ROMANYA DEMOKRAT TÜRK BİRLİĞİ UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMÂNIA

Transkript

1 UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMÂNIA ROMANYA DEMOKRAT TÜRK BİRLİĞİ IANUARIE / OCAK Anul IX 2007, Nr. 1 (139) VOCEA AUTENTICĂ ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE str. Bogdan Vodă, nr. 75, etaj 2 Tel/fax: 0241/ hakses@udtr.ro

2 CONDUCEREA U.D.T.R. COMITETUL DIRECTOR Preşedinte:... OSMAN FEDBI Prim-vicepreşedinte:... IUSEIN GEMAL Secretar General:... IBRAIM ERVIN Deputat:... IBRAM IUSEIN Vicepreşedinţi: HUSEIN CADIR... Preşedinte Organizaţia Judeţeană IAŞAR ENVER... Preşedinte Filiala ALI NURHAN... Vicepreşedinte Filiala OMER NAZIF... Secretar Filiala BORMAMBET VILDAN... Vicepreşedinte Filiala Medgidia ARIF MUGELIP... Preşedinte Filiala Mangalia MUSTAFA ASAN... Preşedinte Filiala Cobadin GAVAZOGLU RIZA... Secretar Filiala Techirghiol OSMAN ZIA... Preşedinte Filiala Băneasa MOLOGANI ACCAN... Preşedinte Filiala Babadag SEFSI TURAN... Vicepreşedinte Filiala Bucureşti CONSILIUL NAŢIONAL Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale: FERHAT NURTEN... Preşedinte Filiala Bucureşti ISMAIL DURAN... Preşedinte Filiala Brăila CERCHEZ ALI... Preşedinte Filiala Călăraşi TALIP LEMAN... Preşedinte Filiala Măcin OMER MEMNUNE... Preşedinte Filiala Isaccea MEMET REDVAN... Preşedinte Filiala Hârşova ALI ŞEFCHET... Preşedinte Filiala Eforie MUSA CAIDAR... Preşedinte Filiala Cernavodă SALIM GEAVIT... Preşedinte Filiala Tuzla BARI MUSELIM... Preşedinte Filiala Cumpăna AZIZ AZIZ... Preşedinte Filiala Văleni ŞACHIR CETIN... Preşedinte Filiala Făurei MEMIŞ CHEMAL... Preşedinte Filiala Carvăn MEMET SEBATIN... Preşedinte Filiala Fântâna Mare HUSEIN SELATIN... Preşedinte Filiala Medgidia ABDULA GHIULTEN... Preşedinte Filiala Galaţi HASAN NAZMI... Preşedinte Filiala Techirghiol Cuprins Editorial... 3 Integrarea României în Uniunea Europeană... 4 Întâlnirea primului ministru cu reprezentanţii minorităţilor naţionale... 6 Kurban Bayramı / Sărbătoarea Sacrificiului... 6 Să dăruim împreună / Kermes... 7 Săptămâna diversităţii / Azınlıklar Haftası... 8 Şölenin Ardından Anadolu Medeniyetleri Müzesi Etnoritm - Valori Europene, tîrg de iarnă al minorităţilor naţionale Monografia insulei Ada-Kaleh - III Prof. Dr. Irfan Ünver Nasrattinoğlu Gribi önlemenin yolları!...17 Zestrea miresei (III) Decembrie - Ziua Etniei Tătare din România La Fântâna Mare, unde sămânţa cerului i-a aşezat pe oameni - II Concert Interconfesional la Techirghiol Călători şi călătorii printre etnii Eminescu Türk Mutfağı Çocuk Sayfası Cum seduci bărbaţii din Zodiac Preşedinte de onoare: ASAN MURAT PREŞEDINŢII COMISIILOR DE SPECIALITATE Învăţământ... - IBRAIM ERVIN Religie... - ISLAM REMZI Cultură... - GAFAR SERIN Femei... - AMET MELEK Tineret... - AMET BELKIZ Financiar... - DRAGOMIR NICUŞOR Cenzori... - ACCOIUM DURIE Juridic... - CONSTANTIN PĂLĂU COLECTIVUL REDACŢIONAL Redactor-şef adjunct: Panaitescu Nilgün Secretar de redacţie: Asan Murat Redactori: Gafar Serin, Musledin Firdes, Iomer Subihan, Ibraim Nurgean, Omer Minever, Sureia Şachir Adresa de corespondenţă: str. Bogdan Vodă nr. 75, etaj 2 Tel./Fax: hakses@udtr.ro publicaţia on-line: Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R. grafica: Fârtat Cicero I.S.S.N DIRECTOR OSMAN FEDBI Redactor-şef IBRAIM ERVIN Tiparul executat de: s.c. Golden Printing s.r.l. telefon

3 s a y f a 3 DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE! Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian. Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, Viaţă-n libertate ori moarte strigă toţi. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi. İSTİKLÂL MARŞI Kahraman Ordumuza Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak, Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak. O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak; O benimdir, o benim milletimindir ancak! Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl! Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl? Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl Dalgalan sen de şafaklar gibi ey nazlı hilâl! Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!.. Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!.. Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl! Integrarea României în Uniunea Europeană Data de 1 ianuarie 2007 reprezintă fără doar şi poate, unul dintre cele mai importante evenimente din istoria României. Aceasta pentru că readuce România acolo unde îi este locul, în sânul marii familii europene. Nu înseamnă că România nu a fost până acum o ţară europeană. Aşezată în mijlocul Europei Centrale din punct de vedere geografic şi nu la marginea ei cum greşit se consideră, ţara noastră a făcut parte încă din vechime, istoric şi cultural, din civilizaţia europeană. Doar soarta nefericită a făcut ca România să fie despărţită, vremelnic, de vestul Europei. Odată cu intrarea României în U.E., iată-ne şi pe noi, cetăţenii români de naţionalitate turcă integraţi în spaţiul eoropean. Sunt convins că vom aduce în Uniunea Europeană un autentic model de convieţuire şi respect reciproc. Cu toţii ne exprimăm speranţa în aderarea cât mai rapidă şi a Republicii Turcia la Uniunea Europeană. Doar aşa putem considera încheiată unificarea Europei. Ervin Ibraim, ervin@udtr.ro D I N A C Ţ I U N I L E U N I U N I I Andrei MUREŞANU Mehmet Akif ERSOY

4 Ianuarie / Ocak 2007 s a y f a 4 s a y f a 5 Integrarea României în Preşedintele României, Traian Băsescu, şi prim-ministrul Tăriceanu, semnând Tratatul de aderare al României Integrarea României în Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 şi confirmată la Bruxelles pe 18 iunie Raportul de ţară privind progresele României din octombrie 2004 a afirmat de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România şi Bulgaria. Cele două ţări au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abaţia Neumünster din Luxemburg. Istorie România a fost prima ţară din Europa centrală şi de est care a avut relaţii oficiale cu Comunitatea Europeană. În ianuarie 1974, o înţelegere a inclus România în Sistemul Generalizat de Preferinţe al Comunităţii, după care a semnat o serie de acorduri cu CEE pentru facilitarea schimburilor comerciale. În 1980, România a procedat la recunoaşterea de facto a Comunităţii Economice Europene, prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei mixte România - CEE, concomitent, fiind semnat şi Acordul asupra Produselor Industriale. Relaţiile diplomatice ale României cu Uniunea Europeană datează din 1990, urmând ca în 1991 să fie semnat un Acord de Comerţ şi Cooperare. Acordul european a intrat în funcţiune în februarie Prevederile comerciale au fost puse în aplicare începând din 1993 printr-un Acord Interimar. România a trimis solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie 1995, împreună cu Declaraţia de la Snagov, un document semnat de toate cele paisprezece partide politice importante ale României, în care acestea îşi exprimau sprijin deplin pentru integrarea europeană.1 În iulie 1997, Comisia şi-a publicat Opinia asupra Solicitării României de a Deveni Membră a Uniunii Europene. În anul următor, a fost întocmit un Raport privind Progresele României în Procesul de Aderare la Uniunea Europeană. În următorul raport, publicat în octombrie 1999, Comisia a recomandat începerea negocierilor de aderare cu România (cu condiţia îmbunătăţirii situaţiei copiilor instituţionalizaţi şi pregătirea unei strategii economice pe termen mediu). După decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, negocierile de aderare cu România au început la 15 februarie Obiectivul României a fost de a obţine statutul de membru cu drepturi depline în La summit-ul de la Thessaloniki (Salonic) din 2004 s-a declarat că Uniunea Europeană sprijină acest obiectiv. În Raportul de ţară din 2003, întocmit de baroana Emma Nicholson, parlamentară europeană în grupul popularilor creştin-democraţi, se menţionează că Finalizarea negocierilor de aderare la sfârşitul lui 2004 şi integrarea în 2007 sunt imposibile dacă România nu rezolvă două probleme structurale endemice: eradicarea corupţiei şi punerea în aplicare a reformei. Recomandările destinate autorităţilor române privesc: măsurile anticorupţie, independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar, libertatea presei, stoparea abuzurilor politiei. Amendamentul 19 al aceluiaşi raport a dat cele mai multe emoţii la Bucureşti, deoarece în acesta se propunea iniţial suspendarea negocierilor cu România. Parlamentul European cere Comisiei o analiză detaliată şi o monitorizare permanentă a problemelor menţionate în raport şi raportarea acestora către parlament. Prin urmare, recomandă Comisiei şi Consiliului să reorienteze strategia de aderare a României, pentru a îndruma această ţară către un stat de drept. (...) Cere Comisiei să stabilească de urgenţă un plan pentru o monitorizare mai bună şi mai eficientă a implementării acelei părţi a legislaţiei europene deja adoptate de România, în special în ceea ce priveşte justiţia şi afacerile interne, se arată în amendament. După dezbaterea din Parlamentul European, raportului i s-a dat câştig de cauză, însă s-au realizat câteva schimbări care au moderat tonul acestuia. România a reacţionat imediat prin realizarea unui plan de acţiune pentru anii dinaintea aderării. Până la sfârşitul anului şi pe parcursul anului 2004, Uniunea Europeană a dat semnale bune în privinţa României iar la summit-ul de la Bruxelles din 2004, primul al uniunii lărgite, România a primit asigurări că face parte din primul val al extinderii alături de Bulgaria şi celelalte 10 state care au aderat la 1 mai la Uniune şi că Uniunea Europeană are în vedere integrarea acesteia la Uniunea Europeană 1 ianuarie 2007, conform planului. Comisarului european pentru extindere, Günter Verheugen, a exprimat de multe ori în vizitele sale dorinţa Uniunii de a vedea România cât mai repede ca membru cu drepturi depline al acesteia. Ceremonia de semnare a Tratatului de aderare s-a desfăşurat pe 25 aprilie 2005 în Luxemburg. România a încheiat negocierile de aderare în cadrul summitului UE de iarnă de la Bruxelles din 17 decembrie Tratatul de aderare a fost semnat pe 25 aprilie 2005 la Abaţia Neumünster din Luxemburg, urmând ca cele două ţări să adere la 1 ianuarie 2007, cu excepţia cazului în care sunt raportate încălcări grave ale acordurilor stabilite, caz în care aderarea va fi amânată cu un an, până la 1 ianuarie 2008 (clauze de salvgardare). Comisia Comunităţilor Europene a publicat în octombrie 2005 un nou raport de ţară, privind progresele înregistrate de România în perspectiva aderării la UE. Potrivit acestuia, România continuă să îndeplinească atât criteriile politice pentru a deveni Stat Membru cât şi criteriul unei economii de piaţă funcţionale. Raportul afirmă că o punere în practică serioasă a programului propriu de reforme structurale îi va permite să facă faţă presiunilor concurenţiale şi forţelor de piaţă din cadrul UE.. Raportul mai precizează că România a făcut progrese semnificative în alinierea legislaţiei interne la legislaţia Uniunii Europene şi va fi capabila să-şi îndeplinească obligaţiile de Stat Membru al Uniunii începând cu momentul preconizat al aderării, dacă va accelera pregătirile într-o serie de domenii şi se va concentra pe consolidarea capacităţii administrative în ansamblul ei. Opinia publică În general, în România, opinia publică este favorabilă integrării europene. Potrivit Eurobarometrului 64, desfăşurat în toamna anului 2005, încrederea românilor în Uniunea Europeană, deşi încă cea mai mare între statele membre sau în curs de aderare, este tot mai apropiată de cea a altor state membre: 64% faţă de 62% în Portugalia şi Grecia.2 Statutul României în Uniune După semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, România a devenit stat în curs de aderare, obţinând statutul de observator activ la nivelul tuturor instituţiilor comunitare, fiind necesară asigurarea prezenţei reprezentaţilor români la nivelul instituţiilor europene şi al grupurilor de lucru ale acestora.3 Statutul de observator activ permite Românei să îşi exprime punctul de vedere, fără drept de vot, în procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar, putând astfel influenţa aceste decizii şi promovându-şi intereselor naţionale. România participă ca observator activ în următoarele instituţii ale Uniunii Europene: Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi COREPER I şi II, Grupurile de lucru ale Consiliului, Comitetele şi grupurile de lucru ale Comisiei Europene, Comitetului Regiunilor şi Consiliului Economic şi Social. După aderare, România va trece de la statutul de observator activ la cel de membru cu drepturi depline. România va deveni a şaptea cea mai mare ţară din UE, în termeni de populaţie. Ţara va desemna 35 de deputaţi pentru Parlamentul European, dar numărul acestora va scădea, printr-o reorganizare a locurilor din Parlament, stipulată în Tratatul de la Nisa. Limba română va deveni una dintre limbile oficiale ale Uniunii (a şaptea după numărul de vorbitori, în concurenţă strânsă cu neerlandeza), urmând ca fiecare cetăţean al UE să se poată adresa instituţiilor în această limbă. Denumirea de Uniune Europeană va primi statut oficial. Efecte asupra viitorului Uniunii Amplasarea geopolitică a României va influenţa politica UE cu privire la relaţiile cu Europa de Est, Orientul Mijlociu, Turcia şi Asia. Prin Iniţiativa de Cooperare în Sud- Estul Europei (SECI), România are o oportunitate de a-şi demonstra supremaţia în regiune. Integrarea în Uniunea Europeană a influenţat şi relaţiile regionale ale României. În consecinţă, România a impus un regim de vize pentru câteva state est-europene precum Republica Moldova, Serbia şi Muntenegru, Rusia, Ucraina, Belarus şi Turcia. Oficialii consideră că ţara face parte atât din Europa Centrală cât şi din Balcani. Acest lucru reflectă ambiţiile dualiste ale guvernului român, care doreşte îmbunătăţirea integrării euro-atlantice a ţării, concomitent cu crearea unei zone de stabilitate la Marea Neagră. Pagini realizate de Ervin Ibraim

