M. A. I. GHID ADRESAT STRUCTURILOR M.A.I. PENTRU ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII

Transkript

1 M. A. I. GHID ADRESAT STRUCTURILOR PENTRU ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII Bucureşti 2016

2 CUPRINS Introducere 1. România Fonduri Europene Structurale și de Investiții Cadrul instituţional 1.2. Acordul de Parteneriat RO-UE Programele Operaţionale 2. Surse de finanţare din fonduri structurale și de investiții pentru structurile MAI 2.1. Identificarea sursei de finanţare - Cum identific o sursă de finanţare? - Cum analizez sursele de finanţare existente? - Ce documente trebuie să analizez în această etapă? 2.2. Analiza Programelor Operaţionale naționale pentru perioada Programul Operaţional Infrastructură Mare - Programul Operaţional Asistenţă Tehnică - Programul Operaţional Competivitate - Programul Operaţional Regional - Programul Operaţional Capital Uman - Programul Operaţional Capacitate Administrativă - Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2.3. Analiza programelor de cooperare teritorială europeană pentru perioada A. Programul Operaţional Comun Marea Neagră B. Programul Operaţional Comun România Republica Moldova C. Programul Operaţional Comun România Ucraina D. Programul Interreg V-A România - Bulgaria E. Programul Interreg V-A România - Ungaria F. Programul Transnațional Dunărea G. Programul Interreg IPA CBC România Republica Serbia H. Programul de Cooperare Transfrontalieră ENI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina Cum completez o cerere de finanţare? 4. Cum asigur managementul proiectului? 4.1. Achiziţii publice Concluzii Surse bibliografice Anexa 1 Glosar de termeni Anexa 2 Date de contact ale Autorităţilor de Management ale Programelor Operaţionale 2

3 Introducere Într-o lume aflată în permanentă schimbare, Uniunea Europeană (UE) dorește să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Aceste trei priorități se sprijină reciproc și sunt în măsură să ajute UE și statele membre să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială. În 2 decembrie 2013, Consiliul UE a aprobat Regulamentul 11791/7/2013, care stabilește Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada și reflectă prioritățile UE pentru această perioadă. Adoptarea Regulamentului a reprezentat punctul de plecare pentru noile programe de finanțare ale UE, permițând Uniunii Europene să cheltuiască până la aproape 960 de miliarde de euro în angajamente și peste 908 miliarde de euro în plăți pe parcursul următorilor 7 ani. Cadrul financiar multinanual pentru definește prioritățile în materie de cheltuieli care sunt orientate către creștere economică durabilă, locuri de muncă și competitivitate, în conformitate cu strategia UE de creștere economică, Europa Strategia își propune îmbunătățirea prestației UE în următoarele domenii: educație (încurajarea procesului de învățare și de îmbunătățire a competențelor), cercetare și inovare (crearea de noi produse și servicii care să genereze creșterea economică și noi locuri de muncă și să ajute în fața provocărilor de ordin social), societatea digitală (utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor). OBIECTIVELE UE STABILITE PENTRU CELE TREI PRIORITĂȚI: O ECONOMIE INTELIGENTĂ, DURABILĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII Obiectivele UE pentru o creștere inteligentă ținta 2020 un nivel al investițiilor publice și private în cercetare și dezvoltare de 3% din PIB-ul UE; condiții mai bune pentru cercetare, dezvoltare și inovare; o rată de ocupare a forței de muncă de 75 % în rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, până în 2020 (prin crearea de condiții favorabile inserției profesionale, în special pentru femei, tineri, persoane în vârstă sau necalificate și imigranți legali); rezultate mai bune pe plan educațional, în special: reducerea abandonului școlar la mai puțin de 10%, creșterea până la cel puțin 40% a ponderii absolvenților de studii superioare sau echivalente în rândul populației în vârstă de de ani. Pentru a asigura o creștere economică durabilă trebuie să avem în vedere următoarele: să dezvoltăm o economie mai competitivă, cu emisii scăzute de CO2, care să utilizeze resursele în mod eficient și durabil; să protejăm mediul, să reducem emisiile de gaze cu efect de seră și să stopăm pierderea biodiversității; să profităm de poziția Europei ca lider în dezvoltarea de noi tehnologii și metode de producție ecologice; să introducem rețele electrice inteligente și eficiente; să valorificăm rețelele europene pentru a le acorda întreprinderilor (în special micilor producători) un avantaj competitiv suplimentar; să îmbunătățim mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri; să-i ajutăm pe consumatori să aleagă produse și servicii, în cunoștință de cauză. 3

