bunabunacuprins: STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA

Transkript

1 bunabunacuprins: STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA Hîrşova

2 BENEFICIAR Primaria oraşului Hîrşova ELABORATORI ASOCIATIA VIITOR INTEGRITATE SUCCES (VIS) Ec. Traşcă Elisabeta consultant economic Av. Mardare Victor Melinte consultant juridic Ing. Pipirigeanu Iulia consultant tehnic, tehnoredactare Ing. Grigoraş Georgiana consultant tehnic Insp.Anca Mihaiela Marieana consultant finanţe ORAŞUL HÎRŞOVA Comitetul de Dezvoltare Locală al Primăriei Oraşului Hîrşova Ing. Cheran Carmen Insp. Radu Sanda Proprietatea asupra documentului aparţine Primăriei Oraşului Hîrşova Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 2

3 Dragi cetăţeni ai oraşului Hîrşova, CUVÂNT ÎNAINTE De la bun început am fost conştient că Administraţia Locală are obligaţia să propună comunităţii programe pentru reabilitarea zonei. În aceste condiţii, de când mi-aţi acordat încrederea dumneavoastră, fac tot ce-mi stă în putinţă să modernizez acest oraş şi să-l aduc la nivelul demn de a se integra în Uniunea Europeană. Fiind un locuitor al oraşului, am realizat că trebuie să cunosc mai bine posibilităţile de dezvoltare economico-socială a localităţii unde locuiesc şi unde îmi desfăşor activitatea profesională. Orice comunitate modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă neperformantă, în cadrul careia se pot rata oportunităţi şi consuma iraţional resurse preţioase. Primăria a procedat la elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a oraşului Hîrşova pentru următorii 9 ani, într-un context favorabil, dat de perioada de programare , cu scopul de a demara şi finaliza proiectele prin care vom reuşi să modernizăm oraşul din care facem parte cu mândrie. Strategia de dezvoltare a oraşului Hîrşova se doreşte a fi un instrument care pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi de progresul economico-social al oraşului o gândire unitară cu privire la căile de urmat, benefică pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase şi durabile. Astfel, Strategia de dezvoltare a oraşului Hîrşova este concepută a fi documentul fundamental al planului de dezvoltare al oraşului, cu rol în orientarea dezvoltării economico-sociale şi în accesarea fondurilor structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene. În implementarea STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ a oraşului Hîrşova urmărim o dezvoltare durabilă care poate fi atinsă prin: exploatarea eficientă a oportunităţilor de afaceri şi a investiţiilor directe, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii edilitare, mai ales a celei orientate spre comunitatea de afaceri, pentru a valorifica resursele umane şi mediul înconjurător. Consiliul Local şi Primăria Hîrşova trebuie - acum - să se angajeze la respectarea unui set de VALORI care vor coordona atât o bună guvernare, cât şi o bună administrare a oraşului. Strategia descrisă propune un model de dezvoltare economică care să susţină rezolvarea problemelor sociale, precum şi exploatarea raţională a resurselor, protejarea mediului ambient şi folosirea tuturor oportunităţilor locale. Îmi doresc ca întreaga comunitate să participe, în armonie şi uniune, la creşterea gradului de bunăstare, pentru ca oraşul Hîrşova să devină un oraş prosper, în care tinerii să păstreze valorile, tradiţiile şi obiceiurile multiseculare. Fară îndoială că viitorul nostru se află în mâinile noastre, iar pentru a ni-l face așa cum îl dorim este obligatoriu să urmăm o metodologie specifică, în acord cu anumite principii și valori. Tocmai de aceea consider că proiectele cuprinse în Strategia de Dezvoltare Locală vor ajuta la dezvoltarea oraşului Hîrşova și pot reactiva economia locală ținand cont de potențialul existent. Primar oraş Hîrşova, Viorel IONESCU Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 3

4 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE... 3 ACRONIME ŞI ABREVIERI... 6 INTRODUCERE... 8 Capitolul 1. PLANIFICAREA STRATEGICĂ LA NIVEL EUROPEAN, NAŢIONAL, REGIONAL Politica de coeziune a Uniunii Europene România în orizont CADRUL STRATEGIC NAŢIONAL Cadrul strategic regional Priorităţi de dezvoltare regionale Priorităţi de dezvoltare şi domeniile de intervenţie ale Regiunii Sud-Est pentru perioada Capitolul 2. ISTORICUL ORAŞULUI HÎRŞOVA Capitolul 3. EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL Aşezare geografică Suprafaţa Echiparea teritoriului Relief Peisaje biopedogeografice Zone protejate Tipuri de sol şi subsol Condiţii climatice Resurse naturale Capitolul 4. CAPITALUL ANTROPIC. INFRASTRUCTURA EDILITARĂ Urbanism şi amenajarea teritoriului Construcţii, terenuri Alimentarea cu apă Sistemul de canalizare şi epurare a apelor uzate Aprovizionarea locuitorilor cu energie termică Reţeaua stradală Iluminatul stradal Aprovizionarea localitatii Hîrşova cu energie electrică Infrastructura medico-socială Sistemul sanitar Asistenţa socială Infrastructura de învăţământ Infrastructura religioasă Infrastructura de transport Resurse energetice - Surse de energie regenerabilă Calitatea factorilor de mediu Surse de poluare şi managementul deşeurilor Capitolul 5. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ Mediul de afaceri Agricultura şi pescuitul Potenţialul piscicol al zonei Hîrşova Industria Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 4

5 5.5 Turismul Potenţialul turistic al oraşului Hîrşova Formele de turism practicabile Infrastructura de transport Servicii Capitolul 6. CAPITALUL SOCIAL Structura şi dinamica populaţiei Forţa de muncă Viaţa asociativă a oraşului Hîrşova Asistenţa socială Ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului Educaţia Cultura, obiceiuri, evenimente locale, timp liber Sport şi agrement Mass-media Capitolul 7. CERCETARE SOCIO ECONOMICĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA Rezultate ale chestionarului aplicat Analiza SWOT Capitolul 8. POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE AL ORAŞULUI HÎRŞOVA Capitolul 9. ABORDAREA STRATEGICĂ DE DEZVOLTARE DURABILA Viziune, Misiune şi Valori Obiectivul general al Strategiei Matricea domeniilor cheie de intervenție Detalierea obiectivelor strategice Planul de acţiuni pentru dezvoltarea durabilă a oraşului Hîrşova Programele care pot fi accesate pentru obținerea de fonduri nerambursabile Acţiuni specifice în vederea accesarii fondurilor europene pentru implementarea de proiecte Capitolul 10. PORTOFOLIUL DE PROIECTE PRIORITARE ALE ORAŞULUI HÎRŞOVA Capitolul 11. PERFORMANȚA ACTORILOR DIN ORAŞUL HÎRŞOVA ÎN ATRAGEREA ȘI IMPLEMENTAREA PROIECTELOR COFINANȚATE DIN FONDURI EUROPENE Raport asupra utilizării programelor de finanţare nerambursabilă Acelaşi tip de investiţie (2002-Prezent) Proiecte în derulare Proiecte depuse Proiecte ce urmează sa fie depuse în viitorul apropiat Concluzii Bibliografie Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 5

6 ACRONIME ŞI ABREVIERI ADI - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară APL - Administraţia Publică Locală APM - Agenţia pentru Protecţia Mediului BEI - Banca Europeană de Investiţii BERD - Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare CAEN - Clasificarea Activităţilor Economice Naţionale CDI - Cercetare Dezvoltare Inovare CIP - Programul pentru Competitivitate şi Inovare CLLD - Dezvoltare Locală sub Responsabilitatea Comunităţii (Community LED Local Development) CNI - Compania Naţională de Investiţii CNS - Cadrul Naţional Strategic COMSE - Programul pentru competitivitatea întreprinderilor şi pentru IMM-uri CRRN - Centru Rezidenţial de Recuperare Neuropsihică CSDTR - Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România CSNDSR - Conceptul Strategic Naţional al Dezvoltării Spaţiale în România CUP - Compania de Utilităţi Publice DES - Dosarul electronic de sănătate DGASPC - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului DPPDC - Direcţia pentru protecţia drepturilor copilului EaSI - Programul pentru ocuparea forţei de muncă şi inovare socială EEA - Spaţiul Economic European ELENA - Asistenţa europeană de energie locală ESPON - Reţeaua europeană de observare amenajare a teritoriului FC - Fondul de Coeziune FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională FSE Fondul Structural European GAL - Grupuri de Acţiune Locală ICT- Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor/eco-inovare IEE - Energie inteligentă pentru Europa ÎMM - Întreprinderi Mici şi Mijlocii INS - Institutul Naţional de Statistică IPPC - Prevenirea şi controlul integrat al poluării ÎS Costul minim al eliminării sărăciei ISD - Investiţii Străine Directe ISJ - Inspectoratul Şcolar Judeţean ISPA - Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare ÎŢI - Investiţii Teritorial Integrate MECTS - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice NC - Nomenclatorului Combinat ONG - Organizaţie Non-Guvernamentală ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului OT - Obiective Tematice PAAR - Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor PATJ - Planul de amenajare a teritoriului judeţean PHARE CES - Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucţia Economiei CES - Coeziune Economică şi Socială PIB - Produsul Intern Brut Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 6

7 PIBR - Produs Intern Brut Regional PIDU - Plan Integrat pentru Dezvoltare Urbană PLAI - Plan Local de Acţiune pentru dezvoltarea Învăţământului profesional şi tehnic PNDR - Programul Naţional Dezvoltare Regională PO AT - Programul Operaţional Asistenţă Tehnică PO CA Programul Operaţional Capacitate Administrativă PO CU - Programul Operaţional Capital Uman PO IM - Programul Operaţional Intrastructură Mare POC - Programul Operaţional Competitivitate POR - Programul Operaţional Regional POS Mediu - Programul Operaţional Sectorial Mediu PPA - Parteneriat Public Asociat PPP - Parteneriat Public Privat PS - Profunzimea Sărăciei PUG - Plan Urbanistic General RGA - Recensământul General Agricol ROSCI - Sit de importanţă comunitară ROSPA - Arie de protecţie specială avifaunistică RS - Rata Sărăciei SAU - Suprafaţă agricolă utilizată SSE - Spaţiul Economic European SWOT - Puncte tari, Puncte slabe, Oportunităţi, Ameninţări TEN-F - Reţeaua Transeuropeană de Transport Feroviar TEN-R - Reţeaua Transeuropeană de Transport Rutier TIC - Tehnologia Informaţiei şi Comunicării TVA - Taxa pe Valoarea Adăugată UAT - Unitate Administrativ Teritorială UE - Uniunea Europeană UE-SILC - Uniunea Europeană - Statisticile referitoare la venit şi la condiţiile de viaţă UNESCO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 7

8 INTRODUCERE Strategia de dezvoltare oraşului Hîrşova defineşte o imagine clară a obiectivelor strategice şi a căilor de operaţionalizare a acestora, pe care administraţia publică locală împreună cu principalii actori locali şi le-au asumat pentru orizontul de timp Strategia de dezvoltare reprezintă un document important pentru dezvoltarea viitoare a oraşului Hîrşova, un document de sprijin al administraţiei publice pentru a sluji comunitatea locală. Procesul de elaborare a strategiei a fost complex şi a implicat utilizarea unei game largi de instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale oraşului şi, ulterior, selectării domeniilor prioritare şi tipurilor de intervenţii pentru perioada vizată de aceasta. Analizele, consultările publice derulate, implicarea proactivă a administraţiei publice locale au generat idei şi opinii valoroase, pe baza cărora s-au conturat elementele strategiei de dezvoltare a oraşului Hîrşova pentru orizontul Strategia de dezvoltare este un instrument de politică publică cu caracter programatic, ce va fi supus unui proces de ajustare în intervalul de timp acoperit. Strategia va permite focalizarea şi ajustarea continuă a eforturilor administraţiei publice locale, orientate către satisfacerea nevoilor locuitorilor oraşului Hîrşova către creşterea calităţii vieţii acestora, bazate pe promovarea identităţii locale. Pentru anul 2025 oraşul Hîrşova îşi propune să devină un nucleu de dezvoltare, cu un mediu economic competitiv şi cu resurse umane adaptate realităţii socio-economice interne. Această evoluţie va putea deveni posibilă prin: valorificarea durabilă a poziţiei geo-strategice şi a resurselor naturale; creşterea adaptabilităţii locuitorilor la particularităţile socio-economice locale şi promovarea incluziunii sociale; facilitarea accesului la utilităţi, servicii de calitate în domeniile asistenţă socială, sănătate şi educaţie; susţinerea culturii antreprenoriale şi a inovării; creşterea competitivităţii şi atractivităţii economice la nivelul oraşului Hîrşova; implicarea transparentă şi activă a instituţiilor pentru dezvoltarea economico-socială echilibrată a oraşului. Strategia de dezvoltare este un instrument util autorităţii publice locale din mai multe perspective: permite identificarea nevoilor de dezvoltare, respectiv a potenţialului de dezvoltare a zonei; permite utilizarea eficientă a resurselor, prin direcţionarea acestora către priorităţile de dezvoltare stabilite; permite identificarea unor soluţii la problemele cu care se confruntă şi operaţionalizarea acestora; permite atragerea de fonduri din surse rambursabile şi/sau nerambursabile; permite transparenţa decizională, elaborarea strategiei implicând un proces de consultare publică. Strategia de dezvoltare a oraşului Hîrşova pentru orizontul de timp reprezintă un demers complex, în cadrul căruia se fundamentează principiile, obiectivele şi priorităţile de dezvoltare a oraşului, pornind de la diagnoza situaţiei economice şi sociale actuale. În procesul de elaborare al strategiei s-a ţinut cont deopotrivă de resursele umane, financiare, materiale şi informaţionale, ce au fost consumate în trecut, a celor disponibile în prezent, precum şi a celor ce pot fi accesate în viitor. A fost elaborată pentru a oferi actorilor locali din oraşul Hîrşova (autorităţi publice de la nivel local, parteneri economici şi sociali, societatea civilă) un instrument indispensabil pentru programarea planificării echilibrate şi integrate a dezvoltării locale. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 8

9 Dezvoltarea durabilă şi echilibrată prin crearea şi susţinerea unui mediu economico-social competitiv, stabil, sănătos şi diversificat, care să asigure creşterea economică continuă şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor săi, reprezintă o necesitate şi constituie o preocupare majoră pentru edilii oraşului Hîrşova. Elaborarea acestui document strategic reprezintă un pas foarte important în continuarea implementării reformei administraţiei publice în oraşul Hîrşova prin dezvoltarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice din oraş, de a planifica, coordona şi implementa politicile, strategiile, programele şi proiectele de dezvoltarea locală. Strategia de dezvoltare a oraşului Hîrşova este un instrument de management şi programare, deosebit de important şi obligatoriu în vederea accesării oricărei finanţări, europene sau naţionale. Necesitatea existenţei strategiei este dată de importanţa includerii, prioritizării şi planificării proiectelor propuse la nivel local. Ca o consecinţă logică a acestor considerente, planificarea, coordonarea, elaborarea şi implementarea de politici, strategii, programe şi proiecte de dezvoltare locală reprezintă pentru Consiliul local al oraşului Hîrşova o prioritate şi preocupare constantă pentru satisfacerea căreia mobilizează resursele materiale, umane şi financiare ale instituţiei. Lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă duce la inexistenţa sau incoerenţa proiectelor de dezvoltare locală. Aceasta înseamnă că există posibilitatea ca dezvoltarea actuală să se realizeze în mod haotic, existând riscul ca resursele disponibile (financiare, materiale, umane şi de timp) să fie consumate pentru proiecte nesustenabile. Neprioritizarea intervenţiilor la nivel strategic conduce la alocarea arbitrară a resurselor bugetare deja limitate, privând cetăţenii de servicii de calitate ale administraţiei publice şi reducând gradul de atractivitate a oraşului pentru potenţialii investitori. Nu în ultimul rând, lipsa programării duce prin ea însăşi, la scăderea credibilităţii per ansamblu a oraşului şi a tuturor actorilor vieţii economico-sociale. Asupra autorităţilor administraţiei locale din oraşul Hîrşova elaborarea şi adoptarea Strategiei va produce efecte semnificative atât la nivelul capacităţii instituţionale, cât şi la nivel de imagine întrucât una din cauzele fenomenului de degradare a imaginii autorităţii publice în societate este, mai ales, disconfortul datorat unor servicii publice deficitare. Strategia de Dezvoltare Durabilă a oraşului Hîrşova va asigura premisele eficientizării activităţii autorităţilor publice locale prin asumarea responsabilităţii implementării acesteia de către toţi actorii locali, prin prioritizarea activităţilor la nivel local şi prin estimarea corectă a resurselor necesare. Implementarea activităţilor cuprinse în Planul de Acţiune al Strategiei de Dezvoltare Durabilă va avea următoarele rezultate: asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de activitate; sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului public-privat şi crearea de oportunităţi şi facilităţi atractive pentru potenţialii investitori autohtoni sau străini. Parteneriatele care se vor forma în urma implementării Strategiei de Dezvoltare Locală vor avea următoarele efecte: întărirea capacităţii de a coordona şi realiza programe de dezvoltare locală; îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniul planificării strategice; dezvoltarea substanţială a abilităţilor de realizarea a documentelor programatice la nivel local şi intercomunitar; dezvoltarea capacităţilor de a stabili corect şi realist priorităţile de acţiune; schimbarea mentalităţii de abordare a problemelor specifice fiecărui segment de populaţie (copii, tineri, femei, manageri de firme mici etc.) cu impact asupra creşterii capacităţii manageriale şi tehnice în gestionarea resurselor umane şi materiale necesare constituirii unui portofoliu de proiecte în măsură să asigure dezvoltarea durabilă. Totodată, strategia va oferi actorilor interesaţi un reper informativ important, care va conţine date, statistici şi analize de interes general pentru o multitudine de arii tematice. Strategia de dezvoltare a a oraşului Hîrşova se doreşte a fi o continuare firească a demersurilor asumate în cadrul strategiei anterioare (pentru orizontul ), având rolul Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 9

10 de a evidenţia progresele înregistrate, dar şi de a continua acţiunile iniţiate în trecut, care, din motive obiective, nu au fost finalizate (în formă parţială sau integrală) până în prezent. În ceea ce priveşte necesitatea actualei strategii de dezvoltare, trebuie să precizăm că un astfel de demers programatic este deosebit de important din perspectiva unei dezvoltări coerente şi coezive la nivelul întregului oraş. De asemenea, strategia va avea rolul de a identifica şi propune soluţii pentru dezvoltarea, în mod eficient şi inteligent, a ceea ce există valoros şi viabil în oraşul Hîrşova la nivel social, economic, turistic, de mediu, cultural, precum şi din alte domenii de interes. Totodată, acest demers va avea rolul de a atrage potenţiali investitori, interesaţi să contribuie la dezvoltarea oraşului, prin intermediul investiţiilor realizate. Aceste investiţii au rolul de a contribui în mod direct la impulsionarea dezvoltării economice a oraşului Hîrşova, ajutând totodată la crearea de noi locuri de muncă pentru cetăţenii din localitate. În acest demers s-a pornit de la analiza documentelor oficiale relevante pentru fiecare domeniu analizat în cadrul strategiei, precum şi de la necesităţile identificate în cadrul studiului sociologic privind calitatea vieţii (întreprins la nivelul întregului oraş Hîrşova, pe un eşantion statistic de 243 de cetăţeni). Procesul de elaborare a strategiei a fost complex şi a implicat utilizarea unei game largi de instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale oraşului şi, ulterior, selectării domeniilor prioritare şi tipurilor de intervenţii pentru perioada vizată de aceasta. Analizele, consultările publice derulate, implicarea proactivă a administraţiei publice locale au generat idei şi opinii valoroase, pe baza cărora s-au conturat elementele strategiei de dezvoltare a oraşului Hîrşova pentru orizontul Pentru implementarea eficientă e Strategiei de dezvoltare a oraşului Hîrşova este nevoie de respectarea anumitor condiţii şi anume: Determinarea profilului socio-economic şi de mediu al oraşului Hîrşova, inclusiv identificarea problemelor cu care se confruntă comunitatea; Stabilirea viziunii de dezvoltare, a direcţiilor strategice şi a obiectivelor; Acordul şi susţinerea planului de către cetăţeni şi politicieni; Susţinerea din partea sectorului privat a strategiei dezvoltării economice a serviciilor; Informarea permanentă a cetăţenilor privind progresul implementării planului; Implicarea mass-mediei şi a O.N.G.-urilor în diseminarea informaţiilor şi monitorizarea Strategiei. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 10

11 Capitolul I PLANIFICAREA STRATEGICĂ LA NIVEL EUROPEAN, NAŢIONAL, REGIONAL România în contextul european orizont 2020 Pentru perioada , România şi-a stabilit direcţiile de dezvoltare prin adoptarea unor strategii de dezvoltare generale şi sectoriale, iar în ceea ce priveşte cadrul de colaborare cu UE, prin asumarea împreună cu Comisia Europeană a Acordului de Parteneriat. Prin Acordul de Parteneriat , Guvernul României a stabilit anumite priorităţi de finanţare pentru utilizarea Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii. Au fost luate în considerare situaţia politicilor macroeconomice, alături de blocajele creşterii la nivel naţional, cu obiectivul global de a reduce discrepanţele de dezvoltare economică şi socială între România şi statele membre ale UE. În urma analizei, a rezultat faptul că disparităţile dintre România şi Uniunea Europeană persistă într-un număr mare de domenii şi, în cazuri speciale, acestea chiar se acutizează. În perioada , România are nevoie de finanţări, utilizând astfel mai multe surse de finanţare printre care şi fondurile europene structurale şi de investiţii (ESI). Pentru definirea direcţiei de evoluţie până în anul 2020, Comisia propune următoarele 5 obiective principale ale UE, interconectate şi cruciale: 1. 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă; 2. 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (CD); 3. Obiectivele 20/20/20 în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens); 4. Rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi ar trebui atinsă o rată de cel puţin 40% absolvenţi de studii superioare, din totalul generaţiei tinere; 5. Numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane. Tabel nr 1: Ţinte asumate de România drept contribuţii la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 OBIECTIVELE STRATEGIEI EUROPA 2020 Ţinte România Situaţie curentă - România Ţinte UE Rata de ocupare (in %) 70% 61% 75% Procent de CDI în PIB 2% 3,5 3% Reducerea emisiilor de CO2, 19% 90,1% -20% comparat nivelul anului 1990 Energii regenerabile 24% 23,9% 20% Eficienţă energetică reducerea 10% 25% 368 consumului de energie 172kgep/mia euro Reducerea procentului de părăsire 11,3% 18,1% 10% timpurie a sistemului de educaţie (în %) Creşterea ratei de finalizare a 26,7% 16,8% 40 studiilor superioare (%) Reducerea populaţiei în risc de sărăcie şi excluziune socială (în număr de persoane) % din populaţia Romaniei Sursa: prelucrare Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 11

12 Strategia Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc: creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare; creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive; creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială. Cele trei priorităţi reprezentative sunt structurate în şapte iniţiative emblematice, pentru a stimula realizarea de progrese în atingerea fiecărui obiectiv prioritar: O Uniune a inovării pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă; Tineretul în mişcare pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii; O agendă digitală pentru Europa pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor; O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor pentru a permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică; O politică industrială adaptată erei globalizării pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial; O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă pentru a moderniza pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională; Platforma europeană de combatere a sărăciei pentru a garanta coeziunea socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate. Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării În data de 8 decembrie 2010 Comisia Europeană a dat publicităţii Comunicarea asupra Strategiei UE pentru regiunea Dunãrii şi Planul de acţiune care a fost elaborat pe baza contribuţiilor primite de la toate statele din bazinul Dunării. Strategia UE pentru Regiunea Dunãrii reprezintã un model de cooperare regionalã la nivel european, inspirat de Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice, aprobatã de Consiliul European în octombrie 2009, care implementeazã noul concept de coeziune teritorialã inclus în Tratatul de la Lisabona. Strategia este o platformă pentru încurajarea parteneriatelor, atât între autorităţile locale şi regionale, cât şi între autorităţi, mediu privat şi sectorul neguvernamental, prin generarea de proiecte pentru dezvoltarea regiunii Dunării. Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt: conectivitatea (transport intermodal, cultură şi turism, reţele de energie); protecţia mediului (managementul resurselor de apă, protecţia biodiversităţii şi managementul riscurilor); creşterea prosperităţii regiunii Dunării (educaţie, cercetare, competitivitate); îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă). Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 12

13 1.1 Politica de coeziune a Uniunii Europene Noua Politică de Coeziune consolidată va reprezenta strategia principală de investiţii a Uniunii Europene, constituind instrumentul cheie pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa În cadrul noii politici de coeziune, investiţiile se vor direcţiona către: cercetare şi inovare; tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC); competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri); trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon; adaptarea la schimbările climatice şi prevenirea şi gestionarea riscurilor; protecţia mediului şi eficienţa resurselor; transport durabil şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore; ocuparea forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii lucrătorilor; incluziune socială şi combaterea sărăciei; educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii; consolidarea capacităţii instituţionale şi administraţii publice eficiente. Pentru perioada , Comisia a propus un cadru simplificat care urmăreşte atingerea a două obiective, respectiv Investiţii în creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă la nivelul statelor membre şi regiunilor şi Cooperarea teritorială europeană. Toate regiunile contribuie la obiectivul general de investiţii în ocuparea forţei de muncă şi creştere economică, instrumentele şi sfera intervenţiei diferenţiindu-se în funcţie de nivelul de dezvoltare economică. Noua politică de coeziune prevede norme comune pentru cele cinci fonduri structurale Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM), consolidându-le coerenţa şi intensificându-le impactul. Cadrul Strategic Comun (CSC) Atingerea ţintelor din Strategia 2020 presupune contribuţia tuturor politicilor comune, inclusiv a politicii de coeziune, într-o manieră complementară, bazată pe sprijinul reciproc. Cadrul Strategic Comun (CSC) răspunde acestei necesităţi fundamentale de sinergii politice, şi transpune obiectivele priorităţilor UE pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii în acţiuni-cheie pentru viitoarele Fonduri Structurale (fondurile CSC). Dispunând de o serie de precondiţionalităţi (un cadru integrat pentru investiţii, un sistem de aplicare verificat, asumarea responsabilităţii la faţa locului, un parteneriat progresiv şi abordări intersectoriale), fondurile CSC pot contribui la succesul Strategiei Europa Cu scopul de a maximiza fondurile Cadrului Strategic Comun , obiectivele, orientările strategice şi iniţiativele emblematice din Strategia 2020 trebuie să fie dezvoltate în continuare în contextele naţionale şi regionale. Statele membre trebuie să acorde o atenţie specială stabilirii de priorităţi pentru cheltuielile care favorizează creşterea în domeniile educaţiei, cercetării, inovării şi energiei, precum şi asigurării eficienţei acestor cheltuieli. O atenţie deosebită trebuie acordată pentru menţinerea sau consolidarea extinderii şi eficacităţii serviciilor de ocupare a forţei de muncă şi a politicilor active pe piaţa muncii, cu accent asupra şomajului în rândul tinerilor, precum şi pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finanţare. Conform Regulamentului Parlamentului European sunt propuse o serie de mecanisme care să încurajeze abordarea integrată în ceea ce priveşte programarea în vederea coordonării şi Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 13

14 obţinerii de sinergii în timpul punerii în aplicare. Conform regulamentului, sunt prevăzute două mecanisme pentru a facilita dezvoltarea unor abordări la nivel local şi sub-regional: dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii şi investiţiile teritoriale integrate pentru FEDR, FSE şi Fondul de coeziune. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (bazată pe experienţa iniţiativei LEADER în cadrul dezvoltării rurale) vizează creşterea eficacităţii şi a eficienţei strategiilor de dezvoltare teritorială, delegând procesul de luare a deciziilor şi de punere în aplicare către un parteneriat local format din actorii din sectorul public şi cel privat şi din actorii societăţii civile. Definirea ascendentă a nevoilor de dezvoltare, a obiectivelor şi direcţiilor de acţiune locale trebuie să ţină cont de priorităţile stabilite în documentele programatice naţionale şi regionale. 1.2 România în orizont CADRUL STRATEGIC NAŢIONAL Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României orizonturi (SDD RO) În cadrul Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă a României Orizonturi , pentru orizontul 2020 este stabilit ca obiectiv strategic atingerea nivelului mediu actual (cu referinţă la cifrele anului 2006) al UE potrivit indicatorilor de bază ai dezvoltării durabile. Provocările şi obiectivele stabilite urmăresc structura Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene (SDD UE). Pornind de la o serie de provocări înscrise în SDD UE, au fost stabilite următoarele obiective generale pentru România: Schimbările climatice şi energia curată În SDD UE este prevăzut ca obiectiv prevenirea schimbărilor climatice prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului. Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul corespondent din SDD RO îl reprezintă: asigurarea funcţionării eficiente şi în condiţii de siguranţă a sistemului energetic naţional, atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa intensităţii şi eficienţei energetice; îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în cadrul pachetului legislativ Schimbări climatice şi energie din surse regenerabile şi la nivel internaţional în urma adoptării unui nou acord global în domeniu; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile. Transport durabil Obiectivul general stabilit în SDD UE este asigurarea că sistemele de transport satisfac nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii şi mediului. Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul corespondent din SDD RO îl reprezintă atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa eficienţei economice, sociale şi de mediu, a transporturilor şi realizarea unor progrese substanţiale în dezvoltarea infrastructurii de transport. Producţie şi consum durabile Obiectivul general stabilit în SDD UE este: promovarea unor practici de consum şi producţie sustenabile. Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul corespondent din SDD RO îl reprezintă decuplarea creşterii economice de degradarea mediului prin inversarea raportului dintre consumul de resurse şi crearea de valoare adăugată şi apropierea de indicii medii de performanţă ai UE privind sustenabilitatea consumului şi producţiei. Ţinta principală este accelerarea dezvoltării în Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 14

15 ansamblu a sectorului de servicii şi a contribuţiei acestuia la creşterea produsului intern brut, astfel încât să se atingă o pondere de circa 60%. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Obiectivul general stabilit în SDD UE este: îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme. Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul naţional îl constituie atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale. Sănătatea publică Obiectivul general stabilit în SDD UE este: promovarea unor servicii medicale de calitate în condiţii de egalitate şi îmbunătăţirea protecţiei împotriva ameninţărilor la adresa sănătăţii. Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul naţional este atingerea unor parametrii apropiaţi de nivelul mediu actual al stării de sănătate a populaţiei şi al calităţii serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE şi integrarea aspectelor de sănătate şi demografice în toate politicile publice ale României. Incluziunea socială, demografia şi migraţia Obiectivul general stabilit în SDD UE este: crearea unei societăţi bazate pe incluziunea socială, prin luarea în considerare a solidarităţii între generaţii şi în interiorul lor şi asigurarea creşterii calităţii vieţii cetăţenilor ca o condiţie a bunăstării individuale durabile. Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul naţional este promovarea consecventă, în noul cadru legislativ şi instituţional, a normelor şi standardelor UE cu privire la incluziunea socială, egalitatea de şanse şi sprijinirea activă a grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei Naţionale şi Locale pe termen lung privind populaţia şi fenomenele migratorii. Sărăcia globală şi sfidările dezvoltării durabile Obiectivul general stabilit în SDD UE este: promovarea activă a dezvoltării durabile la nivel global şi asigurarea punerii de acord a politicilor interne şi externe ale Uniunii Europene cu principiile dezvoltării durabile şi angajamentele sale în această privinţă. Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul naţional este conturarea domeniilor specifice de aplicare a expertizei şi resurselor disponibile în România în slujba asistenţei pentru dezvoltare, şi alocarea în acest scop a circa 0,50% din venitul naţional brut. Temele inter şi trans-sectoriale sunt prezentate în continuare: Educaţie şi formare profesională Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul naţional este atingerea nivelului mediu de performanţă al UE în domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul rural şi pentru grupurile dezavantajate, unde ţintele sunt cele propuse de Strategia Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, inovarea Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul naţional este încadrarea cercetării româneşti în fluxul principal al evoluţiilor ştiinţifice şi tehnologice din UE; generalizarea activităţilor inovative; apariţia unor centre de excelenţă cu impact internaţional. În cadrul strategiei sunt prezentate problemele şi preocupările specifice situaţiei din România, respectiv: Creşterea sustenabilă transformările structurale şi echilibrele macroeconomice: asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a consumurilor energetice şi materiale bazate pe evaluarea realistă a capacităţii de suport a capitalului natural; modernizarea treptată a macrostructurii economiei pentru a corespunde cerinţelor sociale şi de mediu; Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 15

16 creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea ratei de ocupare; îmbunătăţirea managementului micro- şi macro-economic; politica de investiţii şi diversificarea surselor de finanţare; menţinerea echilibrelor macro-economice; Dezvoltarea regională şi acţiunea locală: problematica specifică a dezvoltării rurale: dezvoltarea regională; dezvoltarea rurală, agricultura, silvicultura, şi pescuitul; Amenajarea teritoriului şi planificarea spaţială: planificarea spaţială, cadastrul României; Dimensiunea culturală a dezvoltării durabile; Capacitatea administrativă şi calitatea serviciilor publice: dezvoltarea durabilă ca măsură a eficienţei guvernării şi a calităţii politicilor publice; Politica externă şi de securitate: orientări generale şi contribuţii specifice ale României la Politica Externă şi de Securitate Comună şi la Politica Europeană de Securitate şi Apărare al UE în raport cu cerinţele dezvoltării durabile. Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 (CSDTR 2030) Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 este un document strategic privind dezvoltarea teritorială durabilă şi integrată pe termen mediu şi lung a României. Conceptul asigură un cadru de fundamentare a dezvoltării teritoriale a României, în concordanţă cu evoluţiile din spaţiul european şi internaţional, bazându-se pe practicile curente în domeniul planificării teritoriale. CSDTR stabileşte liniile directoare de dezvoltare teritorială a României la scară regională, inter-regională, naţională, prin integrarea relaţiilor relevante la nivel transfrontalier şi transnaţional, corelând conceptele de coeziune şi competitivitate la nivelul teritoriului. Acordul de Parteneriat Din punct de vedere economic, strategia de dezvoltare a oraşului Hîrşova este fundamentată pe premisele viziunii strategice, aşa cum au reieşit din contextul naţional şi european al dezvoltării, precum şi din avantajele şi dezavantajele poziţiei competitive a economiei locale. Formularea Strategiei are la bază corelările care se formează între ţintele României angajate în cadrul Strategiei Europa 2020 şi priorităţile de dezvoltare propuse de Comisia Europeană prin intermediul celor 11 obiective tematice (OT) ale viitoarei perioade de programare , inclusiv în ceea ce priveşte cele trei priorităţi privind cooperarea trans-frontalieră şi interregională, în cadrul strategiilor macro-regiunilor şi bazinelor riverane, precum şi cooperarea transnaţională în cadrul obiectivelor FSE. În cadrul Acordului de Parteneriat sunt descrise în detaliu principalele provocări pe care România trebuie să le abordeze, stabilind principalele obiective şi priorităţi şi rolul specific care este atribuit grupurilor de acţiune locale în acest scop, modalitatea în care sunt utilizate fondurile CSC, rolul prevăzut pentru diferitele fonduri în diferitele tipuri de teritorii (rurale, urbane etc.). În perioada în România, se dezvoltă o serie de strategii sectoriale pentru care au ca scop îmbunătăţirea capitalului uman prin creşterea ocupării, îmbunătăţirea incluziunii sociale, precum şi dezvoltarea unor politici educaţionale. Inventarul acestora cuprinde: Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 16

17 Nr. crt STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA Tabelul nr 2: Strategii sectoriale pentru îmbunătăţirea capitalului uman Tip de strategie Obiective Strategia Naţională pentru Ocupare în perspectiva 2020 Strategia Naţională de Reducere a Sărăciei Plan de Acţiune al Strategiei pentru incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii Roma pentru perioada Strategia pentru Sănătate Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Şcolii 6 Cadrul strategic pentru educaţia terţiară 7 Strategia Naţională pentru Învăţarea pe tot Parcursul Vieţii 8 Strategia pentru Dezvoltarea Infrastructurii Educaţionale - asigura o coordonare mai bună a priorităţilor politicilor privind ocuparea, luând în considerare obiectivele Strategiei Europa 2020; - are scopul de a reduce sărăcia printr-o incluziune activă pe piaţa muncii a persoanelor marginalizate. - constituie principalul cadru strategic în domeniul incluziunii sociale şi a reducerii sărăciei, elaborând obiectivele şi principalele acţiuni prioritare până în cuprinde măsuri privind întărirea mecanismului de monitorizare şi implementare a Strategiei Guvernului României pentru incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii Roma pentru perioada ; - coordoneaza, la nivel guvernamental, toate fondurilor disponibile din surse de finanţare diferite (buget de stat, fonduri europene, etc.) pentru măsuri ce promovează incluziunea socială a Romilor. - facilitează accesul la servicii de sănătate mai bune şi mai sigure, în special pentru grupurile vulnerabile. - acoperă patru piloni: infrastructura de sănătate; tehnologii ale informaţiei în sănătate (e- Sănătate); cercetare extensivă în domeniul sănătăţii; servicii de sănătate publică şi asistenţă medicală. - are ca obiectiv promovarea şi susţinerea integrării/reintegrării în sistemul educaţional. - asigură cadrul legislativ pentru a preveni şi reduce numărul celor ce părăsesc şcoala. -stabileşte principalele obiective şi măsuri necesare pentru creşterea calităţii, eficienţei şi accesibilităţii sistemului educaţiei terţiare şi pentru creşterea ratelor de absolvire. -crează cadrul strategic pentru a încuraja şi creşte participarea la educaţia pe tot parcursul vieţii. - elaborează o hartă a infrastructurii educaţionale şi de pregătire profesională. În vederea promovării competitivităţii economice şi a dezvoltării locale, există mai multe strategii naţionale: Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 17

18 Diagrama nr. 1 În vederea optimizării utilizării şi protecţiei surselor naturale şi valorilor culturale, avem o serie de documente de planificare strategică: Diagrama nr. 2 Pentru a evidenţia relaţia dintre situaţia reală şi potenţialele direcţii de dezvoltare, prezentăm pe scurt, în tabelul următor, obiectivele de dezvoltare regionale, aşa cum apar ele în documentele de planificare ale regiunii Sud - Est: Obiectivele tematice distribuite în funcţie de provocările în materie de dezvoltare: 1. Competitivitate şi dezvoltare locală; 2. Populaţie şi aspecte sociale; 3. Infrastructură ; 4. Resurse; 5. Guvernare; Tabelul nr 3 Obiectivele de dezvoltare regională şi corespondenţa obiectivelor tematice Provocare în materie Obiectiv tematic de dezvoltare Competitivitate şi dezvoltare locală Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice şi a inovării; Îmbunătăţirea accesului la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, a utilizării şi a calităţii acesteia; Îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor, a sectorului agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii; Promovarea ocupării durabile şi de calitate a forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă; Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 18

19 Populaţie şi aspecte sociale Infrastructură Resurse Guvernare 1.3 Cadrul strategic regional Îmbunătăţirea accesului la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, a utilizării şi a calităţii acesteia; Promovarea ocupării durabile şi de calitate a forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă; Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi a oricărei forme de discriminare; Investiţii în educaţie şi formare profesională, pentru dezvoltarea competenţelor şi învăţarea pe tot parcursul vieţii; Creşterea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor interesate şi o administraţie publică eficientă; Îmbunătăţirea accesului la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, a utilizării şi a calităţii acesteia; Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor din infrastructurile reţelelor importante; Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele; Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor; Conservarea şi protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor; Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor din infrastructurile reţelelor importante; Îmbunătăţirea accesului la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, a utilizării şi a calităţii acesteia; Creşterea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor interesate şi o administraţie publică eficientă. Sursa: Acord de parteneriat pentru perioada de programare Pentru a evidenţia relaţia dintre situaţia reală şi potenţialele direcţii de dezvoltare, prezentăm pe scurt, în tabelul următor, obiectivele de dezvoltare regionale, aşa cum apar ele în documentele de planificare ale regiunii Sud - Est: Conform Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, revizuită (2006) dezvoltarea durabilă înseamnă satisfacerea necesităţilor generaţiilor prezente, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi. Acest obiectiv general al Uniunii Europene, care-i guvernează toate politicile şi activităţile, se referă la menţinerea capacităţii Pământului de a susţine viaţa în toată diversitatea ei şi este fundamentat pe principiul democraţiei, egalităţii dintre sexe, solidaritate, respectul faţă de lege şi faţă de drepturile fundamentale, inclusiv libertatea şi egalitatea de şanse pentru toţi. Dezvoltarea durabilă îşi propune îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii şi a bunăstării pe Pământ, atât pentru generaţiile prezente, cât şi pentru cele viitoare. În acest scop, atât la nivel european, naţional, regional, judeţean cât şi local trebuie promovată o economie dinamică, care să asigure locuri de muncă şi un înalt nivel de educaţie, ocrotirea sănătăţii, coeziune socială şi teritorială şi protecţia mediului, într-o lume sigură, care respectă diversitatea culturală. O societate durabilă este o societate care satisface nevoile generaţiei contemporane, nu compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi, şi în care fiecare individ are oportunitatea de a se dezvolta în libertate, într-o societatea echilibrată şi fiind în armonie cu mediul ce îl înconjoară. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 19

20 Institutul Naţional de Statistică, autorul studiului, Structura ocupaţională şi reflectarea acesteia în veniturile şi cheltuielile populaţiei din Regiunea Sud-Est - prezent şi perspective, prevede că, în intervalul de prognoză , toate sectoarele economice vor contribui pozitiv la susţinerea creşterii reale a produsului intern brut din regiunea Sud Est. Se va aprecia totodată faptul că sectorul construcţiilor va reprezenta sectorul cel mai dinamic al economiei regionale, iar pentru sectorul serviciilor se va prognoza un ritm mediu anual de creştere pentru perioada , de 5,2%, superior mediei naţionale, estimate la numai 4,3%. Pentru valoarea adăugată brută din industrie s-a estimat un ritm mediu anual de creştere în intervalul de 4,2%, faţă de o medie naţională de 4%. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, susţine studiul, se va înscrie pe un trend ascendent, astfel încât în anul 2020 va ajunge la 64,4%, reducându-se diferenţa faţă de rata de ocupare la nivel naţional, regiunea Sud Est îmbunătăţinduşi şi poziţia în topul regiunilor. Veniturile totale medii lunare pe o gospodărie în Regiunea Sud - Est se estimează să crească, în 2020 faţă de 2010, cu aproape 65% (de la 2030 lei la 3344 lei), comparativ cu veniturile medii lunare pe o gospodărie la nivel de ţară, care se estimează să crească cu 59% (de la 2304 lei, la 3661 lei). Studiul arată, de asemenea, că ponderea veniturilor totale ale Regiunii Sud Est, în cea a veniturilor pe total ţară, va creşte cu 3,2 puncte procentuale, de la 88,1 % în anul 2010 la 91,3% în anul România a propus în Acordul de Parteneriat o serie de intervenţii concepute, în mod combinat, pentru a aborda principalele provocări şi nevoile de dezvoltare identificate, cu scopul de a asigura utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile. Tabelul nr. 4 Principalele programe de care va beneficia România în perioada , cu excepţia celor din cadrul Obiectivului Cooperare Teritorială Europeană Program Fonduri Europene Structurale şi de Investiţii Alocare financiară (euro) Fondul European de Program Operaţional Dezvoltare Regională Infrastructura Mare Fondul de Coeziune Program Operaţional Capital Uman Fondul Social European Program Operational Capacitate Administrativă Fondul Social European Programul Operaţional Competitivitate Fondul Social European Program Operaţional Asistenţă Fondul European de Tehnică Dezvoltare Regională Program Operaţional Regional Fondul European de Dezvoltare Regională Programul Naţional de Fondul European Agricol Dezvoltare Rurală pentru Dezvoltare Rurală Iniţiativa Locuri de muncă Iniţiativa pentru angajarea pentru tineri tinerilor (YEI) Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate Fondul European pentru cele mai Defavorizate Persoane Programul Operaţional Pescuit Fondul European pentru şi Afaceri Maritime Pescuit şi Afaceri Maritime Sursa: Acord de parteneriat pentru perioada de programare Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 20

