CONDUCEREA U.D.T.R. Cuprins

Transkript

1 HAKSES ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE adresa: Constanţa - România str. Crişanei, nr. 44 cod telefon: 0241/ fax: 0341/ web: office@udtr.org facebook.com/uniuneaturca

2 CONDUCEREA U.D.T.R. Cuprins Comitetul Director Preşedinte:... OSMAN FEDBI Prim-vicepreşedinte:... IUSEIN GEMAL Secretar General:... IBRAIM ERVIN Deputat:... IBRAM IUSEIN Vicepreşedinţi: HUSEIN CADIR... Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa IAŞAR ENVER... Preşedinte Filiala Constanţa OMER NAZIF... Secretar Filiala Constanţa BORMAMBET VILDAN... Vicepreşedinte Filiala Medgidia RAIM NAIM... Preşedinte Filiala Cobadin GAVAZOGLU RIZA... Secretar Filiala Techirghiol OSMAN ZIA... Preşedinte Filiala Băneasa MOLOGANI ACCAN... Preşedinte Filiala Babadag MEMET REDVAN... Preşedinte Filiala Hârşova MUSA CAIDAR... Preşedinte Filiala Cernavodă ŞEMSI TURHAN... Preşedinte Filiala Bucureşti Preşedinte de onoare: ASAN MURAT Consiliul Naţional Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale: RUSTEM SEVIM... Preşedinte Filiala Brăila MEMIŞ CHEMAL... Preşedinte Filiala Carvăn MEMET ŞUCRI... Preşedinte Filiala Castelu CERCHEZ ALI... Preşedinte Filiala Călăraşi BARI MUSELIM... Preşedinte Filiala Cumpăna IAŞAR SALI... Preşedinte Filiala Dobromir ALI ŞEFCHET... Preşedinte Filiala Eforie OSMAN SULIMAN... Preşedinte Filiala Făurei MEMET SEBATIN... Preşedinte Filiala Fântâna Mare ABDULA GHIULTEN.. Preşedinte Filiala Galaţi OMER MEMNUNE.. Preşedinte Filiala Isaccea ARIF MUGELIP... Preşedinte Filiala Mangalia TALIP LEMAN... Preşedinte Filiala Măcin HUSEIN SELATIN... Preşedinte Filiala Medgidia IOMER BEDRI... Preşedinte Filiala Năvodari HASAN NAZMI... Preşedinte Filiala Techirghiol SALIM LEVENT... Preşedinte Filiala Tuzla FUCIGI TALIP... Preşedinte Filiala Valu lui Traian AZIZ AZIZ... Preşedinte Filiala Văleni FEMI SUAT... Preşedinte Filiala Amzacea HALIL NAZMIE... Preşedinte Filiala Adamclisi MUSTAFA ERDAL... Preşedinte Filiala Lazu MUSTAFA BEIHAN... Preşedinte Filiala Ostrov MAHMUT SEZGHIN. Preşedinte Filiala Lespezi Editorial... 3 Ziua eroilor turci, marcată la Brăila... 4 Çanakkale Deniz Savaşları Zaferi 100 Yıl... 6 Diplomă de excelenţă pentru preşedintele UDTR din partea Consulului General al Chinei la Constanţa Martie, Sărbătoare Comunitară... 8 Diplomaţi acreditaţi în România, oaspeţi ai UDTR la Festivalul Primăvara Comunitară Polis baş kestörü Nezir Gelaledin...11 Chestor principal de poliţie Nezir Gelaledin Kadınlar Toplumun Yarısıdır Prima vizită a doamnei Pouneh Bozçalışkan la sediul UDTR Şura-i Islam (Consiliul Sinodal) Olimpiada de limba şi Literatura turcă, faza judeţeană, Sehayat Dergisi Biz ağaçlardan öğrendik Expoziţie de monede şi bancnote Manifestări interetnice la Tulcea Comuna Cumpăna a obţinut locul al II-lea la cea de-a doua ediţie a concursului Satul Cultural al României Internship în Turcia Yemek Tarifleri Çocuk Sayfası Preşedinţii Comisiilor de Specialitate Învăţământ... BORMAMBET VILDAN Religie... ISLAM REMZI Cultură... TÜRKOĞLU SERIN Femei... AMET MELEK Tineret... MUSLEDIN ERKAN Financiar... DRAGOMIR NICUŞOR Cenzori... ACCOIUM DURIE Juridic... CONSTANTIN PĂLĂU Administrator... ACCOIUM ALI COLECTIVUL REDACŢIONAL Redactor șef-adjunct: Panaitescu Nilgün Secretar de redacţie: Accoium Evrens Redactori: Osman Melek, Türkoğlu Serin, Iomer Subihan, Ibraim Nurgean, Omer Minever, Musledin Firdes, Asan Sorina Adresa de corespondenţă: str. Crişanei nr. 44, etaj 2 Constanţa telefon: fax: hakses@rdtb.ro publicaţia on-line: hakses.turc.ro Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R. grafica: Fârtat Cicero I.S.S.N DIRECTOR OSMAN FEDBI Redactor-şef IBRAIM ERVIN

3 3 sayfa Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian. Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, Viaţă-n libertate ori moarte strigă toţi. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi. Andrei MUREŞANU Kahraman Ordumuza Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak, Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak. O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak; O benimdir, o benim milletimindir ancak! Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl! Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl? Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl! Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!.. Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!.. Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl! Mehmet Akif ERSOY 100' üncü Çanakkale Zaferi Çanakkale Savaşları, yüzyılımızın en büyük savaşlarından birisidir. Birinci Dünya Savaşı nı galip bitirmek isteyen düşman devletler, gemileriyle Çanakkale Boğazını geçip İstanbul u almak istiyorlardı. Osmanlı ordusu, İngiliz ve Fransız donanmalarına karşı Çanakkale Boğazı nda aylar süren bir dizi deniz ve kara savaşı yapmıştır askerimizin şehit olduğu bu savaşlar sonucunda, düşman donanmaları ağır kayıplar vererek geri çekilmişlerdir. Çanakkale Savaşlarının denizle ilgili bölümü, 18 Mart 1915 tarihinde, düşman gemilerinin geri çekilmeleriyle sonuçlanmıştır. Bu nedenle, her 18 Mart gününde, Çanakkale Savaşlarını anmaktayız. Çanakkale boğazını gemilerle geçemeyeceklerini anlayan düşmanlarımız, topraklarımıza karadan girmeyi denediler. İngiliz, Fransız, Avustralya, Yeni Zelanda ve diğer bazı sömürge ülkelere ait askerler, 25 Nisan 1915 günü karadan çıkarma yapmaya başladılar. Kara savaşları, 9 Ocak 1916 tarihinde son düşman birlikleri de geri çekilene kadar devam etmiştir. 6-7 Ağustos 1915 gecesi Anafartalar a yapılan çıkarma harekatını, Mustafa Kemal komutasındaki birliğimiz durdurmuştur. 25 Nisan 1915 ve 9 Ocak 1916 tarihleri arasında, yaklaşık sekiz ay boyunca şiddetli kara savaşları olmuştur. Çanakkale Savaşları, Türk tarihinin en önemli savaşıdır. Ervin İbraim DIN ACŢIUNILE UNIUNII

4 sayfa 4 5 sayfa Ziua eroilor turci, marcată la Brăila Preşedintele UDTR, Osman Fedbi şi secretarul general, Ervin Ibraim au participat miercuri, 18 martie, la ceremonialul organizat la Brăila de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, cu prilejul Zilei Eroilor Turci. Evenimentul a debutat cu intonarea imnurilor de stat ale Turciei şi României. Au depus coroane de flori şi au păstrat un moment de reculegere în memoria militarilor turci căzuţi în luptă pe teritoriul României: liderii Uniunii Democrate Turce din România, Osman Fedbi şi secretarul general, Ervin Ibraim, Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Ali Bozçalışkan, primarul municipiului Brăila, Aurel Gabriel Simionescu, reprezentanţi ai Muftiatului Cultului Musulman din România şi ai UDTTMR, directorul Centrului Cultural Turc Yunus Emre, Ali Yüksel Oğuzhan, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea -TIAD, Zeki Uysal, preşedintele filialei UDTR Galaţi şi a Centrului de Cercetare, Dezvoltare, Educaţie şi Cultură Turcă, Dunărea de Jos, Gülten Abdula, reprezentanţi ai Garnizoanei Brăila precum şi numeroşi etnici turci. La ceremonialul de comemorare a eroilor turci au luat parte şi preşedinţii filialelor UDTR Brăila şi Hârşova, domnii Rustem Sevim respectiv Memet Redvan. Prezent la eveniment, Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Ali Bozçalışkan a declarat: astăzi sărbătorim 100 de ani de la marea victorie navală de la Çanakkale şi îi comemorăm cu deosebit respect pe eroii noştri. Lupta de la Çanakkale a schimbat atât soarta Primului Război Mondial cât şi a poporului turc. În această luptă s-au confruntat credinţa şi tehnologia, noi am încercat să apărăm ceea ce era al nostru. Acolo am piedut peste de eroi. A fost o victorie şi astăzi îi comemorăm cu deosebit respect pe acei eroi. Allah să îi odihnească în pace pe toţi aceşti eroi în frunte cu comandantul lor Mustafa Kemal Atatürk, marele nostru lider. Primarul oraşului Brăila, Aurel Gabriel Simionescu a spus că apreciază grija pe care o manifestă Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa faţă de Cimitirul eroilor turci din localitate. Avem o comunitate turcă la Brăila şi una în apropiere la Galaţi, suntem cetăţeni ai României şi în ciuda tuturor vicistitudinilor vremii am reuşit să ne înţelegem bine, a afirmat primarul municipiului Brăila. În Cimitirul Eroilor Turci din Brăila există 12 morminte în care sălăşuiesc osemintele soldaţilor turci, în timp ce 754 de militari de aceeaşi naţionalitate se află îngropaţi într-o groapă comună, din timpul Primului Război Mondial. După ceremonialul de comemorare, Muzeul Brăilei Carol I " Centrul Diversităţii Culturale, împreună cu Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, Centrul de Dezvoltare şi Creaţie Turcă Dunărea de Jos" din Galaţi au organizat o serie de manifestări culturale intitulate generic Spiritul luptelor de la Çanakkale-100 de ani. Astfel, Muzeul Brăilei «Carol I» a găzduit vernisajul expoziţiei documentare Spiritul de la Çanakkale veşnic viu realizată de doamna Gulten Abdula, preşedintele filialei UDTR din Galaţi. În deschiderea vernisajului, managerul, Muzeului Brăilei «Carol I», prof. univ. dr. Ionel Cândea a punctat: atacul Dardanelelor a fost posibil în urma victoriilor importante obţinute de armata otomană împotriva Egiptului şi mai ales a posibilităţii de a ocupa Canalul de Suez. La 18 martie s-a înregistrat victoria armatei otomane asupra escadrei franco-britanice. Este bătălia în care s-a făcut remarcat colonelul Mustafa Kemal care mai târziu a devenit Atatürk, părintele turcilor şi întemeietorul Turciei moderne. Energia cu care a condus bătălia a făcut ca această luptă să se înscrie in istorie. În discursul său Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Ali Bozçalışkan a afirmat: În istoria fiecărui popor există date importante. Războiul şi victoria de la Çanakkale sunt astfel de date importante. Aşa cum a amintit şi domnul director, Çanakkale a fost un punct de cotitură în istoria noastră, a fost un moment care a schimbat cursul războiului deşi am pierdut de oameni. Doamna Gülten Abdula a mărturisit că a pregătit expoziţia foto-documentară cu scopul de a face cunoscută o parte din istoria poporului turc în oraşul Brăila. După vernisajul expoziţiei, actorul Lică Dănilă de la Teatrul Dramatic din Galaţi a recitat un poem semnat de Bülent Ecevit şi tradus în limba română de Gülten Abdula, iar doamna Angela Baciu poetă, membră a Uniunii Scriitorilor Filiala Iaşi a susţinut un moment artistic. În încheiere, participanţii la eveniment au avut posibilitatea să urmărească fragmente dintr-un film documentar despre bătălia de la Çanakkale. Manifestările culturale s-au desfăşurat în prezenţa preşedintelui UDTR, Osman Fedbi, a secretarului general, Ervin Ibraim, a Consulului General al Republicii Turcia la Constanţa Ali Bozçalışkan, a directorului Centrului Cultural Turc Yunus Emre" Constanţa, Ali Oğuzhan Yüksel, a preşedintelui TIAD Dobrogea Zeki Uysal şi a numeroşi oaspeţi. Sorina Asan

