loc la Basel Întâlnirea Trianuală a Membrilor

Transkript

1 Cvmfujo Jogpsnbujw Din cuprins: CEIOPS, prima întâlnire a membrilor în pag. 9 Evoluția pieței asigurărilor în cifre în pag.10 Breviar al activității FPVS în pag.13 English section Romanian Insurance Market in pag , depending on "if..."...pag. 18 The activity of the Guarantee Fund in pag. 19 Anul 2010, sub semnul lui dacă Dacă economia va reintra pe creștere... Dacă piața leasingului își va stopa căderea... Dacă împrumuturile bancare vor fi reluate... Dacă moneda națională nu se va deprecia semnificativ... Dacă rata șomajului nu va urca... Dacă veniturile românilor vor crește... Dacă piața imobiliară se va dezmorți... Dacă industria auto își va reveni... Dacă măcar o parte din cele de mai sus se vor întâmpla, piața asigurărilor ar putea începe, din cea de-a doua parte a anului, să experimenteze o ușoară creștere, astfel încât, în decembrie, decalajul înregistrat în 2009 să fie recuperat. Dacă însă se va produce scenariul pesimist, în care vom asista la o scădere accentuată a indicatorilor macroeconomici, piața asigurărilor ar putea încheia 2010 la un nivel similar al primelor brutelor subscrise celui de la finele anului trecut. Industria asigurărilor este conectată direct la evoluția principalelor ramuri economice și este, în același timp, dependentă de consum, care în ultimul an a înregistrat o scădere dramatică. Analizele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor demonstrează însă că această piață ar putea încheia 2010 pe un plus de cel puțin 5%, în condițiile în care nevoia de protecție a început să fie conștientizată tot mai mult de potențialii consumatori. (continuare în pag. 20) Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto RCA Pentru o informare corectă și pertinentă a opiniei publice despre asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, denumită pe scurt asigurarea RCA, am decis să alocăm un spațiu amplu acestui subiect în această ediție a Buletinul Informativ. Ce este asigurarea RCA? Este o asigurare prin care terții prejudiciați în urma unui accident de circulație, produs din vina conducătorului auto asigurat, primesc despăgubiri pentru daunele materiale și/sau decesul ori vătămările corporale suferite. Practic, în momentul producerii unui accident, asigurătorul preia obligațiile de plată ale șoferului vinovat față de partea/ părțile vătămate, conform contractului de asigurare RCA încheiat cu acesta. Poliţele RCA au caracter de protecţie socială și sunt obligatorii în toate statele europene Oricărei persoane care conduce un vehicul i se poate întâmpla să producă un accident de circulație pentru care trebuiesc plătite despăgubiri pentru repararea autovehiculului și/ sau vătămări corporale. Răspunderea civilă auto este o asigurare obligatorie reglementată în toate țările, este o asigurare de protecție pentru terți și nu trebuie percepută ca o taxă, ci ca o modalitate de protecție materială și socială, a declarat Președintele CSA, doamna Angela Toncescu. (continuare în pag. 4) CSA a semnat Memorandumul Multilateral de Cooperare IAIS (continuare în pag. 8) În perioada februarie 2010 a avut loc la Basel Întâlnirea Trianuală a Membrilor Asociației Internaționale a Supraveghetorilor în Asigurări (IAIS). În cadrul acestui eveniment, în scopul întăririi cooperării între supraveghetorii internaționali în asigurări, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor din România și Autoritatea de Supraveghere a Pieței Financiare din Austria au semnat Memorandumul Multilateral de Cooperare IAIS (MMoU). Astfel, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor din România se alătură autorităților similare din state cu tradiție în activitatea de supraveghere în asigurări precum: Autoritatea de Reglementări Prudențiale din Australia; Autoritatea Monetară din Bermuda; Comisia de Supraveghere a Pieței Financiare din Regiunea Autonomă Taipei din China; Autoritatea de Control a Asigurărilor și a Companiilor Mutuale din Franța; Autoritatea Federală de Supraveghere a Pieței Financiare din Germania (BaFin); Banca Națională a Olandei și Autoritatea de Supraveghere a Pieței Financiare din Austria. Cu această ocazie Președintele Comitetului Executiv al IAIS, Peter Braumuller și Secretarul general al IAIS, Yosiko Kawai, au evidențiat eforturile depuse de CSA în calitate de membru al IAIS de a fi parte activă a organizației și au apreciat calitatea aplicației prin care România a devenit semnatară a MMoU, alături de state cu tradiție în activitatea de supraveghere și cooperare transnațională, cum ar fi Australia, Germania, Franța, Olanda și Austria. 1

2 În cadrul seminarului au luat cuvântul și au răspuns întrebărilor doamna Angela Toncescu Președinte CSA, domnul Cristian Constantinescu Președinte UNSAR, domnul Bogdan Andriescu Președinte UNSICAR, domnul Mihai Dogărescu - Șef Departament Supraveghere Piață, Registrul Auto Roman (RAR); domnul Constantin Ștefănescu - Director executiv, Organism Certificare Sisteme, RAR; domnul Dan Bucur - Directorul Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul IGP; doamna Marinela Nemeș - Director general, Direcția Generală Juridică, CSA; domnul Mihai Hălălău - Director, Direcția Daune Auto, UNIQA Asigurări; domnul Sorin Iacob - Director General EurotaxGlass's Romania, domnul Silviu Preoteasa Președinte Asociația Dealerilor de Marca Volkswagen, domnul Olivian Titei - Director executiv, SC ELCANI SRL/ AUTOGENOVA; INFORMARE PUBLICĂ Asigurătorii și service-urile auto. Parteneriat sau competiție? La jumătatea lunii februarie 2010, a avut loc seminarul cu tema Asigurătorii și service-urile auto. Parteneriat sau competiţie?, organizat de Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere și Consultanţă în Asigurări (UNSICAR). Evenimentul s-a bucurat de un deosebit interes atât din partea reprezentanților instituțiilor care interacționează cu activitățile specifice pieței asigurărilor cât și din partea reprezentanților pieței asigurărilor și a unităților reparatoare de specialitate. Ionel Dima - Director General Avus Internațional Broker de Asigurare/Reasigurare, Daniela GRIGORE - Director, Direcția Daune Auto, Allianz-Țiriac Asigurări; Cristian Bica - Director Asociația Distribuitorilor și Reparatorilor Autorizați FORD (ADRAF); Irinel Dinu - Director adjunct, Direcția Daune, ASTRA Asigurări, Gheorghe VLADOI - reprezentant service independent. Principalele subiecte abordate și dezbătute în cadrul seminarului au fost: vice-uri. tori și service-uri. un obiectiv comun pentru asigurători și service-uri. cea a utilizării pieselor second-hand în reparații. țările Uniunii Europene. me de decontare. Cu această ocazie președintele CSA, doamna Angela Toncescu, a subliniat următoarele: Comisia Europeană dacă se revine la situaţia de dinainte de aderare, când tarifele la asigurările de răspundere civilă, și nu numai, erau stabilite de un singur for, respectiv Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Liberalizarea tarifelor se regăsește în toată lumea, iar CSA urmărește ca societăţile de asigurare să respecte contractele semnate cu clienţii, dar și legea; tre asigurători Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor s-a constatat că majorarea tarifelor RCA este o falsă problemă. În primul rând, pentru că tarifele RCA nu au crescut de la an la an atât de mult încât să sperie pe cineva. să fie considerată o nouă taxă. Răspunderea civilă auto este o asigurare obligatorie reglementată în toate țările, este o asigurare de protecție pentru terți și nu trebuie percepută ca o taxă, ci ca o modalitate de protecție materială și socială; re în asigurare, România ar putea să aibă probleme grave și împotriva României s-ar putea declanșa o procedură de infringement. de mai mulți factori, au crescut în medie cu 10-15%. Pe de altă parte dacă ne uităm

3 la daunele plătite de asigurători, în fiecare an daunele au crescut cu 30-40%, și atunci e firesc ca asigurătorii să intervină pentru a-și reduce costurile. dalitatea de vânzare a acestor poliţe. Vânzarea RCA-urilor pe stradă era un lucru deranjant. În ultimii 3 ani, CSA a monitorizat atent piața asigurărilor RCA și a luat măsuri pentru interzicerea vânzării polițelor RCA în în spaţii deschise, neamenajate corespunzător. sunt emise electronic, iar operaţiunea poate fi făcută de către un operator care are în faţa sa un calculator, și baza de date CEDAM, administrată de CSA; contractuale încheiate între asigurători și service-urile auto. La rândul său, Președintele UNSAR, domnul Cristian Constantinescu, a subliniat faptul că: înregistrează o pierdere constantă, netă, din vânzarea asigurărilor RCA; acestei activități de către societățile de asigurări sunt dorința de a câștiga cotă de piață, iar pe de altă parte faptul că nu poți refuza un client cu care ai încheiat un anumit portofoliu RCA. Asigurătorii sunt obligați să lucreze pe această linie de business. nerează pierderi, însă asigurătorii sunt conștienți că puterea de cumpărare în România e mai mică decât în Vestul Europei. Din partea Registrului Auto Român (RAR), domnul Claudiu Ștefănescu, a afirmat că: - RAR autorizează service-urile auto. Însă prin autorizare se certifică doar capabilitatea service-ului de a face anumite servicii. RAR nu garantează și calitatea serviciilor prestate de aceștia. - Se fac supravegheri anuale, iar în cazul unor reclamații, aceste supravegheri se înmulțesc. Clienții ar trebui să verifice dacă service-urile au aceste autorizații de funcționare. INFORMARE PUBLICĂ - Din punctul de vedere al RAR, dacă piesa e adusă de service, garanția e acordată de aceste service-uri. În cazul în care clientul vine cu piesa lui, service-ul garantează doar manopera. Din partea Uniqa Asigurări, domnul Mihai Hălălău, director direcția daune auto a observat că o parte din unitățile reparatoare (service-urile auto) autorizate de RAR foloseau piese care nu erau de origine, dar le facturau la preț de piese originale, iar adaosul ajungea și până la 500%. Prin urmare, asigurătorii vor să plătească prețul corect. Totodată, reprezentantul Grand Garage Auto, domnul Horațiu Panaitescu, a atras atenția că o relație de colaborare în care unii încarcă facturile în mod nejustificat și alții se fac că plătesc nu poate continua și că acest lucru este în detrimentul tuturor. În acest sens, domnul Panaitescu a propus un plan minimal de măsuri ce ar putea să îmbunătățească situația existentă și să transfere relația de pe poziții contrare pe poziții comune, și anume: - unitățile reparatoare trebuie să îmbunătățească relația cu asigurătorii, cu care au convenție de colaborare, amenajând în spațiul pe care îl au la dispoziție birouri speciale, de unde clienții își pot cumpăra asigurare facultativă și obligatorie. Pregătirea și școlarizarea agenților angajați de către service-uri să se facă sub o îndrumare competentă. - reducerea termenului inspecției tehnice periodice de la doi ani la un an. Această măsură ar contribui la diminuarea numărului de autoturisme care circulă fără asigurarea obligatorie, prin faptul că posesorul autoturismului este obligat să prezinte asigurarea inspectorului ITP, în vederea efectuării inspecției tehnice periodice, fără de care nu poate circula pe drumurile publice. - asigurarea de către service-uri a asistenței tehnice 24 ore, clienților posesori de polițe de asigurare facultativă casco, eliberate de societățile de asigurare (cu care au convenție de colaborare). - mărirea termenului de plată de la 15 zile calendaristice la 30 zile lucrătoare cu obligativitatea ca, la eliberarea acceptului de plată de către societățile de asigurare, să fie completat un cec sau un bilet la ordin, egal cu valoarea facturii ce a fost emisă. - programarea unui al doilea seminar, în termen de maxim 30 zile calendaristice ce se va desfășura sub înaltul patronaj al CSA și al UNSAR pentru a se analiza și alte propuneri concrete de îmbunătățire a relației asigurător-service-uri. - suspendarera oricărei forme de protest, miting, manifestație, declarații media, până la găsirea unor soluții comune ce trebuie să ducă la armonizarea colaborării service-client-asigurător colaborare fără de care activitatea celor implicați nu poate exista. Service-urile și asigurătorii auto sunt legați prin același obiect, autoturismul. - identificarea service-urilor independente ce pot face față cerințelor producătorilor, pentru a fi transformate în reparatori autorizați, în acest fel putând prelua comenzi de piese de schimb originale, fără a fi obligați de societațile de asigurare să achiziționeze piese non-originale. Participanții au căzut de comun acord asupra faptului că mediatizarea excesivă nu aduce nici un câștig părților antagoniste,îndepărtând clienții atât de service-uri cât și de societățile de asigurare. Domnul Olivian Titei, director Executiv al SC Elcani SRL, Concesionar autorizat a concluzionat arătând că problematica pieței auto a depășit de mult nivelul reprezentanților din teritoriu ai pieței, iar normele și legile în vigoare nu acoperă complexitatea problemelor, ceea ce reclamă o abordare concentrată a autorităților care reglementează activitatea din acest domeniu împreună cu principalii jucători. Este necesară demararea de urgență a unui plan comun de acțiuni, motiv pentru care vă invităm să stabiliți următorea întâlnire între principalii jucători din piața auto și autoritățile ce reglementează activitatea din acest domeniu. 3

