahiler söylediler. Törende T.C Köstence Başkonsolosu Sn. Haluk Ağca, T.C. Köstence Başkonsolosu Din Ateşesi Sn. İsmail Özkan, Romanya Müslümanlar Müftülüğü tarafından Sn. Musledin Revin katıldılar. Köstence Eğitim ve Kültür Merkezinden Sn. Şerife Coşkun hanım öğrencileriyle katıldılar. Programın sonunda hanımlar belge aldılar. Firdes Musledin

Aprilie / Nisan 2008 s a y f a 14 s a y f a 15 23 Nisan Ulusal Egemenlik ve Çocuk Bayramı Kutlu Olsun! Atamızı bir kez daha saygıyla anıyoruz ve bize bu önemli ve değerli günü armağan ettiği için sonsuz teşekkürlerimizi sunuyoruz. 23 Nisan 2008 tarihinde, Çocuk Sarayında Romanya Demokrat Türk Birliğin, T.C. Köstence Başkonsolosluğu ve Köstence Milli Eğitim Müdürlüğü iş birliğiyle düzenlendiği 23 Nisan şenliklerine katıldık. Her çocuk çiçektir sloganı altında düzenlenen faaliyete yaklaşık 200 çocuk katıldı. Onlara destek ve eğitim veren saygı değer öğretmenleri eşlik ettiler. Davetliler arasında Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğundan sayın Başkonsolos Haluk Ağca ve eşi, Romanya Müftülük tarafından sayın Onder Ablachim, Romanya Küçük hanımlar, küçük beyler! Sizler hepiniz geleceğin bir gülü, yıldızlı bir mutluluk pırıltısısınız: Memleketi asıl aydınlığa boğacak sizsiniz. Kendinizin ne kadar mühim, kıymetli olduğunuzu düşünerek ona göre çalışınız. Sizlerden çok şeyler bekliyoruz. Mustafa Kemal Atatürk Müslüman Tatar Türkleri Birliğin Başkanı sayın Agiacai Saladin, Milli Eğitim Müdürlüğünden Ene Ulgean hanımefendi, Türk İş Adamları Derneğinden Zeki Uysal beyefendi ve R.D.T.B. tarafından genel başkan Osman Fedbi, milletvekili İusein İbram ve genel sekreter İbraim Ervin bey katıldılar. Yarışma şeklinde düzenlenen faaliyet çocuklara iyi ve güzel vakit geçirmeyi sağladılar. Yarışmalar, genel kültür ilk okul ve ortaokul için, kompozisyon, çuval koşması, dans, kaşık ve yumurta oyunu, bisiklet, kıyafet, rol gibi idi. Sonuçları şunlardır: ilkokul genel kültür I Omer İsabel; II Ebit Ersan ve III Şachir Yaren; ortaokul genel kültür: I Ali Selda, II Giumazie Serhan, III Mustafa Serhan; Kompozisyon: I Osman Sezen, II Asan Aylin, III Suliman Elif; çuval koşması: I Mustafa Serhan, II Mustafa Bulent, III Soiun Aigean; dans: I Mustafa Emral, II Curtgeafar Ayla, III Recep Ghiula, IV Raducescu Hulya, V Omer İsabel; kaşık ve yumurta oyunu: I Islam Selin, Bilal Aigean, III abdula Ainur; rol: I Mologani İman, II Omer Isabel, III Cherim İasmin; kıyafet: I İslam Selin, II Curtacı Burcu, III Cherim İasmin; bisiklet: I Mambedie Geaner, II Mustafa Bulent, III Uçan Hakan.

Aprilie / Nisan 2008 s a y f a 16 s a y f a 17 23 Nisan Ulusal Egemenlik ve Çocuk Bayramı Kutlu Olsun! Çocuklarımız kendi örf, adet ve geleneklerini sürdürmek için birliğimizin folklor dans ekibinden iki genç onlara sergiledikleri oyunlardan birkaç örnek vererek eğittiler. Zevk ile çocuklar izleyip aynı şekilde onamayı denediler. Bu rüya gibi günün sonunda çocuklar mutlu ve sevinç dolu evlerinin yolunu tuttular. Nurgean Ibraim Yarışmalar sonrası ödül töreni ve eğlence yer aldı. Romanya Demokrat Türk Birliği ve T.C. Köstence Başkonsolosluğu çocuklarımızı güzel ödüller ile büyülediler. Eğlenmeleri için de T.İ.A.D. tarafından popcorn ve şekerden pamuk ikram edildi. Aynı zamanda çocuklara face painting uygulandı ve herbiri masallardan bir kahraman oldular. Kutlu Doğum Programı 17 Nisan tarihinde Köstence Sanat Lisede Kutlu Doğum programı gercekleşti. Programı Romanya Muslumanlar Müftülüğü ile T.C Köstence Başkonsolosluğu ortaklaşa düzenledi. Programın açılış konuşmasını Romanya Müslümanlar Müftüsü Sn. Murat Yusuf yaptı. Konuşmalarında kardeşlik, birlik, beraberlik ve peygamberimizin yolunda örnek müslüman olmak hakkında bahsetti. Misafir olarak Afiyonkarahisar il Müftüsü Sn. İlhami Kemaloğlu hazreti Muhammedin örnek hayatını anlattı ve cahiliye döneminden bahsetti. T.C Köstence Başkonsolosu Sn. Haluk Ağca ve T.C Köstence Başkonsolosu Din Ateşesi Sn. Ismail Özkan Kutlu Doğum haftasını konuşmalarıyla tebrik ettiler. Programa Bulgaristan'dan Şumnu Ilahiyat öğrencileri peygamberimizi anlatan şiirlerle katıldılar. Programın sonunda Mecidiye Kemal Atatürk Ulusal Koleji öğrencileri ilahiler söylediler. Kutlu Doğum nedeniyle okullarda düzenlenen şiir ve kompozisiyon yarışma sonuclarını Sn. Haluk Ağca ve Sn. İlhami Kemaloğlu ödülleri sundular. Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından Genel Sekreter Sn. Ibraim Ervin, Din Komisiyon Başkanı Sn. İslam Remzi ve başka üyeler katıldılar. Săptămâna naşterii profetului În data de 17 aprilie la Liceul de Artă din a avut loc un program legat de naşterea profetului Muhammed. Acest program a fost organizat de către Muftiatul Cultului Musulman în parteneriat cu Consulatul Republicii Turcia la. La deschidere programului a luat cuvântul muftiul Cultului Musulman d-nul Murat Yusuf care a vorbit despre unitate şi convieţuire paşnică arătând viaţa exemplară a profetului Muhammed. Invitat ca vorbitor muftiul regiunii Afiyonkarahisar d-nul Ilhami Kemaloğlu a dezbătut viaţa profetului Muhammed şi a vorbit despre perioada de dinaintea islamului. Au luat cuvântul Consulul General al Republicii Turcia la, d-nul Haluk Ağca şi Ataşatul de cult islamic d-nul Ismail Özkan care au felicitat săptămâna naşterii profetului. La acest eveniment au fost invitate eleve din Bulgaria de la Facultatea de Teologie din Şumnu care au recitat poezii dedicate profetului. La sfârşitul programului elevii Colegiului Kemal Atatürk din Medgidia au interpretat cântece religioase şi au fost înmânate premiile de la concursul de poezii şi compuneri organizate în cadrul şcolilor. Aceste premii au fost înmânate de către d-nul Haluk Ağca şi d-nul Ilhami Kemaloğlu. La acţiune din partea Uniunii Democrate Turce au fost prezenţi secretarul general d-nul Ibraim Ervin, preşedintele comisiei de religie, d-nul Islam Remzi şi alţi membrii ai UDTR. Firdes Musledin

Aprilie / Nisan 2008 s a y f a 18 s a y f a 19 ORHAN GAZİ NİN PADİŞAHLIĞININ İLK YILLARI Babasının 1326 yılında vefatından sonra Osmanlı tahtına Orhan Gazi oturmuştur. 1281 yılında doğduğuna göre, padişah olduğunda 45 yaşında bulunuyordu. Nice savaşlara katılmış, nice fetihler gerçekleştirmiştir. Devlet idaresinin ne olduğunu iyice kavramış, babasının gayesini gerçekleştirmek için çaba harcaya başlamıştı. Osman Gazi, oğlunun başarılarına çok sevinmekte ve O nun, kendi yerini almasını istemekteydi. Bu sebeple bütün büyük fetihlere O nu göndermiş, Bursa nın fethine de yine O nu memur etmiştir. Orhan Bey in kardeşi Alaaddin Paşa ise savaşlarla pek ilgilenmemiş ve kendisini, dedesi Şeyh Edebali nin hizmetine vererek, daha çok dini, idarı ve hukukı meseleler üzerinde durmuştu. Osman Gazi nin vefat etmekte olduğunu Bursa yı fethettikten sonra haber alan Orhan Bey hemen Yenişehir e gelmiş, babasının vasiyetini dinlemiş ve sonunda, kardeşi Alaaddin Paşa ve devletin ileri gelenlerinin reyi ile Osmanlı padişahı olmuştur. Tam bu günler içinde Orhan Bey in sevgili eşi Nilüfer Hatun Süleyman Paşa dan sonra doğan ikinci oğlu Murad-dünyaya getirmiş, babasının vefatına üzülen Orhan Bey Bursa nın fethi ve oğlunun doğumu ile biraz teselli bulmuştur. Orhan Bey her şeye rağmen büyük bir alçakgönüllülük göstererek padişahlığı kardeşi Alaaddin Paşa ya teklif etmiş, fakat o bunu kabul etmeyerek, kendisine vezir olmayı daha uygun görmüştü. İki kardeş arasındaki karşılıklı güven ve anlayış bütün ülkede büyük bir sevinç ve saygı doğurmuştur. Hammer Tarihi nde bu olay şöyle anlatılmaktadır: Osmanlı imparatorluğu nun ilk siyasal ve idari kurumlarının kurucusu olan Alaaddin, Orhan ı biricik mirasçı göstermiş bulunan babasının vasiyetine saygı göstererek, kardeşinin sürülerinin yarısını bile kabul etmedi. Sadece Nilüfer Çayı nın batı yakasına düşen Kete Vadisi nde bir köyü istedi. Bunun üyerine Orhan; Madem ki sana teklif ettiğim atları, inekleri, koyunları almadın; öyleyse milletimin çobanı (veziri) ol dedi. Alaaddin bunu uygun gördü ve imparatorluk yükünün ağırlığını padişah ile bölüştü. Savaş sanatına aldırışsız olduğundan hükümetin ihtiyaçları ile uğraşarak, kardeşi yeni fetihlerle sultanlık sınırlarını durmadan genişletirken, O da devletin esaslarını yeni kurumlarla kuvvetlendirdi. Orhan bey ve kardeşi vassiyeti üzerine, babalarının cenazesini Bursa ya getirtip Gümüşlü Kümbet denilen yere defnettirmiş, Bursa yı da devletin başkenti yaparak yeni fetihlere girişmişlerdir. Bursa nın fethinden hemen sonra Osmanlı komutanlarından Akçakoca ve Konuralp, Şamandıra ve Aydos u fethederek, Orhan Gazi nin en büyük emellerinden olan iznik in fethini kolaylaştırdılar. İznik in Fethi İznik, Osman Gazi zamanından beri kuşatma altına alınmış, civarındaki kaleler fethedilmiş ve Bizanslıların bu eski başkenti artık fethedilmeye hazır hale getirilmişti. 1329 veya 1331 yıl Mayıs ında Orhan Bey kuvvetlerini toplayarak iznik önlerine geldi. Uzun bir süre muhasara altında tutulan ye büyük bir sıkıntı içinde yaşayan iznik Tekfuru ve halkı ve yapacaklarını şaşırdılar. Tam bu sırada, hem Bizans sınırlarına iyice deyanan Osmanlılara ağır bir ders vermek, hem de en önemli merkezlerinden biri sayılan iznik i kurtarmak düşüncesiyle Bizans imparatoru III. Anronikos büyük bir kuvvetle Anadolu yakasına geçti. Bunu haber alan Osmanlı Padişahı, iznik kuşatmasını sürdürmek üzere bir kısım askerlerini geride bırakarak, 8000 kişilik ordusuyla imparatoru karşılamaya çıktı. İki ezeli düşman Gebze Varıcası civarındaki Pelekanon mevkiinde kariı karşıya geldiler. Bu büyük ve kanlı çarpışmada, Bizans kuvvetleri ağır bir mağlubiyete uğrayıp savaşı kaybettiler. Ümparator Anronikos yaralandı. Kendini kurtarmak için binbir güçlükle İstanbul a çekildi. (1329 veya 1331) Osmanlılarla Bizansılıların ilk büyük meydan muharebesi sayılan bu savaş sonunda iznik Kalesi kendiliğinden düşü. Orhan Gazi nin şanlı askerleri iznik e girdiler. Kalenin kendiliğinden teslim olması sebebiyle Orhan Gazi, halka çeşitli haklar tanıdı. İsteyen eşyasını alarak şehri terkedecek, isteyen yerinde kalacaktı. Bunun özerine iznik muhafızı olan Rum Beyi ve çevresindeki az sayıda Rum şehri terkederek İstanbul a gittiler. Halkın büyük