5 sayfa 6 7 sayfa Çanakkale Deniz Savaşları Zaferi 100. Yıl Romanya Demokrat Türk Birliği Genel Başkanı Fedbi Osman ve Genel Sekreteri Ervin İbraim 18 Mart 2015 tarihinde Şehitleri Anma Günü münasebetiyle Brăila da Türk Şehitliği Mezarında bulundular. Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğu tarafından düzenlenen törene Brăila Belediye Başkanı, Aurel Gabriel Simionescu eşlik etti. Romanya Müslümanları Müftülüğü, Köstence Yunus Emre Türk Kültür Merkezi, Dobruca Türk İşadamları Derneği, Galaţi şubesinin başkanı Gülten Abdula, Brăila ve Hârşova şubesinin başkanları Rustem Sevim ve Memet Redvan iştirak etmiştir. Faaliyet, Türkiye Cumhuriyeti ve Romanya nın milli marşları ile başladı. Romanya topraklarında canlarını kaybeden Türk şehitler anısına saygı duruşunda bulunan katılanlar daha sonra çelenk bırakılmasıyla devam etti: Romanya Demokrat Türk Birliği liderleri Fedbi Osman ve Ervin İbraim, Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu, Sn. Ali Bozçalışkan, Brăila Belediye Başkanı, Aurel Gabriel Simionescu, Romanya Müslümanlar Müftülüğün temsilcileri, TİAD Dobruca başkanı Zeki Uysal, Yunus Emre Türk Kültür Merkezin Müdürü Ali Oğuzhan Yüksel ve Medcidiye Mustafa Kemal Atatürk kolejin öğretmenleri törene katılanlardı. 100 cü Çanakkale zaferi yıldönümünü hatırlatan Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Sn. Ali Bozçalışkan konuşmasında belirtti: Bügün bundan 100 yıl önce meydana gelmiş 18 Mart Günü, Çanakkale Deniz Savaşları Zaferini kutluyor, aynı zamanda şehitler günümüzü anıyoruz. Bu tarih Birinci Dünya Savaşının kaderini değiştirdiği gibi aynı zamanda Türk milletininde kaderini değiştirdi. Bu savaşta inanç tehnolojiye karşı savaştı den fazla şehit verdik. İşte bugün bu zaferi ve bu şehitlerimizi anıyoruz. Bütün şehitlerimize, hayatını kaybedenlere, başta komutanlarına, atamız Mustafa Kemal Atatürk e ve silah arkadaşlarına, Allahtan rahmet diliyoruz. Aynı zamanda burada, Brăila da Birinci Dünya Savaşı başka bir cephesinde yatan 754 asker şu anda burada. Kendilerinede Allah tan rahmet diliyoruz ve rahmetle anıyoruz. Bu vesileyle Türkiye Cumhuriyeti Dış Politikasında önemli vazifeler almış 42 diplomat şehitimizide anmak istiyorum. Onlar da 70 li ve 80 li yıllarda ermen terörine kurban gittiler. Onların da ruhları da şad olsun. Brăila Belediye Başkanı ise: Her sene olduğu gibi buradaki törene katılmaktan memnuniyet duyduğumu ifade etmek istiyorum ve Türkiye Cumhuriyetine, Başkonsolosluğa buradaki şehitliye çok iyi baktıkları için ve ilgilendikleri için teşekkür ediyorum. Şehitleri anmak her milletin borcudur ve bizde, bunu her zaman minnetle yapıyoruz. Brăila da bir Türk toplumu var, biz hepimiz Romanya nın vatandaşlarıyız ve her zaman iyi geçindik. Anma törenin ardından Carol I Brăila Müzesi, Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğu ve Galaţi Geliştirme Merkezi Aşagı Tuna işbirliği ile düzenlenen Çanakkale Savaşı 100 Yıl faaliyet gerçekleşti. Romanya Demokrat Türk Birliği Galaţi şubesi başkanı, Gülten Abdula belgesel bir fotoğraf sergisi hazırladı ve son olarak etkinliğe katılanlar Çanakkale Savaşın hakkında bir belgesel filmden alıntılar izlemek için fırsat buldular. Kültürel etkinliğe Romanya Demokrat Türk Birliği genel başkanı Fedbi Osman, genel sekreter Ervin İbraim, Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Ali Bozçalışkan, Yunus Emre Kültür Merkezi müdürü Ali Oğuzhan Yüksel, TİAD Dobruca başkanı Zeki Uysal ve çok sayıda davetli katıldı. Nurcan İbraim Diplomă de excelenţă pentru preşedintele UDTR din partea Consulului General al Chinei la Constanţa Preşedintele UDTR, Osman Fedbi a primit în data de 24 martie o diplomă de excelenţă din partea E.S. Su Yanwen Consul General al Republicii Populare Chineze la Constanţa. Aşa cum a declarat Consulul General, Su Yanwen diploma a fost conferită în semn de înaltă apreciere pentru contribuţiile sale importante aduse la dezvoltarea şi întărirea relaţiilor de prietenie între cele două popoare, ale Chinei şi României. Evenimentul a avut loc la Consulatul General al Republicii Populare Chineze la Constanţa, în prezenţa noului Consul al Chinei, Du Shunyi, a soţiei Consulului General Su Yanwen, doamna Zhen Shuqin dar şi a secretarului general al UDTR, Ervin Ibraim. Preşedintele UDTR Osman Fedbi a declarat: A fost o onoare pentru mine să primesc o diplomă de excelenţă din partea unui diplomat chinez acreditat la Constanţa. Acest lucru certifică încă o dată, bunele relaţii de colaborare pe care România le are cu China şi demonstrează că şi comunitatea turcă din ţara noastră are o contribuţie importantă la dezvoltarea şi consolidarea acestor legături prin implicarea în diferite proiecte comune. Îi mulţumesc pe această cale domnului Consul General Su Yanwen şi îl asigur de înalta mea consideraţie. Preşedintele Osman Fedbi a mai primit la începutul acestui an o plachetă din partea Consulului General al Republicii Turcia la Constanţa, Ali Bozçalışkan, în semn de mulţumire pentru bunele relaţii de colaborare, în realizarea unor proiecte în parteneriat între instituţiile pe care le reprezintă, UDTR respectiv Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, în anul Sorina Asan

6 sayfa 8 9 sayfa 21 Martie, Sărbătoare Comunitară Ziua Renaşterii Ziua Păcii şi a Prieteniei Sărbătoarea YENI GÜN este în cultura naţională turcă un nou început ce vine în întâmpinarea neajunsurilor şi transformarea acestora în lucruri pozitive. Toate tradiţiile, ritualurile, obiceiurile, credinţele, ceremoniile, festivalurile au un rol deosebit de important în cultura turcă. În afară de sărbătorile naţionale şi religioase, sărbătoarea primăverii este, de asemenea, evenimentul care marchează şi celebrează valorile culturale comune ale membrilor comunităţilor. Rădăcinile istorice ale acestei sărbători turcice, Yenigün, este legată, bineînţeles, ca orice sărbătoare milenară, de multe mituri şi de tot atât de multe zone geografice. Acestea sunt sursa de creaţie a atâtor tradiţii, ceremonii, credinţe care s-au dezvoltat şi îmbunătăţit ajungând până în zilele noastre. De această sărbătoare a Zilei Noi sunt legate o serie de studii şi teze care arată bogăţia culturii lumii turce: Baba Marta, Festivalul de primăvară, Du-te-o lună, Cılgayak / de Anul Nou, Cagan", Învierea, Ergenekon, Echinocţiul, Sărbătoarea Ilkyaz, Sultan Nowruz / Nevruz Sultanı, Trezirea, Renaşterea, Nouă zi, Viaţă nouă, Anul Nou, Crăciun, Festivalul nomad etc. Sărbătorirea Zilei Noi a început, documentele o demonstrează, în vremea triburilor turceşti, în mare parte. Uneori cu nume diferite neamurile turce înrudite au sărbătorit între cunoscuţi şi apropiaţi în diferite moduri din bogata noastră cultură comună. Musulmani, creştini, şhamani, alevi, bektashi, sunni, fără deosebire, toate seminţiile turce au venit să - şi ocupe locul în credinţele şi tradiţiile asociate cu această sărbătoare. An de an sărbătorită la 21 martie, această sărbătoare este egală cu toate sărbătorile, fie ele sărbători religioase ori sărbători laice. În rândul comunităţii turce este o sărbătoare a naturii, fiind considerată o zi de frăţietate şi de unitate, o zi de degajare şi eliberare, o zi a renaşterii. Această zi, acest festival al renaşterii, s-a sărbătorit de neamurile turcice cu sute de ani înainte de Hristos fiind atestată documentar în surse din China. Potrivit celor afirmate turcii, hunii, se pregăteau temeinic pentru organizarea acestei sărbători. Unele mituri despre Yenigün se bazează pe cultul focului şi a apei. În aceeaşi zi dimineaţa devreme, conform tradiţiei, se sărea în apă şi peste foc. În cultura turcă «foc» înseamnă purificare, curăţare, iluminare, este considerat simbolul abundenţei iar «Apa» înseamnă purificare, curăţare, abundenţă, vitalitate, este considerat simbolul vitalităţii. Pe de altă parte sunt tot felul de convingeri despre începutul de Yenigün, găsirea vieţii înainte de Islam. Unele dintre ele pot fi enumerate după cum urmează: 1. Ergenekon Ziua de plecare a triburilor turceşti în lume este îndeplinită la 21 martie, fiind sărbătorită ca Zi a Eliberării. 2. În vechiul calendar turc, cu cele douăsprezece animale, ziua 21 martie este acceptată ca egală cu noaptea Crăciun, iar festivităţile de Anul Nou au avut loc în această zi. 3. La sfârşit de iarnă începe primăvara, natura reînvie la 21 martie, triburile turcice încep să migreze spre păşuni bogate şi astfel în această zi a fost sărbătorit Festivalul de primăvară. Natura, evoluează în funcţie de timp şi loc, suferă unele modificări ce se desfăşoară ca şi alte elemente culturale care s-au format în jurul Yenigün. Acestea se nasc ca elemente de cultură, cresc şi suferă unele modificări. Odată ce majoritatea triburilor turceşti adoptă religia islamică toate acele tradiţii străvechi nu intră în contradicţie cu noua religie. Obiceiurile, credinţele ceremoniile efectuate până în acel punct se combină cu elementele islamice. Elemente ale culturilor antice arabe şi persane se regăsesc, traversând milenii, în cultura turcă de astăzi. Ciocnirea dintre două ouă este o tradiţie în Ziua Nouă. Toate ouăle adunate pentru această Nouă Zi sunt vopsite în culorile reprezentative ale celor patru elemente. Roşu reprezintă focul, albastru apa, verdele pământul iar galben este desigur aerul. Pe lângă acestea patru avem al cincilea element care este spiritul, chintesenţa şi este reprezentat de culoarea obţinută prin fierberea ouălor în coji de ceapă. Coloarea chintesenţei, a eterului, a spiritului este undeva între bej şi gri. Oul este evident argumentul unei noi vieţi. În alte credinţe se consideră că: 1. Dumnezeu a creat Pământul la 21 martie şi a înverzit pământul în acea zi. 2. Profetul Adam este considerat strămoşul omenirii care a fost creat de Allah din noroi la 21 martie. 3. Satana este alungat din rai pentru fărădelegi, inclusiv pentru faptul că i-a momit pe Adam şi Eva să mănânce din fructul oprit. Într- o zi de 21 martie aceştia (Adam şi Eva) scapă de regrete şi sunt iertaţi de Allah. 4. Porumbelul trimis după inundaţii/potop de pe Arcă de Profetul Noe se întoarce pe navă cu o ramură de măslin înmugurit în cioc; întâmpinat ca o comoară ce demonstrează apropierea primăverii; Profetul a înţeles că porumbelul a găsit uscatul. Cum avem din vechile credinţe tot felul de considerente despre originea lumii vom avea relatări, legende şi convingeri păstrate şi după adoptarea Islamului. Yenigün este un motiv bogat pe care îl putem găsi în mai multe exemple din literatura clasică. 1. Sosirea Nevruz-ului, a fost considerat ca un început al primăverii, toată lumea are de împodobit cu verdeaţă şi de înmiresmat cu flori; a fost acceptată aproape ca o înviere. Au fost scrise poezii de primăvară, diverse reprezentări în care această Nouă Zi a fost descrisă ca o sărbătoare de primăvară, o bucurie dată de primăvară. 2. Nevruz ca motiv în literatura noastră clasică este adesea folosit ca o comparaţie sau o metaforă, un element al bucuriei, a vieţii noi. 3. Poeţii au asemănat de foarte multe ori Nevruz-ul cu o mamă a tuturor sultanilor, regilor şi împăraţilor 4. În artă Nevruz-ul apare ca o îngemănare a zilei cu noaptea. Există chiar şi o floare Nevruziye deosebit de frumoasă şi înmiresmată care decorează ferestrele. 5. Nevruz în multe locuri din poezia noastră clasică şi într-un alt domeniu vechi precum muzica noastră este folosit ca modalitate de a ne înţelege în viitor, motivul care conduce la unitate şi înţelegere. Soarele care încălzeşte pământul aduce bunătate şi bunăstare. Noaptea, frigul, întunericul, tristeţea şi sărăcia iernii este înlocuită cu soarele cald şi luminos şi abundenţa dată de primăvară. Simbolul principal al Nevruz-ului este Soarele care este totodată şi simbolul prieteniei. În consecinţă sărbătoarea de primăvară Yenigün celebrează bunătatea, abundenţa, fertilitatea, unitatea. Yenigün, noua zi este o sărbătoare îndelung celebrată în întreaga lume turcică din timpuri memoriale. Deasemenea este una dintre cele mai importante sărbători care definesc cultura noastră comună, o sărbătoare a consolidării unităţii comunităţilor. Yenigün formează legătura dintre culturi fiind efectiv o zi a iubirii. Melek Osman