4 Obiectivele UE pentru o creștere durabilă ținta 2020: reducerea cu 20%, până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelul din UE este dispusă să reducă emisiile chiar și cu 30%, cu condiția ca și alte țări dezvoltate să își asume angajamente similare iar țările în curs de dezvoltare să contribuie, în măsura posibilităților, în cadrul unui acord global, creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%, creșterea cu până la 20% a eficienței energetice. Creșterea favorabilă incluziunii presupune: o rată mai mare de ocupare a forței de muncă - locuri de muncă mai bune și mai numeroase, în special pentru femei, tineri și lucrători de peste 55 de ani; creșterea capacității de anticipare și gestionare a schimbării prin investiții în formare profesională și îmbunătățirea competențelor; modernizarea piețelor muncii și a sistemelor de protecțe socială; garantarea accesului tuturor la beneficiile creșterii economice. Obiectivele UE pentru o creștere economică favorabilă incluziunii ținta 2020: rată de ocupare a forței de muncă de 75 % în rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani până în 2020 (prin crearea de condiții favorabile inserției profesionale, în special pentru femei, tineri, persoane în vârstă sau necalificate și imigranți legali), rezultate mai bune pe plan educațional, în special, reducerea abandonului școlar la mai puțin de 10%, creșterea până la cel puțin 40% a ponderii absolvenților de studii superioare sau echivalente în rândul populației în vârstă de de ani, reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale. CELE 5 OBIECTIVE MAJORE ALE STRATEGIEI EUROPA Ocuparea forţei de muncă - o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani; 2. Cercetare şi dezvoltare - alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare; 3. Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei - reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990, creşterea ponderii surselor de energie regenerabilă până la 20%, creşterea cu 20% a eficienţei energetice; 4. Educaţie - reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii, creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de de ani; 5. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale - reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale. INIȚIATIVE MAJORE PENTRU STIMULAREA CREȘTERII INTELIGENTE, DURABILE ȘI FAVORABILE INCLUZIUNII ȚINTA 2020 Inițiative majore pentru stimularea creșterii inteligente: 1. O agendă digitală pentru Europa, prin care își propune să creeze o piață digitală unică, bazată pe internet rapid și ultrarapid și pe aplicații interoperabile: acces universal la internet în bandă largă 4

5 până în 2013, acces universal la internet mult mai rapid (cel puțin 30Mbps) până în 2020, o viteză a internetului de peste 100 Mbps în peste 50% din locuințele din Europa până în O Uniune a inovării, prin care își propune să reorienteze politica în materie de cercetare, dezvoltare și inovare către domenii care prezintă provocări majore pentru societate (schimbări climatice, utilizarea eficientă a energiei si a resurselor, schimbări demografice, sănătatea populaței etc) și să consolideze toate verigile din lanțul inovării, de la cercetarea fundamentală la comercializare. 3. Tineretul în miscare, prin care își propune să ajute studenții stagiarii să studieze în străinătate, să pregătească mai bine tinerii pentru piața muncii, să îmbunătățească performanțele universităților europene și să le facă mai atractive pe plan internațional, să amelioreze toate aspectele legate de educație și formare (excelență academică, egalitate de șanse etc). Inițiative majore pentru stimularea creșterii durabile: 1. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Pentru a trece la o economie care utilizează resursele în mod eficient și emite mai puțin CO2, trebuie să reducem dependența cresterii economice de resurse și energie, în special prin: reducerea emisiilor de CO2, îmbunătățirea securității energetice, reducerea cantității de resurse utilizate. 2. O politică industrială adaptată erei globalizării. UE are nevoie de o politică industrială care să sprijine întreprinderile, în special pe cele mici, în eforturile lor de adaptare la globalizare, de depăsire a crizei economice și de trecere la o economie cu emisii scăzute de CO2: sprijinind spiritul antreprenorial, pentru ca întreprinderile europene sădevină mai performante și mai competitive; acoperind toate elementele lanțului valoric din ce în ce mai globalizat, de la accesul la materii prime la serviciile post-vânzare. Inițiative majore pentru stimularea creșterii favorabile incluziunii: 1. O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă prin care își propune: să ajute cetățenii să dobândească noi competențe, să se adapteze la schimbările de pe piața muncii și să se reorienteze profesional; să modernizeze piețele muncii, pentru a spori productivitatea muncii și rata de ocupare a forței de muncă, pentru a reduce somajul și pentru a asigura durabilitatea modelelor sociale europene. 2. Platformă europeană de combatere a sărăciei, prin care își propune: să asigure coeziunea economică, socială și teritorială, să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor care suferă de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale și să le asigure acestora un trai demn și un rol activ în societate, să sprijine măsurile care favorizează integrarea în comunitate, formarea și inserția profesională și accesul la protecție socială. Arhitectura Politicii de Coeziune a UE reprezentată grafic Obiective Ținte - Fonduri Obiective Fonduri Ținte Categorii de regiuni Fonduri Convergența FEDR FSE FC Investiții pentru dezvoltare și locuri de muncă - Regiuni mai puțin dezvoltate; - Regiuni în tranziție. FEDR FSE FC 5

6 Competivitate și ocuparea forței de muncă FEDR FSE - Regiuni mai dezvoltate. FEDR FSE Cooperare teritorială europeană FEDR Cooperare teritorială europeană FEDR Bugetul Politicii de Coeziune Uniunea Europeană a propus pentru perioada un buget de miliarde euro, dintre care 376 miliarde euro sunt alocați instrumentelor politicii de coeziune , 40 miliarde euro pentru facilitatea Conectarea Europei care finanțează proiectele transfrontaliere de energie, transport și tehnologia informației, iar 649 miliarde către politica de agricultură, cercetare, externe, etc. 6

