VOCEA AUTENTICĂ. tel./fax: 0241/ web: Constanţa str. Bogdan Vodă, nr.

Transkript

1 Anul XI 2009, Nr. 7 (168) VOCEA AUTENTICĂ IULIE / TEMMUZ ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE str. Bogdan Vodă, nr. 75, etaj 2 tel./fax: 0241/ web: office@udtr.ro

2 CONDUCEREA U.D.T.R. Comitetul Director Preşedinte:... OSMAN FEDBI Prim-vicepreşedinte:... IUSEIN GEMAL Secretar General:... IBRAIM ERVIN Deputat:... IBRAM IUSEIN Vicepreşedinţi: HUSEIN CADIR... Preşedinte Organizaţia Judeţeană IAŞAR ENVER... Preşedinte Filiala ALI NURHAN... Vicepreşedinte Filiala OMER NAZIF... Secretar Filiala BORMAMBET VILDAN... Vicepreşedinte Filiala Medgidia ARIF MUGELIP... Preşedinte Filiala Mangalia RAIM NAIM... Preşedinte Filiala Cobadin GAVAZOGLU RIZA... Secretar Filiala Techirghiol OSMAN ZIA... Preşedinte Filiala Băneasa MOLOGANI ACCAN... Preşedinte Filiala Babadag ŞEMSI TURHAN... Preşedinte Filiala Bucureşti Preşedinte de onoare: ASAN MURAT Consiliul Naţional Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale: BORSEIN FEIZULA... Preşedinte Filiala Năvodari CERCHEZ ALI... Preşedinte Filiala Călăraşi TALIP LEMAN... Preşedinte Filiala Măcin OMER MEMNUNE... Preşedinte Filiala Isaccea MEMET REDVAN... Preşedinte Filiala Hârşova ALI ŞEFCHET... Preşedinte Filiala Eforie MUSA CAIDAR... Preşedinte Filiala Cernavodă SALIM GEAVIT... Preşedinte Filiala Tuzla BARI MUSELIM... Preşedinte Filiala Cumpăna AZIZ AZIZ... Preşedinte Filiala Văleni ŞACHIR CETIN... Preşedinte Filiala Făurei MEMIŞ CHEMAL... Preşedinte Filiala Carvăn MEMET SEBATIN... Preşedinte Filiala Fântâna Mare HUSEIN SELATIN... Preşedinte Filiala Medgidia ABDULA GHIULTEN... Preşedinte Filiala Galaţi IUSEIN VISEL... Preşedinte Filiala Dobromir HASAN NAZMI... Preşedinte Filiala Techirghiol ZARIFE ZODILĂ... Preşedinte Filiala Brăila MUSTAFA SALI... Preşedinte Filiala Castelu Preşedinţii Comisiilor de Specialitate Învăţământ... - BORMAMBET VILDAN Religie... - ISLAM REMZI Cultură... - TÜRKOĞLU SERIN Femei... - AMET MELEK Tineret... - CAIBULA MILIS NILGÜN Financiar... - DRAGOMIR NICUŞOR Cenzori... - ACCOIUM DURIE Juridic... - CONSTANTIN PĂLĂU COLECTIVUL REDACŢIONAL Redactor-şef adjunct: Panaitescu Nilgün Secretar de redacţie: Asan Murat Redactori: Türkoğlu Serin, Iomer Subihan, Ibraim Nurgean, Omer Minever, Asan Sorina Cuprins Editorial... 3 Türkiye Dışişleri Bakanı Romanya Ziyareti... 4 Vizita ministru de externe al Republicii Turcia în România... 5 Bine aţi venit în lumea cercetaşilor... 6 Tinerii din cadrul CMN doresc o organizaţie proprie... 8 Un nou lăcaş de cult pentru musulmani... 8 Europa mozaic cultural şi lingvistic... 9 Creativitate şi Diversitate prin Călătorie... 9 Miraç Kandili Ziua Americii sărbătorită la Bucureşti Murad al III-lea III. Murat Güreş la Cobadin Isaccea Hızır Aleyhisselâm...17 Imperiul Otoman Ciprian Porumbescu Iulie Ben Aralık sen Temmuz Bursa, Osmanlı'nın 1. Başkenti Yemek Tarifleri Çocuk Sayfası Adresa de corespondenţă: str. Bogdan Vodă nr. 75, etaj 2 Tel./Fax: hakses@udtr.ro publicaţia on-line: Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R. grafica: Fârtat Cicero I.S.S.N DIRECTOR OSMAN FEDBI Redactor-şef IBRAIM ERVIN Tiparul executat de: s.c. Golden Printing s.r.l. telefon

3 sayfa y 3 Türkiye nin Üst Kimliği Türk tür, Türk Milletidir Bu memleket tarihte Türk tü; bugün Türk tür ve Türk kalacaktır. Atatürk, 1923 Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Kahraman Ordumuza Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian. Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak, K SSönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak. O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak; O benimdir, o benim milletimindir ancak! Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl! Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl? K Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl S Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl H Viaţă-n libertate ori moarte strigă toţi. Dalgalan sen de şafaklar gibi ey nazlı hilâl! D Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!.. O Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!.. E Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet H Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi. Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl! H Andrei MUREŞANU Mehmet Akif ERSOY Atatürk Türk milletini şöyle tarif etmiştir: Turkiye Cumhuriyeti ni kuran Turkiye halkına Türk milleti denir. Atatürk un bu tarifi, Türk milleti kimliğini, etnik kimliklerin ötesinde, tüm Türk vatandaşlarını kucaklayan ve bütünleştiren temsili nitelikte bir üst kimlik olarak tanımlamaktadır. Bu tanımın içerdiği çağdaş milliyetcilik anlayışı, Atatürk ün bu konudaki diğer açıklamalarının da ortaya koyduğu üzere, ayırmcı ve ırkcı olmayıp, Türkiye Cumhuriyeti nin kurucusu Türk milletini oluşturan bireylerin kokenleri ne olursa olsun, devlet yonunden tartışmasız esitliğini, birlikte yaşama arzusunu, Türkiye nin üniter yapısına ve toprak bütünlüğüne sahip çıkma bilincini içeren çağdaş bir olgudur. Gördüğüm kadarı ile şu anda Türkiye de bazı siyasetciler bu konuyu yanlış bir şekilde kamuoyuna ortaya koymaktadır. Bu konuda son söz Atatürk undur: Memleket mutesait gelişen, yükselen bir birliğe muhtaçtır. Alelade politikacılıkla milleti parçalamak hiyanettir. Ervin Ibraim