4 4 Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto RCA (continuare din pag. 1) Din studiile efectuate de instituțiile abilitate s-a constatat faptul că valoarea despăgubirilor ce trebuie plătite depășește, de cele mai multe ori, posibilitățile materiale ale celor vinovați de producerea accidentului. Prin urmare, asigurarea RCA are ca principal scop despăgubirea persoanelor păgubite în accident și, în același timp, protecția asiguraților RCA. Unde se poate încheia asigurarea RCA? CSA a autorizat pentru acest lucru 13 societăți de asigurare să practice asigurări obligatorii de răspundere civilă auto. Astfel, asigurarea RCA poate fi încheiată la sediile oricăreia dintre aceste societăți sau prin brokerii de asigurare acreditați de acestea. Polița RCA se emite electronic De la data de 1 ianuarie 2010, polițele pentru asigurarea RCA sunt emise în sistem electronic, ceea ce înseamnă că în momentul subscrierii poliței RCA, datele cuprinse în poliță sunt stocate și înregistrate în sistemul informatic al asigurătorului. Polița RCA va fi printată pe hârtie tipărită jumătate albă, jumătate verde și, odată cu aceasta, i se va înmâna asiguratului și vigneta RCA, pe care acesta din urmă are obligația să o aplice pe parbriz. În acest fel, se așteaptă ca erorile umane de completare a polițelor RCA să se diminueze, ceea ce va avea ca efect și creșterea acurateței bazei de date CEDAM. Ce se întâmplă când valoarea totală a prejudiciilor depășește valoarea limitelor de despăgubire specificate în polița RCA? În cazul în care în unul și același eveniment au fost prejudiciate mai multe persoane și valoarea totală a prejudiciilor depășește limitele de despăgubire specificate în polița RCA, despăgubirea va fi stabilită în funcție de cota-parte din valoarea prejudiciului ce revine fiecărei persoane îndreptățite la despăgubire pentru prejudiciile suferite în același accident. Ce se întâmplă dacă nu se încheie asigurarea obligatorie RCA? Persoanele care au în proprietate un vehicul și care nu încheie asigurarea obligatorie RCA sau nu o mențin în valabilitate în mod continuu, prin plata primelor de asigurare, săvârșesc o contravenție și, prin urmare, sunt pasibile, conform legislației în vigoare, de amendă de la 1000 RON la 2000 RON, reținerea certificatului de înmatriculare și plăcuțelor de înmatriculare/înregistrare, până la prezentarea documentului privind încheierea asigurării-contravenție care se constată de Poliție. În cazul cumpărării unui autovehicul nou, când trebuie încheiată asigurarea RCA? Asigurarea RCA trebuie încheiată în cel mai scurt timp posibil, astfel încât să intre în vigoare în același timp cu autorizația provizorie de circulație sau a înmatriculării vehiculului. În acest fel mașina este asigurată chiar în momentul efectuării primului drum și, dacă acesta produce un accident, toate pagubele produse terților, atât materiale cât și pentru vătămări corporale, vor fi suportate de asigurător. Ce se întâmplă cu valabilitatea poliței RCA în momentul în care proprietarul își vinde mașina? Persoana care vinde un vehicul are dreptul să primească înapoi de la asigurătorul RCA partea din prima plătită, aferentă perioadei rămase până la expirarea valabilității asigurării, dacă nu a produs prejudicii pe perioada derulării contractului. Pentru a recupera această sumă, cel care și-a vândut mașina trebuie să se adreseze asigurătorului și să prezinte contractul de vânzare-cumpărare. Perioada de valabilitate a asigurării de răspundere civilă a vehiculelor. Când începe răspunderea asigurătorului? Răspunderea asigurătorului RCA începe, după caz, astfel: de asigurare anterioare, pentru asiguratul care își îndeplinește obligația încheierii asigurării cel mai târziu în ultima zi de valabilitate a acesteia; asigurare, pentru persoanele care nu aveau o asigurare obligatorie RCA valabilă la momentul încheierii asigurării; mai devreme de data intrării în vigoare a autorizației provizorii de circulație sau a înmatriculării/înregistrării vehiculului, pentru vehiculele comercializate care urmează să fie înmatriculate/ înregistrate. Când încetează răspunderea asigurătorului? Răspunderea asigurătorului RCA încetează: tul că polița de asigurare trebuie reînnoită la expirare, prin plata primei aferente perioadei următoare pentru care se optează. În caz contrar, proprietarul vehiculului devine neasigurat, iar dacă produce un accident în perioada în care asigurarea RCA și-a pierdut valabilitatea este direct răspunzător pentru consecințele legale și materiale produse;

5 prietate noului proprietar în perioada de asigurare, ca urmare a încetării contractelor de leasing, asigurările obligatorii RCA rămân în vigoare până la expirarea perioadei de valabilitate înscrise în documentele de asigurare, fără modificarea primei de asigurare, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) noii proprietari sunt utilizatorii prevăzuți în documentele de asigurare; și b) asigurătorul a încasat integral prima de asigurare aferentă perioadei de valabilitate. Tarifele de primă pentru asigurarea RCA Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a fost obligată să liberalizeze tarifele de primă pentru asigurarea RCA. Acestea sunt stabilite de societățile de asigurare autorizate pentru fiecare categorie de vehicule, pe perioade de un an de zile, fiind calculate pe baze actuariale pentru limitele de despăgubire stabilite prin norme, astfel încât să garanteze permanent îndeplinirea obligațiilor ce decurg din încheierea contractelor RCA. Unde sunt afișate tarifele RCA? Tarifele notificate Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor sunt afișate de către companiile de asigurări, atât pe site-urile proprii, cât și la sediile centrale și teritoriale ale acestora. Recomandăm deținătorilor de autovehicule ca la încheierea asigurării RCA să analizeze cu atenție ofertele companiilor de asigurări și să ia în calcul toate datele existente, nu numai tarifele practicate de acestea. Limitele de răspundere ale asigurătorului RCA Incepând din 2006, CSA nu mai impune limite minime și maxime pentru tarifele RCA. Aceasta a fost una dintre condițiile pe care România trebuia să le îndeplinească pentru a putea adera la Uniunea Europeană. De la începutul anului 2007, polița RCA include nu doar acoperirea riscurilor specifice pe teritoriul României, ci și documentul Carte Verde, fiind valabilă pentru toate țările din Spațiul Economic European (indicativele auto ale acestor țări sunt menționate în document). Limitele de despăgubire stabilite de fiecare asigurător RCA, se notifică CSA împreună cu tarifele de primă, cel târziu cu 30 de zile înainte de începerea perioadei în care acestea pot fi practicate. Care sunt limitele de despăgubire? Asigurătorii RCA au obligația de a stabili limitele de despăgubire, care însă nu pot fi mai mici decât limitele de despăgubire stabilite de CSA. Astfel, limitele de despăgubire stabilite prin norme sunt: a) pentru pagubele materiale produse în unul și același accident în anul 2010, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește la un nivel de euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României. Pentru accidente produse în anul 2011, limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabilește la un nivel de euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de BNR; b) pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul și același accident, produse în anul 2010, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește la un nivel de euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României. Pentru accidente produse în anul 2011, limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabilește la un nivel de euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de BNR. Sistemul bonus-malus Începând cu ianuarie 2010, s-a introdus sistemul bonus-malus. Prin urmare, societățile de asigurare aplică acest sistem la tarifele RCA pe care le-au stabilit și notificat Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Ce înseamnă bonus-malus? Bonus malus este definit ca fiind sistemul prin care asiguratul se încadrează în una din clasele de bonus (ceea ce conduce la reducerea primei de asigurare) sau în una din clasele de malus (ceea ce conduce la majorarea primei de asigurare), în funcţie de istoricul de daunalitate pe care l-a realizat în perioada de referinţă (pentru anul calendaristic anterior datei de emitere a poliței). Practic, prin acest sistem, asigurătorul acordă asiguratului, în momentul încheierii poliței RCA, o majorare sau o diminuare la tariful de primă afișat, în funcție de istoricul de daunalitate pe care l-a realizat în anii de referință. Aceasta înseamnă că, în momentul încheierii poliței RCA societățile de asigurare trebuie să verifice istoricul de daună al fiecărui asigurat. Acest lucru se face prin accesarea bazei de date CEDAM, sistem care funcționează în regim permanent, fiind alimentat în timp real cu datele primite de la asigurători de către o echipă suport de specialiști. 5