7 1. ROMÂNIA FONDURI STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII Cadrul instituţional Politica de coeziune pentru perioada pune la dispoziție până la 366,8 miliarde EURO pentru a se investi în regiunile, orașele și economia reală a Europei. Acesta este principalul instrument de investiții al UE pentru a atinge obiectivele strategiei Europa 2020: crearea de locuri de muncă și generarea de creștere economică, abordarea problemei schimbărilor climatice și a dependenței energetice, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale. La aceasta contribuie și definirea mai bună a priorităților-cheie ale Fondului European de Dezvoltare Regională, cum ar fi sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii, obiectivul fiind de a dubla sprijinul, de la 70 la 140 de miliarde EUR pe durata celor 7 ani. În toate fondurile structurale și de investiții europene care stimulează proiectele bune va exista un grad mai mare de orientare spre rezultate, precum și o nouă rezervă de performanță. În fine, în cadrul politicii de coeziune, al dezvoltării rurale și al fondului pentru pescuit, eficiența va fi corelată, de asemenea, cu guvernanța economică pentru a încuraja respectarea de către statele membre a recomandărilor UE din cadrul semestrului european. În ceea ce privește sistemul de implementare a fondurilor europene la nivel național, acesta este mult mai eficient datorită simplificării structurii instituţionale. În acest sens, sistemul este mai bine coordonat, fiind stabilite atribuții de autoritate de management numai la nivelul a trei ministere: Ministerul Fondurilor Europene este autoritate de management pentru: Programul Operaţional Infrastructură Mare, Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional Competitivitate şi Programul Operaţional Asistență Tehnică; Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice este autoritate de management pentru: Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Capacitate Administrativă, respectiv pentru programele de cooperare teritorială europeană; Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este autoritate de management pentru Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, respectiv Programul Operaţional pentru Pescuit și Afaceri Maritime. Coordonarea fondurilor nerambursabile ține cont de lecțiile învățate în perioada și va urmări eficientizarea procesului de implementare și reducerea poverii administrative. Totodată, concentrarea tematică a fondurilor va asigura obținerea unui impact semnificativ al investițiilor, respectiv continuitatea intervențiilor sustenabile din actuala perioadă de programare. 7

8 Principalele caracteristici ale procesului de programare : concentrarea tematică asupra priorităţilor Strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă, transpusă în Cadrul Strategic Comun (CSC) la nivel european; un cadru unic de programare la nivelul fiecărui Stat Membru numit Contract /Acord de Parteneriat (C/AP) (care să înlocuiască fostul Cadru Strategic Naţional de Referinţă ) şi care va acoperi instrumentele structurale şi fondurile destinate dezvoltării rurale şi pescuitului, respectiv: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune (FC), FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) şi FEPM (Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime); aceste fonduri, programate prin CSC, vor contribui la realizarea obiectivelor Uniunii privind o creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă; posibilitatea de a putea elabora programe multi-fond în cazul implementării instrumentelor structurale; oportunităţi extinse pentru abordarea teritorială a programării; un accent crescut pe performanţa şi monitorizarea rezultatelor; orientarea specifică a cheltuielilor către realizarea priorităţilor Uniunii şi delimitarea clară a sumelor alocate în acest scop; impunerea unor condiţionalităţi macroeconomice, ex-ante şi ex-post pentru accesarea/cheltuirea fondurilor; simplificarea procesului de implementare şi un mai bun management al fondurilor. Pentru perioada România va avea la dispoziție aproximativ 39,887 miliarde de euro, fonduri europene, dintre care 21,8 miliarde de euro, fonduri structurale și de coeziune. Programul Operațional Programul Operaţional Infrastructură Mare Programul Operaţional Regional Programul Operaţional Capital Uman Programul Operaţional Competitivitate Programul Operaţional Capacitate Administrativă Programul Operaţional Asistență Tehnică Programul Operaţional pentru Pescuit și Afaceri Maritime Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală Facilitatea Connecting Europe Programele de cooperare teritorială Plăţi directe în agricultură Alocarea financiară pentru perioada ,41 mld. euro 6,7 mld. euro 4,22 mld. euro 1,33 mld. euro 0,55 mld. euro 0,21 mld. euro 0,17 mld. euro 8 mld. euro 1,23 mld. euro 0,45 mld. euro 10 mld. euro 8

9 1.2. Acordul de Parteneriat România-Uniunea Europeană pentru perioada Acordul de parteneriat este documentul elaborat de către fiecare stat-membru în parteneriat cu actorii interesați, în conformitate cu abordarea bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri, care stabilește strategia, prioritățile și modalitățile de utilizare eficientă și eficace a fondurilor structurale și de investiții, astfel încât să contribuie la atingerea obiectivelor strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Acordul de Parteneriat România-Uniunea Europeană pentru perioada este documentul care stabilește orientările strategice naționale finanțabile din Instrumente Structurale Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, cu excepția celor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială. La baza elaborării Acordului de Parteneriat au stat atât regulamentele europeane adoptate pentru perioada cât și documentele strategice de referință pentru această perioadă. Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al Acordului de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin tratarea următoarelor provocări: I. Competitivitatea II. Oamenii și societatea III. Infrastructura IV. Resursele V. Administrația și guvernarea. Aceste 5 provocări sunt abordate prin intermediul a 11 Obiective Tematice stabilite în Acordul de Parteneriat pentru perioada (art. 9 - Reg. UE nr.1303/2013): 1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor, precum și îmbunătățirea utilizării și a calității acestora FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Sporirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol (pentru FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru EMFF) FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum și a prevenirii și gestionării riscurilor FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL 9