bir çoğunluğu Müslüman Türklerin adil ve olgun idaresi altında yaşamayı tercih etti. Fetihden sonra Orhan Gazi İznik i imar etmeye, kiliseleri cami yapıp yeni binalar ve medreseler kurmaya başlamıştır. Şehrin en büyük kilisesi olan Ayasofya Kilisesi ni cami haline getiren ve bitişğşne ve bir medrese (üniversite) kuran Orhan Gazi buraya, devrin en tanınmış alımlerinden sayılan Mevlana Şeyh Davud-u Kayseri yi müderris (profesör) olarak tayin etmiştir. Üstelik şehrin harp sahasına yakın olması ve gelişmiş bir şehir olması sebebiyle burası Osmanlı Devleti nin karargahı durumuna getirilmiştir. Nilüfer Hatun, oğlu Süleyman Paşa ve diğer hayır sahiplerinin yaptırdığı medrese, imaret ve bu gibi ilim ve gayır müesseseleri sayesinde İznik tam bir Türk şehri haline getirilmiştir. İznik infethi ve Bizans İmparatoru nun ağır yenilgisi Orhan Gazi nin gücünü artırdı. 1334 de Gemlik, 1335 yılında Armutlu Kalesi fethedilerek, iznik Gölü tamamıyla Osmanlıların eline geçti. Bu arada Osman Gazi nin olduğu kadar Orhan Gazi nin de ünlü komutanlarından olan Akçakoca nın Kocaeli denilen yerleri fethetmiş olması devletin sınırını Karadeniz kıyılarına kadar ulaştırdı. Artık Bizansa çok daha yakın olan İzmit in fethedilmesi bir zaruret halini alımıştı. Ahmet Efe Çocuklar ve Gençler için Olsmanlı Tarihi Ansiklopedisi

Aprilie / Nisan 2008 s a y f a 20 s a y f a 21 Slujba de înmormântare Hogea se întoarce spre musulmanii prezenţi şi spune: Ei, voi, musulmanilor, atât i-a fost rânduit acestui om să mănânce şi să bea pe această lume. Nu trebuie să plângeţi. Trebuie doar, de acum, să faceţi numai fapte bune. Hogea rosteşte aceste cuvinte în turceşte, apoi, dacă printre participanţii la înmormântare se află şi români, vorbeşte româneşte. În marile oraşe, dacă mortul a fost o personalitate, înainte de rugăciunile musulmane la căpătâiul acestuia se ţin scurte discursuri rostite de prietenii români ai mortului. Apoi, hogea îi întreba pe cei prezenţi dacă mortul s-a comportat bine în viaţă şi dacă merită binefacerile lui Allah. Toţi musulmanii răspund afirmativ. Aceeaşi întrebare o adresează hogea şi românilor aflaţi la înmormântare şi aceştia răspund afirmativ. Apoi toţi musulmanii rostesc rugăciunea: Să nu zacă în pământ, ci să se odihnească în lumină!. Hogea rosteşte rugăciunile cuvenite la căpătâiul mortului, după ce citeşte cu glas tare fragmente din Coran spune: Să-l aibă Allah întru mila lui! (Allah rahmet eylesin). Cei prezenţi răspund Amin!. Începe slujba de înmormântare, participanţii nemusulmani se retrag, musulmanii se aşează în spatele hogei şi împreună cu acesta fac rugăciunile din cadrul slujbei. Slujba este scurtă. În esenţă constă, din două aplecări ale corpului în faţă, în timp ce toţi participanţii stau în picioare. Fiecare din cele două plecăciuni se încheie cu rostirea de trei ori a expresiei Allah este cel mare (Allahuekber), urmată de ridicarea şi apoi aplecarea uşoară a capului. În finalul slujbei se urează pace tuturor. Transportarea mortului la cimitir Chiar dacă mortul este femeie, participarea femeilor la obiceiurile de înmormântare se reduce doar la spălarea şi înfăşurarea în giulgiu a celei decedate. Femeile nu însoţesc mortul la cimitir şi nu participă la înmormântarea propriu-zisă. Femeilor le este strict interzis să meargă la groapa mortului. Mortul este transportat de patru bărbaţi care sprijină pe umei scândurile aşezate sub sicriu. La ţară, în timpul transportării sicriului spre cimitir, cei care îl poartă pe umeri se schimbă mereu după ce parcurg cinzeci de metri. Dacă înmormântarea are loc la oraş şi cimitirul este departe sicriul este transportat de regula cu maşina. Alături de sicriu se duce scândura de mormânt (gönder), care este purtată fie de un bătrân fie de un tânăr înrudit cu mortul. Scândura este transportată fie după sicriu sau în lateral, fie este purtată în fruntea cortegiului funerar. Persoana care transportă această scândură (ce se pune la capul mormântului), primeşte în dar ştergarul legat de ea. Înmormântarea Mortul este îngropat a doua zi după deces. El trebuie înmormântat înainte de a se răci. În jurul anului 1906, mortul este îngropat în timpul nopţii fară nici un fel de ceremonie specială. Dacă persoana respectivă deceda în timpul zilei, atunci era îngropată la cinci şase ore după moarte. Mormântul era pregătit înainte de sosirea la cimitir a cortegiului funerar. Înainte de înmormântare, dacă presoana decedată era femeie, lângă mormânt se ţinea întinsă o perdea, pentru ca nici o persoană, care nu îi era rudă, să nu o poată vedea. După ce de o parte a mormântului se întindea o perdea sau o feregea, rămâneau să privească femeia decedată doar rudele. Ceilalţi participanţi la înmormântare se retrăgeau dincolo de perdea. Sicriul este coborât în groapă doar de rudele mortului, soţul decedatei, de pildă, sau străinii nu au voie să aprticipe la operaţiune. Doar fiii şi fraţii decedatei coboară sicriul în groapă. Mortul este îngropat fără sicriu, doar înfăşurat în giulgiu. Mormântul este orientat spre Mecca, iar mortul este aşezat