5 Ianuarie / Ocak 2007 s a y f a 6 s a y f a 7 Kurban Bayramı Dini bayramlarımızın ikincisi olan Kurban Bayramını idrak etmenin sevinç ve heyecanını yaşıyoruz. Bizi bu günlere kavuşturan Yüce Rabbimize hamdediyor, sevgili Peygamberimize salat ve selamlarımızı sunuyoruz. Dini hayatımızda önemli bir yeri olan bayramların amacı; sosyal dayanışma, yardımlaşma ve kaynaşmayı sağlamak, birlik ve beraberliğimizi pekiştirmek, ibâdet ve itaat ile Allah ın rızasını kazanmaktır. Romanya Demokrat Türk Birliği bu mübarek günden istifade ederek tüm şubelerine kurban eti dağıttı. Dobromir, Văleni, Lespezi, Cernavodă, Băneasa, Medgidia, Mangalia, Hârşova, Babadag, Cobadin, Tulcea, Techirghiol, Eforie, Valu lui Traian, Cumpăna, Castelu, Galaţi, Carvăn,, Călăraşi, Brăila, Bucureşti, Tuzla, Fântâna Mare, Făurei, Isaccea, Măcin şubeleri bu yardımlardan istifade ettiler. Primul ministru, domnul Călin Popescu - Tăriceanu, s-a întâlnit în ziua de 20 decembrie 2006 cu lideri şi parlamentari ai organizaţiilor membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale pentru a celebra o dublă sărbătoare: pe de o parte apropiata integrare a ţării noastre în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, iar pe de altă parte Ziua minorităţilor naţionale, care se sărbătoreşte în fiecare an la 18 decembrie. Cu ocazia acestei întâlniri cu liderii minorităţilor, devenită tradiţională în ultimii ani, premierul Tăriceanu a subliniat că portofoliul multilingvismului, pe care l-a preluat România, este într-o strânsă relaţie cu domeniul minorităţilor naţionale. Sărbătoarea Sacrificiului Sărbătoarea religioasă Kurban Bayramul este a doua sărbătoare religioasă a musulmanilor. Caracterul religios este cel legat de legenda biblică a lui Hz. Ibrahim(Sf. Avraam) regăsită în cele trei mari religii: islamică, creştină şi iudaică. Uniunea Democrată Turcă din România a organizat cu acest prilej o activitate tradiţională reprezentată de sacrificarea de animale la filialele din Dobromir, Văleni, Lespezi, Cernavodă, Băneasa, Medgidia, Mangalia, Hârşova, Babadag, Cobadin, Tulcea, Techirghiol, Eforie, Valu lui Traian, Cumpăna, Castelu, Galaţi, Carvăn,, Călăraşi, Brăila, Bucureşti, Tuzla, Fântâna Mare, Făurei, Isaccea, Măcin; iar carnea a fost oferită etnicilor turci din aceste localităţi. Pentru buna derulare a acţiunii s-au înfiinţat comitete din membrii filialelor şi delegaţi ai conducerii U.D.T.R. Firdevs Musledin Întâlnirea primului ministru cu reprezentanţii minorităţilor naţionale Ambiţia mea este să continuăm proiectul european al României. Dincolo de reformele pe care le avem de îndeplinit în diverse domenii, mai avem o obligaţie, aceea de a face saltul de la o ţară care vine din perioada comunistă şi care a trecut printr-o lungă tranziţie la o ţară europeană. Putem face acest lucru prin schimbarea comportamentului mai ales la nivel politic, pentru că elitele politice dau direcţia în care merge o ţară, a afirmat primul ministru Tăriceanu. Cu acest prilej, a fost evidenţiată contribuţia reprezentanţilor minorităţilor naţionale la cultivarea bunelor relaţii cu diferite state europene şi pregătirea aderării şi s-a programat o nouă întâlnire în a doua jumătate a lunii ianuarie pentru consultări pe marginea proiectului de strategie post-aderare a României, care urmează să fie aprobată de Guvern. Din partea Uniunii Democrate Turce din România au participat la această acţiune d-nul dr. Iusein Gemal, prim-vicepreşedinte, d-nul prof. Ervin Ibraim, secretar general şi d-nul jurist Iusein Ibram, deputat în Parlamentul României. Să dăruim împreună Pe data de 10 decembrie 2006, la Casa de Cultură a Sindicatelor din a avut loc activitatea Să dăruim împreună organizată de Consulatul General al Republicii Turcia la împreună cu Consulatele Chinei, Rusiei, Franţei, Norvegiei, Italiei şi Libanului. Pe lângă acestea au participat Prefectura, Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea, Uniunea Democrată Turcă din România şi Uniunea Democratică a Tătarilor Turco-Musulmani din România. Fondurile acumulate în urma vânzării produselor şi a donaţiilor au fost predate Prefecturii care se va ocupa cu distribuţia acestora în scopuri umanitare respectiv donarea acestora copiilor cu nevoi speciale. În deschiderea activităţii a luat cuvântul prefectul Constanţei, d-nul Dănuţ Culeţu, care a ţinut să mulţumească tuturor pentru această frumoasă manifestare în urma căreia va face să zâmbească chipurile unor copii care sunt mai puţin norocoşi. Din partea Uniunii Democrate Turce din România au participat d-nul preşedinte Osman Fedbi, d-nul deputat Iusein Ibram şi d-nul secretar general Ibraim Ervin care au felicitat organizatorii pentru această minunată activitate. De organizarea standului turcesc s-a ocupat d-na Derya Ağca, în mod activ implicându-se d-nele Yasemin Uysal, Suna Avcı, Hülya Çıdam, Osman Melek, Serin Gafar şi Sevim Mustafa. Standul a fost decorat cu steagul Turciei şi obiecte de artă populară care au încântat privirile vizitatorilor târgului.s-au vândut celebrele baclavale, minuni, cafea turcească, kebap, târlici şi numeroase obiecte decorative. Trebuie să precizăm că standul turcesc a fost cel mai vizitat şi a făcut o impresie şi o vânzare considerabilă. Pe acestă cale ţinem să le mulţumim tuturor vizitatorilor şi cumpărătorilor pentru faptul că au fost alături de copii, mai ales în preajma sărbătorilor de iarnă, când au nevoie mai mult ca oricând de un sprijin moral şi financiar. Mulţumim de asemenea organizatorilor şi sperăm ca această manifestare nobilă să devină o tradiţie în peisajul dobrogean. KERMES T.C. Köstence Başkonsolosluğu başkanlığı inisiyatifiyle 10 Aralık 2006 tarihinde saatleri arasında Köstence Kültür Evinde bir yeni yıl kermesi düzenlenmiştir. Bu düzenlemeye, T.C. Başkonsolosluğu yanı sıra, Çin ve Rusya Başkonsoloslukları, Fransa, Norveç, İtalya ve Lübnan Fahri Konsoloslukları ile Köstence Valiliği, Dobruca Türk İşadamları Derneği, Romanya Demokrat Türk Birliği ve Romanya Müslüman Tatar Türkleri Demokrat Birliği katıldı. Bu katılım sonrasında gelirin sakat çocukların yararına Köstence Valiliği ne teslim edilmesine oybirliğile karar verilmiştir. Bu vesileyle tüm katılımcılara teşekkürlerimizi iletiyoruz ve ümit ederiz ki böyle hayırlı bir faaliyet gelenek haline gelecektir. Sayfayı hazırlayan Nurgean Ibraim

6 Ianuarie / Ocak 2007 s a y f a 8 s a y f a 9 Săptămâna diversităţii Anul acesta, Ziua minorităţilor, s-a desfăşurat într-un cadru amplu cuprinzând o arie vastă de manifestări. Săptămâna Diversităţii, aşa cum a fost denumită, s-a desfăşurat în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, şcolile din judeţul şi U.D.T.R.. Deshiderea festivă a avut loc la Şcoala Ion Creangă. Deşi considerată o şcoală mică, cadrele didactice din această şcoală au reuşit să realizeze o expoziţie valoroasă de porturi populare reprezentând etniile turcă, tătară, aromână, lipoveană, rromă. etnografie. Elevii, cadrele didactice cât şi invitaţii au fost încântaţi de expoziţia realizată. De asemenea punând la un loc toate aceste broderii româneşti, turceşti sau aromâne am descoperit concret modele comune, dovadă a faptului că am luat tot ce-i mai frumos unii de la alţii. Formaţia de dansuri Fidanlar a U.D.T.R a prezentat onoratului public un purpuriu de dansuri turceşti. Partea a doua a activităţii a constat într-o expoziţie culinară cu degustare a preparatelor tradiţionale specifice minorităţilor participante. Gafar Serin Printre oaspeţii de onoare putem enumera inspectorul general al I.S.J. d-na Narciz Amza, numeroşi reprezentanţi ai I.S.J., consulul general al Turciei d-nul Haluk Ağca împreună cu soţia d-na Derya Ağca, secretarul general al U.D.T.R. d-nul Ervin Ibraim, directorul adjunct al Liceului Kemal Ataturk din Medgidia, d-nul Tahsin Akşit, consilier în cadrul Departamentul pentru Relaţii Interetnice d-nul Curtmola Aidun etc. Mileuri, broboade, cuverturi ţesute manual, podoabe, marame, broderii vechi de peste 100 de ani păstrate prin cuferele bunicilor au scos la iveală o expoziţie demnă de un muzeu de AZINLIKLAR HAFTASI Bu yıl Azınlıklar Haftası, çeşitli faaliyetler kapsayarak, geniş bir ortamda gerçekleşti. Azınlıklar Haftası, Köstence Milli Eğtim Müfettişliği, İnteretnik İlişkiler Departmanı, Köstence deki okullar ve Romanya Demokrat Türk Birliği işbirliği ederek kutlandı. Açılış töreni Köstence İon Creangă okulunda gerçekleşti. Bu okuldaki öğretmenler, bütün azınlıkların halk kıyafetleriyle değerli bir sergi gerçekleştirdiler. Kıymetli konukların arasında Köstence Milli Eğitim Müfettişliği Başmüfettiş Sayın Narciz Amza hanım, Müfettişliğin temsilcileri, Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Sayın Haluk Ağca ve eşi Sayın Derya Ağca hanım, Romanya Demokrat Türk Birliği Genel Sekreteri, Sayın Ervin Ibraim, Mecidiye Kemal Atatürk Koleji nin Müdür Yardımcısı, Sayın Tahsin Akşit, İnteretnik İlişkiler Departmanı Danışmanı, Sayın Kurtmola Aidun bey hazır bulundular. Sergideki eşyalar tam bir etnografi müzeye ait olabileceğini diyebiliriz ve sonuçta birbirimizden güzel şeyler aldıklarımızı keşfediyoruz. Öğrenciler, öğretmenler ve davetliler gerçekleşen sergiden hayran kaldı. Romanya Demokrat Türk Birliğin Folklor Grubu Fidanlar halk oyunlarıyla herkesi büyüledi. Faaliyetin ikinci bölümünde katılan azınlıklara ait yemekler sergisi yer aldı. Tercümeyi yapan: İomer Subihan

