VOCEA AUTENTICĂ. Constanţa tel./fax: 0241/ str. Bogdan Vodă, nr. 75, etaj 2. web:

VOCEA AUTENTICĂ ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR Anul XI 2009, Nr. 12 (173) PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE Constanţa - 900613 tel./fax: 0241/550.903 str. Bogdan Vodă, nr. 75, etaj 2 web: www.udtr.ro e-mail: office@udtr.ro

sayfa y 3 Ziua Naţională a României 1 decembrie este Ziua Naţională a României, potrivit Constituţiei din 2003, articolul 12, alineatul 2. Această zi a fost adoptată anterior, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de preşedintele Ion Iliescu şi publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990. La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi, şi sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania şi întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) cu România. Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Kahraman Ordumuza Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian. Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak, K SSönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak. O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak; O benimdir, o benim milletimindir ancak! Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl! Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl? K Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl S Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl H Viaţă-n libertate ori moarte strigă toţi. Dalgalan sen de şafaklar gibi ey nazlı hilâl! D Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!.. O Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!.. E Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet H Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi. Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl! H Andrei MUREŞANU Mehmet Akif ERSOY Ziua de 1 decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma Primului Război Mondial şi a ştiut să se afi rme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa. Vom cita din Rezoluţia votată de Marea Adunare Naţională primele 4 articole: 1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc. 2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat. 3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament. 4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti Trebuie sa adăugăm, că, la realizarea acestui act istoric si-au adus aportul sute de etnici turci care si-au dat viaţa pentru făurirea acestui deziderat comun al tuturor cetăţenilor români. Ervin Ibraim

sayfa 4 5 sayfa În data de 20 decembrie a.c., în cadrul unui restaurant din Constanţa a avut loc şedinţa Consiliului Naţional şi de bilanţ anual a U.D.T.R. La manifestare au participat peste 100 de persoane, reprezentând membrii Consiliului Naţional, membrii ai fi lialelor noastre, precum şi angajaţi ai Uniunii Democrate Turce din România. În acest cadru s-au prezentat rapoartele de activitate ale comisiilor de specialitate şi ale departamentelor U.D.T.R. De asemenea, conducerea uniunii, prin persoana d-lui Osman Fedbi, preşedinte, a tras concluziile şi a prezentat planurile de activitate pentru anul 2009. Pentru U.D.T.R., anul 2009 a însemnat un avânt pe plan cultural. Nu putem să amintim decât de Primăvara Comunitară, acţiune care a cumulat multe evenimente: simpozion, lansări de carte, spectacol; 19 mai Festival Cultural Sportiv al Tineretului care putem spune că a fost cea mai mare activitate derulată de U.D.T.R., în parteneriat cu Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea şi U.D.T.T.M.R., activitate de amploare care s-a desfăşurat pe 5 zile şi pe mai multe domenii: expoziţii tradiţionale, culinare, de publicaţii, competiţii sportive, masă rotundă, simpozion, spectacol de gală, concerte, paradă de costume autentice de început de secol XX. Tot în acest cadru putem, aminti de Ziua Minorităţilor, activitate organizată în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Cultelor, în cadrul căreia 10 personalităţi marcante ale minorităţilor naţionale au fost omagiate şi premiate, ca recunoştinţă a activităţii depuse de-a lungul întregii vieţi pentru comunitate şi pentru omenire. De asemenea, nu putem uita de acţiune pentru copii şi tineret, de olimpiadele şcolare, de excursiile pentru olimpici. La moment de bilanţ, sperăm ca şi anul viitor, dumneavoastră, cititorii noştri, să fi ţi ca întotdeauna alături de noi la toate manifestările pe care Uniunea Democrată Turcă din România le organizează şi le derulează spre benefi ciul comunităţii. Pentru a închide anul într-o atmosferă plăcută, toţi participanţii au fost invitaţi la o masă festivă pentru a sărbători împreună sfârşitul unui an plin de activitate şi fructuos. Minever Omer Comisia de Cultură, Culte şi Mass Media a C.M.N. reunită la Constanţa Comisia de Cultură, Culte şi Mass Media precum şi comisia de Învăţământ şi Tineret din cadrul CMN s-au reunit la Constanţa, în ultima şedinţă din acest an. Discuţiile s-au axat în principal pe tema: Similitudini şi diferenţe între religii. Promovarea dialogului intereligios prin educaţie şi cultură. Şedinţa a fost condusă de preşedinta comisiei de cultură Serin Türkoğlu şi a avut ca invitat special pe doamna Rodica Precupeţu-şef serviciu Programe şi Relatii cu Societatea Civila şi Organisme internaţionale din cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice. În deschiderea şedinţei reprezentanţii comunităţilor turce, germane, armene, bulgare, poloneze au prezentat câteva dintre proiectele culturale pe care le-au derulat pe parcursul anului. Astfel, Serin Turkoglu, preşedinta comisiei de cultură din cadrul U.D.T.R. a amintit despre apariţiile editoriale numeroase fi nanţate de uniune. Serin Türkoğlu a mai vorbit despre proiectele culturale desfăşurate în cadrul uniunii, majoritatea având şi o componentă interetnică, tendinţă păstrată şi în acest an în proiectele culturale. De un real succes s-au bucurat în acest an Nevruzul şi Ziua Tineretului din Republica Turcia acţiuni devenite tradiţionale pentru U.D.T.R. care au angrenat şi reprezentanţi ai altor comunitaţi etnice precum: tătari, ruşi lipoveni, greci şi rromi. Carmen Dropol vicepreşedinte UAR-Constanţa a amintit despre cele mai recente apariţii editoriale, Ghidul de conversaţie român armean şi ultimul volum Cartea şoaptelor semnat de Varujan Vosganian. În cea de a doua parte a şedinţei, profesorul universitar dr. Ibram Nuredin a adus în discuţie câteva aspecte ale dialogului religios subliniind faptul că indiferent de religia căreia îi aparţine, fi ecare trebuie să îşi defi nească propria identitate. Universitarul constănţean a mai spus că dialogul este deschiderea pentru o convieţuire paşnică, singura metodă de luptă împotriva fundamentalismului. În fi nalul discuţiilor participanţii au concluzionat că iubirea de Dumnezeu este dreaptă şi bună în cadrul religiei pe care o accepţi, cu care te identifi ci. Sorina Asan