10 Conservarea și protejarea mediului și promovarea eficienței resurselor FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Promovarea unui transport durabil și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Promovarea sustenabilității și a calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Promovarea incluziunii sociale, precum și combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Investiții în educație, instruire și învățământ vocațional pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesante și o administrație publică eficientă FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Asistență tehnică FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL TOTAL ALOCĂRI FONDURI FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL Pentru o înțelegere comprehensivă a planificării intervențiilor fondurilor structurale pe perioada prezentăm obiectivele tematice în funcție de provocarea în materie de dezvoltare și pentru fiecare dintre acestea nevoile de dezvoltare, prioritățile și rezultatele. 10

11 Provocare în materie de dezvoltare Obiectiv tematic 1. Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării COMPETITIVITATE ȘI DEZVOLTARE LOCALĂ 2. Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia 3. Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii POPULAȚIE ASPECTE SOCIALE INFRASTRUCTURĂ RESURSE GUVERNARE ȘI 8. Promovarea ocupării durabile și de calitate a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă 2. Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia 8. Promovarea ocupării durabile și de calitate a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă 9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare 10. Investiții în educație, formare și formare profesională pentru dezvoltarea competențelor și învățare pe tot parcursul vieții 11. Creșterea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă 2. Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia 7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor din infrastructurile rețelelor importante 4. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele 5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor 6. Conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor 7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor din infrastructurile rețelelor importante 2. Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia 11

12 Provocare în materie de dezvoltare Obiectiv tematic 11. Creșterea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă Procesul de elaborare a acestui document programatic a fost coordonat de către Ministerul Fondurilor Europene. În acest scop au fost înființate Comitetul Interinstituțional pentru elaborarea Acordului de Parteneriat (CIAP), care au avut ca principal scop validarea diverselor etape ale elaborării Acordului de Parteneriat și a Programelor Operaționale, precum și o serie de Comitete cosultative ca secțiuni ale CIAP-ului pe 10 domenii disticte. În baza obiectivelor tematice menționate, urmare a unui proces amplu de consultare a tuturor factorilor interesați, derulat în perioada august 2012 februarie 2014, a fost elaborat Acordul de Pateneriat (AP). Prima versiune oficială a Acordului de Parteneriat a fost prezentată în data de 7 octombrie. Cea de-a doua variantă a Acordului de Parteneriat a fost publicat pe site-ul MFE în 10 februarie 2014, reprezentând varianta actualizată, pe baza contribuţiilor ministerelor de linie, în cuprinsul căruia sunt prezentate propunerile de alocări indicative la nivelul programelor operaționale. În data de 26 martie 2014 Acordul de Parteneriat a fost aprobat în ședința de Guvern și transmis de către Ministerul Fondurilor Europene, pe cale oficială, către Comisia Europeană. După parcurgerea acestor pași importanți de programare a noului cadru financiar , autoritățile responsabile s-au concentrat în elaborarea documentelor programelor operaționale Programe Operaţionale Programele Operaționale sunt documente de programare la nivel sectorial/ teritorial, care succed în mod logic Acordului de Parteneriat și sunt elaborate de către ministerele de linie care coordonează programele și în cadrul cărora sunt organizate Autoritățile de Management. Programele Operaționale au fost dezvoltate pe logica celor 11 Obiective Tematice ale Politicii de Coeziune și abordate în Acordul de Parteneriat. Principalele Programe Operaționale aferente Cadrului financiar multianual sunt: 1. Programul Operațional Regional (POR) coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu o alocare financiară de 6,47 mld. Euro. 2. Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), coordonat de Ministerul Fondurilor Europene, cu o alocare financiară de 9,07 mld. Euro. 3. Programul Operațional Competitivitate (POC), coordonat de Ministerul Fondurilor Europene. Acesta are alocate fonduri cu o valoare de aproximativ 1,33 miliarde de euro, din care vor fi finanțate proiecte care vor sprijini consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării, dar și îmbunătățirea utilizării, calității și accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor, pe regiuni de dezvoltare ale României încadrate în două categorii: regiuni mai dezvoltate (Regiunea București-Ilfov, ce include capitala București) 12