7 Ianuarie / Ocak 2007 s a y f a 10 s a y f a 11 Şölenin Ardından İstanbul da Aralık 2006 tarihlerinde düzenlenen 4. Rumeli Şiir Şölenimiz, birçok güzel olayla, hatırayla, dostlukla sona erdi. Herşeyden önce böyle bir organizasyonun, değil gerçekleştirilmesini, sırf hayal edilmesini bile harika bir olay diye nitelendiriyorum. Şairlerin Cuma günü otogarda karşılanmaları ve otele götürülmelerinden sonra ilk olarak akşamüstü kendileriyle tanışma ve görüşme fırsatı bulabildik. Otelin lobisindeki biraraya gelişimizde bütün şairlerin kendilerini tanıtmaları, duygu ve düşüncelerini, heyecanlarını bizlerle paylaşmaları, ruhumun derinliklerindeki Rumeli sevgisini tekrar alevlendirdi. Hepsi de böyle bir şölene çağrılmaktan ve katılmaktan duydukları memnuniyeti dile getirdiler. Ben de kendilerine, sizler hepiniz farklı birer çiçek gibi değerlisiniz. Ülkelerinizden kalkıp geldiniz, din ve millet ayrımını önemsemeden, hepiniz Balkanlı kimliği altında buradasınız. Bu kimlik bizi burada şiir şölenimiz etrafında buluşturdu diyerek hoşgeldiniz dedim. Hazırladığımız 4. Rumeli Şiir Şöleni Şairler ve Şiirler kitabını, Cuma akşamından vermemiz üzerine şaşkınlıklarını gizlemediler ve heyecanla kendi şiirlerinin ve özgeçmişlerinin basılı olduğu sayfaları aradılar. Hele Romanya dan katılan Emel Emin in Bizden okuyacağımız şiirimizi istediğiniz zaman, bizi ölçüp biçtiğinizi, şölene katılmaya lâyık olup olmadığımızı araştırmak için istediğinizi zannetmiştik. Ancak siz gerçekten yayınlamak için istemişsiniz. Ne zaman hazırladınız, kitabı nasıl bu kadar çabuk bastınız, gerçekten hayret ettik diyerek teşekkür etmesi bizi de memnun etti. Makedonya dan katılan Nikola Madzirov un (Macirov) Ben arkadaşlarıma İstanbul a şiir şölenine katılmaya gidiyorum dediğimde; İstanbul a ticaret için gidilir, sen gelirken bize ne getireceksin diye takıldılar. Artık memleketime dönerken götüreceğim, Türkçe ye çevrilmiş şiirimin içinde bulunduğu bir kitabım ve afişim var ifadesi de, şölenimizin daha başlangıcında bizim büyük keyif almamızı sağladı. Macirov isim ve soyisminin yapısını anlatırken Dedelerim Ege Makedonyası ndan Usturumca ya göç etmişlerdi. Bu yüzden, Hz. Muhammed in izinden Medine ye göç edenlere verilen ve sonradan genel bir kavram olan muhacir ismi bizim soyadımız olmuştur. İsmim ise Hristiyanlıkta, yolcuları koruduğuna inandığımız Aziz Nikola dan gelmektedir. Böylece ad ve soyadım iki dinin kutsallarından geliyor demesi üzerine, orada bulunanlar buna hiç şaşırmadılar İşte Balkanlar böyledir diyerek gayet normal karşıladılar. Cumartesi etkinliğimiz açılış konuşmalarından sonra,bugüne kadar gerçekleştirdiğimiz tüm şiir şölenlerinin oluşmasında büyük katkıları olan Lütfü Türkkan ın oturum başkanlığını yaptığı Edebiyatımızda Rumeli konulu açıkoturum ile başladı. Şiir şölenimizi hatıralarına ithaf ettiğimiz Mehmet Akif i, Vehbi Vakkasoğlu hocadan; Yahya Kemal i Beşir Ayvazoğlu ndan dinlemek ayrı bir zevkti. Öğleden sonra şiir şölenimiz Balkanlar ın değişik ülkelerinden gelen şairler ve değerli sanatçılarımız İbrahim Sadri ve Uğur Arslan ın katılımlarıyla başladı. Şairler, ülke isimlerine göre alfabetik olarak sahneye davet edildi. Arnavut, Boşnak ve Makedon şairler şiirlerini kendi dillerinde okudular. Türkçelerini ise salonun diğer ucundaki kürsüden İbrahim Sadri seslendirdi. Fondaki müzik ise şiirlere ayrı bir güzellik kattı. İbrahim Sadri, ayrıca Yahya Kemal in Sessiz Gemi şiirini büyük bir ustalıkla okudu. Programın ortalarında Uğur Arslan da etkinliğimize iştirak etti. Uğur Bey annesinin Kosovalı, babasının da Selanik göçmeni olduğunu duyurdu. Bu da dinleyiciler arasında ayrı bir heyecan yaşattı. Uğur Arslan Çanakkale Destanı ve Er Mektubu adlı şiirleri seslendirdi. Bütün şiirler güzeldi ama Batı Trakya nın unutulmaz lideri Sadık Ahmet in kızı Funda Sadık Ahmet in babasına hitaben yazdığı acı, özlem ve duygu yüklü İsimsiz şiiri salonu ve şairlerimizi ağlattı. Bir kız çocuğunun, hasretini hala çektiği babasına yazdığı bu şiir özellikle babaları ağlattı. Kızı olanlar ne demek istediğimi anlarlar. Zeynel Beksaç ın Bir Tren Kalkıyor Kosova dan adlı Türkçe nin yaşama mücadelesini anlatan şiiri Kosova Türklerinin Türkçe mücadelesinin haykırışı olmuştu olmuştu adeta. Münire Coşkun un savaş yıllarında Bosna da yazdığı ve ancak savaşın o korkunç yüzünün yaşattıklarıyla yazılabilecek Şehit Kanları Dolaşıyor Bosnamın Şah Damarlarında isimli şiiri de gözyaşlarımıza hakim olamadığımız şiirlerdendi. Makedonya dan Fahri Ali, Yahya Kemal in Kaybolan Şehir şiirine karşı haykırarak Üsküp ün hala Kaybolmayan Şehir olduğunu hatırlattı. Romanya Türk Demokrat Birliği nden tarafından Emel Emin Yahya Kemal e adlı şiiriyle etkinliğin anlamına uygun düşen ve büyük şairimize olan hayranlığını aktardığı duygu ve düşüncelerini ifade etti. Yine Romanya dan Neriman İbraim in Ana Cüregi ve Sancak tan Rasim Çelahmetoviç in Oğlumun Ardından şiirleri, bir anne ve bir babanın hissiyatını dillendiren dizelerdi. Arnavutluk tan Almona Bayrami nin Orkide Sessizliği Kış Suskunluğu şiiri İbrahim Sadri nin ifadesiyle sıkı dizelerdi. Bosna dan Hacem Haydareviç in Ekim adlı eseri felsefi yorumlarla kaleme alınmış savaşın acımasız yüzünü vurgulamaktaydı. Nikola Madzirov un Biri Gittiğinde Yaşanan Herşey Geri Veriliyor adlı dizeleri hayatını kaybeden bir dostun ardından yazılan bir hasret-nâme idi. Meral Kayın ın isimsiz şiirleri yine şiir kitabında da kendini ifade ediyordu: İsmi Lâzım Değil. belki de isimsiz diyerek şiirlerinin ismini okuyucuların duygularının koymasını istiyordu şair. Türkiye den Bilge Karaçam Hayat Durumu adlı eserinde, içinde bulunduğumuz ve hava durumu gibi değişen hayatımızı irdeliyordu. Birkaç satırla şairleri ve şiirlerini daha nasıl anlatabilirim ki. Onlar ki yeri geldiğinde bir kelimelerinde bir kitabı anlatabiliyorlar. Şölenimiz bir hattata yazdırdığımız katılım belgeleri ve içinde ciddî bir doküman barındıran çantaların küçük bir hediye olarak şairlere takdimiyle sona erdi. Akşam yemeğinde Florya Atatürk Köşkü ndeydik. Cumhuriyetimizin kurucusunun köşkünün bulunduğu mekanda yemek yemek şairlerin çok ilgisini çekti. Dostluk ve sevgiyle geçen saatler, şairler ve dernek yönetim kurulu üyelerimizin samimiyetini pekiştirici nitelikteydi. Misafirlerimizi otogarda karşılayan ve otele ulaştıran Bayrampaşa Şubemizin Gençlik Komisyonu Başkanı Cemil Şen ve diğer arkadaşların üç gün boyunca büyük gayretleri oldu. Özellikle Cemil ve Nedim, etkinlik boyunca misafirlerle birlikte otelde kalarak, şairlerin her türlü istekleriyle ilgilendiler. Pazar günü hava soğuk olmasına rağmen şairlere, Miniaturk ve Boğaz gezisi yaptırıldı. Akşam olduğunda ise gerçekten varlığıyla gurur duyduğumuz Türk Müziği Koromuz Ahmet Kadri Rizeli yönetiminde, Yahya Kemal ve Mehmet Akif in bestelenmiş eserlerinden örneklerin bulunduğu harika bir konser verdi. Konser sonunda kapanış konuşmasını yapmak ve şairlerimizi, haziruna takdim etmek yine bana nasip oldu. Konseri dinleyenlerin yüzleri şairlerimizi karşılarında görünce gerçekten bir başka ruh haletine büründü. Hüzün, hasret ve mutluluk. Şairlerin şahsında herkes sanki Balkanlar da kalan hatıralarını, sevdiklerini akrabalarını hatırlıyordu, Şölenimiz kısıtlı bir bütçeyle yapıldığından, şairlerimizin ancak otobüs biletlerini karşılayabildik. Buna rağmen Bosna-Hersek Dostları Vakfı ndan Sayın Saffet Erdem de Bosna ve Sancak tan gelen konuklarımızın uçak masraflarını karşıladı ve onlarla ilgilendi. Saffet Bey ve Misafirlerimizi Bosfor Otel de konuk eden dernek yönetim kurulu üyemiz Avzi Üçkardeş e de teşekkür ederiz. Bunun dışında şölenin asıl maddî kısmını Rumeli Türkleri Kültür ve Dayanışma Derneği Genel Merkezi, Rumeli Eğitim Vakfı ve Bayrampaşa Şubesi üstlendiler. Türk Edebiyatı Vakfı da lojistik desteğiyle şöleni düzenlememizde büyük yardımlarını gördük. Emeği olan tüm dernek, vakıf ve dostlara tekrar teşekkürler. En çok teşekkürü, şölenimize gelip aramıza katılan ve hepsi birer çiçek olan şairlerimiz hakediyor. Daha nice çiçek bahçelerinde buluşmak üzere. Hazırlayan Serin Gafar H. Yıldırım AĞANOĞLU