sayfa 6 sayfa 7 naţionale au fost aduse pe scena teatrului: pentru U.D.T.R., domnul Şaip Meneveli, profesor de matematică, primul director al Liceului Pedagogic şi Teologic M.K.Ataturk, doamna Ismail Elmas, remarcabilă interpretă de muzică populară românească şi turcească, domnul Reihan Chiazim, instrumentist de marcă; din partea comunităţii ruşilor - lipoveni domnul Serghei Dimitri, pictor iconar; doctor Ildiko Toldişan, comunitatea maghiară, de la comunitatea bulgară doamna Alexe Aurelia, învăţătoare ce a îndrumat paşii a zeci de mii de elevi; comunitatea tătară a avut-o ca personalitate pe doamna avocat Cadrie Nurmambet, importantă interpretă a cântecului tătăresc şi turcesc iar post mortem i s-a adus omagiul fostului prozator, autor de dicţionare, profesorul de limbă şi literatură turcă domnul Cherim Altay. Tuturor acestor personalităţi, U.D.T.R., prin domnul preşedinte Osman Fedbi, le-a înmânat diplome şi premii de recunoştinţă. Pe lângă prezentările bine documentate, comisia de cultură a U.D.T.R. a realizat mici filmuleţe de prezentare, cu viaţa şi activitatea artistică sau profesională a persoanelor omagiate, filmuleţe puse pe CD-uri şi distribuite celor interesaţi. În 1992, adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat declaraţia cu privire la drepturile minorităţilor naţionale. Acesta a fost primul document prin care fiecărei populaţii minoritare îi sunt garantate drepturile. Ziua minorităţilor naţionale a fost adoptată de ţara noastră în decembrie 1998 şi este sărbătorită în România pe data de 18 decembrie. Uniunea Democrată Turcă din România, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Cultelor a organizat o manifestare dedicată acestei zile. Astfel, vineri, 11 decembrie, la restaurantul Colonadelor din Constanţa, începând cu ora 14 a avut loc şedinţa membrilor comisiei de cultură şi mass-media împreună cu cei ai comisiei de învăţământ şi tineret ce a avut ca temă Similitudini şi diferenţe între religii. Promovarea dialogului interreligios prin educaţie şi cultură. Începând cu ora 16 a avut loc lansarea de carte a noului volum al profesorului Ibram Nuredin, intitulată Pagini alese din istoria culturii şi civilizaţiei comunităţilor de origine turcă din România. Istorici, scriitori, profesori universitari precum domnii: Dumitraşcu Gheorghe, Marian Cojoc, Memet Kemaledin, Lascu Stoica au scos în evidenţă, în discursurile pe care le-au avut, rolul pe care îl au cărţile în cadrul noului context cultural-ştiinţific. În continuare, în timpul sesiunii de autografe, lansarea editorială a fost urmată de vizionarea filmului documentar EU Etnica, partea a II-a, realizat de Asociaţia Cultura+, cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice. Filmul documentar aduce în atenţie aspecte din viaţa şi istoria comunităţilor etnice de germani, italieni, evrei, bulgari, maghiari şi albanezi din Dobrogea. Această zi s-a încheiat cu o masă festivă şi tuturor participanţilor li s-a oferit din partea organizatorilor reviste, pliante şi cărţi editate de uniunea noastră. A doua zi, sâmbătă, 12 decembrie, la Teatrul Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovski din Constanţa, între orele 11-15 a avut loc un spectacol omagial. Personalităţi marcante ale minorităţilor Această zi a fost un bun prilej de a ne promova calităţile umane şi a ne expune valorile şi tradiţiile culturale. În paralel cu momentele omagiale a avut loc un spectacol de gală susţinut de ansamblurile folclorice: Kardelen - filiala Cumpăna U.D.T.R., Filizler filiala Medgidia U.D.T.R., Kaynanalar şi Tuna filiala Tulcea, grupul coral Marea Albastră - comunitatea ruşilor lipoveni din Constanţa, Sureya -filiala Techirghiol U.D.T.R., Delikanlılar filiala Constanţa U.D.T.R., Karasu filiala Medgidia U.D.T.T.M.R., Gökkuşağı şi Genç Umutlar filiala Cobadin U.D.T.R., din partea comunităţii bulgare, un cor din Bulgaria. Pe lângă aceste ansambluri, elevi talentaţi, de origine turcă, au recitat poezii şi au interpretat cu pasiune fragmente din partituri puse la punct pe repertorii şi compozitori. În foaierul Teatrului Naţional, pe tot parcursul acestei zile au fost expuse obiecte de artizanat, ţesături, broderii, tapiserii, tablouri, costume tradiţionale, reviste şi alte astfel de materiale ce ne identifică şi ne caracterizează. Fără îndoială, această expoziţie cu obiecte şi materiale tradiţionale, are ca scop reînvierea tradiţionalului. Pentru realizarea expoziţiei, denumită Camera amintirilor, şi-au dat mâna atât organizatorii, prin comisia de cultură a U.D.T.R., cât şi reprezentanţi ai comunităţilor ruşilor lipoveni şi ucrainieni. Vizitatorii au putut admira mai întâi expoziţia şi apoi mânca pe săturate din tot felul de preparate specifice bucătăriei turceşti. Toţi au

sayfa fost impresionaţi de aspectul produselor aromate şi îmbietoare. Bucătăreasa care a realizat cel mai reuşit preparat culinar tradiţional turcesc a primit diplomă şi premiu de recunoştinţă. Cei peste 150 de artişti amatori care şi-au dat concursul pentru realizarea spectacolului de gală au primit diplome de participare şi brelocuri personalizate. 8 sayfa 9 din localităţile Cernavodă, Hârşova, Medgidia, Cobadin, Fântâna-Mare, Valu Traian, Cumpăna şi Techirghiol, mijloace de transport. Considerăm că intenţia de valorificare a relaţiilor sociale, culturale şi educaţionale a fost atinsă iar rezultatele imediate sunt argumentate serios de complimentele şi admiraţia participanţilor, precum şi de reflectarea acestei manifestări în mass-media centrală şi locală. Omer Minever Construit în jurul multiculturalităţii, prin îmbinarea tradiţiilor turceşti cu cele ale celorlalte etnii acest eveniment a atras numeroşi oaspeţi din zonele învecinate. Aceste evenimente trebuie trăite, nu numai cunoscute. De aceea, pentru o mai mare participare, U.D.T.R. a pus la dispoziţia membrilor comunităţilor etnice

sayfa 10 11 sayfa Meneveli Şaip Responsabilitate, sprijin, disciplină, stricteţe; exemplu şi model de dedicare, un foarte bun prieten. Născut în Făurei, are 60 de ani şi în prezent locuieşte în Medgidia. Este profesor de matematică, gradul I. În anul 1993, Seminarul Teologic şi Musulman s-a reînfi inţat, funcţionând în cadrul liceului Nicolae Bălcescu din Medgidia, unde Meneveli Şaip a fost profesor de matematică. La data de 13.07.1995, prin semnarea Protocolului între statele român şi turc, seminarul a devenit Liceul Teologic şi Pedagogic Kemal Atatürk. Meneveli Şaip a avut onoarea de a fi numit primul director al acestui liceu, în urma concursului a peste 10 dosare depuse la I.S.J. Constanţa. Din octombrie 1998 a trecut la catedra şcolii Lucian Grigorescu din Medgidia, unde este profesor titular de matematică. Profesor de valoare, instruieşte şi educă. Meneveli Şaip primul director al Liceului Teologic şi Pedagogic Kemal Ataturk. Nuredin Ibram Profesor universitar, scriitor, filosof, sociolog, estetician, om de cultură. Născut la 18 mai 1943, în Constanţa, este o persoană activă şi cu deosebite înzestrări practice, fi re energică, dar în acelaşi timp dotat cu multă sensibilitate. Acordă un deosebit interes locului unde a văzut lumina zilei, locul unde a învăţat şi s-a format, locul care i-a marcat existenţa. A format şi a educat în decursul anilor numeroase generaţii de studenţi. Din anul 1974 este doctor în fi losofi e al Universităţii Bucureşti. Scriitorului Nuredin Ibram îi place să comunice cu oamenii, cu contemporanii săi din toată lumea. Să le cunoască preocupările, să se îmbogăţească spiritual din creaţiile de pretutindeni. Este un om cu experienţă, afl at în apogeul carierei. Autor a peste 10 cărţi de specialitate şi cursuri universitare, a peste 20 de studii în lucrări şi în reviste de domeniul sociouman, a susţinut peste 150 de comunicări ştiinţifice este un membru marcant al comunităţii turce cu o contribuţie deosebită la revitalizarea învăţământului liceal şi universitar. Îl găsim în viaţa politică ca preşedinte al U.D.T.R. în perioada 2001-2004. Pentru bogata sa activitate cultural-ştiinţifică, didactică şi socială a primit numeroase premii, distincţii, diplome de onoare şi plachete.