6 Când se acordă bonus? Asiguratul care nu a produs daune în 2009 și încheie o poliță pentru o perioadă de un an de zile va obține, datorită sistemului bonus-malus, o reducere cu 10% a tarifului afișat de asigurător. Întrucât normele CSA reglementează existența a 14 clase de bonus, rezultă că dacă timp de șapte ani un asigurat nu a produs daune care să fie despăgubite în baza poliței RCA, bonusul acordat poate ajunge la 50%. Când se acordă malus? Pentru acordarea malus-ului sunt luate în calcul evenimentele pentru care a fost plătită cel puțin o daună în perioada de referință, în temeiul poliței de asigurare RCA deținută de persoana asigurată. Într-o astfel de situație, malus-ul se aplică indiferent de cine a condus vehiculul la data producerii accidentului, precum și indiferent de modul de protocolare a accidentului (prin proces verbal întocmit de poliție sau prin constatare amiabilă de accident). Clauza de malus (majorarea primei) se aplică în funcție de numărul de daune produse și plătite, putând ajunge până la 200%. În situația în care un asigurat deține mai multe vehicule, sistemul bonus-malus se aplică distinct pentru fiecare vehicul. De asemenea, în cazul înstrăinării/ radierii vehiculului asigurat, stabilirea noii clase de bonus-malus pentru un vehicul nou-dobândit se face pornind de la clasa bonus-malus de care asiguratul a beneficiat anterior. Procedura de constatare amiabilă Pentru a simplifica procedurile birocratice care trebuie îndeplinite în cazul unui accident rutier, CSA a făcut demersurile necesare pentru implementarea procedurii de constat amiabil. Astfel, de la 1 iulie 2009, accidentele ușoare în urma cărora au rezultat doar pagube materiale, pot fi soluționate prin procedura constatului amiabil, care permite recuperarea prejudiciilor de către asigurați într-o perioadă de timp mult diminuată. Prin urmare, șoferii implicați într-un accident de circulație pot opta pentru soluționarea acestuia pe cale amiabilă, dacă în momentul producerii accidentului nu au rezultat vătămări de persoane și dacă în eveniment au fost implicate doar două vehicule. Utilizarea formularului de constatare amiabilă de accident nu este o obligație, ci este o alternativă la procedura care prevede deplasarea la unitatea teritorială de poliție pentru încheierea unui proces verbal de constatare a accidentului. De unde se poate procura formularul constatare amiabilă? Acesta poate fi procurat de la toate sediile societăților avizate să practice asigurarea RCA. Cum se face constatarea amiabilă? În momentul producerii accidentului, conducătorii celor două vehicule implicate în accident, printr-un act de voință comună, pot opta să completeze împreună formularul de Constatare amiabilă. 6 Este bine ca în momentul completării acestuia, să se acorde mare atenție la înregistrarea corectă a tuturor rubricilor din conținut. După finalizarea completării și semnării acestuia de către cei doi șoferi, fiecare parte păstrează câte un exemplar. Partea păgubită trebuie să se adreseze asigurătorului celui vinovat de producerea daunei, căruia îi transmite exemplarul formularului de constatare amiabilă sau procesul-verbal de constatare de la poliție, după caz. Cine stabilește vinovăția? Asigurătorul stabilește vinovăția pe baza descrierii exacte a evenimentului. Plata despăgubirilor și repararea vehiculului părții păgubite. După completarea și semnarea formularului Constatare amiabilă, partea păgubită înștiințează asigurătorul părții vinovate. Acesta deschide un dosar de daună pentru această speță. Partea păgubită este obligată să aducă toate actele solicitate de societatea de asigurare și, totodată, are dreptul de a solicita despăgubiri pentru prejudiciile produse autovehiculului, înainte de efectuarea reparației acestuia. Asigurătorul este obligat să stabilească cuantumul despăgubirii la valoarea prețurilor practicate de către unitățile reparatoare de specialitate sau cele prevăzute în sistemele informatice de specialitate, astfel încât despăgubirea primită să-i permită păgubitului efectuarea reparațiilor la oricare unitate de service auto dorește. Dacă asigurătorul are suspiciuni întemeiate cu privire la modul de producere a accidentului și dorește să desfășoare investigații, acesta are obligația de a comunica acest lucru în scris, atât asiguratului cât și păgubitului, în termen de 10 zile de la data avizării daunei. Aceste investigații nu pot dura însă mai mult de 3 luni de la data avizării daunei. Totodată, asigurătorul RCA are obligația de a efectua plata dosarelor de daună în maxim 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii și cuantificării daunei, față de 15 zile așa cum era stabilit până acum. Conform legislației în vigoare, păgubiții au posibilitatea de a efectua reparația mașinii la orice unitate reparatoare doresc, in- societatea de asigurare are încheiate convenții de colaborare. Cine despăgubește în situațiile în care șoferul vinovat nu are asigurare RCA? Fondul de Protecție a Victimelor Străzii este o asociație cu caracter social, constituită din toți asigurătorii autorizați să practice asigurarea RCA și care are principalul rol de a despăgubi persoanele păgubite prin accidente de autovehicule, în situația în care vehiculul vinovat de producerea accidentului a rămas neidentificat sau nu era asigurat RCA. Sumele plătite păgubiților ca urmare a unor accidente provocate de persoane care nu erau asigurate RCA se recuperează de către FPVS ulterior, prin hotărâre judecătorească.

7 Scurt istoric al asigurării obligatorii de răspundere civilă auto Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto a apărut pentru prima dată în Marea Britanie, în 1930, printr-o lege dedicată, denumită Road Traffic Act, ca urmare a numeroaselor procese de daune, rezultate în urma accidentelor provocate de automobile, soldate cu victime și care nu ofereau satisfacție petenților. Ulterior, cadrul legal privind obligativitatea asigurării obligatorii de răspundere civilă auto a fost adoptat și de Irlanda (în 1933), Germania (1939) și Franța (1958). În România, asigurarea RCA s-a introdus, pentru prima oară, în anul 1972, sub denumirea de asigurare prin efectul legii, de răspundere civilă pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule și asigurarea prin efectul legii a călătorilor în cazurile de accidente. În prezent, asigurarea RCA este reglementată, prin norme specifice, de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 136/ 1995, precum și a Legii nr. 32/ 2000, cu modificările și completările ulterioare ale acestora. Cartea Verde În 1949, cu mult înainte de formarea Uniunii Europene, Comitetul permanent de lucru pentru transporturi rutiere al Comitetului pentru transporturi interioare din cadrul Comisiei Economice a Naţiunilor Unite s-a întrunit la Geneva și a emis așa numita Recomandare de la Geneva, punând bazele sistemului Carte Verde (Green Card System) pentru beneficiarii de asigurări auto. Acest sistem a fost conceput pentru a simplifica trecerea vehiculelor dintr-o ţară membră a Uniunii Economice Europene în alta. Comitetul a recomandat adoptarea unui model scandinav, în vigoare din Cartea verde este echivalentul polițelor naţionale de asigurare auto din toate ţările agreate. Ea servește drept dovadă de asigurare de răspundere civilă, care poate fi prezentată în cazul unui accident petrecut în afara ţării proprii. Sistemul carte verde operează în mai mult de 40 de ţări, incluzând toate ţările din Europa și mai multe ţări din Orientul Mijlociu. Acesta a fost instituită în multe ţări din Europa care nu făcut iniţial parte din Spaţiul Economic European și, în unele care nu fac parte din Uniunea Europeană. De exemplu, Turcia participă la sistemul carte verde de mulţi ani. Rusia a instituit recent sistemul Carte verde pentru beneficiul cetățenilor ruși care călătoresc în Europa și pentru locuitorii din alte ţări care doresc să călătorească în Rusia. Birourile Naţionale de Asigurări Implementarea deplină și eficientă a sistemului Carte verde a impus crearea unui organism de emitere a formularelor de asigurare Carte verde, care să poată facilita schimbul de informaţii între asigurătorii din ţările de origine ale conducătorilor auto implicaţi în evenimente rutiere transfrontaliere și, deasemenea, care să aibă autoritatea pentru investigarea circumstanţelor în care s-au produs evenimentele auto și gestionare a cazurilor respective. Astfel, s-au creat Birouri naţionale de asigurări, la care au aderat toţi asigurătorii care practicau asigurare de răspundere civilă auto obligatorie. Principalele atribuţii ale acestor Birouri sunt: să pună la dispoziţie mijloacele prin care o persoană vătămată poate face plângere împotriva unei poliţe de asigurare emisă pe teritoriul altei ţări și să faciliteze schimbul de plăţi între societăţile de asigurare. România aderă la sistemul Carte verde în 1965, prin înscrierea ADAS la Consiliul NIB, de la Londra. Până în 1990 ADAS gestionează și atribuţiile de Birou Naţional de Asigurări. După revoluţie, activitatea de constatare a daunelor, stabilirea și plata despăgubirilor în cazul pagubelor produse în România, de către conducători auto asiguraţi în străinătate sau al pagubelor produse în străinătate de conducători auto români, este preluată, cu titlu tranzitoriu, de către agenţia CAROM. Un an mai târziu, Legea nr. 47/1991 prevedea ca societăţile de asigurari și societăţile de asigurare reasigurare care practică asigurarea de autovehicule vor constitui Biroul Asigurătorilor de Autovehicule, care reprezintă aceste societăţi în relaţiile interne și cu străinătate, îndeplinind sarcinile și supraveghind realizarea de către societăţile reprezentate a obligaţiilor rezultând din convenţiile internaţionale cu privire la asigurarea de răspundere civilă pentru pagube cauzate prin accidente de autovehicule. În iunie 1995, Tribunalul București admite cererea asociaţiei Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) și dispune înregistrarea acesteia în Registrul special al Tribunalului Municipiului București. Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii În anul 2006, prin Ordin al Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, se înfiinţează Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii. Rolul acestuia este de a interveni în calitate de Organism de plată a despăgubirilor în interesul persoanelor păgubite prin accidente de autovehicule. Fondul are menirea de a acoperi un segment de protecţie socială foarte important, reglementat de multă vreme în Europa. El se referă la despăgubirea persoanelor care au suferit prejudicii în urma unor accidente produse de autovehicule neasigurate sau neidentificate și despăgubește persoanele prejudiciate dacă acestea nu sunt despăgubite de cei care le-au prejudiciat, fără a fi necesar ca persoanele păgubite să facă dovada că au întreprins demersuri pentru recuperarea prejudiciilor de la persoana vinovată. Ca o concluzie putem spune că încă din primii ani ai secolului trecut, asigurările pele dezvoltării și nevoilor unei societăţi. Studiul evoluţiei lor a intrat, deja, în atenţia știinţelor sociale. Nivelul de asimilare și acceptare al formelor de asigurări obligatorii spune multe despre gradul de emancipare al unei societăţi. Atenția și respectul față de bunul public, conștiinţa apartenenţei la o comunitate, cu responsabilităţile de rigoare, se regăsește în grija de a fi sigur că nu devii o povară pe umerii celor dragi sau ai societăţii. 7