8 Ianuarie / Ocak 2007 s a y f a 12 s a y f a 13 ANADOLU MEDENİYETLERİ Yapıların Tarihi Anadolu Medeniyetleri Müzesi, Atpazarı olarak isimlendirilen semtte, Ankara Kalesi nin dış duvarının güneydoğusundaki yeni işlev verilerek düzenlenmiş iki Osmanlı yapısında yer alır. Bu yapılardan biri Mahmut Paşa Bedesteni, diğeri Kurşunlu Han dır. Bedestenin; Fatih dönemi baş vezirlerinden Mahmut Paşa tarafından tarihleri arasında yaptırıldığı tahmin edilmektedir. Kitabesi yoktur. Kaynaklarda Ankara sof kumaşlarının buradan dağıtıldığı yazılıdır. Yapının planı klasik tiptedir. Ortada 10 kubbe ile örtülü dikdörtgen planlı kapalı mekân, karşılıklı yerleştirilen üstü beşik tonozlarla örtülü 102 dükkândan meydana gelen bir arasta ile çevrilmektedir. Kurşunlu Han, tahrir defterlerine, sicil kayıtlarına dayanan son araştırmalara göre Fatih dönemi baş vezirlerinden Mehmet Paşa nın İstanbul un Üsküdar Semti ndeki imaretine vakıf olarak yaptırılmıştır. Kitabesi yoktur yılındaki onarımda II. Murat a ait sikkeler ele geçirilmiştir. Bu buluntular, hanın 15. asrın ilk yarısında var olduğunu kanıtlar niteliktedir. Han, Osmanlı Devri hanlarının tipik plan karakterinde olup ortada avlu ve revak sırası ile, bunları çeviren iki katlı odalardan oluşur. Zemin katta 28, birinci kata 30 oda yer alır. Odalar ocaklıdır. Odanın batı ve güney yönlerinde yer alan bodrum katta L tipinde bir ahır kısmı mevcuttur. Hanın kuzey cephesinde 11, doğu cephesinde 9 ve giriş eyvanı içerisinde karşılıklı yerleştirilen 4 dükkân yer alır. Hanı yaptıran Mehmet Paşa, 1467 yılında bedesteni yaptıran Mahmut Paşa nın azlinden sonra başvezir olmuş ve 1470 yılına kadar görevde kalmıştır. Üsküdar da cami, imaret ve medresesi olup kendisi orada gömülüdür. Bugün müzeyi oluşturan bu iki yapı, 1881 yılındaki son yangından sonra terkedilmiştir. Müzenin Tarihi Ankara da ilk müze, Kültür Müdürü Mübarek Galip Bey tarafından 1921 yılında kalenin Akkale olarak isimlendirilen kısmında kurulmuştur. Bu müzenin yanı sıra Augustus Mabedi ile Roma Hamamı ndan da eser toplanmıştır. Atatürk ün telkinleriyle merkezde bir Eti Müzesi kurma fikrinden hareket edilerek diğer bölgelerdeki Hitit eserleri de Ankara ya gönderilmeye başlanınca geniş mekânlara sahip bir müze binası gerekli görülmüştür. O zamanki Kültür (Hars) Müdürü Hamiz Zübeyr Koşay tarafından devrin Maarif Vekili Saffet Arıkan a metruk halde bulunan Mahmut Paşa Bedesteni ve Hanın onarılıp müze binası olarak kullanılması önerilmiş, bu fikir kabul edilerek 1938 yılından 1968 e kadar devam eden bir restorasyon çalışması başlatılmıştır. Bedestenin orta bölümünde yer alan kubbeli mekânın büyük bir kısmının onarımının 1940 yılında bitirilmesi ile eserler, Alman arkeolog H. G. Guterbock başkanlığındaki bir heyet tarafından yerleştirilmeye başlanmış, 1943 yılında binaların onarımı devam ederken, orta bölüm ziyarete açılmıştır. Bu bölümün onarım projesi Y. Mimar Macit Kural, ihale sonrası onarımı ise Y.Mimar Zühtü Bey tarafından yapılmıştır yılında müze idaresi Akkale yi depo olarak bırakıp, Kurşunlu Han ın onarımı tamamlanan dört odasından yürütülmüştür. Kubbeli mekân çevresindeki arastanın restorasyon ve teşhir projeleri Anıtlar Yüksek Mimarı İhsan Kıygı tarafından hazırlanmış ve uygulanmıştır. Beş dükkân orjinal halde bırakılıp, dükkân aralarındaki bölmeler kaldırılmış ve böylece, teşhir için geniş bir çevre koridoru elde edilmiştir. Müze yapısı 1968 yılında son şeklini almıştır. Bugün idari bina olarak kullanılan Kurşunlu Han da araştırmacı odaları, kütüphane, konferans salonu, laboratuvar ve iş atölyeleri yer almakta, Mahmut Paşa Bedesteni ise teşhir salonu olarak kullanılmaktadır. Bugün kendine özgü koleksiyonları ile dünyanın sayılı müzeleri arasında yer alan Anadolu Medeniyetleri MÜZESİ Müzesi nde, Anadolu arkeolojik eserleri Paleolitik Çağdan başlayarak günümüze kadar, kronolojik bir sırayla sergilenmektedir. Anadolu Medeniyetleri Müzesi Tarihi yapıları, köklü geçmişi ile bugünlere gelen Anadolu Medeniyetleri Müzesi 19 Nisan 1997 tarihinde İsviçre nin Lozan kentinde 68 Müze arasında birinci seçilerek Yılın Müzesi ünvanını elde etmiştir. Paleolitik (Yontma Taş) Çağ ( ): Müzemizde Antalya Karain Mağarası buluntuları ile temsil edilir. Yontma Taş Çağı insanları mağara ve kayaaltı sığınaklarında barınan avcı ve toplayıcı topluluklardır. Bu insanlara ait taş ve kemik aletler bu devri belirleyen buluntulardır. Neolitik (Cilalı Taş) Çağ ( ): İnsanlık tarihinde besin üretimi yanında ilk yerleşik toplumların kurulmasıyla başlayan bu dönem müzemizde Çatalhöyük ve Hacılar gibi çağın iki önemli merkezinden ele geçen buluntularla temsil edilmektedir. Buluntular arasında ana tanrıça heykelleri, damga mühürler, pişmiş toprak kaplar, kemik tarım araçları yer alır. Kalkolitik (Bakır-Taş) Çağı (M.Ö ): Taş aletler yanında, bakırın işlenerek günlük hayata girdiği bu döneme ait zengin buluntular müzemizde Hacılar, Canhasan, Tilkitepe, Alacahöyük ve Alişar dandır. Eski Tunç (Maden) Çağı (M.Ö ): M.Ö. 3. binin başlarında Anadolu da yaşayan insanlar, bakıra kalay katarak tunç elde etmişler, tuncun yanı sıra devrin bilinen bütün madenlerini dökme ve döğme tekniğiyle olağanüstü bir ustalıkla işlemişlerdir. Alacahöyük kral mezarlarından çıkarılan değerli madenlerden yapılmış, görkemli ölü hediyelerinin yanında Hasanoğlan, Mahmatlar, Eskiyapar, Horoztepe, Karaoğlan, Merzifon, Etiyokuşu, Ahlatlıbel, Karayavşan, Bolu, Beycesultan Semahöyük, Karaz-Tilkitepe buluntuları zengin bir Eski Tunç koleksiyonu olarak sergilenmektedir. Hititler (M.Ö ): M.Ö. 2. binde Anadolu da ilk siyasi birlik Kızılırmak kavsı içinde Hititler tarafından kurulmuştur. Başkentleri Boğazköy (Hattuşaş) ile birlikte İnandık, Eskiyapar, Alacahöyük, Alişar, Ferzant, zengin buluntu veren Hitit merkezleridir. Kabartmalı, boğa biçimli kaplar, pişmiş toprak eserler, devlet arşivine ait tabletler, kral adı baskılı mühürler dikkati çekmektedir. Frigler (M.Ö ): M.Ö. yaklaşık 1200 yıllarında Balkanlar üzerinden gelen Frigler, merkezleri Gordion şehri olmak üzere Orta Anadolu da egemen olmuşlardır. Gordion tümülüslerinden ve örenyerinden çıkarılan eserler Frig sanatının en güzel örnekleridir. Urartular (M.Ö ): Altıntepe, Adilcevaz, Kayalıdere, Patnos, Van, Çavuştepe gibi merkezlerde mimarlıkta ve madencilikte ileri bir düzeye ulaşan Urartular, Doğu Anadolu da Friglerle çağdaş olarak yaşamışlardır. Geç Hititler (M.Ö ): Hitit İmparatorluğu nun yıkılmasından sonra Hititlerin bir kısmı güney ve güney-doğu Anadolu da şehir devletleri kurarak Geç Hitit Beyliği dönemini yaşamışlardır. Malatya-Aslantepe, Kargamış, Sakçagözü önemli Geç-Hitit yerleşmelerini temsil ederler. M. Ö. 1. binin yarısından başlayarak Yunan, Hellenistik, Roma ve Bizans dönemlerine ait altın, gümüş, cam, mermeri bronz eserler ve ilk paradan başlayarak günümüze kadar madeni paraları da içine alan koleksiyonlarımız müzemizin nadir kültür varlıklarını temsil ederler. Sayfaları hazırlayan: Nilgün Panaitescu

9 Ianuarie / Ocak 2007 s a y f a 14 s a y f a 15 ETNORITM - VALORI EUROPENE, tîrg de iarnă al minorităţilor naţionale MONOGRAFIA INSULEI ADA-KALEH - III Vineri 15 decembrie 2006 la Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă, s-a organizat spectacolul Etnoritm valori europene şi un târg de iarnă al minorităţilor naţionale. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România sub înaltul patronaj al primului ministru, domnul Călin Popescu Tăriceanu. Pentru derularea evenimentului Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României a acordat tot sprijinul financiar necesar. Standurile organizate de către etniile participante au cuprins cărţi, reviste, pliante, produse din bucătăria tradiţională specifică. Tapetarea standurilor cu costume, covoare, ştergare din borangic ţesute cu fir de aur creat o atmosferă de vis. Uniunea Democrată Turcă din România a prezentat un stand foarte bogat şi diversificat bucuria fiind deplină în momentul în care vizitatorii se îmbulzeau la baclavalele pe care îţi venea să le mănânci cu ochii. I-am invitat să servească din produsele noastre pe reprezentanţii etniilor prezenţi la eveniment şi pentru moment am creat o masă în familie. Formaţiile de dansuri ale etniilor prezente parcă erau un şirag de nestemate punând în valoare bogăţia şi frumuseţea costumelor, a cântecelor şi a dansurilor cu care i-au încântat pe toţi cei prezenţi. Corul de femei Mehtap coordonat de d-na Accoium Durie a interpretat patru melodii turceşti- rumeli invitând prin tonalitatea melodică auditoriul să fredoneze împreună cântecele minunate. Splendoarea costumelor, coregrafia dansurilor prezentate de ansamblul Delikanlilar coordonat de d-nul Hasan Emghil au pus în evidenţă obiceiurile turcilor din Balcani, primind numeroase aplauze. Expoziţia amenajată cu cusături de mână cu o vechime de peste 100 de ani a fost pregătită de d-na Menseit Seriha şi d-na Accoium Durie. La acţiune a fost prezent şeful delegaţiei Uniunii Europene, d-nul Tonato Kiarini împreună cu d-nul Attila Marko, secretar de stat la Depar tamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României, care au admirat expoziţia şi au savurat baclavalele servite. Evenimentul a fost magnific iar noi suntem mândri că am putut să contribuim la reuşita acestuia. Sperăm că la anul vom fi din nou împreună la sărbătorirea Zilei Minorităţilor. Sureia Şachir Nu este exclus ca şi Bela IV şi Ludovic cel mare să fi procedat la întărirea Insulei, cănd Turcii pătrund prima dată în 1390 în această regiune şi chiar ocupă Orşova. A doua oară la 1520 când Bali Bey Paşa al Belgradului ocupă Orşova, aşează aci un Bey şi pune sangiac Turcesc şi semiluna în cetate. Cea dintăi întărire se atribuie geniului militar Ion de Huniadi, După adevăratele reguli ale artei războiului întăritura este ridicată de Leopold I şi numită Orşova Nouă Interesant de ştiut, după datele publicate de The Jewisch Encyclopedia apărută la New York, că la 1658 exista o mică comunitate Israelită de Rit Spaniol, dovadă următorul peisagiu: Una din relicvele din antichitate păstrate în Sinagoga locală, este o placă de argint cu inscripţia datată 1658 donată de către Mica Comunitate Israelită a Insulei Ada-Kaleh, în Dunăre lîngă Vidin. După sdrobirea cu desăvîrşire a Ungurilor de către Turci, mai ales în primul război din 1526 şi al doilea război din 1687 la Mohacs unde Turcii nimicesc pe Unguri, cei dintăi devin stăpînitori ai Porţilor de fier fără nici o împotrivire. În 1689 marele vizir Köprülü Paşa, din ordinul Înaltei Porţi porneşte spre Orşova. Dar austriecii fiind înştiinţaţi de intenţia Turcilor, generalul Heister a fost însărcinat cu întărirea Orşovei cu împrejmuirea Insulei Ada- Kaleh cu şanţuri şi cu palisade. Urmele palisadelor se văd chiar şi astăzi, petrificat având doi metri lungime în pămînt. Dar aceste întărituri nu au putut rezista Turcilor aliaţi cu hoardele lui Tököly. Mai tîrziu Turcii au părăsit voluntar Orşova şi Ada-Kaleh. În 1690, Generalul de cavelerie, Contele Veterani, propune din nou întărirea Insulei, dar în 1691 când încep lucrările Turcii iar apar. Orşova este ocupată, însă în acelaşi an, recade în mâinile imperialilor. După aceasta lucrările de fortificare începute de Veterani au putut continua. Generalul Veterani, la 1695, moare lîngă Lugoj şi Insula Ada-Kaleh pierde prin el pe primul militar ce-şi dăduse seama de importanţa Insulei în timpurile acelea. Prin pacea de la Carlovitz(1699) Insula Ada-Kaleh rămăne Porţii Otomane, iar în anul 1716 se aduc 4000 lucrători Valahi în Ada-Kaleh, la Orşova Veche şi pe malul sărbesc al Dunărei ca să facă din nou redute. În 1716, din ordinul marelui Vizir Ali, Nicolai Mavrocordat, Domnul Munteniei, trimise sub comanda lui Enache Roseti, cumnatul său şi a Obedenarului 3000 oameni care întărind garinzoana de la Ruşova şi Demir Capu(Ada-Kale) să oprească pe Austriaci de a jefui Ţara în această parte. După moartea Vizirului Ali, la Petru Varadin, Turcii trecură la Cladova, iar Muntenii se întorseră în Ţară. Pe o hartă din 1716 insula figurează sub numele de Insula Carolina. În 1716, cade Timişoara. Prinţul Eugen intenţionează să recucerească. Panciova, Palanca Nouă (Ujpalanca) dacă e posibil şi Orşova. Sub Carol VI, Colonelul Mercy care fususe însărcinat cu recucerirea Orşovei se îndreaptă spre ea. Abia după căderea Belgradului ( la 18 August 1717) şi în urma păcii încheiată la Pasarovitz în iunie 1718 Ada-Kaleh şi Orşova cad în mîna Austriacilor. În acest timp a fost comandant al cetăţei locotenentul colonel imperial regal, Baronul Castner. Notă: Textul este scris în 1934 cu ortografia specific perioadei interbelice. Pagină realizată de Şachir Sureia