4 sayfa 4 5 sayfa Türkiye Dışişleri Bakanı Romanya Ziyareti Vizita ministru de externe al Republicii Turcia în România Dışişleri Bakanı Ahmet Davutoğlu, Romanya Dışişleri Bakanı Cristian Diaconescu'nun davetlisi olarak Bükreş'e geldi ve Romanya Cumhurbaşkanı Traian Băsescu tarafından kabul edildi. İlk olarak Başbakan Emil Boc tarafından kabul edilen Türk dışişleri bakanının Romanyalı mevkidaşı Diaconescu ile görüşmesi gerçekleştirildi. Her iki bakan arasındaki görüşmede, başta Nabucco ve Köstence-İstanbul arasında deniz altından inşa edilecek elektrik bağlantısı gibi ekonomik konular olmak üzere, Karadeniz işbirliği örgütlerindeki ortak çalışmalar ile Afganistan, İran ve Ortadoğu'daki barış sürecine ilişkin son gelişmeler ele alındı. Aynı zamanda Büyükelçilik'te düzenlendiği toplantıda Romanya'daki Türk vatandaşları ve soydaşlarla bir araya geldi. Katılanlar arasında Romanya Demokrat Türk Birliği, Romanya Musulman Tatar Türklerin Birliği, Romanya Müslümanlar Müftülüğü, Dobruca Türk İş Adamları Derneği vs. Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından katılanlar: başkan Fedbi Osman, başkan yardımcısı İusein Gemal, genel sekreter İbraim Ervin, milletvekili İusein İbram, eğitim komisyon başkanı Vildan Bormambet ve kadınlar komisiyon başkanı Amet Melek. Sayın başkanımızın söz aldığı sürede Dışişleri Bakanı Ahmet Davutoğlu na, Romanya da yaşayan Türk azınlığını sunmuştur ve başkanı Köstence deki derneğimizin merkezine davet etti. Bu başarılı görüşmenin ardından Bükreş büyükelçiliğin tarafından düzenlenen kutlama törenine katıldılar. Nurcan İbraim Primul-ministru al României, Emil Boc a avut vineri, 3 iulie, la Palatul Victoria, o întrevedere cu Ahmet Davutoğlu, ministrul turc al afacerilor externe afl at într-o vizită ofi cială în Romania. Dezvoltarea cooperării economice şi participarea României şi Turciei în derularea unor proiecte energetice şi de transport comune au fost principalele subiecte afl ate în atenţia celor doi ofi ciali. Potrivit unui comunicat remis de Guvern, atât şeful executivului român, cât şi ministrul turc al afacerilor externe au convenit asupra acordării unei importanţe sporite impulsionării schimburilor comerciale şi colaborării economice, inclusiv prin explorarea unor domenii noi de cooperare, precum sectorul agro-alimentar şi cel al sănătăţii. Primul-ministru Emil Boc şi-a exprimat speranţa că impactul crizei economice asupra cooperării economice între cele două state va fi diminuat şi a subliniat importanţa colaborării cu Turcia în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului Nabucco, precum şi deschiderea României pentru implicarea în proiecte comune, care să vizeze îmbunătăţirea căilor de comunicaţie, la nivelul infrastructurii feroviare şi portuare. La rândul său, ministrul turc al afacerilor externe a mulţumit autorităţilor române pentru sprijinul acordat Turciei în procesul de integrare în Uniunea Europeană, şi a exprimat disponibilitatea ţării sale în ceea ce priveşte întărirea cooperării economice şi politice. Uniunea Democrată din România a fost alături de delegaţia turcă prin prezenţa conducerii la Bucureşti. Preşedintele uniunii d-ul Osman Fedbi, prim-vicepreşedintele d-ul Iusein Gemal, secretarul general d-ul Ervin Ibraim, deputat d-ul Ibram Iusein, preşedinte comisia de învăţământ, d-na Vildan Bormambet, preşedinte comisiei de femei, d-na Amet Melec. La întâlnire au luat cuvântul preşedintele Osman Fedbi, deputatul Ibram Iusein, istoricul Mustafa Ali Ekrem şi secretarul general Ervin Ibraim. Nurgean Ibraim

5 sayfa 6 sayfa 7 Bine aţi venit în lumea cercetaşilor În perioada 1-5 iulie 2009, un grup format din 40 de copii şi 4 însoţitori au participat la tabăra de cercetaşi din Ümraniye Istanbul/Turcia, la invitaţia Federaţiei Cercetaşilor din Republica Turcia, prin intermediul Consulatului General al Republicii Turcia la. Grupul a fost format din copii reprezenrând Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România şi Inspectoratul Şcolar Judeţean. Timp de cinci zile aceştia au participat intens la programul de pregătire a cercetaşilor. Activităţile derulate au fost plăcute şi antrenante atât pentru copii, cât şi pentru însoţitori. Ce este cercetăşia? Bine aţi venit în lumea cercetaşilor se spune astăzi în zeci şi zeci de limbi diferite. În lumea întreagă, în 110 ţări diferite, se urează bine ai venit la băieţi şi fete de vârste diferite, de toate rasele şi de toate religiile, cu mii şi mii de diferenţe dar care vor face parte tot din Organizaţia Mondiala a Mişcării Scout şi se vor recunoaşte prin embleme, salut şi lege. Ei se angajează să trăiască în prietenie şi fraternitate, Organizaţia Mondiala a Mişcării Scout fiind cea mai mare mişcare pentru tineri care a existat vreodată. A fi cercetaş înseamnă a face parte dintr-o mişcare mondială. În România, domeniul şi scopurile cercetăşiei sunt puţin cunoscute. Multă lume are impresia că ştie cine sunt şi ce fac cercetaşii. Opinia generalizată este că organizaţiile de cercetasi sunt un fel de cluburi pentru copii de toate vârstele care cântă, cutreieră pădurile, sădesc copăcei şi strâng gunoaiele prin