7 sayfa sayfa Diplomaţi acreditaţi în România, oaspeţi ai UDTR la Festivalul Primăvara Comunitară Festivalul Internaţional Primăvara Comunitară organizat de Uniunea Democrată Turcă din România în parteneriat cu Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa şi Centrul Cultural Yunus Emre a debutat vineri, 20 martie, cu simpozionul Datini şi Obiceiuri de Primăvară desfăşurat la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. În debutul manifestării, preşedintele UDTR, Osman Fedbi i-a decernat chestorului principal de poliţie Nezir Gelaledin-Director al Direcţiei Secretariat General şi Protocol din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, o plachetă de onoare cu titlul de excelenţă, ca semn de înaltă preţuire a comunităţii turce, pentru întreaga sa activitate în slujba statului român. Placheta a fost înmânată în prezenţa unor distinşi oaspeţi precum: Ambasadorul Republicii Albania în România, E.S. Ilir Tepelena, Luan Topciu-Ministru Consilier la Ambasada Albaniei din Bucureşti, Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Ali Bozçalışkan, Vladimir Nechaev-Ataşat, Consulatul General al Federaţiei Ruse la Constanţa şi Consulul Onorific al Albaniei la Constanţa, Ömer Süsli. Chestorul principal Nezir Gelaledin este primul ofiţer de rang înalt, de etnie turcă, decorat până în prezent de şase ori. Cea mai recentă medalie, Ordinul Naţional Bărbăţie şi Credinţă în grad de cavaler i-a fost înmânată de Preşedintele României Klaus Iohannis, la data de 24 ianuarie 2015, cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române. Evenimentul a continuat cu un mini-concert intitulat Rapsodii de Primăvară susţinut de talentata violonistă Alev Gafar, studentă la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj. Preşedintele comisiei de cultură a UDTR, Serin Türkoğlu a vorbit despre datinile şi obiceiurile de primăvară ale comunităţilor etnice din Dobrogea amintind atât de Mărţişor cât şi de străvechea sărbătoare Nevruz care înseamnă un nou început, reînvierea naturii, marcată de popoarele turcice de mii de ani, la 21 martie, data echinocţiului de primăvară. Deşi multe datini şi obiceiuri s-au pierdut în negura timpurilor prin activităţile noastre încercăm să reînviem aceste tradiţii şi să le transmitem tinerilor. Totodată, am învăţat să ne bucurăm împreună, alături de români de aceste sărbători, fie că suntem turci, tătari, germani, bulgari, aromâni pentru că astfel, devenim mai bogaţi sufleteşte, a conchis Serin Türkoğlu Prima zi a festivalului s-a încheiat cu vernisajul expoziţiei de pictură Primăvara Interculturală, a doamnei Pouneh Bozçalışkan. Expoziţia a reunit douăsprezece tablouri inspirate de locuri din ţările dragi artistei, Iran, Turcia şi România. Sufletul sensibil al artistei a surprins cu măiestrie momentele încărcate de puritate şi simplitate a oamenilor de la ţară, unde se mai păstrează tradiţiile. Femeie stând pe bancă, Geamie, Delta Dunării au fost doar câteva din cele 12 tablouri pictate în acuarelă care ne-au transpus într-o atmosferă prietenoasă, caldă. Pouneh Bozçalışkan s-a născut la Teheran în 1974 unde a absolvit şi Facultatea de Filologie, Specializarea Limba Franceză. Din anul 2005 trăieşte în Turcia unde a început să picteze în acuarelă. A urmat cursuri de pictură, la Ankara cu pictorul Orhan Gürel iar în anul 2013 a participat la o expoziţie comună organizată de Ministerul de Externe al Turciei. Din octombrie 2013 este în România alături de soţul său, Ali Bozçalışkan aflat în misiune diplomatică la Constanţa în calitate de Consulul General al Republicii Turcia. Sâmbătă, 21 martie a avut loc un Spectacol Internaţional de Gală găzduit de Colegiul de Arte Regina Maria din Constanţa. Pe scenă au urcat ansamblurile folclorice Delikanlılar (UDTR)-coordonator Melek Osman, Mini- Karadeniz (UDTTMR)-coordonator Ildeniz Seitmambet, Dobrogeanca, Armâna mea -coordonator Elena Dordea şi corul Mehtap coordonator Accoium Durie, dirijor Yılmaz Türkoğlu. Surpriza Galei a constituit-o ansamblul focloric HOTEAD din Edirne, Turcia care a susţinut un program artistic reprezentând obiceiuri de nuntă. La manifestările festivalului au participat: subprefectul Accoium Levent, subsecretarul de stat Aledin Amet-DRI, preşedintele UDTR, Osman Fedbi, prim-vicepreşedintele Iusein Gemal, secretarul general Ervin Ibraim, deputatul Iusein Ibram, Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Ali Bozçalışkan, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea, Zeki Uysal, directorul Centrului Cultural Turc Yunus Emre, Ali Oğuzhan Yüksel precum şi numeroşi membri ai comunităţii turce şi tătare. Evenimentul a fost organizat de comisia de cultură a UDTR pentru a marca străvechea sărbătoare Nevruz şi a fost coordonat de Serin Türkoğlu. Sorina Asan Polis baş kestörü Nezir Gelaledin Yüzyıllardır bu topraklarda yaşıyoruz, zengin bir tarihimiz var ve her zaman bize haklar verilmiştir. Bu toprakları savunan ve bu topraklarda savaşan dedelerimizin anlattıkları sayısız hikaye dinledik. Kral Carol zamanında Türk subay ve askerlerinin Romen üniformalar giydiklerini ve başlarında, kimliklerini gösteren fesleri taktıklarını hepimiz biliyoruz. Hep birlikte, toplumumuzun en parlak yıldızlarından biri olan, polis baş kestörü Nezir Gelaledin i gururla kutluyoruz. Romanya Cumhurbaşkanı Klaus İohannis tarafından 23 Ocak 2015 tarihinde imzalanan kararla, İçişleri Bakanlığı görevlisi kestörü Nezir Gelaledin Baş Kestör rütbesine terfi etmiştir. Romanya nın ilk Türk generali olan Köstence asıllı Nezir Gelaledin, önce Silahlı Kuvvetlerinde ve şimdi İçişleri Bakanlığı nda birçok madalya ve ödüle layık görülmüştür. Şu an Nezir Gelaledin, İçişleri Bakanlığı nda Sekreterya ve Protokol Bölümü Başkanıdır. Askeri kariyerini 1987 yılında takım komutanı olarak başlamış, daha sonra sırayla Călugăreni 40. Mekanize Alayı Komutan Yardımcısı, Köstence Alexandru Ioan Cuza Deniz Askeri Lisesi nde takım komutanı, Deniz Kuvvetleri Komutanlığı nın radyo ve televizyon redaktörü, Milli Savunma Bakanlığı basın görevlisi, Genelkurmay Başkanlığı Halkla İlişkiler Bölüm Başkanı, Milli Savunma Bakanlığı İletişim ve Halkla İlişkiler Bölüm Başkanı, Milli Savunma Bakanı danışmanı, General Constantin Zaharia Lojistik Tatbikat Okulu Komutan Yardımcısı olmuştur. Milli Nezir Gelaledin Savunma Bakanlığı ndan Bakan ın özel danışmanı olarak Adalet Bakanlığı na geçmiş ve 2008 yılından itibaren İçişleri Bakanlığı merkez yönetimizdedir. Nezir Gelaledin 1987 yılında Sibiu Nicolae Bălcescu Muvazzaf Subay Okulu Piyade Bölümü nden mezun olmuş, ayrıca Köstence Ovidius Üniversitesi Tarih ve Siyasal Bilimler Fakültesi Tarih Bölümü nden lisans diploması almıştır. Sibiu Kara Harp Okulu nda iletişim ve halkla ilişkiler konusunda ve organiza suçlarla mücadele konusunda master yapmıştır. Milli Savunma Koleji ve İçişleri Ulusal Koleji nden mezun olmuştur. Kariyeri süresince altı defa madalya ve ödül almıştır: 2004 yılında Şövalye rütbesinde Liyakat Nişanı, 2007 yılında kariyerinin 20. yıldönümünde Subaylara verilen Vatan Hizmetinde onur işareti, 2012 yılında kariyerinin