10 Ianuarie / Ocak 2007 s a y f a 16 s a y f a 17 PROF. DR. İRFAN ÜNVER NASRATTINOĞLU İLE SÖYLEŞİ Geçtiğimiz Aralık ayında ülkemizi ve Köstence yi ziyaret eden, Türkiye Halk Kültürü Araştırmaları Kurumu Genel Başkanı Prof. Dr. İrfan Ünver Nasrattınoğlu ile bir mîlakat yaptık. Dostça ve samimi bir hava içerisinde yapılan bu söyleşiyi aşağıda sunuyoruz: S.G. : Sayın Nasrattınoğlu, Ülkemize hoş geldiniz. Bu defa gelişinizin nedenini söyler misiniz? İ.Ü.N. : Romanya, benim çok sevdiğim ve hemen her yıl ve bazı yıllar iki kez ziyaret ettiğim ülkedir. Bu nedenle, vaki olan her davete icabet edebilmeye çalışırım. Bu defa, Romanya Kültür Bakanlığı nın çağrısı üzerine, iki ayrı toplantıya katılmak üzere geldim. S.G. : Bu toplantılar hakkında bilgi verir misiniz? İ.Ü.N. : Birincisi, 13 Aralık Romanya Tatarlarının Millî Günü törenleridir. Köstence de yapılan bu görkemli toplantıya iştirak edebilme fırsatını bulduğum için son derece mutluyum. Biliyorsunuz Tatarlar, muhteşem Türk Dünyası ağacının, güçlü bir dalıdır. Dolayısıyla Türk ve Tatar, kan bağının da ötesinde, gerçek anlamda kardeştir; aynı soyun mensuplarıdır. Dolayısıyla, Tatar Kardeşlerimin Millî Gününe katıldım İkinci toplantı ise, Başkent Bükreş te yapılan, Avrupa Konseyi nin Kiev İnsiyatif Grubunun düzenlediği toplantıdır. Romanya Kültür Bakanlığı nın ev sahipliğinde yapılan bu toplantıda Kardeş Azerbaycan Cumhuriyeti ile birlikte; Ukrayna, Moldova, Ermenistan ve Gürcüstan gibi beş ülkenin, Avrupa Birliğine entegrasyonu konusunda konuşmalar yapıldı. Türkiye Cumhuriyeti Büyükelçisi Sayın Ökçün ile; Azerbaycan Büyükelçisi Sayın Dr.Hasanov ve bu amaç için Bükreş e gelmiş olan Azerbaycan Kültür ve Turizm Bakanı Ebulfez Karayev bu önemli toplantıyı onurlandırdılar. Toplantının ikinci bölümünde, T.C.Büyükelçiliğini, Birinci Sekreter Sayın Merve Cana Sonbudak temsil ettiler. S.G. : Anladığım kadarı ile sizin için yararlı bir seyahat olmuş? İ.Ü.N. : Elbette yararlı oldu. Zira, katıldığım bu iki toplantının ötesinde; 2007 yılına yönelik bazı temaslarda bulundum. Bunların en önemlisi ise, 2005 yılında, Romanya Kültür Bakanlığı ile birlikte Kurumumuzun düzenlediği, Romanya da Türk Kültürünün İzleri konulu sempozyumun devamı mahiyetinde; Dünya Mevlâna Yılı münasebetiyle, Köstence de yapacağımız yeni bir düzenlemeyle ilgili temastır. Büyük bir olasılıkla, 2007 Eylül ayında, Sarı Saltık tan Misgin Baba ya Romanya da Türk Duygu ve Düşüncesi ana başlığı altında bir sempozyum yapacağız. S.G. : Neden Sarı Saltık ve Miskin Baba? İ.Ü.N. : Bildiğiniz gibi Sarı Saltık, Balkanlar a ve Avrupa ya, İslâmiyeti ve Türk lüğü getiren bir ulu kişi olup; mekânı Babadağ dadır Misgin Baba ise, bugün sular altında bulunan Adakale de yaşamış, orada ölmüştür. Adakale nin sulara gömülmesinden önce, mezarı Tuna Nehri üzerindeki Şimian Adası na nakledilmiştir ve halâ oradadır. Oysa bu zatın kabrinin; Drobeta Turnu Severin deki İslâm Mezarlığının ortasında bir Anıt Mezara dönüşmesi gerekir Yapacağımız sempozyum, Romanya nın doğusunda ve batısında ebedı uykularında olan bu iki kutsal Türk insanının, unutulmalarını önleyecek; aynı zamanda sunulacak bildirilerle, Türk hümanizmi; Türk hoşgörüsü, dost-düşman herkese anlatılacaktır. S.G. : Sayın Nasrattınoğlu, Köstence de bulunduğunuz günlerde, Türk ve Tatar Birliklerini de ziyaret ettiniz. Buralarda aldığınız izlenim nasıldır? İ.Ü.N. : Serin Hanım, öncelikle hemen şunu belirtmeliyim ki; bu iki derneğimiz çok güzel bir binaya; birlikte yerleşmiş olmakla, son derece olumlu bir iş yapmışlardır. Etle tırnak olan iki kardeş kuruluşun, yan-yana olmaları her bakımdan yararlıdır. Sayın Osman Fedbi ve yeni oluşturulan Yönetim Kuruluna başarılar diliyorum. Bu arada sizi de kutluyorum. Zira Kültür Komisyonu, bana göre en önemli komisyon olup, bunun başında bulunuyorsunuz. Bu nedenle, sizinle ilişkilerimiz devamlı olacaktır; daha doğrusu olmalıdır. Bu arada, 2005 yılında yaptığımız sempozyumun bildirilerinin, bir kitap bütünlüğünde, Birliğiniz tarafından bastırılmakta oluşu da oldukça önemlidir. Zira bu kitap basılıp da, bütün Türkoloji kitaplıklarına girince, sempozyum, daha geniş çapta amaçlarına ulaşmış olacaktır Tatar Birliğine gelince; bu birlik, zaten çok önemli faaliyetlerde bulunmaktadır. Örneğin, her yıl düzenledikleri festival, uluslar arası boyutlara ulaşmıştır. Başlarında da Saladin Acakay gibi, çalışkan bir kardeşimiz ve hepsi de kıymetli Yönetim Kurulu üyeleri bulunmaktadır Ben bu iki derneğimize hudutsuz başarı dilerken; kültürel konularda her zaman yanlarında olacağımızı da buradan ilân ediyorum. S.G. : Bu kez Romanya ya, yeni bir kitapla geldiniz. Bu Romanya Yazıları kitabı hakkında da bilgi verir misiniz? İ.Ü.N. : Romanya Yazıları adını verdiğim kitap, benim 30 yıllık süreç içerisinde, Romanya ya yaptığım seyahatlerden sonra, çeşitli gazete ve dergilerde yayınladığım yazıları içermektedir. Bu kitap, bir anlamda tarihe not düşmektir. Zira, önceki yıllarda, Romanya Kültür Bakanlığı ile birlikte düzenlediğimiz, Ahmet Yesevi, Yunus Emre, Nasreddin Hoca vb.sempozyumları hakkında da ayrıntılı bilgiler yer almaktadır Bir hatırlatma yapmak için şunu da söylemek isterim ki; ben daha önce Dost Romanya ve Barışçı Romanya adlı kitaplarımın yanı sıra, iki tane de Eminescu Gribe karşı, uygulanacak 10 yöntemle tedbir almak mümkün... Örneğin yapılacak bir soğuk duş, bilindiğinin aksine insanı hasta etmiyor... Uzmanlara göre, gribi önleyecek 10 metot şunlar: - Soğuk duş: Soğuk duş, solunum yollarındaki kan dolaşımını düzenliyor ve vücudun virüslere karşı savunmasını artırıyor. - Sauna: Saunanın buharlı ortamında yeterince terlenildiği zaman, soğuk su dolu bir küvetin içine girilmeli. Bu şekilde damarlar hareketleniyor ve metabolizma düzenleniyor. - Ayaklar için sıcak- soğuk su banyosu: Ayakların, yaklaşık 12 derece soğukluktaki su kabının içine sokulması önerisinde bulunan uzmanlar, Kısa süre sonra da 40 derece sıcaklıktaki suya sokun. Bu işleme bir süre devam ettikten sonra, son olarak soğuk suyla tamamlandırın. Ayaklarınıza uyguladığınız hakkında kitap yayımladım. Ayrıca, Türkiye deki pek çok yayımorganında, Romanya hakkında çok sayıda makale ve röportajlar neşrettim. S.G. : Son olarak okuyucularımıza hitaben bir mesajınız olacak mı? İ.Ü.N. : Hakses Okuyucularına, candan selamlar ve sevgiler sunuyorum. Bu güzel dergiye ve Türk Birliğine sahip çıkmalarını, güçlerini ve gönüllerini bölmeden, bu çatı altında örgütlenmelerini tavsiye ediyorum. Zira Türk toplumu ne kadar güçlü bir birlik oluşturursa, haklarını ve hukuklarını o kadar kuvvetle elde edeceklerdir Size de teşekkür ediyorum ki; bana, Hakses vasıtasıyla, Romanya lı soydaşlarıma hitap edebilme olanağı verdiniz Ama en büyük teşekkürümü, izin verirseniz, Romanya Kültür Bakanlığı Müsteşarı, değerli dostum Cenan Bolat a yapmak isterim. Zira bu kez de beni sizlerle O buluşturdu. S.G. : Biz de, bizimle söyleşi yapmak lűtfunda bulunduğunuz için size teşekkür ediyoruz. Serin Gafar Gribi önlemenin yolları! sıcak-soğuk su banyosu, ağız ve gırtlak bölümündeki mukozanın sıcaklığının bir derece yükselmesini sağlar. Bu bir derecelik fark, hastalığa yol açan virüsleri anında yok eder diyor. - Egzersizler: Haftada en az iki kez egzersiz yapmak, vejetatif sinir sistemini düzenliyor ve vücudun serbest radikallere karşı savunmasını artırıyor. - Beslenme: Sağlıklı beslenme kurallarına uyulmasında ve bol vitaminli besinler tüketilmesinde fayda var. Özellikle soğan ve sarımsak grip virüslerinden koruyor. - Diş etinin fırçalanması: Uzmanlar, suyla gargara yapmanın, diş etlerinin, dilin ve damağın fırçalanmasının, mukozanın virüslere karşı savunma mekanizmasını kuvvetlendirdiğine de dikkat çekiyor. - Giysiler: Soğuktan koruyan kalın bir kazak yerine, ince olan birkaç giysinin üst üste giyilmesinin daha sağlıklı. - Sıcaklık: Uzmanlar, odanın çok fazla ısıtılmaması ve sürekli havalandırılması gerektiğini de ifade ediyor. - Uykusuz kalmayın: Kışın vücudun enerjiye ihtiyacı olduğunu için daha uzun süre uyumaya dikkat edilmesi gerekiyor. - Güneş ışınları: Güneşten gelen ultraviyole ışınları sayesinde savunma mekanizması daha iyi çalıştığı için güneşten her mevsim yararlanılması öneriliyor. Nurcan İbraim

11 Ianuarie / Ocak 2007 s a y f a 18 s a y f a 19 Zestrea miresei se aranjează şi se pune în ordine în casa acesteia. Obiectele din zestre erau întinse pe frânghii, pe pereţi şi în alte locuri potrivite. Înainte ca mireasa să plece de acasă, zestrea era văzută de rude şi vecini. Zestrea miresei (III) Înainte de anul 1950, zestrea se compunea din: saltea, perne, aşternuturi, plapumă, batiste, ştergare şi prosoape înflorate; nu cuprindea covoare, mobilă. Piesele din zestre erau adunate în boccele. Obligatoriu, mama fetei punea un ibric mare deoarece la turci curăţenia are mare importanţă. Înainte de cel de-al doilea război mondial, alături de un exemplar din Coran se puneau în zestre şi voaluri lucrate de mână. După instaurarea regimului comunist, Coranul fiind greu de găsit nu a mai fost inclus în zestre. Cei care veneau să vadă zestrea miresei, nu veneau nici ei cu mâinile goale. Ei aduceau în dar obiecte pentru completarea zestrei. O persoană anunţa cu voce tare fiecare cadou adus de oaspeţi. Gelin Kınalama Türküsü Urun gelin kınasını, Ağlatmayan anasını Söyletmeyin babasını, kız goncası Aşı gülleri, aşı güle benzer Mor sümbülleri, mor sümbüle Ak bakırlar susuz kaldı Yüksek evler ıssız kaldı Kız annesi kızsız kaldı Sarsan uyanmaz,uyanmaz Bu kız bizi beğenmez, beğenmez În anii care au urmat, din zestre au început să facă parte şi obiecte de mobilier şi aparatură electronică. Zestrea este pe măsura stării materiale a celor două familii. Din zestre mai fac parte: cămăşile, papucii, mănuşile, plăpumile, saltelele,pernele şi covoarele, adică principalele lucruri necesare într-o casă. Potrivit înţelegerii stabilite anterior, zestrea miresei este dusă la casa mirelui înainte ca ea să părăsească casa părintească. Zestrea este aranjată apoi în camera mirelui. Toate obiectele se aşează cât mai la vedere, pe frânghii pe pereţi, mai ales obiecte lucrate de mireasă. Zestrea este arătată tuturor musafirilor până în ziua nunţii. După nuntă, zestrea este împachetată în boccele, obiectele fiind pregătite pentru păstrare până în momentul utilizării lor. Potrivit dreptului turc al familiei, zestrea este partea care se cuvine fetei din averea tatălui. În cartea Divanü Lüğat-it Türk despre zestre se spun următoarele: ol aning kizin septurdi (el a poruncit ca fiica lui să fie trimisă la casa mirelui împreună cu zestrea ei). La turcii Uluyüz se consideră că fata are dreptul să ia zestre din casa tatălui ei. Fata poate pretinde să i se respecte acest drept. Fetele aveau dreptul la o treime din ceea ce se cuvenea băieţilor. Fetele nu se mulţumeau însă cu această parte şi mai cereau zestre şi de la unchii după mamă dreptul nepoatei (yeğen hakkı). În lucrarea intitulată Epopeea lui Manas, o fată întreabă dacă va sosi sau nu darul de logdnă. 13 Decembrie - Ziua Etniei Tătare din România Miecuri 13 Decembrie 2006, la Casa de Cultură a Sindicatelor din, UDTTMR a sărbătorit Ziua Etniei Tătare din România, această zi fiind consacrată în baza Legii Nr. 453/2006, Lege adoptată de Senat în şedinţa din 13 septembrie 2006 şi de Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 Noiembrie, cu respectarea prevederilor articolului 76 alineatul (2) din Constituţia României, republicată. La eveniment au participat oficialităţi locale, reprezentanţi ai etniilor din Dobrogea, ambasadori, consuli ai statelor acreditate în România. S-au citit mesaje de felicitare din partea Preşedintelui Senatului, d-nul Nicolae Văcăroiu, din partea d- nul Mustafa Cemil Kırımoğlu preşedintele Parlamentului Tătar Crimeean etc. În cadrul momentului festiv au evoluat formaţii de dansuri tătăreşti şi turceşti. Uniunea Democrată Turcă din România a participat cu ansamblul de dansuri turceşti Delikanlılar, coordonat de d-nul Hasan Emghil. O prestaţie elegantă a fost cea a corului de femei Mehtap coordonat de doamna Durie Accoium. Conducerea U.D.T.R felicită etnia tătară şi urează acestora sănătate, prosperitate şi La Mulţi Ani. Sureia Şachir Evleri var su başında Benleri var sol kaşında Sarabilsem genç yaşımda, kız goncası Aşı gülleri, aşı güle benzer Mor sümbülleri, mor sümbüle Sayfayı hazırlayan: Nurcan İbraim Bibliografie: Mehmet Naci Ünal - Din folclorul turcilor dobrogeni