parcuri. Cercetaşii au apărut în Mult mai târziu, atât tineretul nazist cât şi pionierii perioadei comuniste preiau modelul organizaţiilor de cercetaşi, folosind acelasi gen de activităţi însă în scopuri ideologice. Iniţiatorul mişcării de cercetaşi a fost lordul Robert Baden-Powell (B.P.), un ofiţer britanic care a văzut în camping şi activităţi desfăşurate în mijlocul naturii nu numai o preocu- O lege şi o promisiune stau la baza metodei scout şi ele reprezintă principiile de conduită ale fiecărui cercetaş. Salutul cercetăşesc se face folosind mâna dreaptă. Cele trei degete centrale sunt lipite, simbolizând cele trei puncte ale "promisiunii". Degetul mare îl acoperă pe cel mic, semnificând prin aceasta că cel tare îl sprijină şi îl apără pe cel mai slab. pare utilă şi interesantă pentru copii şi tineri, ci şi o modalitate eficienta de a le induce un comportament civilizat, atât faţă de mediul înconjurător, dar mai ales faţă de semenii lor. Pentru a-i învăţa pe cercetaşi disciplina, atât faţă de ceilalţi dar mai ales faţă de ei însuşi, Baden-Powell i-a organizat după modelul cercetaşilor militari. Baden-Powell, un om excepţional, s-a născut la 22 februarie 1857, avea oroare de lipsa de imaginaţie, iubea natura, oamenii simpli şi umorul, adora să se deghizeze, să facă farse, să deseneze caricaturi. Explicaţia pe care Baden-Powell a dat-o atunci cu privire la cercetăşie este valabilă şi astăzi: Este foarte greu, daca nu imposibil, să definim mişcarea scout. Ea reprezinta atâ de multe lucruri deodată, încât îmi este foarte greu să le înşir pe toate. Ar fi mai simplu să vă spun ce nu este ea: nu este o asociaţie a oamenilor bogaţi care vor să ajute copii săraci, nu este o şcoală cu norme şi examene obligatorii, nu este o brigadă de ofiţeri şi soldaţi care forţează băieţi şi fete să devină duri şi curajoşi, nu este un serviciu de comisioane la discreţia publicului, nu este un spectacol în care succese superficiale sunt răsplătite cu medalii, insigne, ecusoane etc. Sub înaltul patronaj al lui Carol II, a luat fiinţă în anul 1913 Asociaţia Cercetaşii României. Prima mare unitate de cercetaşi a fost cea a liceului de băieţi Gheorghe Lazăr şi se numea Ciobanul Bucur. Prima jamboree internaţională (jamboree = tradus din dialectul indienilor americani = întâlnire paşnică între triburi ) a fost organizată la Londra, în 1920, având printre participanţi şi România. ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A MIŞCĂRII SCOUT a fost creată în 1922, România fiind printre ţările fondatoare. Cercetăşia are un program bazat pe viaţă în natura, pe hike-uri (drumeţii) şi câmpuri (tabere de corturi). Sălbăticia, exoticul, locurile îndepărtate au atras dintotdeauna oamenii. Experienţa magică a dormitului sub cerul liber, în cort, răsăritul soarelui deasupra muntelui sau din apă, sentimentul de măreţie care te cuprinde pe vârful unui munte, senzaţia de mister când intri într-o peşteră, rămân în suflet şi amintiri pentru tot restul vieţii. Cercetaşii, au şansa de a se bucura de toate acestea. Şi dacă pentru un spiriduş (cercetaş între 7 şi 11 ani) aventura poate însemna aprinderea unui foc fără chibrit, cu ajutorul unei lupe, pentru o patrulă de temerari (12-15 ani) aventura poate consta în confecţionarea unei plute din lemn şi sfoară, apoi parcurgerea unei distanţe pe apă cu ajutorul ei. Pentru exploratori (16-18 ani) o expediţie alpină într-o zonă dificilă oferă aceleaşi satisfacţii. Dacă cercetaşii se recunosc între ei oriunde s-ar afla, este pentru că poartăa insigne, embleme şi eşarfe asemănătoare. Baza insignelor cercetăşesti este floarea de crin. Tulpina centrală reprezinta axul busolei, cel care arătând nordul ajută să regăseşti drumul corect. Uniforma şi eşarfa caracteristică, permite la rândul ei cercetaşilor să se recunoasca, chiar dacă vin din ţări diferite. Ideea uniformei provine de la Robert Baden-Powell, şi iată de unde a pornit: În timpul campului organizat de el în anul 1907 pe insula Brownsea, copiii au venit îmbrăcaţi cu hainele lor de casă, ocazie cu care s-au văzut foarte bine diferenţele între cei bogaţi şi cei săraci. lată de ce Baden-Powell a avut ideea creării unei uniforme, destinată să facă să dispară aceste diferenţe aparente. Bibliografie: pasaje din materiale ale centrelor scout Bucureşti,, Sibiu, aflate pe site-ul

6 sayfa 8 9 sayfa Se spune că cei care ridică un lăcaş de cult sunt oameni care cred în Allah, în viaţa de apoi şi care îşi respectă credinţa. Enoriaşii turci şi tătari din Lazu au fost nevoiţi până acum să bată drumul până la geamia din Agigea pentru a-şi face datoria de musulman. În prezenţa liderului Muftiatului Cultului Musulman din România, muftiul Iusuf Muurat, a consulului General al Republicii Turcia la, Haluk Agca, a liderilor Uniunii Democrate Turce din România, d-l Ervin Ibraim-secretar general, Islam Remzi- şef comisie religie, a deputaţilor Ibram Iusein şi Amet Aledin dar şi sutelor de enoriaşi din Lazu, a avut loc ceremonia punerii pietrei de temelie a geamiei. Muftiul Cultului Musulman a declarat Este o zi istorică pentru credincioşii turci şi tătari din Lazu. Dacă în urmă cu mai bine de 100 de ani, un primar musulman al Medgidiei ajuta la ridicarea unui lăcaş de cult ortodox, un