8 8 RELAȚII INTERNAȚIONALE CSA a semnat Memorandumul Multilateral de Cooperare IAIS Rodica Popescu, Director General, DG Strategii, Programe și Relatii Externe, CSA și Peter Braumuller, Președintele Comitetului Executiv al IAIS (continuare din pag. 1) Cei doi oficiali și-au arătat disponibilitatea de a sprijini CSA în eforturile acesteia de a-și întări capacitatea de control și supraveghere și au făcut cunoscut celorlalți membri calitatea CSA de organizator al unor evenimente internaționale, dând exemplu Conferința Paneuropeană din iunie 2009, de la București. De asemenea, Președintele Comitetului Executiv al IAIS, Peter Braumuller, a menționat că Asociația Internațională a Supraveghetorilor în Asigurări este hotărâtă să promoveze cooperarea și schimbul de informații între supraveghetori. Creșterea constantă a numărului aplicanților care doresc să devină semnatari MMoU este un indicator al aprecierii crescute de care se bucură asociația printre supraveghetorii în asigurări. Memorandumul Multilateral de Cooperare IAIS constituie un cadru de cooperare și schimb de informații și stabilește un minimum de standarde la care autoritățile semnatare trebuie să adere pentru a îmbunătăți eficiența supravegherii trans-frontaliere a companiilor de supraveghere. Evoluțiile internaționale din ultima perioadă au condus la intensificarea relațiilor de cooperare cu autoritățile de supraveghere din celelalte state membre precum și la necesitatea actualizării și dezvoltării unor proiecte legislative la nivel european în domeniul supravegherii acestui important sector financiar. În acest context, reprezentanții CSA, alături de cei ai autorităților similare din statele UE, au fost o prezență activă pe plan extern. Tratatul Uniunii Europene, precum și Directiva 2009/138/CE (Directiva Solvabilitate II), prevăd emiterea de măsuri de implementare a acestei noi directive de solvabilitate, în scopul creșterii gradului de armonizare a practicilor de supraveghere a domeniului asigurărilor la nivelul UE. Astfel, din luna noiembrie 2009 au început dezbaterile tehnice și negocierile între grupul de experți pe solvabilitate din cadrul Comitetul European al Reglementatorilor din asigurări și pensii ocupaționale (EIOPC) și Comisia Europeană, pe propunerile privind textele măsurilor de implementare a unor articole din Directiva 2009/138/CE. Reprezentanții CSA participă la aceste dezbateri și negocieri și, singuri sau împreună cu reprezentanții altor autorități similare, propun modificări care să contribuie la elaborarea unor texte cât mai clare, pentru a se limita pe cât posibil interpretările ulterioare. O altă provocare pentru CSA va fi începerea negocierilor pe propunerea de modificare a Directivei 2009/138/CE. Necesitatea de modificare a Directivei Solvency II derivă din necesitatea adaptării textului la propunerile care au fost cuprinse în raportul de Larosiere, urmare cărora s-a creat o nouă arhitectură de supraveghere a sistemului financiar și bancar din UE. Din această nouă arhitectură va face parte și Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Se așteaptă, deasemenea, ca aceste state să contribuie la eforturile globale de reglementare a instituțiilor financiare importante din punct de vedere sistemic. Drumul către noul regim de solvabilitate Ocupaționale (EIOPA), prin transformarea actualului CEIOPS. EIOPA va avea printre alte atribuții și emiterea unor standarde tehnice obligatorii, prin intermediul cărora se urmărește adâncirea armonizării și omogenizării practicilor de supraveghere în domeniul asigurărilor, la nivel de piață internă. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a trimis observații și propuneri privind propunerea de regulament pentru EIOPA. În acest moment, propunerea la Comitetului economic și de afaceri monetare al Parlamentului European (ECOM), care l-a dezbătut în primă fază și urmează să prezinte un prim raport de mediere față de textul adoptat în Consiliul Europei. Paul Mitroi, Director general, Direcția generală Reglementări și Implementare Solvabilitate

9 RELAȚII INTERNAȚIONALE CEIOPS - prima întâlnire a membrilor din anul 2010 În perioada ianuarie 2010, s-a desfășurat la Frankfurt Întâlnirea Membrilor Comitetului European al Supraveghetorilor din Domeniul Asigurărilor și Pensiilor Ocupaţionale (CEIOPS). În cadrul acestui eveniment, România, prin Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, a participat alături de celelalte state membre CEIOPS, în calitate de membru cu drepturi depline. probleme legate de prioritățile CEIOPS, pentru primul semestru al anului 2010, în domeniul supravegherii asigurărilor, precum și al pensiilor ocupaţionale, pachetul de propuneri legislative pentru implementarea Directivei Solvabilitate II, aspecte legate de organizarea și funcţionarea CEIOPS, precum și problematica legată de activităţile la nivel intersectorial, respectiv între autorităţile de supraveghere membre CEIOPS, Comitetul European al Supreveghetorilor Bancari (CEBS) și Comitetul European al Supraveghetorilor Pieței Valorilor Mobiliare (CESR). Cu această ocazie, Președintele și Secretarul General CEIOPS, precum și reprezentantul Comisiei Europene au prezentat informări cu privire la: European a unor audieri publice, în luna martie 2010, cu privire la Directiva Solvabilitate II; nă a unei întâlniri dintre reprezentanții CE și părțile interesate în derularea exercițiului QIS 5 (studiu cantitativ de impact), în data de 30 aprilie 2010; a Directivelor specifice sectorului financiar printr-o directivă comună tuturor domeniilor acestui sector (cel bancar, al asigurărilor, al pieței de capital și cel al pensiilor), care va purta numele generic de Directiva Omnibus. Unul dintre amendamentele aduse de această directivă va fi modificarea termenului de implementare a Solvabilității II, cu data de 1 ianuarie 2013, față de 31 octombrie 2012 cum era prevăzut; pene ca CEIOPS să-i transmită o opinie cu privire la Directiva privind Intermediarii în Asigurări (IMD). Având în vedere faptul că pe piața europeană a asigurărilor își desfășoară activitatea un număr foarte mare de companii de intermediere în asigurări, precum și faptul că una dintre atribuțiile acestora este cea de consultanți ai consumatorilor de produse de asigurare. Prin urmare, este posibil să fie nevoie de măsuri suplimentare de protejare a consumatorilor, care vor completa directiva IMD. anului 2010, a unei evaluări privind impactul existenței Schemelor de garantare în statele membre UE, cunoscut fiind gradul de protecție pe care acestea îl asigură consumatorilor de produse financiare privind Convergența, precum și planul de acțiune pentru anul 2010 de către membrii CEIOPS. Convergența reprezintă colaborarea celor 3 comitete ale Comisiei Europene: CEIOPS, CEBS și CESR, în sferele comune de activitate ale acestora. testului de stres desfășurat de CEIOPS la sfârșitul anului 2009, în cadrul căruia participă cele mai mari și importante grupuri de asigurări din Europa și care ciară a industriei europene a asigurărilor; privire la Supravegherea grupurilor în scopul colectării de date suplimentare pentru cele 30 de grupuri importante, care constituie subiectul acestui raport. Totodată, s-a propus schimbarea denumirii comitetului de coordonare Coordination Committee în College of supervisor și sporirea atribuțiilor de supraveghere a acestuia. al Directivei Solvabilitate II, grupul de lucru Convergence Committee (Con Co) al CEIOPS va prezenta un chestionar referitor la implementarea Directivei Solvabilitate II, în cadrul întâlnirii membrilor CEIOPS, care va avea loc la sfârșitul lunii martie Director general Rodica Popescu Direcția generala Strategii, Programe și Relații Externe 9

10 ASIGURĂRI ÎN CIFRE ȘI IMAGINI Evoluția pieței asigurărilor din România în anul 2009 (date provizorii) În anul 2009, au desfășurat activitate de asigurare un număr de 43 de societăți, din care 19 societăți au desfășurat numai asigurări generale, 12 societăți au desfășurat numai asigurări de viață și 12 societăți compozite au desfășurat activitate atât de asigurări generale, cât și de viață. În contextul crizei economice globale actuale, din studiile prezentate de CEIOPS rezultă că piața asigurărilor din Uniunea Europeană nu s-a dovedit a fi o sursă de risc sistemic pentru sectorul financiar, dar efectele acesteia au fost resimțite prin diminuarea subscrierilor sau prin scăderea valorii investițiilor societăților de asigurare pe piața financiară sau de capital. Din analiza datelor neauditate, prezentate de societățile de asigurare pentru anul 2009, se observă că subscrierile la nivelul pieței asigurărilor din România (generale și viață) s-au situat la un nivel ușor diminuat față de cel din 2008, de 1,1%, cu o creștere de 2,03% la asigurări generale și o diminuare de 13% la asigurările de viață. I. Prime brute subscrise (PBS) Volumul total al primelor brute subscrise în 2009 din asigurări generale și de viață a fost de 8.837,01 milioane lei, înregistrând o scădere în termeni absoluți de 99,42 milioane lei față de perioada similară a anului trecut. I.a. PBS din asigurări generale Volumul PBS din asigurări generale a fost în 2009 de 7.211,68 milioane lei, reprezentând 81,60% din total PBS pentru cele două categorii de asigurări. Comparativ cu anul 2008, primele aferente asigurărilor generale au înregistrat o creștere nominală cu 2,03%, iar în termeni absoluți creșterea fiind de 143,51 milioane lei. În timp ce primele brute subscrise pentru clasa de asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare (CASCO), au înregistrat o scădere cu 231,02 milioane lei, clasa de asigurări de răspundere civilă pentru autovehicule a înregistrat o creștere a primelor cu 392,65 milioane lei. Asigurările auto aferente asigurărilor de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare (CASCO) și asigurările de răspundere civilă a autovehiculelor, au deținut și în anul 2009 o pondere semnificativă în total PBS (77,13%), deși au înregistrat o reducere a ritmului de creștere cu 6,49% față de anul precedent. Ritmuri mai mari de creștere ale PBS, au înregistrat clasa XII - asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport naval (+93,67%) și clasa XV - asigurări de garanții (+158,59%), ale căror prime au crecut cu sume cuprinse între 5 și respectiv 20 milioane lei. Primele brute subscrise din asigurări de credite au înregistrat un trend descendent și în anul 2009, înregistrând o scădere cu 39,20% față de 2008, ceea ce a condus la diminuarea ponderii acestora în total PBS din asigurări generale până la 1,6%.Această situație s-a datorat scumpirii creditării și a diminuării sau stopării acordării de credite practicate de către instituțiile de credit. I.b. PBS din asigurări de viață În 2009, pentru asigurările de viață au fost subscrise prime brute în valoare de 1.625,32 milioane lei, reprezentând 31.01% 2.26% 1.87% 0.14% 0.32% 0.20% 0.45% 1.61% 0.00% 12.89% 0.55% 0.59% 0.86% 0.34% 0.41% 0.08% 0.29% 46.12% I. Asigur ri de accidente i boal II. Asigur ri de s n tate III. Asigur ri de mijloace de transport terestru (CASCO) IV. Asigur ri de mijloace de transport feroviar V. Asigur ri de mijloace de transport aerian VI. Asigur ri de mijloace de transport mari m VII. Asigur ri de bunuri în tranzit VIII. Asigur ri de incendiu i alte calamit i naturale IX. Alte asigur ri de bunuri X. Asigur ri de r spundere civil auto XI. Asigur ri de r spundere civil pentru mijl. de transport aerian XII. Asigur ri de r spundere civil pt. mijl. de transport mari m XIII. Asigur ri de r spundere civil general XIV. Asigur ri de credite XV. Asigur ri de garan ii XVI. Asigur ri de pierderi nanciare XVII. Asigur ri de protec ie juridic XVIII. Asigur ri de asisten a persoanelor a ate în di cultate în cursul deplas rilor