8 sayfa sayfa 25. yıldönümünde Vatan Hizmetinde onur işareti, 2007 yılında Romanya Silahlı Kuvvetlerinin Şeref madalyası, 2008 yılında ise Kara Kuvvetlerinin Şeref Madalyası. 25 Ocak 2015 tarihinde, Romen Prensliklerinin Birleşme Günü vesilesiyle, Cumhurbaşkanı Klaus İohanis tarafından, Şövalye rütbesinde Değer ve Sadakat Ulusal Nişanını almıştır. Çok çalıştı. Ve tek başına. Konuşma sanatına hakimiyeti, asaleti ve subay olarak başardıkları için amirleri ve arkadaşları tarafından takdir edilmiştir. Chestor principal de poliţie Nezir Gelaledin Suntem pe aceste meleleaguri de sute de ani cu o istorie zbuciumată, dar frumoasă datorită măreţiei spiritului turc ne-am bucurat dintodeauna de drepturi. Nu puţine sunt istorioarele spuse şi trăite de bunicii noştri care au apărat şi au luptat pe aceste pământuri. Ştim cu toţii că pe vremea regelui Carol, soldaţii, ofiţerii turci purtau haine militare româneşti şi pe cap aveau fesuri turceşti astfel respectându-se identitatea. Pentru noi este o mare onoare şi mândrie să ne omagiem cea mai străucită stea a comunităţii noastre domnul Chestor principal de poliţie Nezir Gelaledin. Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat pe data, 23 ianuarie 2015, mai multe decrete printre care: Decret privind înaintarea în gradul profesional de chestor principal de poliţie a domnului chestor de poliţie Nezir Gelaledin din Ministerul Afacerilor Interne; Primul general turc al României, constănţeanul Gelaledin Nezir după cum aflăm din presă devine astfel una din figurile cele mai titrate din sistemul de apărare, cu zeci de distincţii, titluri şi medalii primite mai întâi în Armată, apoi în Poliţia Română. Gelaledin Nezir, ocupă la MAI funcţia de director al Direcţiei de Secretariat şi Protocol. Şi-a început cariera de ofiţer în 1987, în cadrul MApN, unde a fost comandant de pluton, locţiitor al comandantului Regimentului 40 Mecanizat Călugăreni, comandant de pluton la Liceul Militar de Marină Alexandru Ioan Cuza, din Constanţa, redactor la redacţia radio şi televiziune a Statului Major al Marinei Militare, ofiţer de presă la MApN, şef al compartimentului de Relaţii Publice al Statului Major General, director al Direcţiei de Comunicare şi Relaţii Publice a MApN, consilier al şefului Statului Major General, consilier al ministrului apărării, locţiitor al comandantului Şcolii de Aplicaţie pentru logistică General Constantin Zaharia. De la MApN a trecut la Ministerul Justiţiei, în calitate de consilier personal al ministrului, pentru ca, în 2008, să treacă în aparatul central al MAI. Gelaledin Nezir a absolvit, în 1987, Şcoala Militară de Ofiţeri Activi Nicolae Bălcescu, din Sibiu - Arma Gelaledin Nezir Infanterie, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Administrative a Universităţii Ovidius - Constanţa, fiind licenţiat în istorie, dar şi în managementul organizaţiei la Academia Forţelor Terestre din Sibiu, are un master în comunicare şi relaţii publice, dar şi unul în combaterea criminalităţii organizate, a absolvit Colegiul Naţional de Apărare şi Colegiul Naţional de Afaceri Interne. A fost decorat de şase ori în cariera sa: Ordinul Naţional Pentru merit în grad de Cavaler ; Semnul onorific În serviciul Patriei, pentru ofiţeri, XX ani de activitate ; Semnul onorific În serviciul Patriei, pentru ofiţeri, XV ani de activitate ; Emblema de Onoare a Armatei României ; Emblema de Onoare a Forţelor Terestre Pe 24 Ianuarie 2015, cu prilejul Unirii Principatelor Române, preşedintele Klaus Iohannis l-a decorat cu Ordinul naţional Bărbăţie şi credinţă în grad de cavaler. A muncit enorm. Şi de unul singur. A avut succese ce i-au atras aprecieri din partea colegilor şi a demnitarilor al căror apropiat colaborator a fost, pentru modul în care stăpâneşte arta oratorică, pentru eleganţa şi prestanţa sa ca ofiţer, care are tot timpul o ţinută impecabilă. Kadınlar Toplumun Yarısıdır Dünya Kadınlar Günü ya da Dünya Emekçi Kadınlar Günü her yıl 8 Mart'ta kutlanan ve Birleşmiş Milletler tarafından tanımlanmış uluslararası bir gündür. İnsan hakları temelinde kadınların siyasi ve sosyal bilincinin geliştirilmesine, ekonomik, siyasi ve sosyal başarılarının kutlanmasına ayrılmaktadır. Türkiye'de ise 8 Mart Dünya Emekçi Kadınlar Günü ilk kez 1921 yılında "Emekçi Kadınlar Günü" olarak kutlanmaya başlandı. Bu günü anmak amacıyla Romanya Demokrat Türk Birliği Kadınlar Komisyonu Toplumda Türk Kadının Rölü adlı sempozyumu düzenledi. 6-8 tarihleri arasında gerçekleşen faaliyet Köstence, Bükreş, Tulça ve Mangaliya şehirlerinde gelişti. Sayın komisyon başkanı Melec Amet hanımefendinin belirtiği gibi bu sempozyum Dünya Kadınlar Gününü hatırlamak ve anmak amacıyla düzenlenmiştir ve Romanya Demokrat Türk Birliğin Köstence ve şubelerinden yaklaşık 500 hanım katılmıştır. Köstence de düzenlenen kutlamada Romanya Demokrat Türk Birliğin ev sahipliği yaptığı faaliyette katılanlar arasında Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosun eşi sayın Pouneh Bozçalışkan. Bü gün münasebetiyle konuşmasında: Kadınlar toplumun yarısıdır ve güzel bir dünya için herhangi bir şekilde, her nerede olursa olsun en önemli şey kendilerini güçlendirmelerini, eğitim almalarını ve bilgilendirmelerini gerek. 8 Mart Dünya Kadınlar Günü Türkiye dede kutlanıyor fakat Romanya daki kadar değil. Burada çoşku ile kutlanıyor ve umarım ki her kadın, her zaman hep mutlu olur. Şahsen sanatı çok seviyorum ve resim yaptamktan çok zevk alıyorum. Mutluluk her insanın ellindedir aslında. Çok istekli olmak huzursuzluk veriyor ve isteklerin sonu yok ve bu yüzden hayattan memnun olmak ve eksiklikler için çaba göstermeniz gerek. Misafirler arasında Ticari Ataşesi sayın Sezen Leventoğlu ve Türk Hava Yolları Köstence Bürosu Pazarlama Müdürü sayın Seniye Güneş Tanay bulundular. Faaliyete Türk Hava Yolları ve Romanya Demokrat Türk Birliği işbirliği ile düzenlenen cekiliş büyük ilgi gördü. 22 hanım ödüllendirildi ve THY Köstence Istanbul gidiş dönüş iki bilet hediye etti. Kazananlar ise Gazi Türkan ve Memet Semra oldu. Katkılarından dolayı Turk Hava Yolları Köstence müdürü Yalçın Yiğit beye ve Türk Hava Yolları Köstence Bürosu Pazarlama Müdürü sayın Seniye Güneş Tanay hanımefendiye ayrıca teşekkür ederiz. Nurcan Ibraim

9 Prima vizită a doamnei Pouneh Bozçalışkan la sediul UDTR Doamna Pouneh Bozçalışkan, soţia Consulului General al Republicii Turcia la Constanţa, Ali Bozçalışkan, a efectuat în data de 24 martie prima vizită de curtoazie la sediul central al Uniunii Democrate Turce din România. Domnia sa a fost întămpinată de preşedintele comisiei de cultură, Serin Türkoğlu, de vicepreşedintele aceleiaşi comisii, Melek Osman şi de redactorii revistei Hakses. Doamna Pouneh Bozçalışkan a oferit în dar conducerii comisiei de cultură un tablou reprezentând geamia din Fântâna Mare, expus recent de artistă la expoziţia Primăvara Interculturală. Discuţiile s-au desfăşurat timp de peste o oră, într-o atmosferă cordială. Doamna Pouneh Bozçalışkan a mărturisit că s-a obişnuit cu România şi în special la Constanţa unde viaţa este foarte liniştită spre deosebire de Istanbul sau Ankara. Dintre toate oraşele vizitate până în prezent, cel mai mult a impresionat-o Braşov, datorită arhitecturii eclectice, în diferite stiluri: gotic, baroc sau art nouveau. Doamna Pouneh Bozçalışkan a mai spus că îşi doreşte să viziteze şi alte regiuni ale României. În cadrul întâlnirii a mai fost abordată şi problema educaţiei în şcoli, atât preşedintele cât şi vicepreşedintele comisei de cultură fiind cadre didactice. Melek Osman a declarat: Îmi iubesc meseria de profesor şi o practic cu devotament şi profesionalism. Este o meserie care îţi oferă satisfacţie şi rezultate frumoase. La finalul întrevederii gazdele au promis că astfel de întâlniri vor mai avea loc atât la sediul UDTR cât şi în alte locaţii. Pouneh Bozçalışkan s-a născut la Teheran în 1974 unde a absolvit şi Facultatea de Filologie, Specializarea Limba Franceză. Din anul 2005 trăieşte în Turcia unde a început să picteze în acuarelă. Tânăra artistă plastică a urmat cursuri de pictură, la Ankara cu pictorul Orhan Gürel iar în anul 2013 a participat la o expoziţie comună organizată de Ministerul de Externe al Turciei. Din octombrie 2013 este în România alături de soţul său, Ali Bozçalışkan aflat în misiune diplomatică la Constanţa în calitate de Consulul General al Republicii Turcia. Sorina Asan sayfa sayfa Şura-i Islam (Consiliul Sinodal) În data de 19 martie a avut loc alegerea membrilor Şura-i Islam unde dintr-un număr de 55 clerici au fost aleşi 15 reprezentanţi. Şura-i Islam este organul suprem, compus din 25 membri, care are un rol important pentru comunitatea musulmană din România. Şura alege muftiul pentru o perioadă de cinci ani. Împreună cu muftiul Şura-i Islam ia deciziile importante legate de rezolvarea problemelor administrative şi disciplinare ale cultului. Preşedinte de drept este muftiul. Din partea societăţii civile participă patru membri UDTR, patru membri UDTTMR şi directorul Colegiului Naţional Kemal Atatürk. Din partea uniunilor fac parte preşedintele, deputatul, preşedintele comisiei de religie şi un membru din consiliul de conducere. Pentru o mai bună funcţionare Şura Islam are în componenţa sa patru comisii care au atribuţiuni separate. Reprezentanţii imamilor care au fost aleşi pentru a face parte din şura sunt următorii: REFI ERGHIUN ABLACHIM ONDER MENISA ORHAN MAMUT BORSELIM RESUL MAREM OMER MUZAFER TALIP REVAN MEMIS NEDRET OMER ERGHIN OSMAN AZIS NUREDIN AMDI ABDURAMAN TANER IUSEIN ONDER ISMAIL TINAR HALIL ISMET 19 Mart tarihinde Şura İslam seçimleri gerçekleşti. 55 imam katılan seçimlerde 15 imam seçildi. Şura 25 üyeden oluşan bir kurum ve Romanya müslümanları için önemli bir yer almakta. Şura islam beş yıl için müftüyü seçer ve onunla birlikte idari ve disiplin konularda kararlar alır. Şuranın başkanı Müftüdür. Şurada Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından dört üye, Romanya Müslüman Tatar Türklerin Demokrat Birliğinden dört üye ve Kemal Atatürk Ulusal Koleji tarafından genel müdür katılmaktadır. Birlikler tarafından başkanlar, milletvekilleri, din komisyon başkanları ve idari kurumdan birer üye katılmaktadır. 19 Mart tarihinde gerçekleşen seçimlerde şura ya seçilen imamları tanıtıyoruz: CONSILIER DE CULT