primar creştin din Agigea, Cristian Cîrjaliu, ne sprijină acum la construirea acestei geamii. Se demonstrează încă o dată faptul că Dobrogea este un model de viaţă religioasă în ţara noastră, şi nu numai. În privinţa fi nanţări acestui proiect muftiul a declarat că Majoritatea banilor au venit de la autorităţile locale din Agigea, o altă parte de la Asociaţia oamenilor de afaceri turci, precum şi de la enoriaşi. Fără sprijinul primarului nu am fi reuşit să punem azi piatra de temelie. Aceasta este cea de-a treia geamie cu cupolă care se va ridica în ţară. Era nevoie de acest lăcaş de cult în condiţiile în care în zonă sunt mai mult de 500 de enoriaşi musulmani". Tinerii din cadrul CMN doresc o organizaţie proprie Reprezentanţii comisiilor de tineret din cadrul organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale s-au reunit pe 6 iulie, la Bucureşti pentru a se consulta în vederea reorganizarii în cadrul unei comisii proprii. Reprezentanţii tinerilor aparţinând minorotăţilor naţionale se întrunesc în cadrul şedinţelor lunare ale comisiei de învăţământ şi tineret unde sunt dezbătute proiectele comune ale tinerilor aparţinând minorităţilor naţionale. Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată de Fenis Şerif, vicepreşedinte al comisiei de tineret. Fenis Şerif a făcut referire în cadrul şedinţei la acţinule întreprinse de comisia pe care o reprezintă şi a subliniat că: acţiunile comisiei de tineret din cadrul UDTR sunt sprijinite de organizaţie, oferindu-se întotdeauna atât suport material cât şi logistic. Participanţii la reuniune s-au consultat în vederea organizării unui grup de lucru al tinerilor care să propună plenului CMN crearea unei comisii de tineret, separată de comisia de învăţământ. Tinerii au susţinut în cadrul şedinţei că este necesară o comisie proprie care să le promoveze interesele şi mai ales proiectele de parteneriat, în cadrul CMN. În cadrul reuniunii de la Bucureşti a mai fost stabilit şi programul de activitate al tineretului, pe anul în curs. Sorina Asan Este un efort deosebit avînd în vedere criza fi nanciară prin care trec administraţiile locale. Cu toate acestea, a trebuit să mă ţin de promisiunea pe care le-am făcut-o oamenilor, întrucît am fost ales primar şi de turcii şi tătarii din Lazu. Trebuie remarcat faptul că această geamie va fi un adevărat monument istoric cu o arhitectură deosebită, o geamie cu cupolă, aşa cum nu s-a mai construit în Dobrogea din vremea regilor României. De asemenea, la Agigea vom construi o casă mortuară şi o clădire în care să poată învăţa copiii cultului musulman, a afi rmat primarul localităţii Agigea, Cristian Cîrjaliu. Nilgun Panaitescu Europa mozaic cultural şi lingvistic Departamentul pentru Relaţii Interetnice va organiza tabăra de vară multietnică pentru elevii de liceu care au obţinut premiul I la faza naţională a olimpiadei de limbă maternă în acest an, intitulată Europa mozaic cultural şi lingvistic. Programul se va desfăşura în perioada august în Serbia şi Croaţia. Olimpicii de limba turcă participanţi la acest program sunt: Iaşar Ghiuldeniz clasa a IX la Colegiul Naţional M. Atatürk Medgidia Nasipali Nihal clasa a XI la Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân Memiş Hayat clasa a XII la Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân Eken Gamze clasa a XII la Colegiul Naţional M. Atatürk Medgidia Creativitate şi Diversitate prin Călătorie Ca şi în anii precedenţi, Departamentul pentru Relaţii Interetnice va organiza o tabără de vară multietnică pentru elevii de liceu care au obţinut premiile II şi III la faza naţională a olimpiadei de limbă maternă din acest an. Programul se intituleaza Creativitate şi Diversitate prin Călătorie şi se va desfăşura în perioada 2-7 august 2009 în Hunedoara. Olimpicii de limba turca participanţi la acest program sunt: Isik Amira clasa IX la Liceul Internaţional de Informatică Sezghin Hatice clasa a X la Liceul Internaţional de Informatica Demir Ghiuldan- clasa a IX la Colegiul Naţional M. Atatürk Medgidia Asim Semra clasa X la Grup Şcolar Cobadin Memedula Melek clasa XI la Liceul Interanţional de Informatică Nazif Gezlan clasa XII la Colegiul Naţional M. Atatürk Medgidia Nilgun Panaitescu

7 sayfa sayfa Miraç Kandili Am trăit bucuria de a vedea noaptea care leagă duminica, 19 iulie 2009 de luni - 20 iulie Noaptea Înălţării (Mirac Kandili). Înălţarea (Mirac) este numele călătoriei Profetului de la Mescid-I Harâm ( Moscheea Sfântă din Mecca ) la Mescid-I Aksâ (Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim) şi de acolo în Ceruri lângă Prea-Înaltul Allah, o călătorie sfântă plină de încelepciune şi taine. Această călătorie este o fericită treaptă spre adevărurile supreme şi arată drumul celor care doresc să păşească către Allah. Înălţarea (Miraci) este călătoria omului către virtute, înălţarea de la a fi individ la a fi o persoană umană. Mirac este o oportunitate care aminteşte că se pot atinge culmi nebănuite care forţează mintea şi înţelegerea prin îngăduinţa divină, că drumul către înălţare în lumea înţelegerii şi atingerea milostivirii morale şi a liniştei sufl eteşti trece prin curăţenia sufl etului şi a spiritului, prin înălţarea în virtute, prin supunerea şi