11 ASIGURĂRI ÎN CIFRE ȘI IMAGINI 34.86% 0.02% 1.58% 0.27% I. Asigur ri de via, anuit i i asigur ri de via suplimentare II. Asigur ri de c s torie, asigur ri d III. Asigur ri de via i anuit i care sunt legate de fonduri de inves (unitlinked) IV. Asigur ri permanente de s n tate B1. Asigur ri de accidente 63.16% B2. Asigur ri de s n tate 0.11% 18,38% din totalul primelor brute subscrise pentru cele două categorii de asigurări. În valoare absolută, PBS din asigurări de viață au fost cu 242,79 milioane lei mai scăzute față de anul 2008, în termeni nominali reprezentând 13%. Această situație a fost generată de evoluția negativă a asigurărilor tradiționale, încadrate la clasa I de asigurări de viață, care dețin o pondere de 63,15% în total prime subscrise pentru asigurările de viață, cauza fiind în principal scăderea semnificativă a puterii de cumpărare a populației. Din punct de vedere al structurii pe clase, subscrierile aferente clasei I - asigurări tradiționale și clasei III - asigurări legate de fonduri de investiții - dețin împreună o pondere de 98,01% din total PBS. Cu toate acestea, primele aferente clasei I au scăzut în 2009 față de anul precedent cu 21,92%, în termeni absoluți cu 288,41 milioane lei, iar primele subscrise pentru clasa III (unit linked) au înregistrat o creștere nominală cu 8,9% (cu 44,80 milioane lei) față de anul Creșteri față de anul precedent au înregistrat asigurările de accidente (inclusiv accidente de muncă și boli profesionale) cu 14,42% și asigurările permanente de sănătate (clasa IV) cu 7,54%, deși cele două clase dețin ponderi de până la 1,5% în total PBS pentru asigurările de viață. II. Indemnizații brute plătite (IBP) Volumul indemnizațiilor brute plătite pentru cele două categorii de asigurări a fost de 5.861,63 milioane lei, înregistrând o creștere nominală cu 26,36% față de anul Din totalul indemnizațiilor brute plătite de asigurători cele aferente categoriei de asigurări generale au fost în sumă de 5.180,91 milioane lei, în creștere cu 1.037,21 milioane lei, reprezentând 25,03% față de anul Se observă că ritmul de creștere al indemnizațiilor brute plătite de asigurători l-a devansat pe cel a subscrierilor, pentru categoria asigurărilor generale. Indemnizațiile brute plătite în anul 2009 pentru asigurările generale reprezintă 88,38% din total indemnizații plătite pe total piață a asigurărilor. Raportate la primele brute subscrise din asigurări generale, indemnizațiile brute plătite pentru această categorie de asigurări au reprezentat 71,84%. Analizând structura pe clase a indemnizațiilor brute plătite în anul 2009 de către asigurători, pentru asigurări generale, rezultă că 86,49% din totalul indemnizațiilor plătite sunt aferente asigurărilor auto. Indemnizațiile aferente clasei III - CASCO dețin ponderea cea mai mare (55,71%) din totalul indemnizațiilor plătite, înregistrând o creștere cu 17,55% față de anul Pentru clasa X asigurări de răspundere civilă auto, indemnizațiile brute plătite reprezintă 30,77% din total și au înregistrat o creștere cu 26,74% față de anul precedent. Indemnizațiile brute plătite pentru asigurările de credite (clasa XIV) au avut un trend ascendent față de anul 2008 (+110,95%). De asemenea, indemnizațiile brute plătite pentru clasa VIII - asigurări de incendiu și alte calamități naturale au crescut cu 87,39% față de anul precedent. Deși dețin ponderi reduse în total IBP pentru asigurări generale, creșteri semnificative față de anul precedent au înregistrat sumele plătite pentru clasa XI asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport aerian, cu 507,47%, pentru clasa XV - asigurări de garanții cu un ritm de creștere cu 401,73% și cele pentru clasa IV - asigurări de mijloace de transport feroviar (+149,64%). În baza prevederilor contractuale, asigurătorii care practică asigurări de viață au plătit în 2009 indemnizații brute, răscumparari totale, parțiale și maturități în sumă de 680,72 milioane lei (în creștere cu 37,48% față de 2008). Analizând structura plăților efectuate pe clasele de asigurare, clasa I asigurări tradiționale, deține ponderea cea mai mare (56,98%) în totalul sumelor plătite, înregistrând și o creștere cu 35% față de anul Din totalul sumelor plătite pentru această clasă (387,89 milioane lei), un procent de 43,73 % îl reprezintă sumele plătite pentru răscumpărări (totale și parțiale). Clasa III asigurări legate de fonduri de investiții deține o pondere de 42,66% în totalul sumelor plătite, înregistrând o creștere cu 42,74% față de anul precedent. Sumele plătite pentru răscumpărări au reprezentat 85,35% din totalul plăților efectuate pentru clasa III. III. Rezervele tehnice brute Din datele provizorii comunicate de societățile de asigurare, se observă că, la data de , asigurătorii aveau constituite rezerve tehnice brute pentru asigurările generale în valoare de 6.900,42 milioane lei, în creștere cu 7,6% comparativ cu Pentru asigurările de viață, la data de , asigurătorii aveau rezerve tehnice brute constituite în cuantum de 3.889,48 milioane lei, în creștere cu 13,60% față de valoarea înregistrată la finele anului precedent. 11

12 MECANISME DE PROTECȚIA CONSUMATORULUI Breviar al activității Fondului de Protecție a Victimelor Străzii în 2009 În calitate de organism de plată a despăgubirilor, Fondul de Protecție a Victimelor Străzii (FPVS) este destinat atât garantării plăţilor de despăgubiri pentru vătămări corporale sau decese, în cazul în care autorul a rămas neidentificat, cât și plăţii despăgubirilor pentru avarierea ori distrugerea de bunuri și vătămări corporale sau decese, dacă vehiculul, respectiv tramvaiul, a fost neasigurat RCA, deși vehiculul vinovat avea obligaţia legală de a fi asigurat RCA. Astfel, în anul 2009 au fost avizate un număr de 608 cazuri noi, față de 383 de cazuri înregistrate în 2008, ceea ce reprezintă o creștere cu 58,7%. Se remarcă faptul că această creștere este cu mult mai mică decât cea din anul 2008, raportată la 2007, când numărul de cazuri noi avizate a crescut cu 164,1%. Volumul plăţilor de despăgubiri a crescut și el în anul 2009, cu 92,2% faţă de cel din anul Astfel, în anul 2009, FPVS a plătit despăgubiri în sumă totală de lei faţă de lei Deși în anul 2009 raportat la 2008, ritmul de creștere al volumului de plăţi a fost mai mare cu 92,2 % decât ritmul de creștere al numărului de cazuri avizate în aceeași perioadă, adică cu 58,7%, trebuie să observăm că și acesta a scăzut semnificativ faţă de cel din perioadele anterioare. Prin urmare, dacă în 2008 raportat la 2007 volumul de plăţi de despăgubiri a crescut cu 264,4%, în 2009 faţă de 2008 creșterea a fost cu mult mai mică, ajungând la 92,2%. Din analiza datelor prezentate, rezultă că, deși au fost înregistrate creșteri importante atât în ceea ce privește numărul de cazuri noi avizate, cât și în volumul despăgubirilor plătite, totuși, se poate observa o reducere a ritmurilor de creștere, atât în ceea ce privește numărul de persoane care apelează la Fond - cazuri noi avizate -, cât și în ceea ce privește volumul plăţilor de despăgubiri. Creșterea volumului total de despăgubiri a fost determinată în principal de creșterea mai pronunţată a sumelor achitate cu titlu de despăgubiri pentru vătămări corporale sau deces. Astfel, dacă pentru acest tip de despăgubiri sumele achitate în anul 2008 au fost de lei, în anul 2009 acestea au ajuns la un total de lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 290%. Și ponderea sumelor achitate drept despăgubiri, pentru vătămări corporale sau deces din total despăgubiri achitate, a crescut de la 17% în 2008, la 34,5%, în 2009, această pondere, practic, dublându-se. Unul dintre principalele motive pentru creșterea volumului total al despăgubirilor este reprezentat de faptul că instanţele de judecată obligă persoanele vinovate de producerea prejudiciului și implicit și FPVS, în calitate de garant, la plata unor sume din ce în ce mai mari, cu titlu de despăgubiri pentru daune morale în cazurile de vătămări corporale sau decese rezultate din accidente produse de vehicule neasigurate RCA. Același fenomen poate fi observat și în cazul hotărârilor pronunţate împotriva persoanelor vinovate care aveau acoperire prin asigurarea RCA și care, în final, sunt suportate de către asigurătorii RCA. Acest fapt ne-a determinat să procedăm, începând cu anul 2007, la centralizarea hotărârilor judecătorești privind daunele morale acordate de instanţele de judecată persoanelor vătămate pentru diverse categorii de vătămări și urmașilor supravieţuitori pentru cazurile de deces al soţului-soţiei, respectiv al rudelor. Astfel, acest centralizator ne-a permis ca, prin coroborare și cu adoptarea unui mod pro-activ de regularizare a tuturor cazurilor de daună, să fim în măsură să despăgubim persoanele prejudiciate într-un interval de timp mai scurt. Acesta este poate cel de-al doilea motiv pentru care despăgubirile pentru vătămări corporale sau deces, garantate și plătite de Fond, au crescut. Datorită acestui mod de lucru, FPVS a reușit regularizarea pe cale amiabilă, atât pentru persoanele prejudiciate datorită reducerii duratei de instrumentare și de lichidare a pretenţiilor justificate de despăgubire, cât și pentru Fond, evitându-se în acest fel unele hotărâri judecătorești, care uneori, depășesc cu mult media jurisprudenţei din România. În cazul unor hotărâri judecătorești, acestea se constituie de prea multe ori într-o practică neunitară la nivelul aceleiași instanţe din România și din ce în ce mai multe ori acestea nu ţin cont nici de faptul că persoana vinovată nu are posibilitatea să restituie direct persoanei prejudiciate, sau mai apoi Fondului, sumele avansate de Fond persoanelor prejudiciate, uneori nici în zeci sau sute de ani, chiar dacă ar fi să achite maximul de o treime din veniturile nete realizate, așa cum este prevăzut în art. 409 lit. b) din Codul de procedură civilă. În aceste condiţii, se poate observa că în unele speţe, cuantumul despăgubirilor pentru daune morale acordate de către instanţele din România depășesc nivelul celor acordate în ţări ca Belgia, Franţa, Germania sau Marea Britanie, situaţie care justifică analizarea posibilităţii și necesităţii stabilirii unor criterii obiective, în măsură să permită cuantificarea uniformă a acestor categorii de prejudicii, măcar în cazul soluţionării pretenţiilor de despăgubire pe cale extrajudiciară. și el creșterile consemnate în volumul de activitate din anul 2009, ar putea fi creșterea gradului de notorietate al Fondului și de informare mai eficientă a persoanelor prejudiciate, care au dreptul să apeleze la garantarea despăgubirilor din Fond, fapt care este susţinut/confirmat și de reducerea constantă a timpului scurs între producerea accidentelor și avizarea acestora la Fondul de Protecție al Victimelor Străzii. Ovidiu Ciobanu Președinte FPVS