cu piciarele spre Mecca, cu faţa îndreptată în aceeaşi direcţie. În mormânt, împreună cu mortul, se aşează o serie de obiecte cum ar fi: o pătură care se pune sub mort, unghiile tăiate şi adunate în timpul vieţii, împreună cu dinţii care i-au fost extraşi, dacă persoana decedată este femeie, sub capul acesteia se aşeza perna umplută cu părul tăiat sau căzut în timpul vieţii, dacă mortul era elev sau student, în mormânt i se pun alături cărţile. După ce mortul este aşezat în mormânt, există o tradiţie semnalată încă din anul 1906, existentă şi în zilele noastre la Medgidia, potrivit căreia, în timp ce hogea rosteşte rugăciuni lângă mormânt, fiecare musulman prezent ia un pumn de pământ şi-l aruncă peste mort. După aceasta participanţii întorc spatele la mormânt, se îndepărtează în grabă şi nu se mai întorc şi nici nu se mai uită înapoi. Doar hogea ramâne lângă mormânt şi continuă rugăciunile. În final, la capul mormântului se aşează o scândură de identificare şi de pomenire, în timp ce hogea (sau o persoană invitată) citeşte cu glas tare fragmente din Coran. Bibliografie: Din folclorul turcilor dobrogeni Mehmet Naci Önal Pagină realizată de: Nurgean Ibraim Şiir ve kompozisyon yarışması 2008 yılı Kutlu Doğum Haftası münasebetiyle Din Hizmetleri Ataşeliğimiz, Romanya Müslümanları Müftülüğü ve Mecidiye Kemal Atatürk Ulusal Koleji işbirliğiyle, Köstence ve çevresindeki okullarda şiir ve kompozisyon yarışması düzenlenmiştir. Yarışma İlköğretim 1-4. Sınıflar, 5-8 Sınıflar ve Liseler (9-12) sınıflar olmak üzere 3 düzeyde, ilköğretim öğrencileri için şiir ve lise öğrencileri arasında da kompozisiyon olarak gerçekleştirilmiştir. Derece Adı-Soyadı Okulu Sınıf Birinci MEMET İRFAN M.K. ATATÜRK ULUSAL KOLEJİ 12 İkinci ALİ GÜLHAN M.K. ATATÜRK ULUSAL KOLEJİ 10 Üçüncü UTİ ÇİĞDEM M.K. ATATÜRK ULUSAL KOLEJİ 10 Mansiyon BİLAL AİHAN SPOR LİSESİ 10 Mansiyon ASİM SEMRA KOBADİN MESLEK LİSESİ 9 Anılan yarışmanın 1-4 Sınıflar şiir kategorisinde dereceye giren öğrenciler: Derece Adı-Soyadı Okulu Sınıf Birinci AYŞE NUR ZEHRA ULUSLARARASI LİSE 3 İkinci EMİRASAN SERGHAN HASANÇA 8 NO. LU OKULU 2 Üçüncü MEMET FİDAN ELİF KÖSTENCE 12 NO. LU OKUL 3 Mansiyon ALZAİTRİ ANAS KÖSTENCE 12 NO. LU OKUL 4 Mansiyon EMİRULA ONUR HASANÇA 1 NO. LU OKULU 3 Anılan yarışmanın 5-8. Sınıflar şiir kategorisinde dereceye giren öğrenciler: Derece Adı-Soyadı Okulu Sınıf Birinci VELİ TAIFUN M.K. ATATÜRK ULUSAL KOLEJİ 8 İkinci ALZAITRİ ALAA KÖSTENCE 12 NO. LU OKUL 6 Üçüncü CUMALI KIYMET HASANÇA 1 NO. LU OKULU 6 Mansiyon MIRZALI NILGHIUN HASANÇA 1 NO. LU OKULU 6 Mansiyon BARI EVGHIN HASANÇA 1NO. LU OKULU 6 Anlayanlara Fırsatlar variken zamanın değerini bilemedik, Kendimizi gözgöre anlayışlı hale getiremedik. Dikkatimizi çeken günler su gibi akar, Hatalarımız, eksiklerimiz, kucağımızda yatar. Görmezden gelenler, gözlerini kapatanlar, Milletimizin sorumundan uzak kalırlar. Görgüsüzlük altında devamlı yaşayanlar, Hiç bir zaman, düzgün yola varamazlar. Dinisleam Reuf

Aprilie / Nisan 2008 s a y f a 22 s a y f a 23 O altă primăvară, acelaşi Ada Kaleh Cu patru decenii în urmă, în acea primăvară 1968, vizitam ultima oară insula de care mă legau multe momente ale copilăriei şi tinereţii mele. Bogăţia de verdeaţă ce exploda pe insulă în primăverile de odinioară, lăsase loc acum doar cioturilor de copaci tăiaţi, rămăşiţelor de ziduri, grabei cu care ultimele zvâcniri ale vieţii erau evacuate. Falnicii chiparoşi din cimitir zăceau acum la pământ, la fel cum dispăruse minaretul geamiei, zidurile deveniseră grămezi de cărămidă demolată, multă devenită moloz, pietrele porţilor aşteptau şi ele la margine de drum La fel ca şi casele, dintre care puţine mai erau în picioare Materialele vechii cetăţi aşteptau încărcarea în şlepuri spre a fi transportate în aval, pe insula Şimian, pe care omul ce-mi era alături revedea Ada Kale-ul trăind o altă viaţă Această ultimă vizită în insulă o făceam alături academicianul C. S. Nicolăescu-Plopşor, omul care îndrăgise atât de mult această oază orientală şi întrevedea cel mai clar viaţa pe care o va retrăi insula, aşezarea turcească, oamenii ei acolo, mai jos pe Dunăre Peste doar câteva luni şi academicianul şi insula coborau în adâncuri Şi iată-mă în primăvara 2008, anotimp aşteptat toată iarna pentru a retrăi câteva momente legate direct de viaţa din ostrovul scufundat. Ştiam ce va urma încă din septembrie trecut, când l-am întâlnit şi am dialogat cu regizorul Ismet Arasan sub ochiul camerei de luat vederi, relatându-i amintiri personale din Ada Kale, dar şi despre cartea mea dedicată insularilor, care-l însoţea şi pe care-mi ceruse un autograf. Două săptămâni mai târziu primele secvenţe de film erau prezentate foştilor insulari la Istanbul. Eram acolo, invitat de fostul coleg de şcoală, acum cunoscut om de afaceri pe malul Bosforului, domnul Yılmaz Onbaşi, cel care sponsorizase reuniunea aceea, dar şi deplasarea unui grup de colegi pentru a vedea Marele Istanbul Premiera bucureştenă a filmului lui İsmet Arasan a avut loc în aprilie, în cadrul unei gale onorată de prezenţa Excelenţei