legământul faţă de Stăpânul a tot ceea ce există, Măreţul Allah. Înălţarea (Miraci) este o călătorie care trebuie să fi e atât către ceruri, cât şi către lumea interioară a omului. Călătoria pe care Profetul a făcut-o din Moscheea Sfântă din Mecca (Mescid-I Haram) către Moscheea din Ierusalim (Mescid-I Aksâ) şi apoi către ceruri trebuie să o facem în centrul lumii noastre spirituale care este sufl etul. Rugăciunea de namaz care a fost considerată de către însuşi Profetul nostru ca o călătorie a credicioşilor, exprimă triumful lumii noastre interioare şi Ziua Americii sărbătorită la Bucureşti Ambasada SUA la Bucureşti a celebrat ca în fi e- care an, Ziua Independenţei alături de ofi cialităţile române, invitaţi din partea misiunilor diplomatice prezente la Bucureşti, jurnalişti precum şi alături de personalul ambasadei. Însărcinatul american cu afaceri Jery Guthrie Corn, la Bucureşti a ales data de 2 iulie pentru a marca Ziua Americii, deoarece aşa cum a şi justifi cat în mesajul ofi - cial transmis cu acest prilej, 4 iulie era o zi de week end şi mulţi dintre invitaţi ar fi preferat să-şi petreacă sfârşitul de săptămâna la munte sau la mare. Ziua de 4 iulie este o zi cu profunde semnifi caţii pentru poporul american deoarece în urmă cu 233 de ani a fost proclamată independenţa faţă de Imperiul Britanic. Pentru americani, 4 iulie este o sărbătoare a libertăţii şi a democraţiei, a drepturilor şi libertăţilor individuale. În discursul prezentat în faţa invitaţilor, însărcinatul cu afaceri Jeri Guthrie Corn a declarat: Noi, americanii, celebrăm cu mândrie împlinirea a 233 de ani de când, pe 4 iulie 1776, fondatorii ţării noastre au declarat plini de curaj că, din acel moment, îşi doresc să fi e o naţiune liberă şi independentă. Desigur, atunci declaraţia lor era doar un vis nobil; aveau să treacă ani de încercări şi strădanii înainte ca visul lor să se transforme în realitate. În replică, premierul român Emil Boc a spus: 4 iulie purifi carea. Pentru că în timpul rugăciunii de namaz, credinciosul se afl ă în prezenţa Domnului (Rabb) şi trăieşte libertatea de a se ruga numai la El şi de a cere ajutor numai de la El. În timpul namaz-ului credinciosul se îndreaptă către Allah şi rămâne singur cu Domnul (Rabb) nu numai cu corpul său, ci cu întreaga sa fi inţă, cu sufl etul său, cu sentimentele şi gândurile sale şi trăieşte bucuria de a îşi reaminti că se afl ă mereu sub ocrotirea şi sprijinul Lui şi îşi umple de sens direcţia vieţii. Cu aceste sentimente, felicităm toţi musulmanii din ţara noastră şi din întreaga lume, ne rugăm Bunului Allah ca în această noapte mâinile care se deschid în rugăciune şi rugile înălţate către Domnul (Yüce Mevla) să fi e primite, lumea islamică să fi e unită, vie şi împreună, să fi e un prilej ca omenirea să ajungă pe drumul cel bun, în teritoriile, începând cu părţile apropiate de noi, de la locurile sfi nte unde au avut loc minunile de Isrâ şi Miraci şi până spre capătul lumii să înceteze nedreptăţile, locul durerii, al lacrimilor, al violencei, al terorii şi al lipsei de speranţă să fi e luat de o pace şi bunăstare trainică a pregătit apariţia primei Constituţii scrise din lume în 1787 şi dezvoltarea constituţionalismului modern, ca de altfel şi consolidarea fundamentelor societăţii democratice pornind de la principiul egalităţii în faţa legii şi a responsabilităţii guvernului în faţa poporului.celebrăm astăzi victoria naţiunii americane în lupta pentru libertate, pace şi prosperitate care a dus la crearea SUA şi a schimbat aşa cum spuneam, cursul istoriei. Jery Guthrie Corn a mai amintit în dicursul său de contribuţia plină de curaj a soldaţilor români care au luptat alături de trupele americane în Irak şi care continuă să le fi e alături in Afganistan şi în Balcanii de Vest. Însărcinatul cu afaceri a mai adăugat: Eroismul românilor are o îndelungată tradiţie.cinstim memoria şi sacrifi ciul acestor prieteni loiali. La rândul său, premierul Boc a făcut referire la parteneriatul militar româno-american declarând: împărtăşim cu prietenii noştri americani un parteneriat Miraç Kandili, İslam dininde kutsal sayılan gecelerden biridir. Recep ayının 27. gecesidir. Müslümanlar bu gecede peygamberleri [Muhammed bin Abdullah Muhammed s.a.v]'ın, Mekke deki Mescid-i Haram dan, Kudüs teki Mescid-i Aksa ya götürüldüğüne, oradan da gökleri aşarak, Allah ın katına ulaştığına inanırlar. Bu olayın bahsi İslam'ın kutsal kitabı Kuran-ı Kerim'de İsra suresinde geçer. Bu olaya miraç ya da göğe çıkış denir. Beş vakit namaz, bu gecede farz kılınmıştır. Bakara suresinin son 2 ayetleri tebliğ edilmiştir ki bu ayetler, iman esaslarını ve dua cümlelerini içermektedir. Bu mübarek günde genelde Müslümanlar dua eder, tesbih çeker ve Yasin suresini okurlar. Miraç kandilinin en önemli özelliklerinden biride Efendimiz Hz. Muhammet(s.a.v)ın bize cennetten ve cehennemden gezip gördüğü şekilde haber vermesidir. Omer Minever puternic, consolidat prin eforturile noastre comune pentru înfruntarea provocărilor care stau în calea securităţii noastre globale. Relaţiile noastre militare şi politice sunt solide, fi ind puse la încercare în teatre de operaţiuni precum Afganistan, Irak şi Kosovo. Împărtăşim aceeaşi hotărâre de a securiza spaţiul euro-atlantic şi nutrim aceeaşi încredere în potenţialul economic şi democratic al Europei de est şi al regiunii Mării Negre. La fi nalul declaraţiilor ofi ciale, însărcinatul cu afaceri Jeri Guthrie Corn şi premierul român au ciocnit câte o cupă cu şampanie. Printre invitaţi am remarcat prezenţa ministrului de externe Cristian Diaconescu dar şi a fostului preşedinte Emil Constantinescu. Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată de secretarul general, profesorul Ervin Ibraim. Printre invitaţi s-a afl at şi muftiul cultului musulman din România, Iusuf Muurat. Sorina Asan