sayfa 12 13 sayfa Născut la 2 iulie 1939, în Măcin, judeţul Tulcea, este al zecelea copil al familiei Hafuz Chiazim Beizat şi Fichiret. Mama, din Silistra, şi tatăl din Ankara se stabilesc în Măcin. A îmbrăţişat meseria de frizer, în timpul liber cântând împreună cu fratele mai mare, Grigore Chiazim. Debutează la vârsta de 13 ani, pe scena Casei de Cultură din Măcin, cântând atât muzică populară românească, cât şi muzică tradiţională turcească. Cântă cu aceeaşi uşurinţă la opt instrumente: mandolină, mandolă, banjo, picolo, banjo tenor, cobză, chitară, havaiană, buzuchea bas. A cântat alături de orchestre renumite şi a participat la numeroase turnee în Ungaria, Cehoslovacia, Germania. Franţa, Turcia, Rusia, Ucraina, Ungaria, Bulgaria. A construit trei instrumente pe acelaşi corp: mandolină, chitară şi havaiană. Nu era nuntă pe vremuri fără să fie invitată formaţia fraţilor Chiazim. Virtuozi ai folclorului românesc şi turcesc care nuşi doresc decât atât: să cântăm în continuare, căci aceasta este meseria noastră. Reihan Chiazim face parte din Uniunea de Creaţie Interpetativă a Muzicienilor din România. Ca instrumentist, duce mai departe ştafeta familiei Chiazim. Binecunoscută în România, artista, interpreta Ismail Elmas a fost şi rămâne vocea dumnezeiască a Dobrogei. Această mare doamnă a cântecului folcloric a dăruit multă, foarte multă iubire tuturor, susţinând sute de concerte pe scene din ţară şi străinătate (Iugoslavia, Austria, Ungaria, Tunisia, Algeria, Libia, Turcia) prin muzica ei a adus lumină şi dragoste în sufl etele oamenilor. Chiar dacă anii şi-au pus amprenta asupra chipului ei, pentru noi va rămâne aceeaşi femeie frumoasă, cochetă şi distinsă pe care o cunoaştem din tinereţe. Personalitate culturală în România, doamna Ismail Elmas a reuşit să împletească în repertoriul dânsei muzica populară românească cu cea turcească. Îi mulţumim pentru întreaga sa activitate artistică, pentru modelul de viaţă pe care îl oferă, dar mai ales pentru promovarea cântecului turcesc pentru care îi vom rămâne totdeauna recunoscători. Născută în Cernavodă, debutează la vârsta de 13 ani pe scena Casei de Cultură din Cernavodă. Doamnei Ismail Elmas i s-a promis prin persoana d-lui Fedbi Osman, preşedinte U.D.T.R., lansarea unui festival anual care să-i poarte numele, în oraşul natal. A cântat cu taraful de muzică populară al clubului Navrom, cu orchestra de muzică populară Brâuleţul. Un om simplu şi bun, îşi dedică viaţa cântecului popular. În anul 1965 primeşte nota 10, câştigând locul I cu geamparaua dobrogeană în concursul televizat Debuturi. Muzica turcească pe care a interpretat-o a învăţat-o de la părinţi şi bunici. A cântat împreună cu nume sonore ale mozicii populare româneşti, cu care a legat o strânsă prietenie: Maria Ciobanu, Sofia Vicoveanca, Maria Butaciu, Angela Moldovan, Ionel Budişteanu, Victor Predescu, Apostool Simion, Aneta Stan,A lexandru Mogobăţ. A avut onoarea să cânte unei delegaţii a parlamentului turc, afl ată în vizită în România, în anul 1970, delegaţie din care făcea parte şi preşedintele Republicii Turcia, d-nul Cevdet Sunay. O viaţă dedicată cântecului Elmas Ismail.

Emitem zilnic, între orele 5-14, pe frecvenţa FM de 104,4 MHz, în Constanţa

sayfa 16 17 sayfa Izmir de Balkan Türkleri Sempozyomu 11 Aralık 2009 tarihinde, İzmir de, Ege Balkanlılar Kültür ve Dayanışma Derneği tarafından: Balkan-Rumeli Türklerinin Kökleri ve Göç Sebepleri konulu bir sempozyum düzenlenmiş olup Türkiye den ve diğer Balkan ülkelerinden bilim adamları ve gazeteciler katılmışlardır. Dernek başkanı, Hüseyin Kocaman beyin girişimleriyle düzenlenen etkinliğe T.C. Kültür ve Türizm Başkanı, sayın Ertuğrul Günay ın da katılmış olmasıyla, Sempozyum özel bir anlam kazanmıştır. Romanya Türk toplumunu temsil etmek üzere, gazeteci sıfatıyla, R.D.T.B. genel sekreteri, İbraim Ervin ve konuşmacı olarak Mustafa Ali Memet davet edilmişlerdir. Sempozyumda, bir taraftan, Orta Asya dan Karadeniz in Kuzey yolu ile, Balkanlara doğru yapılan Göçler, diğer taraftan da, çeşitli dönemlerde, Balkanlardan gerçekleşen göç sebepleri üzerinde durulmuştur. Aslında, genel Türk tarihinin kaderinde önemli bir yer tutan Büyük Göç ün başlangıcını temsil etmesi itibariyla, Mustafa Mehmet in sunduğu: Orta Asya dan Anadolu ya ve Balkanlara Göçler başlıklı bildiri, salonu dolduran dinleyeciler tarafından özel bir ilgiyle izlenmiştir. Bir önceki Sempozyuma kıyasla, bu Panelde ele alınan Göç olayı çok geniş kapsamlı olup, özellikle Karadeniz in Kuzey tarafl a- rından, çeşitli isimler altında, Balkanlara kadar gelen eski Türk kavimlerinin, buralarda, yerli halklarla birlikte, tarihler yaratarak ve onlarla dil ve kültür, gelenek ve görenek alış-verişinde bulunarak tarihine karıştıkları dile getirilmiş, daha sonraları, Anadolu dan gelerek, Balkanları kendilerine yeni vatan edinen Türk- Islam toplumlarının ise, yüzyıllarca devam eden göç maceralarına rağmen, günümüze kadar varlıklarını sürdürmekte oldukları vurgulanmıştır. Sempozyumum sonunda, soru cevap bölümünde, Balkanlarda, Evlad-ı Fatihan ın ahfadı olarak yaşamaya devam eden miliyonlarca Türk İslam toplumunun daha pek çok sorunları olduğu tesbit edilmiş olup, onların da, gelecek yıllarda ele alınmasına karar verilmiştir. Nurcan İbraim Consulul General Haluk Ağca la Consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Haluk Ağca şi soţia sa Derya Ağca s-au întâlnit miercuri,16 decembrie cu liderii Uniunii Democrate Turce din România la sediu, într-o vizită de rămas bun, înainte de a părăsi România cu ocazia încheierii mandatului. Diplomatul turc a purtat discuţii cu preşedintele Osman Fedbi şi cu secretarul general Ervin Ibraim, precum şi cu redactorii revistei Hakses. Consulul general Haluk Ağca s-a arătat dispus în continuare să sprijine la Ankara uniunea pentru obţinerea unei tipografi i dar şi pentru deschiderea unui post de televiziune cu emisie în limba turcă. Preşedintele U.D.T.R., Osman Fedbi a declarat: consulul general Haluk Ağca a fost cel mai bun consul turc din ultimii 15 ani datorită entuziasmului cu care s-a implicat în problemele comunităţii turce. Datorită insistenţei cu care şi-a susţinut cauza a reuşit să infi inţeze la final de mandat Constanţa primul post de radio care emite în limbile turcă şi tătară, Radio T, un mijloc de comunicare de masă important pentru cele două comunităţi din Dobrogea. Consulul general Haluk Ağca i-a înmânat preşedintelui UDTR o plachetă pentru întreaga activitate din ultimii 4 ani, în semn de mulţumire pentru buna colaborare în derularea proiectelor comune, dintre UDTR şi Consulatul General al Republicii Turcia. De asemenea i-a înmânat o plachetă şi d-lui Ervin Ibraim, director Radio T după vizita întreprinsă la sediul postului de radio. Sorina Asan