13 MECANISME DE PROTECȚIA CONSUMATORULUI Activitatea Fondului de Garantare în 2009 Departamentul Fond de Garantare a fost înființat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în vederea protejării drepturilor asiguraților/persoane păgubite în cazul falimentului unei societăți de asigurare/reasigurare. Scopul acestuia este acela de plată din disponibilitățile sale a despăgubirilor/indemnizațiilor rezultate din contractele de asigurare facultative și obligatorii încheiate în condițiile legii, în cazul insolvenței unui asigurător. Momentul de la care Fondul de garantare este îndreptățit să efectueze plăți este rămânerea irevocabilă a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment, conform prevederilor legale în vigoare. Astfel, creditorii de asigurări ai societății adresa cu cerere de plată, la care vor anexa toate actele/înscrisurile doveditoare ale sumelor pretinse cu titlu de creanță de asigurări și se vor menționa toate elementele necesare stabilirii cu exactitate a cuantumului sumelor solicitate, precum și natura creanței, momentul nașterii sale și valoarea certă sau estimată a acesteia. După ce este depusă cererea de plată, Fondul de garantare procedează la verificarea dosarului de daună și a creanței de asigurări. În acest sens, verifică dosarele de daună și ține seama de normele aplicabile în materie și de condițiile de asigurare specifice diferitelor categorii de asigurări pentru care urmează să se plătească despăgubiri, în vigoare la data producerii evenimentului. O pondere semnificativă în totalul cheltuielilor curente aferente exercițiului financiar 2009, a fost reprezentată de cheltuielile cu despăgubirile/indemnizaţiile, acestea reprezentând 70,87% din totalul cheltuielilor curente. Astfel, în cazul societăților de asigurare cut plăți din disponibilitățile Fondului de garantare, în cursul anului 2009, au fost întocmite și depuse la dosarul cauzei declarații de creanță, în vederea recuperării acestor sume din contul de lichidare. În acest sens, la SC Adas Asigurare și Reasigurare SA a fost depusă o declarație de creanță în valoare de ,3 lei, la SC Grupul de Asigurări Român Grup AS SA au fost depuse 10 declarații de creanță, în cuantum total de lei; la SC Compania Română de Asigurări -Societatea de Asigurare Reasigurare Croma SA s-au depus 4 declarații de creanță, în cuantum total de ,33 lei, iar la SC Societatea de Asigurare Reasigurare Euroasig SA au fost depuse 13 declarații de creanță, în cuantum total de lei, precum și o declarație de creanță în cuantum de 5.976,88 lei, reprezentând taxa de funcționare nevirată, majorări de întârziere aferente taxei de funcționare precum și majorări de întârziere aferente contribuției la Fondul de garantare. Ca urmare a deschiderii procedurii de faliment împotriva debitorului SC Societatea de Asigurări și Reasigurări Euroasig SA, Fondul a preluat în cursul anului 2009 un număr de dosare de daună. Creditorii de asigurări au depus în vederea plății despăgubirilor un număr de 1471 cereri de plată, din care pentru 808 de cereri de plată se solicită restituirea primei de asigurare, restul cererilor referindu-se la despăgubiri ca urmare a producerii unor riscuri asigurate. Dintre acestea, 1252 au fost soluționate favorabil, iar din disponibilitățile fondului a fost acceptată la plată, în cursul anului 2009, suma de lei, ce a fost achitată către creditorii de asigurări ai acestei societăți, în virtutea dispozitiilor Legii 503/2004. Pentru cererile de plată în care nu sunt îndeplinite condițiile legale, au fost întocmite propuneri de respingere a sumelor solicitate cu titlu de despăgubire din disponibilitățile fondului, conform dispozițiilor art. 24 alin. 5 din Legea 503/2004. În consecință, administratorul Fondului de garantare a emis un număr de 20 decizii de respingere a sumelor solicitate cu titlu de despăgubiri din disponibilitățile sale, cu posibilitatea pentru petenți de a le ataca cu plângere la Curtea de Apel București Secția Contencios Administrativ și Fiscal. În cazul dosarelor propuse a fi respinse, motivul respingerii la plată a sumelor solicitate din disponibilitățile fondului, a vizat următoarele aspecte: - plata solicitată în temeiul unei hotărâri judecătorești care nu este pronunțată în insolvență a fost limitată la suma cuvenită daună; - suma solicitată depășește valoarea maximă a despăgubirii prevăzută în Normele RCA la data producerii evenimentului; petentul nu îndeplinește calitatea de creditor de asigurări, așa cum este prevăzută aceasta de art. 3 lit. h din Legea 503/2004 raportat la art. 14 alin. 2 din Norma privind Fondul de garantare aprobată prin Ordinul Președintelui CSA nr. 10/2009; - în situația în care creditorul de asigurări este o unitate service, suma solicitată de acesta a fost limitată la valoarea acceptată în insolvență (plata conform acceptului emis de asigurător); - contractul de asigurare în temeiul căruia s-a solicitat despăgubirea nu a fost valabil încheiat; - nu s-a făcut dovada valabilității poliței de asigurare la data producerii evenimentului rutier; - suma solicitată în temeiul unui contract de asigurare facultativă, cu titlu de penalități de întârziere nu a putut fi achitată din disponibilitățile fondului deoarece în convenția încheiată cu asigu- late penalități, nu a fost inserată o clauză penală; - evenimentul rutier s-a produs după data denunțării de către lichidatorul judiciar a contractelor de asigurare înche- în insolvență; conform documentelor contabilemenționate în evidență contabilă preluată de Fond de la asigurătorul în insolvență, în conformitate cu art. 23 din Legea 503/2004, societatea de asigurare achitase suma solicitată. În cursul anului 2009, pe rolul instanțelor dosare, cauze în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor - Departamentul Fond de garantare a figurat în calitate de creditor, pârat, intimat, asigurător, garant sau reclamant. Aceste cauze au avut ca obiect falimentul societăților de asigurare, atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere ale societăților de asigurare în contencios administrativ, cauze civile, pretenții în cauze comerciale și penale. Tudor Baltă Vicepreședinte CSA 13

14 Ca urmare a activității de control la societățile de asigurare-reasigurare, de la data de până în prezent au fost finalizate 14 acțiuni, din care 3 acțiuni de control periodic și 11 acțiuni de control inopinat. Două dintre acțiunile de control inopinat au avut în vedere verificarea modului în care își desfășoară activitatea pe teritoriul României două sucursale ale unor societăți de asigurare cu sediul în Grecia, fără o notificare prealabilă a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din partea autorității din Grecia, încălcând astfel prevederile reglementărilor europene în vigoare. Cele două sucursale la care s-a desfășurat controlul sunt: COMMERCIAL VALUE INSURANCE SA ATENA SUCUR- SALA BUCUREȘTI și PROTON IN- SURANCE SA ATENA SUCURSA- LA BUCUREȘTI. Cele mai importante constatări, în cadrul acțiunilor de control la asigurători, au fost: grat, care să asigure înregistrarea automată a informațiilor din toate polițele subscrise, editarea automată a tuturor rapoartelor necesare compartimentelor societății, editarea rapoartelor către CSA, conform prevederilor legale; - valoarea totală a pretențiilor solicitate de către păgubiți; 14 MECANISME DE PROTECȚIA CONSUMATORULUI Activitatea de autorizare și supraveghere a asigurătorilor și brokerilor de asigurare Autorizarea și supravegherea societăţilor și a brokerilor de asigurare reprezintă unele dintre principalele atribuții ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru menținerea stabilităţii activităţii de asigurare în România și protejarea drepturilor asiguraţilor. În cadrul activității de autorizare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a acordat autorizația de funcționare ca societăți de asigurări de viață pentru societățile ERGO ASIGURĂRI DE VIAȚĂ SA și BRD ASIGURARI DE VIAȚĂ SA și societății POOL-UL DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR NATURALE SA (PAID) pentru desfășurarea activităţii de asigurare obligatorie a locuinţelor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor și ale normelor emise în aplicarea acesteia. Un număr de 13 societăți de asigurare au primit autorizare pentru încheierea asigurării obligatorii a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor. PAID va emite polițele de asigurare obligatorie a locuințelor menite să asigure proprietarii fiecărei construcţii cu destinaţia de locuință din România împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor. Acest sistem de protecție socială existând deja în 7 state europene unde se aplică legi privind asigurarea obligatorie a locuinţelor: Danemarca, Olanda, Franţa, Belgia, Elveţia, Norvegia și Spania. pentru toate clasele de asigurări pentru care se subscriu riscuri de catastrofe naturale; tehnică și evidența contabilă a societăților referitoare la primele brute subscrise, primele brute încasate, rezerve tehnice, cuantumul despăgubirilor aferente dosarelor de daună; CSA; rilor contabile în vigoare; interne pentru toate segmentele de activitate; tern și de management al riscului adecvat, ceea ce face imposibilă gestionarea apariției unor riscuri și imposibilitatea luării măsurilor în vederea diminuării/ eliminării acestora ; societății, în ansamblu; cumentelor în vederea aprobării persoanelor semnificative în termenele prevăzute de legislația în vigoare; în autorizarea de funcționare și efectuarea de modificări ale actelor constitutive ale societății fără avizul CSA; litatea lor de contractanți/potențiali contractanți sau asigurați/potențiali asigurați, a informațiilor referitoare la: definirea fiecărui eveniment asigurat și a indemnizației de asigurare; modalitățile de calcul și de distribuire a bonusurilor și a sumelor reprezentând participarea la profit, după caz, indicatorii valorii de răscumpărare totală, a sumelor de asigurare reduse; (rezerva matematică, rezerva de beneficii și risturnuri, rezerva de prime); modul de calcul al sumelor peprezentând participarea la profitul obținut din investirea rezervelor tehnice, care trebuie repartizat deținătorilor de polițe, conform condițiilor contractuale. În ceea ce privește piața românească a intermediarilor în asigurări, până în prezent, dețin autorizație de funcționare un număr de 519 brokeri de asigurare. Ca urmare a activității de control a brokerilor de asigurare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, prin direcțiile de specialitate, a aplicat un număr de 125 de sancțiuni pentru brokerii de asigurare. Un număr de 20 brokeri de asigurare au fost sancționați cu interzicerea temporară a activității de intermediere în asigurări iar alți 8 au fost sancționați cu retragerea autorizației de funcționare. De asemenea, au fost aprobate cererile de suspendare a activității pentru un nu-