21 Recomandările UE privind dezvoltarea teritorială într-o abordare integrată Dispoziţiile comune propuse de Comisie introduc noi instrumente de integrare care pot fi utilizate pentru punerea în aplicare a strategiilor teritoriale la faţa locului, stabilind o legătură între obiectivele tematice identificate în cadrul contractelor de parteneriat şi al programelor operaţionale şi dimensiunea teritorială: Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii (articolele 32, 33 din Reg (UE) 1301/2013), Investiţiile Teritoriale Integrate (art. 36 din Reg (UE) 1301/2013) şi Dezvoltarea Urbană Durabilă (art. 7 din Reg. (UE) 1301/2013). Pentru perioada , Comisia Europeană a promovat o politică de consolidare a programelor iniţiate în perioadele anterioare atât în domeniul Cercetării şi Inovării prin programul Orizont 2020, în domeniul educaţiei, prin Erasmus +, cât şi în politica socială şi a locurilor de muncă, prin Programul Program for Employment and Social Innovation (EaSI). Nr crt Tabelul nr. 5 Principalele programe intercomunitare Denumire program 2014 Corelare cu programele Fondul pentru Azil şi Migraţie Fondul pentru Securitate Internă Trei instrumente financiare administrate de Direcţia Generală Afaceri Interne: Fondul European pentru Refugiaţi, Fondul pentru Frontierele Externe, Fondul European de Returnare, Programul Prevenirea şi combaterea infracţionalităţii, Programul Prevenirea, pregătirea şi gestionarea consecinţelor terorismului ; 3 Programul privind Politica privind Protecţia Cosumatorului; Protecţia Cosumatorului 4 Programul pentru competitivitatea întreprinderilor şi a IMMurilor (COSME) 5 Europa Creativă Programul Cultura - Programul MEDIA 6 Programul pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inovare Socială (EaSI) 7 Erasmus + 8 Europa pentru cetăţeni Europa pentru cetăţeni; Programul pentru Competitivitate şi Inovare (CIP). Grup ţintă: antreprenori, autorităţile din ţările membre şi cetăţenii care doresc un statut independent. Grupează trei programe: PROGRESS (Programul pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială)- EURES (Servicii europene pentru ocuparea forţei de muncă) Instrumentul de microfinanţare PROGRESS Instrumentul de microfinanţare pentru start-upurile microantreprenorilor - EURES: doar activităţi transnaţionale. Activităţile naţionale şi transfrontaliere sunt finanţate prin ESF (Fondul Social European); Combină Programul de învăţare - Justiţia Civilă- - Daphne III, Programul Prevenirea şi informarea cu privire la consumul de stupefiante, Secţiunile Antidiscriminare şi diversitate şi Egalitate între femei şi bărbaţi din cadrul programului PROGRESS pe tot parcursul vieţii (Erasmus, Leonardo da Vinci, Comenius, Grundtvig), programul Tineretul în acţiune şi cinci programe de cooperare internaţională (Erasmus Mundus, Tempus, Alfa, Edulink şi programul de cooperare cu ţările industrializate). Sunt suportate trei tipuri de acţiuni: Mobilitatea individuală Cooperare şi Inovare Reforma sistemului educaţional Componente propuse: Educaţie şi formare profesională Sport (inovaţie majoră Tineri; Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 21

22 9 Sănătate pentru creştere economică 10 Orizont Program de Justiţie Programul Drepturi fundamentale şi Cetăţenie 12 LIFE 13 Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor Sănătate publică; Grupează programele: FP7 (PC7- al şaptelea program cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică) CIP (IEE- Energie inteligentă pentru Europa/ ICT- Tehnologia informaţiei si a comunicaţiilor/eco-inovare) Set comun de regulamente Reducerea sarcinilor administrative Integrare prin Cercetare şi Inovare Rata de refinanţare ar putea ajunge la 100%; Justiţia Civilă, Daphne III, Programul Prevenirea şi informarea cu privire la consumul de stupefiante, Secţiunile Antidiscriminare şi diversitate şi Egalitate între femei şi bărbaţi din cadrul programului PROGRESS; LIFE+ Crearea noului sub-program Acţiune pentru climat Crearea noului sub-program Acţiune pentru climat Proiecte integrate. Sprijinirea tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare în regiunile Uniunii Europene care au rata şomajului în rândul tinerilor mai mare de 25%. Pentru România, fondurile europene vor reprezenta în continuare unul dintre cele mai importante instrumente ce vor fi utilizate pentru reducerea disparităţilor regionale, precum şi pentru promovarea creşterii economice la nivel teritorial, consolidarea competitivităţii, creşterea şi diversificarea locurilor de muncă, obiective de referinţă la nivelul Uniunii Europene. Cadrul strategic la nivel european şi naţional influenţează documentele strategice şi programatice la nivel administrativ regional şi local. Astfel, este esenţial ca oraşul Hîrşova, inclusiv prin abordarea de dezvoltare integrată, să ia în considerare aceste ţinte şi să reliefeze modalităţile prin care eforturile comunităţii locale pot contribui la îndeplinirea acestora. 1.4 Priorităţi de dezvoltare regionale O regiune este o suprafaţă în cadrul spaţiului economic naţional, suficient de cuprinzătoare din punct de vedere structural pentru a funcţiona independent, fără a neglija totuşi faptul că ea are în mod inevitabil strânse legături cu restul economiei 1. Datorită complexităţii direcţiilor de abordare a noţiunii de regiune, există în mod evident mai multe perspective de abordare, ce au un caracter complementar. Există în primul rând o definiţie dată de Consiliul Europei, conform căruia regiunea este un interval de dimensiune medie, susceptibil de a fi determinat geografic şi care este considerat ca omogen. 2 O astfel de perspectivă identifică legătura între dimensiunea unui teritoriu şi omogenitatea populaţiei cuprinsă în acest teritoriu. În România, cadrul privind dezvoltarea regională se supune prevederilor legii numărul 315/ , cu modificările şi completările ulterioare. Prin această lege sunt statuate principiile care stau la baza politicii de dezvoltare regională, acestea fiind subsidiaritatea, descentralizarea şi parteneriatul. În România există 8 regiuni de dezvoltare, fiecare dintre acestea fiind compusă dintr-un număr de 5-7 judeţe (excepţie făcând Regiunea Bucureşti Ilfov). 1 Constantin Delia Luminița, Economie și Politici Regionale, Centrul de Studii Europene Universitatea Alexandru Ioan Cuza, 2010, p Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 22

23 Regiunea de dezvoltare Sud Est cuprinde un număr de 6 judeţe: Galaţi, Vrancea, Buzău, Brăila, Constanţa şi Tulcea. Pentru a fi abordate necesităţile de dezvoltare regională, într-un mod integrat, a fost elaborată o strategie de dezvoltare pentru întreaga Regiune Sud Est. Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare a Regiunii Sud-Est este acela de a promova dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei, astfel încât aceasta să devină o regiune competitivă pe termen lung şi atractivă pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului de mediu, a resurselor umane superior calificate, crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi creşterea semnificativă a PIB-ului regional până în 2020, până la 90% din media naţională. Obiective specifice de dezvoltare a Regiunii Sud-Est pentru perioada OS 1: Creşterea atractivităţii şi competitivităţii zonelor urbane, promovând modernizarea infrastructurii din mediul urban, conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului istoric şi cultural şi îmbunătăţirea calităţii mediului în zonele urbane; OS 2: Îmbunătăţirea accesibilităţii, mobilităţii şi conectivităţii în regiune, prin crearea unui sistem multimodal de transporturi, bazat pe principiile durabilităţii, inovării şi securităţii, capabil să asigure legături rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale, valorificând poziţia geo-strategică deosebită a regiunii, cu accent deosebit pentru racordarea optimă a regiunii la sistemele teritoriale învecinate, pentru fluidizarea maximă a circulaţiei bunurilor, a persoanelor şi a informaţiilor, asigurând un standard european al infrastructurilor; OS 3: Realizarea unui sistem teritorial deschis şi competitiv şi atenuarea disparităţilor economice şi sociale intra şi interregionale, presupunând stimularea dezvoltării întreprinderilor şi a productivităţii întreprinderilor, utilizarea de produse şi de procese inovative, crearea condiţiilor favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi întărirea potenţialului celor existente, prin dezvoltarea serviciilor de calitate destinate întreprinderilor, prin sprijinirea creşterii economice a sectoarelor cu valoare adăugată ridicată, precum şi prin creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă; OS 4: Creşterea atractivităţii regiunii ca destinaţie turistică, prin promovarea turismului regional integrat, prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice şi prin creşterea calităţii serviciilor turistice oferite; OS 5: Valorificarea eficientă şi durabilă a patrimoniului natural prin crearea/modernizarea infrastructurilor necesare, precum şi prin implementarea unor măsuri de protecţie a mediului şi de prevenire a riscurilor de mediu, pentru crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii; OS 6: Crearea condiţiilor pentru o regiune eficientă în utilizarea resurselor, prin creşterea eficienţei energetice şi prin exploatarea potenţialului regional pentru producţia de energie din surse regenerabile; OS 7: Creşterea ratei participării populaţiei în sistemul de învăţământ şi de formare profesională, asigurând o calitate crescută a serviciilor de educaţie şi de formare profesională, adaptate la noile cerinţe ale pieţei muncii, precum şi o infrastructură şi dotări îmbunătăţite; promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei prin creşterea calităţii serviciilor sociale, de sănătate şi susţinerea activităţilor specifice economiei sociale şi îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor; OS 8: Modernizarea sectorului agricol şi piscicol şi diversificarea activităţilor rurale cu activităţi complementare agriculturii şi pisciculturii pentru creşterea calităţii vieţii în zonele rurale, prin dezvoltarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală; OS 9: Întărirea capacităţii administrative, prin dezvoltarea resurselor umane în administraţia publică, prin îmbunătăţirea serviciilor publice şi prin promovarea parteneriatelor la nivel regional şi local; OS 10: Intensificarea cooperării transfrontaliere terestre şi maritime, prin valorificarea durabilă a potenţialului uman, material şi a resurselor de mediu existente în zonele de graniţă. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 23

24 1.5 Priorităţi de dezvoltare şi domeniile de intervenţie ale Regiunii Sud-Est pentru perioada Prioritatea 1. Dezvoltare urbană durabilă integrată Domeniu de intervenţie 1: Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural şi natural în vederea creşterii atractivităţii regiunii; Domeniu de intervenţie 2: Modernizarea infrastructurii din mediul urban; Domeniu de intervenţie 3: Îmbunătăţirea calităţii mediului în zonele urbane. Prioritatea 2. Dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel regional Domeniu de intervenţie 1: Construcţia/reabilitarea infrastructurii de transport; Domeniu de intervenţie 2: Dezvoltarea transportului maritim/fluvial inclusiv pe distanţe scurte, atât pentru mărfuri, cât şi pentru pasageri. Prioritatea 3. Îmbunătăţirea competitivităţii economiei regionale, în contextul promovării specializării economice inteligente Domeniu de intervenţie 1: Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului; Domeniu de intervenţie 2: Creşterea competitivităţii firmelor. Prioritatea 4. Îmbunătăţirea calităţii turismului la nivel regional Domeniu de intervenţie 1: Promovarea turismului regional integrat (turism de agrement, turism ştiinţific, educaţional, turism pentru vânătoare şi pescuit, turism balnear şi de tratament, turism cultural, turism enologic şi gastronomic etc.); Domeniu de intervenţie 2: Înfiinţarea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice. Prioritatea 5. Conservarea şi protecţia mediului înconjurător Domeniu de intervenţie 1: Construcţia şi modernizarea sistemelor de infrastructură de apă şi de apă uzată; Domeniu de intervenţie 2: Extinderea şi modernizarea sistemelor de gestionare a deşeurilor, cât şi reabilitarea siturilor contaminate industrial; Domeniu de intervenţie 3: Crearea sistemului de gestiune şi control al factorilor de mediu şi intervenţii în situaţii de urgenţă; Domeniu de intervenţie 4: Protejarea biodiversităţii şi alte acţiuni de protecţia mediului. Prioritatea 6. Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi utilizarea resurselor regenerabile Domeniu de intervenţie 1: Creşterea eficienţei energetice a clădirilor din sectorul rezidenţial (a locuinţelor); Domeniu de intervenţie 2: Creşterea eficienţei energetice a clădirilor din sectorul public. Prioritatea 7. Îmbunătăţirea calităţii în domeniile educaţie, sănătate şi incluziune socială Domeniu de intervenţie 1: Creşterea calităţii învăţământului, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare; Domeniu de intervenţie 2: Acţiuni în vederea creşterii calităţii serviciilor oferite în domeniul sănătăţii; Domeniu de intervenţie 3: Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei; Domeniu de intervenţie 4: Sprijin pentru regenerarea economică a zonelor sărace, identificate cu risc de excluziune. Prioritatea 8. Valorificarea superioară a resurselor din mediul rural şi modernizarea economiei rurale Domeniu de intervenţie 1: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor din zona rurală, inclusiv în sectoarele non-agricole; Domeniu de intervenţie 2: Valorificarea resurselor din sectorul piscicol şi îmbunătăţirea calităţii zonelor piscicole; Domeniu de intervenţie 3: Dezvoltarea localităţilor rurale, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale. Prioritatea 9. Îmbunătăţirea resurselor umane la nivelul regional, în contextul specializării regionale inteligente Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 24

25 Domeniu de intervenţie 1: Promovarea măsurilor active de ocupare şi sprijinire a mobilităţii forţei de muncă; Domeniu de intervenţie 2: Dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică. Prioritatea 10. Promovarea cooperării transfrontaliere şi interregionale Domeniu de intervenţie 1: Acţiuni în vederea îmbunătăţirii mobilităţii şi creşterea competitivităţii interregionale şi a zonei de frontieră; Domeniu de intervenţie 2: Mediu Utilizarea durabilă şi protejarea resurselor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă în regiunile transfrontaliere; Domeniu de intervenţie 3: Promovarea activităţilor care încurajează interacţiunea între comunităţile din zonele de graniţă (acţiuni de tip people to people). 3 Pentru a putea participa la realizarea obiectivelor cuprinse în programul naţional şi regional de dezvoltare, Primăria oraşului Hîrşova îşi va desfăşura activitatea în următoarele direcţii: 1. Identificarea programelor de finanţare naţionale şi externe şi depunerea de proiecte în vederea atragerii de resurse financiare în zonă. 2. Înfiinţarea unor zone economice pentru crearea de întreprinderi care să absoarbă forţa de muncă existentă pe piaţă. 3. Atragerea de investitori şi a altor localităţi în programe de dezvoltare cu beneficii pentru toţi partenerii implicaţi. 4. Investiţii în infrastructură care să permită deschiderea zonei. 5. Valorificarea resurselor naturale (piatră de calcar, izvoare termale, terenuri agricole, Dunărea cu ostroavele sale), a potenţialului turistic cultural-istoric (Ţelul Eneolitic, Cetatea Carsium, zone cu vestigii arheologice şi rezervaţiile naturale), a celui de agrement (pescuit, vânătoare, sporturi nautice) şi utilizarea forţei de muncă disponibilă. Dezvoltarea durabilă a oraşului Hîrşova prin cele trei abordări economică, ecologică, socio-culturală, e considerată ca reper de prezenta strategie şi va ţine cont de necesitatea implementării unor măsuri menite să contribuie la creşterea valorilor indicatorilor oraşului Hîrşova şi de corelarea cu obiectivele strategiilor din teritoriu. 1. Abordarea economică este cea care reprezintă motorul de dezvoltare al comunităţii locale. Autoritatea Publica Locală (APL) are instrumente limitate pentru intervenţia directă asupra mediului economic al comunităţii, dar se poate remarca o cu totul altă situaţie în ceea ce priveşte intervenţia indirectă. Astfel, prin deciziile strategice şi acţiunile APL pot fi create condiţii favorabile evoluţiei mediului economic local. De asemenea, deloc de neglijat, este şi stabilirea liniilor strategice de dezvoltare ale comunităţii locale. Rolul principal al APL, pe lângă cel de administrare eficientă a resurselor locale, este de a trata vizionar priorităţile locale, strategia, şi de a proiecta în viitor direcţiile de dezvoltare favorabile comunităţii pe care o reprezintă. Responsabilitatea ce derivă din această componentă a activităţii APL este amplificată de existenţa unor condiţii economice dificile sau de lipsa de predictibilitate a condiţiilor economice generale, de cele mai multe ori independente de acţiunile APL. 2. Abordarea ecologică pe care fundamentăm strategia de dezvoltare a oraşului Hîrşova are ca principală sursă poziţionarea geografică, resursele şi nevoia de gestionare eficientă a acestora, astfel încât impactul asupra mediului să fie minim, iar efectele în plan economic să fie maxime. Este cu siguranţă necesară menţinerea unui echilibru permanent între abordarea economică şi cea ecologică. Suplimentar faţă de trecut, când era o practică obişnuită să fie sacrificate resurse importante doar pentru beneficii economice de moment, rolul APL a fost redefinit, iar conceptele de dezvoltare remodelate. De cele mai multe ori şi costurile asociate acestui nou tip de abordare sunt mai mari, iar responsabilitatea identificării, atragerii şi gestionării acestora revin tot APL. 3 Documente/Planificare/PDR/2014/Strategia.RegSE.2014.pdf Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 25

26 Abordarea ecologică, în cazul elaborării strategiei pentru oraşul Hîrşova este una transversală, ce induce influenţe pe toate celelalte paliere datorită specificului local. Patrimoniul natural existent reprezintă o valoare inestimabilă nu doar la nivel local, ci şi la nivel naţional şi european, fiind parte integrantă a valorilor la nivel mondial. 3. Abordarea socio-culturală a demersului nostru este influenţată de specificul local şi, putem spune fără să exagerăm, şi de tradiţiile în acest domeniu. Zona în ansamblu a oraşului Hîrşova reprezintă un model multicultural şi multietnic. În continuare urmează radiografia oraşului Hîrşova din perspectiva resurselor, a dezvoltării economice și a capitalului social. Evaluarea localităţii s-a efectuat şi printr-o cercetare de teren ce a constat în aplicarea unui chestionar pe un eşantion de localnici în vederea aprecierii percepţiilor acestora privind comunitatea, condiţiile de habitat şi posibilitatea de dezvoltare economică a oraşului. Pe baza studiului şi a profilului economico-social al zonei, echipa de proiect a efectuat analiza SWOT a oraşului şi a sintetizat viziunea şi misiunea oraşului Hîrşova şi a cuantificat în cadrul strategiei de dezvoltare locală direcţiile strategice şi domeniile prioritare de acţiune pentru următorii 9 ani. Strategia de dezvoltare urmăreşte, Dezvoltarea economică şi creşterea bunăstării comunitãţii locale în ansamblul ei. Capitolul II ISTORICUL ORAŞULUI HÎRŞOVA Sunt nenumărate cercetări arheologice desfăşurate în zona Hârşovei, ale căror puncte de cercetare au dus la concluzia că în această parte a Dobrogei există suficiente dovezi pentru a se demonstra existenţa unor comunităţi umane din vechi timpuri. Puţine sunt locurile din Dobrogea - acest ţinut încărcat de istorie - care să prezinte o dezvoltare istorică continuă, din neolitic şi până în prezent, cum întâlnim la Hîrşova. Hîrşova este o localitate cu vechime de şapte milenii. În partea de sud-est a localităţii, pe malul Dunării, se găseşte o aşezare neo-eneolitică dezvoltată sub forma unei ridicături de cca. 12 m ca urmare a distrugerii şi refacerilor succesive a locuinţelor din lut. Cercetările de aici au identificat o comunitate umană care s-a ocupat cu vânătoarea, pescuitul, cultivarea pământului şi creşterea animalelor. Au fost identificate, prin cercetări, schimburi comerciale cu comunităţi de pe spaţii mult mai îndepărtate. Pe vatra localităţii se găsesc mai multe aşezări de epoca bronzului şi fierului. În antichitate, comunităţile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare. Acestea s-au aflat în strânsă legătură cu oraşele de pe litoralul vestic al Mării Negre (Histria şi Tomis, cu deosebire). Epoca romană a marcat puternic istoria oamenilor de aici. Cel mai probabil, în a doua jumătate a secolului I p. Chr. s-a clădit fortificaţia cunoscută în izvoarele romane cu numele Carsium (un toponim de origine tracică legat de aspectul stâncos al zonei, de la care derivă şi numele de astăzi, slavizat, al localităţii). În privinţa originii numelui oraşului Hîrşova există mai multe ipoteze, bine susţinute de autorii lor. Vasile Bogrea arată în lucrarea, Întâiul Congres al filologilor români (p. 32, 1926) că numele de Hîrşova derivă indirect din Carsium, care în limba latină înseamnă pietroasă, stâncoasă, configuraţia terenului pe care este aşezată cetatea confirmând acest lucru. În altă lucrare, Pod peste Dunăre la Hîrşova (p. 5, 1913), A. Anastasiu arată că originea numelui de Hîrşova este daco getică. Dacii sub Burebista au construit cetatea şi au numit-o Karsova, nume transformat de romani în Carsium, de slavi în Cîrsova şi de români în Hîrşova. Vasile Pârvan analizând originea numelui Capidavei (prin extensie şi al cetăţii Carsium) avansează ideea că provine de la numele tribului Carsi, care în traducere etimologică înseamnă plugari (lucrarea, Getica, Bucureşti, 1982, pg. 152). Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 26

27 Tradiţiile localnicilor indică o origine mai recentă, din vremea ocupaţiei turceşti. Numele Hîrşova derivă, conform acestei tradiţii de la hîrsîz ava, care în limba turcă înseamnă Valea Hoţilor. Această denumire i-a fost dată din cauza faptului că localnicii obişnuiau să fure vite de la păstorii ardeleni care poposeau la acest vad al Dunării, furturi anchetate de autorităţile turceşti. Cercetările arheologice au scos la iveală urme, materiale care pun în lumină o convieţuire neîntreruptă de comunităţi umane a căror zone încep în paleoliticul superior. Cel mai bine reprezentate sunt culturile neolitice care se derulează aproape didactic în straturile tell-ului de la Hîrşova şi care reprezintă unul dintre cele mai importante centre arheologice specifice acestei perioade, nu numai din Dobrogea ci şi din ţară. Deşi nu la fel de bine reprezentate, culturile, materiale aparţinând epocii metalelor îşi fac prezenţa în perimetrul oraşului Hîrşova prin câteva vestigii arheologice (unelte, arme, morminte) fiind suficiente în susţinerea ipotezei unei continuităţi neîntrerupte pe această vatră. Creatorii acestor culturi sunt geto-dacii, strămoşii direcţi ai poporului român, una din cele mai puternice forţe politico-militare ale lumii vechi. Întemeierea cetăţilor greceşti pe malul vestic al Pontului Euxim avea să influenţeze pozitiv dezvoltarea economico - socială a geţilor din Dobrogea prin permanentul contact ce a facilitat schimburi materiale şi culturale între civilizaţia elenă cea mai dezvoltată în acea vreme - şi cea getică în plin proces de afirmare. Pentru Hîrşova, perioada greco elenistă este reprezentată de existenţa cetăţii Histria care facilita difuzarea produselor greceşti în ţinuturile getice din stânga Dunării. Cucerirea Dobrogei de către romani avea să confere noi dimensiuni acestor locuri. Cu spiritul lor practic, romanii şi-au dat seama încă de la început de importanţa strategică a acestor locuri şi, în vremea lui Traian sau poate mai devreme, a fost construită din piatră şi cărămidă o puternică cetate fortificată, pe locul în care va fi existăt mai înainte cea getică, cunoscută sub numele de Carsium în prezent oraşul Hîrşova. Sunt atestate reconstrucţii din timpul împăraţilor Constantin cel Mare şi Justinian din secolele IV-VI p. Chr. Din a doua jumătate a secolului al VII-lea, după aşezarea bulgarilor la sud de Dunăre se întrerup contactele cu lumea răsăriteană. Abia în secolul al X-lea bizantinii revin la Dunăre şi reconstruiesc vechile fortificaţii, între care şi pe cea de la Carsium. Este posibil ca în secolul al XIII-lea aşezarea să fi fost sub administraţie genoveză. În secolul al XIV-lea, în timpul lui Mircea cel Bătrân, intră în componenţa Țării Româneşti. Între secolul al XV-lea şi prima parte a secolului al XIX-lea este fortificaţie otomană. Oraşul cunoaşte o mare înflorire. La 1651 Evlia Celebi face o descriere a acestuia: avea 1600 case, geamii, băi, bazar şi era apărat de un zid de 3000 paşi. Cu puţin timp înainte de distrugerea sa, cetatea este imortalizată într-un desen după care se fac celebrele litografii, de către A. von Saar, la În secolul al XIX-lea aici sosesc mocanii ardeleni care construiesc oraşul modern. Centrul acestuia se află pe malul Dunării. În jurul portului se construiesc prăvălii, depozite, bănci, iar pe dealul dinspre vest, o şcoală monumentală şi o biserică pe măsură. Şcoala a adăpostit şi un muzeu, primul muzeu regional al Dobrogei. Tocmai din pricină că şi în timpurile noi, din cauza poziţiei sale fireşti, cu totul excepţionale dominând pe o mare distanţă cursul Dunării şi câmpia dacică, Hîrşova a fost fortificată, cetatea antică a suferit foarte mult, ea fiind întrebuinţată de fiecare nou stăpân al ei ca simplă carieră de piatră şi, deci, atâtea şi atâtea monumente antice păstrate în zidurile ei au fost complet distruse, mai ales pe vremea turcilor. Acesta este motivul că în ce priveşte Capidava, chiar fără săpături sistematice, există destule ştiri monumentale, însă din Carsium nu avem decât vreo cinci fragmente de inscripţii latine şi vreo trei greceşti, care nu ne spun decât prea puţin asupra acestui centru antic. Acelaşi caracter secundar îl au în afară de unul singur şi cele câteva fragmente nou găsite în ultimul timp la cetate şi duse prin îngrijirea profesorului V. Cotovu la muzeul regional din Hîrşova. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 27

28 Foto: Vechiul oraş Hîrşova În timpul primului război mondial oraşul a fost ars în întregime. Distrugeri mari s-au făcut şi în al doilea război mondial. Epoca regimului comunist a marcat începutul decăderii oraşului. Dintr-un centru al comerţului cu cereale, centru administrativ şi judecătoresc, a fost reclădit cu o nouă identitate. Au fost închise Judecătoria, Procuratura, Muzeul. Economia a căpătat un caracter meşteşugăresc. Lipsit de resurse, oraşul a decăzut. Mulţi locuitori au migrat spre oraşele învecinate (Tulcea, Constanţa, Slobozia). În ultimii ani ai regimului comunist, toate clădirile vechi, istorice din partea centrală a oraşului, lăsate special în ruină, au fost demolate şi s-au construit blocuri. În vecinătate s-a ridicat şi o platformă industrială unde s-a construit o întreprindere de sârmă şi cabluri care funcţionează şi parţial un şantier naval ruginit astăzi. 4 Indiferent care din ipotezele prezentate mai sus sunt exacte, cert este că acest teritoriu pe care se găseşte oraşul Hîrşova a fost locuit din vremuri străvechi. Cetatea are o istorie zbuciumată fiind deseori distrusă de repetatele invazii ale popoarelor barbare ce atacau necontenit acest bastion înaintat al Imperiului Roman şi anume Dobrogea, în toată perioada secolelor IV şi V când Imperiul trece printr-o puternică criză. Distrusă de goţi, ocupată de huni, refăcută în timpul lui Justinian, ea este mereu implicată în marile momente ale istoriei din perioada bizantină. Va rezista atacurilor pecenegilor şi cumanilor, va cunoaşte pustietoarea invazie tătară şi iarăşi o găsim prezentă în vremea lui Mircea cel Bătrân, constituind unul din principalele puncte întărite din teritoriul dintre Dunăre şi Mare al marelui voievod. Ocupând Dobrogea, turcii folosesc cetatea Hîrşovei în cadrul sistemului lor de fortificaţii de la graniţa de nord a Imperiului Otoman şi în vremea otomană cetatea avea să fie implicată în marile convulsii ale istoriei acelor vremi; pe aici s-a retras Iancu de Hunedoara după nefasta bătălie de la Varna (1444); pe aici au trecut oştenii lui Vlad Ţepeş în marea acţiune militară a domeniului muntean din vara anului 1462; a cunoscut efectul devastator al tunurilor armatelor muntene ale marilor voievozi Mihai Viteazul, Radu Şerban şi Mihnea al III-lea; a fost implicată în marile confruntări militare din secolele XVIII şi XIX dintre marile imperii: Rusia, Austria şi Turcia. Amurgul cetăţii vine în 1829, când după pacea de la Adrianopol, o formidabilă explozie, provocată de ruşi, pune capăt definitiv existenţei sale bimilenare. 4 Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 28

29 Foto: Vechiul oraş Hîrşova Aşezarea civică de la Hîrşova are o existenţă strâns legată de cea a cetăţii, ea supravieţuind distrugerii ei, ajungând în perioada modernă un centru economic şi politic important, ce se va dezvolta continuu îndeosebi după unirea Dobrogei cu România (1878) când, deşi a fost greu încercată de marile conflagraţii ce au zguduit omenirea în prima jumătate a sec. XX, ca şi în alte dăţi ea a renăscut ajungând astăzi, la început de mileniu III un oraş cochet, liniştit, cu o populaţie de aproximativ locuitori. Situat pe locul în care la începutul secolului II e.n. se întemeia cetatea romanã CARSIUM, oraşul poate fi recunoscut prin potenţialul său agricol în special culturile de cereale şi creşterea animalelor prin potenţialul pescuitului în Dunăre şi bălţile din apropriere, dar şi prin activităţile meşteşugăreşti susţinute cu câţiva ani în urmã împletituri din răchită, ţesutul covoarelor, construcţia de atelaje. Activităţile industriale din perioada comunistă nefiind create şi consolidate pe baze economice viabile s-au prăbuşit odată cu dispariţia pieţelor centralizate. Schimbările care au avut loc în viaţa politică şi economică a ţării, de după decembrie 1989, au determinat modificări structurale socio-economice de amploare şi asupra oraşului Hîrşova. Capitolul III EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL 3.1 Aşezare geografică Oraşul Hîrşova care în antichitate se numea Carsium, este situat pe malul drept al fluviului Dunărea, în partea de Nord-Vest a judeţului Constanţa, la 10 Km de confluenţa Dunãrii cu braţul Borcea. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 29

30 Oraşul Hîrşova amplasare geografică Conform recensământului populaţiei din anul 2011, Hîrşova avea o populaţie de de locuitori. Distanţa care îl desparte de reşedinţa de judeţ, oraşul Constanţa, este de 85 Km. La 100 km spre Nord-Est se află oraşul Tulcea, la aproximativ 100 Km spre Nord-Vest se află oraşul Brăila iar la 60 Km spre Vest se află oraşul Slobozia. Oraşul Hîrşova se învecinează la Nord şi Est cu teritoriul comunei Ciobanu, la Sud-Est cu teritoriul comunei Horia, la Sud cu fluviul Dunărea (pe malul stâng fiind Insula Ialomiţei), la Vest cu fluviul Dunărea (pe malul opus fiind Insulă Mare a Brăilei). Suprafaţa teritoriului este de ha. Oraşul Hîrşova este aşezat în partea de NV a judeţului Constanţa, la km. 253 şi pe DN 2A (E 60). Statutul de port şi nod rutier, precum şi apropierea de aeroportul Constanţa-Mihail Kogălniceanu, îi permite contacte cu toate localităţile din România şi Europa pe cale aeriana şi rutieră. Este mărginit de dealuri cu înălţimea maximă de 88,5 m. Suprafaţa sa, deşi mică, îmbină elemente de podiş şi luncă, cu caracteristicile de floră şi faună specifice. Modalităţi de acces: Oraşul este străbătut de DN 2A, E60. De la Hîrşova se porneşte către judeţul Tulcea prin DN 22A, iar de comunele limitrofe este legat prin drumuri judeţene, toate asfaltate. Oraşul Hîrşova a fost un important centru comercial unde se perindau atât nave de mărfuri cât şi de persoane, în prezent nu mai există nici măcar un ponton pentru acostarea eventualelor nave ce tranzitează Dunărea. 3.2 Suprafaţa Situat în extremitatea nord-vestică a judeţului Constanţa, pe malul drept al Dunării, în aval de confluenţa Dunării vechi cu braţul Borcea, oraşul Hîrşova are o suprafaţă de ha din care: intravilan = 511,04 ha - vatra orașului Hîrșova = 406,99 ha; - trupuri izolate = 59,11 ha; - vatra sat Vadu Oii = 44,11 ha; extravilan = 9670,96 ha. Oraşul are în componenţa sa 2 localităţi, oraşul propriu-zis şi satul Vadu-Oii, situat la 10 Km Nord-Vest în imediata apropiere a podului rutier Giurgeni Vadu-Oii. Intravilanul actual al unităţii teritorial administrative este cel prevăzut în Legea Fondului Funciar nr 18/1991 actualizată în 2016, la care s-au adăugat suprafeţele introduse în intravilan ulterior, aprobate de OCAOTA, parcelate pentru locuinţe. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 30

31 3.3 Echiparea teritoriului Suprafaţa intravilană a oraşului Suprafaţa spaţiilor verzi Lungimea străzilor orăşeneşti Lungimea străzilor modernizate 511,04 ha 7,20 ha 39 km 34 km În urma inventarierii reale a spaţiilor verzi din oraşul Hîrşova, rezultă că suprafaţa totală de spaţii verzi în localitate este de 7,20 ha, după cum urmează: Zona Port Hîrşova - suprafaţa de 4567 mp, conform Extras Carte funciară nr Zona Port Hîrşova - suprafaţa de 2594 mp, conform Extras Carte funciară nr Zona Băncii B.R.D. - suprafaţa de 1910 mp, conform Extras Carte funciară nr Zona Centru de bătrâni - suprafaţa de mp Zona Geamie - suprafaţă de 527 mp Zona Loto-Prono - suprafaţa de 525 mp Zona Monumentul eroilor - suprafaţa de 744 mp Zona sediu Primărie - suprafaţa de mp Aliniamente stradale - suprafaţa de mp Zona Casa de cultură - suprafaţa de 2.490,12 mp Zona Liceul teoretic, Ioan Cotovu - suprafaţa de mp Zona Spital orăşenesc Hîrşova - suprafaţa de 7.861,12 mp Str. Decebal - suprafaţa de 665,50 mp Str. Traian - suprafaţa de 1.922,00 mp Str. Vadului - suprafaţa de 1.799,31 mp Str. Revoluţiei - suprafaţa de 3.270,00 mp Str. Lunei - suprafaţa de 74,00 mp Suprafeţele degradate ce vor fi transformate în spaţii verzi sunt: Zona Port - str. Prospectul Dunării aproximativ mp Zona blocuri - bl. 36A, bl. 36B, bl. 36C - aproximativ mp Zona blocuri ANL - str. Căşăriei - aproximativ mp Zona blocuri Soveja - str. Plantelor - aproximativ mp Zona intersecţie str. Plantelor cu str. Căşăriei - aproximativ mp 3.4 Relief Oraşul Hîrşova prezintă un patrimoniu natural - geologic şi peisagistic de importanţă mondială, care formează un ansamblu unic în ţară şi în Europa. Structurogeneza dealurilor Dobrogei, începută încă din Proterozoic (acum 1,7 1,8 miliarde de ani), când a fost definitivat soclul sud-dobrogean, s-a încheiat imediat după mişcările chimerice (acum milioane ani), timp în care şi ţinuturile dobrogene au devenit stabile, intrând în regim de cratogen. În tot acest mare interval de timp, datorită fragmentării şi mişcărilor tectonice verticale, teritoriul Dobrogei a fost în mai multe faze total sau numai parţial acoperit de ape marine, când s- au acumulat formaţiuni sedimentare cu faciesuri diferite, acestea fiind mai mult sau mai puţin faliate, dislocate sau ondulate. Interacţiunea factorilor fizico-geografici a generat un peisaj natural, în general omogen, cu o pondere însemnată a reliefului de deal şi podiş cu aspect mai vălurit în extremitatea estică a oraşului. Teritoriul este foarte interesant din punct de vedere geologic, reprezentând un adevărat mozaic. La sud se află o cuvertură de loess şi calcarele jurasic aşezate pe un fundament de şisturi Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 31

32 verzi. În mare măsură, sedimentele calcaroase conţin urme ale vieţuitoarelor jurasice. În Dealul Băroi, pe partea vestică, în vechea carieră, mai pot fi găsite încă fosile jurasice. Răspândirea mare a calcarelor a favorizat apariţia în timp a numeroase forme carstice, expuse etajat, pe mai multe nivele de carstificare - din jurasic, baremian, eocen şi sarmaţian, devenite fosile. În peisajul dealurilor se evidenţiază interfluviile netede sau uşor ondulate şi relieful carstic actual şi anteloessian, alcătuit din forme endocarstice - depresiuni carstice endoreice, polii nedrenate, doline, lapiezuri, văi cu aspect de chei etc. Asocierea solurilor cernoziomice, care sunt cele mai extinse în zonă, cu solurile mai puţin evoluate, care ocupă cea mai mare parte din zona a favorizat o structură a fondului funciar dominat de prezenţa terenurilor agricole cu peste 70%; restul aparţinând arbuştilor, pădurilor şi altor folosinţe. Harta reliefului - Încadrare la nivelul oraşului Hîrşova Este remarcabilă frumuseţea peisajului natural, dar nu se poate aprecia pozitiv peisajul cultivat. Frumuseţea peisajului, prezenţa siturilor natura 2000, graniţa cu fluviul Dunărea, oferă mari oportunităţi turistice neexploatate şi care trebuiesc valorificate. Dealul Băroi, în aval. Calcarele impregnate cu oxid de fier dau stâncii o imagine spectaculoasă. Înălţimea adăposteşte unul din cele mai importante puncte fosilifere de pe linia Dunării şi o aşezare hallstatt-iană cu necropola aferentă. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 32

33 Dealul Celea Mare, în amonte. Face parte din suprafaţa protejată «Celea Mare - Valea lui Ene» cu o suprafaţă de 54 ha. Aici sunt resturi ale pădurilor de foioase care acopereau, în vechime, platoul Dobrogei Centrale. Celea Mică Moşu şi Baba, relicve ale dealurilor jurasice modelate de vânturi şi ploi. Izvoare termale Apele termale de la Hîrşova fac parte dintr-un zăcământ mineral lung de cca 30 km, de-a lungul unei falii care începe în stânga Dunării (Piua Petrei) şi merge până la Capidava. Conform Buletinului de analiză din data de 25 mai 1990 emis de Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare medicală Bucureşti, aceste ape termominerale sulfuroase, iodurate, bromurate, radioactive au proprietăţi terapeutice conferind posibilitatea tratării unor afecţiuni ale aparatului locomotor - reumatism degenerativ şi inflamatoriu, disfuncţii neurologice periferice - afecţiuni ginecologice, etc. La vest de oraş s-au făcut mai multe foraje în anii şi Apa acestor puţuri poate fi folosită pentru a alimenta bazinele construite de autoritatea publică locală. Zăcământul de apă termominerală este pus în evidenţă de forajele situate între malul Dunării şi drumul dintre Vadu Oii şi DN 2A, la 2 km de oraş. Apa are o concentraţie superioară de sulf şi H 2 S şi are curgere liberă într-un bazin de beton ca amenajare minimă pentru utilizarea la băi terapeutice. Temperatura acestor ape are cca grade Celsius şi un debit de 8 l/s. Apele termominerale de aici sunt omologate asemănător celor de la Băile Herculane, putând fi utilizate pentru cură balneară în bazele termale. Dacă aceste zăcăminte se întind şi în zona intravilanului, mai ales pe partea de vest, s-ar crea premisele amplasării unei baze balneare chiar în intravilan, o posibilitate de a pune în valoare calităţile apelor termominerale în condiţii economice mai avantajoase. Deoarece apa din puţurile P2 şi P8 are urme de sulf, este de presupus că forajele respective traversează stratul acvifer termomineral. Cel mai important corp de suprafaţă în zona studiată este fluviul Dunărea, cu o lăţime în zona Hîrşova de aproximativ 380 m şi adâncime de 8 m. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 33

34 Cercetătoarea Simona Bişboacă, din Bihor, descrie pe scurt principalele caracteristici chimice ale apelor termale care se regăsesc şi în compoziţia apelor de la băile Puturoasa : Apa are o termalitate naturală ce ajunge până la C. Este o apă oligominerală mezotermală. În compoziţia apei intră susbstanţe precum calciul, sulful şi magneziul. Este foarte bună pentru problemele reumatice, ginecologice, pulmonare, disfunctii tiroidiene. 3.5 Peisaje biopedogeografice În funcţie de condiţiile fizico-geografice, pe teritoriul oraşului Hîrşova sunt concentrate un număr mare de ecosisteme, de o mare varietate, începând cu ecosistemele terestre de stepă, silvostepă şi pădure sfârşind cu ecosistemele acvatice şi lacustre. Specialiştii au grupat vegetaţia în trei categorii: acvatică, palustră şi de uscat, având caracteristici distincte. Vegetaţia acvatică, prezentă pe fluviul Dunărea, este reprezentată prin plante hidrofile submerse şi plante cu frunze plutitoare: plantele hidrofile submerse au fixate rădăcinile în nămol, ca de exemplu broscariţa (Potamogetum crispus), mărarul (Potamogetum pectinatus), brădişul (Myriophyllum sp), coada calului (Hippures vulgaris), ciuma apei (Elodea canadensis), etc. plantele cu frunze plutitoare sunt reprezentate în special prin nufărul alb (Nimphea albă), nufărul galben (Nimphea luteum), iarba broaştelor (Hydrocaharis morsusranae), broscăriţa (Potamogetum natans), mătasea broaştei (Spyrogira sp), alge (characee), etc. Vegetaţia palustră, specifică sectoarelor mlăştinoase predominante de stufăriş format din stuf, plaur, papură, pipirig şi rogoz. Vegetaţia de uscat este reprezentată de pădurile de lunci constituite din sălcii (Sălix albă), plop canadian (Plopus canadensis) şi arţar american (Acesnegunda), de pădurile de amestec compuse din gorun (Quercus petraea) şi cer (Quercus cerris), uneori şi cu amestec de tei (Tilia tomentosa), fag (Fagus sylvatica), paltin (Acer platanoides), precum şi din pajişti reduse ca suprafaţă. Ţinutul se caracterizează printr-un fenomen de migraţie floristic deosebit de accentuat, datorită particularităţilor climatice, tipurilor de sol şi prin situarea la confluenţa căilor de migraţie unor elemente fitogeografice foarte variate. Biotopul stepei este unul diferit de cel al pădurilor. Cad puţine precipitaţii, nu mai mult de mm pe an. Luminozitatea este ridicată. Temperatura medie iarna este de -10 C C, iar vara poate ajunge până la C. Stepele se dezvoltă pe soluri din clasa molisoluri: cernoziomuri, soluri cenuşii şi cafenii. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 34