13 regiuni mai puțin dezvoltate (celelalte 7 regiuni de dezvoltare ale României, respectiv Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest și Centru). 4. Programul Operațional Capacitatea Administrativă (POCA), coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Suma alocată pentru acest program pentru perioada este de 659,540, Euro, din care din Fondul Social European 553,191, euro și 106,348, Euro cofinanțare națională. 5. Programul Operațional Capital Uman (POCU), coordonat de Ministerul Fondurilor Europene. Acesta are o are o alocare financiară de aproximativ 4,77 miliarde de Euro (4,061 mld contribuție din partea Uniunii și 0,71 mld contribuție națională), sumă din care vor fi finanțate proiecte care vor încuraja ocuparea și mobilitatea forței de muncă, în special în rândul tinerilor și a persoanelor situate în afara pieței muncii, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, alături de susținerea educației, dezvoltarea competențelor și încurajarea învațării pe tot parcursul vieții. 6. Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT), coordonat de Ministerul Fondurilor Europene, alocarea financiară fiind de 0,3 mld. Euro. De asemenea, pentru perioada , sunt definite 12 Programe de Cooperare Teritorială (PCT): 2 Programe de Cooperare Teritorială aferente politicii de coeziune (România Bulgaria, România Ungaria); 1 Program de Cooperare Teritorială aferent politicii de extindere a UE prin IPA (România Republica Serbia); 4 Programe de Cooperare Teritorială aferente politicii de vecinătate (România - Moldova, România-Ucraina, Ungaria-România-Slovacia- Ucraina, Bazinul Mării Negre); 1 Program de Cooperare Teritorială aferent politicii de coeziune Dunărea; 4 Programe de Cooperare Teritorială - programe de cooperare interregională. Totodată, prin instrumentele finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime s-au dezvoltat programe din domeniul dezvoltării rurale și pescuit, respectiv se finanțează Programul Național pentru Dezvoltare Rurală și Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime, programe care sunt gestionate Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Alocarea financiară a Uniunii Europene din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), acordată Romaniei pentru implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală este de 8.015,6 mil. Euro. Programele operaționale au fost aprobate de către Comisie, astfel: 1. Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), la data de 18 decembrie 2014, 2. Programul Operațional Competitivitate (POC), la data de 18 decembrie 2014, 3. Programul Operaţional Capital Uman (POCU), la data de 25 februarie 2015, 13

14 4. Programul Operațional Regional (POR), la data de 18 martie 2015, 5. Programul Operaţional Capacitate Administrativă, la data de 25 februarie 2015, 6. Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), la data de 24 septembrie 2015, 7. Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM), la data de 2 decembrie

15 2. SURSE DE FINANŢARE DIN FONDURI STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII PENTRU STRUCTURILE 2.1. Identificarea sursei de finanţare Cum identific o sursă de finanţare? În vederea identificării surselor de finanţare pentru o idee de proiect sau un proiect, orice aplicant trebuie să parcurgă următorii paşi: a. Stabilirea ideii de proiect pentru care se dorește obţinerea finanţării În această etapă aplicantul trebuie să analizeze şi să decidă asupra următoarelor elemente: o Definirea problemei sau nevoii care este abordată prin proiect; o Definirea scopului proiectului; o Definirea obiectivelor proiectului; o Definirea rezultatelor urmărite prin proiect. b. Analiza surselor de finanţare existente În această etapă aplicantul trebuie să parcurgă următoarele etape: o Analizarea următoarelor documente pentru identificarea sursei de finanţare în raport cu obiectivele urmărite de aplicant: Programele Operaţionale, Ghidul programului, Condiții generale, Ordinele de cheltuieli eligibile. În funcţie de rezultatul analizei se va identifica legătura directă dintre obiectivele acestor documente şi obiectivele ideii de proiect a aplicantului; o Identificarea sursei de finanţare în detaliu, pe baza unei corespondenţe directe între obiectivele Programului Operaţional şi obiectivele identificate de aplicant pentru ideea sa de proiect. Cum se analizează sursele de finanţare existente? Aşa cum se poate observa şi în introducerea acestui Ghid, documentele prin care Comisia Europeană a aprobat finanţare pentru România au o ierarhie clară şi un nivel de complexitate diferit. Astfel, pentru a putea analiza şi identifica sursa de finanţare cea mai potrivită pentru ideea de proiect promovată de un potenţial aplicant, acesta trebuie să parcurgă următoarele etape în analizarea unui Program Operaţional: 1. Identificarea obiectivelor generale şi specifice ale Programului Operaţional se va verifica dacă obiectivele ideii de proiect pentru care căutăm finanţare se încadrează sau corespund cu obiectivele generale şi specifice ale Programului Operaţional; în urma analizei pot apărea două situaţii: a. Obiectivele ideii de proiect nu corespund cu obiectivele Programului Operaţional se va analiza un alt Program Operaţional; b. Obiectivele ideii de proiect corespund cu obiectivele Programului Operaţional se va trece la etapa numărul 2. 15