12 Ianuarie / Ocak 2007 s a y f a 20 s a y f a 21 La Fântâna Mare, unde sămânţa cerului i-a aşezat pe oameni - II Umbra aceea care învăluie totul. Ar fi o mare greşeală ca satul acesta să fie considerat doar tradiţional turcesc, ori conservator, îmi spune primarul comunei. Este un clişeu pe care realitatea îl infirmă. Este doar un tip foarte specific de civilizaţie rurală. El nu a fost niciodată rupt de lumea în care a fiinţat. Cu atât mai mult acum, când ceea ce a rămas tradiţional se întâlneşte cu noua realitate, iar înnoirile sunt indiscutabile. Şi acum treizeci de ani păreau atemporali doar celor care nu-i cunoşteau. Aceştia se lăsau înşelaţi de feregeaua de pe frunţile femeilor, fără să ştie că semnul acesta este emblema unui anumit tip de cultură, simbolul exterior al unei înţelegeri a lucrurilor, ceea ce se lasă a fi văzut din omul interior. Dacă ar fi încercat, ar fi aflat că viaţa la Fântâna Mare are reguli puţine dar ferme, respectate de oameni. Alltfel nu se poate. În puţine aşezări rurale este atât de funcţională cenzura satului şi sfaturile bătrânilor. Acest spaţiu social în care legăturile de rudenie şi sfinţenia tradiţiilor au creeat o anume ambianţă care, fără să-l fi deconectat de la înnoiri, I-a conferit o rară vocaţie de păstrător al zestrei din vechime. Amănunt care merită tot respectul. Se uită cu voie sau fără voie, efortul sătenilor de a nu pierde pasul cu vremurile în care trăiau, ilustrat cel mai bine de zecile de copii ai aşezării care nu s-au oprit doar la şcoala generală. Aici nu a fost niciodată un teritoriu al tăcerii, al încremenirii, ţinut în afara timpului. Conectările sale au rămas întotdeauna în specificul reprezentat de umbra aceea care învăluie totul, lăsată de cei care au trăit aici, oamenii de demult care au bătut, primii ţăruşi ai aşezării, cum fericit se confesa un localnic. Iată-i şi acum. La şcoală, treizeci de copii învaţă în două simultane. E cald şi imaginea micilor şcolari e realmente tonică. Au o sfioşenie motivată de faptul că nu prea sunt obişnuiţi cu vizitele. Apoi, reţinerea dispare, lăsând loc comunicării şi bucuriei de a fi fotografiaţi. La grădiniţă se întrec în a spune poeziile învăţate. Îi rog să ne recite în limba turcă. Tăcere. Insistăm. Târziu se încumetă un băiat. O rog pe educatoare să-mi traducă. Surpriza este extraordinară. Versurile vorbesc despre o fântână fermecată care, astâmpărând setea, a oprit bejenia oamenilor. Este singura poezie pe care o ştiu în limba străbunilor lor. Da, aşezarea îşi merită numele! Dar satul îşi are grijile sale. Încearcă să-şi creioneze viitorul şi o face fără să uite paginile trecutului. Din 887 de ha, cât măsoară mereaua, 853 au intrat deja în posesia ţăranilor, doar 25 de familii tinere rămânând în afara procesului acestuia, şi cum pământurile nu-s dintre cele mai fertile iar media precipitaţiilor nu depăşeşte 445 mm(în intervalul cald doar 264), grijile oamenilor au sigur temei. Unele amplificate de recolta foarte slabă a anului agricol încheiat. Într-o curte, mai mulţi săteni se străduiesc să dea viaţă unui tractor. Aflu, astfel, că în sat sunt aproape de 30 de tractoare, că deşi e încă iarnă pregătirile pentru viitoarele campanii agricole au început. Semn sigur că dorinţa de a recăpăta pământul nu a diminuat obligaţia de a-l folosi raţional. Sărăcia însă, rămâne marele lor oponent. Au primit ajutoare, ele însă nu pot acoperi cerinţele care-si strigă urgenţa. Nu-i timp de văicăreală. Nu avem acest drept. Îmi spune domnul Cherim Risat. Stă în puterile noastre să cuminţim acest adversar. Sătenii de la Fântâna Mare nu-s singuri. Lîngă ei se găsesc comuna şi ţara. Aflăm, astfel, încă una dintre cheile aparentului miracol, se demonetizează teoria despre care auzisem uneori vorbindu-se. Oamenii aceştia greu vor fi îngenunchiaţi de secetă şi de greutăţile care vin fără voia lor. Este aici un microclimat motivat într-un anume model cultural, care I-a ajutat să dobândească în timp o imunitate la tot ce le poate strica viaţa. Au o măsură a cerinţelor ce ţine de tradiţie, aceasta i-a făcut proprietarii unui gen de austeritate şi decenţă care pe noi ne obligă la respect. Realitate din încărcătura căreia mulţi dintre risipitorii acestor ani ar merita să înveţe. Drumul spre casă nu a mai avut datele iniţiale. Reîntâlnisem o parte din oamenii de demult, cunoscusem alţii şi îmi adăugasem între achiziţii gînduri şi fapte de o frumuseţe aparte despre care sigur voi scrie în viitoarele mele cărţi. Le vom populariza şi noi, ne spunea primarul, pentru că avem la dispoziţie o pagină pe internet, alte mijloace de comunicare modernă. Avem şi realozări pe care merită să le spunem celor interesaţi. Şi-mi arată în stradă un grup masiv de şalopete albastre care împânzeau satul montând instalaţiile pentru telefonia digitală şi extinderea internetului. Niciodată albastrul nu mi s-a părut atât de întremător. Atunci am înţeles de ce se afirmă că această culoare lasă privirea să se rătăcească în nemărginire. Începusem deja să văd imaginile plecate pe interenet, din această comună, până hăt departe, spre lume. Şi mi-era cald, iar albul din juur îşi recăpătase o parte din nemurire şi limpezime. Costache Tudor, ianuarie 2004 Concert Interconfesional la Techirghiol În luna decembrie 2006, la Techirghiol s-a desfăşurat Concertul Intercofesional la Casa de Cultură Constantin Tănase din localitate. Concertul a fost organizat de către Casa de Cultură Constantin Tănase avându-l ca director pe Florin Zisu şi Radio Vocea Speranţei redactor Roland Paraschiv. Partenerii proiectului au fost: Cultul Ortodox reprezentat de Arhiepiscopia Tomisului, Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea, Cultul Adventist, Cultul Musulman din România reprezentat de Corul Mehtap al Uniunii Democrate Turce din România. Ideea de la care a plecat această activitate a fost că în luna decembrie cele trei culte au avut sărbatori în acelaşi timp, iar în oraşul Techirghiol trăiesc enoriaşi ai celor trei culte. S-a dorit sublinierea, dacă mai era nevoie, a toleranţei interconfesionale a populaţiei Dobrogei. Programul concertului a fost format din muzică religioasă specifică celot trei culte: ortodox, adventist şi musulman, iar Radio Vocea Speranţei a avut o transmisie a spectacolului, astfel încât numărul auditorului a crescut considerabil. Ianuarie este prima lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile. Ianuarie începe (astrologic) cu soarele în semnul Capricornului şi sfârşeşte în semnul Vărsătorului. Din punct de vedere astronomic, luna ianuarie începe cu soarele în constelaţia Săgetătorului şi se sfârşeşte cu soarele în constelaţia Capricornului. Numele lunii ianuarie (latină: Ianuaris) vine de la zeul Ianus din mitologia romană, zeu cu două feţe: una orientată spre anul care se încheie şi alta spre anul care vine. Ianus, zeul cu două feţe de la care vine numele primei luni a anului Luna Ianuarie a fost introdusă în calendarul roman în jurul anului 700 î.hr. Până atunci anul avea doar zece luni (304 zile). Grecii numeau luna ianuarie Camelion. În România, luna ianuarie, popular, se numeşte Gerar. Sărbătorile din luna ianuarie cuprind obiceiuri şi practici specifice începutului de an prin care oamenii speră să obţină, prin diferite practici magice, prosperitate, sănătate, linişte şi pace. Ianuarie începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca şi Octombrie într-un an obişnuit şi ca Aprilie şi Iulie într-un an bisect. I. L. Caragiale spunea despre luna ianuarie Frigul pentru cei fără paltoane e cu 15 grade mai mare decât pentru cei împaltonaţi. Ianuarie Nilgun Panaitescu de Duiliu Zamfirescu Frigul, scriitor pe geamuri Cu zăpezile se joacă Şi le schimbă-n promoroacă Atârnând ciucuri pe ramuri. Din fereastra-mi îngheţată Stau uitându-mă la cer: Norii, plumbuiţi de ger, S-au strâns pată lângă pată. Trist şi singur ca un greier Vălul timpului rupându-l, Eu aştept să-mi toarcă gândul Într-un colţ mai cald de creier. Iar afară numai fumul Subţiratec îşi ia zborul; Eu îmi leg de dânsul dorul Şi-n văzduhuri îi dau drumul.