10 sayfa sayfa Un Olimpiada de Limba şi Literatura turcă, faza judeţeană, 2015 nou an şcolar care, bineînţeles, ne aduce o nouă competiţie la disciplina Limba turcă maternă. Ca şi în anii trecuţi Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa în parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă din România a organizat sâmbătă, 14 martie, Olimpiada de Limba şi Literatura Turcă, faza judeţeană, ediţia Concursul şcolar a fost găzduit de Şcoala Gimnazială nr. 11 Dr. Constantin Angelescu Constanţa. La olimpiada din acest an s-au înscris 120 de elevi din clasele IV-XII, judeţul Constanţa. Elevii înscrişi în concurs care au promovat faza locală a olimpiadei s-au calificat pentru competiţia naţională şi se vor strădui să ocupe unul din cele patru locuri de frunte. Faza naţională a Olimpiadei se va desfăşura la începutul lunii aprilie, mai precis 6-8 aprilie Comisia de organizare şi evaluare din acest an a fost formată din 20 de profesori. Componenţa comisiei a fost după cum urmează: Preşedintele comisiei prof. Bormambet Vildan, inspector de specialitate limba turcă în cadrul MEN, preşedinte executiv, prof. Anefi Icbal, inspector şcolar limba turcă, vicepreşedinte, prof. Ene Ulgean, secretar, prof. Seit Memet Emel şi membri. A mai fost constituită o comisie de elaborare a variantelor de subiecte pe fiecare nivel de şcolarizare cu preşedinte, doamna inspector şcolar Anefi Icbal. Din partea Uniunii Democrate Turce din România a participat inspectorul de specialitate din cadrul MEN, prof. Vildan Bormambet alături de cei 6 membrii ai comisiei de învăţământ. Doamna Bormambet a oferit împreună cu inspectorul de limba turcă din cadrul ISJ, doamna Icbal Anefi, diplome elevilor calificaţi în faza naţională a Olimpiadei. Concursul judeţean s-a desfăşurat sub forma unui test pe trei secţiuni de subiecte: literatură, gramatică, compoziţie. A fost o competiţie şcolară loială la finalul căreia 40 de elevi s-au calificat în faza naţională care se va desfăşura în incinta Colegiului Naţional M.K. Atatürk din Medgidia. Devenită tradiţie, această competiţie ce încurajează elevii din clasele a IV- a până în clasa a XII-a s-a realizat prin înscriere în urma selecţiei făcute de cadrele didactice. Comisia de evaluare a fost formată din profesori care nu au avut elevi în concurs. Comisia de învăţământ UDTR, prin realizarea acestei activităţi, a obţinut un lucru pe care şi-l dorea foarte mult şi anume de a bucura tinerii elevi care îşi văd împlinite eforturile şi bineînţeles implicarea lor în număr tot mai mare în acest gen de competiţii. Recompensa cea mare vine de la Uniunea Democrată Turcă din România şi constă în biletul gratuit pentru Tabăra de Limbă Maternă din vacanţa de vară. Celor 43 de elevi calificaţi le urez mult succes şi îi aşteptăm pe premianţii naţionali la tabăra de limba maternă ce va fi presărată cu multe surprize educative şi distractive pregătite pentru ei. Melek Osman PREMII LA OLIMPIADA JUDETEANA DE LIMBA SI LITERATURA TURCA MATERNA ANUL ŞCOLAR nr. crt. NUME ŞI PRENUME ELEVI CLASA UNITATEA ŞCOLARĂ NOTA 1 YILDIRIM MELISA IV Colegiul Naţional Pedagogic C-tin Bratescu Constanta I 9,60 2 HUSEIN AILIN IV Şcoala Gim. C-tin Brâncuşi Medgidia II 9,10 3 COGEAMET AMINA IV Şcoala Gim. C-tin Brâncuşi Medgidia M 8,20 4 FUCIGI MUSTAFA V Şcoala Gim. nr. 1 Valu lui Traian II 9,20 5 BOLAT OMURCAN V Scoala Gim. nr. 24 Ion Jalea Constanta III 9,15 6 SALI SEREN SERIAN V Şcoala Gim. Mircea Dragomirescu Medgidia M 8,55 7 MEMET ŞENUBE NAZLIGEAN V Şcoala Gim. Mircea Dragomirescu Medgidia M 8,50 8 RAŞID FATME V Liceul Cobadin M 8,40 9 CHERIM ESMA V Şcoala Gim. nr. 39 N. Tonitza Constanta M 8,20 10 FURKAN ILHAN V Şcoala Gim. Spectrum Constanta M 8,20 11 IBIŞ NAZAR V Liceul Cobadin M 8,00 12 ARSLAN AYSUN EBRU VI Şcoala Gim. nr. 1 Ciocarlia III 8,75 13 HUSEIN NUR VI Şcoala Gim. nr. 30 Ghe. Ţiţeica Constanţa M 8,70 14 GUNEŞ BERNA VI Şcoala Gim. nr. 30 Ghe. Ţiţeica Constanţa M 8,35 15 BEDIR FATMA BETUL VI Şcoala Gim. Spectrum Constanta M 8,30 16 ULUBAYRAM ABDURAHMAN VI Şcoala Gim. Spectrum Constanta M 8,05 17 MEMEDULA GHIONUL EDNA VII Şcoala Gim. C-tin Brâncuşi Medgidia III 8,80 18 GUNEŞ BERKANT VII Şcoala Gim. nr. 30 Ghe. Ţiţeica Constanţa M 8,70 19 CADIR SINEM GEANSEL VII Şcoala Gim. nr. 1 Ciocarlia M 8,10 20 ISMAIL MELINDA VII Colegiul Naţional Kemal Ataturk Medgidia M 8,10 21 SADÎC EDA MELIS VII Şcoala Gim. Mircea Dragomirescu Medgidia M 8,00 22 SULIMAN BILGHE VIII Şcoala Gim. C-tin Brâncuşi Medgidia II 9,10 23 SERCAN FURKAN YESA VIII Colegiul Naţional Kemal Ataturk Medgidia III 8,50 24 DILSIZ EMEL VIII Şcoala Gim. nr. 1 Ciocarlia M 8,20 25 MAMUT DERIA DILEK VIII Şcoala Gim. C-tin Brâncuşi Medgidia M 8,20 26 APTI ELIF VIII Liceul Tehnologic N. Dumitrescu Cumpăna M 8,00 27 SOIUN HAKKAN ROBERT VIII Şcoala Gim C-tin Brâncuşi Medgidia M 8,00 28 ASAN SELIN IX Liceul Internaţional Constanţa I 9,90 29 YUCETAŞ GIZEM IX Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân Constanţa II 9,60 30 AKDAG KADER IX Colegiul Naţional Kemal Ataturk Medgidia III 9,25 31 SERCAN MELIS ALEYNA IX Colegiul Naţional Kemal Ataturk Medgidia M 8,20 32 DEMIRCAN MELISA HAZAL X Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân Constanţa I 9,50 33 HUSEIN FATIMA X Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân Constanţa II UNSALAN MELISA X Liceul Teoretic Ovidius Constanţa III 8,75 35 ALI SELCIUK X Colegiul Naţional Kemal Ataturk Medgidia M 8,00 36 DEMIRCAN ESRA XI Liceul Teoretic Traian Constanţa II 9,20 37 APTI AYLIN XI Liceul cu Program Sportiv N. Rotaru Constanţa III 8,80 38 DOGUKAN YILDIRIM XI Colegiul Naţional Kemal Ataturk Medgidia M 8,35 39 KURIŞ FATMA NUR XI Liceul Internaţional Constanţa M 8,15 40 POLATCELIK MELISA XII Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân Constanţa II MURATCEA CIDEM XII Colegiul Naţional Kemal Ataturk Medgidia III 8,50 42 MIMIŞ OZGEAN XII Colegiul Naţional Kemal Ataturk Medgidia M I 8,20 43 MERMAMBET ERKIN XII Colegiul Naţional Kemal Ataturk Medgidia M II 8,00

11 sayfa sayfa Sehayat Dergisi Sihhiye 1915-Zaferin Ab-i Hayat Neferleri -14 Mart 2015 tarihleri arasında, Türkiye Cumhuriyeti'nin kalbi olan 12Çanakkale şehrinde, Tıp Bayramı kutlamalarına 29 ülkeden katılımcıların buluşması gerçekleşti. Yurtiçi 81 ilden gelen doktorlar, yurtdışından 50 yabancı katılımcı, 165 Tıp Fakültesi ve 35 Askeri Tıp öğrencisi ve hocaları uzun yolculuklardan sonra burada buluşmuş oldu. Genelde milli derecede kutlanan Tıp Bayramının, bu yıl Çanakkale zaferlerinin 100. Yıl dönümü vesilesiyle Sağlık Bakanlığınca uluslararası katılımla düzenlendmesi uygun görüldü. Romanya "Carol Davila" Üniversitesi- Tıp Fakültesini temsilen, değerli Doç. Dr. Mihail Eugen HİNESCU ( Victor Babeş Enstitüsü- Bilim ve Araştırma Konseyi Yönetim Kurulu Başkanı) yanısıra, şahsım- Hayat MEMİŞ (Carol Davila Tıp Fakültesi 6 sınıf öğrencisi, şair) katılm şerefine nail oldum. Etkinliğin ilk günü, 12 Mart tarihinde katılımcılar konakladıkları Kalyon ve Parion Otellerinde akşam yemeğinde buluşarak tanıştılar ve herkesin ortak noktası olan farklı ülkelerin tıp sistemleri hakkında fikirlerini beyan etme fırsatı buldular. Sağlık Bakanı MÜEZZİNOĞLU, Aile ve Sosyal Politikalar Bakanı Ayşenur İSLAM, Orman ve Su İşleri Bakanı Veysel EROĞLU, Çanakkale Valisi Ahmet ÇINAR, Çanakkale Belediye Başkanı Ülgür GÖKHAN ve Çanakkale savaşlarına katılan milletlerin diplomatik temsilcilerinden bazılarnın katıldığı kapanış töreni böylece noktaladı te ayrı ülkelerin askerleri savaş alanındaki şehitlerın toplanması için yapılan ateşkes esnasında tanışarak "karşılıklı bundan sonra ben bu insanlarla nasıl savaşabilirim" düşüncesinin savaştan sonra yazılan anılarda yer alması, aslında dönemin koşullarının düşman olması gerektirdiği medeniyetler arasında ilk köprülerin kurulduğunun işareti olmuştur. Tam 100 yıl sonra da ayrı milletlerin tarihin dönüş noktasında buluşmuş olması, dostluğun silahlardan daha güçlü olduğunun ispatıdır. Çanakkale sadece bir tarih değil, herkesin birçok şey öğreneceği bir insanlık dersinden ibarettir! Hayat Memiş, Bükreş "Carol Davila" Üniversitesi Tıp Fakültesi 6. sınıf öğrencisi 13 Mart sabahı ise aralarında Sağlık Bakanlığının bürokratları, 17 Tıp Fakültesinin Dekanları ve Pamukkale Üniversitesinin Rektörünün bulunduğu 400 e yakın katılımcı rehberler eşliğinde Gelibolu yarımadasında Şehitlikleri ziyaret ederken daha iyi tanışma şansı bulmuştur. Deniz ile gökyüzünün sonsuz mavisi, güneşin şevkatli ışınlarının altında baharla yenilenen yeryüzünün buluştuğu bu tabloya yeni dostluk tohumları renk katmıştır. Farklı ülkelerden, farklı kültür ve dinlerden gelen ve tıbba gönülden bağlanmış farklı insanlar, bir tarihin akşının savaş ile değiştiği Çanakkale' de dostluk köprülerini pekiştirdi. Aynı günün akışında Sayın Sağlık Bakanı- Dr. Mehmet MÜEZZİNOĞLU Beyefendinin katılımcılar onuruna verdiği gala yemeğinde, İstiklâl marşı ve saygı duruşundan sonra sıhhiye birliklerinin savaştaki kahramanlıklarını tanıtan bir film sunuldu. Gülhane Askeri Tıp Fakültesi Dekanı Tümamiral Hayati BİLGİÇ, Pamukkale Üniversitesi Rektörü Prof. Dr. Hüseyin BAĞCI ve Sağlık Bakanlığının önde gelen bürokratların katıldığı buluşmada, Prof. Dr. Cengiz KUDAY Çanakkale savaşlarının kısa tarihçesini tanıtan bir konuşma gerçekleştirdi. Akşamın devamında Sayın Bakanımız Dr. Mehmet MÜEZZİNOĞLU, Çanakkale yi geçilmez anlamıyla mücadele veren bir medeniyet anlayışının mensuplarını, 14 Mart Tıp Bayramı vesilesiyle tekrar bir araya getirmek istedik. Esasında tıp mesleğinin en güçlü ayağı evrensel oluşudur. İnsana ve insanlığa hizmet etme anlayışıdır. Bu anlamda bir yıl mezun veremeyecek kadar tıbbiyeli şehidini veren bir milletin tıbbiyelileriyiz. Yine 14 Mart Tıp Bayramı esas itibarıyla bir bayram amacıyla kurgulanmamıştır. Esasında 14 Mart ta Tıp Bayramı nın kutlanması, İstanbul un düşman işgaline itirazın bir yansımasıdır. İsyanın bir tezahürüdür da İstanbul u işgal kuvvetlerine itiraz eden tıbbiyeliler, ilk tıbbiyenin kurulduğu 14 Mart ı bahane ederek, işgal güçlerine itiraz eden, istiklali, bağımsızlığı merkeze alma anlayışı ile bir organizasyon için tıp bayramı denmiş. O gün Haydarpaşa da ilk tıbbiyeyi mektebi şahanenin olduğu yere ay yıldızlı bayrağın çekildiği gündür dedi. Yemeğin sonlarına doğru, perküsyon sanatçışı- değerli Burhan ÖÇAL Yıla özel bestesini canlı performansı ile katılımcıların beğenisine sundu. Hemen ardından, gündüz başladığımız yaşayan tarihin izlerindeki adımların devam etmesi maksadıyla, Çanakkale' de istiklâl ve aydın gelecekler uğruna canını hiçe sayarak, aylarca zorlu koşullara göğüs gererek gururuyla şehit mertebesine erişen atalarımız için yazdığım şiiri okumuş bulundum. Değerli konukların alkışları yanısıra, sahneden indiğimde Sayın Sağlık Bakanımızın ve Askeri Tıp Fakültesi Dekanı Tümamiral Hayati BİLGİÇ' in tebriklerini kabul etmek benim için apayrı bir onur vesilesi olmuştur. Türkiye Cumhurbaşkanı- Sayın Recep Tayyip ERDOĞAN teşrif ve himayeleriyle 14 Mart günü Tıp Bayramı münasebetiyle gerçekleşen organizasyonda yaptıkları konuşma ile, her mesleğin kutsal olduğunu, ancak hekimlerin ayrı bir yeri ve öneminin bulunduğunu vurguladı. Doktorların, doğrudan insan hayatına ve canına dokunduğunu ve şifaya aracılık ettiğini anlatan ERDOĞAN, bunun için hekimlik mesleğinin medeniyette ve kültürde farklı bir konumu bulunduğunu ifade etti. Cumhurbaşkanın eşi -Emine ERDOĞAN, Başbakan Ahmet DAVUTOĞLU nun eşi- Sare DAVUTOĞLU, Gökten şimşek gibi küçücük boğaza İndi binlece asker, onlarca donanma Hükümler verildi, kararlar alındı Çanakkale siz bırakmak için vatanımı Güneş daha doğmadan batmıştı İlk top patlamasıyla gök haykırmıştı Toprak isyan eder gibi havaya yükselmiş Yine ait olduğu yer yüzüne yatmıştı Buraya ağaçlar bile köklerini derin saldı Der gibi: Doğduğum, öleceğim yer burası Dimdik son nefesimden sonra da olsa Terk etmem anam bildiğim vatanımı! Biz ağaçlardan öğrendik ayakta kalmayı Buluttan öğrendik gölgeyi, yağmayı Rüzgârdan sert esmeyi, dalgalanmayı Denizden öğrendik dolup taşmayı İnsanımın yüreği tek çarptı aylarca Umudumuz aynıydı her kalp atışıyla Ayrı dillerde de olsa, Hakk a aynı dua Güçlü dayanıklı kılsın bileğimizi vatana Biz ağaçlardan öğrendik... Damarlarında akan kanın son damlasına Son secdeye, ellerin açıldığı son ezana Son kalanın son nefesini verene kadar Korundu bu vatanın toprağı can pahasına Çanakkale nin hürriyete susayan toprağını Binlerce mert askerin asil kanı suladı İsmi meçhuldur, şahidesiz yatanı Mezarı vatanı... Kefeni bayrağı... Dalarken derin rüyasına, uyanılmaz uykuda Gururlandık şehitimizle, acımız büyük olsa da Bedenimiz geçilmez siper, alnımız ise yukarda Gözlerimiz, hedefimiz aydınlık hür yarınlarda Zifiri geceler işte böyle vatanıma aydınlandı İnsanımın yüreğinin paklığıdır bayrağımın akı Çanakkale şehitleri kanıyla boyandı kırmızısı Uğruna verilen son nefesler ise dalgalandırdı... Hayat Memiş