16 2. Identificarea axei prioritare şi a obiectivelor specifice dacă obiectivele generale ale Programului Operaţional definesc cadrul mai amplu de intervenţie urmărit, obiectivele axei prioritare transpun în practică o arie de intervenţie mai concretă. În cadrul acestei etape, potenţialul aplicant va verifica dacă obiectivele ideii sale de proiect corespund cu obiectivele unei axe prioritare. În urma analizei, pot apărea două situaţii: a. Obiectivele ideii de proiect nu corespund cu obiectivele axei prioritare se va analiza o altă axă prioritară; b. Obiectivele ideii de proiect corespund cu obiectivele axei prioritare se va trece la etapa numărul Identificarea obiectivului specific în această etapă potenţialul aplicant va identifica dacă obiectivele propriei idei de proiect se suprapun cât mai bine cu obiectivele unui obiectiv specific. Ca şi structură, obiectivele specifice operaţionalizează şi detaliază cât mai clar o axă prioritară. Astfel, fiecare obiectiv specific va defini un sector clar şi restrâns pentru care oferă finanţare. În urma analizei, pot apărea două situaţii: a. Obiectivele ideii de proiect nu corespund cu obiectivul specific se va analiza un alt obiectiv specific; b. Obiectivele ideii de proiect corespund cu obiectivul specific se va trece la etapa numărul Identificarea operaţiunilor sau acțiunilor - în cadrul unor obiective specifice pot fi definite mai multe operaţiuni sau acțiuni care particularizează tipul de obiective şi activităţi finanţabile; în această etapă un potenţial aplicant va trebui să identifice cel puţin un set de operaţiuni sau acțiuni în care să se încadreze ideea sa de proiect. După identificarea operaţiunilor orientative se va trece la etapa nr Identificarea categoriei de beneficiari eligibili şi a grupului ţintă eligibil - în această etapă este important ca un potenţial aplicant să verifice dacă instituţia din care face parte (şi în numele căreia depune proiectul pentru finanţare) este considerată eligibilă. Astfel, în analiza documentelor se va verifica rubrica beneficiari eligibili, în care orice Autoritate de Management defineşte în mod clar lista de instituţii de drept public sau privat care pot primi finanţare. După verificarea eligiblităţii insituţiei în calitate de beneficiar al finanţării, aplicantul va trebui să verifice dacă grupul de persoane cărora li se adresează activităţile proiectului este considerat eligibil. Aceste date sunt verificate la categoria grup ţintă eligibil. În această etapă este important ca un potenţial aplicant să facă diferenţa între seminificaţia celor doi termeni menţionaţi mai sus: beneficiari eligibili şi grup ţintă eligibil. Beneficiar eligibil = aplicantul, în calitate de instituţie de drept public sau privat, poate beneficia de finanţare din Programul Operaţional analizat (în această categorie pot apărea: administraţia publică centrală, administraţia publică locală, ONG-uri, firme, intreprinderi mici şi mijlocii, etc). Grup ţintă eligibil = grupul care va beneficia în mod direct de activităţile finanţate prin proiect este considerat eligibil în cadrul Programului Operaţional în cauză (în această categorie pot apărea: funcţionari publici, personal contractual, funcţionari publici cu statut special, grupuri defavorizate precum tineri, şomeri, persoane cu dizabilităţi, etc). 16

17 Exemplul nr. 1: În cazul în care, în cadrul analizei unui Program Operaţional, observaţi că beneficiari eligibili sunt administraţia publică locală, Ministerul Educaţiei Naționale şi Cercetării Științifice şi Ministerul Sănătăţii, acest lucru indică faptul că doar aceste instituţii publice pot beneficia de finanţare din acel Program Operaţional. Exemplul nr. 2: În cazul în care, în cadrul analizei unui Program Operaţional, observaţi că grup ţintă eligibil sunt funcţionari publici, personal contractual şi funcţionari publici cu statut special, acest lucru indică faptul că doar aceste categorii de personal pot beneficia în mod direct de activităţile finanţate prin acel Program Operaţional. Ce documente trebuie să analizez în această etapă? Încă din faza de definire a ideii de proiect un potenţial aplicant trebuie să analizeze principalele documente strategice care stau la baza propriei activităţi şi care trasează viziunea strategică a domeniului în care activează. Din această categorie de documente fac parte: o Programul de Guvernare; o Strategii sectoriale de activitate; o Documente de politici publice; o Legislaţie primară şi secundară care reglementează un anumit sector de activitate; o Planuri strategice. De ce este importantă analiza acestor documente? Ideea de proiect nu poate apărea independent de domeniul de activitate în care performează potenţialul aplicant. Prin ideea de proiect conturată se încearcă satisfacerea unor nevoi sau soluţionarea unor probleme cu impact major asupra sectorului de activitate al potenţialului aplicant. Pentru a analiza nevoia sau problema abordată şi pentru a defini în mod cât mai clar scopul, obiectivele şi rezultatele urmărite prin ideea de proiect trebuie să se ţină cont de toate documentele strategice care au impact asupra problemei abordate. Mai mult, orice potenţial aplicant trebuie să justifice relevanţa ideii sale de proiect, acest lucru fiind posibil doar prin realizarea unei corelări clare cu documentele strategice relevante pentru sectorul de activitate în care îşi derulează activitatea. După analizarea documentelor strategice din propriul sector de activitate, necesare pentru fundamentarea ideii de proiect, un potenţial aplicant trebuie să analizeze următoarele tipuri de documente, în vederea identificării sursei sau surselor de finanţare: o Programul Operaţional cel mai apropiat de sectorul de activitate din care îşi desfăşoară activitatea potenţialul beneficiar; o Ghidul privind condițiile generale aferent Programului Operaţional respectiv; o Ordinul de cheltuieli eligibile care reglementează tipul de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate din acel Program Operaţional; o Ghidul Solicitantului elaborat pentru liniile de finanţare deschise; o Reguli elaborate de Autorităţile de Management pentru îndrumarea aplicanţilor în redactarea cererii de idei de proiecte sau a cererilor de finanţare. 17

18 2.2. Analiza Programelor Operaţionale naționale pentru perioada Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) Obiectivele Programului Operaţional Obiectivul general al POIM este de a a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Naţional pentru Reformă şi cu Recomandările Specifice de Ţară, concentrânduse asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin măsuri de eficienţă energetică şi promovare a energiei verzi, precum şi prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul şi o utilizare mai eficientă a resurselor. Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel naţional: Infrastructura şi Resursele. POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 11,8 mld. Euro, din care: Axe prioritare şi Obiective specifice 6,94 mld. Euro Fond de Coeziune 2,48 mld. Euro Fond European de Dezvoltare Regională 2,46 mld. Euro cofinanțare Axa prioritară 1: Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T și a transportului cu metroul Suma alocată ,00 Euro Obiective specifice: 1.1. Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua rutieră TEN-T centrală; 1.2. Creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală; 1.3. Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală; 1.4. Creşterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în București-Ilfov. Axa prioritară 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient Suma alocată ,00 Euro 18