13 Ianuarie / Ocak 2007 s a y f a 22 s a y f a 23 De ce parteneriat? CĂLĂTORI ŞI CĂLĂTORII MOTTO: Consideră elevul o făclie pe care o aprinzi astfel încât mai târziu, să lumineze cu o lumină proprie Concept modern, mult utilizat în epoca noastră, contemporană, riguros fundamentat pe proiecte de învăţare şi programe, evaluat la fiecare etapă şi finalizat cu portofolii, parteneriatul presupune muncă în echipă, iniţiativă creatoare şi asigură totodată caracterul intedisciplinar. Parteneriatul duce la înlăturarea unor bariere de comunicare, clarifică problemele de practică didactică şi se înscrie în direcţia de dezvoltare a învăţământului în cadrul reformei. Parteneriatul facilitează promovarea şi dezvoltarea programelor de schimburi şi vizite ale grupului de elevi şi de cadre didactice implicate, elaborarea unor lucrări comune, definirea unor schimburi de idei, informaţii etc. De ce multicultural? Când spunem multicultural spunem în mod necesar interacţiuni, schimb, reciprocitate, interdependenţă, solidaritate. Spunem recunoaşterea valorilor, a modurilor de viaţă, a reprezentărilor simbolice la care se raportează fiinţele umane, individual sau grupurile în relaţiile cu semenii şi în înţelegerea lumii, recunoaşterea interacţiunilor care intervin la un moment dat între multiplele aspecte ale aceleaşi culturi şi între culturi diferite în timp şi spaţiu. (M. Rey, 1984) De ce interjudeţean? Delegaţia Comisiei Europene în România a ales 20 de câştigătoare ale Concursului de acţiuni comunitare Satul românesc, sat european printre care se numără şi Cumpăna. (Plutarh) În şcoala noastră, Şcoala cu clasele I-VIII Cumpăna, începând cu data de 1 septembrie 2006, se derulează proiectul educaţional multicultural interjudeţean CĂLĂTORI ŞI CĂLĂTORII PRINTRE ETNII CUMPĂNA-CONSTANŢA-SIBIU Am vrut să demonstrăm că ceea ce face ca un sat să fie European nu sunt canalizarea sau termopanul, ci oamenii lui. Aveţi o zicală care spune: Omul sfinţeşte locul! Aşa este! Oamenii care europenizează România sunt cei care aplică în mod firesc în rezolvarea problemelor valori europene precum solidaritatea, cooperarea, spiritul civic, respectul pentru tradiţie, protecţia mediului înconjurător a declarat Jonathan Scheele, Şeful delegaţiei Comisiei Europene. În anul 2007 Sibiul va deveni capitala culturală a Europei. Ni s-a părut oportun schimbul multicultural de idei, sugestii, metode, strategii, experienţe de viaţă vizând cunoaşterea etniilor din ţara noastră, respectiv a etniilor din Cumpăna şi Sibiu. Şi cum nimic în viaţă nu este întâmplător, idea acestui proiect a venit din partea doamnei director Lia Florentina Chişu de la Şcoala nr. 8 din Sibiu. Această doamnă mi-a fascinat tinereţea, mia fost model în anii de maturitate şi a dorit din tot sufletul să colaboreze cu mine şi pe plan profesional. A avut repartiţie în primul an de învăţământ, ca şi mine, la o şcoală din N-V judeţului. Acolo a fost încântată de hărnicia, bunătatea şi omenia sufletului dobrogean. Am petrecut împreună primele luni de ucenicie care au avut încărcătura şi strălucirea unor ani-lumină de ucenicie. Apoi, viaţa ne-a despărţit, ducându-ne pe fiecare aproape de căminele nostre. Scrisorile au luat locul orelor nesfârşite de poveşti de la Gârliciu. Ne descriam cu lux de amănunte marile evenimente din viaţă: căsătoria, aducerea pe lume a copiilor, examenele pe care le dădeam pe plan profesional. Uneori ne trimiteam daruri. I-au plăcut tare mult târlicii turceşti pe care i-am trimis şi a PRINTRE ETNII înţeles din povestirile mele bogăţia sufletească a turcilor şi tătarilor din această zonă. Doamna Lia Chişu a dorit să cunoască personal reprezentanţi ai acestei etnii şi a poposit pe meleaguri cumpănene nu singură, ci însoţită de un grup de colege. Această vizită a avut loc pe 13 octombrie Musafirii ne-au vizitat şcoala şi au remarcat sprijinul susţinut şi consistent din partea doamnei primar ec. Mariana Gâju, fără de care şcoala nu ar fi avut acest aspect modern (termopane, parchet laminat, centrală, panouri pe holuri). A urmat o masă rotundă unde s-a semnat o Convenţie între cele două şcoli: Şcoala generală nr. 8 Sibiu şi Şcoala cu clasele I-VIII Cumpăna, convenţie care prin semnăturile celor două doamne directoare d-na Lia Florentina Chişu şi d-na Aurelia Filip confirmă acordul în vederea demarării acestui parteneriat între cele două unităţi şcolare. Fiecare şcoală parteneră a adus o variantă de proiect. Discuţiile ulterioare au fixat varianta finală care reprezintă colaborarea reală dintre cele două grupuri de parteneri. Atmosfera de lucru a fost deosebit de caldă; musafirii au savurat bucate specifice turcilor şi tătarilor de la noi din comună: baclavale, saraili, şuberec, cafea şi au urmărit un mic program artistic: dansuri populare româneşti, turceşti, după care a urmat o prezentare de costum turcesc purtat de elevul meu Apti Ozgean la botezul său. În final, am oferit în dar fiecărui musafir câte un Cd despre comuna noastră, pliant cu şcoala, un pliant cu activitatea desfăşurată, şi, simbolic, câte o pereche de târlici turceşti. Vremea a trecut ca gândul şi data următoarei activităţi a sosit. Câtă frământare sufletească şi cât consum nervos până la găsirea sponsorilor! Dar totul s-a rezolvat pe ultima 100 de metri şi în zorii zilei de 7 decembrie 2006 ne-am îmbarcat în trenul spre Sibiu. Acest lucru a fost posibil datorită sponsorului World Vision, care are oameni deschişi la nou şi eficienţi în muncă aşa cum s-a dovedit d-na Marilena Grigore care ne-a decontat drumul -Sibiu. Din partea Primăriei, respectiv din partea dnei primar ec. Gâju Mariana, am primit sponsorizare pentru cazare pe perioada 7-9 decembrie. Nu mică ne-a fost surpriza când am constat că d-na primar a pregătit mape pentru gazdele noastre cu daruri deosebite: reviste Comuna mea-cumpăna, Cd cu activităţile deosebite desfăşurate în comună şi o mini-hartă a judeţului. Atât World Vision, cât şi Primăria ne-au însoţit în această deplasare prin reprezentanţii lor: d-na Benghiu Simona şi d-na Mateescu Mariana. Astfel, activitatea s-a bucurat de girul forurilor de conducere şi a sporit gradul de seriozitate al activităţii. Activitatea de lucru a început la ora 10, într-o atmosferă caldă, primitoare dar oficială în acelaşi timp. Am fost primiţi cu pâine şi sare, ni s-a cântat imnul şcolii. A urmat vizitarea şcolii, pe parcursul căreia am priceput de ce colegii noştrii de la Sibiu au subliniat în repetate rânduri că şcoala noastră este foarte modernă. Clădirea şcolii lor are însă o valoare istorică de neegalat. Căldura care se degaja din sufletele celor care o populau (copii şi cadre didactice) cu greu poate fi descrisă în cuvinte. Cu greu dar şi cu admiraţie putem vorbi de clasa pe care d-na director Lia Chişu a înfiinţat-o având copii cu probleme locomotorii şi nu numai. Cât de nerăbdători au fost să ne cunoască...iar noi cât de emoţionaţi am fost să le urmărim încercările şi chiar progresele în adaptarea la condiţiile unei şcoli normale! Am întâlnit acolo un dascăl, în persoana d-nei Adriana Popescu, dascăl cu o răbdare, tenacitate şi o dăruire de admirat. Cu siguranţă această realizare este rodul muncii în echipă şi pentru aceasta... felicitări! Felicitări şi pentru spectacolul de dansuri moderne, ţigăneşti, săseşti, pentru bucatele săseşti tradiţionale, specifice acestei perioade şi pentru atmosfera de sărbătoare a spiritului omenesc în care s-a desfăşurat această activitate! continuare în 24

14 Ianuarie / Ocak 2007 s a y f a 24 s a y f a 25 CĂLĂTORI ŞI CĂLĂTORII PRINTRE ETNII La masa festivă am avut bucuria să constat legarea unor noi prietenii cărora le doresc trăinicia prieteniei mele cu d-na Lia. Deoarece d-na Musledin Firdes, tânăra şi sufletista noastră profesoară de limba turcă şi religie musulmană nu a putut să ne însoţească la această urmare din 23 activitate, ne-a confirmat adevărul că în orice rău este şi un bine. D- na profesoară, ca liant între Şcoala Cumpăna şi U.D.T.R. ne-a oferit câteva numere din revista bilingvă Hakses-Vocea autentică pentru ca atât noi, cât şi colegii noştrii din Sibiu, să cunoaştem mai bine activităţile etniei turce, activităţile Muftiatului Cultului Musulman din România, activităţile comune ale etniei turce cu etnia tătară şi chiar cu alte etnii. Multumim pe această cale reprezentanţilor acestor instituţii şi îi asigurăm de colaborarea noastră efectivă şi afectivă pe tot parcursul acestei perioade a parteneriatului. MOTTO: Ca şi bulgărele de zăpadă, copilul poartă cu sine şi din pulberea drumului pe care îl străbate. De aceea este necesar să veghem asupra influenţelor ce se exercită asupra lui dar şi să-l învăţăm curajul şi responsabilitatea de a zbura într-o zi (Anca Munteanu) Coordonator proiect: învăţător NINA ROTARU Malzemeler: 1 bütün piliç 1 limon 2 havuç 4 diş sarımsak 4-5 kuru soğan 1 büyük domates yarım kg konserve bezelye 2 iri patates kekik karabiber köri pulbiber tuz zeytinyağı Hazırlanması: Tavuğu iyice yıkayıp limon suyuyla ovun. Havuçları soyup büyük parçalara dilimleyin. Patatesleri iri küpler halinde doğrayın. Sarımsakları ve soğanları soyup ikiye bölün. Bezeleyeleri ve domatesleri de ekelyerek tüm sebzeleri karıştırın. Baharatları, tuzu, zeytinyağını ve birkaç damla limon suyunu harmanlayarak tavuğun her tarafına bu karışımı sürün. Fırında Sebzeli Tavuk Fırın poşetinin içini unlayın, tavuğu ve sebzeleri poşete yerleştirin. Poşeti birkaç yerinden delip ağzını sıkıca kapatın. Önceden ısınmış 210C fırında yaklaşık dakika pişirin. Pişince poşetten çıkarıp birkaç dakika daha fırında tutun (böylece tavuğun üzeri de kızarmış olacaktır). Eminescu Eminescu 15 Ocak 1850 tarihinde Gheorge Eminovici ve Raluca çiftinin 11 çocuğundan yedincisi olarak doğmuştur. Güzel bir çocukluk geçirmiştir. Çocukluk yıllarında doğanın sihirli güzelliğini ve köy hayatının verdiği ihlamurlarla şairlik ruhunun kaynağından doyasıyla içmişti. Romen şair Mihai Eminescu, Romanyalı ların üstün bildiği şairlerin başında yer alır. Eminescu, sevgiyi söyler, sevgi söyler...güzellikler, doğrulukar, iyilikler arayışındadır.aradığını, dünya yüzünde fiilen bulamadığında kendince bir dünya kurar. Hayal aleminde kurur dünyasını ve güzellikleri orada bulur. Dilek Ormana gel, sessizliğe, Derenin bülüyor, şırıltısı Nerede kokulu otlardan halı Dalların yeşilliğinde saklı. Serin Gafar Hamur Malzemeleri: 1 paket yumuşak margarin 3 su bardağı un 1 veya 2 kaşık yoğurt 2 yemek kaşığı sıvıyağ 1 yumurta 1 paket kabartma tozu içine 1 su bardağı dövülmüş ceviz içi şerbet malzemeleri: 2,5 su bardağı toz şeker 2,5 su bardağı su 1/4 limonun suyu Şerbetin Hazırlanması: 1. 2,5 su bardağı suyu ve 2,5 su bardağı şekeri tencereye alın. kaynamaya başladıktan dakika sonra 1/4 limon suyunu ekleyin. bir taşım daha kaynatıp soğumaya bırakın. Hamurun Hazırlanması: 1 paket yumuşak margarin ile 3 su bardağı unu birbirine yedirin. bu karışıma sırayla 1-2 kaşık yoğurt, 2 yemek kaşığı sıvıyağ, 1 yumurta ve 1 paket kabartma tozu ekleyerek hamur Kalburabastı yapın. bu hamurun üzerini bezle örterek 10 dakika dinlendirin. 2. hamurdan ceviz büyüklüğünde parçalar alın. Bu parçaları bir kevgirin üzerinde elinizle bastırarak avcunuzun ortası kadar açın. Hamurun içine 1 tatlı kaşığı ceviz koyun ve her iki ucunu birbirinin üzerine getirin. 3. kalburabastıları katlanan kısmı altta kalacak şekilde fırın tepsisine aralıklı olarak dizin. 180C de dakika pişirin. Sonra ısıyı 200C ye getirip üzerinin kızarmasını bekleyin. üzerleri kızarınca fırından çıkarın. Heycanlı birliktelikte Otururuz, sen ve ben Ihlamurun nazik gülleri Saçlarına dökülür o an. Çiçek kokularına bürünmüşsün İnce boynunu azıcık eğerek, Ah, o an dudaklarımla Susuzluğumu gidereceğim. Birlikte güzel rüyalar görerek; Aşk şarkıları okuyacağız. Ve bize kuş sesleri, Rüzgarlar, pınarlar katılacak. Derin uykuya dalan dağ, Sevinç şarkıları ile uyanacak Ve aşk anında çiçeklere Beni ve seni gömecek. 10 tane patates 3 çorba kaşığı krem peynir 1 çorba kaşığı hardal 2 su bardağı yoğurt 3 çorba kaşığı mayonez 2 çorba kaşığı zeytinyağı karabiber Yapımı çok kolay. Patatesleri haşlayıp soyuyorsunuz. Diğer malzemeleri pürüzsüz bir karışım elde edene kadar Patates Salatası mutfak robotundan geçiriyorsunuz. Doğradığınız patateslerin üzerine döküyorsunuz. Krem peynir zaten tuzlu bir tat verdiği için ben ayrıca tuz katmadım, isteyen tuz ekleyebilir. Sosun daha koyu olmasını isterseniz biraz daha krem peynir ekleyebilirsiniz.