12 sayfa sayfa Expoziţie de monede şi bancnote Vineri, 27 martie 2015, ora 11.00, la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Parcul Monumentul Independenţei a avut loc vernisajul expoziţiei temporare MONEDE ŞI BANCNOTE ROMÂNEŞTI ŞI STRĂINE ÎN COLECŢIA MUZEULUI TULCEAN, expoziţie care se adresează tuturor celor interesaţi în a cunoaşte evoluţia leului românesc în perioada , precum şi monedele/ bancnotele străine care au circulat pe teritoriul României în acea perioadă. Conform declaraţiei organizatorilor Expoziţia prezintă monede şi bancnote româneşti şi străine din perioada , aparţinând colecţiei de numismatică a Muzeului de Istorie si Arheologie Tulcea. Cele româneşti marchează evoluţia monedei naţionale: primele încercări din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza şi apoi perioada regilor: Carol I, Ferdinand, Carol II si Mihai I al României. În ceea ce priveşte monedele si bancnotele străine, sunt prezentate monede din ţări precum Austria, Imperiul Austro-Ungar, Ungaria, Cehoslovacia, Grecia, Germania, Franţa, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Iugoslavia, Serbia, Turcia, Polonia. Membri filialei Tulcea a UDTR au vizitat cu mare interes expoziţia. Minever Omer Manifestări interetnice la Tulcea În perioada , la Tulea s-a desfăşurat evenimentul Easter Seminar 2015 Awakening the identity, eveniment organizat de către asociaţia Youth of European Nationalities (YEN). Easter Seminar are loc în fiecare an înaintea Paştelui catolic şi reprezintă un forum de dezbateri şi schimb de experienţe între participanţi veniţi din 14 ţări din Europa. Evenimentul din acest an este organizat sub sloganul Awakening the identity - Conştientizarea propriei identităţi şi este găzduit de Consiliul Tinerilor Armâni din România în colaborare cu Youth of European Nationalities, cea mai mare reţea de organizaţii de tineret ale minorităţilor din Europa. Sala de conferinţe a Consiliului Judeţean Tulcea a găzduit în data de un dialog cu organizaţiile membre, minorităţile etnice din regiune (turci, tătari, ruşi lipoveni şi reprezentanţii societăţii civile, întâlnire la care comunitatea turcă din România a fost reprezentată de deputatul Ibram Iusein. Scopul principal al întâlnirii a fost crearea unei dezbateri cu privire la modalităţile de păstrare a identităţii etno-culturale în rândul minorităţilor care nu beneficiază de sprijinul instituţional al unei ţări-mamă. Peste 100 de tineri europeni au participat începând sâmbătă, 28 martie, la Tulcea, la primul eveniment organizat în România cu privire la conservarea identităţii minorităţilor naţionale şi etnice de pe continentul european. Easter Seminar are loc în fiecare an înaintea Paştelui catolic şi reprezintă un forum de dezbateri şi schimb de experienţe între participanţi veniţi din 14 ţări din Europa. Evenimentul din acest an este organizat sub sloganul Awakening the identity - Conştientizarea propriei identităţi şi este găzduit de Consiliul Tinerilor Armâni din România în colaborare cu Youth of European Nationalities, cea mai mare reţea de organizaţii de tineret ale minorităţilor din Europa. Minorităţile etnice sunt ameninţate continuu de procesul uniformizării societăţii moderne. Pierderea autenticităţii şi integrităţii minorităţilor etnice sunt cele mai mari probleme la care trebuie să găsim cât mai rapid răspunsuri, a spus Maria Cucliciu, preşedinte al Consiliului Tinerilor Armâni din România, organizatorul evenimentului. Timp de o săptămână, tineri minoritari din toată Europa s-au reunit la Tulcea. Ei au participat la ateliere de improvizaţie teatrală, fotografie, proiecţii de filme, concerte de muzică tradiţională, dansuri tradiţionale. Excursii în Delta Dunării şi sate locuite de aromâni au completat experienţa tinerilor europeni. La spectacolul interetnic organizat în Piaţa Tricolorului Tulcea cu participarea ansamblurilor apartinând diverselor etnii din Tulcea a participat ansamblul folcloric Tuna al UDTR, filiala Tulcea. Comuna Cumpăna a obţinut locul al II-lea la cea de-a doua ediţie a concursului Satul Cultural al României În data de 13 martie 2015, comuna Cumpăna a obţinut locul al II-lea în finala concursului naţional Satul Cultural al României. Cumpăna a fost una din cele 13 finaliste în acest concurs care s-a desfăşurat la Muzeul Satului din Bucureşti. Competiţia a constat în prezentarea unui pachet cultural festivaluri, sărbători, expoziţii, concursuri, simpozioane, care să pună în valoare unicitatea culturală a localităţii respective. Comuna Cumpăna a prezentat în cadrul acestui concurs naţional un program cultural variat ce cuprinde atât prezentarea sărbătorilor, festivalurilor, concursurilor, tradiţiilor şi obiceiurilor locale, cât şi bucate tradiţionale, care sunt rodul României rurale. Standul de prezentare al comunei Cumpăna a fost organizat ca un cumul de obiceiuri şi tradiţii strămoşeşti (port şi cânt popular) şi de bucate tradiţionale specifice zonei, produse culinare preparate de gospodinele comunei, dintre care şuberek, kobete, borş de peşte, sărmăluţe în foi de viţă, tochitură dobrogeană cu mămăligă, baclavale şi plăcintă dobrogeană. Candidatura comunei Cumpăna la concursul Satul Cultural al României a fost susţinută de doamna primar, ec. Mariana Gâju, care a expus viziunea comunei, proiectele în care este implicată comuna şi care se referă la dezvoltarea strategică, la evenimentele culturale desfăşurate pe parcursul anilor prin care se certifică experienţa localităţii şi la calitatea profesională a echipei funcţionarilor publici din Primăria Cumpăna, la impactul şi importanţa evenimentelor la nivel local, naţional, regional şi internaţional. La eveniment au fost prezenţi membrii ansamblului turcesc «Kardelen» şi membrii ansamblului folcloric «Româncuţa» care au încântat participanţii şi vizitatorii cu dansuri specifice zonei. Cea de-a doua ediţie a concursului a fost organizată de Asociaţia Cele Mai frumoase Sate din România (AFSR) şi Muzeul Satului. SATUL CULTURAL AL ROMÂNIEI este un program AFSR lansat în ianuarie 2014, sub patronajul Ambasadei Franţei în România, cu scopul de a promova patrimoniul cultural şi turistic din satele româneşti. Firdes Musledin

13 În Internship în Turcia luna februarie, studenţi ai Universităţilor Andrei Şaguna şi Ovidius au participat la un internship în Turcia organizat în cadrul Proiectului european University collaboration network at the Black Sea - UNIVER - SEA.NET. Proiectul "University collaboration network at the Black Sea UNIVER-SEA.NET", care va avea o durată de 24 de luni, este finanţat de U.E. în cadrul Programului Operaţional Transnational Bazinul Mării Negre , autoritatea de management fiind Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei publice. Universitatea Andrei Şaguna din Constanţa este beneficiarul proiectului şi are ca parteneri Universitatea Aydun din Istanbul (Turcia), Universitatea Karabuk (Turcia), Universitatea Internaţională a Mării Negre, Tbilisi (Georgia) şi Academia de Administraţie Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, Chişinău (Moldova). Pornind de la existenta unor legături profunde şi de lungă durată, istorice şi culturale, care au fost stabilite de-a lungul secolelor peste ceea ce sunt astăzi frontierele externe ale Uniunii Europene, proiectul urmăreşte crearea unui mediu cultural comun în bazinul Mării Negre, prin promovarea valorilor educaţionale şi prin valorificarea identităţilor regionale. Raţiunea realizării proiectului a constituit-o lansarea unui proces de reflecţie asupra identităţii şi viitorului regiunii Mării Negre, care să concure la creşterea încrederii reciproce şi să faciliteze forme concrete şi eficiente de colaborare în planul cultural şi educaţional şi totodată să conducă la identificarea şi elaborarea unor proiecte pragmatice, care să dea impuls şi susţinere praxisului istoric de dezvoltare regională. În cadrul proiectului, Universitatea Andrei Şaguna are misiunea de a oferi serviciile unui Centru de date cu administrare centralizată, dotat cu servere performante pe care vor rula programe educaţionale de ultimă generaţie. În acest fel, timp de doi ani, universităţile partenere vor dezvolta, folosind cele mai avansate tehnologii informaţionale, o comunitate virtuală în care vor face schimburi de bune practici, cursuri comune, realizând astfel un cadru natural de dialog între studenţii şi profesorii aparţinând diferitelor naţionalităţi, culturi şi confesiuni. Plecând de la un nucleu de 5 universităţi, la finalul proiectului reţeaua va cuprinde peste 40 de instituţii care vor constitui un motor de dezvoltare în domeniile educationale, ştiinţifice şi culturale, creând astfel o platformă dinamică a cooperării regionale. Activităţile proiectului includ şi organizarea de workshop-uri pentru mediul academic şi mobilităţi internaţionale pentru studenţi, contribuind astfel la dezvoltarea relaţiilor armonioase în regiune. Proiectul a debutat cu cinci instituţii de învăţământ superior incluse: Universitatea Andrei Şaguna, în calitate de beneficiar, Universitatea Karabük şi Universitatea Aydin, ambele din Turcia, Universitatea Internaţională a Mării Negre din Tbilisi (Georgia) şi Academia de Administraţie Publică din Chişinău (Moldova). În debutul proiectului, s-a constituit Comunitatea Academică a Mării Negre, din care fac parte în prezent peste 60 de universităţi din ţările menţionate mai sus. La programul de internship, au participat 21 de studenţi, dintre care cinci din Constanţa: doi de la Universitatea Andrei Şaguna şi trei de la Universitatea Ovidius, parteneră în proiect. Cei 21 de tineri au fost selectaţi în urma participării la un curs online, care a fost susţinut de o echipă internaţională şi interdisciplinară, timp de două luni. ( sayfa 22 TOP 10 RADIO T Martie 10-Model...- Sen ona aşıksın 9-Tarkan...- Yemin Ettim 8-Yalın...- Bir bahar akşamı 7-Gülşen...- Emrin olur 6-Murat Dalkılıç...- Yani 5-Funda Arar... - Hayatın hesabı 4-Ayşe Hatun Önal & Onur... - Güm güm 3-Gökhan Türkmen...- Sen Istanbul`sun 2-Mustafa Ceceli...- Husran 1- Hadise - Prenses