35 O mare varietate de specii de floră şi faună de pe teritoriul oraşului Hîrşova prezintă o importanţă economică şi socială deosebită, având utilizări multiple în diferite sectoare de activitate. Ca urmare, presiunea antropică asupra resurselor naturale de floră şi faună a crescut considerabil. Zona de luncă este caracterizată de vegetaţie higrofilă, dominante fiind typhaceae-ele (stufuri). Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este alcătuit din teren agricol pe care vegetaţia este constituită de plantele de cultură. Terenurile inundabile separate de restul teritoriului cu diguri de pământ, precum şi ostroavele care fac parte din teritoriul oraşului Hîrşova sunt ocupate de pădure în care predomină plopul şi salcia. Flora este dominată de graminee şi din plante cu rizomi (care se dezvoltă rapid după ce apar condiţii favorabile), dar şi din tufărişuri şi plante spinoase. Exemple: Avena sativa - ovăz, Salvia officinalis salvie, Obione verrucifera colilie, Eryngium planum spinul vântului, etc. Arborii şi arbuştii lipsesc din cadrul stepelor. Zona stepei, cu limita superioară de m altitudine, cuprinde o vegetaţie superioară doar în locurile improprii culturilor pe fâşiile de păşuni. Zona silvostepei ocupă spaţii reduse ca suprafaţă şi apare sub formă de pâlcuri izolate pe versanţii văilor abrupte. Aici există plante ierboase, porumbari şi tufe de păducel. Se pot întâlni o serie de plante specifice regiunii: clopoţelul, garofiţa, cimbrişorul etc, precum şi vegetaţia specifică păşunilor: cornul, şocul, măceşul. În poienile cu vegetaţie ierboasă se întâlneşte: păiuşul, sulfina, iar în unele păşuni: firuţă, păpădia, pelinul, coada şoricelului, laptele cucului. Într-o strânsă legătură cu răspândirea solurilor şi vegetaţiei întâlnim o varietate foarte mare de vieţuitoare. Datorită acestor raporturi de interdependenţă răspândirea teritorială a vieţuitoarelor urmează aproape fidel arealele de vegetaţie. Păsările de stepă cele mai cunoscute sunt dropia (Otis tarda) şi spârcaciul (Otis tetrax), declarate monumente ale naturii, prepeliţa (Coturnix coturnix), graurul (Sturnus vulgaris), lăcustarul (Sturnus roseus), mare amatoare de lăcuste, cărora li se adaugă ciocârlia (Melanocorypha calandra), dumbrăveanca (Coracias garrulus), fisa de câmp (Anthus copestris) şi prigoriile multicolore (Merops apiaster). Păsările răpitoare îşi au şi ele reprezentanţii lor: şorecarul mare (Buteo rufinus), acvila sudică (Aquila rapax orientalis), şorecarul încălţat (Buteo lagopus) şi eretele alb (Circous macrourus). Zona este traversată de milioane de păsări care trec pe aici spre şi dinspre nord-estul Europei. Există aici nu numai un număr mare de specii, ci şi cel mai mare număr de exemplare de păsări sălbatice din ţară. Lista păsărilor cuprinde 372 de specii: 95 dintre acestea se află pe Directiva Păsărilor, iar dintre aceste 95 de specii în jur de 32 cuibăresc în zona. Păsările caracteristice sunt potârnichea, graurul, uliul porumbar şi şerparul. La acestea se adaugă guguştiucul şi vrabia. La venirea primăverii, speciile de păsări se înmulţesc, fiind prezente în zonă şi barza, rândunica, lăstunul, cucul, pupăza. Iarna, în câmpurile satului îşi caută hrana stoluri mari de gâşte sălbatice venite din regiunile mai reci ale Europei. Printre speciile caracteristice stepei din zona oraşului Hîrşova se numără popândăul, cel mai dăunător dintre rozătoare precum şi iepurele vânăt. Se mai întâlnesc în număr mare orbetele mic, şoarecele de câmp şi şobolanul cenuşiu. Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul de stepă, dihorul pătat şi grivanul. Reptilele sunt reprezentate prin guşterul vărgat, şopârla de stepă şi broasca ţestoasă dobrogeană. Dintre păsări amintim potârnichea, graurul, coţofana, uliul porumbar, uliul şerpar, prepeliţa şi ciocârlia. Faunistic, se înregistrează dominarea rozătoarelor şi a păsărilor, dar şi reptile reprezentate prin guşterul vărgat, şopârlă de frunzar, etc. Alături de speciile de animale care sunt crescute în gospodăriile populaţiei: bovine, ovine, caprine, porcine, păsări raţe, găini, gâşte, curci, creşte în stare sălbatică fazanul, iepurele de câmp, porumbeii sălbatici. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 35

36 În stepe, abundenţa hranei face fauna să fie bogată din punct de vedere al numărului de indivizi şi nu al numărului de specii. În condiţiile actuale, de stepă puternic folosită pentru culturi de cereale şi plante tehnice, predomină rozătoarele şi păsările, întrucât acestea s-au adaptat cu uşurinţă la condiţiile create în urma transformării stepei în terenuri agricole. De aceea, în zonă, mai numeroase sunt rozătoarele, reprezentate de hârciogi, popândăi, iepuri, orbeţi. Apar şi insectivore precum ariciul şi liliacul. Carnivorele sunt reprezentate de dihorul de stepă, vulpea, nevăstuica. Dintre reptile găsim şopârla de iarbă, iar dintre insecte, specii de ortoptere, lepidoptere, coleoptere. Prezenţa lizierelor de pădure, face să apară pe câmpuri şi căpriorul. Pe malul Dunării sunt întâlnite frecvent exemplare de: şarpe de apă, peşti importanţi pentru pescuit (caras, crap, biban, şalău) şi numeroase păsări: chiriachite, pescăruşi, cormorani, stârci, cufundaci, fugaci, gâşte, majoritatea oaspeţi de primăvară. Dintre mamiferele mai rar întâlnite specifice: vulpea cărbunăreasă, pârşul de copac, jderul de piatră şi dihorul pătat. Apele fluviului Dunărea constituie un factor determinant în prezenţa unei avifaune bogate reprezentate prin numeroase specii enumerate. Canaralele nordice au fost împrejmuite cu o perdea de copaci în anii şi astfel au fost incluse în trupul de pădure Langea-cantonul 5, aparţinând Ocolului Silvic Hîrşova. 3.6 Zone protejate Pe teritoriul localităţii se găsesc două rezervaţii: Canaralele din portul Hîrşova, cu valoare peisagistică, unice pe traseul Dunării de Jos, două stânci cu înălţimea de peste 30 m, abrupte, deasupra apei şi Celea Mică, Valea lui Ene, la cca. 2 km în amonte, o arie protejată pe care se mai păstrează resturi din pădurea care acoperea platoul dobrogean cu sute de ani în urmă. Canaralele din Portul Hîrşova sunt înscrise pe lista monumentelor înca din 1943, și fac parte din Aria protejată,,celea Mare- Valea lui Ene. Aceste canarale, sunt situate în aval de actualul port, pe malul drept al fluviului Dunărea, acolo unde şuviţele de apă ale fluviului încep să se împletească pentru un scurt timp. Zona a fost declarată Arie de Protecţie Speciala Avifaunistica prin Hotărârea de Guvern nr din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România) şi se întinde pe o suprafaţă de hectare. Pe suprafaţa teritorială a sitului se află rezervaţia naturală Canaralele de la Hîrşova (monument al naturii), abrupturi stancoase constituite din calcare atribuite perioadei geologice a jurasicului, în substratele cărora au fost identificate importante depozite cu resturi fosile de spongieri şi corali. În perioada jurasică pe teritoriul Hârşovei se afla o mare caldă, puţin adâncă, în care se dezvolta o faună recifală, cu corali, spongieri şi amoniţi. Apele Dunării au făcut o secţiune prin aceste calcare, săpând un relief spectaculos, care suscită admiraţia vizitatorilor. Legende populare fac referire la aceste forme carstice, care pot fi admirate atât de pe uscat, cât şi de pe Dunăre. Canaralele Hârşovei reprezintă vechi cariere de calcar de un aspect peisagistic unic pe teritoriul judeţului. Canaralele de la Hîrşova este o arie de protecţie specială avifaunistică - SPA (sit Natura 2000) Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, stepe, terenuri arabile cultivate, pajişti naturale, păşuni, păduri de foioase, păduri în tranziţie) ce adăposteşte şi asigură condiţii de hrană, cuibărit şi vieţuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). În arealul sitului este semnalată prezenţa mai multor păsări de pasaj, cu specii de: egretă mare (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), cormorant mic (Phalacrocorax pygmeus) sau cormoran mare (Phalacrocorax carbo), pescăruş râzător (Larus ridibundus), stârc galben (Ardeola ralloides), starc cenusiu (Ardea cinerea), lisita (Gallinula chloropus), tiganus (Plegadis Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 36

37 falcinellus), pelican comun (Pelecanus onocrotalus), lopatar (Platalea leucorodia) sau barza albă (Ciconia ciconia); Specii cuibăritoare: vânturel de seară (Falco vespertinus), ciocănitoarea verzuie (Picus canus), dumbraveanca (Coracias garrulus), şerpar (Circaetus gallicus), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), sfrâncioc-roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de bărăgan (Melanocorypha calandra), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), ciocănitoarea de grădină (redirecţionare de la Dendrocopos syriacus) sau păsări care iernează în sit: codalb (Haliaeetus albicilla) şi gâsca cu piept rosu (Branta ruficollis). 3.7 Tipuri de sol şi subsol Solul este un amestec de materie din plante, minerale şi animale care se formează într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creşterea majorităţii plantelor şi esenţial pentru toată producţia agricolă. Repartiţia în teritoriu a principalelor tipuri şi subtipuri de soluri este condiţionată de factorii climatici, de relief şi antropici: volumul edafic util, compactarea, panta terenului, toate acestea se regăsesc în formula unităţii de sol. Condiţia climatică şi de vegetaţie a ţinutului de stepă a favorizat o mineralizare accentuată a părţii organice. Repartiţia geografică a unităţilor teritoriale de soluri respectă configuraţia pedologică din Dobrogea, unde se găsesc soluri de tipul: aluviosoluri, regosoluri, psamosoluri, kastanoziomuri, cernoziomuri, gleiosoluri şi erodosoluri. Toate solurile s-au format sub acţiunea dominantă a unui singur proces pedogenetic: biacumulare de tip stepic (humus tip mull-calcic). Acesta a evoluat diferit în funcţie de rocă parentală asupra căreia a acţionat (loess, calcare, coluvii şi aluviuni) şi nivelul pânzei pedofreatice. Astfel pe depozitele groase de loess s-au format molisoluri: soluri bălane vermice. Solurile bălane, denumite şi brune deschise de stepă sau normale sau închise, se caracterizează prin loessuri cu textură mai grosieră (lutonisipoasă spre nisipolutoasă) conţinut mai ridicat de carbonaţi de la suprafaţă şi conţinut mai scăzut de humus (de regulă moderat) datorită mineralizării intense. De aceea ele prezintă un epipedon mollic mai deschis la culoare decât cernoziomurile. Pe terenurile situate pe pante mai mari de 3% solificarea a fost încetinită sau chiar oprită datorită eroziunii pluvionivale şi eoliene, ducând la apariţia solurilor bălane erodate şi a regosolurilor. Eliminarea totală a epipedonului de bioacumulare a favorizat, pe pante mai mari de 7% prezenţa erodisolurilor (loess de la suprafaţă). Acolo unde apar la zi calcarele solificarea nu a fost posibilă decât în mică măsură şi astfel apar, mai ales în terenurile neproductive sau folosite ca păşuni, litosoluri care de regulă sunt asociate cu rocă dură la zi. Când acestea se găsesc sub o pătură subţire de loess, volumul edafic se reduce substanţial (subtipuri rendzinice la regosol şi erodisol). În zona de luncă bioacumularea are loc, pe depozite aluviale, în condiţiile existenţei unui exces de umiditate ce favorizează procesele de reducere şi apariţia fenomenelor de hidromorfism. În funcţie de grosimea epipedonului mollic aici s-au format lacovisti şi soluri gleice. Astfel pe depozitele groase de loess s-au format molisoluri: soluri bălane vermice. Solurile bălane, denumite şi brune deschise de stepă sau normale sau închise, se caracterizează prin loessuri cu textură mai grosieră (lutonisipoasă spre nisipolutoasă) conţinut mai ridicat de carbonaţi de la suprafaţă şi conţinut mai scăzut de humus (de regulă moderat) datorită mineralizării intense. De aceea ele prezintă un epipedon mollic mai deschis la culoare decât cernoziomurile. Poluarea solului este acumularea de compuşi chimici toxici, săruri, patogeni, sau material radioactive şi metale grele care pot afecta viaţa plantelor şi animalelor. Metodele iraţionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui şi au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrăşăminte chimice, pesticide şi fungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii fungi şi alte microorganisme. Irigaţia necorespunzătoare în zonele în care Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 37

38 solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă creşterea plantelor şi pot duce la lipsa recoltei. Repartiţia în teritoriu a principalelor tipuri şi subtipuri de soluri este condiţionată de factorii climatici, de relief şi antropici: volumul edafic util, compactarea, panta terenului, toate acestea se regăsesc în formula unităţii de sol. Condiţia climatică şi de vegetaţie a ţinutului de stepă a favorizat o mineralizare accentuată a părţii organice. Repartiţia geografică a unităţilor teritoriale de soluri respectă configuraţia pedologică din Dobrogea, unde se găsesc soluri de tipul: aluviosoluri, regosoluri, psamosoluri, kastanoziomuri, cernoziomuri, gleiosoluri şi erodosoluri. Resurse de sol cele caracteristice regiunii Hîrşova, ca profil şi factori de fertilitate, şi în dependenţă de factorii meteo-climatici. Principalele tipuri de sol: cernoziom brun roşcat - teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit în principal la păşunat; doar o mică parte este folosit la fermele piscicole; loess prăfos argilos-galben-cafeniu cu humus de cm grosime, existent pe zonele colinare din sudul extravilanului oraşului Hîrşova; loess remaniat prăfos argilos sau prăfos nisipos cu humusul erodat sau de grosime sub 10 cm, existent în zonele construite; sol stâncos, lipsit de humus, amestecat cu fragmente de roci tari predominant calcaroase, care apare pe suprafeţe limitate pe dealuri. Solurile, prin varietatea şi fertilitatea lor, joacă un rol foarte important pentru dezvoltarea culturilor agricole. Terenul agricol de la nivelul oraşului Hîrşova este împărţit în teren agricol productiv şi teren agricol neproductiv. Suprafaţa terenului agricol productiv din extravilanul oraşului Hîrşova se poate încadra în clasele de fertilitate I - V, unde V presupune un nivel de fertilitate foarte scăzut. În privinţa resurselor minerale, pe teritoriul administrativ al oraşului Hîrşova există exploatări de călcare; Cariera Celea Mică (Cariera La lac ), situată în amonte de oraş, de-a lungul Dunării şi Cariera Rasim - Hîrşova este situată la 4,5 km nord de oraş. 3.8 Condiţii climatice Climatul specific Dobrogei este diferit de cel continental datorită formelor de relief foarte variate: stepă, dealuri, influenţe marine; precipitaţii variate. Este caracterizat de ierni aspre însoţite uneori de vânturi puternice din nord-est şi veri călduroase. Temperatura aerului este elementul climatic asupra căruia se manifestă mai intens influenţa Dunării, şi de aceea se constată o întârziere a perioadei de răcire şi încălzire a aerului, ceea ce face ca toamnele să fie lungi şi călduroase, iar primăverile întârziate şi mai răcoroase. Particularităţile climatice ale teritoriului dobrogean în această zonă evidenţiază un grad de continentalism pronunţat caracterizat prin oscilaţii valorice mari diurne şi anuale ale temperaturii aerului, prin umezeală redusă şi cantităţi mici de precipitaţii. Aici se manifestă nuanţa pontică cu ploi rare dar torenţiale. În baza datelor consemnate de staţia meteorologică Hîrşova pe o perioadă mai mare de timp putem evidenţia principalele caracteristici climatice ale zonei. Temperatura aerului, factor climatic principal ce condiţionează în cea mai mare parte desfăşurarea principalelor activităţi ale oamenilor precum şi condiţiile de locuire, prezintă pentru o perioadă de observaţii de peste 40 de ani următoarele medii lunare în, 0 C : Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Anual -1,9 0,1 4,2 11,1 16,6 20,7 22,8 22,4 17,7 11,6 6,6 1,5 11,1 Media maximelor zilnice 1,8 4,1 9,3 16,6 22,8 26,9 29,4 29,2 24,6 18,1 11,0 5,0 16,6 Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 38

39 Media minimelor zilnice -4,4-2,5 0,3 5,7 11,4 15,2 16,9 16,5 12,2 7,0 3,3-11,4 6,7 Temperatura maximă absolută a fost de 39,5 0 C - înregistrată la Temperatura minimă absolută a fost de -23,6 0 C - înregistrată la Precipitaţiile atmosferice constituie de asemenea unul din factorii climaterici importanţi ce condiţionează în primul rând desfăşurarea activităţilor agricole. Valorile medii lunare şi anuale, în mm: Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Anual Cantităţi lunare şi anuale de precipitaţii 37,1 34,8 24,1 30,4 53,3 48,0 39,9 42,5 41,8 28,6 36,8 35,9 453,2 Cantităţi maxime căzute în 24 ore 77,1 42,2 85,0 44,0 53,0 64,1 57,5 87,6 96,7 54,2 49,0 37,7 - Cea mai mare cantitate de precipitaţii (cu pericol de inundare) de 96,7 mm s-a înregistrat în şi în Numărul mediu al zilelor cu precipitaţii solide înregistrat în această perioadă a fost de 20,2 zile cu ponderea în ianuarie 5,6 zile, iar numărul de zile cu solul acoperit de zăpadă este de 31,2 zile. Regimul eolian este caracterizat în oraşul Hîrşova de o frecvenţă mare a zilelor cu vânt, variaţia direcţiilor şi o medie a vitezelor mai ridicată. Din datele de sinteză deţinute pe o perioadă mai mare de timp (10-40 ani), rezultă următoarele caracteristici ale regimului eolian din zona Hîrşova: - O frecvenţă mare a vânturilor (87%) şi o variaţie mare a direcţiilor având însă ca dominante nordul (17,3%), sud-estul (15,3%) şi nord-vestul (13,6%). În anotimpul rece domină vânturile din nord şi nord-est, iar în anotimpul cald valori mari înregistrează şi vânturile din sudest şi sud. Viteza medie înregistrează valori mari comparativ cu alte zone geografice, mai ales în anotimpul rece. Circulaţia aerului cu o viteză mai mare de 2 m/s deţine ponderea cu 64,6%, valoare ce poate fi luată în calculul potenţialului energetic eolian al zonei. - Frecvenţa şi viteza vântului pe direcţii constituie un factor important în condiţionarea unor soluţii urbanistice legate de dezvoltarea unor zone funcţionale şi protejarea faţă de sursele de poluare. 3.9 Resurse naturale Resursele naturale regenerabile sunt apa, solul, pădurile, fauna şi flora, energia eoliană, energia solară. Resursele naturale neregenerabile identificate la nivelul oraşului Hîrşova sunt: Subsolul - rezerve piatră calcar Hîrşova prezintă resurse de calcar în afara intravilanului, pe teritoriul oraşului. Aceasta se exploatează în cadrul a două cariere - Cariera Celea Mică (Cariera La lac ), situată în amonte de oraş, de-a lungul Dunării. Capacitatea acesteia este tone/an piatră spartă şi criblură însă se exploatează aproximativ tone/an, iar materialul este utilizat în principal că piatră pentru construcţii, existând atât posibilitatea transportului rutier al acestuia de la carieră cât şi pe apă, cu barje. - Cariera Rasim - Hîrşova este situată la 4,5 km nord de oraş având o capacitate de producţie de tone/an de piatră brută şi spartă, utilizată ca material de construcţii. Resurse de apă Din punct de vedere hidrografic, oraşul Hîrşova este dominat de prezenţa fluviului Dunărea. În zona Hîrşova fluviul Dunărea are o lăţime de aproximativ 380 m şi adâncime Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 39

40 de 8 m. Valea Dunării este asimetrică, curge de la sud spre nord, malul dobrogea fiind înalt şi abrupt, fără terase. Datorită faptului că traversează o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior al Dunării este împărţit în cinci sectoare: defileul carpatic, sectorul sud-pontic, sectorul pontic oriental cu bălţi, sectorul predobrogean (Hîrşova) şi sectorul deltaic. Prezintă importanţă deosebită pentru: navigaţie, hidroenergie, piscicultură, turism, fiind totodată şi o importantă sursă de apă pentru agricultură, industrie şi populaţie. Regimul hidrologic al Dunării este influenţat de nivelul precipitaţiilor şi de afluenţii pe care îi primeşte. Regimul hidrologic alimentat de ploi şi zăpezi a făcut posibilă navigaţia pe Dunăre în tot timpul anului, iar condiţiile de mediu şi resursele de hrană oferite au facilitat dezvoltarea aşezărilor umane. Referitor la rolul Dunării în conturarea reţelei de aşezări de pe malul său drept se evidenţiază câteva aspecte de favorabilitate: Existenţa unor cetăţi, inclusive davele; Lunca fertilă şi bălţile bogate; Consolidarea drumului scitic; Posibilitatea includerii în acţiunea generală de modernizare a transportului fluvial; Fond forestier pădurile, cel mai complex şi cuprinzător ecosistem terestru, cu legi proprii de dezvoltare, au importanţă economică, socială şi ecologică. Lor li se datorează în cel mai înalt grad stabilitatea şi calitatea factorilor fundamentali ai mediului (aerul, apa şi solul). Valoarea economică a pădurilor din oraşul Hîrşova este dată de masa lemnoasă ce poate fi exploatată pentru industrializare (construcţii, mobilier, celuloză) şi pentru încălzirea locuinţelor, de fondul cinegetic, de vegetaţie (produse accesorii ale pădurii: plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci comestibile, răchită), dar şi de condiţiile pe care le oferă turismului. Energia eoliană energia vântului transformată, cu ajutorul turbinelor, în energie electrică. Dobrogea a fost identificată ca fiind o zonă cu un potenţial energetic eolian ridicat, fapt care contribuie semnificativ la realizarea obligaţiilor României în domeniul energiilor regenerabile şi în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Oraşul Hîrşova dispune de un potenţial eolian bun, cu o frecvenţă mare a zilelor cu vânt, variaţia direcţiilor şi o medie a vitezelor ridicată, valori evaluate la staţiile meteorologice reprezentative din Dobrogea (Constanţa, Mangalia, Medgidia, Adamclisi, Hîrşova). Regimul vântului este influenţat de mişcarea maselor de aer din zona stratului limită atmosferic, de interacţiunea cu uscatul, de absenţa sau prezenţa unor obstacole naturale, de aerul tropical continental care pătrunde destul de rar şi care vine din centrul Asiei, şi de aerul deosebit de cald şi uscat de origine africană care determină apariţia caniculei. Cea mai mare pondere în această regiune o au vânturile cu direcţiile dominante nord (17,3%), sud-est (15,3%) şi nord-vest (13,6%). În anotimpul rece domină vânturile din nord şi nord-est, iar în anotimpul cald valori mari înregistrează şi vânturile din sud-est şi sud. Circulaţia aerului cu o viteză mai mare de 2 m/s deţine ponderea cu 64,6%, valoare ce poate fi luată în calculul potenţialului energetic eolian al zonei. Frecvenţa şi viteza vântului pe direcţii constituie un factor important în condiţionarea unor soluţii urbanistice legate de dezvoltarea unor zone funcţionale şi protejarea faţă de sursele de poluare. Aceşti indici ai regimului eolian joacă un rol important în activităţile agricole desfăşurate în zonă, influenţează factorii poluatori şi reprezintă motorul de iniţiere şi dezvoltare a unor proiecte de impact asupra mediului. Energia solară este una din sursele de bază ale dezvoltării acestui mileniu, încadrându-se în conceptul de energie regenerabilă şi ecologică. Conform celor publicate de Institutul de energie şi transport (IET) al Comisiei Europene, oraşului Hîrşova se află într-o zonă cu potenţial energetic ridicat (1700kWh/m 2 ), ceea ce favorizează investiţiile în domeniu pentru producere de energie Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 40

41 electrică şi termală, irigaţii, permiţând economisirea resurselor energetice convenţionale şi reducerea poluării mediului. Harta potenţialului energetic şi radiaţiilor solare primite pe teritoriul oraşului Hîrşova, comparativ cu celelalte zone ale ţării Sursa: Capitolul IV CAPITALUL ANTROPIC. INFRASTRUCTURA EDILITARĂ 4.1 Urbanism şi amenajarea teritoriului Intravilanul actual al unităţii teritorial administrative este cel prevăzut în Legea Fondului Funciar, existent la , la care s-au adăugat suprafeţele introduse în intravilan ulterior, aprobate de OCAOTA, parcelate pentru locuinţe. În componenţa intavilanului intră o serie de trupuri reprezentând: localitatea de reşedinţă oraşul Hîrşova localitatea componentă satul Vadu Oii cartier izolat (adiacent la vatră) Ferma 1 Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 41

42 Conform informaţiilor cuprinse în Fişa localităţii Hîrşova (INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa) avem urmatoarele: Tabelul nr. 4.1 Situaţia locuinţelor la nivelul oraşului Hîrşova Denumire indicator Locuinţe existente (număr total) Locuinţe în proprietate de stat (număr) Locuinţe în proprietate majoritar privată (număr) Suprafaţă locuibilă totală (mp) Suprafaţă locuibilă proprietate majoritar de stat (mp) Suprafaţă locuibilă proprietate majoritar privată (mp) Sursa: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Constanta date prelucrate Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 42

43 Construcţii, terenuri 1. Locuinţe existente pe forme de proprietate = 3646 Proprietate publică = 163 Proprietate privată = Suprafaţă locuibilă total = m 2 Proprietate publică = m 2 Proprietate privată = m 2 Situaţia locativă oraş Hîrşova locuinţe din care: apartamente gospodării sat Vadu Oii gospodării sector locuinţe Ferma 1-35 gospodării Tabelul nr. 4.2 Tipul de proprietate a locuinţelor din oraşul Hîrşova Anul Proprietate publică Proprietate privată Total Sursa: Date statistice INS Constanţa, fişa localităţii Hîrşova În cazul indicatorului locuinţe în proprietate majoritar privată se poate remarca faptul că mediul economic a influenţat acest sector, dar capacitatea de adaptare a mediului privat la condiţiile pieţei a făcut posibilă o revenire pe creştere evidentă. Diagrama nr. 3 - Sursa: prelucrare autor În perioada nu au fost construcţii masive de locuinţe în oraşul Hîrşova. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 43

44 Blocuri ANL, BLS, clădiri reabilitate termic locuinţe aflate în proprietatea primăriei Hîrşova BLS (blocuri locuinţe sociale) = 2 blocuri sociale = 96 APARTAMENTE - F1(recepţionat şi repartizat în 2009) = 3 scări x 16 apartamente = 48 apartamente - F2 (recepţionat şi repartizat în 2012) = 3 scări x 16 apartamente = 48 apartamente ANL (blocuri de locuinţe) 1. S-a construit pe strada Gropilor, nr. 20 B, 1(unu) bloc ANL (recepţionat şi repartizat în 2009) = 2 scări x 16 apartamente = 32 apartamente 2. S-a construit pe strada Căşăriei, nr. 2 B următoarele; - Blocul N1 (recepţionat şi repartizat în 2011) = 1 scară x 16 apartamente - Blocul N2 (recepţionat şi repartizat în 2011) = 1 scară x 16 apartamente - Blocul N3 (recepţionat şi repartizat în 2011) = 1 scară x 16 apartamente - Blocul N4 (recepţionat şi repartizat în 2011) = 1 scară x 16 apartamente TOTAL (blocuri ANL - str. Căşăriei) = 4 blocuri x 1 scară x 1 apartament = 64 apartamente Apartamente fond locativ construite înainte de 1995 Zona Soveja bl. P1, P2, P3, P4 = 30 apartamente Zona centrală a oraşului = 23 apartamente Locuinţe (case naţionalizate foarte vechi - an construire 1900, 1915, preluate la stat prin anul 1960) = 15 case în care locuiesc 29 familii Case de romi construite din fonduri europene ((recepţionate şi repartizate în 2010) = 8 case în care locuiesc 8 familii. În oraşul Hîrşova există doar 2 blocuri izolate termic din bugetul local sau de stat. Astfel enumerăm următoarele blocuri: - Zona Soveja - bl. P1- izolaţie din fonduri guvernamentale; - Zona centrală a oraşului - bl.38 T - izolaţie din bugetul local; Restul locuinţelor au fost izolate cu ajutorul bugetelor proprietarilor. 4.2 Construcţii, terenuri - Locuinţe şi funcţionalităţi complementare - 128,33 ha - Unităţi industriale şi de depozitare - 77,50 ha - Unităţi agrozootehnice şi îmbunãtãţiri funciare - 21,41 ha - Instituţii şi servicii de interes public - 10,15 ha - Terenuri libere - 70,13 ha - Terenuri agricole - 21,78 ha - Plantaţii pomi - 1,40 ha Situația tipurilor de clădiri și a impozitului încasat la nivel de oraș Clădiri Număr Taxă anuală/lei Persoane fizice Clădiri de locuit lei Curţi intravilan lei Persoane juridice Clădiri lei Curţi intravilan lei Total general lei Sursa: Date statistice primăria Hîrşova Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 44

45 Persoane fizice Tabelul nr. 4.4 Situaţie terenuri oraş Hîrşova Tip teren Terenuri Suprafaţa hectare Terenuri Intravilan Terenuri extravilan Taxă anuală/lei arabil vii 3, ,93 livezi 0,94 622,26 terenuri neproductive 0,92 361,29 arabil ,98 păşuni vii 6,90 716,64 livezi 2, terenuri neproductive 91,30 17 Total terenuri persoane fizice 3994, ,10 teren cu 0,02 138,23 construcţii Terenuri Arabil 12,14 480,66 Intravilan teren cu ape 463,24 77,83 teren 47,76 0 Persoane juridice neproductiv teren cu 0,12 8 Terenuri extravilan construcţii arabil 1868, ,37 teren neproductiv 50,65 0 Total terenuri persoane juridice 2442, ,09 Total terenuri 6436, ,19 Sursa: Date statistice primăria Hîrşova Tabelul nr. 4.5 Evidenţa sistemului de aprovizionare cu apă potabilă şi a apei calde în locuinţe Sistem de alimentare cu apă curentă Sistem de alimentare cu apă caldă Total locuinţe Apă curentă în locuinţe Apă curentă în clădire Apa curentă în afara clădirii Fără apă curentă Sursa: INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Tabelul nr. 4.6 Gradul de echipare a locuinţelor la utilităţi Număr locuinţe Instalaţie de canalizare Instalaţie electrică Instalaţie de aer condiţionat Total Există racord Nu există racord Sursa: INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 45

46 4.3 Alimentarea cu apă STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA Alimentarea cu apă a localităţii Hîrşova se face din sursa de apă subterană, situată în vestul localităţii şi cuprinde un număr de 9 puţuri forate la adâncimi cuprinse între 62m-150m, cu o capacitate de debitare de circa 140 l/s şi 5 foraje de observaţie. În localitatea Vadu-Oii alimentarea cu apă se face din sursa de subteran formată din 2 puţuri. Localitatea dispune de un rezervor de 200 mc şi o staţie de clorinare care asigură necesarul de consum al populaţiei şi unităţilor economice, precum şi o reţea de distribuţie de cca 4,0 Km lungime. Tabelul nr. 4.7 Sistem de alimentare cu apă Hîrşova- Vadu Oii PUNCT NR. TIP POMPĂ DATĂ Q mc/a H mc/a P kw/h DE LUCRU PUT PIF HÎRŞOVA P1 GRUNDFOS P4 HB 125X3X P5 KSB 4* P11 GRUNDFOS P12 GRUNDFOS P13 GRUNDFOS P14 GRUNDFOS P15 GRUNDFOS P16 GRUNDFOS VADU-OII P1 GRUNDFOSS P2 GRUNDFOSS Sursa: Date statistice primăria Hîrşova Complexe de tratare - înmagazinare - pompare HÎRŞOVA - Vadu - Oii Apa captată din puţuri este pompată în conducta Azbo Dn 250mm ce se înmagazinează şi se tratează în cadrul complexului de înmagazinare,,,hîrşova amplasat în vestul localităţii. Complexul de înmagazinare a apei se extinde pe o suprafaţă de 7200 mp şi este format din rezervoare având 2 x 500 mc + 2 x 1000 mc şi 1 x 2500 mc, amplasate la cota 60 m NMB pe dealul Hîrşova. - 1 rezervor de beton, semiîngropat, 1000mc (2 cuve x 500 mc); - 1 rezervor de beton, semiîngropat, 2000mc (2 cuve x 1000 mc); Tratarea apei se realizează în cadrul complexului de înmagazinare în care funcţionează o staţie de clorinare echipată cu două aparate de clorinare tip Craiova (unul rezervă) şi tip Dozaclor. Tratarea apei se face cu clor gazos în doza de 0,4-0,5%mg/l (conform Legii nr 458/2002), prin injectarea soluţiei de clor în conductele de admisie a apei în rezervoare. De la rezervoare se face distribuţia apei spre consumatori. Apa captată din cele două puţuri din sursa Vadu-Oii este pompată prin conductă de refulare în rezervorul de înmagazinare suprateran din beton armat cu capacitatea de 2000 mc şi distribuită în reţeaua localităţii Vadu-Oii. Reţeaua de distribuţie Reţeaua de distribuţie a oraşului Hîrşova are o lungime de km, materialele utilizate pentru conductele de distribuţie fiind oţel, azbociment şi PEHD (conducte Azbo Dn mm, oţel şi PEHD, Dn mm). Alimentarea cu apă a localităţii Vadu-Oii este asigurată din sursa Hîrşova, prin intermediul conductei telescopic DN 150 mmazbo- Dn 200mm Azbo. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 46

47 Prin programul POS Mediu ( ) etapa I au fost efectuate investiţii la reţeaua de alimentare cu apă, efectuându-se următoarele lucrări asupra sistemului existent de distribuţie al oraşului Hîrşova: - Extindere surse de apă subterană - s-au realizat 6 foraje noi cu adâncimea medie de 150m. Puţurile au fost echipate cu pompe submersibile cu următoarele caracteristici: Q=9 l/s, H=100mCA, P=22kW - Extindere reţele de aducţiune cu o lungime de L=1.089 km, conductele folosite la extinderi fiind din PEHD, Dn 140, 200, 280 şi 355 mm. - Reabilitare aducţiune de apă pe o lungime de L=1,65 km, conductele folosite la reabilitare fiind din PEHD, Dn 140, 200, 280 şi 355 mm În prezent, pe teritoriul oraşului Hîrşova: - Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile este de 46,10 km; - Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile este de m 3 /zi; - Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor 356 mii m 3 /an; - Reţea alimentare cu apã sat Vadu-Oii - 4,0 km. Monitorizarea calităţii apei potabile în oraşul Hîrşova se face de către Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Constanţa conform legislaţiei naţionale în vigoare, legislaţie care transpune prevederile şi normele directivei europene pentru apă potabilă: - Legea nr. 458/2002 cu completările ulterioare; - H.G. nr. 974/2004 cu completările ulterioare. Directiva 98/83/EEC are ca obiectiv protejarea sănătăţii umane împotriva efectelor cauzate de contaminarea apei potabile sau neconformitatea acesteia. Neconformităţile chimice prevăzute de legislaţie sunt gestionate conform Legea nr. 458/2002 şi Ord. nr. 299/638 din 2010 privind aprobarea Metodologiei de acordare a derogării pentru parametrii chimici. Statele Membre din Uniunea Europeană au obligativitatea de a supraveghea şi de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura o apă potabilă curată şi sanogenă, o apă care să nu conţină microorganisme, paraziţi sau substanţe care prin număr sau concentraţie să constituie un pericol pentru sănătatea consumatorului. Valorile acceptate pentru contaminanţii potenţiali ai apei, reprezintă acele concentraţii care nu implică nici un risc semnificativ pentru sănătatea consumatorilor, dacă aceştia ar bea această apă pe parcursul întregii vieţi. Legislaţia asigură posibilitatea acordării derogării (autorizaţiei sanitare cu derogare) pentru anumiţi parametri chimici neconformi pe o perioadă limitată de timp astfel încât producătorul/distribuitorul de apă potabilă din fiecare stat membru să aibă posibilitatea dar şi obligaţia să remedieze neconformităţile existente în scopul îndeplinirii cerinţelor normelor sanitare, protejării sănătăţii şi asigurării distribuţiei apei către consumatori, în condiţii de deplină siguranţă. În conformitate cu Ord. M.S. nr. 1030/2009, sistemele centralizate de apă potabilă trebuie autorizate sanitar. Sistemele centralizate de apă care prezintă unele neconformităţi chimice au solicitat/trebuie să solicite autorizaţie sanitară cu derogare în conformitate cu Ord. nr. 299/638 din Rezultatele monitorizării calităţii apei extrase din sursa de profunzime şi distribuite în zona Hîrşova indică depăşiri la indicatorul NITRAŢI (NO 3 ), a cărui concentraţie maximă admisibilă este de 50 mg/l conform legislaţiei în vigoare. Din analizele de laborator efectuate de laboratorul operatorului SC RAMA SA (LIAP PALAS CONSTANŢA) în perioada , valorile medii ale acestui indicator au fost după cum urmează: Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 47

48 Nr crt. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA Tabelul nr. 4.8 Valori medii nitraţi în zona Hîrşova Punct de Valoare NO3 Valoare NO3 Valoare NO3 monitorizare minimă maximă medie 1 Foraj P1 91, Foraj P4 90, Foraj P5 104, Rezervor 64, Reţea 70, Sursa: DSPJ Constanţa Valoare NO3 mediană În această situaţie s-a solicitat o derogare pentru autorizarea sanitară pentru o perioadă de 3 ani. Sursa de apă de profunzime -HÎRŞOVA-CIOBANU 1/ prima derogare pentru parametrul nitrat pe o perioadă de 3 ani. 5 Tabelul nr. 4.9 Situaţia autorizării sanitare a sistemulului centralizat de apă în Hîrşova şi Vadu - Oii Nr. Nr. Volum Neconformităţi Localitatea Denumire sursă crt locuitori apă chimice ASF 1 Hîrşova a fost respinsă a doua derogare de RAJA către Insp NITRAŢI CONSTANŢA Bucureşti prin adresa 65608/ Vadu Oii RAJA 783/ CONSTANŢA - vizat Sursa: DSPJ Constanţa S-a solicitat derogarea întrucât nu există alt sistem centralizat de alimentare cu apă în zonă. De asemenea, populaţia care nu este branşată la sistemul centralizat deţine surse proprii (fântâni) care de regulă au o calitate inferioară celei distribuite prin sistemul centralizat. În afara populaţiei, branşate la reţeaua de alimentare cu apă sunt şi instituţii publice şi anume: Unităţile de învăţământ (2 grădiniţe, 1 şcoala generală, 2 licee); Spitalul teritorial Hîrşova; Administraţia Financiară Publică Hîrşova; Poliţia oraşului; Brigada de pompieri; Judecătoria Hîrşova; Primăria Hîrşova; Agenţi economici: SC Lacto Baron SRL (prelucrarea laptelui); ICIL Roșioru (prelucrarea laptelui); SC Alfa SRL (brutărie patiserie); SC Karma FISH SRL (peşte); Unităţi de alimentaţie publică restaurant, baruri, cafenele, cofetărie, pizzeria; 5 Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 48

49 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA Farmacii; Cabinete medicale, laboratoare de analize medicale. Motivele pentru care s-a solicitat derogarea şi cauzele care au condus la nerespectarea valorilor CMA de nitraţi sunt legate de o serie de factori naturali şi factori antropici şi anume: - Structura geologică şi hidrogeologică a zonei; - Activităţile umane din trecut şi prezent; Structura geologică şi hidrogeologică a zonei poate favoriza pătrunderea substanţelor cu conţinut ridicat de azotaţi în apele subterane ducând în timp la concentrarea acestora în acvifer. Stratul acvifer freatic este alimentat direct din precipitaţiile atmosferice sau prin infiltraţii din sistemele de irigaţii în condiţiile în care acestea funcţionează. Neavând o protecţie naturală, acviferul freatic este vulnerabil la poluarea produsă de factorii poluanţi determinaţi de activităţile umane, agricultură, activităţile din zootehnie. Activităţile umane au reprezentat principala sursă de poluare a apelor subterane din această zonă. Principalii factori care pot fi luaţi în considerare sunt existenţa grajdurilor sau fermelor zootehnice, a depozitelor neamenajate de deşeuri solide animaliere sau menajere, existenţa locuinţelor cu WC-uri neizolate. Deasemenea, utilizarea îngrăşămintelor azotoase în agricultură în cantitate mare şi necontrolat, peste limitele capacităţii de absorbţie a culturilor şi mai ales depozite de îngrăşăminte pe platforme neamenajate şi neprotejate, care au permis dizolvarea lor de ploi şi infiltrarea în sol şi în subteran, a fost una din cauzele importante în poluarea acviferelor subterane freatice ale zonei Hîrşova. Trebuie reţinut că aceste fenomene se petrec în perioade de timp lungi, întrucât apa subterană are o curgere subterană foarte lentă care se măsoară uneori în cm/zi. Recomandările DSP Constanţa privind consumul de apă, pentru populaţia din localităţile Hîrşova şi Vadu Oii. Pentru asigurarea unei ape potabile de calitate bună, cât şi pentru a elimina riscurile ce ameninţă calitatea apei, este necesar ca producătorii/distribuitorii de apă să aibă în vedere următoarele măsuri, pe care DSPJ Constanţa le recomandă anual şi permanent tuturor: Evaluarea stării tehnice a sistemelor de apă potabilă în vederea reabilitării şi îmbunătăţirii calităţii acestora; Asigurarea perimetrelor de protecţie sanitară pentru toate elementele sistemelor de apă. (HG 930/2005); Forarea surselor noi va fi precedată de expertiză hidrogeologică a zonei; Asigurarea dezinfecţiei apei potabile conform normelor legale (Legea 458/2002, Legea 311/2004); Furnizarea apei potabile în regim continuu (permanent); se vor evita întreruperile în furnizarea apei potabile sau distribuţia apei cu program; Opririle accidentale ca urmare a remedierii defecţiunilor vor fi urmate de spălarea, dezinfecţia conductelor şi recontrolul de laborator al apei (conform HG 974/2004); Monitorizare ritmică a calităţii apei distribuite şi a calităţii surselor care le alimentează; Igienizare ritmică a elementelor sistemului de apă; Respectarea legislaţiei în vigoare privind autorizarea şi monitorizarea sistemelor de apă de către toţi producătorii/distribuitorii de apă potabilă (Legea 458/2002, Legea 311/2004, HG.974/2004, O.G. 11/2010, ORD MS 299/2010, OG 1/2011). Producătorul de apă va respecta termenele incluse în planul de conformare şi va efectua o monitorizare suplimentară cu informarea DSPJ Constanţa pentru apele unde există neconformităţi chimice; Semestrial, producătorul (RAJA Constanţa) va efectua un raport privind stadiul de îndeplinire a planului de conformare pe care-l va depune la DSPJ Constanţa; Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 49