19 Obiective specifice: 2.1. Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T globală; 2.2. Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T; 2.3. Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor; 2.4. Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi; 2.5. Creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi reducerea impactului transporturilor asupra mediului; 2.6. Reducerea timpului de staţionare la punctele de comunicare transnaţională; 2.7. Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar. Axa prioritară 3: Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor Suma alocată ,00 Euro Obiective specifice: 3.1 Reducerea numărului depozitelor neconforme şi creşterea gradului de pregătire pentru reciclare a deşeurilor în România; 3.2 Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei. Axa prioritară 4: Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric Suma alocată ,00 Euro Obiective specifice: 4.1. Creşterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor degradate; 4.2. Creşterea nivelului de evaluare şi monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional prin dezvoltarea instrumentelor de monitorizare; 4.3. Reducerea suprafeţelor poluate istoric. Axa prioritară 5: Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor Suma alocată ,00 Euro Obiective specifice: 5.1 Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră; 5.2 Creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă la dezastre a echipajelor de intervenție. Axa prioritară 6: Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon Suma alocată ,00 Euro 19

20 Obiective specifice: 6.1 Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal); 6.2 Reducerea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali; 6.3 Reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor; 6.4 Creşterea economiilor în consumul de energie primară produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă. Axa prioritară 7: Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate Suma alocată ,00 Euro Obiective specifice: 7.1 Creşterea eficienţei energetice în sistemele centralizate de transport şi distribuţie a energiei termice în oraşele selectate; 7.2 Creşterea eficienţei energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul Bucureşti. Axa prioritară 8: Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale Suma alocată Euro Obiective specifice: 8.1 Creşterea capacităţii Sistemului Energetic Naţional pentru preluarea energiei produse din resurse regenerabile; 8.2 Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine. Analiza detaliată a fiecărui obiectiv specific Axa prioritară 1: Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T și a transportului cu metroul. Axa Prioritară 1 Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T și a metroului vizează Obiectivul Tematic 7 Promovarea sistemelor de transport sustenabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore din Regulamentul 1303/2013, urmărind sprijinirea investiţiilor din sectorul transporturi pentru creşterea accesibilităţii regiunilor și populației prin construcția /modernizarea rețelei rutiere, la standarde europene, în special la nivelul rețelei TEN-T, prin reabilitarea şi modernizarea reţelei feroviare la standarde europene, creşterea atractivității transportului naval prin îmbunătăţirea condiţiilor de navigație. Aceasta axă prioritară este corelată cu Axa Prioritară 2 Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, deoarece ambele axe vizează Obiectivul Tematic 7, fapt pentru care obiectivele specifice ale fiecărei axe sunt corelate între ele, în vederea creării unui cadru unitar de dezvoltare. 20

21 În cadrul acestei axe prioritare, se asigură şi sprijinul necesar pentru finanţarea pregătirii portofoliului de proiecte aferente, prin măsuri distincte, cât şi managementul/monitorizarea/ supervizarea/evaluarea/auditul etc. proiectelor de investiţii, ca parte integrantă din cheltuielile de proiect. Întărirea capacităţii administrative a principalilor beneficiari din sectorul transporturilor, în special CNADNR şi CNCFR, reprezintă deziderate majore pentru sporirea capacităţii de implementare a proiectelor. Obiectivul specific 1.1. Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua rutieră TEN-T centrală. Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii Prin POIM se urmăreşte extinderea infrastructurii de transport rutier amplasate pe reţeaua TEN-T centrală, prin completarea tronsoanelor a căror construcţie a fost demarată în perioada de programare şi a celor care vor fi stabilite prin MPGT, asigurând dezvoltarea în continuare a rețelei definite. Acesta va conduce, în primul rând, la economii de timp în transportul rutier de mărfuri şi călători între regiunile României și Europa Centrală, de Vest și de Sud ca urmare a eliminării blocajelor pe rutele vizate, asigurând creșterea mobilității. Aceste rezultate vor contibui la promovarea competitivităţii economice, prin îmbunătăţirea condiţiilor în transportul rutier de mărfuri şi călători, şi la reducerea emisiilor poluante prin eliminarea/ reducerea blocajelor de trafic prin reducerea duratelor de transport. Obiectivul specific 1.1. Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T centrală urmăreşte extinderea infrastructurii de transport rutier amplasate pe reţeaua TEN-T centrală, prin completarea tronsoanelor a căror construcţie a fost demarată în perioada de programare şi a celor care au fost stabilite prin MPGT, asigurând dezvoltarea în continuare a rețelei definite. Rezultatul așteptat prin implementarea acţiunilor din cadrul OS 1.1 este: Economii de timp în parcugerea distanțelor rutiere amplasate pe rețeaua TEN-T centrală. Acest obiectiv specific este corelat cu obiectivul specific 2.1. Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T și cu obiectivul specific 2.2 Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T. a. Tipuri de acțiuni specifice Proiecte de modernizare a infrastructurii de transport rutier amplasate pe reţeaua TEN-T centrală (noi şi fazate), în cadrul OS 1.1., se vor face prin promovarea următoarelor tipuri de acțiuni: Construcţia / modernizarea rețelei rutiere TEN-T centrale (conform standardului definit prin MPGT: autostrăzi / drumuri expres /drumuri naţionale), inclusiv construcţia de variante de ocolire aferente reţelei (conform clasificaţiei tronsonului aferent); investiţiile prevăzute în cadrul acestui obiectiv vizează, cu precădere, creşterea standardului tronsonului finanţat; 21