sayfa 18 19 sayfa EU ETNICA partea a II a Vineri, 11 decembrie, în cadrul manifestãrilor culturale organizate de Uniunea Democratã Turcã din România cu prilejul Zilei Minoritãţilor Naţionale a fost vizionat şi fi lmul documentar EU Etnica, partea a doua. Filmul a fost realizat de Asociaţia Cultura + cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice şi vine în completarea celui realizat anul trecut, în cadrul proiectului cu acelaşi nume, Eu Etnica. Dacă anul trecut realizatorii au pornit pe urmele grecilor, turcilor, tătarilor, ruşilor lipoveni şi armenilor, în acest an a fost rândul comunităţilor: germane, italiene, evreieşti, bulgare, albaneze şi maghiare să vină în completarea tabloului multietnic dobrogean. Filmul surprinde aspecte din istoria, viaţa spirituală şi socială a celor şase comunităţi etnice enumerate anterior şi a fost realizat din necesitatea de a demonstra că minorităţile etnice din Dobrogea nu sunt nişte comunităţi închise aşa cum sunt percepute de cele mai multe ori de majoritate ci, dimpotrivă sunt deschise, iar diferenţele culturale dintre ele sunt percepute în mod pozitiv. Conform declaraţiilor realizatorilor, munca de documentare s-a desfăşurat pe parcursul a trei luni de zile iar fi lmările si producţia propriu-zisă s-a realizat în aproape patru luni. Filmările s-au desfăşurat în judeţele Constanţa şi Tulcea, cea mai mare parte a acestora având loc în oraşul de la Pontul Euxin şi au benefi ciat de experienţa de peste 10 ani de televiziune a operatorului Liviu Erimia. Greci, turci, tătari, ruşi lipoveni, germani, evrei, armeni, albanezi, bulgari, maghiari, italieni, alături de români toţi sunt parte integrantă a Dobrogei multiculturale. Valenţele multiculturalităţii dau ţinutului dintre Dunăre şi Marea Neagră,o notă de unicitate în spaţiul cultural românesc. De sute de ani Dobrogea îşi păstează calitatea de puzzle cultural, de model de convieţuire interetnică şi tinde să devină un exemplu pe plan internaţional -acesta este mesajul care transpare din fi lmul documentar EU Etnica, partea a II a şi care concluzioneazã producţia documentarã. Aşa cum declară realizatoarele fi lmului, Adina Bocai şi Sorina Asan la fi nal: povestea EU Etnica merge mai departe, ea poate continua oricând, cu speranţa, să fi motivat şi alte întrebări şi alte unghiuri de abordare şi alte opinii." Sorina Asan Türk Birliği ne Ziyaret 10 Aralık 2009 tarihinde Türk Harp Akademileri tarafından ziyaret edildik. Romanya Demokrat Türk Birliği merkezinde gerçekleşen ziyaret açık ve samimi bir şekilde sürdü. Misafi rlerden sayın korgeneral Yurdaer Olcan- komutan yardımcısı, alb. Ufuk Küçükşahin idari başkanı, alb. Erden Ülgen doktrin geliştirme başkanı, yzb. Ersen Erhan emir subayı ve yzb. Özlem Diri Protokol Subayı ve ev sahiplerden başkan Fedbi Osman, genel sekreter Ervin İbraim, kültür komisyon başkanı Serin Türkoğlu ve Hakses dergisinin gazetecileri katıldı. Harp Akademileri Komutan Yardımcısı Yurdaer Olcan tarafından ziyaret anısı olarak başkan Fedbi Osman bey ye plaket takdim edilmiştir. Nurcan İbraim Eğitim işbirliği yaşla bilir Bir zerre kadar küçük kalırken koca evrende Sanmaki evren çok büyük gezegenlerde Ne çok dert tasa sığıdırırız küçük parçalara Düşün bir tek gün düşünerek bak dünyaya Evliya çelebi ömrünü yetirememiş tek iş Sahibi iken dünyada. Gezip gör neden gitmek istenmemiş ahı hayatta Çok gezen çok bilmiş çok okudukça öğrenmiş Mevcut olanların tamamı Hayata dairmiş Gerçek olanı geçmişte Geçmişi gelecekle Varlığı olacakla Maddeyi maneviyatla birleştiren insan, şairmiş Kimimiz yazar şiirini Okunur bir çırpıda Dalarca senenin özetini. Düşün bir bak her Şiirde bulursun yaşamın servetini Unutmayın yazılmayanlar Yazılanlardan çoktur Amma onları okuyabilen yoktur. Belki bulmasanda mısralarında kafiyeyi yazacak hevesi Dene, okunacaktır Senden sonra gelenlere Hissettirecektir nefesini. Gördüklerin az olsada Hissettiklerin çok olsun Yaşam bir armağan Heder etme güzelliğini bitmedikçe Geziyor dünyayı neresini tüketmedikçe... Erden Ülgen, HV. Kur. Albay

sayfa 20 21 sayfa Ziua României Despre patrie se pot spune cuvinte scrise cu colţul inimii noastre /.../...pentru cei ce suntem aici în viaţă, întregi şi în lucrare, cuvintele au lama de brici intrând în miracol, cu tandra mirare". (Nichita Stanescu, Cu colţul inimii) Parteneriat educaţional iniţiat de UDTR - Hârşova 1 decembrie a fost adoptată ca zi naţională a Romaniei în 1990, reprezentând sărbătorirea marii adunări de la Alba Iulia unde s-a votat unirea Transilvaniei cu România şi care simbolizează unirea tuturor românilor într-un singur stat naţional. Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului national, anul încununarii victorioase a lungului şir de lupte şi sacrifi cii umane şi materiale pentru făurirea statului naţional unitar. Pentru a aduce un omagiu eroilor căzuţi Uniunea Democrată Turcă din România a participat la festivitatea de comemorare care a avut loc la Cimitirul Central din Constanţa secţiunea eroii căzuţi în primul război mondial. A depus coroane din partea comunităţii turce şi a deputatului Ibram Iusein, secretarul general al U.D.T.R. domnul profesor Ervin Ibraim. Nurgean Ibraim Oda ostaşilor români Juni ostaşi ai ţării mele, însemnaţi cu stea în frunte! Dragii mei vultani de câmpuri, dragu mei şoimani de munte! Am cântat în tinereţe strămoşească vitejie, Vitejie fără seamăn pe-acel timp de grea urgie Ce la vechiul nostru nume au adaos un renume Dus pe Dunărea în Marea şi din Marea dus în lume! Vin acum, la rândul vostru, să v-aduc o închinare, Vin cu inima crescută şi cu sufletul mai tare, Ca eroi de mari legende, vin să vă privesc în faţă, Voi, nepăsători de moarte, dispretuitori de viaţă, Ce-aţi probat cu-avântul vostru lumii pusă în mirare, Că din vultur vultur naşte, din stejar stejar răsare! Vasile Alecsandri O! viteji de vită veche! Auziţi în depărtare Acel vuiet fără nume ce răsună ca o mare?... Sunt bătăile de inimi a întregui neam al nostru Ce adună zi şi noapte dorul lui cu dorul vostru, Sunt vărsările de lacrimi pentru-acel care se stinge, Sunt urările voioase pentru-acel care învinge! O! români, în faţa voastră, colo-n tainica cea zare, Vedeţi voi o rază vie care-ncet, încet răsare, Străbătând prin umbra deasă de lungi secoli adunată? E voiosul fapt de ziuă mult dorită, mult visată, E lumina re-nvierii, e luceafărul sperării, E triumful luptei voastre, soarele neatârnării! La sfârşitul lunii decembrie, o delegaţie de cadre didactice de la Şcoala nr.1 din Hârşova condusă de Memet Redvan, preşedintele UDTR, fi liala Hârşova a încheiat un acord de înfrăţire a instituţiei de învăţamânt, cu Şcoala Esenler Mareşal "Feyzi Çakmak" din Istanbul. La Şcoala nr. 1 din Hârşova învaţă 120 de copii de etnie turcă şi toţi sunt înscrişi la cursurile de limba maternă şi de religie islamică. Acordul de parteneriat vine ca o necesitate de perfecţionare a cunoştinţelor de limba maternă ale elevilor, de obţinere a performanţelor educaţionale prin schimb de experienţă. Acordul de parteneriat dintre şcoli s-a realizat cu sprijinul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa. Delegaţia din România a fost primită la Istanbul de Prefectul districtului Esenler, Nazim Mademoğlu, de viceprimarul Mehmet Gyfk Göksu, de inspectorul şef al Inspectoratului Şcolar Gürbüz Akbulut precum şi de directorul Şcolii Feyzula Sert. Deplasarea la Istanbul a cu prins şi vizitarea unor obiective turistice precum Topapı şi Aya Sofi a. În luna martie, cadrele didactice din Istanbul vor însoţi un grup de elevi care vor veni pentru prima oară în România pentru a se cunoaşte cu copiii de etnie turcă din Hârşova. Prima etapă a proiectului de parteneriat va fi consacrată cunoaşterii reciproce şi cursurilor de limba turcă. Sorina Asan De la domn pân' la opincă, duşi de-o soartă norocoasă, V-aţi legat în logodire cu izbânda glorioasă Ş-aţi făcut ca să pricepem a trecutului mărime, Măsurându-vă de-o seamă cu-a strămoşilor nălţime, Ş-arătând, precum prin nouri mândrul soare se arată, Cine-am fost odinioară, cine iar vom fi odată! Să trăiţi, feciori de oaste! Domnul sfânt să vă ajute A străbate triumfalnic în cetăţi şi în redute, Ca la Rahova cu turnul, ca la Griviţa cu zborul, Ca la Plevna, unde astăzi cei întâi aţi pus piciorul, Înfruntând pe-osman-gaziul, şi prin fapt de bărbăţie Ridicând otară mică peste-o mare-mpărăţie! Dragii mei! din focul luptei oteliţi când vă-ţi întoarce La cămin, unde românca, aşteptând, suspină, toarce, Tot poporul: rudă, frate, soră, mamă şi părinte, Ca la domni, cu pâini şi sare, vor ieşi vouă-nainte. Căci din voi fieştecare poartă-n frunte o cunună Şi de gloria de astăzi, şi de gloria străbună! Pas dar! pas tot înainte! timpul vechi din nou zoreşte! Viitorul României dat-a mugur ce-ncolteşte! O, copii! de voi sunt mândru, simt acea mândrie mare Care creşte cu mărirea unui neam în deşteptare. Mi-am văzut visul cu ochii, de-acum pot să mor ferice! Astăzi lumea ne cunoaşte: Român zice, Viteaz zice.