sale, domnul Ahmet Rıfat ÖKCÜN, ambasadorul Turciei în ţara noastră, de reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi televiziunii publice. Prezentarea documentarului de metraj mediu a fost făcută personal de regizorul Ismet Arasan. Publicul cunoştea acum rodul unei documentări întreprinsă de regizorul Ismet Arasan vreme de 18 ani, a doi ani de filmări (mare parte în Orşova şi deasupra locului unde s-a aflat odinioară insula cu iz de Orient), la acestea participând 58 de persoane aflate în mai multe ţări, inclusiv la Bucureşti,, Drobeta Turnu Severin şi Orşova. Plus, fireşte, a multor ore de montaj, de finisaj. Totul concentrat în 52 minute de proiecţie, despre Ada Kale-ul de odinioară, pentru locul în care s-au reunit toate culturile dunărene atingând o sinteză unică; era o oază de libertate în mijlocul Dunării cum comenta însuşi Ismet Arasan. La doar câteva ore distanţă de momentul bucureştean, la Orşova era lansat volumul Legendele insulei Ada Kaleh de Iunian Teodor Ciobanu, carte editată în memoria tatălui său de profesorul Radu Ciobanu din Târgu Jiu. Autorul volumului, profesorul Iunian Teodor Ciobanu, a trăit mult pe insulă, ca militar în anii interbelici şi cei ai ultimului război mondial, căsătorindu-se chiar cu o localnică. Legendele inserate în volum cea a lui Regep Aga şi cea a lui Tahir-Paşa au fost culese de autor în perioada cât a stat la Ada Kaleh. Sunt povestiri legate de istoria insulei, cu personaje şi întâmplări incitante, de excepţie, adesea purtând un iz exotic. Alegerea Orşovei ca loc de lansare a cărţii aşa cum Radu Ciobanu ne relata - este datorată faptului că insula de odinioară a fost legată structural de localitatea de la gura Cernei, făcând, într-un fel, la început, chiar parte din el. Dar amintirile cu Ada Kale nu s-au încheiat aici, căci iată, în cunoscutele, deja, emisiuni ale lui Cristian Tabără de la ProTV insula a renăscut, de data aceasta prin amintirile lui Enghiul Ahmet, singurul locuitor al insulei care a fost, a cărui mamă a fost îngropată pe ostrovul Şimian, viitorul Ada Kale Pe insula viitorului nerealizat însă. Amintiri pe care am avut bucuria de a le completa eu, făcând referiri la istoricul insulei. Dar ultima filă a acestei primăveri cu Ada Kale nu s-a scris: curând va fi lansat volumul ADA KALEH. Roman de dragoste, al scriitorului Ilie Sălceanu, orşovean de baştină, dar stabilit de ani buni în Maramureş, acasă revenind doar din când în când. Iar la revenirea sa pe malul Golfului Cerna din zilele trecute, Ilie Sălceanu a adus şi acest roman, primul, după mărturisirea domniei sale, dintr-o trilogie dedicată aşa cum autorul notează într-o consistentă dedicaţie - celor dragi de odinioară şi de azi fratelui meu de cruce Mahmud Ibrahim, părinţilor săi Luney şi Hasan Ibrahim, preotului Regep Salih şi fiicei sale Ghenceay, surorilor Nesrin şi Ermin Haki Şukiran, în memoria marilor bărbaţi ai insulei Ali şi Mehmed Kadri, cu familia lor Kadrye, Rifat şi Sefidin, frumoaselor Ghiulizar şi Emine şi colegilor mei de şcoală Ziya Suliman Ergean şi Hayri Ghiurbuz, toţi din Ada Kaleh. Romanul urmează să fie lansat la Orşova în luna viitoare, momentul stârnind deja interes printre concetăţenii săi care au auzit, uni chiar au citit, romanele sale plasate ca naraţiune în vremea Domnului Tudor. Şi tot la sfârşitul acestei primăveri un nou reportaj de televiziune va fi realizat chair la Drobeta Turnu Severin. Spre deosebire de filmele care l-au premers, acesta se anunţă o adevărată premieră mondială, deoarece realizatoarea care-l pregăteşte, domnişoara Laura BĂDIŢĂ aparţine, prin descendenţa ei maternă, mirificei vieţi din ostrovul de odinioară. Ar fi prima filă de artă despre mirificul ostrov, operă a unei foste (chiar şi prin descendenţă) insulare, a unei creatoare de operă artistică în venele căreia curge sânge din Ada Kale, cum domnişoara Laura însăşi recunoaşte mândră. Iar la realizarea scenariului ţi, de ce nu, a filmărilor o vor ajuta, mai mult ca sigur, bunica şi mama ei, pentru care viaţa din Ada Kale este încă vie. Constantin JUAN-PETROI Pagină realizată de Nurgean Ibraim

Aprilie / Nisan 2008 s a y f a 24 s a y f a 25 Numele topice formate prin sufixare Ermeni sorunu Ülkemizin 1915 Olaylarına İlişkin Tutumu Sufixele care participă la formarea acestei categorii de nume topice sunt sufixele cele mai productive II.1. Sufixul de agent: - cı, -ci, - cu, cü/-çı, - çi, - çü Amzacı - Amzacea - : < tc. imza purtător de sigiliu, semnătură Arabacılar Haţeg ; < tc. arabaci căruţaşi Baltacı - Băltăgeşti- ; < tc. baltaci toporar Balcı Albina -, <tc. Balci mierar Kavagacı Caugagiu Tulcea; < tc. kavgaci certăreţ Kırcılar Cîrjelari Tulcea; Satul are această denumire de la numele de Moş Cârje ; tc. kircilar câmpeni Kuvancılar neidentificat- ; < tc. kovancilar prisăcari Kiracı Cotu Văii ; < tc. kiraci chiriaş Keçegi neidentificat- ;: < tc. Keçigi căprar Kalaycı- Făurei- ; < tc. kalazci spoitor Kopukçu- Arsa- ; < tc. kopukçu vânzător de porumbei Kapucu Crişan-, < tc kapici uşier Kaşıkcı- Casicea, Comana, < tc. kaşik. i