15 MECANISME DE PROTECȚIA CONSUMATORULUI măr de 11 brokeri și respectiv cererile de încetare a activității pentru un număr de 4 brokeri de asigurare. După îndeplinirea măsurilor stabilite de CSA s-a aprobat reluarea activităţii pentru un număr de 5 brokeri de asigurare. Principalele motive care au condus la aplicarea de sancțiuni au fost: - diminuarea capitalului social sub limita minimă prevăzută de lege; - nedeținerea unui contract de asigurare de răspundere civilă, a cărui valoare să fie în concordanţă cu prevederile normelor; - înregistrarea în obiectul de activitate a altor activități decât cele prevăzute de lege; - nedeschiderea Jurnalului asistenţilor în brokeraj; - desfășurarea activității fără conducător executiv; - nepăstrarea și nepunerea la dispoziţia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, a registrelor și înregistrărilor contabile care să evidenţieze și să explice operaţiunile efectuate în timpul desfășurării activităţii, incluzând informaţii asupra contractelor de asigurare și/sau de reasigurare încheiate și asupra înţelegerilor cu asigurătorii și/sau cu reasigurătorii; - neconformarea solicitărilor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în ceea ce privește raportările, precum și activităţile pe care le desfășoară, astfel cum sunt stabilite prin norme; - neînceperea activității de broker de asigurare și/sau de reasigurare în termen de 6 luni de la data eliberării autorizaţiei; - înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului a unor mențiuni cu privire la modificarea condițiilor pe baza cărora a obținut autorizația de funcționare, înainte de primirea avizării/aprobării CSA; - nerespectarea condițiilor impuse prin deciziile și avizele emise de CSA; - modificarea obiectului de activitate cât timp activitatea societății este suspendată; - nedepunerea la asigurători a sumelor încasate cu titlu de prime de la asiguraţi/ contractanţi; - netransmiterea numelui, funcţiei și responsabilităţilor stabilite pentru persoana desemnată cu atribuţii în aplicarea și respectarea prevederilor legale în vigoare privind combaterea spălării banilor și a finanţării actelor de terorism; - neremiterea procedurilor interne în materie de cunoaștere a clientului, de raportare, de păstrare a evidenţelor, de control intern, evaluare și gestionare a riscurilor, pentru a preveni și împiedica implicarea lor în operaţiuni suspecte de spălare de bani și finanţare a actelor de terorism; - netransmiterea ori transmiterea cu întârziere sau incomplet a raportărilor trimestriale, semestriale și anuale; - nerespectarea semnificaţiei conturilor conform planului general de conturi pentru brokerii de asigurare și/sau de reasigurare; - nerespectarea normelor, deciziilor, avizelor, sau solicitărilor de informaţii, documente și rapoarte. Director General Doina Florescu Direcția Generală de Supraveghere și Control Director General Anabella Ruse Direcția Generală Autorizări 15

16 ENGLISH SECTION Romanian Insurance Market in 2009 In 2009, there were 43 insurance companies on the market. Of these, 19 companies ran non life insurance, 12 ran life assurance and another 12 had a composite structure of their business: life & non-life. As we are still crossing the global economic crisis, CEIOPS analyses show that the insurance market in European Union has not proved to be a source of systemic risk for the financial sector, still the global crisis affect it by diminishing the written premiums or decreasing the value of the investments on the financial or capital market. The analysis of unaudited data submitted by insurance companies for 2009, show that written premiums to the level of the insurance market in Romania (non-life and life) were at a slightly lower level than the one in 2008, of 1.1%, an increase of 2.03% for non-life insurance and a decrease of 13% on life insurance. I.Gross written premiums (GWP) The total volume of gross written premiums in 2009 of nonlife insurance and life assurance was 8.837,01 million lei, dropping from 99,42 million lei, compared to the same period last year. I.a. GWP for non-life insurance GWP volume of insurance in 2009 was of 7.211,68 million lei, representing 81.60% of total GWP for the two categories of insurance. Compared with 2008, the premiums for non-life insurance recorded a nominal increase of 2.03% and the growth was of 143,51 million lei. While gross written premiums for (Casco), recorded a drop of 231,02 million lei, the motor third party liability insurance (MTPL) registered a growth of 392,65 million lei. In 2009, auto Insurance related to the insurance of land vehicles other than railway rolling stocks (Casco) and MTPL hold a significant share in the total amount of GWP (77.13%), although they recorded a growth rate reduction of 6.49% from the previous year. Higher rates of growth, recorded the following two classes, whose premiums grew with amounts between 5 and 20 million lei: class XV Surety ship insurance security guarantees ( %), XII class - Liability insurance for ships (+93.67%). Gross written premiums for insurance against financial loss registered a downward trend in 2009, dropping by 39.20% compared to 2008, leading to decrease the share of them in total non-life insurance GWP of up to 1.6 %. This situation was due to a more expensive lending and reducing or stopping the granting of loans charged by credit institutions % 2.26% 1.87% 0.14% 0.32% 0.20% 0.45% 1.61% 0.00% 12.89% 0.55% 0.59% The structure for non-life insurance GWP at (provisional data) 0.86% I. Accident and sickness insurance 0.34% II. Health insurance 46.12% III. Insurance for land vehicles - CASCO IV. Insurance for railway rolling stock VI. Insurance for ships VII. Insurance of goods in transit IX. Other insurance against damage to property X. MTPL insurance XIV. Credit insurance 0.08% XV. Suretyship insurance 0.29% XVII. Insurance of legal expenses 0.41% XVIII. Touring assistance insurance

17 ENGLISH SECTION 0.02% 1.58% 0.27% 34.86% The Structure of life assurance GWP at December 31, 2009 (provisional data) 63.16% 0.11% I.b. GWP for life assurance The total volume of GWP in 2009, for life assurance amounted to 1625,32 million lei in 2009, representing 18.38% of the total volume of gross written premiums. GWP for life assurance were of 242,79 million lei (13%) lower than in This situation was generated by the negative trend of the traditional life assurance products assigned to Class I life assurance, representing 63.15% of total written premiums for life assurance, mainly due to the significant decrease in purchasing power of the population. In terms of class structure, class I traditional life assurance and class III annuities related to investment funds hold together a share of 98.01% of total amount of GWP. However the premiums related to class I decreased with 21.92% in 2009, in comparison with the previous year, in absolute terms with 288,41 million lei, while the premiums for the class III (unit linked) recorded a nominal growth of 8.9 % (with 44,80 million RON), compared to In comparison with the previous year, accidents and sickness life insurance registered a growth of 14.42%, while permanent health insurance (class IV) registered a growth of 7.54%, although the two classes represent only up to 1, 5%, of total amount of GWP of life assurance. II. Gross paid indemnities (GPI) The volume of gross paid indemnities for the two categories of insurance was of 5861, 63 million lei, an increase of 26.36% compared to the year Of the total amount of the gross indemnities, million lei were paid for non-life insurance, registering a growth of million lei, (up to 25.03% compared to 2008). The growth rate of gross indemnities paid by the insurers is higher than the gross written premiums for non-life insurance. The GPI for non-life is 88.38% of the total gross indemnities paid by all the insurance market. According to gross written premiums from non-life insurance, paid indemnities for this indicator represented 71.84%. Analyzing the class structure of GPI in 2009, for non-life insurance, it follows that 86.49% of total GPI are related to MTPL and CASCO. The GPI for class III - CASCO have the highest percentage (55.71%) of the total, registering an increase of 17.55%, compared to For class X, MTPL insurance, GPI represent 30.77% of total, registering an increase of 26.74% from the previous year. GPI for credit insurance (class XIV) had an upward trend compared to 2008 ( %). GPI for class VIII - insurance against fire and other natural forces, have also increased by 87.39%, from the previous year. Although they represent a low percentage in total amount of non life GPI, significant increases, compared to last year, registered the amounts paid for Class XI - Aircraft liability insurance ( %), for Class XV Surety ship insurance with a growth rate of % and class IV - Insurance for railway rolling stocks ( %). Based on contractual provisions, in 2009, GPI for life assurance were of million lei ( % compared to 2008). Analyzing the structure of payments made on classes, Class I - traditional insurance, has the highest share (56.98%) in the total amounts paid, registering an increase of 35% in comparison with Of the total amount paid for that class ( million lei), a percentage of 43.73% is the amount paid for redemption (total and partial). Class III unit-linked life assurance have a percentage of 42.66% in the total amounts paid, an increase of 42.74% from the previous year. Amounts paid for redemption represented 85.35% of all payments for class III. III. Gross technical reserves Of the provisional data provided by insurers, we can notice that on insurers had gross technical reserves for non-life worth 6900,42 million lei, up 7.6% compared with For life insurance, on insurers had gross technical reserves set up in the amount of 3.889,48 million lei, (+13.60%) of the value recorded at the end of the previous year. Mrs. Carmen Ivan, General Director Financial Stability and Actuarial Supervision Directorate 17