22 proiecte fazate de reabilitare/modernizare a infrastructurii de trabsport rutier situate pe reţeauau TEN-T centrală. Sprijin pentru beneficiari în pregătirea portofoliului de proiecte pentru perioada şi post Instruirea specialiştilor implicaţi în procesul de formulare a politicilor publice în ministerele de linie şi în administraţia publică locală. Acţiunile ce vor fi finanţate vor conţine toate tipurile de lucrări necesare construcţieimodernizării secţiunii de reţea rutieră. b. Potențiali beneficiari Administratorul infrastructurii de transport rutier de interes european şi naţional, desemnat conform legislaţiei în vigoare, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii. Pentru perioada bugetul total alocat (alocare UE + cofinanțare publică națională) pentru Obiectivul specific 1.1. Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T centrală este euro. Proiectele aferente OS 1.1. finanțate în cadrul AP1 sunt proiecte majore, cu durata medie de implementare mai mare de 6 ani. Obiectivul Specific 1.2. Creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii: Prin POIM vor fi promovate cu prioritate acțiunile orientate spre finalizarea coridorului feroviar Rin-Dunăre (legătura între granița cu Ungaria și Constanța) şi darea sa în exploatare. Alte componente de pe rețeaua feroviară TEN-T centrală vor fi dezvoltate, ştiut fiind că infrastructura feroviară este marcată de indivizibilitate, iar avantajele sunt vizibile doar după finalizarea integrală a coridorului. Totodată, se va asigura continuitatea unui transport feroviar de calitate către marile capitale ale Europei şi reducerea semnificativă a emisiilor de noxe şi a congestiei traficului rutier pe rute alternative, prin oferirerea unor alternative ecologice care asigură transportul pasagerilor și mărfurilor cu un grad de siguranță și securitate sporit față de alte moduri de transport. Principalul rezultat urmărit prin promovarea investiţiilor în cadrul OS 1.2 se referă la economia de timp în parcurgerea distanțelor pe rețeaua feroviară redusă, în condiţii standard stabilite prin regulamentele europene pentru transportul feroviar. Rezultatele obţinute în materie de timp vor asigura creşterea eficienţei financiare a investiţiei care nu poate fi obţinută decât după finalizarea unor coridoare. Strategia de finanțare pentru perioada vizează obținerea de economii de timp în transportul feroviar de mărfuri şi călători între marile capitale ale Europei, precum şi reducerea semnificativă a emisiilor de noxe şi a congestiei traficului rutier pe rute alternative, prin oferirerea unor alternative ecologice care asigură transportul pasagerilor și mărfurilor cu un grad de siguranță și securitate sporit față de alte moduri de transport. 22

23 Întrucât necesarul de finanțare pentru portofoliul de proiecte este mai mare decât alocarea disponibilă, în cadrul proiectelor vor fi stabilite anumite ținte intermediare în funcție de realizarea cărora se va asigura accesul la finanțarea etapelor următoare. Acest obiectiv specific este corelat cu Obiectivul Specific 2.7. Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar. a. Tipuri de acțiuni specifice Proiecte de modernizare a infrastructurii de transport feroviar amplasate pe reţeaua TEN-T centrală (noi şi fazate) cu următoarele tipuri de subacțiuni: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii feroviare aflate pe reţeaua TEN-T centrală; Achiziția sistemului ERTMS aferent infrastructurii feroviare modernizate; Dezvoltarea de terminale intermodale cu impact major asupra valorificării transportului feroviar pe reţeaua TEN-T centrală. Studii pentru linia de cale ferată de mare viteză de la vest la sud-est, conectată la linia de mare viteză de pe teritoriul Ungariei. Sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei și post 2020 (după caz), corelat cu prioriotizarea din MPGT. Achiziția materialului rulant ce vizează atât obiectivul specific 1.2 cât și obiectivul specific 2.7. b. Potențiali beneficiari Administratorul infrastructurii de transport feroviar, desemnat conform legislaţiei în vigoare, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii; Parteneriate cu alţi potenţiali beneficiari; Ministerul Transporturilor; Alte structuri desemnate prin ghidul solicitantului. Pentru perioada , fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din OS 1.2 Creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală este de Euro, din care Euro reprezintă finanțare din FC, iar cofinanțare națională. Proiectele aferente OS 1.2. finanțate în cadrul AP1 sunt proiecte majore, cu durata medie de implementare mai mare de 6 ani. Obiectivul specific 1.3. Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii: Obiectivul vizează creşterea calităţii serviciului oferit operatorilor de transport naval prin realizarea de investiţii în şenalul navigabil, precum şi modernizarea infrastructurii porturilor 23