lingurar ; Pe la 1850 s-au mai aşezat aici tătari veniţi din Crimeea, din Casiccia, nume ce s-a dat apoi şi satului Al. Nicolae Demirci- Mirceşti- ; < tc. demirci fierar Demirci Olteni- ; < tc. demirci fierar Düğüncü Nuntaşi- ; < tc.düğüncü nuntaş Çıkırıkçı Sibioara ; < tc çıkırıkçı rotar Hamamcı- Baia- Tulcea- ; < tc hamamcı băieş Hasançı Valu Traian- ; < tc Hasan discipolul lui Hasan Se pare că satul e foarte vechi, a fost aici o aşezare şi pe timpul romanilor Actualii Tătari au venit după războiul Crimeii Nic. Iacobescu şi Gh. Vlăduţ Nazarcea Galeşu ; < tc nazarcı privitor, cel care deoache Mambetçi Straja- ; < tc Mambetçi discipolul lui Mambet Muhammetçi Stânca Tulcea; < tc Muhammetçi discipolul lui Muhammet Osmancı Osmancea, < tc Osmancı discipolul lui Osman Davutçu Curmătura - Tulcea; < tc Davutçu discipolul lui Davut Pastramacı neidentificat - ; < tc pastramacı păstrămar Polukçu < rom. Plug+çu; Adîncata ; plugar ; Bătrânii veniţi aici din satul alăturat Vlahchioi- sat românesc cu populaţie veche, ca şi Rasova şi Alimanul ca şi cei veniţi din Transilvania, povestesc că la venirea lor, după plecarea turcilor, singurul locuitor rămas a fost grecul Haralambe Panait (turcii au plecat pe la 1881); urmaşii acestuia mai sunt şi astăzi în sat. Gr. Dobrescu Sabancı Sabangia Tulcea; < tc. sabancı- plugar ; Locuitorii din acel timp se ocupau cu oieritul şi creşterea vitelor în perioada războiului crimeie Valeriu Datcu Tuğlacı - neidentificat - Tulcea; < tc tuğlacı cărămidar Turbeci - neidentificat Tulcea; < tc turbeci cel care lucrează monumente funerare II.2. Sufixul colectiv: -lık, -lik, -luk, -lük Hasarlık - Cetatea ; < tc hisarlık cetăţi Yılanlık Vama Veche - - < tc yılanık şerpărie ; Înainte de 1887 era locuit de turci şi tătari Gh.Alexandrache Pazarlık Tîrguşor- ; < tc pazarlık târguială Kargalık Corbu- ; < tc kargalık ciorărie Karanlık - Negureni - ; < tc karanlık loc întunecos Kireçlik Cheia ; < tc kireçlik vărărie Beylik Viile ; < tc beylik clădire pentru găzduirea trimişilor otomani în Ţările Româneşti; 2. Cumpărătură de oi (făcută de-a sila) pe seama sultanului, la preţuri stabilite dinainte; dijmă (în oi) plătită stăpânitorului (Dicţionarul limbii române moderne, pp. 75-76) Petre Diaconu este de părere că toponimicul Bezlik este legat de cea de a doua semnificaţie a cuvântului. Hasiduluk Cumpăna- - Satul românesc are începutul în jurul anului 1880 Am început să ne apucăm de agricultură Note: Subihan Iomer M. Enver; Structura numelor topice turceşti medievale din Dobrogea în Limba Română, pp.259-265, 1978, mai iunie, nr.3 Petre Diaconu, Câteva consideraţii pe marginea unor toponime din Dreapta Dunării de jos (zona Ostrov- Cochirleni), în Pontica, 10, 1977, p. 60 D. Şandru, Mocanii în dobrogea, Bucureşti, 1948 Ülkemizin çok uzun zamandır Ermeni çevreleri tarafından asılsız iddialarının tanınması amacıyla yürütülen sistemli bir kararlama kampanyası ile karşı karşıyadır. Ermeni çevreleri 1915 olaylarına ilişkin asılsız iddialarının kitaplarda yer alması ve Ermeni görüşlerini destekleyen yazarların makalelerinin tirajı yüksek gazete ve dergilere yayınlanması için türlü çabayı sarf etmektediler. Ermeni lobi kuruluşları iddialarına kamuoyu desteği sağlamak amacıyla çok fazla sayıda toplantı, konferans ve sempozyumlar düzenlemektedir. Ayrıca, iddialarını destekleyici belgesel filmler çekmekte ve bu filmlerin mümkün olduğu kadar çok televizyon kanalında yayınlaması için çaba harcamaktadır. Ozellikle Batı ülkelerinin kamuoyları bu tür fılmler, kitaplar ve makalelerden etkilenmekte ve çeşitli ülkelerinparlamentoları Ermeni iddialarının inkar edilemez bir tarihi gerçek olarak tanınması için yoğun bir baskı altında bırakılmaktadır. Son dönemde, Ermeni çevrelerinin asılsız iddialarının çeşitli ülkelerin ulusal ve yerel parlamentoları tarafından tanınması sağlamak amacıyla yürüttükleri faaliyetleri önemli ölçüde artırdıkları gözlemlenmektedir. Türkiye, öteden beri tarihinin tartışmalı dönemleri hakkında ulusal Parlamentolar ve yetkisiz kurumlar tarafından yargıda bulunulmayacağını, tarihin tarihçiler tarafından değerlendirilmesi gerektiğini savunmaktadır. Zira, hafıza ve tarihi gerçekler çoğu zaman birbirleriyle örtüşmez. Bir toplumun belirli bir olayla ilgili hafızasını diğer bir toplumun aynen benimsemesini istemek hem yanlıştır hem de haksızlıktır. Türklerin ve Ermenlerin ortak tarihlerinin bir dönemini ilgilendiren 1915'de yaşanan acı olaylar konusunda da durum budur. Ülkemizin Birinci Dünya Savaşı şartları altında yaşanmış ve Türk ve Ermeni halklarının ortak tarihlerini ilgilendiren dönemin tarihçiler ve uzmanlar tarafından araştırılmasını teşvik emektedir. Tezimizi desteklesin veya desteklemesin, konuya ilişkin yayınlar Türkiye'de okuyucuya sunulmakta, kitapçılarda ve kütüphanelerde bulunmaktadır. Türkiye tarihiyle yüzleşmekten çekinmemektedir. Türkiye ile Ermenıstan'ın ortak tarihini ilgilendiren dönemin tarihçilerce incelenebilmesi için 10 Nisan 2005 tarihinde Sayın Başbakanımız tarafından Ermenistan Cumhurbaşkanı Koçaryan'a bir mektup