15 Ianuarie / Ocak 2007 s a y f a 26 s a y f a 27 CIRCIRBÖCEĞİ İLE KARINCA Cırcırböceği bütün yaz boyunca saz çalmış, türkü söylemiş. Güzel sanatını herkese duyurmuş. Acıktığı zaman da bulduğunu yemiş. Karıncanın neşe içinde çalışmasını sağlamış. Karınca da işi gereği durmadan yuvasına yiyecek taşımış. Derken kış gelmiş. Cırcırböceği yiyecek bulamamış. Karıncaya gitmiş: - Karınca kardeş, bana yiyecek verir misin? diye sormuş. Karınca: - Hayır, Yazın saz çalan, kışın oynar. demiş. Cırcırböceği ile alay etmiş. Yardım etmekten kaçınmış. Cırcırböceği de açlıktan ölmüş. Benzerini işaretleyiniz Bilmeceler Dişim var ağzım yok Pazardan aldım bir tane, eve geldim bin tane Çeke çeke biter Tavuklar en çok hangi ülkeyi sever? Servis yapıldığı halde yenmeyen şey nedir? 10 tilki, 8 kedi, 20 tavuk ne yapar? (Tarak) (Sigara) (Nar) (Mısır) (Tenis topu) (Gürültü) Sayfayı hazırlayan: Nilgün Panaitescu Cum seduci barbatii ˇ, din zodiac? Cum seduci bărbatul Gemeni: Dacă vrei să-l cucereşti pe bărbatul Gemeni, trebuie să fii veselă, spirituală şi să nu te arăţi vrăjită de farmecul lui. Şochează-l cu o privire ghiduşă şi apoi zâmbeşte-i derutant. Invită-l la un film şi apoi la cină, la un restaurant chinezesc. Nu-ţi bate capul să îmbraci cine ştie ce toaletă, fiindcă pentru bărbatul Gemeni nu contează cum eşti îmbrăcată, contează numai ce spui. Povesteşte-i anecdote, dă-i replici spontane, fă jocuri de cuvinte. Bărbatul Gemeni răspunde foarte bine la jocuri... Fii mereu alta, nu-l lăsa să te intuiască, nu-l lăsa să se plictisească. Nu te chinui să găteşti pentru el, nu-l impresionează, alimentează-l mai bine cu noi provocări şi cu noi subiecte de interes şi discuţii. Nu-l bate la cap cu întrebări dulcege de genul Spune-mi, cât mă iubeşti? sau cu reproşuri de genul Nici nu m-ai băgat în seamă azi-dimineaţă., îl vei plictisi îngrozitor. Nu aduce vorba de căsătorie, pentru că bărbatul Gemeni e foarte agil şi s-ar putea să-l vezi dispărând într-un minut dacă simte că vrei să-i îngrădeşti libertatea. Dă-i senzaţia că-l iubeşti doar pentru acum şi-l vei păstra pentru totdeauna. Cum seduci bărbatul Rac: Bărbatul Rac este atras de femeile frumoase, calde, optimiste şi pline de viaţă. Se decide greu să facă primul pas, pentru că la început este nesigur şi oarecum timid. Aşa că poţi prelua tu iniţiativa: arată-i că-l apreciezi, fă-l să se simtă în siguranţă şi străduieşte-te să-i ridici moralul. Îmbracă-te feminin şi senzual, parfumează-te cu miresme care amintesc de trandafirii de vară, creează o atmosferă romantică. Din conversaţie, într-un mod foarte subtil, dă-i de înţeles că pentru tine familia e sacră, că visezi să ai cândva o casă a ta, cu grădina şi curte, că iubeşti copiii. După o masă deosebită (bărbatul Rac este un gurmand), la un pahar de vin, încurajează-l să depănaţi împreună amintiri din adolescenţă, din copilărie... dar lasă-l mai mult pe el să povestească, fiindcă e un narator înnăscut, cu o memorie fabuloasă. Încearcă să-i cunoşti pe cei care-i sunt apropiaţi, familia şi mai ales mama, pe care dacă reuşeşti s-o cucereşti poţi considera că ai câştigat pe jumătate lupta. Nu încerca să-i stârneşti gelozia, pentru că îl vei face săse simtă în nesiguranţă şi e posibil să se retragă dacă simte că nu are suficientă încredere în tine. Încearcă să nu îl contrazici, mai bine fii diplomată şi persuasivă, iar dacă se înfurie, nu reacţiona, îi va trece de la sine... Atenţie, în momentul în care bărbatul Rac este cucerit, devine posesiv şi oarecum convenţional. Cum seduci bărbatul Leu: Încearcă să arăţi cât mai impresionant posibil, dar cu clasă şi cu bun gust. Adoptă o atitudine mândră dar delicată - bărbatul Leu nici măcar nu va observa o femeie cu umerii aduşi şi va fi dezgustat dacă te porti ca un soldaţoi. Scânteiază-l cu un zâmbet exuberant şi întreabă-l cu entuziasm despre subiectul lui favorit (el însuşi!). Spune-i că n-ai mai cunoscut pe nimeni ca el şi nu încerca să-l îndepărtezi de mijlocul scenei. Dacă vrei să faci apel la cavalerismul recunoscut al d-lui Leu, adoptă atitudinea unei prinţese aflate la ananghie, nicidecum pe cea a unei disperate de la periferie. Fii loială sub toate aspectele, nu-i trezi gelozia şi nu-l trăda! Îl vei răni pe vecie şi îl vei înfuria teribil, iar furiile d-lui Leu, deşi de scurtă durată, pot fi devastatoare. Dacă ai reuşit să-l cucereşti, va trebui să-ţi păstrezi, ba chiar să-ţi sporeşti farmecul, pentru a-l putea păstra pe bărbatul Leu. Îl vei pierde cu siguranţă dacă te vei îngrăşa, vei purta tricouri ieftine, vei dormi în pijama, vei mirosi a prăjeală sau vei umbla cu lacul de unghii sărit. Dacă la un moment dat ajungeţi la o divergenţă de opinii, evită confruntarea directă printr-o vorbă de duh. Nu-l contrazice şi susţine-ţi punctele de vedere cu mult tact. Pune-ţi în lumină calităţile şi realizărie în aşa fel încât să nu aibă nici un moment senzaţia că ai vrea să intri în competiţie cu el sau să-i devii rivală. Şi, chiar când lupţi, luptă drept şi respectă-i mândria. Tratează-l ca pe un rege, dar nu-l lăsa să uite că şi tu eşti o regină! Cum seduci bărbatul Fecioară: Bărbatul Fecioară poate fi considerat mai degrabă un vânat decât un vânător. Din acest motiv, tu eşti cea care va trebui să facă primul pas. Abordează-l direct, dar cu tact. Află care e subiectul lui preferat, apoi citeşte cinci cărţi despre acel subiect. Reţine câteva detalii (bărbatul Fecioară e un maestru al detaliului), apoi provoacă-l la o discuţie pe tema respectivă şi admiră-i talentul şi competenţa în domeniu. Îmbracă-te clasic şi elegant, dar decent, şi nu te machia strident. Nu întârzia la întâlniri - pentru bărbatul Fecioară punctualitatea este foarte importantă. Nu te arăta risipitoare şi cheltuitoare. Dacă îl inviţi la tine, ai grijă ca în casa sa fie foarte curat şi o ordine desăvârşită. Fă-l să se simtă în siguranţă din punct de vedere emoţional şi nu încerca să-i stârneşti gelozia - dacă se va simţi în competiţie cu o legiune de bărbaţi, bărbatul Fecioară se va retrage discret, dar dezamăgit. Interesează-te de sănătatea lui, fiindcă bărbatul Fecioara are unele tendinţe către ipohondrie. Să nu râzi niciodata de micile manii, ascultă cu răbdare criticile pe care le aduce celorlaţi, dar încearcă să-l temperezi cu tact. Bărbatul Fecioară se hotărăşte greu să se căsătorească, iar la candidata pentru acest pas va urmări dacă are stabilitate materială, dacă îi poate fi sprijin în viaţă şi dacă îi poate organiza un cămin plăcut şi confortabil. Selime Iacomi

16 ADRESE UTILE Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1, Bucureşti România Tel-fax Consulatul General al Republicii Turcia la Bl Ferdinand nr. 82, Tel , fax Muftiatul Cultului Musulman din România B-dul Tomis nr. 41 Tel T.I.A.D - Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea Bl. I.C. Brătianu, nr. 7 etaj 1, Tel-fax T.I.A.D. Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Bucureşti Str. Ritmului,nr 7 sector 2, Bucureşti Tel-fax: / TUYAB - Uniunea Investitorilor Turci din România B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1, etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti Tel Romanya Türkiye Ticaret ve Sanay Odası Camera de Comerţ şi Industrie România-Turcia B-dul Libertăţii nr. 1, bl. A1, sc. 4, et 4, ap 83, Sector 4, Bucureşti Tel: Fax: Colegiul Naţional Kemal Ataturk Str Română, nr2, Medgidia Tel , Liceul Internţional de Informatică Bl Tomis nr 153, Tel , Consiliul Judeţean B-dul Tomis 51 Tel.: , Fax: Prefectura Judeţului B-dul Tomis 51 Tel.: , Fax: Primaria Municipiului B-dul Tomis 51 Tel.: Primaria Municipiului Mangalia Şos. Constanţei 13 Tel.: Primaria Municipiului Medgidia Str. Decebal 35 Tel.: Primăria Tulcea tel Prefectura Tulcea Consiluiul Judeţean Tulcea Str Păcii nr 20 tel Ministerul Adminiatraţiei şi Internelor Oficiul judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară Str. Remus Opreanu 1 Tel./fax: Comandamentul Teritorial de Jandarmi Str. Mircea cel Bătrân 108 Tel.: , 956 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă Dobrogea al judeţului Str. Mircea cel Bătrân 110 Tel.: 112, Tel./fax: B-dul Tomis 67 Tel.: 112, Direcţia Poliţiei de frontieră şi Inspectoratul Poliţiei de frontieră Al. Zmeurei 21 Tel.: Fax: Inspectoratul de Poliţie B-dul Mamaia 104 Tel.: Poliţia Port Poarta 2, Incinta Port Tel.: Fax: Poliţia Municipiului Str. Ştefan cel Mare 103 Tel.: Tel./Fax: Poliţia Municipiului Mangalia Şos. Constanţei 1 Tel.: Fax: Poliţia Municipiului Medgidia Str. Republicii 15 Tel.: Fax: Serviciul Poliţiei Rutiere B-dul Mamaia 104 Tel.: Ministerul Agriculturii, pădurilor şi Dezvoltării Rurale Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală Str. Revoluţiei din 22 Decembrie, Tel.: , Fax: Centrul de scafandri B-dul 1 Mai Tel.: Fax: Ministerul Culturii şi Cultelor Direcţia Judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Str. Mircea cel Batran 106 Tel.: Ministerul Apararii Naţionale Centrul Militar Zonal Str. Mircea cel Batran 106 Tel.: Fax: Ministerul Educaţiei şi Cercetării Inspectoratul Şcolar Judeţean Str. Ştefan cel Mare 6 Tel.: Fax: Ministerul Finanţelor Publice Direcţia Generală a Finanţelor Publice B-dul Tomis 51 Tel.: Fax: Garda Financiară B-dul Ferdinand 68 bis Fax: Tel.: , , Administraţia Finanţelor Publice Str. Mircea cel Bătrân 96 Tel.: Fax: Administratia Finanţelor Publice Mangalia Şos. Constanţei 13 Tel.: Tel./fax: Administraţia Finanţelor Publice Medgidia Str. Decebal 37 Tel.: Tel./fax: Direcţia Regionala Vamală B-dul Tomis 312 A Tel.: fax: Ministerul Justiţiei Curtea de Apel Str. Krikor Zambaccian 1 Tel.: Tel./Fax: Tribunalul Judeţean Secţia Civilă - Comercială Str. Traian 31 Tel.: Tel.: Fax: Sectia Penală B-dul I.C. Brătianu 2-4 Tel./Fax: Judecătoria Mangalia Str. Mircea cel Bătrân 4 Tel.: Tel./Fax: Judecătoria Medgidia Str. Independenţei 14 Tel.: Tel./Fax: Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Str. Decebal 13 C Tel.: Fax: Inspectoratul Teritorial de Muncă Str. Decebal 13 C Tel.: , Tel./Fax: Ministerul Sănătăţii Direcţia Judeţeană de sănătate publică Str. Mihai Eminescu 2 Tel.: , Fax: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului Registrul Auto Român, B-dul I.C. Bratianu 250 Tel.: Tel./Fax: , Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Str. Lacului 14 Tel.: Fax: Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Str. Poporului 121 bis Tel.: S.C. Electrica S.A. Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Str. Nicolae Iorga 89A Tel.: Fax: Congaz S.A. Str. Vasile Parvan 16 Tel: Fax: Regia Autonomă Judeţeană de Apa Str. Calaraşi Tel.: , , RADET B-dul Tomis 107 Tel/fax : Deranjamente DERANJAMENTE POSTURI TELEFONICE INFORMATII NUMERE CLIENŢI INFORMATII DIVERSE Alte servicii DERANJAMENTE APA-CANAL DERANJAMENTE CONGAZ DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE ENERGIE ELECTRICA INFORMATII S.N.C.F.R POLITIA ClRCULATIE JANDARMERIE TELEGRAME TELEFONATE POLITIA DE FRONTIERA ASISTENTA SOCIALĂ PROTECTIA CIVILĂ Serviciul unic pentru apeluri de urgenţă