sayfa 22 23 sayfa T.C. Başkonsolosu sayın Haluk Ağ ca ve eşi Derya hanım ile mülakat geçen sayıdan devam R: Sayın başkonsolosum Köstence hakkında ne düşünüyorsunuz? Burada yaklaşık 4 yıldan itibaren görev yapıyorsunuz, yıllar sonra da türizm amacıyla da dönmek istermisiniz? H.A.: Dönmek isterim ama önce Köstence Romanya nın çok önemli bir şehri, saadece Romanya nın Karadenize olan tek kıyısı değil, ki bu Köstence ye bir çok özellik, önem kazandırıyor, örneğin yaz türizm açısından, Köstence kısa zamanda inanıyorum ki daha da önemli olacak, Köstence nin sosyal, ekonomik hayatı hızla değişecek; diğer bir özelliği liman, biliyorsunuz Karadeniz in en büyük limanı, Avrupa nın da iki ayrı kritere dördüncü veya altıncı liman Köstence her ne kadar şu sıralar limanın düşük kapasite ile çalışıyorsa da, bu da Köstence için büyük bir avantaj, Tuna Nehrinin kuzeyinden Karadeniz e aktığını düşünürsek, Köstence hem ulaşım bakımından hem turizm bakımından çok büyük potensiyele sahip, ama aynı zamanda Köstence nin Türkiye Romanya arasındaki özellikle ulaştırma alanındaki ilişkilerinde çok önemli bir rölü olabilir çünkü biliyorsunuz, Türkiye, dünyada 200 devlet arasında onaltıncı büyük ekonomi ve bir yabancı, çok prestijli bir yabancı fi nans kurumu, büyük bir fi nans kurumu, geçenlerde bir rapor hazırlamış, o raporda 2023 yılında tessadüfen Türkiye de de Cumhuriyetin Kuruluşu 100 cü yıl dönemi oluyor, Türkiye nin dünyanın en büyük, dokuzuncu ekonomisi olacağını açıklıyor. Şimdi bu kadar büyük bir ekonomi bu günde çok büyük bir ekonomi, bir de bakın şimdi, Türk ekonomisi petrol, doğal gaz ekonomisi değil, yani demek ki Türkiye üreten bir ekonomi, yani toprağın altından çıkan şeye sattığımız için biz kazandığımız parayla büyük zegin değiliz bu da şu demektir, Türkiyede de bir tehnoloji no how yetişmiş insan ve ciddi bir sermaye birikimi var böyle bir ekonomi şuphesiz sadece petrol satan bi ekonomiden daha güçlüdür ya da doğal gaz geçinen bir ekonomi. Demek bizim Avrupa ya export-import edebileceğimiz çok malımız var, bu malları üç yollarla taşırsınız: ya karayollar, ya havayolu ya da deniz yoluyla, herkez bilir ki en ekonomik yol, su yoludur, deniz yoludur ama biz bundan şimdi yararlanamıyoruz yeterince, ben diyorum ki, Türkiye mesela İstanbul dan kalkan kargo gemileri, Köstence limanına yük getirse, Köstence den Almanya ya kısa bir mesafe var, veyahuta İstanbul dan kalkan kargo gemileri yükleri Tuna Nehri yüzerinden Avrupa ya gitse, bu Romanya için de önemli bir gelir kaynağı, önemli olur diye düşünüyorum, ve bu olacak, kaçırılmaz, Köstence çok önemli ve ben inanıyorum ki, Romanyada dada tabi Bükreş başkent her zaman büyük ve önemli bir şehir, ama bugün büyük görünen büyük şehirlerin önüne geçeceğini tahmin ediyorum, önümüzdeki on yıl içinde, üstelik da uzun da sürmez. R: Sayın başkonsolosum daha önce ekonomiden bahsettiniz, Türkiye deki işadamları Romanya nın ekonomisine ve özellikle Köstece nin ekonomisine gösterdikleri ilgi nedir acaba? Türkiye, türk iş adamları aslında dünyanın neredeyse dört bir yanına dağılmış durumda ve bu da 1980 lerin başında başladı, bizim açımızdan çünkü o zamana kadar bizim ekonomimiz ital kamesine dayalı bir ekonomi, kalkınma bir ekonomi modelimiz vardı, ondan sonra ihracata dayalı bir ekonomi politikası benimsedik. Böyle olunca bugün Ortadoğuda, Ortasya, Kafkasya, Batı Avrupa, Latin Amerika ya kadar Afrika ülkeleri hatta, türk iş adamların olmadıkları yer yok, ama türk iş adamlarının yoğun olduğu Balkanlar ve Balkalarda da Bulgaristan ve Romanya diyebilirim, Bulgaristanda da olması anlamak kolay çünkü orda birbuçuk miliyon soydaşımız var ve Türkiye den göç eden bazı, bizim vatandaşlarımızla ilgili hala çok canlı, hala oradaki evleri var, dolayısıyla Bulgaristanda da çok aktifl er, Romanya farklı, entresan, Romanya da bizim soydaşlarımız fazla değil ama bizim işadamlarımızın, biliyorsunuz 1989 demokratikleşmeyle beraber, Romanya daki, siz, devrim diyorsunuz hep ilk gelen türk iş adamlarıydı. Bir çok şeyin ilkinci, Romaya da türk iş adamları yaptı ilk mall alış veriş merkezini türk iş adamları yaptı, ondan sonra başka bir çoğunu yine bizim iş adamlarımız yaptılar. Dolayısıyla belki o dönemlerde tam biraz devrim olduğu için kaos vardı diyebiliriz çünkü kanunlar değişmemişti, kurumlar oluşturmamış tam çalışır hale gelmemişti, belirsizlik ortamı vardı Romanya da ve doğal olarak batılı işadamları gelmediler çünkü onlar biliyorsunuz emin olmadan girmezler bir pazara, ülkeye ama bizim işadamlarımız başka ülkelerin iş adamlarından farkı daha fazla riske almaya eyimliler, dolayısıyla onlar buraya geldiler, burada şu anda 13.000 kadar türk yatırımı var ki hatta, bazı yabancı yatırımlar Romanya da Garanti Bankası gibi başka ülke yatırımı olarak görünüyor ama onlar aslında türk yatırımıdır, çünkü mesela Garanti Bankası, Finans Bank ta öyleydi ve Avrupa da bütün operasyonlarına Holanda üzerinden yönetiği için sanki fi rma Holanda fi rmasi gibi görünüyor ve bu bankalrın Romanya da getirdikleri yatırımlar da büyük ve son günlerde Garanti Bankasının Köstence de çok sayıda şube açtığını görmekten memnunum. Demek istediğim türk yatırımları önemlidir, resmi istatistiklerde görülenden daha büyüktür biraz önce belirtiğim sebeple, bir sebep daha var, daha büyük olması, ve yahutta resmi istatistiklerde yansıyan, Türkiye den gelen direk yapıllan ilk yatırımdı, ama o iş adamı, o fi rma aslında aradan geçen on senede sermayesinde kapitalini büyütmüştür, bu büyüyen sermaye oraya yansımıyor nitekim geldiklerinde iş adamlarımızın mütevazi sayıda bilecek yatırıma başlatıkları bazı işler bügün miliyonlarca bazen onmiliyonlarca avroluk işletmeler haline gelmiştir. D.A: Romanya yı ben hakikaten çok sevdim, Romanya özel kalan bir şey, özellikle benim soydaşlarım oldu, tatar ve türk soydaşlarım oldu. Onlara ne tavsiye ediyorum? Kendileriyle yabancılaşmamalarını, insan olarak öncelikle dürüst, duygularda ve sevginin dürüstlüğün yanında o o yüretkenliğin kadınlar olarak nasıl çoçuklarımıza veriyoruz sosyal aktiviteleriyle vermelerini tavsiye ediyorum. Kadınlar rolünü burdada almalı, Romanya da zaten yetkin fakat daha organize daha yetkin olabilmeli, ben bunun gerçekleşmesini çok istiyorum hem türk soydaşlarımdan bunu istiyorum hem tatar soydaşlarımdan hem de türk iş adamların eşleri var bşr grupta, onlardan hemen arz ediyorum çünkü bizim kendinimizi ifade etmemiz burada varız anlamına geliyor ve biz bu halkanın içindeysek bu dünyada yerimizi Romayada da korumalıyız diyorum. Evimizde çocuklarımıza karşı iyi bir anne, eşgen sosyal faaliyetlerden de vazgeçmemek, kendi kariyerimizde olabilecek en üst düzeyi geçmeli. Dil çok önemli. Dilimizle yabancılaşmayalım çünkü anadil anneden öğrenilir, ama, yani soyundan gelendir ama doğudan olduğu için anadil ordan geliyor, buna sahiplenelim, ikincisi yine annelerimizden, atalarımızdan yadıgar kalan kültürümüzü bilim, onları koruyalım, üçüncüsü tarih bilincimiz oluşsun. Biz neyiz, kimiz, neredeyiz soruları her zaman için cevap bulması gerekiyor kendi varlığını bulması için kendimizin ifade etmemiz onlar için de büyük bir zenginlik bunu unutmamız gerekiyor. R: Bizlere zaman ayırdığınız için ve sorularımızı cevaplandırdığınız için çok teşekkürederiz. Nurcan İbraim