50 Măsuri luate de Primăria Hîrşova şi instituţiile cu atribuţii în protecţia mediului (solului şi apei) pentru evitarea poluării factorilor de mediu datorită amplasării necorespunzătoare a latrinelor, depozitelor de deşeuri menajere, grajduri de animale, modului inadecvat de evacuare a reziduurilor lichide (construirea de reţele de canalizare, staţii de epurare) etc. Ridicarea gradului de educaţie sanitară; Medicii din localitate vor recomanda alimentaţia naturală (la sân) a sugarilor; Pentru alimentaţia copiilor 0-6 ani, a femeilor însărcinate şi a celor care alăptează se va prefera apă plată îmbuteliată; Medicii de familie din localităţile Hîrşova şi Vadu-Oii, în cazul în care apa din fântâni este necorespunzătoare trebuie să informeze pacienţii asupra riscurilor pentru sănătate a folosirii unei ape de băut de calitate necorespunzătoare şi asupra măsurilor pe care aceştia trebuie să le ia pentru a-şi proteja sănătatea. Deasemenea RAJA SA Constanţa şi Primăria locală vor organiza pentru aceştia în localităţile Hîrşova şi Vadu-Oii puncte de distribuţie apă potabilă adusă de la o sursă autorizată sanitar şi monitorizată cu menţiunea că această apă va fi monitorizată suplimentar (rezultatele acestei monitorizări se vor depune săptămânal la DSPJ Constanţa). În condiţiile date, este nevoie de instalare de denitrificatoare ce vor duce la scăderea nivelului nitraţilor în apă potabilă. 4.4 Sistemul de canalizare şi epurare a apelor uzate Reţeaua de canalizare - oraş Hîrşova Lungimea reţelei de canalizare menajere în oraşul Hîrşova este de L=20.50 km din conducte de azbociment, beton, bazalt, oţel şi PVC, cu diametre cuprinse între 200 şi 400 mm. Colectarea şi evacuarea apelor pluviale se realizează prin intermediul unei reţele de conducte cu lungimea de 4,16 km. Tabelul nr Sistemul de evacuare ape uzate PUNCT DE LUCRU NR. TIP POMPA DATA PIF Q mca H mca GR. SPAU 1 Hîrşova 1 Wilo CL 31(str. Gradinilor) SPAU 2 Hîrşova 1 Wilo CL 31(str. Ana Ipatescu) SPAU 3 Hîrşova CL 31(str. Nicolae Tarca) 1 Wilo Sursa: Date statistice primăria Hîrşova Canalizarea oraşului Hîrşova se rezolvă în sistem mixt: zona centrală dispune de un sistem de canalizare divizor (canalizare menajeră Dn 25 cm Dn 60 cm şi pluvială separată Dn 30 cm 90/135 cm), iar în punctele de descărcare către emisar, Dunărea, aceasta devine unitar. Evacuarea apelor uzate în Dunăre se face prin mai multe puncte: zona centrală Dn 80/120 cm; zona industrială Dn 80 cm; zona nordică Dn 40 cm şi portul vechi cu un Dn 60 cm. În prezent există o reţea de canalizare în lungime de 20,5 km, transportând un debit de circa 63 l/s, reţeaua menajeră şi pluvială fiind dezvoltată numai în zona centrală restul localităţii nu are sistem de canalizare. Canalizarea pluvială este parţial dezvoltată. Datorită pantelor mari, în special în zonele de deservire în emisar produc revărsări, şiroiri, etc. - Pe versanţii dinspre Dunăre. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 50

51 Apele meteorice, în general, sunt dirijate prin lucrări de sistematizare pe verticală, către interiorul incintelor şi preluate prin receptori şi guri de scurgere, prin canale închise Dn 40 cm Dn 80 cm, sau canale deschise dreptunghiulare, dalate, cu deservire directă în emisar Dunăre. În localitatea Vadu Oii, în zona de sud-est a acesteia există un canal colector deschis, cu rol de canal de drenare şi dirijare a apelor pluviale, către emisar, Dunărea. Prin programul POS Mediu ( ) au fost executate următoarele lucrări asupra sistemului existent de canalizare: Staţie nouă de epurare Hîrşova, inclusiv treapta terţiară Apele uzate aferente localităţii Hîrşova sunt pompate spre staţia nouă de epurare proiectată pentru aglomerarea Hîrşova (capacitatea maximă se bazează pe numărul de locuitori echivalenţi de aproximativ ). Aici reziduurile menajere lichide colectate de la cele trei descărcări existente sunt pompate prin intermediul a trei staţii de pompare noi spre staţia de epurare. Au fost realizate 3 staţii noi de pompare ape uzate: - SP 1 amplasată în zona străzii Grădinilor, este echipată cu (1+1) pompe cu caracteristicile: Q=26 l/s, H=39 mca, P=15kW - SP 2 amplasată în zona străzii Prospectul Dunării este echipată cu (1+1) pompe cu caracteristicile: Q=218 l/s, H=43 mca, P=17,7 kw - SP 3 amplasată în zona străzii Nicolae Tarca, este echipată cu (1+1) pompe cu caracteristicile: Q=60 l/s, H=42 mca, P=17,6 kw - Conducta de refulare din PEHD, Dn mm, L=2.189 km Extindere reţea de canalizare - s-a extins reţeaua de canalizare gravitaţională, în vederea preluării şi transportului apelor uzate menajere către cele trei staţii de pompare ape uzate menajere. Extinderea reţelei de canalizare este realizată din conducte PVC-KG SN4 Dn mm pe o lungime de L=0.83 km. Tabelul nr Principalele componente ale procesului de filtrare în noua staţie de epurare Nr crt Componente Obiecte 1 Treapta mecanică de epurare a apei uzate - camin intrare; - instalaţii compacte de pre-epurare mecanică, cămin stocare grăsimi; - cămin de măsură a debitului influent; 2 Treapta biologică de epurare a apei uzate 3 Treapta de tratare a namolului - bazin desfosforizare biologică; - unitatea de precipitare chimică a fosforului; - bazine de nitrificare-denitrificare şi stabilizare aerobă a nămolului; - staţie de suflante; - camera de distributie; - decantoare secundare radiale; - cămin de măsură a debitului; - unitate de dezinfecţie cu ultraviolet; - staţie de pompare apă epurată pentru spalare; - cămin de măsurare a debitului de nămol; - staţie de pompare namol de recirculare şi în exces; - bazin stocare spumă; - hală deshidratare nămol stabilizat aerob; - staţie pompare apă de nămol şi canalizare internă; -platformă pentru containerele de nămol deshidratat; Sursa: prelucrare autor Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 51

52 4.5 Aprovizionarea locuitorilor cu energie termică Cantitatea de energie termică distribuită în intervalul , în oraşul Hîrşova prezintă o evoluţie care indică faptul că aceasta depinde, în principal, de caracteristicile meteorologice ale fiecărui interval din această perioadă, neexistând oscilaţii majore de dinamică. Tabel nr Evoluţia cantităţii de energie termică distribuite în oraşul Hîrşova Indicator Energia termică distribuită - Gcal Sursa: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova, prelucrare 4.6 Reţeaua stradală Reţeaua de străzi însumează 85 artere. Lungimea totală a acestor reţele este de 68 km şi se compune din străzi asfaltate şi străzi cu macadam majoritatea necesitând lucrări de reparaţii şi modernizări. Circulaţia rutieră teritorială este reprezentată de: DN 2A (E60) Urziceni Giurgeni Constanţa, care este artera de legătură cu Bucureştiul şi zona Moldovei (pe DN2); DN 22A, de legătură a judeţului Hîrşova cu restul ţării; Dc 67, de legătură între DN 22A şi localitatea Ghindăreşti; Dc 68, de legătură între oraşul Hîrşova şi satul Ciobanu. Circulaţia stradală este marcată de traversarea oraşului de şoseaua DN 2A, care în intravilan se suprapune cu Şoseaua Constanţei şi strada Plantelor. În cazul localităţii Vadu Oii comunicarea cu restul teritoriului judeţean şi naţional se face rutier pe DN 2A E 60, la care există legătură cu drum pietruit. lungime strãzi oraş Hîrşova - 32 km din care: - 27 km strãzi cu îmbrãcãminte asfalt - 5 km strãzi cu macadam lungime strãzi sat Vadu- Oii - 4 km cu macadam lungimi alei Ferma 1-0,8 km cu macadam Disfuncţiile existente la nivelul reţelei stradale a oraşului Hîrşova conduc la o diminuare a capacităţii de circulaţie a străzilor, ce compun reţeaua majoră de circulaţie, făcând-o nefuncţională pe multe arii şi reducând capacitatea acestora de a prelua fluxurile de trafic. Tabelul nr Evoluţia indicatorilor relevanţi reţelei stradale a oraşului Hîrşova Denumire indicator Lungimea străzilor orăşeneşti total km Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate - km Sursa: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Constanta, Fişa localităţii Hîrşova, prelucrare În vederea soluţionării deficienţelor transportului în comun sunt necesare, realizarea modernizării staţiilor de transport în comun; la nivelul oraşului instalarea unor panouri şi a unui sistem informaţional al călătorilor, precum şi crearea de alveole. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 52

53 Tabelul nr Echiparea teritoriului infrastructura străzi orăşeneşti. Anul Lungimea Lungimea străzilor străzilor (km) modernizate (km) Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova Diagrama nr.4 - Sursa: prelucrare autori În vederea eliminării principalelor deficienţe stradale la nivelul oraşului Hîrşova, Primăria Hîrşova a implementat proiectul Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străziurbane a oraşului Hîrşova SMIS 1488, în perioada , în valoare de ,81 lei, proiect cu finanţare din fonduri europene nerambursabile, proram POR- tip investiţie, infrastructura rutieră. 4.7 Iluminatul stradal Iluminatul stradal a fost de asemenea în atenţia autorităţilor publice locale şi va rămâne şi pe viitor având în vedere în primul rând necesităţile comunităţii dar şi imaginea pe care oraşului Hîrşova doreşte să o promoveze. Cu siguranţă însă sistemul de iluminat va necesita o analiză pentru dezvoltarea viitoare, bazată pe principiile dezvoltării durabile, pentru promovarea variantelor tehnice avansate ce au în vedere eficientizarea energetică. 4.8 Aprovizionarea localităţii Hîrşova cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică este asigurată prin 2 linii aeriene de 20KV racordate la staţia de transformare de 110/20 KV Hîrşova aflată la 8 km de oraş. Odată cu amenajarea platformei industriale, s-a construit o nouă staţie de transformare de 110/20 KV, situată în imediata apropiere a platformei, legată la liniile de înaltă tensiune care alimentează oraşul, prin linii de medie tensiune L.E.A. 20/10,4 KV. Transportul energiei electrice de la staţia de transformare 110/10 KV Hîrşova, se face prin reţelele magistrale L 320/20 KV şi L 323/20 KV, amplasate paralel cu DN 2A, spre Bucureşti, precum şi L 110 KV paralelă cu DN 22A, spre Hîrşova. Necesarul de curent electric la consumator Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 53

54 este asigurat prin posturi de transformare şi reţele de medie tensiune L.E.A 20/10,4 KV. Capacitatea posturilor de transformare şi a reţelelor de medie tensiune este satisfăcătoare dezvoltării actuale a localităţii. Pe teritoriul oraşului Hîrşova există reţea de alimentare cu energie electrică - 30,0 km. 4.9 Infrastructura medico-socială Sănătatea populaţiei se asigură printr-un sistem integrat de servicii medicale oferite de asistenţa medicală primară, ambulatorie de specialitate şi de Spitalul Teritorial Hîrşova, care asigură servicii medicale de specialitate preventive, curative, de urgenţă şi de recuperare. Serviciile de sănătate pentru populaţie sunt realizate prin unităţi sanitare publice, mixte şi particulare, alcătuite din: 1 spital, o policlinică, 5 farmacii, 5 cabinete medicale, 8 cabinete stomatologice, 5 laboratoare medicale, 1 laborator de tehnică dentară Sistemul sanitar Spitalul teritorial deserveşte aproximativ de locuitori, atât din Hîrşova cât şi din localităţile limitrofe (Gârliciu, Ciobanu, Horia, Ghindăreşti, Crucea, Topalu, Vulturu, Saraiu, Pantelimon). Spitalul dotat cu aparatură şi personal calificat, asigură prin secţiile şi serviciile din structura sa asistenţă medico-chirurgicală, curativă, preventivă şi de recuperare a pacienţilor internaţi şi ambulatoriu de pe teritoriul arondat. În cadrul policlinicii Hîrşova funcţionează un număr de 10 cabinete medicale. Activitatea acestora se desfăşoară în 7 cabinete (3 specialităţi funcţionează în spaţiu comun în tură inversă) şi anume: - cabinet chirurgie generală/cabinet ortopedie; - cabinet medicină internă/cabinet cardiologie; - cabinet obstetrică ginecologie; - cabinet ORL/cabinet urologie; - cabinet neurologie; - cabinet oftalmologie; - cabinet pediatrie. Tabelul nr Numărul unităţilor sanitare din oraşul Hîrşova Anul Spitale Cabinet medicina generală Cabinet medicale de familie Cabinet stomatologice Farmacii Laboratoare medicale Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova În perioada , după cum reiese din tabelul de mai sus, cabinetele medicale de familie s-au redus aproape la jumătate, în timp ce cabinetele stomatologice şi-au dublat numărul în aceşti 5 ani. De asemenea, pe parcursul celor 5 ani se poate observa o creştere a numărului farmaciilor în oraş şi al laboratoarelor de analiza medicală. Spitalul din oraşul Hîrşova are următoarea compartimentare: Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 54

55 1. Secţii cu paturi chirurgie, medicină internă, neurologie, obstetrică - ginecologie, neonatologie, pediatrie, AŢI. 2. Secţii fără paturi camera de gardă, farmacie cu circuit închis, bloc operator, sterilizare, unitate de transfuzie sanguină. 3. Laboratoare de specialitate - compartiment de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale, analize medicale (serviciu externalizat), radiologie şi imagistică medicală. Există un număr de 32 de saloane cu 64 de pături pentru pacienţii ce necesită internare şi supraveghere medicală continuă şi 22 pături pentru spitalizare de 1 zi. La nivelul spitalului funcţionează un număr de 16 medici de specialitate şi anume: 3 medici de familie (numai pentru gărzi de noapte şi sărbători legale), 1 medic cardiolog, 1 medic chirurg, 1 medic neurolog, 1 medic pediatru, 2 medici obstetrică ginecologie, 2 medici de medicină internă, 2 medici ATI, 1 medic pneumoftiziolog, 1 medic ORL şi 1 medic oftalmolog. În cadrul spitalului există o farmacie care aprovizionează unitatea spitalicească cu necesar medicamentos, materiale sanitare şi de dezinfecţie deservită de 1farmacist şi 2 asistente de farmacie. Numărul total al personalului medical de specialitate este de 48 de asistente medicale, 34 infirmiere, 16 medici şi 1 farmacist. Pentru buna funcţionare a unităţii medicale şi a asigurării asistenţei medicale de specialitate în condiţii optime, atât a localnicilor oraşului Hîrşova, cât şi a localităţilor limitrofe, e nevoie de încadrarea următoarelor cadre medicale de specialitate: 1 medic cardiolog, 1 medic urolog, 1 medic medicină internă, 1 medic ortoped, 1 medic epidemiolog şi 5 medici medicină de urgenţă. Tabelul nr Evoluţia numărului de personal mediu sanitar (proprietate publică, proprietate privată) în oraşul Hîrşova Indicator Personal mediu sanitar proprietate publică - persoane Personal mediu sanitar proprietate privată - persoane Sursa: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova, prelucrare Spaţiul unităţii spitaliceşti are nevoie de renovare, modernizare şi desigur dotare cu aparatură performantă medicală. Se solicită în regim de urgenţă următoarele; Izolarea termică a spitalului; Renovarea ambulatoriului integrat; Renovarea magaziilor de material; Repararea capitală a bazinului tampon de apă potabilă; Înlocuirea instalaţiilor de încălzire şi modernizarea centralei termice; Reparaţii capitale la cazanele de încălzire; Reparaţia staţiei de dedurizare şi tratare a apei; Reparaţia staţiei hidrofor; Lucrări de reparaţii la staţia centrală de oxigen şi a instalaţiei de oxigen din spital. Pe teritoriul oraşului Hîrşova îşi desfăşoară activitatea şi un număr de 5 cabinete de medicină de familie ce asigură asistenţa medicală în sistem ambulator, conform tabelului de mai jos: Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 55

56 Tabelul nr Cabinete medicale ambulatorii pe teritoriul oraşului Hîrşova Nume cabinet medical Specializare Adresa DUSE VASILIU DANIELA Medicină de familie STR. CARSIUM, Nr. 3, Bl.V7, Sc.B BUCUR FLORIN Medicină de familie STR. CARSIUM, Nr. 3, Bl.V7, Sc.B TATU CRISTINA-LAURA Medicină de familie STR. REVOLUTIEI, Nr. 48, Bl.G1A, Ap.3 TOMI DORINA Medic pediatru STR. REVOLUTIEI, Nr. 48, Bl.G1A, Sc.A, Ap.3 STOIAN STELUTA Medicină de familie STR. TRAIAN, Nr. 12 BUGLEA ILONA Medicină de familie STR. TRAIAN, Nr. 12 LUPASCU MIRON Medic stomatolog STR. VADULUI, Nr. 76 GEORGETA DOGARU ANCA Medic stomatolog STR. TRAIAN, Nr. 12 FANICA DARIE Psiholog BULANCEA CATINCA Cabinet veterinar STR. ROZELOR, Nr. 26 Sursa: Date statistice primăria Hîrşova, prelucrare autor Tabelul nr Incidenţa morbidităţii bolilor contagioase la nivelul oraşului Hîrşova: Nr. crt Afecţiunea medicală Anul 2015 Anul Hepatită virală acută Scarlatină TIA Dizenterie Febră butunoasă 1 0 Sursa: DSPJ Constanţa Se constată la nivelul oraşului Hîrşova o incidenţă scăzută de boli contagioase în ultimii 2 ani, deşi teoretic ar există condiţii prielnice apariţiei acestora (apă cu probleme de potabilitate). Principalele preocupări ale reprezentanţilor unităţilor sanitare şi ale APL Hîrşova sunt legate de: supravegherea şi controlul bolilor infecţioase; asigurarea vaccinurilor pentru copii şi imunizarea acestora, precum şi recuperarea restanţierilor; intervenţia rapidă şi eficace în depistarea, izolarea şi limitarea focarelor de boli transmisibile, mai ales în şcoli unde aglomeraţia există; efectuarea vaccinării antigripale la persoanele din grupele expuse la risc; aplicarea tuturor măsurilor pentru sezonul de iarnă; limitarea cazurilor de Febră Butonoasă; limitarea muşcăturilor de câine; îndeplinirea tuturor programelor naţionale de sănătate pentru care unităţile sanitare dispun de finanţare; organizarea asistenţei medicale, prin: atragerea medicilor specialişti; extinderea reţelei de asistenţă medicală comunitară şi mediatori sanitari în oraş; crearea unui Centru de permanenţă în oraşul Hîrşova Asistenţa socială Direcţia Publică de Asistenţă Socială funcţionează în imobilul din strada Revoluţiei nr. 37 aflat în proprietatea oraşului Hîrşova. Spaţiul este compus din 3 birouri dotat cu mobilier specific de birou şi mijloace IT care să asigure păstrarea şi accesarea dosarelor beneficiarilor şi a celorlalte Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 56

57 documente specific activităţii. Dotările (computer, imprimante, copiatoare) au fost achiziţionate în cadrul proiectelor cu finanţare PHARE accesate şi implementate de către DPAS. Serviciile sociale în comunitate sunt asigurate de Consiliul Local şi de Primăria Hîrşova prin Direcţia Publică de Asistenţă Socială. Aceasta are rolul de a identifica şi soluţiona problemele sociale ale comunităţii din domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie. Direcţia Publică de Asistenţă Socială Hîrşova este acreditată pentru acordarea serviciilor sociale pe perioadă nedeterminată şi deţine licenţă de funcţionare pentru serviciile de îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoanele vârstnice, COD -8810ID-I emisă de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Serviciul social este acordat de Primăria oraşului Hîrşova - Direcţia Publică de Asistenţă Socială. Organigramă este compusă dintr-un număr de 25 persoane din total de 49 posturi conform HCL 59/ Toţi îngrijitorii pentru bătrâni la domiciliu sunt angajaţi cu CIM de 8h/zi pe durată nedeterminată. În prezent serviciul are 18 de îngrijitori bătrâni la domiciliu. Personalul care deserveşte centrul este format din: 8 persoane, funcţionari publici care au atribuţii de asistenţă socială şi 18 îngrijitori la domiciliu. Beneficiarii sunt persoane vârstnice din oraşul Hîrşova şi satul Vadul Oii, arondat administrativ oraşului Hîrşova, în număr total, în prezent, de 86 de persoane vârstnice deservite de 18 îngrijitori bătrâni la domiciliu, câte două ore alocate fiecărui beneficiar/zi. Din chestionarele aplicate unui număr de 10 beneficiari din oraşul Hîrşova şi 5 beneficiari din satul Vadu Oii s-au concluzionat următoarele: beneficiarii sunt mulţumiţi de serviciile oferite la domiciliu, au acordat calificative de "bine" şi "foarte bine" pentru calitatea serviciilor oferite şi au apreciat cu calificativul "foarte bine" serviciile sociale de îngrijire la domiciliu oferite atât de îngrijitoare cât şi de personalul DPAS Hîrşova. Sub coordonarea DPAS Hîrşova, funcţionează creşa Hîrşova, unde există 7 angajaţi permanenţi. De asemenea, în cadrul unui Program Naţional al Direcţiei de Sănătate Publică îşi desfăşoară activitatea 2 mediatori sanitari. Sprijinirea familiilor aflate în situaţii de risc, se realizează de către Direcţia Publică de Asistenţă Socială, care desfăşoară activităţi pe două planuri: 1. Prestaţii sociale; - Ajutorul social conform Legii nr. 416/2001, republicată. - Alocaţia familială complementară şi de susţinere pentru familia monoparentală conform legii nr. 277/2010, republicată; - Alocaţia de stat pentru copii conform Legii nr. 61/1993, republicată; - Indemnizaţie pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani în caz de handicap (OUG nr. 111/2010); - Ajutor pentru încălzirea locuinţei conform OUG nr. 70/2011; - Distribuirea laptelui praf pentru nou născuţi conform Legii nr. 123/2001; - Acordarea tichetelor sociale pentru grădiniţă conform Legii nr. 248/2015; - Ajutoare de urgenţă şi ajutoare de înmormântare (HCL nr. 3/2012); - Subvenţionarea lunară a cheltuielilor cu întreţinerea copiilor în creşa Hîrşova în funcţie de venitul net lunar al familiei (HCL nr. 3/2012); - Subvenţionarea lunară a cheltuielilor cu întreţinerea copiilor în grădiniţă cu orar prelungit TIC PITIC în funcţie de venitul net lunar al familiei (HCL nr. 3/2012); - Distribuirea ajutoarelor alimentare în cadrul programului POAD; - Monitorizarea copiilor cu părinţii plecaţi în străinătate; - Monitorizarea copiilor aflaţi în plasament familial; 2. Servicii sociale - Servicii de informare şi consiliere social; - Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 57

58 Asistenţa medicală comunitară cuprinde în principal activităţi de identificare a problemelor medico-sociale ale comunităţii, educaţia pentru sănătate şi profilaxia bolilor prin promovarea unui stil de viaţă şi mediu sănătos, mobilizarea populaţiei pentru participarea la programele de vaccinări şi controale medicale profilactice, promovarea sănătăţii reproducerii şi planificarea familială, îngrijirea şi asistenţa la domiciliu, curativă şi de recuperare în vederea reinserţiei sociale, acordarea de îngrijiri paleative la domiciliu. Scopul asistenţei medicale comunitare este de a asigura furnizarea de servicii integrate, medicale şi sociale, flexibile şi adecvate nevoilor beneficiarilor, acordate în mediul în care aceştia trăiesc. Obiective: promovarea măsurilor de sănătate care să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a persoanelor de etnie romă; asigurarea accesului cetăţenilor aparţinând minorităţii rome la educaţie în sistemul public de învăţământ; identificarea problemelor medico-sociale ale comunităţii; 4.12 Infrastructura de învăţământ La nivelul oraşului Hîrşova, din punct de vedere al numărului unităţilor de învăţământ, nu s-au produs modificări în reţeaua învăţământului preuniversitar tehnologic în perioada , fluctuaţiile privind oferta educaţională, la fel ca la nivelul întregului judeţ, producându-se ca urmare a influenţei următorilor factori: Oferta de formare profesională conform ponderilor stabilite prin documentele de planificare strategică a ofertei educaţionale la nivel de regiune şi judeţ (PRAI şi PLAI); Restrângerea activităţii agenţilor economici parteneri în formarea profesională a elevilor din învăţământul preuniversitar tehnologic; Stabilirea calificărilor în şcoala profesională începând cu anul şcolar (stagii de pregătire practică şi învăţământul profesional după clasa a IX-a) în funcţie de cererea angajatorilor; Diminuarea populaţiei şcolare în învăţământul gimnazial şi liceal; Neconstituirea claselor pe domenii/specializări neatractive pentru elevi; (agricultură, mecanică, industria textilă, construcţii, instalaţii şi lucrări publice); Părăsirea timpurie a sistemului de învăţământ ceea ce a determinat creşterea ratei abandonului şcolar; Depopularea şcolilor din mediul rural şi urban prin plecarea elevilor în străinătate; Accesul elevilor spre învăţământul liceal din judeţul Constanţa. Tabelul nr Numărul unităţilor şcolare din oraşul Hîrşova în perioada Anul Nivel preşcolar Nivel primar şi gimnazial Nivel liceal (inclusiv special) Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 58

59 Diagrama nr. 5 - Sursa: prelucrare autor, date fişa localităţii Hîrşova Pe parcursul celor 5 ani, se observă o discrepanţă între învăţământul primar şi cel gimnazial. Acest lucru scoate în evidenţă problema abandonului şcolar în rândul copiilor de ani. Din graficul de mai sus se constată scăderea numărului de elevi înscrişi la liceu. În oraşul Hîrşova funcţionează următoarele unităţi de învăţământ: Liceul Teoretic, Ioan Cotovu cu profil Teoretic Filierã tehnologicã cu un numãr de 345 elevi, care cuprinde şi Şcoala Generalã cu clasele I-VIII cu un total de 481 elevi şi un număr de 124 persoane la programul A doua şansă ; Liceul Tehnologic Carsium cu profil de şcoli profesionale pe meserii (agricol, economic, electromecanici, preparatori industria cărnii, instalatori, croitori) cu un numãr de 211 elevi de liceu şi 141 elevi în clase de artă şi meserii SAM; Şcoala Gimnazială nr.1 cu clase I-VIII cu un numãr de 468 elevi la Hîrşova şi cu 33 elevi în clasele I-IV la Vadu-Oii - având un total de 501 elevi; Grãdiniţa cu program normal Prichindel cu un numãr de 200 copii; Grãdiniţa cu program prelungit Tic Pitic cu un numãr de 120 copii; Grãdiniţa cu program normal Vadu-Oii cu un numãr de 16 copii; Creşa cu o capacitate de 50 locuri; LICEUL TEHNOLOGIC CARSIUM HÎRŞOVA, s-a înfiinţat ca şcoală profesională în subordinea M.A.I.A, în anul 1977 prin Ordin M.E.I., nr.1819/ M.A.I.A. a preluat prin transfer de la M.A.I., unitatea şcolară de subofiţeri din oraşul Hîrşova, jud. Constanţa, care şi-a încetat activitatea în baza Hotărârii Biroului Permanent al C.P. Ex. al C.C. al P.C.R., comunicată de Cancelaria C.C. al P.C.R. cu nr. 3335/03269/ Departamentul Agriculturii de Stat a preluat de la M.I. prin Ordinul nr.1112/1977 imobilele şi întreg inventarul Şcolii de subofiţeri de la Hîrşova, jud. Constanţa (valoarea spaţiilor şi bunurilor însumează circa 15 milioane lei). Unitatea şcolară este situată în N-V oraşului Hîrşova la 2 km distanţă pe DN 2A Hîrşova Vadu-Oii Giurgeni. În cadrul şcolii îşi desfăşoară activitatea 28 de cadre didactice calificate, 4 salariaţi personal didactic auxiliar, 7 salariaţi personal administrativ şi un psiholog şcolar. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 59

60 Clădirea şcolii, este alcătuită din parter plus etaj. La parter funcţionează birouri (cabinet director, cancelarie, contabilitate, secretariat) şi săli de clasă (liceu, laboratoare, atelier şcoală şi bibliotecă), iar la etaj sunt 4 camere oficiale pentru cazare (4 x 5 metri) şi arhivele unităţii şcolare. Unitatea şcolară dispune de 12 săli de clasă, bibliotecă, 2 laboratoare de informatică conectate la internet, 1 cabinet psiho-pedagogic, 3 ateliere şcoală (sudură şi mecanică), cabinet geografie, cabinet comerţ, cabinet geografie, cabinet fizica-chimie. Liceul Tehnologic Carsium Hîrşova dispune şi de un atelier de sudură realizat de către Daewoo Mangalia Heavy Industries. Programul şcolar se desfăşoară între orele forma de învăţământ - zi, forma de învăţământ seral şi învăţământul frecvenţă redusă între orele Tabelul nr Număr laboratoare în liceul Carsium: 3 Nr. crt Denumire Număr total 1 Laborator informatică 2 2 Laborator fizică - chimie 1 Tabelul nr Număr cabinete în liceul Carsium: 3 Nr. crt Denumire Număr total 1 Cabinet geografie 1 2 Cabinet psihologie 1 3 Cabinet comerţ 1 Tabelul nr Număr ateliere în liceul Carsium: 3 Nr. crt Denumire Număr total 1 Atelier sudură dotat de 1 Daewoo Mangalia 2 Atelier lăcătuşerie 1 3 Atelier lăcătuşerie-sudură 1 Număr elevi: 325 Număr cadre didactice din anul şcolar : 28 În anul şcolar frecventează şcoala, un număr aproximativ de 325 de elevi, nivel liceal: 2 clase IX zi, 1 clasă IX seral, 2 clase X zi, 1 clasa X seral, 2 clase XI zi,1 clasa XI frecventa redusa, 2 clase XII zi,1 clasa XII frecvenţă redusă,1 clasa XIII rută progresivă seral, 1 clasa XIII rută directă, 1 clasa XIV rută progresivă seral. Tabelul nr Profiluri de meserii existente în Liceul tehnologic CARSIUM Hîrşova: Filieră/ Profil Calificarea Niv Ordine De Domeniu el Autorizare/Acreditare Tehnologică Servicii Tehnician în Activităţi 4 Acreditat în Bazalegii Nr. Economice 87/2006 Tehnologică Tehnic Tehnician Operator 4 Autorizat Conform Tehnica De Calcul Omeci. Nr. 5713/ Tehnologică Tehnic Tehnician Prelucrări La 4 Acreditat Omen Nr. Cald 3468/ Comerţ Servicii Comerciant Vânzător 3 Acreditat Omen Nr. 3468/ Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 60

61 Tehnologică Servicii Tehnician în Activităţi De Comerţ 4 Acreditat Omen Nr. 3468/ Teoretică Uman Ştiinţe Sociale 4 Acreditat în Bazalegii Nr. 87/2006 Mecanică Tehnic Sudor 3 Autorizare O.M.E.C.S Nr. 5178/ Sursa: Date statistice Liceu Tehnologic Carsium Hîrşova Clădirea este prevăzută cu ferestre termopan, fiind izolată termic. Instalaţia de iluminat a fost modernizată şi constă în: lămpi neon prevăzute cu mască de protecţie, instalate pe holurile şcolii, în atelierele şcolii şi în sălile de clasă. Pe holurile şcolii şi la intrare au fost montate camere video de supraveghere. Şcoala dispune de centrală termică proprie, care asigură încălzirea optimă a şcolii, sălile de clasă, având câte 2 calorifere. Grupurile sanitare sunt racordate la reţeaua de canalizare a oraşului. În cursul anului şcolar au fost efectuate lucrări de renovare a instalaţiei sanitare: s-a aplicat faianţă, gresie, uşile cabinelor au fost înlocuite cu uşi PVC. Precizăm că internatul şi cantina şi-au încetat activitatea începând cu data de N r. Cr t. Tabelul nr Numărul claselor de curs în liceul Carsium: 15 Nivel Filieră Profil / Domeniu Specializare / Număr clase Calificare profesională 1. Liceal tehnologică Servicii/comerţ Tehnician in activităţi economice 2. Liceal tehnologică Tehnic/ Tehnician în mecanică prelucrări l cald 3. Liceal tehnologică Servicii/comerţ Tehnician in activităţi economice 4. Liceal tehnologică Tehnic/ Tehnician în mecanică prelucrări la cald 5. Liceal tehnologică Servicii/economi Tehnician in activităţi c economice 6. Liceal tehnologică Tehnic/mecanica Tehnician în prelucrări la cald 7. Liceal tehnologică servicii/ Tehnician in activităţi economic economice 8. Liceal tehnologică Tehnic/ Tehnician în mecanică prelucrări la cald 9. Liceal tehnologică servicii/ Tehnician în activităţi economic economice RD 10. Liceal tehnologică Servicii/comerţ Tehnician în activităţi comerţ seral, RD 11. Licea Teoretică Uman Ştiinţe sociale frecevenţă redusă 12. Liceal Teoretică Uman Ştiinţe sociale frecvenţă redusă 13. Liceal tehnologică Servicii/comerţ Tehnician în activităţi comerţ seral, RD a-ix-a A 1 a-ix-a B 1 a-x-a A 1 a-x-a B 1 a-xi-a A 1 a-xi-a B 1 a-xii-a A 1 a XII-a B 1 a IX-a C 1 a X-a C 1 a XI-a C 1 a XII-a C 1 Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 61 a A XIII-a 1

62 14. Liceal tehnologică Servicii/comerţ Tehnician în activităţi comerţ seral, RP 15. Liceal tehnologică Tehnic/mecanică Tehnician în prelucrări la cald seral, RP Sursa: Liceu Tehnologic Carsium a XIII-a B a XIV-a A 1 1 Pentru anul şcolar , au avut loc lucrări de reparaţii, zugrăvit şi igienizare: sălile de clasă văruit cu var lavabil, vopsit lambriu, curăţenie în curtea şcolii, a fost extinsă reţeaua de calorifere pentru încălzire, dotări cu aparate de gimnastică în sala de sport. Surse încălzire: centrală termică pe combustibil lichid. Spaţii activităţi sportive: Şcoala nu are construită o sală de sport potrivit standardelor, dar există amenajată 2 săli de clasă pentru desfăşurarea orelor de educaţie fizică pe perioada de iarnă, cu suprafaţa de 9 x 5 metri. În anul 2013 în curtea şcolii a fost amenajat un teren de sport. Necesar de dotări: unitatea şcolară necesită reparaţii şi îmbunătăţiri astfel: - Repararea pervazelor şi a ferestrelor; - Înlocuirea tabloului de siguranţa; - Repararea trotuarelor din jurul şcolii; - Îmbunătăţirea laboratorului fizică chimie; - Actualizarea laboratorului 2 informatică cu calculatoare performante; - Mobilier săli de clasă; - Dotarea cabinetelor şi laboratoarelor cu laptopuri. LICEU TEORETIC IOAN COTOVU HÎRŞOVA îşi desfăşoară activitatea în imobilul din strada Constanţei nr. 24, Hîrşova. Istoric - Ca în toate localităţile româneşti, şi la Hîrşova oraş bimilenar, învăţământul a fost iniţial organizat pe lângă biserică. Ştirile sunt destul de sărace şi de multe ori confuze. Putem aminti că încă din secolul al XVIII-lea există biserică în localitate, iar în 1856 Nicolae Ţârcă, viceconsul al Imperiului Habsburgic şi liderul român al unei mari părţi din cauza Hârşovei, sprijinea biserica şi şcoala. În 1869 şcoala românească de la Hîrşova era filială a celei de la Silistra. Ştefan Fălcoianu, şeful delegaţiei române pentru studierea Dobrogei în octombrie 1878, găseşte la Hîrşova o şcoală cu vreo 50 de elevi, întreţinuţi de acest fruntaşul român N. Ţărcă. De-a lungul vremii, şcoala din Hîrşova a avut diferite denumiri: Şcoala primară urbană de băieţi şi de fete, Gimnaziul Principele Mihai, Gimnaziul Unic Hîrşova, Şcoala Elementară, iar din septembrie 1955, Şcoala Medie de 10 ani, Şcoala Medie Mixtă, Liceul Hîrşova, Liceul de cultură generală, Liceul Industrial, Liceul Real-Umanist, Liceul Teoretic Ioan Cotovu. Înfiinţarea cursurilor liceale aprobate prin Ord.M.I 3597/1955 şi prin HCM 1564 din 27 iulie 1955, este meritul directorului de atunci al şcolii elementare Hîrşova, învăţătorul Ioan Popescu, un neobosit şi devotat pedagog, care a insistat pe lângă toate forurile ca şi în Hîrşova să existe cursuri liceale, deoarece elevii de aici şi din zonă puteau să urmeze asemenea cursuri la distanţe foarte mari de localităţile natale. Aşa se face că şi până astăzi la acest liceu se înscriu elevi din oraş şi din localităţile învecinate precum: Ciobanu, Ghindăreşti, Horia, Saraiu, Gârliciu, Dăeni, Topolog judeţul Hîrşova, Topalu, Crucea, Măraşu judeţul Brăila, Giugeni judeţul Ialomiţa, etc. Tabelul nr Situaţia spaţiului de efectuare a cursurilor Unitate Săli de curs Laboratoare Cabinete liceu Şcoala profesională Sursa: date statistice unitatea de învăţământ Ioan Cotovu Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 62

63 Tabelul nr Situaţie numerică elevi- personal didactic Elevi Personal Şcoala profesională Ciclu gimnazial Liceu ADS Cadre didactice Personal auxiliar Personal nedidactic Sursa: date statistice unitatea de învăţământ Ioan Cotovu Tabelul nr Planul de şcolarizare al Liceului Teoretic Ioan Cotovu Profil Specializarea (dacă este (dacă este cazul) cazul) Clasă/grupă Număr clase/ grupe Învăţământ de masă zi Pregătitoare 3 Clasa I 2 Clasa a II-a 1 Clasa a III-a 2 Clasa a IV-a 3 Clasa a V-a 2 Clasa a VI-a 3 Clasa a VII-a 2 Clasa a VIII-a 2 Clasa a IX-a 3 Real Ştiinţe ale naturii Uman Ştiinţe sociale Filologie Clasa a X-a 3 Real Ştiinţe ale naturii Uman Ştiinţe sociale Filologie Clasa a XI-a 3 Real Matematică-informatică Uman Ştiinţe sociale Filologie Clasa a XII-a 4 Real Matematică-informatică Ştiinţe ale naturii Uman Învăţământ A doua şansă Primar nivel I 1 Primar nivel III 1 Gimnazial anul I 1 Gimnazial anul II 1 Gimnazial anul IV 1 Ştiinţe sociale Filologie Sursa: date statistice unitatea de învăţământ Ioan Cotovu Liceul Ioan Cotovu este dotat cu 1 laborator biologie, 1 laborator chimie, 1 laborator informatică, 1 laborator fizică, 1 bibliotecă, 1 sală şi teren de sport. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 63

64 Tabelul nr Dotările liceului şi ale şcolii profesionale Unitare scolara Calculatoare Laptopuri Video proiectoare Ecran proiectie Televizor Spaţii sportive Liceu Sala sport+teren Sc. Port Teren sport Sursa: Date statistice ale unităţii de învăţământ Surse încălzire Centrală cu combustibil lichid Centrală cu combustibil lichid Unitatea de învăţământ este implicată şi participă la proiecte naţionale/internaţionale. În cadrul liceului au fost derulate următoarele proiecte: Proiect POSDRU Şcoala - prietena mea ; Festivalul Primăvară dobrogeană proiect înscris în calendarul Calendarul Activităţilor Educative Judeţene; Proiect multilateral Comenius To understand today s life by discovering our old European traditions ; Proiect Tradiţie şi continuitate - proiect înscris în calendarul Calendarul Activităţilor Educative Judeţene; Program de înfrăţire cu Liceul Ibrahim Turhan Anadolu Lisesi Esenler Turcia Elevi şi cadre didactice din liceu au participat în calitate de partener la proiecte iniţiate de alte unităţi de învăţământ: Proiect internaţional Copiii şi marea cuprins în CAEN, iniţiat de Liceul Teoretic Callatis Mangalia; Proiect Alege! E dreptul tău Proiect Naţional cuprins în CAEN; ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 HIRSOVA Funcţionează într-un imobil cu destinaţie specifică pe strada Revoluţiei, nr. 5, loc. Hîrşova, jud. Constanţa În prezent, în şcoală, învaţă un număr de 466 de elevi dintre care 262 în ciclul primar şi 204 în ciclul gimnazial îndrumaţi de un număr de 10 Învăţători şi 17 Profesori. Cadrele didactice titulare sunt în număr de 21 din care: cu gradul didactic I- 9 cadre didactice, cu gradul didactic II- 8 cadre didactice, cu Definitivat- 2 cadre didactice şi 2 cadre didactice debutante. Elevii învaţă în două schimburi: - ciclul primar în intervalul 8,00 12,00 - ciclul gimnazial în intervalul 13,00 19,00. Număr săli de clasa = 10 Unitatea are laboratoare de: fizică, chimie şi informatică. În unitate există un Centru de Documentare şi Informare (biblioteca) dotat cu un număr de volume, 7 calculatoare conectate la internet, 1 video proiector, etc. Sala de festivităţi este destinată acţiunilor extraşcolare desfăşurate de elevii şi cadrele didactice ale unităţii şcolare fiind dotată cu mobilierul şi aparatură necesară desfăşurării acestora. Orele de educaţie fizică sunt efectuate pe două terenuri de sport şi în Sala de sport existentă, ce este dotată cu material didactic sportiv specific. Unitatea este racordată la sursa de apă potabilă, la sistemul de canalizare al oraşului, la sistemul de energie electrică. Pentru încălzirea spaţiului în anotimpul rece se foloseşte o centrală termică ce funcţionează cu combustibil lichid Calor Extra. Pentru buna desfăşurare a actului didactic este nevoie de înfiinţarea unui cabinet de informatică dotat cu 20 de calculatoare, un cabinet pentru limbi straine şi 10 videoproiectoare pentru fiecare sală de curs. În acest scop se preconizează mansardarea clădirii. Deasemenea, este nevoie de reabilitarea terenului de sport. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 64