14 sayfa sayfa Trandafiri cu spanac Ingrediente Un pahar de ceai cu lapte Un pahar de ceai iaurt Un pahar de ceai de ulei de măsline Un pahar de ceai cu apă calduţă 4 pahare de apă cu făină (pahare pline) Jumătate de plic de praf de copt Sare Pentru umplutură: 750 gr spanac Un pahar de apă cu brânză rasă Jumătate de legătură de marar, jumătate de legătură de pătrunjel Sare, piper Mod de preparare: Coca 1. Toate ingredientele lichide pentru cocă se amestecă într-un bol. 2. Făina este cernută şi se amestecă cu ingredientele lichide până se obţine o cocă moale. Coca trebuie să fie moale pentru a fi uşor la întins. 3. Coca se împarte în 6-7 bile şi se lasă la dospit pentru cel puţin 30 minute 4. Atât timp cât coca stă la dospit se pregăteşte umplutura. Spanacul se spală bine, se curăţă şi se toacă fin. Se presară deasupra sare şi se freacă bine. Se lasă 10 minute la odihnă, după care se stoarce astfel încât spanacul să elimine zeama. Se spală, se curăţă şi se toacă pătrunjelul şi mărarul. Brânza se dă prin razătoare. Toate aceste ingrediente se amestecă şi se condimentează după gust. 5. După ce coca a dospit se întind foi cât se poate de subţiri. 6. Fiecare foaie în parte se uleiază cu 5 linguri de ulei de măsline. 7. Fiecare foaie se taie în patru părţi egale. Pe marginea lată a foii se pune umplutură şi se rulează. Acest rulou se suceşte de jur împrejur astfel încât se obţine o formă de trandafir. 8. Se procedează la fel pentru fiecare foaie în parte (ies aproximativ 20 de buc) 9. Trandafiraşii sunt puşi în tava de copt şi se ung ori cu iaurt şi ulei de măsline ori doar cu ulei de măsline. Se introduc în cuptorul preîncălzit la 200 grade. 10. Când încep să devină aurii sunt gata. Se lasă să se odihnească 20 de minute şi se servesc. Se pot servi şi reci. Salata de iaurt, spanac şi sfeclă roşie Ingrediente: o sfeclă roşie o mână de spanac proaspăt câteva fire de mărar un pahar de iaurt o lingură de zeamă de lămâie o lingură de ulei de măsline doi căţei de usturoi Sare Mod de preparare: 1. Întru-un castronaş se amestecă uleiul, zeama de lămâie şi sarea. 2. Usturoiul curăţat se pisează şi se amestecă cu iaurtul. 3. Într-un castron se pune spanacul spălat şi tocat, mărarul şi sfecla roşie dată prin răzătoare, se toarnă dressingul şi se amestecă bine. 4. Deasupra se adăugă iaurtul cu usturoi. Ispanaklı yoğurtlu pancar salatası Malzemeler 1 tane küçük kırmızı pancar Bir tutam ıspanak yaprağı Bir tutam dereotu Bir yemek kaşığı limon suyu 1 yemek kaşığı zeytinyağı Bir su bardağı yoğurt 2 diş sarmısak, tuz Yapilisi 1. Pancarı soyup rendeleyin. 2. Ispanak ve dereotunuda doğrayın. 3. Limon suyu, zeytin yağı ve bir tutam tuzuda ilave edin, karıştırın. 4. Sarmısağı ezin, yoğurtla karıştırın. 5. Salatanın üzerine dökün. Ispanaklı Gül böreği Malzemeler 1 çay bardağı süt 1 çay bardağı yoğurt 1 çay bardağı zeytinyağı 1 çay bardağı ılık su 4 buçuk su bardağı kadar un (Bardaklar tepeli olacak) Yarım paket kabartma tozu tuz İç malzemesi 750 gr. ıspanak 1 su bardağı sert beyaz peynir yarım demet dereotu, yarım demet maydanoz Karabiber tuz Yapılışı: 1. Sıvı malzemeleri karıştırma kabına koyup karıştırın. 2. Unu bardak bardak ekleyerek yumuşacık bir hamur yoğurun. Hamur çok yumuşak olmalı yoksa açarken zorlanırsınız. 3. Hamuru 6 veya 7 bezeye ayırıp en az 30 dk. dinlendirin 4. Hamur dinlenirken içini hazırlayın. İç malzemesi için: ıspanağı yıkayın. İnce ince doğrayın. Tuzunu atıp elinizle ovalayın. 10 dakika bekletin ve elinizde sıkarak fazla suyunu çıkarın. maydanoz ve dereotunu doğrayın. Peyniri rendeleyin. Baharatını da atıp karıştırın. (yağ yok) 5. Her bir bezeyi unlayarak oklavayla açabildiğiniz kadar açın. 6. Yufkanın üzerini 5 yemek kaşığı zeytinyağıyla yağlayın. 7. Yufkayı dörde bölün. Her parçanın uzun kenarına içten koyup rulo yapın. Kendi etrafında döndererek gül şekli verin. Açıkta kalan ucu alta doğru katlayın. 8. Diğer yufkalara da aynı işlemi uygulayın. yağlanmış tepsiye dizin. (en az 20 tane börek çıkıyor) 9. Böreklerin üzerine Yoğurt ve zeytinyağı karışımı veya sadece yağ sürüp 200 derecelik fırına sürün. 10. Börekler kızarmaya başlayınca ısı ayarını 180 e düşürün. Nar gibi kızaran börekleri fırından alın. Tercihen 20 dakika kadar dinlendirip servis yapın. Soğukken de gayet güzel oluyor. Dovleac fiert Ingrediente: ½ kg dovleac 200 gr zahăr 200 gr nucă măcinată Mod de preparare: 1. Se curăţă şi se taie dovleacul cubuleţe. Se pune la fiert cu puţină apă. 2. Se lasă la fiert şi din zeama ce se lasă se ia o parte şi se pune separat la fiert cu zahărul. 3. Se obţine un sirop care mai apoi se toarnă peste dovleac şi se mai lasă un pic la fiert. 4. Când dovleacul nu mai are zeamă şi este şi moale se ia de pe foc, se pune pe un platou se presară cu nucă măcinată se dă pentru un sfert de oră la cuptor. 5. Se serveşte rece cu îngheţată de vanilie. Fırında Kabak Tatlısı Malzemeler 1 kg. balkabağı 1.5 su bardağı şeker 1 adet çubuk tarçın 3-4 tane karanfil Yapılıs 1. Kabak dilimlerini iri parçalar halinde doğrayıp, tepsiye yerleştirin. 2. Üzerine şekeri her yerine gelecek şekilde dökün 3. Aralarına karanfil ve parça tarçınıda koyun. 4. Üzerini folyoyla kapatıp,10 dakika kadar sıcak fırında biraz sulanması için bekleyin. 5. Folyoyu alıp, suyunu çekene kadar pişirmeye devam edin. 6. Üzerine arzuya göre ceviz ve tarçın döküp servis yapın.