sayfa 24 25 sayfa Malzemeler: 1kg kuzu kuşbaşı 2 kuru soğan 2 havuç 1/2kg taze fasulye 2 orta boy patates 2-3 orta boy kabak 2-3 orta boy patlıcan 2 orta boy domates 1 baş sarımsak tuz arzuya göre kekik, pul biber Ingrediente: Sebzeli Kuzu Güveç Kazan Dibi o linguriţă unt sau margarină, 20 gr zahăr, 65 gr făină de orez (2/3 cană), 55 gr (1/3 cană) amidon, 1 litru lapte, 240 gr zahăr, 5 gr vanilie Mod de preparare: Se unge un vas cu unt şi se presară zahăr. Într-un alt vas se amesteca făină, amidonul şi laptele care se lasa la foc mic 10 minute, amestecând continuu cu o lingură de lemn până se îngroaşă. Se adaugă şi cele 240 gr zahăr şi se mai amestecă 1 minut, amestecând continuu. Se dă vasul deoparte şi se adaugă vanilia. Se toarnă compoziţia în vasul uns cu unt şi zahăr. Se ţine la cuptor la foc moderat timp de 20 de minute. Kazan Dibi Pirinç unu 1/2 su bardağı Nişasta 1/2 su bardağı Süt 5 su bardağı Şeker 1 1/3 su bardağı Vanilya 2 1/2 tatlı kaşığı Margarin 1 tatlı kaşığı Pudra şekeri 3 yemek kaşığı Pirinç unu ve nişastayı sütle ez, hep aynı yöne karıştırarak koyulaşıncaya değin, yaklaşık 10 dakika pişir. Şekeri kat 1-2 dakika daha pişir, ocağı kapat. Vanilyayı ekle, karıştır. 30 santimetre çapta tefl on tepsiyi yağla, üzerine pudra şekeri serp, koyu kıvamdaki muhallebiyi tepsiye düzgünce yay, orta sıcaklıktaki ocak üzerinde veya, fırında 15-20 dakika kadar tutarak, pudra şekerinin kahverengileşmesini sağla. Ocaktan alıp içine soğuk su konmuş başka bir kaba oturt. Daha sonra buzdolabına koyup iyice katılaştır. Altı parçaya böl, her parçayı ters çevirip servis yap. Hazırlanması: 1. Soğanları, patatesleri, sarımsakları ve domatesleri soyun, havuçları kazıyın. Kabak ve patlıcanları alacalı soyun. 2. Soğanları ister dörde bölüp, isterseniz de halka halka doğrayın. Havuçları halka halka doğrayın. Patates, kabak ve patlıcanları dörde bölüp doğrayın. Doamtesleri ise küp küp doğrayın. Fasulyeleri temizleyip verev kesin. 3. Soğan ve havuçları çok az zeytinyağında hafi fçe soteleyin. Soteledikten sonra güveç kabınızın tabanına yayın. Eti de hafi fçe yağda çevirin. 4. Soğan ve havuçların üzerine diğer sebzeleri aralarına sarımsak ve domates ekleyip baharatları serperek güveç kabına yayın. Etleri sebzelerin üzerine koyun. (Eğer normal güveçte yapıyorsanız eti en alta veya soğanın üzerine yerleştirip en üstüne yağ gezdirin, elektriklide yağa gerek olmuyor) 5. Güveç kabınızın üzerini kapatıp yerine yerleştirin ve orta ayarda 6-8 saat pişirin. (ya da üzerini folyoyla kaplayıp orta dereceli fırında pişirin.) Mâncare de miel cu legume Porţii: 8 Ingrediente: 1 kilogram de pulpă de miel fără os (sau berbecuţ) 5-6 cartofi 2 dovlecei 2 ardei graşi verzi 2 ardei graşi roşii 2 ardei iuţi (din cei turceşti, mai mult încovoiaţi decât iuţi) 3 căţei de usturoi 2 cepe 4 roşii 3 linguri pastă de roşii 1 linguriţă rasă de fulgi de ardei iuţi sau boia iute 2 frunze de dafi n 2 linguriţe chimion 1 lingură bună de cimbru uscat 1 lămâie 3 linguri de ulei de fl oarea soarelui sare şi piper Preparare: 1. Carnea de miel sau berbecuţ se taie cuburi, cartofii se spală şi se taie în bucăţi mărişoare. Dovleceii se spală şi se taie cuburi. Roşiilor li se scoate partea neagră, cea care le-a legat de tulpină şi se taie în patru dacă sunt mici, în opt dacă sunt mai mari. Ardeii graşi se taie în două, li se scoate cotorul, şi se taie în cuburi mari. Ardeii iuţi se taie rondele grosuţe. Ceapa se curăţă şi se taie peştişori. Usturoiul se zdrobeşte cu latul cuţitului, după care se toacă mare. Lămâia se stoarce de zeamă. 2. Încingeţi cuptorul la 160 de grade (temperatura medie). 3. Se încinge uleiul într-o craţită cu capac, numai bună de băgat la cuptor. Una de tuci ar fi ca la mama lor. Se frige la foc iute carnea de miel până scade zeama pe care a lăsat-o şi până a prinde a se rumeni. 4. Se adaugă ceapa, usturoiul şi ardeii. După ce s-au înmuiat o vreme, se pudrează totul cu fulgii sau boiaua de ardei iute şi chimionul. 5. După ce mirodeniile şi-au lăsat mirosul, se adaugă pasta de tomate, cartofi i, dovleceii, cimbrul, foile de dafi n, o lingură rasă de sare şi o linguriţă rasă de piper măcinat. 6. Turnaţi două căni de apă peste mâncare (aproximativ 500 de mililitri în total) şi sucul de lămâie. Se pune capacul şi se dă la cuptor pentru 50-60 de minute. După ce scoateţi mâncarea de la cuptor, verifi caţi dacă mai este nevoie de sare.