8 sayfa sayfa Güreş la Cobadin Murad al III-lea Murad III (4 iulie, ianuarie, 1595) a fost sultanul Imperiului Otoman din 1574 până la moartea sa. Sub domnia sa otomanii au suferit o gravă înfrângere din partea armatei habsburgice în bătalia de la Sissek în 1593 Este descris de istoricul român Nicolae Bălcescu drept un duh slab şi superstiţios, dulce la trai, iar iute la mânie şi adesea atunci şi cu cruzime, era dat cu totul la misticism, la poezie şi la voluptate; amator de danţ şi muzică, de vorbe cu duh, ba încă şi de mucalitlâcuri, el iubea mecanica, ceasornicăria şi actele de reprezentaţie; el trăia încunjurat de tălmăcitori de vise, astrologi, şeici, poeţi şi femei, dănţuitori, de pitici şi nebuni, lăsând domnia în mâna femeilor saraiului". III. Murat III. Murat, (d. 4 Temmuz 1546 ö. 16 Ocak 1595), 12. Osmanlı padişahı. Şehzadeliği II. Selim'in Nurbanu Sultan'dan olan en büyük oğlu ve varisidir. Nurbanu Sultan'un asıl adının Raşel olduğu ve Musevilikten Müslümanlığa döndüğü söylenir. Babasıyla anasının kimler olduğu ise bilinememektedir. 22 Aralık 1574 (Ramazan ayı) Çarşamba sabahı, Osmanlı mülkünü devralır almaz ilk iş olarak 5 kardeşini boğdurmuştur. İyi bir eğitim alan şehzade Arapça ve Farsça öğrendi yılında babası II. Selim'in Manisa Sancakbeyliği'nden Karaman Valiliğine atanması sonucu dedesi Kanuni Sultan Süleyman tarafıdan Alaşehir Sancakbeyliği'ne gönderildi. II. Selim padişah olduktan sonra Manisa Sancakbeyliği'ne gönderildi. Babası II. Selim'in vefatından sonra 22 Aralık 1574'de İstanbul'a gelerek Osmanlı tahtına oturdu. Padişahlığı Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR), fi liala Cobadin, a organizat, pe data de 25 iulie a.c., un concurs de lupte tradiţionale turceşti. Raim Naim, preşedintele UDTR Cobadin şi-a propus să reînvie tradiţiile turcilor dobrogeni şi să înscrie în competiţie etnici turci, dar şi luptători români sau de altă etnie, care cunosc şi îndrăgesc acest sport tradiţional. Concursul s-a desfăşurat pe categorii de vârstă, juniori ani şi seniori, ani şi a aliniat la start 50 de luptători de Osmanlı Devleti, Lehistan yönetimine hakim olmakla Avusturya'ya komşu olan iki müttefi k elde etmiş olacaktı. Fransızlarla Kanuni döneminde iyi ilişkiler kurulmuştu. Fakat Fransız tahtının boşlaması ile Lehistan'da iktidar boşluğu oluştu. III. Murat'ın isteği ile Erdel Beyi Bathary, Lehistan kralı oldu. Lehistan ile yapılan anlaşmalar sonucu kuzay sınırı güvenli hale getirildi. III. Murat tahta geçtiğinde Kuzey Afrika kıyıların'ndan sadece Fas Osmanlı topraklarına katılmamıştı yılında Ramazan Paşa komutasındaki Osmanlı kuvvetleri Fas'ı ele geçirerek bölgedeki Portekiz gücünü kırdılar yılında bir Yeniçeri isyanında öldürülen Trablusgarp Valisi Ramazan Paşa'nın ailesini İstanbul'a getiren gemiye Kefalonya açıklarında Venedik gemileriyle saldırı düzenlenmesi sonucunda Venedik ile uzun süredir devam eden barış sona erdi. Venedik senatosuna bir ültümatom gönderen III. Murat, Ramazan Paşa'nın ailesini ve mallarını Preveze'ye getirtmeyi başardı. Venedik'in de barışı korumak istemesi üzerine iki devlet arasında mesela çözüldü. etnii diferite. Marele premiu, un berbec, a fost câştigat de Gelil Deniz la juniori, şi Cazan Gigel, din Cobadin, la seniori. Conform unui obicei străvechi, câştigătorii premiului doi, Ibadula Ilhan, la juniori, şi Cazan Gigel la seniori, au fost recompensaţi cu un steag - bayrak, împodobit cu obiecte tradiţionale şi vestimentare. La eveniment a participat atît preşedintele UDTR, Osman Fedbi, cât şi secretarul general al organizaţiei, Ervin Ibraim. Nurgean Ibraim III. Murat zamanında Ceneviz, Venedik ve Fransızlara verilen kapitülasyonlar ile ticaret gemileri Osmanlı limanlarında ticaret yapma hakkına sahiptiler. 1583'de İngiltere Kraliçesi I. Elizabeth bir elçi göndererk aynı imtiyazlardan faydalanmak istediğini belirtti. Venedik ve Ceneviz haricindeki Kapitülasyonu olmayan devletlerin tüccarı, Fransız bayrağıyla Osmanlı limanlarına geliyordu. 1572'daki Bartalameos Katliamı yüzünden Katoliklerden yüz çevirmeye başlayan Osmanlı hükümeti, Papa'nın koyduğu stratejik harp malzemesi ambargosunu kırabilmek için Protestan olan İngiltere'ye yakınlaştı. Böylece Akdeniz'de İngiliz-Fransız rekabeti başlamış oldu. Bu rekabetten Osmanlı Devleti de birçok siyasi menfaat kazanmış oldu. Şah Tahmasb'ın oğlu Şah İsmail, Osmanlı Devleti ve İran arasındaki barış antlaşmalarına riayet etmemiş ve Osmanlıya bağlı bazı emirleri kendi tarafına çekmeyi başarmıştı. Osmanlı hükümeti Van Beylerbeyine talimat vererek orada huzurun sağlanmasını istemişti. İran'ın Luristan valisinin Osmanlı devletine sığınması gergin olan ilişkileri iyice bozdu. Bu arada Şah İsmail ölmüş, İran'da taht kavgaları başlamıştı. Bu durumdan yararlanılmasını isteyen Van Beylerbeyi, İran'a saldırdı. İlk İran savaşı yılları arasında on iki yıl sürdü. Özdemiroğlu Osman Paşa komutasındaki Türk birlikleri İran kuvvetlerini Çıldır'da yendi. Bu savaştan sonra tüm Gürcistan fethedildi. 