65 Tabelul nr Plan de şcolarizare Clasă/grupă Număr clase/ grupe Pregătitoare 2 cls. I 2 cls. a II-a 3 cls. a III-a 2 cls. a IV-a 2 cls. a V-a 2 cls. a VI-a 3 cls. a VII-a 2 cls. a VIII-a 2 Sursa: Date statistice şcoala Şcoala gimnazială nr. 1 Hîrşova, prin cadrele didactice şi împreună cu elevii desfăşoară o serie de proiecte (naţionale/internaţionale) precum: Proiectul Introducerea în circuitul turistic a unor cetăţi antice dobrogene 2006/ ; Proiectul Trăieşte mult... trăieşte verde ; Proiectul Mai mult verde pentru planeta albastră ; Proiectul Parteneriat pentru copilul meu ; Proiectul V.I.S.E.- Valorizarea Inovaţiei în Suport Educaţional ; Proiectul E-VACANŢA"; Proiectul Paşi strategici pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie al copiilor romi ; Proiectul Tradiţii şi obiceiuri în parteneriat cu Şcoala Mareşal Fevzi Çakmak İlköğretim Okulu Istanbul din Turcia; Proiectul Copilăria leagăn de vis ; Proiectul Implică-te! Fii responsabil! ; Proiectul Mesajul meu antidrog. Unităţi de preşcolari Învăţământul preşcolar din oraşul Hîrşova se realizează in baza principiilor democratice a drepturilor copiilor la educatie şi la protecţie, indiferent de condiţia socială, materială, de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă a parinţilor. Pe teritoriul oraşului Hîrşova funcţionează o unitate de preşcolari cu program prelungit Grădiniţa 'TIC PITIC care are în subordine alte 2 grădiniţe şi anume: Grădiniţa cu orar normal Prichindel şi Grădiniţa cu orar normal Vadu Oii. Terenul şi clădirile grădiniţelor aparţin Primariei oraşului Hîrşova. Spaţiile au fost reabilitate şi au fost dotate cu mobilier specific vârstei în 16 săli de clasă. Fiecare grădiniţă dispune de loc de joacă în aer liber. Toate unitatile de învăţământ beneficiază de racord la apă potabilă, la sistemul de canalizare, la sistemul de energie electrică. Sursa de încălzire este reprezentată de centrale termice proprii. Programul grădiniţei cu orar prelungit Tic Pitic este de la ora 7-17, iar programul grădiniţelor cu program normal Prichindel si Vadu Oii este Grădiniţa cu orar prelungit 'TIC PITIC a fost construită în anul Se află situată în strada Rozelor nr 1. Are o suprafaţă de 1280 mp şi este dispusă pe trei nivele. Compartimentarea spaţiului este următoarea: 6 săli de grupă cu triplă funcţionalitate ( derularea procesului didactic, servitul mesei şi somnul de prânz), cabinet medical, 3săli de vestiar pentru hainele preşcolarilor, 1 bloc alimentar ce are în componenţă bucătărie, magazine de alimente şi spaţiu frigorific, 1 sala de festivităţi,1 centru metodic CRED, 1 cameră pentru părinţi, 1 izolator, 1 birou administrator, 1 spălătorie, 1 călcătorie şi 5 grupuri sanitare ( 3 grupuri pentru copii şi 2 grupuri pentru adulţi). Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 65

66 Unitatea de preşcolari este prevăzută cu spaţiu de joacă în aer liber (curte) dotat cu jocuri specifice vârstei. În prezent există un proiect de extindere pentru bucătăria grădiniţei. Grădiniţa cu orar normal Prichindel este situată in doua spaţii: pe strada Soarelui nr. 1 şi strada Eternităţii nr. 9A. Compartimentarea acestora este următoarea: 10 săli de grupă, 1 sală de vestiar pentru preşcolari, 1 bloc alimentar, 3 magazii de alimente, 1 spaţiu frigorific şi 4 grupuri sanitare (3 grupuri sanitare pentru copii şi 1 grup sanitar pentru adulţi). Grădiniţa cu orar normal Vadu Oii este situată în satul cu acelaşi nume si are următoarea componentă: 1 sală de grupă, 1 sală de vestiar, 1 magazie de alimente dotată cu spaţiu frigorific, 1 grup sanitar dotat cu 3 scaune WC pentru copii şi 1 scaun WC pentru adulţi. În grădiniţe sunt înscrişi un număr de 300 copii în 17 grupe. Personalul didactic este calificat în toate instituţiile de învăţământ preşcolar şi are următoarea componență: - 13 educatoare cu gradul I; - 4 educatoare cu gradul II; - 5 educatoare au gradul didactic definitiv. Întregul colectiv didactic auxiliar existent în grădiniţe are studii medii şi superioare şi are experienţă în domeniul administrativ între ani. Personalul nedidactic este format din bucătări şi îngrijitoare. Tabelul nr Planul de şcolarizare al preşcolarilor în anul şcolar Grupa Număr grupe Grupa mică 5 Grupa mijlocie 4 Grupa mare 6 Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova Cadrele didactice din grădiniţe s-au implicat în organizarea şi desfăşurarea de proiecte naţionale/internaţionale din care amintim: Proiectul Curcubeul Schimbării Proiectul Să citim pentru mileniul III Proiectul Ecogrădiniţa Proiectul Kalokagathia Toate unităţile de învăţământ din oraşul Hîrşova sunt dotate cu unităţi PC. Numărul lor variază în funcţie de numărul elevilor pe care îi deservesc calculatoarele şi grupa de vârstă căreia i se adresează. Din diverse motive, în special cele financiare, dotarea unităţilor de învăţământ cu laptop-uri şi calculatoare are o curbă descendentă. Numărul calculatoarelor în instituţiile de învăţământ din Hîrşova Diagrama nr. 6 Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 66

67 Tabelul nr Numărul calculatoarelor din dotare pe tipuri de unităţi şcolare Anul Învăţământ primar gimnazial Învăţământ liceal Numărul PC-urilor Total Sursa: prelucrare autor în baza datelor INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova 4.13 Infrastructura religioasă Biserica a fost factor de răspândire a culturii şi a civilizaţiei în general, iar la noi românii a stat la baza intrării noastre în istorie. Aşezarea bisericească a Sciţiei Mici în secolele IV-VII, cu totală cuprindere a locuitorilor din întreaga provincie, includea unităţi eparhiale de-a lungul ţărmului marin şi a malului dunărean; în primul orizont cu tradiţionalele oraşe elenice şi în cel deal doilea cu centre de autentică şi străveche sorginte traco-daco-getă şi romană. Astfel Notiţia Episcopatum menţionează în Sciţia Mică: Axiopolis (Cernavodă), Capidava, Callatis (Mangalia), Histria, Tropaeum Traiani (Adamclisi), Noviodunum (Isaccea), Halmyris (Zaporojeni), Carsium (Hîrşova) şi desigur Tomis (Constanţa) ca reşedinţă mitropolitană. Din secolul XVII încep războaiele ruso-turce pentru stăpânirea Dobrogei, războaie care pentru Hîrşova, au marcat o perioadă de înflorire, această cetate devenind un important cap de pod disputant de ruşi şi de turci. În secolul XVII Melek Ahmed paşa dându-şi seama de importanţa cetăţii Hîrşova în aceste războaie o întăreşte, pe vremea lui cetatea având 3000 de paşi circumferinţă. În tot acest timp numărul românilor sosiţi prin transhumanţă şi stabiliţi definitiv aici se înmulţeşte, simţindu-se nevoia construirii unei biserici. La 1772 diplomatul polonez Orlik face această afirmaţie: Creştinii din oraşul Hîrşova m-au rugat să stăruiesc la Constantinopol să li se permită să clădească o biserică. În anul 1854 se găseau în Hîrşova, 16 familii de creştini ortodocşi, între anii au venit din Transilvania aici un număr mare de încă 35 de familii de ortodocşi. Aceştia s-au stabilit pe locul ce şi astăzi poartă numele de Văros şi care-i locuit numai de români. Nicolae Ţârca, venit în Hîrşova în 1856, ardelean de origine, om cu vederi înaintate, a sprijinit comunitatea românească de aici pentru ridicarea în Văros a unei biserici care avea ca preot tot un ardelen, Ioan Verzea. În anul 1857, la îndemnul şi cu stăruinţa acestuia s-a zidit din chirpici şi s-a acoperit cu stuf prima biserică românească. Altarul bisericii din 1857 cu hramul Sf. Nicolae se află fotografiat în 1928 în colecţia Muzeului Cotovu. Icoanele, cărţile de cult şi veştmintele preoţeşti au fost aduse tot din Ardeal. La 1878, Ştefan Falcoianu, şeful Marelui Stat Major al armatei române găsea la Hîrşova două biserici creştine: una bulgărească şi alta românească, servite amândouă de un preot român. În 1903, biserica din Hîrşova, construită în 1857, se găsea în stare mediocră. În prezent în oraş există următoarele unităţi de cult: - 3 biserici creştin ortodoxe unde îşi desfăşoară activitatea 3 preoţi; - 1 geamie pentru cultul musulman; - 1 casă de rugăciune pentru cultul adventist; - 1 casă de rugaciune- biserică pentru cultul baptist; Biserica, Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena - sfinţită în 1904 Biserica actuală se află aşezată în partea de Apus a oraşului, pe un masiv de piatră calcaros ce s-a aflat în interiorul fostei cetăţi romane Carsium. Din fosta cetate nu a mai rămas decât o bucată de zid gros de 2 m, care se găseşte în partea de sud a oraşului. Biserica a fost sfinţită la 8 septembrie Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 67

68 1908 cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena ce-l poartă şi astăzi, de către Preasfinţitul Episcop al Galaţilor. În timpul războiului din 1916 biserica a fost profanată de către armata turcă, fiind transformată în grajd de cai. S-a resfinţit în 1919, redându-se cultului cu aceeaşi frumuseţe. Biserica, Sfântul Dimitrie cel Nou - sfinţită în 2005 în strada Constanţei Biserica, Sfânta Muceniţă Irina - aflată în construcţie Biserica ortodoxă, Sfântul Andrei din satul Vadu-Oii Mănăstirea, Prodromita Mănăstirea este situată în partea de vest a oraşului Hîrşova şi este construită pe un platou înalt al localităţii care oferă o frumoasă panoramă asupra zonei. A fost înfiinţată în anul 2012 pe malul drept al Dunării în apropiere de oraş. Mănăstirea Prodromita s-a ridicat prin grija părintelui paroh şi din dragostea ce o poartă pentru Icoana Prodromiţa (făcătoare de minuni). Lăcaşul de cult îl mai are ocrotitor şi pe Sfântul Ioan Botezătorul, al cărui hram îl poarta paraclisul. In cadrul Mănastirii se păstrează o copie a Icoanei Prodromița. Protoeria Carsium, unitate administrativă a Arhiepiscopiei Tomis Constantă, funcţionează în strada Crinului nr 28 şi are în subordine 30 de parohii din zona (Saraiu, Horia, Topalu, Dulgheru, Ghindăreşti, Ciobanu, etc) Pe teritoriul oraşului Hîrşova locuieşte o importantă minoritate tătară. Tătarii au sosit în mai multe valuri pe teritoriul României de astăzi. În sec al 13 lea apar primele comunităţi tătare în Dobrogea. În anii în sângeacurile Hîrşova şi Varna trăiau circa de musulmani şi numai de creştini. Cele mai importante centre musulmane erau Babadag, Hîrşova, Constantă şi Hîrşova. Acum, în oraşul Hîrşova credincioşii musulmani beneficiază de o Geamie. A fost construită în anul 1812 şi este obiectiv turistic. Pentru alte culte religioase în Hîrşova funcţionează: 1 Biserică Creştin Adventistă de Ziua a VII-a- Casa de rugăciune în strada Danubiu nr 25 1 Biserică Creştină Baptistă Sfânta Treime în strada Atelierelor nr 3 Pe teritoriul oraşului sunt amplasate: 2 cimitire ortodoxe (situate în partea de nord a oraşului) şi cimitirul musulman (situat în partea de sud a drumului de acces dinspre Constanţa) Infrastructura de transport Tipurile de transporturi din oraşul Hîrşova sunt transportul rutier şi transportul fluvial. Legătura cu oraşul Constanţa se realizează pe drumul DN 2A, cu oraşul Hîrşova pe DN 22A iar cu comunele limitrofe Ciobanu, Gârliciu, Ghindăreşti, Topalu, pe drumuri judeţene. Toate şosele sunt asfaltate. Legătura cu oraşele Cernavodă şi Brăila se poate realiza şi pe Dunăre, însă doar în scop comercial. Transportul de mărfuri şi călători se face în principal de către societăţi de transport din Hîrşova, Medgidia, Constanţa, Tulcea şi Brăila. Există următoarele trasee de autobuz: Hîrşova Crucea Constanţa (1 oră şi 15 min.); Hîrşova Cernavodă Medgidia (1 oră); Hîrşova Ciobanu; Hîrşova Gârliciu; Brăila Hîrşova Constanţa; Tulcea Hîrşova Slobozia Bucureşti (singura legătură directă cu capitala, unde se ajunge cel mai repede în 3 ore.); Mangalia Constanţa Hîrşova Slobozia. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 68

69 Transportul feroviar În oraşul Hîrşova nu există transport feroviar. Cea mai apropiată staţie CFR este situată în oraşul Ţăndărei, la 30 km distanţă înspre Bucureşti. Cele mai apropiate căi ferate sunt: pentru persoane la o distantă de 50 Km în localitatea Nicolae Bălcescu (judeţul Constanţa) şi la 35 Km în localitatea Ţăndărei (judeţul Ialomiţa), iar pentru transportul mărfurilor la o distanţă de 20 Km, în localitatea Gura Ialomiţei (judeţul Ialomiţa). Transportul naval Portul Hîrşova este amplasat la o distanţă de 103 km de oraşul Brăila, într-o zonă având coordonatele geografice latitudine N, respectiv longitudine E, şi o suprafaţă de m 2 cu o lungime de cheu de 500 m prevăzut cu dane pentru utilităţi. Portul Hîrşova este conectat doar la sistemul rutier şi are un terminal pentru pasageri şi un terminal pentru încărcătură lichidă. Dotările portului constau în două macarale plutitoare de 16 tone capacitate şi amenajări pentru depozitare a mărfurilor pe platforme deschise cu o suprafaţă de m2 şi depozite închise cu o suprafaţă de m 2. Transportul fluvial este însă puţin valorificat. Transportul aerian Cel mai apropiat aeroport este la Mihail Kogălniceanu, la 70 km distanţă de Hîrşova Resurse energetice - Surse de energie regenerabilă Energia solară Tehnologia pentru captarea şi convertirea energiei solare are o vechime de peste 100 de ani. Însă, odată cu creşterea preţurilor la combustibili (gaze naturale şi petrol), exploatarea acestei tehnologii a căpătat mai multă importanţă. Această tehnologie a permis convertirea energiei solare în energiei termică şi electrică. Avantajele sunt nenumărate, de la durabilitate la siguranţa personală şi protejarea mediului. Conform angajamentelor asumate, România trebuie să ajungă la: 24% pondere SRE în cadrul consumului final până în 2020; 33%, 35% şi 38% ponderea E-SRE în cadrul consumului final de energie electrică până în 2010, 2015 şi Astfel, la un consum de 28,5 Mtep în 2020 ponderea SRE trebuie să fie de 6,8 Mtep faţă de 4 Mtep în prezent, adică o creştere de 70% pe o perioadă de 15 ani. Potenţialul energetic al sistemelor solartermale este evaluat la circa mii ţep/an, iar cel al sistemelor fotovoltaice la circa GWh/an. Conform studiilor făcute în ultimii 25 ani, România primeşte de la Soare în medie, anual kwh/m2/an. Conform legii nr. 220/2008, sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, se aplică pentru o perioadă de timp de 15 ani pentru energia electrică produsă în grupuri electrice noi, inclusiv fotovoltaice. Exploatând această sursă de energie în mod inovativ, se poate obţine atât pentru utilizatorii casnici, cât şi pentru consumatorii instituţiilor publice din Hîrşova: 1. Energia electrică Producerea energiei electrice cu ajutorul panourilor fotovoltaice. Transformarea energiei solare în energie electrică se poate face cu panouri fotovoltaice. Acestea au la bază celulele solare, făcute din siliciu, unul dintre cele mai răspândite elemente din scoarţa terestră. Panourilor fotovoltaice se utilizează separat sau legate în baterii pentru alimentarea consumatorilor independenţi sau pentru generarea de curent electric ce se livrează în reţeaua de distribuţie. Randamentul acestora este de %. 2. Sursa de energie termică Producerea energiei termice se poate obţine cu ajutorul panourilor solar-termale. Panourile termice captează energia conţinută în razele solare şi o transformă în energie termică. Deoarece aproape întreg spectrul radiaţiei solare este utilizat pentru producerea de energie termică, Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 69

70 randamentul acestor panouri este ridicat, fiind în jur de % raportat la energia razelor solare incidente. Energia solară este cea mai curată sursă de energie regenerabilă. Este practic inepuizabilă, şi reprezintă baza majorităţii proceselor naturale de pe Pământ. Reprezentanţii APL Hîrşova pun accent pe obţinerea de energie electrică şi termică din aceasta resursă inepuizabilă soarele pentru locuitorii şi instituţiile din oraşul Hîrşova. Energie eoliană Oraşul Hîrşova dispune de un potenţial eolian deosebit, cu o frecvenţă mare a zilelor cu vânt, variaţia direcţiilor şi o medie a vitezelor ridicată, valori evaluate la staţiile meteorologice reprezentative din Dobrogea (Constanţa, Mangalia, Medgidia, Adamclisi, Tulcea). Regimul vântului este influenţat de mişcarea maselor de aer din zona stratului limită atmosferic, de interacţiunea cu uscatul, de absenţa sau prezenţa unor obstacole naturale, de aerul tropical continental care pătrunde destul de rar şi care vine din centrul Asiei, şi de aerul deosebit de cald şi uscat de origine africană care determină apariţia caniculei. Cea mai mare pondere în această regiune o au vânturile cu direcţiile dominante nord (17,3%), sud-est (15,3%) şi nord-vest (13,6%). În anotimpul rece domină vânturile din nord şi nord-est, iar în anotimpul cald valori mari înregistrează şi vânturile din sud-est şi sud. Circulaţia aerului cu o viteză mai mare de 2 m/s deţine ponderea cu 64,6%, valoare ce poate fi luată în calculul potenţialului energetic eolian al zonei. Frecvenţa şi viteza vântului pe direcţii constituie un factor important în condiţionarea unor soluţii urbanistice legate de dezvoltarea unor zone funcţionale şi protejarea faţă de sursele de poluare. Aceşti indici ai regimului eolian joacă un rol important în activităţile agricole desfăşurate în zonă, influenţează factorii poluatori şi reprezintă motorul de iniţiere şi dezvoltare a unor proiecte de impact asupra mediului. În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă reducerea dependenţei de aceşti combustibili. Avantajele energiei eoliene: Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili. Nu se produc deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici unui fel de deşeuri. Costuri reduse pe unitate de energie produsă. În 2014, preţul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime faţă de cel din anii 98, iar previziunile sunt de continuare a scăderii acestora, deoarece se pun în funcţiuni tot mai multe unităţi eoliene cu putere instalată de mai mulţi megawaţi. Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori mai mari decât costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcţiune, la capătul perioadei normale de funcţionare, sunt minime, acestea putând fi integral reciclate Calitatea factorilor de mediu Calitatea aerului Evaluarea calităţii aerului înconjurător este reglementată prin Legea nr. 104/2011 Legea privind calitatea aerului înconjurător, ce transpune Directiva 50/2008 adoptată de Parlamentul şi Consiliul European privind calitatea aerului ambiental şi un aer mai curat pentru Europa, lege ce are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 70

71 destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului şi îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri. Calitatea aerului este exprimată statistic printr-o serie de indicatori, care descriu fenomenul de poluare sub forma răspândirii în aer a unor substanţe reziduale poluante, rezultate preponderent din activităţile antropice. Datele privind cantitatea poluanţilor la nivelul solului (la nivelul aerului respirat) sunt furnizate de sistemele de monitorizare a calităţii aerului. Poluarea atmosferică are un impact negativ şi asupra calităţii apei şi solului şi dăunează ecosistemelor prin eutrofizare (excesul de poluare cu azot) şi ploaia acidă. Aşadar, sunt afectate atât agricultură şi pădurile, cât şi materialele şi clădirile. Poluarea atmosferică are numeroase surse, însă provine în principal din industrie, transport, producţia de energie şi agricultură. Surse de poluare a atmosferei Poluarea atmosferică dăunează sănătăţii noastre şi mediului înconjurător. Ea are numeroase surse, însă provine în principal din industrie, transport, producţia de energie şi agricultură. Nouă strategie a UE privind calitatea aerului urmăreşte respectarea pe deplin a legislaţiei existente privind calitatea aerului până în 2020 şi stabileşte obiective pe termen lung pentru Principala sursă de poluare în vatra oraşului Hîrşova o constituie depozitul de gunoi menajer. Calitatea atmosferei în Hîrşova este afectată de poluanţi emişi de surse de tip industrial (Sârme şi Cabluri SA, centralele termice ale: primăriei, unităţilor şcolare, spital, etc.) şi de tip urban, la niveluri ce nu depăşesc protecţia receptorilor: populaţia, mediul natural şi mediul construit. Sursele industriale cele mai importante sunt reprezentate de SC Sârme şi Cabluri SA. Sursele urbane cele mai importante care afectează calitatea atmosferei sunt reprezentate de traficul rutier şi de arderea gazelor naturale (sisteme proprii şi centrale termice) necesare încălzirii rezidenţiale, instituţionale şi industriale precum şi de emisiile de la rampa de deşeuri menajere. Pentru diminuarea efectelor poluării aerului la nivelul oraşului Hîrşova, administraţia publică locală precum şi agenţii economici au luat măsuri în acest sens: reducerea emisiilor de pulberi în atmosferă provenite din traficul rutier prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport; mărirea suprafeţelor de spaţii verzi în cadrul oraşului; combaterea schimbărilor climatice prin creşterea eficienţei energetice; reducerea emisiilor de noxe în atmosferă provenite din instalaţiile de ardere rezidenţiale pe lemn şi biomasă; aducţiune conductă de gaze naturale; Calitatea apei Apa potabilă trebuie să fie sanogenă şi curată, adică să fie lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr sau concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană şi să îndeplinească cerinţele minime prevăzute referitoare la calitatea apei potabile. Verificarea calităţii apei potabile se face conform unor programe de monitorizare. Acestea au în vedere monitorizarea de control (proprie producătorului de apă) şi de audit (efectuată de DSPJ) a calităţii apei potabile şi frecvenţa anuală de prelevare şi analiză a probelor. Pentru fiecare dintre aceste monitorizări este prevăzut numărul de probe de prelevat anual. Sunt specificate, de asemenea, criterii pentru interpretarea valorilor de radioactivitate şi modul de acţiune. Prin monitorizarea de control se verifică periodic calitatea organoleptică, chimică şi microbiologică a apei potabile produsă şi distribuită şi eficienţa procedeelor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, în scopul determinării dacă apă potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanţi prevăzuţi în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 71

72 Prin monitorizarea de audit se verifică dacă apă potabilă corespunde cerinţelor de calitate şi specificaţiilor pentru toţi parametrii prevăzuţi în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, inclusiv pentru parametrii suplimentari impuşi în autorizaţia sanitară. În anul 2013, H.G nr. 974/2004 a suferit modificări privind ritmul de monitorizare al apei potabile; astfel numărul de probe la robinet a scăzut punându-se un accent crescut pe monitorizarea calităţii apei la rezervor. Calitatea resurselor de apă existente la nivelul localităţii Hîrşova este pusă în evidenţă prin activitatea de monitorizare a calităţii apelor, desfăşurată de către Autoritatea de Sănătate Publică Constanţa; în baza datelor astfel obţinute se adoptă strategia de protecţie eficientă a calităţii apei. Alimentarea cu apă a localităţii Hîrşova se face din sursa de apă subterană prin 9 puţuri. Pentru a se stabili gradul de potabilitate se efectuează două categorii de analize, în mod curent, în laborator, pentru apele subterane: analize din forajele de observaţie pentru monitorizarea contaminării stratului freatic cu diferiţi poluanţi care rezultă din activităţile industriale. Rolul activităţii de monitorizare a apelor subterane poate constă în: semnalizarea detecţiei poluărilor incipiente a apelor; controlul şi verificarea eficienţei strategiilor de protecţie; evaluarea tendinţelor de evoluţie a calităţii apelor; evaluarea impactului asupra mediului. Indicatorii de analizat sunt stabiliţi de către autorităţile de mediu prin Autorizaţii de mediu, sau Autorizaţii de gospodărire a apelor. Prelevarea probelor din forajele de observaţie se efectuează de către personalul laboratorului conform standardului de prelevare ISO :2009, cu ajutorul unor dispozitive de prelevare speciale (bailere). analize din foraje de apă potabilă pentru verificarea şi controlul calităţii apei subterane în vederea consumului uman. Rezultatele monitorizării calităţii apei potabile atât în oraşul Hîrşova cât şi în satul Vadu- Oii au scos în evidență depăşirea CMA a nitraţilor peste 50 mg/l. Prezenţa în sol a nitraţilor se datorează fie poluării organice a solului şi a pânzei freatice în special datorită existenţei foselor septice, depozitelor neorganizate de deşeuri menajere şi gunoi de grajd, cât şi datorită acumulării în sol a nitraţilor proveniţi din utilizarea necontrolată a îngrăşămintelor (naturale sau artificiale) în agricultură. Prezenţa nitraţilor în apa potabilă peste limita prevăzută de legislaţia sanitară poate determina apariţia intoxicaţiei cu nitraţi la copii 0-3 ani. Această afecţiune poate apare la sugarii sau copiii mici alimentaţi artificial cu lapte praf reconstituit cu apă cu conţinut crescut de nitraţi. Având în vedere acest lucru este necesară monitorizarea calităţii apei potabile (pentru cunoaşterea fenomenului şi ţinere sub control).); Este necesar că medicii pediatrii şi de familie să recomande alimentaţia naturală (la sân) a sugarilor şi copiilor mici. Nitraţii din apă potabilă ajunşi în organismul copiilor mici, sub acţiunea florei reducătoare din tubul digestiv sunt transformaţi în nitriţi (substanţe instabile în mediu, responsabile în mod direct de producerea intoxicaţiei la copii); transformarea nitraţilor în nitriţi poate avea loc şi exogen (în apă) dar numai în perioadele calde ale anului şi de asemenea în prezenţa unei flore reducătoare din apă. Nitriţii ajung în sânge unde se combină cu hemoglobină fetală rezultând methemoglobină. Această methemoglobină creează legături stabile cu oxigenul astfel încât se creează un deficit de O 2 şi se instalează semnele clinice ale hipoxiei: coloraţia albastră a tegumentelor (boala albastră), dispnee, tahicardie, agitaţie, convulsii la care se adaugă semne digestive (diaree sau constipaţie). Zgomotul Zgomotul ambiental: Directiva-cadru privind zgomotul ambiental (care, în prezent, face obiectul unei verificării a adecvării sale) urmăreşte reducerea expunerii la zgomotul ambiental prin Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 72

73 armonizarea indicatorilor de zgomot şi a metodelor de evaluare, colectând informaţii legate de expunerea la zgomot sub forma unor hărţi de zgomot şi punând aceste informaţii la dispoziţia publicului. Pe această bază, statele membre trebuie să elaboreze planuri de acţiune pentru a soluţiona problemele legate de zgomot. Hărţile de zgomot şi planurile de acţiune trebuie revizuite cel puţin o dată la cinci ani. Nivelurile de zgomot din mediul înconjurător sunt în creştere în zonele urbane şi desigur şi în oraşul Hîrşova, în principal din cauza intensificării traficului şi a activităţilor industriale şi recreaţionale. Directiva privind zgomotul ambiental vizează identificarea nivelurilor de zgomot pe teritoriul UE şi adoptarea măsurilor necesare pentru reducerea lor la niveluri acceptabile. Intensificarea traficului şi a activităţilor industriale provoacă adeseori şi poluare fonică, aceasta putând să aibă un impact negativ asupra sănătăţii umane. Acestea pot afecta calitatea vieţii şi conduce la niveluri semnificative de stres, perturbări ale somnului şi efecte negative asupra sănătăţii, cum ar fi afecţiunile cardiovasculare. De asemenea, pentru Traficul rutier: Regulamentul (UE) nr. 540/2014 stabileşte limite privind nivelul sonor admisibil al autovehiculelor, introducând o nouă metodă de testare pentru măsurarea emisiilor de zgomot, reducând valorile-limită ale zgomotului aflate în vigoare în prezent şi stabilind dispoziţii suplimentare în materie de emisii sonore în cadrul procedurii de omologare de tip. Regulamentul (UE) nr. 168/2013 şi Regulamentul delegat (UE) nr. 134/2014 al Comisiei stabilesc limite de zgomot pentru motorete şi motociclete. În completare, Directiva 2001/43/CE prevede testarea şi limitarea nivelurilor de zgomot de rulare a pneurilor şi reducerea lor treptată. Principala sursă de poluare sonoră în oraşul Hîrşova este traficul rutier. Traseul de traversare al DN 2A prin localitate constituie sursă de poluare sonoră, a aerului şi de pericolele generate de traficul rutier. Din determinările efectuate rezultă faptul că pe principalele artere de circulaţie şi în zona industrială nivelele de zgomot nu depăşesc limitele admise prin normele de sănătate publică. Activităţile specifice din sectorul construcţiilor, activităţile publice, sistemele de alarmare (pentru clădiri şi autovehicule), precum şi cele din sectorul specific de consum şi de recreere (restaurante, discoteci, mici ateliere, animale domestice, stadioane, concerte în aer liber, manifestări culturale în aer liber) sunt alte surse generatoare de zgomot. Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa însă, nu a înregistrat reclamaţii sau sesizări din partea populaţiei privind deranjul datorat zgomotului Surse de poluare şi managementul deşeurilor Poluarea solului Referitor la factorul de mediu sol, terenurile supuse riscurilor naturale şi antropice în intravilanul oraşului Hîrşova sunt cele din partea de sud-vest, în apropierea staţiei de epurare expusă inundării. De asemenea există suprafeţele de teren afectate de săpăturile neorganizate pentru extragerea loess-ului, unde apar frecvent surpări, eroziuni, gropi de împrumut din zona nord-estică a localităţii. Principala sursă de poluare în vatra oraşului Hîrşova o constituie depozitul de gunoi menajer. Acesta este amplasat în zona nord-estică a oraşului, constituind o sursă de poluare atât a aerului, apelor subterane cât şi asupra sănătăţii populaţiei fiind situat la distanţe de aproximativ 500 m de primele locuinţe şi aproximativ un sfert din locuinţele oraşului aflându-se în perimetrul de protecţie de 1000 m al depozitului. Deşeuri urbane Serviciul de salubritate în oraşul Hîrşova este realizat de Direcţia Confort Urban. Depozitarea gunoiului menajer şi a reziduurilor industriale se face conform contractului încheiat între U.A.T - Hîrşova şi o firmă specializată din Costineşti (SC IRIDEX GROUP), prin Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 73

74 transportul gunoiului către Depozitul de deşeuri ecologice, unde are loc reciclarea, valorificarea şi tratarea deşeurilor menajere şi asimilabilele acestora. De aceea, se doreşte ca pe viitor să se intervină în tot lanţul activităţii de gestionare a deşeurilor generate la nivelul oraşului, ceea ce înseamnă reorganizarea activităţii de colectare, cu accent pe colectarea selectivă şi valorificarea materialelor refolosibile. Pentru acest lucru, Oraşul Hîrşova se află în parteneriat cu Consiliul Judeţean Constanţa într-un proiect (Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Constanţa), ce vizează dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor, prin construirea unei staţii de transfer deşeuri la Hîrşova. Deşeuri industriale Cantitatea totală de deşeuri industriale rezultată este mică, întrucât pe raza oraşului funcţionează doar câţiva agenţi economici cu specific industrial. Deşeuri speciale spitaliceşti Din informaţiile existente rezultă o cantitate anuală mică de deşeuri speciale spitaliceşti. Deşeurile speciale (feşe, obiecte ascuţite (seringi), fragmente umane) sunt incinerate, incinerarea efectuându-se în Crematoriul Spitalului Teritorial), a cărui instalaţii sunt depăşite tehnologic. Deşeurile menajere spitaliceşti sunt depozitate în comun cu deşeurile menajere pe depozitele existente. Deşeuri zootehnice Cantităţile de dejecţii animaliere rezultate din unităţi de creştere a animalelor în sistem fermă, au scăzut în ultimii ani semnificativ, datorită diminuării efectivului de animale. Dejecţiile rezultate în urma activităţii sunt stocate pe paturi de uscare, unde are loc de fapt şi o compostare a lor, proces prin care compuşii organici cu azot şi fosfor se mineralizează, transformându-se într-o formă accesibilă de îngrăşământ pentru plante (fertilizant pentru agricultură-grădinărit). Poluarea apei În localitatea Hîrşova a fost dată în folosinţă în luna iunie 2016 o staţie de epurare. Investiţia face parte din proiectul Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată a Programului Operaţional de Mediu , este de ,45 de euro, din care de euro au fost asiguraţi de RAJA, de euro de Primăria Hîrşova, iar diferenţa din Fondul de Coeziune şi Bugetul de Stat. Lucrările de la Hârşova, fac parte din proiectul Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în regiunea Constanţa şi Ialomiţa. În acest oraş, au fost realizate două mari investiţii: extinderea şi reabilitare aducţiune, extindere aducţiune, extindere reţea de canalizare şi 3 staţii de pompare noi ape uzate, şi o staţie de epurare nouă. Până la finalizarea şi punerea în funcţiune a staţiei de epurare, sistemul de canalizate existent era dirijat prin 3 guri de vărsare către fluviul Dunărea. Apele uzate orăşeneşti (fecaloid menajere şi industriale) neepurate sunt evacuate în Dunăre prin 4 guri de vărsare. Agenţii economici deversează şi ei apa în canalizarea oraşului, care de aici ajunge direct în Dunăre. Unii dintre agenţii economici dispun de instalaţii de pretratare a apelor uzate, dar în general acestea, fie sunt subdimensionate, fie nu sunt întreţinute corect iar alţii nici măcar nu deţin astfel de instalaţii. Principalele cauze ale poluării apelor freatice sunt considerate: deşeuri lichide ce ajung în subteran datorită latrinelor neimpermeabile şi datorită şanţurilor arterelor stradale; transformarea fântânilor în latrine; astuparea fostelor fântâni cu deşeuri. Cauze secundare: depozitări de gunoi de grajd; depozitări de îngrăşăminte şi pesticide direct pe sol; infiltrarea în subteran a apelor poluate ale Dunării. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 74

75 Referitor la calitatea apelor de suprafaţă, principala sursă de suprafaţă fiind Dunărea, în sectorul Giurgeni Vadu Oii al fluviului, calitatea globală a apei corespunde din punct de vedere chimic clasei a III-a de calitate. După indexul saprob anual 4,00 al macrozobentosului secţiunea se încadrează în zona polisaprobă (zona cu impurificare foarte puternică) şi în clasa a V-a de calitate. Secţiunea de monitorizare Giurgeni Vadu Oii este situată în aval de evacuările unităţilor S.C. SÂRME ŞI CABLURI S.A. Hîrşova şi R.A.J.A. Constanţa sector Nord Hîrşova ceea ce determină o calitate necorespunzătoare a apei fluviului pe acest sector. În sectorul Călăraşi - Hîrşova, Dunărea este afectată de apele reziduale deversate de S.C. COMCEH Călăraşi,. SIDERCA Călăraşi, LAFARGE Medgidia, S.C. CELOHART DONARIS Brăila. Pe de altă parte, aval de confluenţa cu Ialomiţa, Şiret şi Prut, se înregistrează creşteri pentru anumite substanţe nocive, pe care aceste râuri le acumulează. Educaţia ecologică Pentru implicarea societăţii civile în soluţionarea unor probleme de protecţia mediului, primăria a constituit un Grup al cetăţenilor care reuneşte pe bază de voluntariat cetăţeni cu disponibilitate de acţiune şi spirit eco-civic. Consiliul Local al Copiilor, constituit ca replică la Consiliul Local Hîrşova, organizează şi desfăşoară, în parteneriat cu elevii activităţi de educaţie ecologică în şcoli sau organizaţii neguvernamentale. Educaţia şcolară de protecţia mediului se desfăşoară în cadrul unităţilor de învăţământ preşcolar, şcolar şi preuniversitar. Educaţia şcolară de protecţia mediului se desfăşoară în cadrul unităţilor de învăţământ preşcolar şi preuniversitar. Proiectele privind reducerea gradului de poluare în comunitatea de domiciliu au ca temă: poluare urbană, exprimată prin degradarea stării de sănătate a populaţiei, calitatea şi cantitatea apei potabile, gestiunea şi managementul deşeurilor; poluarea factorilor de mediu, exprimată prin poluarea apelor de suprafaţă, apelor subterane, atmosferei, poluării fonice, poluării solului; impactul asupra mediului natural, exprimat prin afectarea mediului natural şi pericolele naturale; surse ale poluării, exprimate prin urbanizarea mediului. Capitolul V DEZVOLTARE ECONOMICĂ 5.1 Mediul de afaceri Prin suportul special acordat pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, ca bază a dezvoltării economice locale, la nivel de oraş, Primăria Hîrşova vizează materializarea obiectivelor cuprinse în strategia de dezvoltare pe termen mediu, dintre care: stabilirea priorităţilor care să răspundă la problemele de dezvoltare; crearea unei viziuni pentru o dezvoltare durabilă printr-un proces participativ care să implice toate sectoarele comunităţii locale; analizarea şi evaluarea opţiunilor strategice alternative; elaborarea unui plan strategic şi a unui program de măsuri care să aibă la bază utilizarea eficientă a resurselor locale şi atragerea unor resurse externe; administrarea eficientă a bunurilor din patrimoniul comunităţii; dezvoltarea parteneriatului public-privat; integrarea unui management al calităţii, modern şi eficient. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 75

76 Preocuparea continuă a administraţiei locale privitor la creşterea atractivităţii zonale, prin revitalizarea şi revigorarea mediului de afaceri şi atragerea investitorilor străini, cu efect benefic în ridicarea nivelului calitativ al standardului de viaţă al comunităţii din această zonă, s-a concretizat, în ultimii ani, prin iniţiative de succes, ca: Declararea oraşului Hîrşova prin HG. nr. 1239/2001, Zonă defavorizată Accesarea unor programe europene. Acestea reprezintă dovada hotărârii ferme a actualei administraţii de a rezolva problemele socio-economice cu care zonă se confruntă oraşul: lipsa unei infrastructuri adecvate de afaceri capabilă să genereze dezvoltare durabilă. Un aspect important în procesul de elaborare/implementare/monitorizare a deciziei publice la nivelul Primăriei Hîrşova, îl reprezintă consultarea opiniei comunităţii. Pânã în anul 1989, peste 25% din populaţia aptă de muncă îşi desfăşura activitatea în unităţi agricole din oraş (fostul I.A.S., C.A.P., Asoc. Legumicolă şi S.M.A.). După 1989, populaţia ocupată în această activitate s-a redus simţitor. Faţă de unităţile economice de mărime şi capacitate adecvată mărimii oraşului şi potenţialului zonei, existente până în 1985, amplasarea Fabricii de Sârme şi Cabluri şi a Şantierului Naval au constituit intervenţii disproporţionate şi fără eficienţă economică justificată de resurse locale sau zonale. Ca urmare, cele mai multe din unităţile economice mici şi mijlocii existente înainte de 1990, bazate pe posibilităţi şi necesităţi locale îşi continuă activitatea la capacităţi mai mult sau mai puţin apropiate de cele dinainte de Profilul economic al oraşului este agro industrial. Cea mai importanta unitate economică din oraşul Hîrşova este Fabrica de Sârme şi Cabluri ce utilizeaza o forţă de muncă de circa 293 persoane. Sîrme şi Cabluri este în prezent unul din cei mai renumiţi producători din Europa de cabluri de tracţiune, sârme trefilate şi produse din oţel. Fabrica de Sîrme şi Cabluri continuă investiţiile în tehnologiile folosite şi doreşte să îşi dezvolte exporturile. Produsele oferite sunt sârmă din oţel, cabluri din oţel şi alte produse din oţel, marea parte utlizându-se pentru construcţii, nave, gaz şi petrol, minerit, macarale, lifturi şi alte aplicaţii. Există potenţial de angajare de personal de pana la persoane. Analiza situaţiei economice pe domenii - numărul salariaţilor şi numărul agenţilor economici din oraşul Hîrşova este următoarea. Tabelul nr. 5.1 Analiza situaţiei economice pe domenii Nr crt Domeniu de activitate Număr agenti economici Număr salariaţi 1 AGRICULTURA PRODUCTIE CONSTRUCŢII COMERŢ TRANSPORT SERVICII TOTAL Sursa: Direcţia de Finanţe Publice Agenţia Hîrşova Din total operatori de piaţă, ponderea cea mai mare o deţine sectorul comercial care reprezintă cca. 43,30% din total. În ordinea descrescătoare a numărului operatorilor de piaţă care desfăşoară activitate în celelalte domenii economice, serviciile deţin o pondere de 20,08%, sectorul de producţie 11,16%, agricultura 6,25%, construcţiile 9,37%, transportul 9,82% şi turismul având o pondere extrem de mică practic inexistent. Cei mai mulţi operatori de piaţă sunt societăţile de tip SRL (71,4 % din total), cu obiect preponderent de activitate în sfera comercială şi a serviciilor. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 76