sayfa 26 27 sayfa Bir varmış, bir yokmuş. Evvel zaman içinde, kalbur saman içinde... Pire berber iken, deve tellal iken, ben anamın beşiğini tıngır mıngır sallar iken. Tıngır elek, tıngır felek demişler, bu masalı şöyle anlatmışlar. Bir varmış, bir yokmuş, evvel zamanda bir padişah ile bunun üç kızı varmış. Bir gün bu padişah kızlarını başına toplamış, beni ne kadar seversiniz? Demiş. En büyük kız dünyalar kadar, ortanca kızı kucak kadar, küçük kızı da tuz kadar severim demiş. Padişah küçük kızın cevabına çok sinirlenmiş, insan tuz kadar sevilir mi demiş, ardından küçük kızını cellada teslim etmiş. Cellat, kızı kesmek için dağa götürmüş. Kız cellada yalvarmış, sen de babasın, bana kıyma demiş. Cellat, kızın yalvarmalarına dayanamamış, onun yerine bir hayvan kesmiş, kızın gömleğini kesilen hayvanın kanına bulayıp padişaha getirmiş. Küçük kız yollara düşmüş. Az gitmiş, uz gitmiş, bir köye ulaşmış. Orada köyün zenginlerinden birine kul köle olmuş, büyümüş, çok güzel bir kız olmuş. Güzelliği ilden ile, dilden dile yayılmış, kısmet bu ya bir başka padişahın oğluyla evlenmiş. Aradan bir hayli zaman geçmiş, başından geçenleri kocasına anlatmış, babamları yemeğe çağıralım demiş. Kocası da olur demiş. Gereken hazırlıklar yapılmış, padişah babası ziyafete çağrılmış. Kızın padişah babası söylenen günde avanesiyle birlikte ziyafete gelmiş. Padişah ve beraberindekiler sofraya oturduğunda yemekler sırayla gelmeye başlamış. Ama kız, aşçısına bütün yemeklerin tuzsuz olmasını tembih etmiş. Padişah hangi yemeğe saldırdıysa eli geri gitmiş, yemeklerin hiçbirini yiyememiş. O sırada küçük kızı padişahın sofrasından ayağa fırlamış. Padişahım, duyduğuma göre sen küçük kızını seni tuz kadar seviyormuş dediği için öldürtmüşsün demiş. Padişahın söz söylemesine fırsat vermeden işte o küçük kız benim demiş ve bütün yemekleri tuzsuz yaptırdım ki kıymetimi anlayasın sözlerini eklemiş. Padişah yaptığından utanarak küçük kızının boynuna sarılmış, tuzun ne kadar kıymetli olduğunu anlamış. Ondan sonra yeni bir dönem başlamış. Onlar ermiş muradına, biz çıkalım kerevetine Kar Bembeyaz oldu ortalık Kışın da başka tadı var Hava bir parça karanlık Her yanda buz tutmuş sular Gel biz de şöyle kocaman Bir kardan adam yapalım Eğer düşmekten korkmazsan Buzun üstünde kayalım Kış Bembeyaz oldu ortalık Kışın da başka tadı var Hava bir parça karanlık Her yanda buz tutmuş sular Gel biz de şöyle kocaman Bir kardan adam yapalım Eğer düşmekten korkmazsan Buzun üstünde kayalım VASFİ MAHİR KOCATÜRK TÜRKLERDE ÇİÇEK ZEVKİ Eskiden ne kadar güzel yazma kitaplarımız vardı. Bakınız, bunları neden severim: Bir defa elle yazılmıfl tır. Sonunda, yazanın imzası vardır. Kim olduğunu ve yazdığı tarihi öğrenirim. Cildine bakarım. Yapanın imzası yoktur, lakin meçhul sanatkârını hayırla anarım. Sayfalarını karıfl tırır, temiz ve pürüzsüz altın cetvellerine, notlarına, bahis bafl lıklarına ve bafl lık tertiplerine bakar, hayran olurum; içim açılır. Son sayfasına bakarım. Bofl bir yer kalmıfl, kitabı süsleyen, oraya çiçeklerden bir buket yapmıfl tır. Buna bayılır ve bakmakla doyamam. Bu, ne asil Türk zevkidir! Bir komfl umuzdan bahsedeyim: Fakirdir, ufacık bir bahçesi vardır. Orada kendi eliyle nadide çiçekler yetifl tirir, afl ılar ve bütün bunları parasız bafl arır. Çiçek kıymetini bilen bu komfl um, bir tanesini bile koparıp vermez. Onun çiçekleri, ufak iskemlesine oturularak saksıda görülür. Bu, ne asil Türk zevkidir! Topkapı Sarayı'na giderim, dolafl ırım, bahçesindeki çiçeklerin asırlardan beri aksederek duvarlara da vurduğunu görür, her köfl e bucakta gördüğüm bu çefl itliliğe hayret eder ve bu asaletin karfl ısında bir fl ey söyleyemem, susar; lakin onların diline gönlümün yolunu açarım. Yatak odasında onu, oturma köfl esinde onu, yemek yenen yerde hep onu, tek veya buket hâlinde serpilmifl veya saksılarda görürüm. Canlısını dıfl arıda gördüğümüz yetmiyormufl gibi içeride, daima duvarlarda açtıklarını görmek, ne güzel bir gelenektir! Bu, ne asil Türk zevkidir! Müzelere giderim. Birçok levha görürüm. Bofl yer ya da köfl elerinde yine buketler veya tek tek çiçekler...yapanların imzalarını arar, bulamam. Düfl ünmem ki onların imzaları, bu çiçeklerden duydukları zevk ve bize aksettirmek istedikleri kifl ilikleridir. Levhanın tarihine bakarım: XVII. yüzyılı dolduracak yılların sıralandığını görürüm. Bu yüzyıl, incelmifl Türk zevkinin çiçek yüzyılıdır. Yerli kumafl larında, oyalarında, çevrelerinde, yastıklarında hep onu görürüm. Çünkü bu devir, Türklerin yüzyıllar süren çiçek bayramıdır. Genç kız bunu ifl ler, uğru açılır; ev yapan duvarlarını süsler. O, dünya mekânının yanmayacağına inanır. Ressam onu yaparsa sıkıntı görmez. Müzehhip kitabının sonuna korsa ona bir eser daha yaptırırlar. Bu, ne güzel ve olgun kafaya yakıfl ır, ne yüksek inanıfl tır! fi airler ona terennüm eder, bülbüller onun için öter. Bu ne asil Türk zevkidir! Kütüphanelere giderim, kitapları elden geçiririm. Türk ciltleri kendilerini kapaklarındaki çiçeklerle, buketlerle belli eder. Bazılarının sonunda buketlere rastlarım. Artık sanatkâr bu ifl lediği buketlerde bütün ruh inceliğini gösterir. Dergilere bakarım, aralarında çizgi veya az bir renk ile beraber de olsa yine onlardan bulurum. O zaman düfl ünürüm ki, Türk, çiçeği yalnız saksıda görmeye alıfl mıfl değildir. Onun resimleriyle de odalarını ve kitaplarını süslemifl tir. Dr. Süheyl ÜNVER