1578'de Tifl is, Osmanlı vilayeti durumuna getirildi. Aynı yıl Şirvan da Osmanlı topraklarına katıldı. Bu gelişmeler üzerine İran barış istemek zorunda kaldı. 21 Mart 1590 tarihinde Ferhat Paşa Antlaşması (İstanbul Antlaşması) imzalandı. Bu antlaşmaya göre Kars, Tebriz, Tifl is, Gence ve Şehrizur Osmanlı Devletinde kalacaktı. Bu antlaşma ile Osmanlı devleti doğuda en geniş sınırlarına ulaşmış oluyordu. 1590'de Avusturya ile yapılan 8 yıllık barış antlaşması 1593 yılında, Telli Hasan Paşa'nın başıbozukların oluşturduğu Uskukların üzerine yürümesini savaş sebebi sayan Avusturya ile bozuldu. Avusturya İmparatoru II. Rudolf ödemekte olduğu vergiyi vermediği gibi Efl ak, Erdel ve Boğdan beylerini de isyana teşvik etti. Telli Hasan Paşa Hırvatistan sınırındaki Siska kalesini kuşatma altında tutuyordu. Hasan Paşa ve binlerce askerle birlikte Hersek Sancakbeyi de şehit düştü. Bunun üzerine Sinan Paşa'nın ısrarıyla 1593 yılında Avusturya'ya savaş ilan edildi. Savaş devam ederken 16 Ocak 1595'de III. Murat İstanbul'da felç geçirerek vefat etti. Cenazesi Ayasofya Camii avlusuna defnedildi. Ölümünden Sonra 1574'ten 1595'e kadar 21 sene Osmanlı Devleti'nin başında bulunmuştur. Saltanatı süresince başveziri olan Sokollu Mehmet Paşa'nın etkisinde kalmıştır. Saltanatı döneminde eşi Safi ye Sultan, özellikle Sokollu Mehmet Paşa'nın 1579 yılındaki ölümünden sonra devlet yönetiminde oldukça önemli bir rol üstlenmiştir. Saltanatı süresince Osmanlı topraklarının genişliği km²'ye yükselmiştir. Osmanlı Devleti en geniş toprağa bu zamanda erişmiştir. III. Murat 16 Ocak 1595'de 49 yaşında iken vefat etmiş, Kabri Ayasofya Camii avlusundaki türbesine defnedilmiştir. Ayrıca Beşiktaş'taki Yahya Efendi Türbesini yaptırmış, Fethiye Camii'ni de kiliseden camiye çevirmiştir. Ünlü Fransız tarihçisi Hammer, III. Murat'ın saltanatı boyunca 11 defa sadrazam, 7 defa şeyhüislam değiştirdiğini, düşüncelerinde bir istikrar bulunmadığını, zevke, tasavvufa ve şiire eğilimli bir insan olduğunu, etrafında remilciler, müneccimler dolaştığını bildirmekte ve bu yönüyle eleştirmektedir. Özel Hayatı Safi ye Sultan adında bir eşi vardı. Safi ye Hatun'un asıl adı Sofi a Baffo idi. Kendisi Venedikliydi ve Korfu valisinin kızıydı. Bir deniz yolculuğunda Türk korsanlarına tutsak düşmüş, Murat'ın şehzadeliğinde saraya cariye olarak satılmıştı. Safi ye Sultan ile kaynanası Nurbanu Sultan arasındaki çekişip didişmeler; o dönemlerde çeşitli saray oyunlarıyla, sadrazamların durmadan değişmesine neden olmuştur. Nurbanu Hatun, Safi ye'yi öldüresiyle kıskandığı için, oğlu III. Murat'a yıllar boyu, onu unutturacak bir sevgili arayıp durmuştu. Söylentilere göre, bu yüzden tutsak pazarında cariye fi yatları 2 yüz - 3 yüz altından, 2 bin - 3 bin altına çıkmıştır. Kadınlara ve harem yaşamına düşkünlüğü ile tanınan Sultan Murat'ın 102 çocuğu olduğu düşünülmektedir. Bunlardan 19 ya da 20'si erkektir. Hatta öldüğü sırada hamile eşleri olduğu ve veliaht oğlu Mehmet'in onları da öldürttüğü çeşitli kaynaklarda iddia edilmektedir. Çocuklarından bazılarının adları; Erkek çocukları: III. Mehmed, Selim, Bayezit, Mustafa, Osman, Cihangir, Abdullah, Abdurrahman, Hasan, Ahmet, Yakup, Alemşah, Yusuf, Hüseyin, Korkut, Ali, İshak, Ömer, Alaüddin ve Davut Kız çocukları: Ayşe, Fatma, Mihrimah ve Amriye

9 Emitem zilnic, între orele 5-14, pe frecvenţa FM de 104,4 MHz, în

10 sayfa sayfa Isaccea Locuit din antichitate, oraşul se nu numea "Noviodunum", un nume de provenienţă celtică ("dunum" înseamnă în limba celtă "aşezare fortifi cată"), de asemenea existând şi o aşezare dacică numită "Genucla" în vecinătate. În 514 î.hr., Darius cel Mare a luptat în această zonă o bătălie decisivă împotriva Sciţilor. Oraşul făcea parte de asemenea în calea drumurilor comerciale greceşti. Mai târziu, oraşul a fost baza fl otei romane a Dunării de Jos numită Clasis Flavia Moesica". În 369, a fost încheiat, în dreptul acestei cetăţi, pe un vas afl at pe Dunăre, un tratat de pace între Imperiul Roman şi vizigoţii conduşi de Athanaric, în prezenţa a însuşi împaratului Flavius Valens. În secolele următoare, Noviodunum a rămas o importantă bază navală bizantină pe Dunăre, până în 602, când a fost pierdută în faţa avarilor. Numele actual îşi are originea probabil de la o căpetenie locală numită Saccea şi menţionată de cronicarul bizantin Anna Comnena în Alexiada. Istoricul tulcean, prof. Nicolae Rădulescu susţine originea toponimicului Isaccea simplu: s-a format conform regulilor fonetice turcerşti, adaugând în faţă vocala "I". Alte exemple: Ibrăila, Ismail, Izmir etc. Există opinii conform cărora numele de Isaccea provine de la alăturarea cuvintelor turceşti "Isac" (nume propriu) şi cea" (sat), după numele unui conducător local (Isac Paşa) care ar fi avut un rol important în dezvoltarea localităţii. De asemenea în 1321, geograful şi istoricul arab Abul Feda menţionează în