77 Pe parcursul perioadei , numărul agenţilor economici activi stabiliţi în oraşul Hîrşova a înregistrat o evoluţie variată. Anul Tabelul nr. 5.2 Evoluţia numărului agenţilor economici Firme Firme nou create Firme retrase din activitate active Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova În anul 2013 s-au înregistrat un număr de 15 întreprinderi nou create şi s-au închis un număr de 54 de firme existente pe teritoriul oraşului. În anul 2014, s-au deschis 24 de firme noi şi s-au retras din activitate un număr de 26 de întreprinderi. Evoluţia este clar descendent. Tabelul nr. 5.3 Statistica clădirilor si încasări impozit Locaţie Statut Număr Taxa curentă Taxa anuală Hîrşova Persoane fizice Persoane juridice Total general Agricultura şi pescuitul Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova Suprafaţa totală a localităţii Hîrşova este de ha, din care suprafaţă agricolă hectare. Acestea sunt distribuite astfel: 3383 ha cu titluri de proprietate; 130 ha cu procese verbale; 71 ha de rezervă; 788 ha ADS; 606 ha ADS; 261 ha ADS; 1357 ha păşune; Suprafaţa agricolă deţinută de persoane fizice este de 3513 ha din care 130 ha cu PV. Evoluţia ocupării şi distribuţia locurilor de muncă sunt strâns legate de modelul activităţii economice sectoriale, orientat către activităţile cu valoare adăugată redusă şi caracterizat de o dependenţă ridicată faţă de agricultură, aceasta rămânând o activitate extinsă la nivelul oraşului Hîrşova. Analiza exploataţiilor agricole de până în 5 hectare indică amploarea şi persistenţa fenomenelor de agricultură de subzistenţă şi semi-subzistenţă. În vreme ce în agricultură este ocupată aproape o treime din forţa de muncă, la sfârşitul anului 2015, ponderea sa în numărul total al salariaţilor era de doar 12,2%. Aceasta este consecinţa faptului că în agricultură structura populaţiei ocupate după statutul profesional este complet diferită de aceea a celorlalte ramuri ale economiei naţionale. Într-adevăr, se poate spune că Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 77

78 populaţia ocupată în agricultură este îmbătrânită, ponderea persoanelor în vârstă de peste 54 de ani în populaţia ocupată fiind de 34,9%, în anul În acelaşi timp însă, o proporţie de 26,8% era constituită din forţă de muncă tânără, sub 35 de ani, care, după cum se cunoaşte, are un nivel scăzut de educaţie şi calificare, deci slabe posibilităţi de adaptare la cerinţele pieţei, nu poate spera în viitor la migraţia spre alte activităţi, fiind practic captivă. Oraşul Hîrşova dispune de o suprafaţă agricolă de 6596 ha teren arabil, 59 ha păşuni, 24 ha vii şi pepiniere, 28 ha livezi şi pepiniere pomicole. Tabelul nr. 5.4 Suprafaţa Agricolă a oraşului Hîrşova: Anul Arabil (ha) Păşuni (ha) Vii, pepiniere Livezi, Total (ha) viticole (ha) pepiniere pomicole (ha) Sursa:Date statistice Primăria Hîrşova În perioada suprafaţa agricolă a rămas neschimbată, cât şi raportul păşunilor, al livezilor şi cel al suprafeţelor viticole. Terenuri neagricole sunt 3973 ha din care 1097 ha păduri, 1132 ape şi bălţi, 603 ha cu construcţii 244 sunt căi de comunicaţii iar 928ha sunt degradate. Tabelul nr. 5.5 Terenuri neagricole (ha) Cai Terenuri degradate, Paduri Ape, bălţi Construcţii comunicaţii, cai Total neproductive ferate Diagrama nr. 7 Din suprafaţa agricolă de 6596 ha: 88,65% sunt terenuri arabile (3 ha livezi (0,04%), 49 ha cu vie (0,66%), 139,77 ha păşune naturală (1,88%) şi 652,74 păşune arabilă (8,77%). Se constată că anual efectivele de animale din gospodăriile populaţiei oraşului Hîrşova sunt în descreştere, principalele specii fiind bovinele, porcinele şi ovinele. De asemenea, o descreştere substanţială se constată la efectivele de cabaline care sunt folosite la munca câmpului de către deţinătorii de terenuri agricole. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 78

79 În sectorul silvic s-a acţionat an de an pentru exploatarea pădurilor mature, concomitent cu realizarea de împăduriri. Astfel, în ultimii 4 ani a fost exploatată o suprafaţă de 533 ha şi s-au împădurit 207 ha. Producţia de cereale a scăzut de la an la an, la fel şi efectivele de animale. Terenurile agricole din teritoriu sunt cuprinse în categoriile II, III şi IV de fertilitate. În teritoriu funcţionează societăţile agricole: IF Bulancea Viorel, SC Tag Services SRL, SC Krokus 2005 SRL, SC Agromonet SRL, SC Terra Prosper SRL, II Coroiu Sandel. Culturile esenţiale, care îmbracă pământul de primăvara până toamna târziu, în prezent sunt diferite de cele cultivate cu 100 de ani în urmă. Suprafeţele mari de soiuri performanţe de grâu, porumb şi floarea soarelui au înlocuit acele soiuri degenerate de grâu - arnăut, mei, duchie, trifoi, etc. Zona Hîrşova este o importantă zonă bioapicolă. Pajiştile naturale sunt foarte puţine, zona Hîrşova fiind tipic agricolă, culturile cerealiere, tehnice şi furajere ocupând cele mai mari suprafeţe. Din punct de vedere apicol zona se caracterizează prin două culesuri de producţie, salcâm, tei şi floarea-soarelui şi mai multe culesuri de întreţinere la pomii şi arbuştii fructiferi, păşuni, flora din incinta localităţilor. Datorită ponderii culturilor agricole entomofile din această zonă, producţia de miere realizată, deşi în cantităţi apreciabile în special ca producţie marfă (salcâm şi floarea soarelui) devine secundară faţă de aportul pe care albinele îl aduc la sporirea producţiei agricole prin polenizarea acestora. 5.3 Potenţialul piscicol al zonei Hîrşova Fluviul Dunărea oferă posibilităţi de pescuit, plajă şi campare. Pescuitul a jucat un rol important în economia comunităţilor dunărene, mai ales a celor care furnizau cantităţi importante de peşte. În acest colţ de ţară - Hîrşova, cu resurse piscicole bogate şi variate, localnicii au fost pescari din tată în fiu. Ţinând cont de varietatea dimensională a peştilor, pescuitul se realizează de către grupuri specializate ce dispun atât de unelte de pescuit specializate, dar şi cu metode şi tehnici de pescuit rudimentare. În scopul realizării unui proiect privind acordarea unui, sprijin pregătitor pentru realizarea Strategiei de Dezvoltare Locală a zonei pescăreşti vizate de ASOCIAŢIA FLAG DUNĂREA DOBROGEANĂ prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime , organizaţia de pescuit existenţă în Hîrşova - ORGANIZAŢIA PEOFESIONALĂ A PESCARILOR PROFESIONIŞTI, CYPRINUS Hîrşova a format un parteneriat cu: - 5 parteneri publici (Oraşul Hîrşova, Comuna Crucea, Comuna Ghindăreşti, Comuna Topalu şi comuna Horia); - 1 reprezentant al societăţii civile - asociaţie de pescari profesionişti; - 11 reprezentanţi ai sectorului privat. Valoarea proiectului este de lei fără TVA şi a fost aprobat în Septembrie 2016 prin semnarea Contractului de Finanţare Nerambursabilă, urmând a se trece la implementarea lui. Obiectivul proiectului îl reprezintă promovarea creşterii economice, a incluziunii sociale şi a creării de locuri de muncă şi furnizarea de sprijin pentru creşterea şanselor de angajare şi a mobilităţii de muncă în cadrul comunităţilor costiere şi interioare, dependente de pescuit şi acvacultură. Prin Strategia elaborată privind implementarea proiectului, ASOCIAŢIA FLAG DUNĂREA DOBROGEANĂ îşi propune consolidarea zonei de pescuit, sprijinirea infrastructurii ecoturistice, diversificarea activităţilor economice pentru pescarii din teritoriul FLAG urmărinduse creşterea nivelului de trăi a comunităţilor pescăreşti, valorificarea produselor pescăreşti şi a mediului ambiental. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 79

80 În zona FLAG DUNĂREA DOBROGEANĂ, activitatea de pescuit comercial este reprezentată de două asociaţii care însumează aproximativ 160 pescari comerciali autorizaţi conform datelor furnizate de ANPA. 1. ORGANIZAŢIA PROFESIONALĂ A PESCARILOR PROFESIONIŞTI, CYPRINUS Hîrşova 2. ORGANIZAŢIA PESCĂREASCĂ DE PRODUCĂTORI GHINDĂREŞTI CERNAVODĂ Activitatea de procesare se concentrează în două centre din Hîrşova: 1. SC KARMA FISH COMPANY SRL 2. SC MARLEN GEORGE SRL Pe teritoriul oraşului Hîrşova îşi desfăşoară activitatea şi câţiva comercianţi autorizaţi pentru vânzarea produselor de protecţie a plantelor (pesticide): AF BULANCEA VIOREL Str. Rozelor, nr. 26, Loc. Hîrşova SC AGRO MASINA IMEX Str. Gropilor, nr. 34, Loc. Hîrşova SC FITOSEM Str. Revoluţiei, nr. 56, Loc. Hîrşova SC SOLANUM COM PROD Str. Traian, nr. 19, Loc. Hîrşova SC SARA TOM COMPANY Str. Caseriei, nr. 12A, Loc. Hîrşova S.C. AGROMASINA IMEX SRL Str. Gropilor, nr.24, Hîrșova Sara Tom Company SRL distribuitor autorizat de seminţe pesticide şi îngrăşăminte. A primit Locul 1 în Top Afaceri România Întreprinderi Mici, localitatea HÎRŞOVA în anul 2014 SC T.A.G. Service srl și SC Agro Terra Actual SRL care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agricol pe teritoriul oraşului Hîrşova. În oraş funcţionează agenţi economici care au ca obiect de activitate ramuri ale industriei alimentare, ca de exemplu: SC Karma Fish Company SRL şi SC Marlen George SRL - produse din peşte, S.C. ANTONIUS S.R.L prelucrarea cărnii, SC LACTOBARON SRL - prelucrarea laptelui, SC ALFA SRL brutărie şi patisserie, etc. 5.4 Industria Activitatea industrială se desfãşoarã într-un numãr redus de agenţi economici care au o fluctuaţie continuã de angajaţi. Principalele firme cu activitate recunoscută în industrie sunt: S.C. SÂRME şi CABLURI S.A. companie ce s-a dezvoltat în timpul crizei economice, prin investiţii constante. Sârme şi Cabluri este în prezent unul din cei mai renumiţi producători din Europa de cabluri de tracţiune, sârme trefilate şi produse din oţel. Fabrica măsoară de metri pătraţi şi este situată la Hîrşova, în apropierea portului si vinde produse care se consideră a fi produse complexe, cu o calitate ridicată. GIVA STARCOM SRL producător de mobilă, Locul 2 în Top Profit România Întreprinderi Mici, judeţul CONSTANTĂ, domeniul 31: Fabricarea de mobilă SC Neotell srl - Locul 1 în Top Afaceri România, localitatea HÎRŞOVA, domeniul 43: Lucrări speciale de construcţii ELECTRO BULGARU BMS SRL - Lucrări speciale de construcţii Comet steel 07 srl - Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice SC Tudor Construct srl - Locul 1 în Top Afaceri România, localitatea HÎRŞOVA, domeniul 41: Construcţii de clădiri SC ACVA Construct srl Constructii de geniul civil Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 80

81 Unităţile industriale cu capital de stat din oraş, la trecerea de la economia planificată la cea de piaţă au întâmpinat o serie de greutăţi începând cu asigurarea materiilor prime, desfacerea producţiei, fapt ce a condus la o reducere simţitoare a activităţii industriale şi ca urmare, trecerea în şomaj a unui număr important de salariaţi. 5.5 Turismul Turismul în zona Hîrşova, este practic inexistent. Nu există pachete turistice în care să fie incluse obiectiveleturistice existente în oraşul Hîrşova (arheologice, naturale, rezervaţiile, etc) pe care agenţiile de turism din Constanta să le promoveze. Nu există promovare proprie de la nivelul oraşului privind posibilităţile de vizitare a muzeului Cotovu, a Cetăţii, a Tell-ului, a izvoarelor termale. ONG urile din zona nu cunosc sau nu au ca obiect de activitate turismul din zona Hîrşova şi nu se implică în acest domeniu Potenţialul turistic al oraşului Hîrşova Străveche arie de locuire şi civilizaţie românească, oraşul Hîrşova reprezintă o zonă turistică de mare originalitate. Prezenţa unui tezaur arheologic deosebit de bogat, reprezintă şi va reprezenta o şansă pentru dezvoltarea turismului local şi a turismului românesc. Dunărea, un nume de rezonanţă tracică, a cărei semnificaţie este "purtătoare de nori", este unul dintre cele mai pitoreşti şi interesante trasee turistice fluviale din Europa şi implicit din România şi îşi curge apa lin şi pe teritoriul zonei Hîrşova. În zona Hîrşova printr-o exploatare judicioasă a valenţelor specifice se poate influenţa pozitiv gradul de dezvoltare socio-economică a oraşului. Reglementările privind circulaţia pe Dunăre, contribuie la cooperarea transfrontalieră, protecţie şi utilizare durabilă a bazinului Dunării, urmate investiţii şi strategii comune, pe termen mediu şi lung. Oraşul de astăzi se ridică peste cetatea romană, romano-bizantină, medievală şi necropolele acestora. Alături de cetate se găseşte o aşezare neolitică cu o vechime de şapte milenii. Evoluţia acestora este oglindită în vitrinele Muzeului Carsium. Prin marea zestre istorică, Hîrşova are o semnificaţie cu totul specială: este locul unde poţi învăţa să convieţuieşti cu propria istorie. Obiectivele ce pot fi vizitate precum: ruinele cetăţii; izvoare termale; rezervaţia geologică Canaralele Hârşovei cu o suprafaţă de 2 ha; biserica din sec. XX şi geamia din sec. XIX; trebuie intens promovate pe toate canalele specifice (site, radio, TV, pliante, Flye-re, târguri, expoziţii, agenţii de turism şi altele). A. Resurse turistice naturale Cadrul natural ocupă un rol predominant în structura potenţialului turistic, având un caracter particular, creat de aspectele fizico-geografice ale oraşului Hîrşova. Spaţiul dobrogean, situat între apele bătrânului Danubiu şi "marea cea mare" a păstrat de-a lungul secolelor peisaje şi obiective naturale de valoare ştiinţifică deosebită, care pentru a fi protejate şi conservate au fost declarate arii protejate sau monumente ale naturii: rezervaţii naturale Pe teritoriul localităţii se găsesc două rezervaţii: Canaralele din portul Hîrşova, cu valoare peisagistică, unice pe traseul Dunării de Jos, două stânci cu înălţimea de peste 30 m, abrupte, deasupra apei şi Celea Mică, Valea lui Ene, la cca. 2 km. amonte, o arie protejată pe care se mai păstrează resturi din pădurea care acoperea platoul dobrogean cu sute de ani în urmă. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 81

82 Canaralele de la Hîrşova este o arie de protecţie specială avifaunistică - SPA (sit Natura 2000). Pe suprafaţa teritorială a sitului se află rezervaţia naturală Canaralele de la Hîrşova (monument al naturii), abrupturi stâncoase constituite din calcare atribuite perioadei geologice a jurasicului, în substratele cărora au fost identificate importante depozite cu resturi fosile de spongieri şi corali. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, stepe, terenuri arabile cultivate, pajişti naturale, păşuni, păduri de foioase, păduri în tranziţie) ce adăposteşte şi asigură condiţii de hrană, cuibărit şi vieţuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Canaralele de la Hîrşova: situate în aval de actualul port Hîrşova, pe malul drept al fluviului Dunărea; monument al naturii de tip peisagistic şi morfogeologic; ocupă o suprafaţă totală de 3,5 ha; pot fi admirate formaţiuni construite din calcare jurasice cu aspect peisagistic deosebit; studiată începând cu anul 1867, astfel identificându-se diferite specii de corali şi spongieri; stâncăriile sunt întregite de flora şi fauna caracteristică acestui relief; prezenţa Dunării face ca fauna să fie extrem de bogată în specii de păsări; importantă şi din punct de vedere istoric şi cultural, deoarece în această zonă există o cetate romano - bizantină, fostul castru militar "Carsium", construit de romani prin secolul al II-lea d.hr. Canaralele din portul Hîrşova- turiştii vor fi uimiţi de peisajele unice, pe care timpul şi natura le-au sculptat pe acest traseu de la Dunărea de Jos; În ceea ce priveşte flora, în timpul verii, se întâlnesc diverse specii de flori, precum ghiocei, toporaşi, brânduşe, fauna fiind reprezentată de specii de păsări migratoare şi de pasaj, precum egreta mare, cormoranul mic, stârc galben etc. Celea Mare -Valea lui Ene- Această rezervaţie este o arie protejată. Rămăşiţele unei păduri, ce are o vârstă veritabilă de sute de ani, care îmbrăca în trecut platoul dobrogean; Pentru a ajunge în rezervaţie se poate pleca pe DN2A pe ruta Ovidiu - Mihail Kogălniceanu Dorobanţu - Crucea - Ciobanu Hîrşova sau pe ruta Slobozia - Ţăndărei Hîrşova. Principalele elemente de cadru natural cu valoare turistică sunt: reţeaua hidrografică - atracţie turistică deosebită prin fluviul Dunărea Lunca Dunării (între Feteşti şi Hîrşova); Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 82

83 Plaja de pe malul Dunării; condiţiile de climă, prin temperaturi medii de circa 11 0 C, precipitaţii reduse (sub 500 mm/an), numărul anual de zile însorite, nebulozitatea redusă, favorizează practicarea turismului în cea mai mare parte a anului (mai puţin sezonul de iarnă); fondul forestier, în care predomină pădurile mixte de foioase (stejar, frasin, ulm, tei, carpen), ce îmbogăţesc frumuseţea peisajului, constituie în acelaşi timp adăpost pentru numeroase specii de animale, unele cu valoare cinegetică; Constanţa este unul din judeţele cu cea mai mică suprafaţă de pădure din ţară, iar zona este expusă în cel mai înalt grad secetei şi aridizării. Deficitul pronunţat de apă din timpul sezonului estival devine factor limitativ de instalare şi menţinere a vegetaţiei forestiere. Pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi a solului, refacerea echilibrului hidrologic, combaterea schimbărilor climaterice, obţinerea de masă lemnoasă deficitară în zonă şi pentru îmbunătăţirea aspectului peisagistic al zonei, Autoritatea Locală Hîrşova în asociere cu Consiliul Judeţean Constanța a accesat în 2009 prin, Programul de Îmbunătăţire a calităţii mediului şi împădurirea terenurilor agricole degradate, proiectul, Reconstrucţie ecologică şi împădurirea terenurilor degradate ori improprii folosinţelor agricole aflate în proprietatea Oraşului Hîrşova - perimetrul de ameliorare Hîrşova - 185,58 ha. Finanţarea proiectului în valoare de lei a fost asigurată astfel: Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 83

84 ,8 lei - finanţare nerambursabilă asigurată din Fondul de Mediu lei - contribuţia financiară a beneficiarului ,2 lei - contribuţia în natură a beneficiarului Proiectul a vizat lucrări de împădurirea suprafeţei de 185,58 ha cu puieţi de plop alb. Execuţia lucrării a fost realizată începând cu toamna anului În anul 2013 s-a calamitat suprafaţa de 33,53 ha, iar în anul 2015 s-au mai calamitat încă 8,00 ha împădurite cu plop alb. Calamitatea s-a produs ca urmare a excesului de apa infiltrată prin pânza freatică din Dunăre, astfel pe suprafaţa împădurită constatându-se puieţi uscaţi. În anul 2016 s-a deplasat în teren comisia de constatare formată din reprezentanţii instituţiilor implicate în proiect şi s-a decis înlocuirea puieţilor uscaţi şi luarea măsurilor pentru reducerea pericolelor determinate de factori naturali. vegetaţia de luncă Speciile faunistice cu valoare cinegetică (fazan, prepeliţă) şi fauna acvatică de pe râurile interioare şi Dunăre, importantă pentru pescuitul sportiv şi industrial; Culturi de cereale şi de floarea soarelui care generează aspecte peisagistice atractive. Izvoarele termale Ape termominerale sulfuroase, iodurate, bromurate, radio active se întâlnesc în zona Vadu- Oii Hîrşova. Zăcămintele de apă termominerală sunt puse în evidenţă de forajele situate între malul Dunării şi drumul dintre satul Vadu-Oii şi DN 2, la 2 km de oraş. Apa are o concentraţie superioară de sulf şi H2S şi are curgere liberă într-un bazin de beton - ca amenajare minimă pentru utilizarea la băi terapeutice. Temperatura acestor ape are cca grade Celsius şi un debit de 8 l/s. Apele termiminerale de aici sunt omologate asemănător cu cele de la Băile Herculane, putând fi utilizate pentru cura balneară în bazele termale. Apele termale din apropierea localităţii îi pot conferi statutul de viitor centru balnear, oraşului Hîrşova. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 84

85 B. Resurse turistice antropice I. Potenţialul cultural - istoric A) Monumente şi situri arheologice: aşezarea neolitică de tip tell - rezervaţie, oraşul Hîrşova; cetatea romană Carsium - rezervaţie - oraşul Hîrşova; Cetatea Carsium. Descoperim aici o cetate romană şi romano-bizantină. Istoricii apreciază, că cel mai probabil, Carsium a fost ridicată încă din a doua jumătate a secolului I p. Chr. Mai târziu, în timpul războaielor dacice, prin anul 103 p. Chr., împăratul Traian este cel care consolidează fortificaţia cu ziduri din piatră. În documentele din Antichitate, Cetatea apare deseori menţionată între secolele II şi VII p Chr. În prezent, turiştii pot vedea ziduri impunătoare, cum ar fi Turnul comandantului, dar şi un zid monumental, la Dunăre, unde a fost odată un port. Acest port a funcţionat timp de secole, până când cetatea a fost distrusă. Din epoca bronzului şi fierului, la Hîrşova, sunt mai multe situri. Se remarcă aşezarea întărită cu şanţ de apărare, din prima vârstă a fierului (Hallstatt), dezvoltată pe terasa înaltă a Dunării de pe Dealul Băroi în zonă, La Vii sau, La Rasim. Există vestigii arheologice situate în teritoriul extravilan pe o suprafaţă de 5,74 ha. Atracţiile turistice ale oraşului, deşi aproape neexploatate, sunt numeroase: Foto: Sit arheologic Hîrșova Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 85

86 Cetatea CARSIUM Cetatea, la rândul ei, suprapune se pare, o aşezare getică, poate chiar o fortificaţie. A fost construită după toate probabilităţile în timpul împăratului Vespasianus (69-79) când pe linia Dunării şi-au făcut loc mai multe fortificaţii romane. În timpul războaielor daco-romane, împăratul Traian (98-117) zideşte cetatea în piatră pentru Ala ÎI Hispanorum et Aravacorum, cel mai târziu la 103. Ulterior, a fost distrusă de germani, huni, slavi, avari fiind refăcută tot de atâtea ori. Documentele istorice şi arheologice afirmă că cele mai importante lucrări sunt cele realizate în timpul împăraţilor Constantin cel Mare ( ) şi Iustinian ( ). După o lungă absenţă datorată venirii bulgarilor la sudul Dunării, bizantinii în timpul domniei împăratului Ioan I Tzimiskes ( ) refac cetăţile dunărene din temelii, aşa cum se va mai întâmpla mai târziu, în evul mediu. Între secolele XV-XIX cetatea devine o fortăreaţă otomană. Izvoarele consemnează trecerea pe aici a trupelor lui Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara, Mihai Viteazul, Radu Şerban etc. În secolele XVII-XVIII a fost teatrul unor confruntări militare dramatice între trupele otomane, austriece şi turceşti, fiind distrusă de fiecare dată. În urma tratatului de la Adrianopol din 1829 Imperiul Otoman a fost obligat de Rusia să distrugă fortificaţiile de pe malul drept al Dunării. Cetatea este dărâmată şi părăsită iar piatra din ziduri a fost scoasă pentru a se clădi oraşul modern. Cetatea de la Hîrşova (Carsium) este unul din cele mai importante puncte fortificate pluristratificate de pe linia Dunării. Ocupă acelaşi loc şi a jucat acelaşi rol ca cetăţile Durostorum (Silistra) şi Noviodunum (Isaccea). A dat naştere, în imediata vecinătate, la numeroase situri din antichitate până în evul mediu târziu (aşezări cu caracter urban şi rural, mai multe necropole). Peste toate acestea se suprapune oraşul modern. Cetatea de la Hîrşova prezintă însă caracteristici cu totul aparte în peisajul siturilor dunărene. Este reprezentativă pentru întreaga istorie a Europei sud-estice având în vedere că pe acelaşi amplasament se construiesc şi reconstruiesc mai multe fortificaţii, în perioade şi epoci diferite, timp de aproape două milenii. Din ruinele cetăţii, astăzi, se mai văd câteva ziduri impunătoare. Turnul comandantului, pe latura de nord a incintei mici, se păstrează pe înălţimea de peste 9 m. La Dunăre, un zid monumental, lung de cca 40 m, marchează zona în care a activat portul din antichitate până la distrugerea cetăţii, vreme de secole! Oraşul de astăzi se ridică peste cetatea romană, romano-bizantină, medievală şi necropolele acestora. Alături de cetate se găseşte o aşezare neolitică cu o vechime de şapte milenii. Evoluţia acestora este oglindită în vitrinele Muzeului Carsium. Prin marea zestre istorică, Hîrşova are o semnificaţie cu totul specială: este locul unde poţi învăţa să convieşuieşti cu propria istorie. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 86

87 Cetatea Bizantină Cetatea romană a fost construită cel mai târziu în primii ani ai secolului II p. Chr şi refăcută de împăraţii Constantin Cel Mare şi Justinian. Este reconstruită de bizantini şi mai apoi de genovezi. Acum se datează zidul instalaţiei portuare, ridicat peste cel antic, unic pe linia Dunării, încă în picioare, în stare precară de conservare. Între secolele XV- prima parte a secolului al XIXlea, s-a aflat sub stăpânire otomană. Documente istorice (mărturii scrise, litografii) şi arheologice (resturi de ziduri) arată că în evul mediu cetatea era formată din două fortificaţii, una mare, în spaţiul rezervaţiei actuale, şi alta mai mică, pe dealul opus, în aval de port, ambele unite printr-o incintă ale cărei urme pot fi urmărite prin oraşul actual. Cetatea a avut rolul de a asigura paza şi apărarea celui mai important vad de trecere peste Dunăre care asigura legătura dintre comunităţile din Câmpia Română cu cele de pe litoralul vestic al Mării Negre, mai târziu cu lumea din sudul Peninsulei Balcanice. Dealul Cetăţii văzut de pe Dunăre. Pe suprafaţa acestuia se află ruinele cetăţii romane, romano-bizantine (cunoscută sub numele de Carsium) şi medievale. Tell-ul de la Hîrşova a fost descoperit în Tell-ul neo-eneolitic de la Hîrşova este unul dintre cele mai importante obiective de acest gen din sud-estul Europei, si aparţine "Culturii Gumelnita", si anume epocii pietrei şlefuite, în jurul anilor Movila înaltă de 12 metri, ruptă abrupt în direcţia Dunării, este locul în care arheologii sapă de decenii. Din anul 1993 şi până în prezent un grup multidiscipliar de arheologi români şi francezi cercetează tell-ul. La baza sa, primii trei metri ai depozitului arheologic aparţin culturii Boian, mai exact ultimelor două faze ale sale, în care apar şi materiale aparţinând culturii Hamangia. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 87

88 Perioada cea mai importantă din evoluţia tell-ului poate fi considerată cea atribuită culturii Gumelniţa, care în plan vertical ocupă circa 7 m. Nivelele gumelniţene sunt suprapuse de cele aparţinând culturii Cernavoda I, cu o grosime de circa 1,5 m. Ele au fost puternic afectate de locuirile ulterioare, începând cu epoca bronzului şi până în epoca contemporană, astfel încât s-au păstrat puţine complexe intacte. Tell-ul eneolitic Fortificaţia bizantina Hîrşova În anul următor se execută un sondaj care stabileşte stratigrafia acestuia. Săpături sistematice încep abia în anul 1985, iar din 1993, aici se derulează un program comun de cercetare şi formare de specialişti româno-francez. În cadrul colaborării, în anul 1997, s-a deschis, la Paris, expoziţia intitulată Viaţa pe malul Dunării acum 6500 de ani care a reunit cele mai semnificative descoperiri efectuate în aşezare. Un moment important îl reprezintă anul 1993 de când pe tell se desfăşoară programul comun de cercetare româno-francez cu participarea directă a unor specialişti din această ţară, între care un rol deosebit îl au de zece ani istoricii francezi Bernard Randoin şi Yannick Rialland. Toate acestea au contribuit nu numai la introducerea pentru prima oară în ţara noastră a unei concepţii şi tehnici de săpătură noi, dar şi crearea în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Centrului Naţional de Cercetare Pluridisciplinară format din tineri specialişti români pregătiți in diverse centre de cercetare din Franta. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 88

89 Turnul Din ruinele vechii cetăţi, astăzi, se mai văd câteva ziduri impunătoare. Turnul comadantului, pe latura de nord a incintei mici, se păstrează pe înălţimea de peste 9 m. Fortificaţia bizantină Fortificaţia bizantină a fost descoperită în anul 2003, şi este situată în capătul de Vest al străzii Carsium, la intersecţia cu str. Lunei. Zidurile fortificaţiei au ieşit la iveală cu ocazia săpăturilor pentru construcţia unei şcoli noi, investiţie ce urma să se realizeze pe acest amplasament în cadrul unui Program cu Banca Mondială, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Primăria Hîrşova. Aici se vedea, la suprafaţă, un rest de construcţie din piatră cu mortar. Adâncirea secţiunii a scos la lumină colţul unui zid cu traseul N - S. În partea interioară s-a excavat până la adâncimea de 0,40 m. Este posibil ca acest spaţiu să mai păstreze depuneri arheologice. Din păcate, aici săpătura n-a putut fi continuată. Într-un sondaj de 0,50 x 0,50 m, executat în exteriorul zidului, spre N, pentru a putea determina adâncimea maximă, s-a ajuns la stâncă la 2,76 m. Grosimea zidului, variabilă, este de 1,70 m. În emplecton s-a identificat un stâlp secţionat, pe care se mai văd literele (M) PXI (I). Paramentul exterior al zidului a fost demontat în întregime. Emplectonul este compus din piatră bolovănoasă cu mortar de bună calitate. Descoperirea acestor ziduri, fără a fi realizată o cercetare minuţioasă, a determinat abandonarea proiectului. Ultimele observaţii au fost făcute cu ajutorul câtorva studenţi la sfârşitul practicii şi a angajaţilor Muzeului Carsium. În lipsa forţei de muncă, după această dată, cercetarea a încetat. Primăria doreşte să realizeze în această zonă un parc arheologic, prin punerea în valoare a vestigiilor, fapt ce impune executarea unor cercetări de amploare şi consolidarea construcţiilor. B) Monumente istorice şi de artă de factură religioasă Pentru a simţi spiritualitatea care învăluie această zonă, trebuie vizitată Biserica Sf. Constantin şi Elena şi Mânâstirea Prodromita Hîrşova. Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena Biserica actuală se află aşezată în partea de apus a oraşului, pe un masiv de piatră calcaros ce s-a aflat în interiorul fostei cetăţi romane Carsium după planurile unei echipe din ingineri italieni, proiectul fiind coordonat de renumitul Anghel Saligny. Din fosta cetate nu a mai rămas decât o bucată de zid gros de 2 m, care se găseşte în partea de Sud a oraşului. Biserica a fost sfinţită la 8 septembrie 1908 cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, ce-l poartă şi astăzi, de către Preasfinţitul Episcop al Galaţilor. În timpul Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 89

90 războiului din 1916 biserica a fost profanată de către armata turcă, fiind transformată în grajd de cai. S-a resfinţit în 1919, redându-se cultului cu aceeaşi frumuseţe. Geamia a fost construită în anul Interiorul conservă arhitectura specifică din lemn de la începutul secolului al XIX -lea, în timp ce la exterior a suferit anumite schimbări. Necropola se află la nord-est de cetate. Multe morminte se mai păstrează încă în formă iniţială. Pentru marcarea monumentelor funerare s-au utilizat elemente de arhitectură sau fragmente de stâlpi miliari, cu inscripţii, din perioada romană. Piesele au fost recuperate şi publicate încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Este Monument istoric de categoria A şi este cea mai importantă mărturie a prezenţei populaţiei musulmane la Hîrşova. Edificiul a fost ridicat, în anul 1812, în timpul sultanului Mahmud al II-lea ( ) şi este înscris pe lista monumentelor istorice din România. Geamia, constuită în 1812, şi Biserica Ortodoxă Sf. Împ. Constantin şi Elena sunt aproape singurele mărturii ale arhitecturii monumentale din secolele XIX-XX. Mănăstirea Prodromita poate deveni in timp centru al turismului ecumenic. C) Monumente şi ansambluri de arhitectură civilă Muzeul Carsium. Turiştii care îi trec pragul pot vedea obiecte caracteristice culturilor neolitice (Hamangia, Gumelniţa), culturii epocii metalelor, dar şi semne ale evoluţiei civilizaţiei romane, romano-bizantine şi medievale la Dunărea de Jos. Muzeul de la Hîrşova a fost înfiinţat de Vasile Cotovu, profesor şi directorul şcolii din Hîrşova, fiul lui Ioan Cotovu, întemeietorul învăţământului de stat, din localitate, după A fost inaugurat, la 1 mai 1904, în prezenţa Regelui Carol I, Reginei Elisabeta, Principelui Ferdinand şi Principesei Maria, Micii Principi Carol şi Elisabeta, însosiţi de primul ministru şi ministrul lucrărilor publice, aflaţi în voiaj pe Dunăre. Sediul iniţial al muzeului a fost în clădirea şcolii. Aici V.Cotovu a strâns obiecte istorice şi arheologice, etnografice, colecţii de tablouri, minerale, roci etc. reprezentative pentru teritoriul dintre Dunăre şi Mare. Din acest motiv s-a numit Muzeul Regional al Dobrogei. După ce a fost devastat în primului război mondial, muzeul va fi refăcut în locuinţa directorului şi reinaugurat, la 29 mai 1926, în prezenţa Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 90

91 Foto Imagine din muzeul vechi După moartea lui V.Cotovu, în primii ani ai regimului comunist, muzeul este desfiinţat. Dezvoltarea cercetării arheologice şi numărul mare de obiecte descoperite întâmplător, impune reorganizarea sa. În anul 1987 se deschide o Expoziţie Arheologică cu cele mai reprezentative descoperiri de la acea dată. Din 1993 Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, preia acţiunea redeschiderii a muzeului de la Hîrşova. După ce este amenajat, la sfârşitul anului 2005 este înscris în Ghidul Muzeelor şi Colecţiilor din România. La 20 aprilie 2006, Regele Mihai şi a Regina Ana au inaugurat şi vizitat Muzeul Carsium Hîrşova ducând astfel, mai departe, tradiţia istorică Muzeul de istorie Actualul muzeu ilustrează, prin cele mai reprezentative descoperiri din siturile de pe raza localităţii, aspecte ale dezvoltării civilizaţiei din neolitic până la începutul epocii moderne. În spaţiul exterior, într-un mic lapidarium, sunt expuse fragmente arhitecturale specifice epocii romane în principal, (coloane, baze de coloane, arhitrave, monumente funerare, borne de drum etc.) dar şi din evul mediu. Unele, dintre acestea, au făcut parte din vechiul muzeu şi s-au aflat zeci de ani într-un parc din faţa şcolii vechi, aşa cum au fost instalate la începutul secolului al XX-lea.. Între piese sunt două fragmente de inscripţii romane, unul de la Capidava, altul de la Ulmetum, aduse la Hîrşova încă de la mijlocul veacului trecut. Fostul local al Muzeului Carsium 2005 Muzeul Carsium detine una dintre cele mai valoroase colecţii de fosile jurasice alcătuită din spongieri, bivalve (scoici ), gasteropode (melci), amoniţi, brahiopode, echinoderme. În lipsa spaţiului adecvat pentru expunere, aceasta stă deocamdată, la dispoziţia specialiştilor. Colaborarea cu Institutul Geologic al Romaniei va conduce în scurt timp la valorificarea ştiinţifică a colecţiei. În cadrul uni proiect finanţat cu fonduri europene, ERCIP în cadrul Programului INTERREG IV Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 91

92 C, a avut loc o prima prezentare a celor mai reprezentative fosile. Statuia eroului necunoscut Crucea de piatră La 17 septembrie 1912 a fost ridicat în apropiere de Hîrşova, din piatră şi granit, pe un soclu de piatră 1020 x 2300, Monumentul dedicat ostaşilor Crucea Marinarilor, obiect de artă ambientală Şcoala veche orăşenească construită în 1904 Statuia Ioan Cotovu în parcul Școlii Vechi Şcoala veche Hîrşova - o emblemă culturală a dobrogenilor a fost ridicată la începutul secolului XX la iniţiativa ilustrului dascăl Vasile Cotovu, fiul lui Ioan Cotovu, şi a respectat, la fel ca şi biserica din spatele ei, planurile arhitecturale ale lui Anghel Saligny. Inaugurarea a avut loc pe 1 mai 1904 și s-a făcut cu salve de tun în prezenţa regală. La inaugurarea sa a participat însuşi Regele Carol I, iar camerele sale au adăpostit prima bibliotecă, dar şi primul muzeu regional al Dobrogei. Şcoala veche a fost bombardată în prima conflagratie mondială și în mare parte a fost distrusă. După război a fost reabilitată, iar la recepţie a venit însuşi regele Carol I, în Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 92

93 Centrul vechi al oraşului Hîrşova ( ); Şcoala veche a funcţionat până în 1962, apoi a fost transformată în internat al liceului din oraş, iar în cele din urmă închisă. Văzută de pe stâncile ce îmbracă malurile Dunării, Şcoala Vasile Cotovu, este declarată monument de arhitectura, iar destinul ei este de a transmite lecţia de cultură, mai departe. Din anii 80, până când a fost abandonată, elevii de la liceul tehnologic îşi făceau practica în atelierele amenjate la parterul şcolii. Casa învăţătorului Vasile Cotovu se află, la fel ca şi şcoala, într-o stare avansată de degradare. D) Monumente de artă plastică comemorative Monumentul eroilor În aval de port pe Dealul Belciug sau Dealul Monumentului a fost ridicată în anul 1913 o cruce monumentală dedicată soldaţilor de pe şalupă, Trotuş, scufundată la 17 septembrie 1912 în urma coliziunii cu vaporul de pasageri al societăţii ungare, Szencheny Istvan. Pe suprafaţa Dealul Monumentului s-au descoperit vestigii din epoca bronzului şi fierului. Sunt vizibile încă resturi ale fortificaţiei care apăra oraşul din această parte. După primul război mondial, «casa pompierilor», care domina oraşul de pe înălţime a fost mărită şi transformată în «Gimnaziul Principele Mihai». E) Etnografie şi folclor - Ansambluri folclorice renumite de dans românesc şi turcesc - Manifestări folclorice şi culturale Ansamblul folcloric Carsium Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 93

94 Uniunea Democrată Turcă din România organizează periodic o serie de manifestări culturale sub egida: Hîrşova - străveche cetate otomană". Proiectele au fost structurate pe mai multe componente îmbinând cunoaşterea evenimentelor istorice cu valorificarea tradiţiilor comunităţii turce de la Hîrşova. Manifestările au fost organizate de filiala Hîrşova a UDTR în parteneriat cu Muzeul Carsium din localitate. Evenimentele au constat în: simpozionul cu tema Pietre funerare, tradiţii şi semnificaţii religioase", vizitarea cetăţii Hîrşova şi a necropolei otomane, monument istoric de importanţă naţională şi europeană. Conturarea Programului de măsuri privind conservarea şi valorificarea monumentelor otomane de la Hîrşova. Istoria comunităţii musulmane din Hîrşova este una dintre cele mai vechi şi mai interesante, datând de peste 600 de ani. Este important pentru noi ca şi comunitate etnică să facem cunoscut adevărul istoric despre existenţa noastră pe aceste meleaguri", a spus preşedintele UDTR, Osman Fedbi. Potenţialul tehnico-economic podgoriile de la Hîrşova Colinele Dobrogei (Regiunea VI) Situată în sud-estul României, corespunde în întregime Podişului Dobrogean, clar delimitat între Dunăre, Marea Neagră şi frontiera cu Bulgaria. Particularităţile fizico-geografice ale acestei regiuni viticole sunt imprimate în esenţă de predominarea reliefului de platou, cu slab-moderată altitudine şi fragmentare, de învelişul loessic aproape generalizat şi de bioclimatul net continental al stepei-silvostepei pontice, a cărui excesivitate este parţial atenuată de vecinătatea Mării Negre şi de masele acvatice din Balțile şi Delta Dunării. Cadrul natural constituie, desigur, condiţia de bază în dezvoltarea viticulturii acestei regiuni, multe dintre vinurile sale fiind solicitate la export încă din antichitate. Pentru calitatea lor superioară pledează întreaga ambianţă a factorilor ecologici, dar suveran se impune climatul cu potenţialul său caloric deosebit de avantajos, mai puţin componenţa sa hidrică care rămâne deficitară sub aspect natural dar nu dificil remediabilă antropic. Regiunea viticolă a Colinelor Dobrogei cuprinde podgoriile Sarică-Niculiţel, Istria-Babadag, Murfatlar. În cadrul acestora se află 9 centre viticole (Măcin, Niculiţel, Hîrşova, Valea Nucarilor, Babadag, Istria, Cernavodă, Medgidia, Murfatlar), iar exterior acestora, încă 5 centre viticole independente (Dăeni, Hîrşova, Mangalia, Adamclisi, Chirnogeni). podul peste Dunăre de la Giurgeni; Podul are o lungime de 1456 metri şi o lăţime de 16,8 m. Construcţia a fost terminată în 1970, proiectul podului fiind făcut de IPTANA Bucureşti. În ultimii ani, la Hîrşova, se organizează,,zilele oraşului,,ziua Recoltei, Festivalul Primăvară dobrogeană proiect înscris în Calendarul Activităţilor Educative Judeţene. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 94