ADRESE UTILE Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1, Bucureşti tel-fax: 021.2124849 Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa B-dul Ferdinand nr. 82, tel: 0241.607910, fax: 0241.615367 Muftiatul Cultului Musulman din România B-dul Tomis nr. 41, Constanţa tel: 0241.611390 T.I.A.D - Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea B-dul I.C. Brătianu nr. 7 etaj 1, Constanţa tel-fax: 0241.629841 T.I.A.D. Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Bucureşti str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti tel-fax: 021.2501877, 021.2504593 TUYAB - Uniunea Investitorilor Turci din România B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1, etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti tel: 021.3262548 Romanya Türkiye Ticaret ve Sanay Odası Camera de Comerţ şi Industrie România-Turcia B-dul Libertăţii nr. 1, bl. A1, sc. 4, et 4, ap 83, Sector 4, Bucureşti tel: 021.3369722, fax: 021.3373667 Colegiul Naţional Kemal Ataturk str. Română nr. 2, Medgidia tel: 0241.811522, 0241.820577 Liceul Internţional de Informatică B-dul Tomis nr. 153, Constanţa tel: 0241 665083, 0241.693262 Consiliul Judeţean Constanţa B-dul Tomis nr. 51 tel.: 0241.488404, 0241.708404 fax: 0241.708453 Prefectura Judeţului Constanţa B-dul Tomis nr. 51 fax: 0241.615672 tel: 0241.617788, 0241.615065 Primaria Municipiului Constanţa B-dul Tomis nr. 51 tel: 0241.708100 Primaria Municipiului Mangalia Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.751905 Primaria Municipiului Medgidia Str. Decebal nr. 35 tel: 0241.812300 Primăria Tulcea tel. 0240.511440 Prefectura Tulcea Consiluiul Judeţean Tulcea str. Păcii nr. 20 tel: 0240.512640 Ministerul Adminiatraţiei şi Internelor Ofi ciul judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară Constanţa str. Remus Opreanu 1 tel-fax: 0241.617848 Comandamentul Teritorial de Jandarmi Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 108 tel: 0241.618969, 956 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă Dobrogea al judeţului Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 110 tel: 0241.617381 fax: 0241.616342 B-dul Tomis nr. 67 tel: 0241.611666 Direcţia Poliţiei de frontieră şi Inspectoratul Poliţiei de frontieră al. Zmeurei nr. 21, Constanţa tel: 0241.641038 fax: 0241.642803 Inspectoratul de Poliţie Constanţa B-dul Mamaia 104 tel: 0241.611364 Poliţia Port Constanţa Poarta 2, Incinta Port tel: 0241.613110 fax: 0241.601723 Poliţia Municipiului Constanţa str. Ştefan cel Mare nr. 103 tel: 0241.665050 fax: 0241.662794 Poliţia Municipiului Mangalia Şos. Constanţei nr. 1 tel: 0241.751305 fax: 0241.751307 Poliţia Municipiului Medgidia str. Republicii nr. 15 tel: 0241.810730 fax: 0241.810434 Serviciul Poliţiei Rutiere B-dul Mamaia nr. 104, Constanţa tel: 0241.611364 Ministerul Agriculturii, pădurilor şi Dezvoltării Rurale Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală Constanţa str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19 tel: 0241.618136, 0241.611678 fax: 0241.618962 Centrul de scafandri B-dul 1 Mai nr. 19-21, Constanţa tel: 0241.586600 fax: 0241.586952 Ministerul Culturii şi Cultelor Direcţia Judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 106 tel: 0241.613008 Ministerul Apărării Naţionale Centrul Militar Zonal C-ţa str. Mircea cel Batran nr. 106 tel: 0241.616416 fax: 0241.616427 Ministerul Educaţiei şi Cercetării Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa str. Mihai Eminescu nr. 11 tel: 0241.611913 fax: 0241.618880 Ministerul Finanţelor Publice Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa B-dul Tomis nr. 51 tel: 0241.708010 fax: 0241.708011 Garda Financiară B-dul Ferdinand 68.B fax: 0241.618112 tel.: 0241.708076, 708077, 708078 Administraţia Finanţelor Publice Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 96 tel: 0241.708060 fax: 0241.708058 Administratia Finanţelor Publice Mangalia Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.753795 fax: 0241.755005 Administraţia Finanţelor Publice Medgidia str. Decebal nr. 37 tel: 0241.810334 tel-fax: 0241.814766, 0241.810385 Direcţia Regionala Vamală Constanţa B-dul Tomis nr. 312 A tel: 0241.519244 fax: 0241.692408 Ministerul Justiţiei Curtea de Apel Constanţa str. Krikor Zambaccian nr. 1 tel: 0241.615248 tel-fax: 0241.616003 Tribunalul Judeţean Constanţa Secţia Civilă Comercială str. Traian 31 tel: 0241.606572 tel: 0241.606591, 606597, 606598 fax: 0241.551342, 551343 Sectia Penală B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4 tel-fax: 0241.619628 Judecătoria Mangalia str. Mircea cel Bătrân nr. 4 tel: 0241.755 567 tel-fax: 0241.755568 Judecătoria Medgidia str. Independenţei nr. 14 tel: 0241.810287 tel-fax: 0241.810687 Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Constanţa str. Decebal nr. 13 C tel: 0241.612597 fax: 0241.694337 Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa str. Decebal nr. 13.C fax: 0241.694317 tel: 0241.691254, 693 951 Ministerul Sănătăţii Direcţia Judeţeană de sănătate publică Constanţa str. Mihai Eminescu nr. 2 tel: 0241.694443, 0241.616176 fax: 0241.512060 Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului Registrul Auto Român Constanţa, B-dul I.C. Bratianu nr. 250 tel: 0241.690040 tel-fax: 0241.690055, 0241.690085 Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Constanţa str. Lacului nr. 14 tel: 0241.613207, 0241.619626 fax: 0241.673840 Ofi ciul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa str. Poporului nr. 121 bis tel: 0241.550550 S.C. Electrica S.A. Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Constanţa str. Nicolae Iorga nr. 89.A tel: 0241.805999 fax: 0241.616340 Congaz S.A. str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa tel: 0241.508238 fax: 0241.542969 Regia Autonomă Judeţeană de Apa Constanţa str. Călăraşi nr. 22-24 tel: 0241.664046, 661940, 664444 RADET B-dul Tomis nr. 107, Constanţa Tel/fax: 616937 Deranjamente DERANJAMENTE POSTURI TELEFONICE... 921 INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI... 931 INFORMAŢII DIVERSE... 951 Alte servicii DERANJAMENTE APĂ-CANAL... 924 DERANJAMENTE CONGAZ... 928 DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE ENERGIE ELECTRICĂ... 929 INFORMATII S.N.C.F.R.... 952 POLIŢIA ClRCULAŢIE... 954 JANDARMERIE... 956 TELEGRAME TELEFONATE... 957 POLIŢIA DE FRONTIERĂ... 959 ASISTENŢA SOCIALĂ... 979 PROTECŢIA CIVILĂ... 982 Serviciul unic pentru apeluri de urgenţă... 112