18 18 If the economy is returning to growth... If leasing market will stop falling... If bank loans will work again... If the national currency will not depreciate significantly... If the unemployment rate is not going to escalade... If the Romanians income will increase... If the real estate market will revive... If the auto industry will come back to life... If even some of the above topics will happen, the insurance market could begin, in the second half of this year, to experiment a slight increase, so that, in December, the gap recorded in 2009 to be recovered. But if the pessimistic scenario, in which we will see a sharp decline in macroeconomic indicators, will occur, the insurance market would end 2010 at a similar level of gross written premiums as the one registered at the end of the last year. Insurance industry is directly connected to the development of the main economic branches and is also depending on consumption, which last year saw a slump. Insurance Supervisory Commission analysis shows, however, that this market could end 2010 on an addition of at least 5%, given that the need for protection began to be increasingly conscious of potential consumers. What meant year 2009 for the insurance market, both for the companies and ENGLISH SECTION 2010, depending on "if... " the Insurance Supervisory Commission? Rapid reactions, strategy changes, a more prudent risk management, significant infusions of capital, changes to some regulations, in order to enhance the protection of the policyholders, the introduction of new procedures, such as Constat Amiable, and preparing others for 2010, for example, the Bonus Malus system. Unfortunately, the insurance market in Romania continues to be dependent on MTPL and CASCO segment, given that it generates over 60% of the gross written premiums for non-life insurance market. Meanwhile, in Romania, life insurance segment, the one that makes the rule of the industry on the full grown markets, is still feeble. Moreover, in 2009, life insurance proved to be the most exposed to the crisis. The wave of redemptions and termination of contracts, started towards the end of 2008, still it was tempered in the latest quarter of the last year. Since 2007, the local insurance companies apply the Solvency I while preparing for Solvency II. Together with the accounting standards IFRS, Solvency II is going to dramatically reshape insurance and reinsurance industry in Romania, to boost competitiveness and professionalism. When it is to be implemented, Solvency II will lead to a change in the way the supervisors are working. Insurers and reinsurers are going be evaluated according to the existing risks in their portfolios, their assets and liabilities being quantified by The way to the new solvability regime The lately international evolutions have led to the enhancement of the cooperation with the supervisory authorities from the other member states, as well as to the necessity of updating and developing some legislative projects on supervision matters according to the European requirements. Thus, the representatives of the Insurance Supervisory Commission together with the ones of their counterparts from the other European Union member states were an active attendance to the relevant international meetings. The European Union Treaty, as well as the Solvability II Directive, provides the enforcing measures meant to harmonize the supervision among member states. Thereby, since November 2009 the European Insurance and Occupational Pension Committee specialists and the European Commission have started technical debates and negotiations on the Solvability II Directive. Insurance Supervisory Commission representatives participate in these debates and make proposals meant to improve the final wording of the Directive, in order to avoid further allegations. The negotiations meant to modify Solvency II Directive, in order to adapt the text to the proposals in de Larosiere s Report (which led to a new architecture in all EU financial supervisory system), represent another challenge for Insurance Supervisory Commission. The changeover of CEIOPS into the European Insurance and Occupational Pension Authority (EIOPA) is part of this new architecture. Mrs. Angela Toncescu, CSA President economic principles. The implementation of Solvency II will mainly increase the consumers confidence in insurance products, as the solvency model enables early detection of possible shortcomings and to further adapt the risk management process. It is of a high importance that policyholders believe that the insurers are willing to accomplish their commitments. Insurance companies, under the careful supervision of the Insurance Supervisory Commission, are responsible for generating and maintaining that trust. EIOPA, among other tasks, will issue some compulsory technical standards meant to harmonize and homogenize the different national insurance supervisions of the member states. The Insurance Supervisory Commission from Romania has sent observations and proposals regarding the regulation of EI- OPA. Economic and Monetary Affairs Committee (ECOM) has now already looked up these observations and is going to issue a primary mediation report to the text adopted in the European Council. Paul Mitroi, General Director Regulation and Solvency Implementation General Directorate

19 The Department Guarantee Fund was established by the Insurance Supervisory Commission to protect policyholders' rights/ people affected in case of bankruptcy of an insurance/ reinsurance company. Its purpose is to provide payment of claims/ indemnities resulting from optional and compulsory insurance contracts under the law in force, if an insurer insolvency. The Guarantee Fund is entitled to make payment only when the decision to open insolvency proceedings under the laws in force, remains irrevocable. Thus, insurance creditors of the insurance company in insolvency may address the request for payment to be attached to all documents/ evidence records of the amounts claimed as an insurance claim and will disclose all the elements necessary to establish the exact amount of the sums required as well as the nature of the claim, its origin and its estimated or definite value. After the request for payment, the Guarantee Fund shall verify the file of insurance claims. In this regard, the Guarantee Fund check the files and take account of the applicable rules and policy conditions specific to the different categories of insurance to be paid compensation, in force on the event. A significant percentage of the total current outgoes for the financial year 2009 were the cost of claims / indemnities, representing 70.87% of total current outgoes. Thus, the insurance companies in insolvency for which payment has been made from the cash of the Guarantee Fund in 2009, have been prepared and submitted to the case file statements of claim, to recover these amounts from the liquidation account. In this respect, SC Adas Asigurare şi Reasigurare SA was noted with a statement of claim in the amount of 58,654.3 lei, SC Grupul de Asigurări Român Grup AS SA received 10 statements of claim, in total amount of 418,870 lei; SC Compania Română de Asigurări- Societatea de Asigurare Reasigurare ENGLISH SECTION The activity of the Guarantee Fund in 2009 Croma SA filed 4 statements of claim in total amount of 18, lei, and SC Societatea de Asigurare Reasigurare Euroasig SA received 13 statements of claim, in amount of 11,475,657 lei, and a statement of claim in amount of lei, representing unpaid operating fee, related extra fee for delay and delay increases related to the contribution to the Guarantee Fund. In 2009, as following the opening of insolvency proceedings against the debtor SC Societatea de Asigurări și Reasigurări Euroasig SA, the Fund took over a total of 2235 cases of claims. Insurance creditors submitted 1471 payment applications for claims, of which for an amount of 808 applications payment of insurance premium refund is claimed. The remaining claims referring to claims due to insured risks. Of these, 1252 were favourably resolved. In 2009, the Fund accepted for payment an amount of 11,475,657 lei to the insurance creditors of that company, under the provisions of Law 503/2004. There were drawn up proposals to reject payment requests which did not meet the legal requirements, in accordance with Art. 24 paragraph 5 of Law 503/2004. Thus, the manager of the Guarantee Fund issued a total of 20 decisions of rejecting the requested amount as claims. The petitioners may attack these decisions with a complaint to the Court of Appeal of Bucharest, Administrative and fiscal Department. The reasons for refusal to pay the amounts required from the Fund covered the following aspects: handed down in consistence with the insurer in insolvency status was limited to the amount due according to the documents in the file of claims; maximum amount of compensation provided in the RCA rules on the date of the event; quality of insurance creditor, as it is provided by art. 3 point h of Law 503/2004 related to art. 14 rule 2 of the Guarantee Fund Norm, approved by the Order of the CSA no. 10/2009; unit, the amount claimed was limited to the amount accepted for payment by the insurance firm in insolvency (pay in accordance with acceptance issued by the insurer); pensation was sought was not true concluded; the road event was not proved. tive insurance contract, as a penalty for delay, could not be paid from the Fund, as in the convention with the insurer in insolvency are not stipulated penalty or a penal clause was not inserted; cial liquidator denounced the insurance contracts concluded by the insurance firm in insolvency; referred to in the accounts taken over by the Fund from the insurer in the state of insolvency, in accordance with Art. 23 of Law 503/2004, the insurance company had paid the requested amount. During 2009, on the role of the courts were a total of 33 cases, causes in which the Insurance Supervisory Commission Department Guarantee Fund plaid as a creditor, defendant, intimate, insurer, guarantor, or applicant. These cases dealt with bankruptcy of insurance companies, reporting the members of the management of insurance companies in insolvency proceedings, administrative contentious, civil cases, commercial cases and criminal claims. Tudor Baltă CSA Vice-president 19

20 NOUTĂŢI ÎN ASIGURĂRI Anul 2010, sub semnul lui dacă D-na Angela Toncescu - președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) Ce a însemnat însă anul 2009 pentru piața de asigurări, atât pentru companii cât și pentru Comisie? Reacție rapidă, schimbări de strategii, o gestionare a riscurilor mult mai prudentă, infuzii semnificative de capital, modificarea unor reglementări în scopul întăririi protecției asiguraților, introducerea unor noi proceduri, cum ar fi constatul amiabil, și pregătirea altora pentru 2010, de exemplu sistemul bonus-malus. (continuare din pag.1) Din păcate, piața asigurărilor din România continuă să fie dependentă de segmentul auto, în condițiile în care aceasta generează peste 60% din volumul primelor brute subscrise pentru asigurări generale. În același timp, segmentul asigurărilor de viață, cel care dă tonul acestei industrii pe piețele mature, este încă insuficient dezvoltat. De altfel, în 2009, asigurările de viață s-au dovedit a fi cele mai fragile în fața crizei. Valul răscumpărărilor și rezilierilor de contracte, pornit spre finalul lui 2008, s-a temperat însă în ultimul trimestru al anului trecut. Începând cu anul 2007, companiile locale de asigurări aplică modelul de solvabilitate I, iar în această perioadă se pregătesc pentru Solvency II. Împreună cu standardele de contabilitate IFRS, Solvency II va remodela esențial industria de asigurări și reasigurări din România, în sensul creșterii competitivității și profesionalismului. Atunci când va fi implementat, modelul Solvency II va conduce și la o schimbare în ceea ce privește modul în care autoritatea de supraveghere va funcționa. Asigurătorii și reasigurătorii vor fi evaluați după riscurile existente în portofoliile lor, iar aceștia își vor cuantifica activele și pasivele după principii economice. Implementarea Solvency II va avea ca principal efect creșterea încrederii consumatorilor în produsele de asigurare, pentru că modelul de solvabilitate va permite detectarea din timp a posibilelor deficiențe și adaptarea continuă a procesului de management al riscului. Este important ca asigurații să aibă încredere că obligațiile asumate de asigurători vor fi onorate. Companiile de asigurare, sub atenta supraveghere a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, sunt responsabile de generarea și menținerea acestei încrederi. BULETIN INFORMATIV Apare sub egida Consiliului CSA Editor coordonator: Angela TONCESCU Redactor-șef: Dan CONSTANTINESCU Secretar general de redacție: Monica BUTOIANU Redactori: Mirela ANTOHI, Catrinel FRÎNCU, Florin ROMAN COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR Sediul central: Str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sector 1, București, ; Tel: , , (sesizări și reclamații int. 141; Registratura Generală int.148) Fax: ; office@csa-isc.ro; Web: Alte date de contact utile: o Cluj-Napoca: Str. Arinilor nr.11v, loc. Cluj-Napoca, jud. Cluj; tel/fax: ; cluj@csa-isc.ro o Iași: Str. Carol I, nr.4, parter, loc. Iași, jud. Iași; tel/fax: ; iasi@csa-isc.ro o Constanța: Str. Mihai Viteazu, nr.25, loc. Constanța, jud. Constanța; tel/fax: ; constanta@csa-isc.ro o Timișoara: Str. Asăneşti nr.13, loc. Timișoara, jud. Timiș; tel/fax: ; timisoara@csa-isc.ro Str. Popa Petre nr. 24, sector 2, București; tel: , , , ; fax: ; office@csa-fga.ro; Str. Louis Blanc nr.1, sector 1, București; tel: ; fax: ; office@ima-imi.ro; Materialele și sugestiile se primesc pe adresa: CSA, Direcția Generală Comunicare și Relații cu Mass-Media; tel: ; mbutoianu@csa-isc.ro. Reproducerea integrală sau parțială a materialelor și informațiilor cuprinse în Buletinul informativ al CSA este permisă numai cu indicarea sursei.