15 sayfa sayfa Nilüfer Perisi Sabahın erken saatlerinde, henüz daha güneş bile doğmadan önce, çiğ damlaları nilüfer çiçeklerinin üzerinde nazlı nazlı salınmaya başlamışlardı. Çiğ damlaları oluştukça, nilüferler daha da parlaklaşıyorlardı. Nilüfer tomurcukları yavaş yavaş açılıp doğan günü karşılamaya hazırlanıyorlardı. Tomurcuklardan biri daha yavaş açılıyordu. Bir bebeğin uykusunu, güzel rüyasını bırakmak istememesi gibi nazlanıyordu. Tomurcuğun her yaprağı açıldıkça, etrafa ışıklar saçılıyordu. Rengarenk ışıklar, sanki bir bebeğin gülüşüyle geliyordu. Güneş doğarken, parlak gri olan gölün suları, beyaz, pembe nilüfer çiçekleri onların yemyeşil yaprakları ile bir mucizeyi kucaklamaya hazırlanıyordu. Güneş yavaşçacık, mutluluk dağıtarak, nilüfer perisi ile birlikte doğdu. Nilüfer perisi, minicik, güneşin ilk ışıltıları kadar mutlu, bir bebek kadar masum, kar tanesi kadar kırılgan, bir periydi. Nilüfer perisi çok şanslıydı çünkü o pırıl pırıl bir gölde dünyaya gelmişti. Nilüfer perisi çok mutluydu. Onun için yepyeni bir serüven başlamıştı. Daha gözlerini açıp etrafı seyrederken, bu seferki hayatında çok şanslı olduğunu düşündü. Burası etrafı çam ormanlarıyla kaplı bir göldü. Ormanı seyre dalmışken, güzel bir müzik dikkatini çekti. Sanki ormanın oluşumuyla beraber doğmuştu bu müzik. Etrafına baktı. Önce kurbağalar çıktı müzisyenlerden; sonra zilleriyle çekirgeler, kemanlarıyla ağustos böcekleri balıklar dans ederek müziğe eşlik ediyorlardı. Orkestra çok genişti. Tüm göl bu müziğe eşlik ediyordu. Nilüfer perisi buna inanamadı. Daha önceki hayatlarında nice mutlu göller, mutsuz göller, ışıltılı, bol balıklı, özel kokulu göller gördüyse de bu göl diğerlerinden çok farklıydı. Gülümseyerek müziğin tadını çıkardı. Sonra müzisyenleri incelemeye başladı. Yüzleri nasıl da mutlulukla ışıl ışıl parlıyordu. Tek tek hepsini inceliyordu, ki unutmasın, bu görüntü bundan sonra da yaşayacağı hayatlarda ona mutluluk versin. Ağustos böceğine gelince orada kalıverdi. İkisinin de gözleri birbirine kenetlenmişti, sanki o anda tüm dünya durmuş sadece müzik ve ormanın büyülü kokusu kalmıştı. Ama bu arada, onlar farketmeseler de, önce müziğin ve dansın ritmi bozuldu, sonra da sustu. En son aşıklar anladılar müziğin durduğunu. Herkes onlara bakıyordu. Nilüfer perisi kendini tutamadı, bir kahkaha attı. Müzik ve dans yeniden başladı. Müziğin sonunda çok acıkmışlardı. Sofralar kuruldu. Ağustos böceği ve nilüfer perisi beraber oturdular. Konuşmaya başladılar. Aslında, ne söylediklerini kendileri bile bilmiyorlardı, konuşan daha çok gözleriydi. Yemekten sonra bütün göl hayvanları dinlenmeye gitti. Sadece ağustos böceği ve nilüfer perisi kaldı. Göl birden sakinleşmiş, durgun bir hal almıştı. Hafif bir meltem esiyordu. Bir süre bu sessizliği dinleyip beraber olmanın mutluluğunu yaşadılar. Sessizliği ağustos böceği bozdu. Nilüfer perisi kanatların yeterince olgunlaştı. Artık uçabilirsin. Ormanı tanımak ister misin? dedi. Nilüfer perisi bu teklifi sevinçle kabul etti. Uçarak ormana ulaştılar. Orman nasıl da hoş kokuyordu. Rengarenk çiçekler kaplamıştı tüm ormanı. Ağaçlar çok büyüktü. Gördükleri bütün hayvanlar gülümsüyordu. Küçücük bir yavru sincap, nilüfer perisini görünce çok mutlu oldu. Ellerini sevinçle çırpmaya başladı. Bir yandan da annesini çekiştiriyordu. Anne bak bak o kim? diye sordu. Nilüfer perisi yavaşça minik sincabın yanına geldi. Merhaba ben nilüfer perisiyim dedi. Yavru sincap gözlerini kocaman kocaman açmış hiç sesini çıkarmadan nilüfer perisine bakıyordu. Anne sincap nilüfer perisini ve ağustos böceğini selamladı. Onlara en güzel yemeklerini ikram etti. Sonra gelin dedi, ben gezdireyim ormanımızı; önce baykuş ailesiyle tanıştıracağım sizi. Gerçekten de anne sincap, başta baykuş ailesi olmak üzere, bütün orman sakinleri ile tanıştırdı nilüfer perisini. Bu oldukça yorucu olmuştu. En son kaplumbağa ailesiyle tanıştılar. Kaplumbağalar da onlara serin şerbetler ikram ettiler. Nilüfer perisi bu geziden hoşnuttu ama sanki herkes birşeyler saklıyordu. Bu rahatsızlık verici durumdu ki, nilüfer perisini en çok üzen ağustos böceği bile bu sırra dahildi. Herkes çok mutlu görünmesine rağmen gözlerde saklanamayan bir hüzün vardı. Orman halkının bilmediği bir şey vardı, nilüfer perileri istedikleri zaman düşünceleri okuyabiliyorlar ve hayalleri görebiliyorlardı. Nilüfer perisi teker teker düşünceleri okumaya başladı. Gizledikleri şey bir bataklıktı. Ama bataklıkta neyi gizlediklerini anlayamıyordu çünkü bu ormanda bataklık olması gizlenecek bir şey değildi. Hatta orayı uçarken bile görmüşlerdi. Kaplumbağa ailesine sordu; Ben henüz bataklığı görmedim, orayı bana göstermeyecek misiniz? Herkes şaşkınlıka birbirine baktı. İlk konuşan ağustos böceği oldu. Evet, nilüfer perisine hâlâ bataklığı göstermedik, haydi bataklığa gidelim dedi. Herkes biraz ürpererek baktı birbirine, isteksizce tamam dediler. Bataklık hiç de uzak değildi. Nilüfer perisi için birazcık ilerdeydi. Ama orman halkı birbirlerine yardım ederek bile olsa çok yavaş ilerliyorlardı. Sonunda ulaştılar bataklığa, bataklıkta onları üstü başı kir içinde bataklık cini karşıladı. Bu durumdan cin çok mutlu olmuştu, ama orman halkı hiç mutlu gibi görünmüyordu. O şirin hayvanların yerini, asık suratlı bir topluluk almıştı. Hepsi aksi ve küçümser bakışlarla bakıyorlardı bataklık cinine. Ama bataklık cini, onları gördüğü için o kadar mutlu olmuştu ki, nilüfer perisini bile gözleri görmüyordu. Durmaksızın çığlıklar atıyor bir oraya bir buraya zıplıyordu. O zıpladıkça etrafa çamurlar sıçrıyor, çamurlar sıçradıkça bataklık cini daha da çok kahkaha atıyordu. Nilüfer perisi bataklık cinini çok sevmişti. O da hemen onunla beraber çamurlarda zıplayıp hoplamaya başladı. İkisi beraber çok eğleniyorlardı. Orman sakinleri, gözlerini kocaman kocaman açmış nilüfer perisine bakıyorlardı. Fısıltılar başladı hemen, kimi nilüfer perisinin asla temizlenemeyeceğini, artık hep böyle pis kalacağını, kimi de onun ruhunu şeytanın çaldığını söylüyordu. Nilüfer perisi bunların hepsini anladı. Demek onun için bataklığa gelmiyorlardı. Üstelik bataklık cininden de korkuyorlardı. Bataklık ciniyle kimse görmeden konuştu. Sonra da çok yorulduğunu ve çok acıktığını söyledi. Hadi yemek yiyelim dedi orman halkına. Kimseden ses çıkmadı. Ağustos böceği hadi bakalım dedi. Geri dönüyoruz. Yemek yiyeceğiz. Baykuş arka çıktı hemen, Önden kuşlar gitsin, hazırlıklara başlasınlar. Önce isteksiz olanlar bile hazırlıklar başlayınca neşelendiler. Onlar sofrayı hazırlaya dursun, nilüfer perisi ve bataklık cini de göle gitmiş yıkanıyorlardı. Nilüfer perisi, iyice temizlenmesi için bataklık cinine yardım etti. Üstünden o çamurlar gidince, ortaya çok şirin bir cin çıktı. Temizlendikten sonra, şölene katılmak için, birlikte yola çıktılar. Oraya vardıklarında, baykuş dışında kimse bataklık cinini tanımamıştı. Baykuş hemen onların yanına yaklaştı ve onları onur konuğu masasına oturttu. Sonra da misafirlere bataklık cinini tanıttı. Bataklık cininin onur konuğu masasına oturmasıyla beraber şölen başladı. Şölen başlamıştı ama misafirler hâlâ büyük bir şaşkınlık içindeydiler. Kimse bataklık cininden gözlerini alamıyordu. Bugüne kadar korktukları bu minicik, şirin yaratık mıydı? Bataklık cini büyüklere göre hâlâ çirkindi, ama çocuklara göre çok şirindi. Çocuklar hemen onun yanına geçtiler. Bütün yemek boyunca gülmeleri hiç kesilmedi. Bataklık cini gülmeyi, eğlenmeyi seviyordu ve onun bulunduğu ortam mutlaka neşeli olurdu. Yemeğin sonunda herkes neşe içinde masadan ayrıldı. Artık bataklık cininden korkmuyorlardı. Hatta onu sevmeye bile başlamışlardı. Artık bataklık korkulması gereken bir yer olmaktan çıkmıştı. Şölenin sonunda bataklık cini hem nilüfer perisine, hem baykuşa, hem de ağustos böceğine teşekkür etti. Mutlulukla bataklığına döndü. Nilüfer perisi ve ağustos böceği göle doğru yola çıktılar. Ama ikisi de biraz yalnız kalmak istiyorlardı. Bir süre birlikte kaldılar. Nilüfer perisi gitmeden önce onlara bir armağan vermek istiyordu. Ağustos böceğinin aklından geçenleri okudu. O nilüfer perisinin hiç gitmemesini, hep beraber olmalarını istiyordu. Bu imkansızdı, nilüfer perileri sadece bir gün yaşardı. Artık akşam oluyordu. Gitme vaktine az kalmıştı. Birden aklına geldi. Bu gölde hiç göl insanı görmemişti. Halbuki neredeyse tüm göllerde göl insanları olur; hem güzel sesleri, hem sorunlara hemen çözüm bulmalarıyla tüm göl halkının sevgisini kazanırlardı. Onlara göl insanlarını armağan etmeliydi. Nilüfer perisinin bir an önce göl perisini bulması gerekiyordu. Sadece göl perisi göl insanlarını çağırabilirdi. Ağustos böceğine çok acil göl perisini bulması gerektiğini söyledi ve hızla oradan ayrıldı. Nilüfer perisinin, göl perisini bulması zor olmadı. Ona isteğini anlattı. Göl perisi de büyük bir zevkle kabul etti ve göl insanları ile bağlantıya geçti. Sonra nilüfer perisine dönüp o gitmeden önce gölde olacaklarını söyledi. Nilüfer perisi teşekkür ederek oradan ayrıldı. Nilüfer perisi göle döndüğünde artık güneş batmak üzereydi, göl güneşin son ışıklarıyla rengarenk olmuştu. Muhteşem bir görüntüydü. Göl orkestrası bu sefer hüzünlü bir melodi çalıyordu. Çünkü nilüfer perisi birazdan geldiği nilüfere dönüp, uykuya dalacaktı. Tekrar uyandığında artık orada olmayacaktı. Nilüfer perisinin iyice uykusu gelmişti. Göl sakinleri ağlamamak için kendilerini zor tutuyorlardı. O sırada göl insanları güzel sesleriyle şarkılar söyleyerek geldiler. Birden hüzün kayboldu. Ortalık yeniden canlandı. Nilüfer perisi bile el çırpıyor, dans ediyor, bu neşeli müziğe eşlik ediyordu. Müziğin sonunda nilüfer perisi yavaşça doğduğu nilüfere döndü. Bütün göl halkını, orman halkını, göl insanlarını selamladı. Dilerim yine görüşebiliriz dedi ve nilüferin içinde kıvrılıp, nilüferin onu yumuşakça örtmesini istedi. Bütün canlılar nilüfer perisinin aralarından ayrılmasından dolayı çok üzgündü. Ama o, onlara göl insanlarını hediye etmişti. Onlara mutluluk vermişti, içtenlikle ona teşekkür ettiler. Nilüfer perisinin de istediği gibi şarkı ve dansa devam ettiler. Hülya AND

16 ADRESE UTILE Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1, Bucureşti tel-fax: Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa B-dul Ferdinand nr. 82, tel: , fax: Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa Biroul Ataşatului comercial B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa tel: fax: Muftiatul Cultului Musulman din România str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa tel: T.I.A.D. - Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa tel-fax: T.I.A.D. Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Bucureşti str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti tel-fax: , TUYAB - Uniunea Investitorilor Turci din România B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1, etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti tel: Romanya Türkiye Ticaret ve Sanay Odası Camera de Comerţ Bilaterală România-Turcia str. Austrului nr. 58, sector 2, Bucureşti tel: , fax: Colegiul Naţional Kemal Ataturk str. Română nr. 2, Medgidia tel: , Liceul Internţional de Informatică B-dul Tomis nr. 153, Constanţa tel: , Consiliul Judeţean Constanţa B-dul Tomis nr. 51 tel.: , fax: Prefectura Judeţului Constanţa B-dul Tomis nr. 51 fax: tel: , Primaria Municipiului Constanţa B-dul Tomis nr. 51 tel: Primaria Municipiului Mangalia Şos. Constanţei nr. 13 tel: Primaria Municipiului Medgidia Str. Decebal nr. 35 tel: Primăria Tulcea tel Prefectura Tulcea Consiluiul Judeţean Tulcea str. Păcii nr. 20 tel: Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 108 tel: , 956 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă Dobrogea al judeţului Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 110 tel: fax: B-dul Tomis nr. 67 tel: Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa B-dul Mamaia 104 tel: Poliţia Municipiului Constanţa str. Ştefan cel Mare nr. 103 tel: fax: Poliţia Municipiului Mangalia Şos. Constanţei nr. 1 tel: fax: Poliţia Municipiului Medgidia str. Republicii nr. 15 tel: fax: Ministerul Agriculturii, pădurilor şi Dezvoltării Rurale Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală Constanţa str. Revoluţiei din 22 Decembrie, tel: , fax: Ministerul Culturii şi Cultelor Direcţia Judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 106 tel: Ministerul Finanţelor Publice Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa B-dul Tomis nr. 51 tel: fax: Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa B-dul I. Gh. Duca nr. 18 tel: fax: Administratia Finanţelor Publice Mangalia Şos. Constanţei nr. 13 tel: fax: Administraţia Finanţelor Publice Medgidia str. Decebal nr. 37 tel: tel-fax: , Direcţia Regionala Vamală Constanţa B-dul Tomis nr. 312 A tel: fax: Ministerul Justiţiei Curtea de Apel Constanţa str. Traian nr. 35.C tel: tel-fax: Tribunalul Judeţean Constanţa Secţia Civilă Comercială str. Traian 31 tel: tel: , , fax: , Sectia Penală B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4 tel-fax: Judecătoria Mangalia str. Mircea cel Bătrân nr. 4 tel: tel-fax: Judecătoria Medgidia str. Independenţei nr. 14 tel: tel-fax: Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Constanţa str. Decebal nr. 13 C tel: fax: Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa str. Decebal nr. 13.C fax: tel: , Ministerul Sănătăţii Direcţia Judeţeană de sănătate publică Constanţa str. Mihai Eminescu nr. 2 tel: , fax: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului Registrul Auto Român Constanţa, B-dul I.C. Bratianu nr. 250 tel: tel-fax: , Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Constanţa str. Lacului nr. 14 tel: , fax: Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa str. Poporului nr. 121 bis tel: S.C. ENEL S.A. Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Constanţa str. Nicolae Iorga nr. 89.A tel: fax: Congaz S.A. str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa tel: fax: Regia Autonomă Judeţeană de Apa Constanţa str. Călăraşi nr tel: , , RADET B-dul Tomis nr. 107, Constanţa tel/fax: Deranjamente DERANJAMENTE POSTURI TELEFONICE INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI INFORMAŢII DIVERSE Alte servicii DERANJAMENTE APĂ-CANAL DERANJAMENTE CONGAZ DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE ENERGIE ELECTRICĂ INFORMATII S.N.C.F.R POLIŢIA ClRCULAŢIE JANDARMERIE TELEGRAME TELEFONATE POLIŢIA DE FRONTIERĂ ASISTENŢA SOCIALĂ PROTECŢIA CIVILĂ Serviciul unic pentru apeluri de urgenţă Mihail Kogălniceanu str. Tudor Vladimirescu nr. 4 cod , jud. Constanţa telefon: int. 820