95 5.5.2 Formele de turism practicabile Resursele naturale şi antropice spaţiului adiacent Dunării în acest sector crează premise favorabile practicării unor forme de turism variate, iar prin amenajări specifice, acestea pot fi dezvoltate şi diversificate. Turismul de circulaţie: Turismul itinerant cu valenţe culturale este favorizat de existenţa a numeroase localităţi cu obiective turistice şi se axează pe realizarea unor trasee tematice care includ valori cultural-istorice sau educativ-recreative; Turismul de tranzit este favorizat de existenţa unor drumuri europene (tronsonul Urziceni - Hîrşova - Constanţa al E 60, pe unde pot fi dirijate importante fluxuri de turişti. Turismul ştiinţific se adresează specialiştilor pe probleme legate de cadru natural şi de mediu (în special în ariile protejate din zonă). celor care doresc să viziteze rezervaţiile naturale existente şi celor interesaţi de biotopul aferent Dunării. Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv valorifică bogatul potenţial cinegetic şi piscicol (unde predomină crapul, plătica, ştiuca, nisetrul, morunul, scrumbia de Dunăre), ce oferă largi posibilităţi de practicare a pescuitului sportiv pe Dunăre, din ariile forestiere, stufăriş şi din apele Dunării (concursuri de pescuit). Turismul pentru practicarea sporturilor nautice (caiac, canoe, vele, yahting, agrement nautic) - poate fi utilizat traseul Dunării. Dezvoltarea turismului, care să valorifice potenţialul Luncii Dunării este unul din efectele economice şi sociale care își pot pune amprenta pe dezvoltarea economică a oraşului Hîrşova. Turismul rural, cu cazare în gospodăriile localnicilor, valorifică tradiţii legate de viaţa rurală şi pescuit poate fi practicat în satul Vadu Oii. Turismul de weekend - include mai multe forme de turism - pescuitul, vânătoarea şi alte sporturi de agrement şi recreative si poate fi dezvoltat prin amenajarea unor structuri turistice corespunzătoare (camping, căsuțe, bungalouri) care are la bază acelaşi potenţial bogat şi variat al Dunării. Turismul de odihnă şi recreere este legat de existenţa unui cadru natural cu valenţe estetice deconectante, cu un microclimat reconfortant şi posibilităţi de practicare a unor activităţi recreative, în special în lunca Dunării. Turismul de reuniuni şi congrese ar putea fi dezvoltat prin amenajări specifice în oraşul Hîrşova, axat pe probleme de cooperare transfrontalieră şi dezvoltare durabilă. Turismul uval se poate organiza pe baza existenţei culturilor de vita de vie din zona. Alte forme de turism Turism balneoclimateric prin exploatarea izvoarelor termale de la Puturoasa, viitoarea stațiune Hîrşova Băi. Turism arheologic determinat de existent vestigiilor arheologice în zonă. Turism etnofolcloric prin redeschiderea festivalul concurs Mlădițe Dunărene. Agroturism. Eco turism. Valorificarea izvoarelor de apă termală, finalizarea Muzeului de istorie, Cetatea Carsium, Tell-ul, pescuitul, vânătoarea şi peisajul sunt puncte de atracţie pentru turiştii care trec spre litoral dar şi pentru turismul cultural. Materializarea acestora va putea relansa activitatea economică, respectiv comerţul şi turismul, ceea ce va impune oraşul ca un centru cultural, ştiințific modern. O oportunitate uriașă de dezvoltare a turismului în zona Hîrșova este reprezentată de turismul dunarean. Valorificarea potenţialului turistic de excepţie şi a poziţiei geopolitice pe care o are sectorul românesc al Dunării în contextul european, armonizată cu un cadru juridic şi instituţional Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 95

96 adecvat, atrage după sine o diminuare a rolului de graniţă politică al Dunării şi o integrare mai rapidă a României în structurile regionale şi europene. Între formele de cooperare interstatală, turismul se detaşează ca o formă prioritară şi de avangardă. Problemele legate de amenajarea teritoriului (structuri turistice, infrastructură) în vederea îmbunătăţirii şi diversificării ofertei turistice pe sectorul românesc al Dunării, se înscriu într-o sferă mai largă a conceptului de dezvoltare durabilă. Sectorul românesc al fluviului Dunărea, prin poziţia sa geografică şi geopolitică, poate să devină, printr-o politică europeană şi amenajări corespunzătoare, un coridor economic între Europa şi Asia Centrală, un model de cooperare transfrontalieră şi regională. Dintre toate formele de cooperare ale ţărilor riverane Dunării, turismul se detaşează ca o formă prioritară şi de avangardă. În acest context, resursele naturale şi antropice, bogate şi variate, aferente tronsonului românesc al văii Dunării constituie argumente incontestabile pentru o dezvoltare susţinută a activităţii de turism în această zonă, din păcate prea puţin valorificată până în prezent. Configuraţia diferită a reliefului şi varietatea potenţialului turistic evidenţiază forme de turism specifice, posibil de practicat în fiecare sector al Dunării. Sectorul Tulcea - Hîrşova se bucură de resurse turistice variate, nu de complexitatea celor prezente în zona defileului Dunării, dar suficient de interesante pentru a permite amenajări turistice atractive. Formele de turism generate de aceste resurse sunt sporturile nautice, pescuitul sportiv, turismul cultural şi religios, turismul fluvial, croaziere pe Dunăre şi pe canalul Dunăre - Marea Neagră. De asemenea, se poate avea în vedere dezvoltarea turismului de congrese şi reuniuni în oraşul Hîrşova. În plus, pe tot parcursul văii Dunării, se va pune accent şi pe dezvoltarea unor dotări şi amenajări destinate cu precădere turismului internaţional, dată fiind tradiţia şi importanţa deosebită a căii fluviale dunărene şi legăturii sale cu ţările Europei centrale sau ale Orientului Apropiat. Există numeroase porturi fluviale, adevărate porţi spre lumea europeană, prin care circulă un număr mare de călători, turişti şi cantităţi importante de mărfuri. Renumite sunt Kelheim, Regensburg, Straubing - în Germania, Linz, Viena - în Austria, Bratislsva - în Slovacia, Budapesta, Mohacs - în Ungaria, Novi Sad, Belgrad - în Iugoslavia şi Orşova, Turnu Severin, Giurgiu, Turnu Măgurele, Olteniţa - în România. În viitorul apropiat poate deveni un post dunarean de exceptie și portul Hîrşova. 5.6 Infrastructura de transport Transport local Tipul de transporturi din oraşul Hîrşova sunt rutiere şi fluviale. Legătura cu oraşul Constanţa se realizează pe drumul DN 2A, cu oraşul Tulcea pe DN 22A. Legătura cu oraşele Cernavodă şi Brăila se poate realiza şi pe Dunăre, insă doar în scop comercial. O altă cale de transport către Cernavodă şi Brăila o constitue fluviul Dunărea, însă transportul de călători cu vaporul a fost suspendat încă înainte de Transportul de mărfuri şi călători se face în principal de către societăţi de transport din Hîrşova, Medgidia, Constanţa, Tulcea şi Brăila. Tabelul nr. 5.6 Număr autoturisme la nivel de oraş Localitate Număr autoturisme Persoane fizice Hîrşova 1450 Vadu Oii 29 Persoane juridice Hîrşova 180 Total 1659 Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 96

97 Menţionăm că pe raza localităţii Hîrşova, incluzând Ferma 1 şi satul Vadu Oii, există un număr de 3 societăţi ce au ca obiect de activitate transportul de călători în alte localităţi: - SC GIS TRANS RAPID SRL - 4 microbuze - SC TRANS MOVIAY SRL - 5 microbuze - SC MENV TRANSCOM SRL - 6 microbuze În ceea ce priveşte transportul de mărfuri şi călători, există următoarele trasee de autobuz: Hîrşova Crucea Constanţa (1 oră şi 15 min.); Hîrşova Cernavodă Medgidia (1 oră); Hîrşova Ciobanu; Hîrşova Gârliciu; Brăila Hîrşova Constanţa; Tulcea Hîrşova Slobozia Bucureşti (singura legătură directă cu capitala, unde se ajunge cel mai repede în 3 ore.); Mangalia Constanţa Hîrşova Slobozia. Pe teritoriul administrativ al oraşului Hîrşova se află amplasate 6 (şase) staţii publice de călători, cu următoarele locaţii: Piaţa Agroalimentară: intersecţia str. Rozelor cu Șos. Constanţei; Str. Vadului (atelier optică): intersecţia str. Vadului cu str. Plantelor; Str. Vadului (pizzerie): intersecţia str. Vadului cu str. Plantelor; Str. Plantelor (atelier service Pelivan): intersecţie str. Plantelor cu str. Aleea Cimitirului; Str. Traian (în faţa bl. P 15) Sat Vadu Oii (intersecţie drum comunal cu DN 2A) Oraşul Hîrşova beneficiază de un sistem de transport călători intern - privat, reprezentat printr-un număr de 11 autoturisme în regim TAXI, administrate în mare parte de persoane fizice autorizate, după cum urmează: - P.F.A. MIREA COSTEL - 1 autoturism - P.F.A. MIREA MARIAN - 2 autoturisme - P.F.A. POTAMIANOS GHEORGHE - 1 autoturism - P.F.A. VASILE GABRIEL - 1 autoturism - I.I. NĂDRAG GHEORGHE - 1 autoturism - I.I. DOXAN IONEL - 1 autoturism - I.I. ZAMFIR CRISTIAN - 1 autoturism - I.I. ZAHARIA AUREL - 1 autoturism - I.I. ZAHARIA MARIAN - 1 autoturism - S.C. ZAHARIA SERVICE SRL - 1 autoturism Pentru aceşti transportatori locali au fost amplasate staţii taxi după cum urmează: - Judecatoria Hîrşova - Spitalul orăşenesc Hîrşova - Centrul oraşului - B.R.D. - Restaurant S.C. Emrin Serv S.R.L. La nivelul oraşului Hîrşova există un număr de 1659 de autoturisme în proprietate personală sau proprietatea agenţilor economici. O problemă importantă la nivel de oraş o reprezintă locurile de parcare. Aceasta poate fi rezolvată prin găsirea de soluţii concrete, precum construirea unei parcări supraetajate din fonduri nerambursabile (program POR sau Mediu) care să mulţumească atât proprietarii de autoturisme, cât şi pe reprezentanţii instituţiilor publice. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 97

98 Tabelul nr. 5.7 Statistica auto pe localităţi şi încasări impozit Locaţie Statut Număr Taxa curentă Taxa anuală Hîrşova Persoane fizice Persoane juridice Vadu - Oii Persoane fizice Persoane juridice Total general Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova Tabelul nr. 5.8 Statistica auto pe tip de mijloc de transport si impozitul încasat Locaţie Statut Tip mijloc Număr Taxa curentă Taxa anuală Hîrşova Persoane fizice Persoane juridice Autobuze, autocare microbuze Autovehicole 12 tone Tractoare în evidenţa Motociclete Tricicluri Remorcă 1 tona Remorcă 3 tone Remorci 3-5 tone Remorci 5 tone Bărci Bărci fara mototr Bărci cu motor Şalupe Autoturisme 2000 cm 3 Autoturisme 2600 cm 3 Autoturisme 3000 cm 3 Alte vehicule inreg Alte auto Autobuze, autocare microbuze Autovehicole 12 tone Tractoare in evidenţa Motociclete Remorcă 1 tona Remorcă 3 tone Remorci 5 tone Bărci fara motor Bărci cu motor Remorchere Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 98

99 Slepuri Auto 2 a.m Auto Autoturisme 1600 m Autoturisme 2600 m Autoturisme 3000 cm 3 Scutere de apă Alte vehicule inreg Alte auto Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova Transportul naval Portul Hîrşova este amplasat la o distanţă de 103 km de oraşul Brăila, într-o zonă având urmatoarele coordonate geografice latitudine N, respectiv longitudine E, şi o suprafaţă de m2 cu o lungime de cheu de 500m prevăzut cu dane pentru utilităţi. Portul Hîrşova este conectat doar la sistemul rutier şi are un terminal pentru pasageri şi un terminal pentru încărcătură lichidă. Dotările portului constau în două macarale plutitoare de 16 tone capacitate şi amenajări pentru depozitare a mărfurilor pe platforme deschise cu o suprafaţă de m2 şi depozite închise cu o suprafaţă de m2. Transportul fluvial este însă puţin valorificat. 5.7 Servicii Dinamica activităţilor de comerţ a cunoscut o evoluţie ascendentă prin mutările de pe piaţa forţei de muncă din sfera activităţilor de producţie în sfera comerţului. În ultimii ani au apărut şi s- au dezvoltat un număr mare de agenţi economici care au drept obiect principal de activitate realizarea de operaţiuni cu caracter comercial, atât cu ridicată, cât şi cu amănuntul. Comerţul şi serviciile se desfãşoarã pe teritoriul oraşului prin mai multe societãţi comerciale private care desfac o gamã variatã de produse şi executã servicii cãtre populaţie. În prezent existã un numãr de 97 unitãţi de comerţ în care îşi desfãşoarã activitatea, în calitate de salariaţi, un numãr de 142 persoane şi un număr de 45 unităţi cu profil de prestări servicii în care activează 128 de angajaţi. Prestările de servicii către populaţie sunt realizate prin secţiile Socom Comixt, Direcţia Confort Urban al Primăriei, Dacia Service, Consum Coop la care se adaugă alţi meseriaşi autorizaţi. Comerţul şi serviciile se desfăşoară pe teritoriul oraşului prin mai multe societăţi comerciale private care desfac o gamă variată de produse şi execută servicii către populaţie. În oraşul Hîrşova funcţionează unităţi de prestare de servicii de comerţ (alimentar, nealimentar, farmacii, imobiliare), de alimentaţie publică (restaurant, cafenele, baruri, patiserie, cofetărie, brutărie, pizzerie), de înfrumuseţare (coafor) de sănătate (cabinete medicale, laboratoare de analize, stomatologie), de curăţenie (spălătorie auto, curăţătorie, igiena oraşului), croitorie, cizmărie, depanare radio-tv, pictură, vidanjare, tâmplărie, servicii de închiriere, servicii auto, vulcanizare, servicii bancare, servicii de poştă şi telecomunicaţii, servicii de telefonie mobilă, servicii de televiziune prin cablu, servicii de ordine publică, servicii de protecţie. Unități de alimentație publica S.C. Emrin Serv S.R.L. Restaurant S.C. Adriano SRL alimentaţie publică S.C. Boss Consum SRL alimentaţie publică SC Logic Drink srl Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 99

100 SC Salon VIP srl SC Imperial Ballrom srl organizare de evenimente SC Samy Gym strada Vadului SC Alex Pub-str. Vadului nr. 42 Baruri SC Class cafe bistro srl SC Alfa bistro cafe My Place Caffe Filicori Pizzerie Pizza house - strada plantelor (naţională) Pizzeria Mark Trust II Lupascu Florin fast-food Club Robert strada Vadului nr 41 berărie în aer liber Firme cu activitate de comerț Cooperativa CONSUMCOOP- Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare; SC Quercus srl comert cu amanuntul; SC Silvascarm Industry srl - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete; SC Alfa Med srl și SC Doris Farm 2003 srl - Comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate; SC Info Astel srl - Comerţ cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice şi software-lui SC Dial srl - Locul 1 în Top Profit România, localitatea Hîrşova; Cooperativa Meșteșugărească Comixt Hîrșova; SC Silar srl Hîrșova, comerț alimentar; Firme cu specific de activitate pază si protecție C&I Securitate Rom srl SC Carsium Protect srl Unităţi de coafor frizerie din Hîrşova Coafor Alina Chivu strada Independenţei Coafor Ene Florentina Servicii de curăţenie locală a oraşului Hîrşova Pentru întreţinerea igienei la nivelul oraşului Hîrşova şi asigurarea bunei funcţionalităţi a oraşului Hîrşova, funcţionează societatea CARSIUM EDIL SRL cu profil de gospodărie locală. SC Carsium Edil SRL are un număr de 79 de muncitori, 6 şefi de formaţie şi 8 persoane la compartimentul administrativ. Serviciile prestate de S.C CARSIUM EDIL SRL către populaţie sunt: 1. precolectare, colectare şi transport deşeuri; 2. gestionare animale fără stăpân; 3. măturat, spălat, stropit şi întreţinere căi publice; 4. curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea acestora în stare de funcţiune pe timp de polei sau îngheţ; 5. salubrizarea şi întreţinerea spaţiilor verzi din parcurile oraşului; 6. întreţinerea fântânilor arteziene din oraş; 7. salubrizarea aleilor din parcurile oraşului şi a cimitirelor. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 100

101 Serviciile bancare STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA Sunt realizate la nivelul oraşului Hîrşova de către filialele băncilor centrale, care execută operaţiuni de împrumut, de decontare, depozite cu dobândă, etc. În oraş funcţionează Trezoreria oraşului, mai multe sucursale bancare şi o agenţie C.E.C. Agenţiile băncilor din oraşul Hîrşova sunt: - Raiffeisen Bank - BRD-Groupe Société Générale - BANC POST - Banca de credit. Capitolul 6 CAPITALUL SOCIAL 6.1 Structura şi dinamica populaţiei Diagrama nr. 8 - Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Tabelul nr. 6.1 Populaţia oraşului Hîrşova pe segmente de vârstă, în august ani ani ani ani ani ani ani ani ani peste 85 ani Sursa: date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 101

102 Diagrama nr. 9 -Sursa: prelucrare autor date statistice Tabelul nr. 6.2 Evoluţia demografică a oraşului Hîrşova, în perioada Anul Nascuţi vii Decedaţi Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Diagrama nr Sursa: prelucrare autor date statistice În graficul de mai sus este redată situaţia natalităţii şi a mortalităţii în perioada , şi după cum se poate observa sporul natural a înregistrat valori pozitive până în anul 2015, când mortalitatea nu a depăşit numărul naşterilor. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 102

103 Tabelul nr. 6.3 Evoluţia populaţiei la nivelul oraşului Hîrşova, după domiciliu, Anul Sex masculin Sex feminin Total Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Tabelul nr. 6.4 Populaţia pe sexe şi stare civilă Uniune Necăsătorit Căsătorit Divorţ Vaduv consensuala Total Masculin Feminin Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Diagrama nr Sursa: prelucrare autor date statistice Diagrama nr Sursa: prelucrare autori date statistice Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 103

104 În perioada se poate observa o scădere constantă a populaţiei oraşului Hîrşova, mai ales în rândul persoanelor de sex masculin. Tabelul nr. 6.5 Populaţia de 10 ani şi peste, după nivelul instituţiei de învăţământ absolvite Învăţământ superior Învăţământ postliceal şi de maiştri Liceal Profesional şi de ucenici Învăţământ Gimnazial Învăţământ primar Fara şcoala absolvită Analfabeţi Total Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Diagrama nr Sursa: prelucrare autori date statistice Tabelul nr. 6.6 Populaţia de 10 ani şi peste, analfabetă, pe sexe şi grupe de vârstă ani 39 ani44 ani 54 ani 59 ani 64 ani ani ani ani ani ani ani - 69 ani74 ani peste Total Masculin Feminin Sursa: date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 104

105 Diagrama nr Sursa: prelucrare autori date statistice Tabelul nr. 6.7 Populaţia de 6 ani şi peste, după nivelul instituţiei de învăţământ pe care o urmează Învăţământ Învăţământ primar Învăţământ gimnazial Profesional si de ucenici Liceal postliceal si de maistri Învăţământ superior Total Sursa: date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Diagrama nr Sursa: prelucrare autori date statistice Tabelul nr. 6.8 Populaţia ocupată pe sexe după sectorul în care lucrează Instituţii nonprofit Societăţi nefinanciare şi financiare Administratie publică in serviciul populaţiei Gospodăriile populaţiei Total Total Masculin Feminin Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 105

106 În Hîrşova, structura actuală a populaţiei ocupate, după nivelul de instruire este atât o reflectare a configuraţiei actuale a economiei cât şi a deficitului de persoane cu studii medii specializate. În aceste condiţii, chiar şi puţinele sectoare cu valoare adăugată ridicată care există în economia românească se confruntă cu probleme în satisfacerea cererii de forţă de muncă calificată. Aceste probleme sunt cauzate atât de contextul economic general dar şi de legătura slabă a sistemului de educaţie cu cererea reală de competenţe, lipsa de experienţă în muncă, fapt care duce la raţe reduse de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii. Diagrama nr Sursa: prelucrare autori date statistice Tabelul nr. 6.9 Populaţia ocupată pe sexe, după statutul profesional Angajaţi Patroni/Angajatori Lucrători pe cont propriu Membri ai unei societăţi agricole Lucrători familiali Total Total Masculin Feminin Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Diagrama nr. 17-Sursa: prelucrare autori date statistice Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 106

107 Tabelul nr Evoluţia beneficiarilor de ajutor social decembrie 2014 februarie Sursa: AJPIS Constanta Diagrama nr. 18 -Sursa: prelucrare autori date statistice Tabelul nr Beneficiari de ajutor pentru încălzirea locuinţei cu energie electrică Diagrama nr. 19 -Sursa: prelucrare autori date statistice Tabelul nr Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2016 pe grupe de vârstă. 0-4 ani 5-9 ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani 85 ani si peste Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 107

108 Diagrama nr Sursa: prelucrare autori date statistice Tabelul nr Populaţia după etnie Ruşilipoveni Altă Informaţie TOTAL Români Maghiari Romi Turci Tătari Greci etnie nedisponibilă Sursa: date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Diagrama nr Sursa: prelucrare autori date statistice Repartiţia pe culte: Structura populaţiei după religie este predominant ortodoxă. Alte structuri confesionale sunt: Romano - catolică = 937 persoane; Musulmană= 916 persoane; Baptistă = 1077 persoane; Penticostală = 19 persoane; Greco-catolică= 5 persoane; Componenţa confesională a oraşului Hîrşova Ortodocşi = 78,41% Musulmani= 11,74% Alte religii = 9,83% Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 108

109 6.2 Forţa de muncă Diagrama nr Sursa: prelucrare autori date statistice Tabelul nr Forţa de muncă din localitatea Hîrşova. Evoluţia ei în perioada Anul Număr mediu de Someri inregistrati la sfarsitul anului salariaţi De sex De sex Total masculin feminin Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Diagrama nr Sursa: prelucrare autori date statistice Din graficul de mai sus, în evoluţia numărului mediu de salariaţi pe perioada se observă o scădere constantă în perioada , după care urmează o încercare de revenire. Acest lucru este în strânsă legătură cu numărul de şomeri înregistraţi în perioada , care au înregistrat valori inverse, şi anume se observă din graficul de mai jos un maxim al şomajului din perioada menţionată, atins în anul 2013, atunci când şi numărul angajaţilor a scăzut. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 109

110 Diagrama nr Sursa: prelucrare autori date statistice Diagrama nr Sursa: prelucrare autori date statistice Printre şomeri se poate observa un raport mai mare al persoanelor de sex masculin. Tabelul nr Analiza situaţiei economice pe domenii Nr crt Domeniu de activitate Număr agenti Număr economici salariaţi 1 AGRICULTURA PRODUCTIE CONSTRUCŢII COMERŢ TRANSPORT SERVICII TOTAL Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 110

111 Diagrama nr Sursa: prelucrare autori date statistice Tabelul nr Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale Nr.crt. Tipul de activitate Numărul de persoane 1. Intermedieri financiare şi asigurări Tranzacţii imobiliare 4 3. Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice Activităţi de servicii administrative Administratie publică şi apărare; Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Activităţi culturale Alte active de servicii Activităţi ale gospod private în calitate de angajator de personal casnic 28 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 111

112 Diagrama nr Sursa: prelucrare autori date statistice O altă cauză pentru rata de ocupare scăzută în rândul tinerilor, evidenţiată în chestionarele aplicate, este cultura antreprenorială redusă, fapt care generează o densitate scăzută a IMM-urilor, cu mult sub media judeţului Constanţa. Pe fondul condiţiilor dificile generate de criza economică la care se adaugă progresul tehnologic şi, nu în ultimul rând, îmbătrânirea populaţiei, economia oraşului Hîrşova se confruntă cu probleme serioase în domeniul utilizării forţei de muncă, cu o serie de distorsiuni pe piaţa muncii, care se traduc prin coexistenţa unui deficit de forţă de muncă, în anumite ramuri economice, cu slabă utilizare a acesteia pe ansamblu. Tabelul nr Numărul şomerilor la nivelul oraşului Hîrşova. Anul Total someri Barbati Femei Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Tabelul nr.6.19 Ponderea şomerilor indemnizaţi raportată la populaţia activă (între de ani) populaţie activă şomeri indemnizaţi Doar unul din zece romi a avut un loc de muncă stabil în ultimii doi ani. Majoritatea romilor au ocupaţii necalificate. Pe de altă parte, această categorie de populaţie exercită o presiune semnificativ mai mare asupra sistemului de protecţie socială comparativ cu restul populaţiei, având în vedere că şomajul înregistrat în rândul populaţiei de etnie romă este de 3 ori mai mare decât în rândul populaţiei majoritare non-roma. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 112

113 Diagrama nr Sursa: prelucrare autor date statistice În ceea ce priveşte, munca la negru, Inspectoratul Teritorial de Muncă duce o activitate asiduă pentru depistarea angajatorilor care desfăşoară activităţi cu persoane angajate fără forme legale. Serviciile legate de şomaj, de mediatizarea muncii, de formare profesională, etc. se realizează prin această agenţie. Tabelul nr Numărul salariaţilor Anul Total salariaţi Forţa de muncă disponibilizată din marile întreprinderi afectate de procesul de restructurare economică are o capacitate de adaptare la alte activităţi redusă, datorită faptului că cei afectaţi de şomaj au, în general, o pregătire profesională strictă şi în sectoare neperformante şi/sau au o vârstă ridicată (peste 40 ani). În aceste condiţii, adaptarea la cerinţele pieţei muncii este mai dificilă, determinând creşterea şomajului de lungă durată. Persoanele cu dizabilităţi intervievate au raportat în procent de 1,7 % că au fost angajate în ultimii 3 ani şi 86% dintre acestea au raportat că nu au lucrat niciodată. Această situaţie este agravată de nivelul scăzut de educaţie şi informare al acestor persoane, rata acestora de participare la procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii fiind cu mult sub media populaţiei generale. Pe teritoriul oraşului îşi desfăşoară activitatea o filială a Agenţiei Judeţene de Ocupare a forţei de Muncă Constanţa, cu 2 angajati. 6.3 Viaţa asociativă a oraşului Hîrşova La nivelul Primăriei Hîrşova nu există o evidenţă certă a ONG-urilor care au ca obiect de activitate acţiuni ce privesc îmbunătăţirea mediului economic, social, cultural etc. Sau o structură asociativă a fundaţiilor şi asociaţiilor pentru a crea un parteneriat în realizarea unor obiective comunitare, fiecare acţionând separat. Pe teritoriul oraşului funcţionează următoarele ONG: - Asociaţia Persoanelor cu Handicap Zbor fără aripi Hîrşova - Asociaţia s-a înfiinţat la iniţiativa unor persoane cu dizabilităţi şi a unor părinţi cu copii cu dizabilităţi. Sprijină îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, în special a copiilor şi tinerilor cu handicap aflaţi în întreţinerea Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 113

114 familiilor lor, prin organizarea unor activităţi de socializare şi educative, ieşiri în aer liber, excursii, serbări. - Asociaţia crescătorilor de animale HÎRŞOVA - are ca scop promovarea intereselor crescătorilor de animale precum şi gestionarea activităţii de păşunat din Oraşul Hîrşova, jud. Constantă şi zonele limitrofe. - Organizaţia profesională a pescarilor profesionişti, Cyprinus Hîrşova - corespunde intereselor generale profesionale ale pescarilor - Asociaţia profesională a pescarilor KAVIAR HÎRŞOVA - corespunde intereselor generale profesionale ale pescarilor - Asociaţia RROMI SPERANŢA HÎRŞOVA. - Asociaţia oraşelor din ROMÂNIA asociaţia îşi propune să contribuie la realizarea unei autonomii locale reale, conforme cu Carta Europeană a Autonomiei Locale, prin: elaborarea şi transmiterea, celor cu drept de iniţiativă legislativă, a unor proiecte de acte normative şi a unor proiecte de modificare sau completare a legislaţiei existente; - Asociaţia "ARATĂ CĂ ÎŢI PASĂ - HÎRŞOVA" 6.4 Asistenţa socială Infrastructura de asistenţă socială din Hîrşova are o importanţă deosebită în structura administraţiei pubice locale. Începând cu serviciul public de asistenţă socială s-a transformat în Direcţia Publică de Asistenţă Socială Hîrşova, în baza HCL nr. 46/ Direcţia Publică de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Hîrşova desfăşoară activităţi de asistenţă socială privind acordarea beneficiilor sociale de la bugetul de stat şi local, consiliere şi acordarea de sprijin financiar persoanelor defavorizate, În categoria persoanelor defavorizate intră persoanele sărace sau care au veniturile foarte mici, persoanele fără loc de muncă, persoanele ce suferă de dizabilităţi, persoane expuse cazurilor de violenţa domestică sau alcoolism, vârstnicii. O viitoare presiune a sistemului social local poate fi analizată din prisma populaţiei vârstnice şi a persoanelor pensionate. În cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială funcţionează serviciul Centrul de servicii de îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane vârstnice, serviciu acreditat şi care a obţinut licenţă definitivă de funcţionare în iunie Serviciul funcţionează în baza HCL nr. 25/ şi HCL nr. 149/ Conform HCL nr. 94/2015 s-a aprobat Planul anual de acţiune privind serviciile sociale, Codul Etic şi Carta Drepturilor Beneficiarilor. Toţi îngrijitorii pentru bătrâni la domiciliu sunt angajaţi cu contract individual de muncă de 8h/zi, pe durata nedeterminată. În prezent serviciul are 18 de îngrijitori bătrâni la domiciliu, toate au atestat în baza Legii nr. 17/2000, emis de AJPIS Constanţa valabil un an de zile. Cele 18 îngrijitoare de bătrâni la domiciliu asigură servicii specifice pentru un număr de 18 bătrâni din oraşul Hîrşova şi din satul Vadul Oii. Îngrijitorii bătrâni la domiciliu au standardul de cost conform HCL nr. 3/ (Program Social local de Ajutorare a Persoanelor Aflate în Dificultate, Anexa 1, pct. 2 - Susţinerea parţială sau totală a unor cheltuieli privind serviciile sociale de îngrijire a persoanelor în vârstă la domiciliu, din bugetul local. În prezent costul serviciilor este susţinut financiar de bugetul local în conformitate cu HCL nr. 3/2012, conform pct. 4 din contractul de furnizare de servicii sociale. Ţinând cont de gradul de îmbătrânire al populaţiei şi de fenomenul generalizat, la nivel naţional, de migrare a forţei de muncă, serviciile acordate persoanelor vârstnice vor trebui dezvoltate şi adaptate acestei categorii sociale aflate în risc de excluziune socială. Autorităţile publice locale au iniţiat demersuri în identificarea de soluţii şi găsirea de fonduri pentru înfiinţarea unui cămin de bătrâni. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 114

115 Un alt serviciu public aflat în coordonarea DPAS Hîrşova este creşa pentru copii cu vârste între 1 an şi 3 ani, care are, în 2016, un număr de 50 de locuri. La nivelul oraşului Hîrşova există şi un segment important de familii care au ca unică sursă de venit ajutorul social. În luna februarie 2016 există un număr de 1158 de dosare de ajutor social, aferente unui număr de 1158 de familii. Este un procent semnificativ raportat la populaţia activă a oraşului. Se constată o menţinere a numărului de beneficiari, în ultimii ani, neexistând fluctuaţii semnificative. Diagrama nr Sursa: prelucrare autor date statistice Un alt beneficiu social constă în ajutorul pentru încălzirea locuinţei acordat de la bugetul de stat. Este acordat anual ajutor de încălzire cu lemne. Din anul 2013, cand, prin OUG 70/2011 a fost introdus şi ajutorul pentru încălzirea cu energie termică, a existăt un număr de 18 cereri pentru sezonul rece şi un număr de 15 beneficiari în sezonul rece Diagrama nr Sursa: prelucrare autor date statistice Analizând viaţa economico-socială a oraşului, se observă discrepanţe majore între potenţialul de forţã de muncă şi posibilităţile concrete de utilizare a acesteia. Oraşul Hîrşova este o localitate care se confruntă cu o serie de probleme sociale: şomaj crescut, condiţii precare de viaţă şi habitat a persoanelor de vârsta a III-a, persoane dependente de alcool, femei şi copii victime ale violenţei în familie. Structura categoriilor sociale vulnerabile şi defavorizate de pe teritoriul oraşului Hîrşova este următoarea: A) Familii/persoane singure beneficiari de ajutor social (Legea nr. 416/2000) = 389familii= 1198 persoane; beneficiari de alocaţie familială complementară/de susţinere (OUG nr.105/2003) = 220 familii; B) Copii copii abandonaţi de către părinţi (plecaţi la muncă în străinătate), aflaţi în grija rudelor - 61 copii cu dizabilităţi - 20 copii instituţionalizaţi - 29 copii aflaţi în plasament familial - 18 Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 115

116 copii care urmează programul de alfabetizare C) Persoane vârstnice persoane vârstnice aflate în situaţii, de risc beneficiare de ajutor social - 8 persoane vârstnice îngrijite la domiciliu - 90 persoane vârstnice care solicită instituţionalizare - 3 D) Persoane cu handicap persoane adulte cu handicap (gradul I, II şi III) asistenţi personali pentru persoane adulte cu handicap - 54 asistenţi personali pentru copii cu handicap grav - 36 O atenţie deosebită este acordată persoanelor vârstnice, a celor cu handicap şi rromilor. Măsuri luate de Consiliul Local şi Primărie pentru a îmbunătăţi situaţia persoanelor/familiilor aflate în dificultate: înfiinţarea unui magazin ECONOMAT acordarea de pachete cu produse alimentare acordarea de ajutoare financiare de urgenţă pentru procurare de medicamente, intervenţii chirurgicale, etc Asistenţa medicală comunitară cuprinde în principal activităţi de identificare a problemelor medico-sociale ale comunităţii, educaţia pentru sănătate şi profilaxia bolilor prin promovarea unui stil de viaţă şi mediu sănătos, mobilizarea populaţiei pentru participarea la programele de vaccinări şi controale medicale profilactice, promovarea sănătăţii reproducerii şi planificarea familială, îngrijirea şi asistenţa la domiciliu, curativă şi de recuperare în vederea reinserţiei sociale, acordarea de îngrijiri paleative la domiciliu. Scopul asistenţei medicale comunitare este de a asigura furnizarea de servicii integrate, medicale şi sociale, flexibile şi adecvate nevoilor beneficiarilor, acordate în mediul în care aceştia trăiesc. Obiective: promovarea măsurilor de sănătate care să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a persoanelor de etnie romă; asigurarea accesului cetăţenilor aparţinând minorităţii rome la educaţie în sistemul public de învăţământ; identificarea problemelor medico-sociale ale comunităţii; Activităţi din categoria asistenţei medicale comunitară ce se desfăşoară la nivel de comunitate Hîrşova 1. Educarea comunităţii pentru sănătate: - Medierea relaţiei dintre beneficiarii de etnie romă şi medicii de familie; - informare asupra necesităţii vaccinărilor; - Informare privind administrarea corectă a tratamentelor conform prescrierii medicului; - Consiliere privind îngrijirea corectă (igiena corporală) a sugarului şi a copilului în vârstă de până la 7 ani, precum şi a igienei personale; - Educarea mamelor pentru măsurarea temperaturii la sugari. 2. Promovarea sănătăţii reproducerii şi a planificării familiale: - Informarea persoanelor vulnerabile, asupra bolilor cu transmitere sexuală şi orientarea acestora spre cabinetele de planning familial; - Consilierea şi însoţirea femeilor însărcinate la medicul de familie/specialist în vederea efectuării analizelor medicale precum şi a controlului periodic. 3. Promovarea unor atitudini şi comportamente favorabile unui stil de viaţă sănătos: - Informarea asupra igienei alimentaţiei, precum şi alimentaţia la sân; - Identificarea nivelului de cunoştinţe şi a nevoilor de educaţie referitoare la o viaţă sănătoasă; 4. Educaţie pentru prevenirea bolilor în sezonul rece: Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 116

117 - Asigurarea unui mediu de viaţă sănătos; - Informarea asupra igienei locuinţei precum şi asupra riscurilor expunerii la temperaturi scăzute sau foarte ridicate, în special a copiilor, vârstnicilor, dar şi a celor suferinzi de boli cardiovasculare. 5. Activităţi de prevenire şi profilaxie primară, secundară şi terţiară: - Informarea populaţiei cu privire la prevenirea contactării virusurilor gripal şi hepatic; - Izolarea persoanelor care suferă de boli contagioase; - Organizarea campaniilor de informare privind riscurile la boală; - Distribuirea de pliante cu privire la bolile cardiovasculare, hepatită, diabet zaharat, gripă şi viroze respiratorii, toxiinfecţii alimentare, fumat, prevenirea tuberculozei. 6.5 Ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului Infrastructura de siguranţă publică Instituţiile de siguranţă publică ce acţionează pe teritoriul oraşului Hîrşova sunt Poliţia şi Poliţia locală. Poliţia este reprezentată de Secţia de Poliţie orăşenească Hîrşova, care funcţionează cu un număr de 10 agenţi. Poliţia Locală din Hîrşova şi-a început activitatea în anul 2005, funcţionând sub administrarea Primăriei şi a Consiliului local. Poliţia Locală îşi desfăşoară activitatea în interesul comunităţii locale, exclusiv pe bază şi în executarea legii, precum şi a actelor autorităţii deliberative şi ale celei executive ale administraţiei publice locale şi în conformitate cu reglementările specifice fiecărui domeniu de activitate, stabilite prin acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. Are atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, în următoarele domenii: A) ordinea şi liniştea publică, precum şi pază bunurilor; B) circulaţia pe drumurile publice; C) disciplina în construcţii şi afişajul stradal; D) protecţia mediului; E) activitatea comercială; F) evidenţa persoanelor; G) Alte domenii stabilite prin lege. Poliţia locală Hîrşova îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor: legalităţii, încrederii, previzibilităţii, proximităţii şi proporţionalităţii, deschiderii şi transparenţei, eficienţei şi eficacităţii, răspunderii şi responsabilităţii, imparţialităţii şi nediscriminarii. Rolul acesteia este asigurarea ordinei şi liniştii publice, păstrarea curăţeniei oraşului, menţinerea liniştii şi ordinei publice în oraş. Cazurile frecvente de intervenţie sunt datorate scandalurilor pe fondul consumului de alcool şi/sau cazuri de violenţă domestică. 6.6 Educaţia Actul educaţional care se desfăşoară în unităţile de învăţământ din oraşul Hîrşova cuprind învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi liceal. Cadrele didactice manifestă un interes constant pentru creşterea performanţei acţiunilor educative, pentru dezvoltarea multilaterală a personalităţii elevului. Efortul depus de cadrele didactice a fost răsplătit prin performanţele realizate de elevii şcolii la olimpiadele şcolare, concursuri, festivaluri şi simpozioane organizate la nivel local, judeţean şi naţional. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 117

118 Diagrama nr Sursa: prelucrare autori date statistice Dotarea unităţilor de învăţământ cu unităţi PC este în descreştere, deşi se pune accent pe dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor TIC în toate domeniile. Motivul îl reprezintă lipsa surselor financiare şi o slabă implicare în accesarea fondurilor structurale şi de coeziune specifice învăţământului (proiecte POCU, Comenius, Erasmus+, Mediu, proiecte naţionale) prin care instituţiile de învăţământ îşi pot îmbogăţi baza materială existentă. Colectivele de cadre didactice din instituţiile de învăţământ Hîrşova, în bună parte foşti absolvenţi ai liceului de aici, au pregătit miile de absolvenţi cu multă dăruire şi responsabilitate, încât unii dintre aceştia lucrează astăzi în învăţământul universitar sau preuniversitar, fiind medici, ingineri, ofiţeri, economişti, jurişti, preoţi, jurnalişti de prestigiu. Anul Tabelul nr Evoluţia populaţiei şcolare în perioada în oraşul Hîrşova. Copii Copii Total inscrisi in inscrisi in crese grădiniţe Elevi înscrişi în învăţământul primar (inclusiv învăţământul special) Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial (inclusiv învăţământul special) Elevi inscrisi in învăţământul liceal Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 118

119 Diagrama nr Sursa: prelucrare autori date statistice Mediul de provenienta al populatiei scolare: - 40%copii din familii cu pregatire superioara. - 50% copii din familii cu pregatire medie. - 10% copii din familii cu pregatire minima sau fara pregatire (etnie roma). Personalul didactic al unitatilor de prescolari. 6.7 Cultura, obiceiuri, evenimente locale, timp liber Considerăm acest punct al analizei ca fiind esenţial în procesul de elaborare al strategiei de dezvoltare locală a oraşului Hîrşova. Abordarea corectă a acestui domeniu trebuie privită nu prin prisma unui beneficiu economic imediat, ci mai degrabă prin premizele de dezvoltare pe care le crează în mod indirect. O astfel de abordare viitoare a autorităţii publice locale va trebui să fie bine fundamentată şi să definească măsurile şi acţiunile ce vor fi necesare pe termen scurt şi mediu pentru atingerea unor obiective pe termen mediu şi lung. Dezvoltarea bazată pe promovarea valorilor culturale este cea care poate genera beneficii reale comunităţii locale şi care asigură premizele unei dezvoltări locale durabile. Cultură şi arte Casa de Cultură dispune de o sală mare de spectacole cu un număr de 364 locuri. În cadrul edificiului există şi 3 foaiere în care se pot organiza activităţi sau spectacole cu un număr restrâns de invitaţi (50 persoane). În prezent foaierul din aripa estică găzduieşte Clubul Pensionarilor. În cadrul Casei de Cultură activează aproximativ 120 de copii şi tineri. Pentru a valorifica aptitudinile artistice ale elevilor au fost înfiinţate formaţii de dans popular, modern, grupuri vocale şi formaţii vocal-instrumentale. Tabelul nr Număr persoane active în activităţile artistice Nr crt Activitatea artistică Număr persoane 1 Ansamblul de dansuri populare CARSIUM JUNIOR 16 2 Ansamblul de dansuri populare CARSIUM 16 3 Ansamblul de dansuri greceşti ANOIXI 16 4 Ansamblul de dansuri moderne NOA DANS KIDS 16 5 Ansamblul de dansuri moderne NOA DANS 16 6 Sectia de canto 30 7 Cercul de creaţie 10 Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 119