gönderilmiştir. Sözkonusu mektupa, iki ülke tarihçilerinin biraraya gelmeleri, bu tarihçilerden kurulacak bir ortak komisyon sözkonusu dönemi öncesi ve sonrasıyla Türk, Ermeni ve ilgili üçüncü ülkelerin arşivlerini ele alarak incelemeleri ve bulgularını bütün dünyaya açıklamaları teklifinde bulunmuştur. Türkiye Büyük Millet Meclisi de 13 Nisan 2005 tarihinde yayınladığı bir bildiriyle yapılan bu tarihi teklifi oybirliğiyle desteklediğini ilan etmiştir. Türklerin ve Ermenilerin 1915 olaylarına ilişkin görüş ayrılıklarını samimi ve açık bir diyalog yoluyla ortadan kaldırmayı amaçlayan Ortak Tarih Komisyonu teklifimiz halen geçerlidir. Bu teklifin Ermenistan tarafından kabulü, iki ülke arasındaki ilişkilerin normalleştirilmesi yönünde de bir ilerleme sağlayabilecektir. Ayrıca, sözkonusu döneme ilişkin birincil kaynakları oluşturan Osmanlı arşivleri, askeri arşivler de dahil olmak üzere bütün araştırmacıların hizmetine sunulmuştur. Osmanlı arşivlerine internet üzerinden ulaşım imkanı da mevcuttur. Öte yandan, Türk-Ermeni ilişkilerinin ve 1915 olaylarının bütüncül ve nesnel bir analizinin yapılabilmesi için Ermeni arşivleri de araştırmacıların hizmetine sunulmalıdır. Zira, Erivan'daki Ermeni Devlet Arşivi'nin ve ASALA terör örgütüne ait arşivlerin, Boston'daki Taşnak ve Ermeni Cumhuriyeti Heyeti Arşivleri ve Kudüs'teki Ermeni Patrikhanesi kapalıdır. devam edecek

Aprilie / Nisan 2008 s a y f a 26 s a y f a 27 OMUL NU POATE SĂ FACĂ UN LUCRU LA TOŢI SĂ PLACĂ Hogea s-apucă odată ca să-şi facă un cuptor, Pe nevasta sa-mprejuru-i având-o de ajutor; După ce-l isprăvi însă, după cum lui i-a plăcut, Veni un vecin şi-i zise că nu e bine făcut, Pentru că l-a-ntors cu gura către vântul de apus, Ci era să fie bine spre miazăzi să-l fi pus; Altul viind zise iară: - Hogea, ce bine făceai Cătră răsărit cu gura cuptorul de-l întorceai; Altul iar îi zise: - Hogea, eu în locu-ţi de eram, Cuptorul spre miazănoapte cu gura lui îl puneam. Văzând Hogea că la nimeni lucrul lui nu i-a plăcut, Îl strică ş-apucând iarăşi, pe rotile l-a făcut; Dup-aceea din prieteni în vreun fel de îi zicea, El se apuca îndată ş-într-acolo-l întorcea. Şi aşa Nastratin Hogea cu cuptorul învârtit, Al fiecăruia gustul şi plăcerea i-a-mplinit Zicând: - Câtă osteneală pentr-un cuptor avui eu, Ca să-l fac pe gustul lumii, iar nu după placul meu. DUT Ak dut, mor dut ve kara dut Adlarıyla anılırım. Tatlı, ekşi ya da mayhoş Türlerimle tanınırım. Akımın kökü Çin dedir. Kaeanın Batı Asya da. Morun kökü Amerika, Sevilir mayhoş olsa da. Uzun saplı bir meyveyim Taze iken yenilirim Kurutulmuşum lezizdir. Yiyene kuvvet veririm. Böğürtlene benzetirler Pestil ve pekmez yaparlar. Pestilimi, pekmezimi Tavsiye ile satarlar. Kara şurubumu alır Boğazı iltihaplanan. Gargaradan fayda bulur. Pamukçağa yakalanan. İ. Hakkı Akçay VEZİR PARMAĞI: 2 su b. Su 50 gr. Margarin 1 tatlı k. Tozşeker 1 çay k. Tuz 2,5 su b. Un 3-4 yumurta 1 çorba k. Nişasta Kızartmak için: Sıvıyağ Şerbeti için: 3,5 su b. Tozşeker 2,5 su b. Su 1 dilim limon BAGETLİ PATATES GÜVEÇ 1 kg patates 6 baget tavuk 3 domates 3 biber 1 çorba k. biber salçası tuz,sıvıyağ defne yaprağı kekik,kırmızı biber,karabiber ADAPAZARININ ISLAMA KÖFTESİ: Malzeme: yarım kg. dana kıyma 1 kuru soğan kurutulmuş ekmek içi köfte baharı tuz Islama malzemesi: ince dilimlenmiş bayat ekmek kemiksuyu kırmızı biber sıvıyağ Süslemek için: 2 domates 2 yeşil biber HAZIRLANIŞI: Tencereye 2 su bardağı suyu alın.üzerine margarin,toz şeker,tuz ilave edip suyun kaynamasını sağlayın.su kaynadıktan sonra üzerine 2.5 su bardağı unu ekleyin. Devamlı karıştırarak 3 yada 4 dakika pişirin. Ocaktan aldıktan sonra üzerine üzerine tek tek yumurtaları kırarak devamlı karıştırın.en son üzerine 1 çorba kaşığı nişasta ekleyin. Hamurdan vezir parmağı şeklini verin.soğuk sıvıyağa alın. Vezir parmağını kızartın. Şerbeti için tencereye toz şekeri ve susyu alıp kaynatın. Vezir parmaklarını servis tabağına alıp üzerine şerbeti dökün. HAZIRLANIŞI: Güvecin el altına tavuk bagetleri çiğden dizin. Üzerine irice doğranmış patatesleri koyun. Biber salçasını,tuzu ekleyin. üzerine doğranmış biberleri ve domatesleri ekleyin. En son defne yapraklarını ve zeytinyağını ekleyin. Arzuya bağlı olarak baharat ekleyebilirsiniz. Önce yağlı kağıtla ardından da aliminyum folyo ile ağzını kapatın. Kaynayıncaya kadar ocağın üzerinde pişirin daha sonra fırına koyun. 180 derecede en az 1 saat pişirin. Fırından çıkardıktan sonra ağzını açmadan 1 saat dinlenmeye bırakın. Daha sonra yanında pilavla sıcak ikram edin. Nefis bir güveç. HAZIRLANIŞI: Köfte malzemesi ile istediğiniz büyüklüklerde köfte hazırlayın. Diğer tarafta kemik suyu hazırlayın.içine biraz sıvıyağ ve rengi kırmızı olacak şekilde toz kırmızı biber ve tuz ekleyin. Bayat ekmekleri bu suya batırıp bekletmeden alın. Köfteleri ve ekmekleri ızgarada pişirin. Domates ve biberleri de pişirdikten sonra en alta ekmekleri üzerine köfteleri ve en üstüne de domates biberleri koyarak sıcak servis yapın. Hem bayat ekmekler değerlenmiş olacak. Hem de bereketli bir yemek ortaya çıkacak.