120 Casa de Cultură are 3 angajaţi: 1 director ce coordonează şi activitatea de creaţie, 1 instructor secţia canto, 1 responsabil bibliotecă. De asemenea, foloseşte în colaborare cu SC CARSIUM EDIL SRL, în funcţie de solicitări 3 corepetitori (instrumentişti), 1 sunetist, 1 administrator, 1 costumier - îngrijitor. Pregătirea ansamblurilor de dans se face pe bază de contract de prestări servicii de 3 instructori privaţi. Unitatea dispune de o staţie de sonorizare, 1 microfon cu fir, 2 microfoane wireless, 2 DVD player, 1 acordeon, 1 staţie sonorizare mică, 1 retroproiector şi 1 ecran de proiecţie. Casa de cultură a oraşului Hîrşova a organizat şi găzduit 9 (nouă) ediţii anuale ale Festivalului de interpretare a muzicii uşoare pentru copii şi tineret Mlădiţe dunărene. Din anul 2014 festivalul a fost sistat din lipsă de fonduri. Sursa de căldură a Casei de Cultură este reprezentată de 1 centrală termică pe combustibil lichid, ce prezintă dese defecţiuni şi de cele mai multe ori nu este folosită din cauza lipsei fondurilor pentru achiziţia combustibilului. Alternativa pentru încălzirea unităţii este reprezentată de 2 sobe cu lemne şi 3 radiatoare electrice pentru sala de repetiţii. Sala de spectacole nefiind încălzită deloc pe timp de iarnă. Biblioteca orăşenească dispune de un fond peste unităţi bibliotecă (volume de cărţi din toate domeniile, cotidiene, monitoare oficiale, etc.). Această unitate deserveşte întreaga populaţie din oraş şi din satul Vadu Oii. Ea a fost dotată cu un sistem modern de informatizare, care vine în sprijinul cititorilor. Biblioteca beneficiază de o sală amenajată, pentru simpozioane istorice şi literare, la care pot participa cetăţenii oraşului. Problema încălzirii unităţii este identică cu cea de la Casa de Cultură, fiind nevoie de fonduri pentru combustibil şi pentru reparaţii sau înlocuire centrală termică. Clubul elevilor este locul unde elevii din Hîrşova îşi pot petrece timpul liber în cadrul secţiilor de arheologie, horticultură, ecologie/protecţia mediului, etc. Tabelul nr Evoluţia indicatorilor relevanţi sectorului cultură Denumire indicator Instituţii de spectacole şi concerte total - număr Locuri în sălile de spectacole şi concerte - număr Spectatori şi auditori la reprezentaţii artistice - total- număr Personalul angajat din instituţiile şi companiile de spectacole Biblioteci - total - număr Biblioteci publice număr Cititori active la biblioteci Volume eliberate Muzee - număr Vizitatori ai muzeelor - număr Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova Tradiţii În ultimii ani, la Hîrşova se organizează: Zilele Oraşului, Ziua Recoltei. Pentru a valorifica aptitudinile artistice ale copiilor au fost înfiinţate formaţii de dans popular, modern, grupuri vocale şi formaţii vocal instrumentale. Evenimentele sărbătorite în oraş cu ritmicitate sunt: Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 120

121 Ziua Naţională 1 Decembrie Cu prilejul Zilei Naţionale se organizează acţiuni cu depuneri de coroane şi jerbe de flori la Monumentul Eroului Necunoscut şi sunt arborate drapelele României şi Uniunii Europene la balconul Casei de Cultură. Ziua Armatei În fiecare an pe data de 25 octombrie au loc evenimente culturale de recunoştinţă la monumentul Eroului Necunoscut pentru eroismul şi jertfele prin care, de-a lungul vremii, oştirea noastră şi-a îngemănat faptele de arme cu soarta neamului românesc, îndeplinindu-şi misiunea nobilă de a apăra unitatea naţională şi integritatea teritorială a statului român. Ziua Recoltei Evenimentul are loc în luna octombrie, încheind Zilele Oraşului Hîrşova. La eveniment participă producători agricoli din localitate şi întreg judeţul Constanţa precum şi prestigioase firme din agricultură, industrie alimentară. Sărbătoarea este presărată cu momente artistice susţinute de trupe şi ansambluri din localitate, judeţ şi din ţară. Zilele Oraşului Hîrşova În ultimul timp a devenit o tradiţie sărbătoarea Zilele oraşului, acesta fiind unul dintre evenimentele importante ale comunităţii. Este un bun prilej pentru că oraşul să arate tot ce are reprezentativ. Hârşovenii îşi etalează performanţele în domeniile cultural, sportiv, gastronomic, etc. 6.8 Sport şi agrement În localitate, activităţile sportive, se desfăşoară în cele trei săli de sport, pe stadionul de fotbal al oraşului şi pe terenurile de sport ale instituţiilor şcolare. Întrucât există potenţial uman orientat către performanţă, se impune îmbunătăţirea dotărilor şi modernizarea bazelor sportive, astfel încât să permită diversificarea sporturilor practicate. Pentru promovarea imaginii oraşului se impune amenajarea unei baze sportive şi de agrement care să includă spaţii de cazare sau cantonament pentru sportivi, creând astfel posibilitatea organizării unor competiţii la nivel naţional şi chiar internaţional. Parcurile, zonele periferice ale oraşului şi malul Dunării, cu peisaje deosebite, sunt locurile în care hârşovenii îşi petrec timpul liber şi, totodată, practică sporturi de agrement. Prin grija autorităţii locale, Parcul din port şi spaţiile verzi au fost reamenajate şi întreţinute an de an, pentru a crea hârşovenilor locuri de promenadă şi odihnă. În oraşul Hîrşova sunt înregistrate doar 2 asociaţii sportive, principalele ramuri fiind fotbalul, baschetul şi arte marţiale. Rezultatele obţinute de sportivii hârşoveni la campionatele interne demonstrează nivelul ridicat de pregătire a acestora şi o permanentă preocupare pentru obţinerea şi menţinerea performanţelor. Clubul Sportiv Tae Keon Hîrşova - a fost fondat în anul 2001 şi are 65 sportivi legitimaţi. În decursul anilor, sportivii clubului au obţinut nenumărate premii, atât pe plan intern cât şi pe plan internaţional. Scopul clubului este de a atrage cât mai mulţi tineri către sport, pentru dezvoltarea disciplinei, conduitei, relaţiilor sociale, autocontrolului, atenţiei şi nu numai. În acest sens, CS Tae Keon Hîrşova a încheiat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, prin Centrul de Plasament Micul Rotterdam, un protocol de colaborare în anul 2013 pentru antrenarea gratuită a copiilor instituţionalizaţi în acest centru, unde deja participă 7 copii ce au obţinut 27 medalii pe parcursul a 2 ani competiţionali. CS Tae Keon Hîrşova a participat la Cupa României 2016 cu o delegaţie formată din 26 sportivi. Luptătorii s-au întors acasă cu 16 medalii, dintre care Locul 1 5, Locul 2 3, şi Locul 3 8 medalii. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 121

122 CLUBUL SPORTIV ASIART HÎRŞOVA - a fost fondat în anul 2003 şi are ca scop iniţierea şi promovarea copiilor defavorizaţi, provenind din familii cu venituri mici, într-o disciplină sportivă olimpică - TAEKWONDO WTF. ASOCIAŢIA SPORTIVĂ CARSIUM - echipa de fotbal din Hîrşova 6.9 Mass-media În oraşul Hîrşova reţeaua de telefonie are următoare structură: reţea telefonie digitală - 32 km reţea televiziune prin cablu - 22 km reţea internet asigurate prin: - Conexiunea prin linie telefonică (Dial Up); - Conexiunea prin cablu; - Fibră optică; - Wireless (Radio modem); - Prin cablu TV. Televiziunea locală este reprezentată de: - AKTA, brand-ul sub care Digital Cable Systems SA furnizează, la cele mai înalte standarde încă din 2005, servicii de televiziune, internet şi telefonie clienţilor rezidenţiali, cu preponderenţă în mediul rural dar şi în comunele din jurul Hârşovei, aici fiind transmise şi anunţuri de interes local. - Reţeaua de fibră optică a Telekom - MagentaONE reprezintă abonamentele ce oferă o sinergie de servicii din portofoliul Telekom: cablu TV, internet fix, telefonie mobilă şi fixă. Capitolul VII Cercetarea socio-economică a oraşului Hîrşova În vederea determinării nevoilor localităţii Hîrşova s-a analizat percepţia cetăţenilor privind gradul de dezvoltare a oraşului, gradul de implicare a locuitorilor, oportunităţile existente şi neexploatate prin prisma locuitorilor. Cercetarea a fost efectuată prin aplicarea unui chestionar locuitorilor oraşului Hîrşova. Total chestionare aplicate: 243 Studiul de piaţă este bi-dimensional şi presupune percepţia populaţiei privind dimensiunea economică (indicatorii economici) şi potenţialul de dezvoltare al oraşului Hîrşova de habitat şi analiza dimensiunii sociale (indicatorii sociali) Prin analizarea celor două dimensiuni ne-am propus identificarea acelor parametri specifici care sunt relevanţi pentru oraş şi deasemenea, relaţia între ambele dimensiuni (economică şi socială). Rezultatele chestionarelor aplicate ne dau indicii privind: 1. care este cererea identificată pe piaţă; 2. ce domeniu se poate dezvolta şi care este nişa de piaţă; 3. identificarea unui grup ţintă sau unui grup demografic ţintă; 4. care sunt investiţiile care pot să completeze nevoi reale ale pieţei existente; Scopul studiului Cercetarea sociologică a urmărit identificarea nevoilor de dezvoltare antreprenorială la nivelul oraşului Hîrşova. Populaţia cercetată Grupul ţinta a studiului cantitativ este reprezentat de populaţia oraşului Hîrşova; Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 122

123 Volumul eşantionului: 243 de persoane, reprezentând: locuitorii oraşului Hîrşova (angajaţi, şomeri, antreprenori, persoane defavorizate); Tipul eşantionului: probabilistic, proporţional cu structura populaţiei investigate pe oraş. Criteriile şi stadiile de stratificare ale eşantionului sunt: oraş Hîrşova. Elaborarea studiului a avut la bază un accentuat caracter consultativ şi participativ, ce a inclus întâlniri şi discuţii ample cu respondenții. 7.1 Rezultate ale Chestionarului aplicat 1. Sunteţi mulţumit de cum arată oraşul dumneavoastră? Diagrama nr. 33 La întrebarea Sunteţi mulţumit de cum arată oraşul dumneavoastră?, după cum reiese din graficul de mai sus, 157 dintre respondenţi sunt mulţumiţi într-o oarecare măsură, iar 38 dintre chestionaţi sunt mulţumiţi în mare măsură. 2. Care este ocupaţia dvs.? Diagrama nr. 34 Dintre persoanele care au participat la chestionar 36% sunt persoane angajate, cu studii medii, următorul procent, 20% fiind cel al persoanelor fără loc de muncă şi doar 19% sunt persoane ocupate cu studii superioare. 3. Care consideraţi că este principalul neajuns al dezvoltării localităţii dvs.? Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 123

124 Diagrama nr % dintre persoanele chestionate sunt de părere că principalul neajuns al localităţii Hîrşova ar fi lipsa banilor, urmat de neimplicare 27%, atât a cetăţenilor cât şi a autorităţilor locale. Pe ultimul loc ca şi impediment în calea dezvoltării ar fi cadrul politic, în opinia respondenţilor, 4%. 4. Atitudinea generală faţă de viaţa dvs? Diagrama nr. 36 Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 124

125 Cei care au participat la chestionar se arată foarte mulţumiţi de familie (221 răspunsuri), locuinţă (204 răspunsuri) şi bunuri (188 răspunsuri). Părerea lor despre viaţa în general pare a fi împărţită oarecum între mulţumiţi (110 răspunsuri) şi nemulţumiţi (106 răspunsuri). La polul opus se află alimentaţia, unde 164 dintre cei chestionaţi au răspuns cu nemulţumit şi localitatea, unde 167 dintre chestionaţi au răspuns cu nemulţumit. 5. Care consideraţi că sunt problemele localităţii, în viziunea dumneavoastră? Diagrama nr. 37 Cea mai mare problemă a localităţii, după cum reiese din graficul de mai sus ar fi cea a câinilor vagabonzi, 194 răspunsuri foarte grav, aceasta a fost urmată de siguranţă pe străzi şi informarea necorespunzătoare privind oportunităţile de dezvoltare. Cei chestionaţi consideră ca cele mai puţin grave probleme ale localităţii sunt persoanele sărace (143 răspunsuri puţin grav) şi copii străzii/cerşetorii (194 răspunsuri puţin grav). Din grafic mai reiese că mulţi nu sunt informaţi cu privire la alimentarea cu gaz a localităţii (118 răspunsuri nu ştiu). Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 125

126 6. Care consideraţi că ar trebui să fie principala preocupare a autorităţilor locale? Diagrama nr. 38 Cei chestionaţi consideră că principala preocupare a autorităţilor locale ar trebui să fie crearea de locuri de muncă pentru locuitori, 196 consideră această problemă foarte importantă. Aceasta este urmată de drumuri, alimentarea cu apă şi relaţia dintre autorităţi şi cetăţeni, toate aceste fiind considerate probleme importante ce ar trebui rezolvate. La polul opus se află şcolile, locurile de joacă pentru copii şi transportul, unde cei chestionaţi nu cred că ar fi probleme de importanţă majoră de rezolvat privind aceste aspecte. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 126

127 7. Ce vă doriţi în localitatea dvs? Diagrama nr. 39 Cei chestionaţi sunt de părere că problemele urgente şi majore, ce ar trebui rezolvate cât mai rapid, sunt: siguranţa pe stradă (210 răspunsuri), repararea drumurilor (162 răspunsuri), parcurile şi spaţiile verzi (121 răspunsuri). Printre lucrurile considerate de o mare importanţă în localitate, cei chestionaţi consideră că ar trebui să ne numere şcolile curate şi dotate (186 răspunsuri), spitale dotate şi curate (166 răspunsuri) şi dezvoltarea turismului în zona (139 răspunsuri). În partea opusă sunt clasate existenţa unor instituţii de lectură (89 răspunsuri), pe care cei chestionaţi le consideră ca fiind neimportante. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 127

128 8. Principalele probleme ale mediului de afaceri în localitate. Diagrama nr. 40 Principala problemă, care împiedică dezvoltarea unui mediu de afaceri în zonă, ar fi în opinia celor chestionaţi, nivelul ridicat al impozitelor şi taxelor (153 răspunsuri), urmat de criză economică şi lipsa comenzilor (121 răspunsuri). 9. Cele mai importante fenomene sociale negative: Diagrama nr. 41 Fenomenul social cu cea mai mare influenţă negativă ar fi şomajul şi lipsa locurilor de muncă, 25% dintre respondent sunt de această părere, acesta este urmat de sărăcie, 20% cred asta. La polul opus se află abandonul şcolar, pe care doar 9% consideră că ar avea o influenţă negativă asupra localităţii. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 128

129 10. Care credeţi că este principala problemă de mediu din localitatea dvs.? În ceea ce priveşte mediul înconjurător, principal problemă ar fi sistemul de canalizare, considerat de 30% dintre chestionaţi ca fiind depăşit. Aceasta este urmată de numărul scăzut şi dotările insuficiente ale platformelor de gunoi existente în localitate (29%) şi de salubrizarea necorespunzătoare a spaţiilor publice (18%). În schimb doar 3% consideră că poluarea aerului este cea mai puţin afectată în zonă. 11. Ce domeniu de activitate credeţi că s-ar putea dezvolta în localitatea dvs? Diagrama nr. 42 La întrebarea Ce domeniu de activitate credeţi că s-ar putea dezvolta în localitatea dvs?, cei chestionaţi sunt de părere, în egală măsură (18%) că s-ar putea dezvolta cu uşurinţă agricultura, pescuitul şi activităţile de producţie. Aceste sunt urmate de turism (17%). La polul opus se află prestările de servicii (5%). Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 129

130 12. Cum consideri condiţiile actuale pentru a demara o afacere: Diagrama nr. 43 În ceea ce priveşte condiţiile de dezvoltare ale unei afaceri 44% dintre cei chestionaţi sunt de părere că acestea sunt nefavorabile şi doar 22% le consideră favorabile pentru demararea unei afaceri proprii. 13. Care credeţi că este problemă cheie cu care se confruntă un antreprenor? Diagrama nr. 44 La întrebarea Care credeţi că este problemă cheie cu care se confruntă un antreprenor? principal problemă pare a fi lipsa finanţării, 33% dintre respondenți au fost de acesta părere, urmată de contribuţiile prea mari la bugetul de stat (23%). Un procent destul de mare îl are şi lipsa competenţelor necesare, 16% consideră că nu cunoştinţele necesare deschiderii unei afaceri proprii, atât în ceea ce priveşte legislaţia cât şi în ceea ce priveşte antreprenoriatul. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 130

131 7.2 ANALIZA SWOT STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA PUNCTE TARI - Potenţial agricol considerabil. - Resurse energetice importante. - Existenţa unui potenţial productiv ridicat în agricultură şi piscicultură. - Cadru natural propice dezvoltării activităţilor de turism. - Patrimoniu istoric şi arhitectural de excepţie şi vestigii arheologice de peste ani. - Reţea reprezentativă a instituţiilor publice - Reţea intraurbană corespunzătoare în telecomunicaţii. - Reţele tehnico-edilitare dezvoltate (apă, canal, energie electrică). - Reţea comercială dezvoltată. - Sector de construcţii bine reprezentat. - Instituţii financiar-bancare. - Accesul la Dunăre şi la drumul european E Diversitate etnică; - Lipsa conflictelor interetnice. PUNCTE SLABE - Infrastructura de aprovizionare cu apă potabilă a localităţii (nitraţi peste CMA). - Utilizarea încă insuficientă a tehnologiilor informatice moderne şi a internetului în procesul educaţional, dar şi în activităţile economice. - Penuria de specialişti în domeniul gestionării asistenţei financiare nerambursabile provenind de la Uniunea Europeană. - Implicarea scăzută a societăţii civile la viaţa social-politică şi economică a zonei. - Raportul negativ între populaţia activă şi populaţia inactivă. - Capacitate slabă de adaptare a agenţilor economici la cerinţele pieţei. - Infrastructura de afaceri insuficient dezvoltată. - Oportunităţile investiţionale ale zonei sunt încă slab promovate în rândul potenţialilor investitori. - Anumite sectoare economice necesare (precum recuperarea deşeurilor) sunt încă slab dezvoltate. - Migrarea forţei de muncă calificate în străinătate. - Lipsa infrastructurii pentru turism. - Inexistenţa punctelor de informare care să ofere detalii despre muzee sau obiective de patrimoniu. - Lipsa unor produse turistice permanente. -Degradarea patrimoniului istoric şi arhitectural şi nevalorificarea lui. - Insuficientă dezvoltare a comunicării şi comunicaţiei între instituţiile publice. - Grad de uzură avansat al reţelelor tehnicoedilitare (apă - canal). - Declin economic al industriilor tradiţionale (metalurgie, confecţii metalice, împletituri, covoare). - Slabă reprezentare a activităţilor economice în sectorul agricol. - Slabă dezvoltare a serviciilor pentru populaţie. - Investiţii reduse în segmentele cu valoare adăugată mare: producţie, tehnologii înalte. - Buget local insuficient. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 131

132 OPORTUNITĂŢI - Potenţial balnear ridicat. - Potenţial piscicol, portuar ridicat. - Potenţial energetic ridicat din surse regenerabile (soare, vânt). - Creşterea cererii de servicii destinate persoanelor, firmelor, etc. - Creşterea cererii de specializare prin adaptarea învăţământului şi a instruirii profesionale la necesităţile pieţei muncii având drept rezultat reducerea şomajului. - Creşterea cererii consumatorilor pentru produse ecologice stimulând astfel îmbunătăţirea ofertei acestora. - Deschidere către parteneriatul public - privat - Utilizarea instrumentelor datoriei publice (împrumuturi) ca surse atrase ale bugetelor locale. - Existenţa Planului Urbanistic General - instrument de dezvoltare urbană. - Existenţa unor planuri de reabilitare urbană şi portofoliu de proiecte. - Poziţionarea strategică oraşul fiind situat pe rutele: Bucureşti Constanţa, Bucureşti Tulcea şi Constanţa Brăila Galaţi. - Existenţa unor condiţii favorabile pentru obţinerea de finanţări nerambursabile de către autoritatea publică locală şi entităţile publice în perioada ; - Existenţa unei viziuni de dezvoltare locală a Autorităţii Publice Locale; - Potenţialul de dezvoltare al unor structuri de sprijinire a afacerilor de tip cluster (de exemplu în domeniul maritim, în domeniul turismului). AMENINŢĂRI - Alocarea fondurilor publice pentru dezvoltarea infrastructurii pe criterii arbitrare sau de apartenenţă politică şi clientelă de partid. - Suprasolicitarea infrastructurii publice (drumuri şi sistemele de alimentare cu apă, canalizare, energie electrică, gaze, iluminat public etc.) şi incapacitatea acesteia de a răspunde prompt tendinţelor de dezvoltarea a zonei - Tendinţa migraţionistă către Europa occidentală manifestată în ultima perioadă de către forţa de muncă calificată şi, în special, de tineri, poate afecta pe termen mediu dezvoltarea acelor activităţi economice ce încorporează valoare adăugată mare. - Accentuarea procesului de dezindustrializare. - Declinul economic continuu al activităţilor industriale majore (metalurgie, confecţii metalice). - Insuficienţa resurselor bugetare - Necorelarea responsabilităţilor transmise în finanţare cu resursele bugetare aferente. - Reducerea drastică a resurselor pentru finanţarea obiectivelor de investiţii majore. - Competiţia regională la surse de finanţare. - Schimbări rapide în legislaţia economic. - Declin continuu al activităţilor economice. - Inexistenţa în planurile regionale a căilor de transport rutier modern. - Semnale îngrijorătoare privind viitoarele evoluţii ale economiei mondiale ce pot afecta climatul economic regional, naţional şi local; - Instabilitate legislativă ce poate afecta implementarea proiectelor de dezvoltare locală; În urma evaluării factorilor interni şi externi s-au identificat problemele critice cu care se confruntă comunitatea din Hîrşova: activitate turistică inexistenţa în raport cu patrimoniul deţinut, nu există structuri de primire turistică, activităţi de agrement insuficiente pentru atragerea turiştilor; infrastructura edilitară şi de mediu se află la un nivel deficitar, activitate economică în declin. Oraşul Hîrşova nu reuşeşte să-şi găsească echilibrul, pierzând în continuare locuri de muncă. Aici nu există investiţii străine şi din cauza unei infrastructuri deficitare. Activităţile care concentrează cea mai mare parte a populaţiei ocupate sunt: agricultură, comerţ, construcţii. Iniţiativa deschiderii unei afaceri în oraşul Hîrşova este văzută de majoritatea intervievaţilor ca un obiectiv dificil. Chiar şi în condiţiile greoaie de deschidere a unei afaceri, Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 132

133 domenii precum servicii, comerţ şi industrie rămân în topul preferinţelor din punct de vedere al oportunităţilor oferite. Ca principale probleme specifice oraşului Hîrşova care afectează activitatea firmelor, dar şi principale dificultăţi identificate, sunt precizate blocajele financiare şi lipsa fondurilor şi a lichidităţilor, relaţiile greoaie cu autorităţile, fiscalitatea mărită precum şi deficitul de personal calificat. Consultarea reprezentanţilor IMM-urilor şi a întreprinzătorilor a evidenţiat faptul că, din perspectiva inovării, majoritatea IMM-urilor din oraşul Hîrşova se află într-un stadiu incipient. Ele prezintă decalaje însemnate de competitivitate, în principal cauzate de următorii factori: majoritatea IMM-urilor lucrează cu tehnologie învechită, foarte puţine reuşind să introducă echipamente tehnologice noi şi eficiente; IMM-urile din oraş au o orientare preponderentă către domenii de activitate cu nivel tehnologic scăzut său mediu, cu efect negativ asupra posibilităţii de a satisface nevoile pieţei naţionale şi a celor internaţionale; investiţiile inovatorilor sunt distribuite, în principal, pentru asigurarea dotării tehnice (maşini, echipamente şi software) şi nu se pune accent pe inovarea organizaţională, pe achiziţiile de cunoştinţe externe de tipul drepturilor de utilizare de brevete, licenţe, knowhow, etc.; majoritatea IMM-urilor întâmpină dificultăţi în acţiunile de implementare a noilor tehnologii în absenţa cunoştinţelor necesare conducerii proceselor de schimbare organizaţională; majoritatea firmelor îşi bazează strategiile pe reducerea costurilor şi nu pe creşterea productivităţii, în special din cauza abilităţilor reduse în domeniul managementului; IMM-urile sunt slab capitalizate, în special din cauza existenţei unor exigenţe sporite din partea băncilor pentru creditarea acestora; fondurile structurale sunt greu accesibile. Activitatea economică a oraşului Hîrşova în ultimii ani se caracterizează prin intrarea în declin a ramurilor industriale, generând lichidarea şi/sau restructurarea marilor întreprinderi (cu impact puternic asupra şomajului) şi înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii. Conform datelor statistice, în ultimii ani ponderea în economia oraşului Hîrşova o deţin microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii. Efectele crizei financiare şi economice s-au manifestat prin reducerea numărului de locuri de muncă şi, implicit, prin creşterea şomajului, prin limitarea şi încetinirea creării de locuri de muncă, cu consecinţe directe în blocarea intrării tinerilor pe piaţa muncii şi ieşirea de pe piaţa muncii a persoanelor cu o poziţie vulnerabilă (persoane angajate cu contracte temporare, vârstnici, persoane cu nivel scăzut de educaţie, persoane cu dizabilităţi) Un factor îngrijorător este reprezentat de creşterea la nivelul oraşului Hîrşova a numărului de tineri ani cu dificultăţi în asigurarea unei tranziţii adecvate de la sistemul de educaţie la piaţa muncii. O atenţie deosebită trebuie acordată derulării de activităţi pentru identificarea tinerilor inactivi, cu accent pe aceia cu nivel scăzut de competenţe şi care au dificultăţi în a se integra social. Ei au posibilitatea de a beneficia de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă de calitate, posibilitatea deschiderii unei afaceri pe cont-propriu sau de urmare a unui program de formare, precum şi de oportunităţile de reîntoarcere în sistemul de educaţie (măsurile de tip a doua şansă - AP 6 -PI 8). Dat fiind deficitul general de locuri de muncă, grupurile ce se confruntă cu dezavantaje şi sunt supuse unui decalaj în raport cu restul populaţiei în privinţa oportunităţilor de a găsi un loc de muncă sunt şomerii şi persoanele inactive, cu precădere şomerii de lungă durată, persoanele cu nivel redus de educaţie, lucrătorii vârstnici, persoanele aparţinând minorităţii rome, persoanele cu dizabilităţi, precum şi persoanele din mediul rural cu accent pe cei din agricultură de subzistenţă şi semisubzistenţă. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 133

134 Oraşul Hîrşova se confruntă cu un nivel educaţional al forţei de muncă (15 ani şi peste) scăzut în comparaţie cu media judeţului Constanţa; nivel scăzut al utilizării TIC şi utilizarea lor limitată în economie; participarea redusă la programe de reconversie profesională; insuficienţa fondurilor şi a măsurilor de stimulare fiscală, adresate atât angajatorilor cât şi angajaţilor; neadecvarea calificărilor, un sistem de previzionare insuficientă a competenţelor. Intervenţiile în domeniul creşterii ocupării şi încurajării mobilităţii forţei de muncă vor fi completate de investiţiile în infrastructură finanţate din FEDR în cadrul POR, de investiţiile în CDI şi TIC finanţate în cadrul POC. Intervenţiile sprijinite prin FEADR care vizează diversificarea economiei rurale sunt complementare investiţiilor în resursa umană susţinute din FSE. Totodată, iniţiativele FEMP vor fi orientate către diversificarea sectorului piscicol. În prezent, oraşul Hîrşova are nevoie să dezvolte o nouă generaţie de antreprenori cu abilităţi caracteristice precum responsabilitate, spontaneitate, adaptabilitate, clarviziune, iniţiativă şi spirit managerial, care să le permită să identifice şi să implementeze strategii adecvate pătrunderii şi menţinerii pe piaţă. Aceste abilităţi personale trebuie să fie cultivate începând cu şcoala primară şi dezvoltate la nivel superior, în licee în cursuri de formare profesională pentru dobândirea competenţelor specific antreprenoriale, în facultăţi. Mediul economic în schimbare, în contextul numeroaselor provocări ale globalizării, conduce inevitabil la noi evoluţii pe piaţă, implementarea unor măsuri adecvate pentru stimularea sistemului educaţional antreprenorial reprezentând astfel o necesitate pentru dezvoltarea IMMurilor. Rezultatul acestor analize s-a concretizat în listarea problemelor critice cu care se confruntă comunitatea din Hîrşova, probleme de a căror rezolvare depinde viitorul şi bunăstarea zonei: Dezvoltarea turismului; Dezvoltarea economică durabilă orientată pe ramurile economice de tradiţie în zonă; Dezvoltarea infrastructurii suport pentru dezvoltarea economiei şi a turismului, dar şi bunăstarea populaţiei; Accesul la tehnologie nouă. Considerăm că trebuie încurajată educarea spiritului antreprenorial, care înseamnă spirit de iniţiativă, capacitatea de a pune ideile în practică, creativitate şi încredere în sine pentru toţi cursanţii, din toate programele de învăţământ şi din toate domeniile de studiu. Aceasta ar trebui să îi sensibilizeze pe cursanţi cu privire la opţiunea de a face carieră în domeniul unei activităţi independente şi să îi formeze astfel încât să îşi lanseze propria afacere în oraşul natal Hîrşova. De asemenea, spiritul antreprenorial trebuie să devină o parte normală din cadrul competenţelor pentru profesori şi formatori. Motivele pentru care cei intervievaţi nu sunt hotărâţi să încerce să îşi deschidă propria afacere: lipsa de experienţă; dificultatea în obţinerea accesului la finanţare; gradul insuficient de inovare în cadrul sectorului IMM; insuficienţa resurselor umane cu experienţă; cadrul normativ şi legislativ foarte complex; resursele şi informaţiile limitate cu privire la oportunităţile de afaceri potrivite şi la potenţialii parteneri; lipsa de informaţii cu privire la oportunităţile de a participa la achiziţii publice în alte ţări; Fiscalitate Din punct de vedere al aplicării unor măsuri fiscale adecvate IMM-urilor, este necesară asigurarea unui mediu stimulativ şi nediscriminatoriu, măsurile întreprinse trebuie să se concentreze pe consolidarea transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii cadrului fiscal. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 134

135 Birocraţia reprezintă o problemă importantă având în vedere că managerii IMM-urilor alocă aproximativ 30% din timpul lor problemelor birocratice (raportări), mult mai mult comparativ cu alte ţări din regiune. Absorbţia fondurilor structurale Referitor la accesibilitatea fondurilor structurale, au fost identificate următoarele aspecte cu care se confruntă intervievaţii: dificultăţi în asigurarea cofinanţării proiectelor derulate în cadrul Programelor Operaţionale, cu finanţare nerambursabilă de la UE; nivelul scăzut al culturii antreprenoriale în rândul managerilor şi lipsa de experienţă se constituie în bariere privind accesarea şi/sau implementarea proiectelor; formalităţile pentru accesarea fondurilor structurale sunt greoaie. De aceea, intervievaţii consideră că resursele proprii sunt cea mai importantă şi mai accesibilă sursă de finanţare, urmate de creditul bancar şi în ultimul rând finanţarea nerambursabilă din fonduri europene; lipsa de instrumente clare de informare asupra posibilităţilor de finanţare; lipsa unei informări corecte asupra riscurilor pe care le implică accesarea fondurilor structurale şi implementarea proiectelor admise la finanţare, cu măsuri concrete de combatere şi răspuns la riscuri; lipsa unei educaţii privind încurajarea accesării fondurilor de la bugetul de stat şi de la Uniunea Europeană. Cultura economică a populaţiei Din punct de vedere al mediului economic se constată nevoia de remodelare a culturii economice a populaţiei oraşului Hîrşova în scopul recunoaşterii de către societate a importanţei antreprenorilor, al modificării percepţiei rolului antreprenorilor şi a asumării de riscuri, al recunoaşterii faptului că IMM-urile contribuie în mod substanţial la crearea de locuri de muncă şi la creşterea economică; climatul general insuficient dezvoltat în sensul realizării condiţiilor necesare pentru ca persoanele să considere posibilitatea creării propriilor lor societăţi. Piaţa forţei de muncă Piaţa forţei de muncă, joacă un rol hotărâtor în asigurarea creşterii economice şi a productivităţii pe termen lung. Crearea condiţiilor pentru creşterea competenţelor profesionale, în scopul asigurării unui proces de producţie performant, care să dea naştere unor produse competitive, capabile să facă fată cerinţelor pieţei, devine o prioritate absolută. Problemele cu care se confruntă oraşul Hîrşova, şi în egală măsură întreaga tară, sunt legate, în special de scăderea populaţiei totale, active şi ocupate. Trebuie susţinut, în continuare, efortul de dezvoltare al sectorului Servicii, capabil să genereze noi locuri de muncă în contextul dezvoltării durabile, chiar dacă se constată o creştere a populaţiei ocupate în sectorul Servicii şi o scădere accentuată a populaţiei ocupate în Agricultură şi în Industrie, agricultura concentrând cea mai mare parte a populaţiei ocupate. Diversitatea sectoarelor în restructurare şi tendinţele schimbătoare de pe piaţa forţei de muncă conduc la necesitatea adaptării permanente a comportamentului actorilor sociali la mediul socio-economic intern şi extern din oraşul Hîrşova, inclusiv instituţiile de învăţământ şi pregătire profesională. Este necesar să se dezvolte un sistem de instruire profesională care să răspundă noilor nevoi, atât pentru persoanele tinere cât şi pentru cele adulte şi în special pentru femei şi şomeri aflaţi în şomaj de lungă durată. Oraşul Hîrşova este caracterizat printr-o combinaţie de rată înaltă a unui şomaj structural şi cu ponderi mari a forţei de muncă ocupate în sectoare nespecializate (spălătorie auto, închirieri, curăţenie) sau cu specializare minimă (coafeză, vânzător). La aceşti doi factori se adaugă elemente care caracterizează tendinţele actuale şi de perspectivă, cum ar fi: migrarea către alte regiuni, în căutare de locuri de muncă. Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 135

136 Turismul O caracteristică a zonei Hîrşova este potenţialul turistic ridicat şi nevalorificat. Nu există unităţi cu funcţiune de cazare în zonă, unităţile de alimentaţie sunt slab reprezentate. Practic nu există infrastructură specifică desfăşurării activităţii turistice. Regiunea beneficiază de un fond balnear deosebit şi un cadru promiţător pentru dezvoltarea turismului fluvial, balneoclimateric, piscicol şi agroturistic. Capitolul VIII Potenţialul de dezvoltare al oraşului Hîrşova În oraşul Hîrşova, condiţiile sunt favorabile pentru producerea de energie eoliană. Deasemenea, există potenţial foarte ridicat şi pentru aplicaţiile electroenergetice ale energiei solare, dar şi pentru dezvoltarea turismului şi nu numai. Infrastructura energetică este complexă. Potenţialul zonei Hîrşova pentru producţia de energie din surse regenerabile este foarte mare şi înca neexploatat. Există condiţii favorabile pentru producerea de energie eoliană. De asemenea, potenţialul este foarte ridicat şi pentru aplicaţiile electroenergetice ale energiei solare, precum şi pentru producţia de energie din biomasă. Disponibilitatea agenţilor economici de a învesti în echipamente şi tehnologii nepoluante şi de a apela la surse de energie neconvenţionale (energie eoliană, energia pământului, energie solară etc.) poate exista doar în condiţiile promovării alternativelor existente şi existenţei de oferte complexe şi convenabile financiar pe termen mediu şi lung. Specializarea prin adaptarea învăţământului şi a instruirii profesionale, prin cursuri de formare profesională la necesităţile pieţei muncii poate avea drept rezultat reducerea şomajului şi creşterea numărului de întreprinzători. Oraşul Hîrşova dispune de o serie de resurse naturale, care valorificate corespunzător, pot juca un rol important în dezvoltarea economico-socială. Dintre acestea, cele mai importante sunt zăcămintele de calcar, izvoarele termale, fluviul Dunărea. Alt avantaj pe care oraşul îl poate valorifica, este reprezentat de reamenajarea şi punerea în funcţiune a portului Hîrşova. Legăturile acestuia cu marile capitale pe care le străbate Dunărea, pot fi folosite, atât pentru a asigura materia primă necesară dezvoltării economiei oraşului, judeţului Constantă, regiunii, cât şi pentru a exporta bunuri, produse și primirea turiştilor. Cel mai important potenţial pentru dezvoltarea oraşului Hîrşova este reprezentat insă de resursele turistice: naturale (rezervaţii Canaralele Hîrşova şi izvoarele termale), arheologice (cetatea Carsium, cetatea Bizantină, Tell-ul), istorice, culturale, religioase. Oraşul Hîrşova prezintă, şi un cadru promiţător pentru dezvoltarea agroturismului cu resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânătoare şi pescuit). Turismul cultural este o formă de turism care poate asigura valorificarea integrală a resurselor turistice antropice şi în primul rând a patrimoniului cultural - istoric. Patrimoniul cultural-istoric al oraşului Hîrşova este o valoare componentă a patrimoniului cultural european şi internaţional, rezultat dintr-o evoluţie istorică bine cunoscută. Valoarea deosebită a zestrei patrimoniale este conferită mai ales de componentele arheologice. Turismul de croazieră se află într-o fază de idée de dezvoltare în regiune. Dezvoltarea acestui produs turistic poate determina crearea unor facilităţi legate de sporturile de apă, pescuit. O altă alternativă de relansare antreprenorială a oraşului Hîrşova ar putea fi promovarea potenţialului turistic local al zonei, promovarea patrimoniului cultural local, susţinerea/promovarea activităţilor culturale locale, înfiinţarea staţiunii balneoclimaterice Puturoasa Hîrşova Băi, parteneriate pentru construcţia complexelor de sănătate, servicii de calitate, activităţi de agrement specific, agroturism, ecoturism, turism de nişă (pescuit sportiv, Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 136

137 zoologic, fluvial, etc) Crearea unei destinaţii turistice competitive pe plan naţional şi chiar internaţional, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune zona şi care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului economic; Exploatarea turistică a modelelor multiculturale şi multietnice existente în acest teritoriu poate fi o nişă cu potenţial economic reprezentativ. Eficientizarea, diversificarea şi creşterea productivităţii activităţilor industrial. Dezvoltarea competitivităţii şi a durabilităţii sectorului piscicol; Pe baza chestionarelor aplicate şi analizei SWOT obţinute, măsurile necesare pentru dezvoltarea oraşului Hîrşova trebuie să urmărească: dezvoltarea infrastructurii de bază, dezvoltarea infrastructurii turistice, dezvoltarea infrastructurii portuare, navale, înfiinţarea de IMM-uri; dezvoltarea sistemului educaţiei antreprenoriale; facilitarea accesului la tehnologie; sprijinirea capacităţii de inovare; sprijinirea creşterii competitivităţii IMM-urilor şi a participării acestora pe pieţe externe; simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ dedicat IMM-urilor. Revitalizarea economică a zonei se poate face şi prin atragerea de capital intern şi extern necesar iniţierii unei dezvoltări durabile pe termen mediu şi lung; dezvoltarea serviciilor în domeniul cercetării/inovării în scopul creşterii competitivităţii economice; Atragerea de investitori străini sau/şi parteneriate sunt necesare şi recomandate pentru utilizarea tuturor oportunităţilor existente nevalorificate din cauza lipsei expertizei în domeniu, a experienţei şi nu în ultimul rând a posibilităţilor financiare reduse. Nu în ultimul rând trebuie avute în vedere toate căile de promovare a acestor oportunităţi antreprenoriale şi a zonei atât din punct de vedere turistic cât şi din punct de vedere economic. Oraşul Hîrşova are posibilitatea să dezvolte un mediu economic competitiv şi resurse umane adaptate realităţii socio-economice intern prin acţiuni susţinute de formare profesională, susţinerea întreprinzătorilor şi prin acţiuni de promovarea a potenţialului de dezvoltare turistică, energetică. Dezvoltarea infrastructurii locale, corelată cu implementarea sistemelor adecvate de management al capitalului natural şi de prevenire şi gestionare a riscurilor naturale se poate realiza prin îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, sprijinirea mediului de afaceri şi iniţierea de acţiuni intensive de promovare a sectorului TIC, crearea de parteneriate între mediul privat şi furnizorii de cercetare dezvoltare, dezvoltarea de servicii comunitare pentru categoriile dezavantajate, instruirea şomerilor şi formarea forţei de muncă, sprijinirea programelor de formare, înfiinţarea de centre pentru reinserţie socioprofesională. Domeniile în care se pot lansa activităţi noi de antreprenoriat la nivelul oraşului Hîrşova ar fi: tehnologia informaţiei, obţinerea energiei din deşeuri şi surse regenerabile, industria textilă, pielărie, blănărie, procesarea produselor agricole, pomicole, construcţia de ambarcaţiuni sportive şi de agrement, tratarea şi eliminarea deşeurilor, recuperarea materialelor reciclabile sortate, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe, activităţi referitoare la sănătatea umană şi multe altele. Este nevoie de forţă de muncă calificată, este nevoie de personal specializat în domeniile respective şi este nevoie de spirit antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi şi prin încurajarea creării de noi întreprinderi. Relansarea economică a oraşului Hîrşova, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea antreprenoriatului vor fi posibile prin: valorificarea durabilă a poziţiei geo-strategice şi a resurselor naturale; creşterea adaptabilităţii locuitorilor la particularităţile socio-economice locale şi promovarea incluziunii sociale; facilitarea accesului la utilităţi, servicii de asistenţă socială, sănătate şi educaţie; susţinerea culturii antreprenoriale şi a inovării; creşterea competitivităţii şi atractivităţii economice în oraş; implicarea transparentă şi activă a instituţiilor pentru dezvoltarea economico-socială echilibrată a oraşului. Accesarea programelor europene de finanţare nerambursabilă, precum şi a celorlalte programe naţionale şi locale de finanţare poate reprezenta o resursă importantă în vederea Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 137

138 dezvoltării antreprenoriale a oraşului Hîrşova şi creşterea numărului locurilor de muncă şi a bunăstării comunităţii. Investiţiile în domeniul educaţiei, îmbunătăţirii competenţelor şi creşterii participării la învăţarea pe tot parcursul vieţii vor fi finanţate în mod direct din FSE, vor sprijini şi vor completa măsurile sprijinite din FEDR care vizează îmbunătăţirea antreprenoriatului prin POR, dezvoltarea şi utilizarea instrumentelor TIC şi dezvoltarea activităţilor de cercetare-inovare prin POC, precum şi intervenţiile sprijinite din FEADR care vizează îmbunătăţirea competenţelor persoanelor angajate în domeniul agricol, agro-alimentar şi forestier. Sprijinul acordat din FEDR pentru dezvoltarea infrastructurii şi a instrumentelor TIC va contribui la succesul implementării intervenţiilor susţinute din FSE. Intervenţiile care vizează promovarea incluziunii sociale şi reducerea sărăciei finanţate din FSE sunt complementare investiţiilor în infrastructura socială, de sănătate şi educaţie finanţate în cadrul POR, şi investiţiilor în domeniul TIC finanţate în cadrul POC, dar şi intervenţiilor care vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea atractivităţii zonelor rurale finanţate din FEADR. Capitolul IX Abordarea strategică de dezvoltare durabilă a oraşului Hîrşova 9.1 Viziune, misiune şi valori Diagrama nr Sursa: Prelucrare Ca orice comunitate urbană, comunitatea locală din oraşul Hîrşova deţine anumite caracteristici specifice, care îi asigură o diferenţiere de alte comunităţi similare. Întregul proces de planificare strategică a oraşul Hîrşova ia în considerare aceste caracteristici, fiind fundamentat pe analizele diagnostic realizate în etapele anterioare, consultarea unor documente oficiale care prezintă date statistice, consultări publice cu actorii locali interesaţi. Viziunea strategică definită la nivelul oraşului Hîrşova pentru un orizont de timp care se întinde până în anul 2025 prevede: În anul 2025 oraşul Hîrşova va reprezenta un nucleu de dezvoltare, cu un mediu economic competitiv şi resurse umane adaptate realităţii socio-economice interne, va oferi Asociatia V.I.S. Viitor-Integritate-Succes 138