ADRESE UTILE Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1, Bucureşti Tel-fax 021.2124 849 Consulatul General al Republicii Turcia la B-dul Ferdinand nr. 82, Tel 0241.607 910, fax 0241.615 367 Muftiatul Cultului Musulman din România B-dul Tomis nr. 41, Tel 0241.611 390 T.I.A.D - Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea B-dul I.C. Brătianu nr. 7 etaj 1, Tel-fax 0241.629 841 T.I.A.D. Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Bucureşti str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti Tel-fax: 0212.501877/ 021.2504593 TUYAB - Uniunea Investitorilor Turci din România B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1, etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti Tel 021 3262548 Romanya Türkiye Ticaret ve Sanay Odası Camera de Comerţ şi Industrie România-Turcia B-dul Libertăţii nr. 1, bl. A1, sc. 4, et 4, ap 83, Sector 4, Bucureşti Tel: 021-336.97.22 Fax: 021-337.36.67 Colegiul Naţional Kemal Ataturk str. Română nr. 2, Medgidia Tel 0241 811 522, 0241 820 577 Liceul Internţional de Informatică B-dul Tomis nr. 153, Tel 0241 665 083, 0241 693 262 Consiliul Judeţean B-dul Tomis nr. 51 Tel.: 488 404,. 708 404 Fax: 708 453 Prefectura Judeţului B-dul Tomis nr. 51 Tel.: 617 788, 615 065 Fax: 615 672 Primaria Municipiului B-dul Tomis nr. 51 Tel.: 708 100 Primaria Municipiului Mangalia Şos. Constanţei nr. 13 Tel.: 751 905 Primaria Municipiului Medgidia Str. Decebal nr. 35 Tel.: 812 300 Primăria Tulcea tel. 511 440 Prefectura Tulcea Consiluiul Judeţean Tulcea str. Păcii nr. 20 tel 0240 512 640 Ministerul Adminiatraţiei şi Internelor Oficiul judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară str. Remus Opreanu 1 Tel./fax: 617 848 Comandamentul Teritorial de Jandarmi str. Mircea cel Bătrân nr. 108 Tel.: 618 969, 956 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă Dobrogea al judeţului str. Mircea cel Bătrân nr. 110 Tel.: 112, 617 381 Tel./fax: 616 342 B-dul Tomis nr. 67 Tel.: 112, 611.666 Direcţia Poliţiei de frontieră şi Inspectoratul Poliţiei de frontieră al. Zmeurei nr. 21, Tel.: 641 038 Fax: 642 803 Inspectoratul de Poliţie B-dul Mamaia 104 Tel.: 611 364 Poliţia Port Poarta 2, Incinta Port Tel.: 613 110 Fax: 601 723 Poliţia Municipiului str. Ştefan cel Mare nr. 103 Tel.: 665 050 Tel./Fax: 662 794 Poliţia Municipiului Mangalia Şos. Constanţei nr. 1 Tel.: 751 305 Fax: 751 307 Poliţia Municipiului Medgidia str. Republicii nr. 15 Tel.: 810 730 Fax: 810 434 Serviciul Poliţiei Rutiere B-dul Mamaia nr. 104, Tel.: 611 364 Ministerul Agriculturii, pădurilor şi Dezvoltării Rurale Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19 Tel.: 618 136, 611 678 Fax: 618 962 Centrul de scafandri B-dul 1 Mai nr. 19-21, Tel.: 586 600 Fax: 586 952 Ministerul Culturii şi Cultelor Direcţia Judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional str. Mircea cel Bătrân 106 Tel.: 613 008 Ministerul Apărării Naţionale Centrul Militar Zonal str. Mircea cel Batran nr. 106 Tel.: 616 416 Fax: 616 427 Ministerul Educaţiei şi Cercetării Inspectoratul Şcolar Judeţean str. Mihai Eminescu nr. 11 Tel.: 611 913 Fax: 618 880 Ministerul Finanţelor Publice Direcţia Generală a Finanţelor Publice B-dul Tomis nr. 51 Tel.: 708 010 Fax: 708 011 Garda Financiară B-dul Ferdinand 68 bis Fax: 618112 Tel.: 708076, 708077, 708078 Administraţia Finanţelor Publice str. Mircea cel Bătrân nr. 96 Tel.: 708 060 Fax: 708 058 Administratia Finanţelor Publice Mangalia Şos. Constanţei nr. 13 Tel.: 753 795 Tel./fax: 755 005 Administraţia Finanţelor Publice Medgidia str. Decebal nr. 37 Tel.: 810 334 Tel./fax: 814 766. 810 385 Direcţia Regionala Vamală B-dul Tomis nr. 312 A Tel.: 519 244 fax: 692 408 Ministerul Justiţiei Curtea de Apel str. Krikor Zambaccian nr. 1 Tel.: 615 248 Tel./Fax: 616 003 Tribunalul Judeţean Secţia Civilă Comercială str. Traian 31 Tel.: 606 572, 606 591 Tel.: 606 597, 606 598 Fax: 551 342, 551 343 Sectia Penală B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4 Tel./Fax: 619 628 Judecătoria Mangalia str. Mircea cel Bătrân nr. 4 Tel.: 755 567 Tel./Fax: 755 568 Judecătoria Medgidia str. Independenţei nr. 14 Tel.: 810 287 Tel./Fax: 810 687 Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie str. Decebal nr. 13 C Tel.: 612 597 Fax: 694 337 Inspectoratul Teritorial de Muncă str. Decebal nr. 13 C Tel.: 691 254, 693 951 Tel./Fax: 694 317 Ministerul Sănătăţii Direcţia Judeţeană de sănătate publică str. Mihai Eminescu nr. 2 Tel.: 694 443, 616 176 Fax: 512 060 Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului Registrul Auto Român, B-dul I.C. Bratianu nr. 250 Tel.: 690 040 Tel./Fax: 690 055, 690 085 Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă str. Lacului nr. 14 Tel.: 613 207. 619 626 Fax: 673 840 Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor str. Poporului nr. 121 bis Tel.: 550 550 S.C. Electrica S.A. Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice str. Nicolae Iorga nr. 89 A Tel.: 805 999 Fax: 616 340 Congaz S.A. str. Vasile Parvan nr. 16, Tel: 508 238 Fax: 542 969 Regia Autonomă Judeţeană de Apa str. Călăraşi nr. 22-24 Tel.: 664 046, 661 940, 664 444 RADET B-dul Tomis nr. 107, Tel/fax: 616937 Deranjamente DERANJAMENTE POSTURI TELEFONICE... 921 INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI... 931 INFORMAŢII DIVERSE... 951 Alte servicii DERANJAMENTE APĂ-CANAL... 924 DERANJAMENTE CONGAZ... 928 DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE ENERGIE ELECTRICĂ... 929 INFORMATII S.N.C.F.R.... 952 POLIŢIA ClRCULAŢIE... 954 JANDARMERIE... 956 TELEGRAME TELEFONATE... 957 POLIŢIA DE FRONTIERĂ... 959 ASISTENŢA SOCIALĂ... 979 PROTECŢIA CIVILĂ... 982 Serviciul unic pentru apeluri de urgenţă... 112 Dolmabahçe Sarayı