scrierile sale oraşul Isakgi 1 şi dă unele informaţii despre Dobrogea. În 1340, a fost ocupat de Hoarda de Aur, a fost sub stăpânirea lui Mircea cel Bătrân, apoi Vlad Ţepeş a ajuns aici în 1462 în timpul campanilor sale împotriva Imperiului Otoman, dar în 1484 ajunge teritoriu turcesc, otomanii construind aici un fort pentru a apăra graniţa de nord. A fost arsă de câteva ori în secolul XVII, în timpul Războiului Ruso-Turc, fi ind ocupat de mai multe ori de fi ecare. După Războiul de Independenţă al României împotriva Imperiului Otoman, face parte din noul stat românesc. Nu cunoaştem cuvânt turcesc cea" care să echivaleze cu "sat". Nu există documente precum că la 1340 oraşul ar fi fost ocupat de Hoarda de Aur, ci se cunoaşte faptul că toată zona era sub infl uenţa şi sub controlul tătarilor din Hoardă cu mult înainte de acest an. În schimb există dovezi clare că la sfârşitul secolului al 13-lea, Isaccea a fost capitala statului tătar noghaid. Hanul Noghay, unul dintre cei mai buni comandanţi strategi ai Hoardei de Aur, făcătorul de hani" cum este cunoscut în istorie, s-a hotărât să-şi facă propriul stat. A trecut Dunărea pe la vadul Isaccei, ultimul vad de trecere a Dunării înainte de Tulcea, cu circa de războinici. Şi-a stabilit capitala la Isaccea şi şi-a bătut propria monedă, care avea pe o parte o inscripţie coranică, în alfabet arab, semn al partenenţei lui Noghay la Islam( Hoarda de Aur adoptase ofi cial Islamul ca religie de stat pe la 1257, în timpul lui Berke-Han, cel care a mutat capitala Hoardei de la Saray, la Berke-Saray, tot pe Volga inferioară, dar mai în aval faţă de Saray). Moneda noghaidă atrage atenţia prin faptul că pe avers are inscripţionat semnul crucii, aceasta datorită dorinţei lui Noghay de a strânge relaţiile cu Imperiul Bizantin. În acest sens, a făcut alianţă cu Constantinopole căsătorindu-şi fi ul moştenitor al tronului, pe Ceaka, cu o prinţesă bizantină, care era o fi ică nelegitimă a împăratului Mihail al Vlll-lea Paleologul. Moneda noghaidă datează de la sfârşitul secolului al Xlll-lea, respectiv a fost bătută între 1296 şi 1300, deşi se cunoaşte faptul că atelierul de monetărie de Isaccea funcţiona încă de pe la 1286, cel puţin, şi bătea monede pentru Hoarda de Aur. Cea mai mare colecţie de dirhemi tătari din argint cu sudiviziuni din bronz, se afl ă expusă în sala tezaurului, din cadrul Muzeului de istorie şi arheologie din Tulcea, situat sus, pe Dealul Monumentului, şi cuprinde circa de monede. Tezaurul acesta a fost descoperit de nişte tractorişti care arau, în 1965, pe colina Uzun Baiyir, de lângă comuna Mihail Kogălniceanu, judeţul Tulcea. Denumirea de Isaccea s-ar putea să aibă mai degrabă legătură cu faptul că oraşul s-a afl at întotdeauna pe drumul, de importanţă comercială, militară, politică, strategică,care lega nord-vestul Europei de Imperiul Bizantin, trecând prin Dobrogea, unde drumul se bifurca 1 Bălan, Şt.; Mihăilescu, N. Şt. - Istoria ştiinţei şi tehnicii în România, date cronologice, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1985, p. 38. în două, Isaccea afl ându-se pe partea dreaptă, după cum apreciau bizantinii şi mai târziu turcii-otomani. or, în turcă sag" cu G moale care nu se citeşte dar prelungeşte vocala anterioară(deci se pronunţă sa'a"), înseamnă dreapta", şi Sa'agi" erau cei din drumul de pe dreapta, care trecea prin Isaccea. Considerăm că din punct de vedere fonetic Sa'aggi" şi Sa'acci"sunt transformări echivalente. Considerăm că este mai corectă această explicaţie pentru denumirea oraşului Isaccea. De altfel, ideea aceasta a fost susţinută de-a lungul timpului de mulţi istorici. Vom reveni cu citate în momentul în care le vom avea la dispoziţie. Hanul Noghay a fost ucis în luptă, cu armate ale Hoardei de Aur, în 1299 sau În locul lui, pe tronul statului noghaid a urcat fi ul său Ceaka. Acesta a fost asasinat la foarte scurt timp după urcarea pe tron. Statul lui Noghay a controlat un teritoriu imens de la Don şi Volga până la Porţile de Fier şi în continuare spre Balcani, până pe ţărmul Mării Negre şi la Gurile Dunării, cuprinzând toate teritoriile din estul şi sudul Carpaţilor, precum şi toată Dobrogea împreună, cuim am menţionat deja, Gurile Dunării. Velî veyâ peygamberdir. Rûhu, darda kalana yardım eder. HIZIR ALEYHİSSELÂM İbrâhim aleyhisselâmdan sonra yaşamış bir peygamber veya veli. Avrupa ve Asya kıtalarına hâkim olan Zülkarneyn aleyhisselâmın askerinin kumandanı ve teyzesinin oğludur. İsminin, Belkâ bin Melkan, künyesinin Ebü'l-Abbâs olduğu ve soyunun Nûh aleyhisselâmın Sam isimli oğluna dayandığı bildirilmiştir. Bâzıları da Hızır aleyhisselâmın İsrâiloğullarından olduğunu söylemiştir. Hızır lakabıyla meşhur olmasının sebebi, kuru bir yere oturup kalktığı zaman, oranın yeşerip yemyeşil olmasından dolayıdır. Sahih-i Buhâri'de bildirilen bir hadis-i şerifte peygamber efendimiz; "Hızır (aleyhisselâm), otsuz kuru bir yerde oturduğunda, o yer birdenbire yemyeşil olur, peşi sıra dalgalanırdı. " buyurdu. Mûsâ aleyhisselâmla görüşüp yolculuk yaptı. Fakat vefâtından sonra rûhu insan şeklinde gözüküp, gariblere yardım etmektedir. Hızır aleyhisselâm, Allahü teâlânın sevgili kullarındandı. Doğdu, büyüdü ve vefât etti. Ancak Allahü teâlâ onun rûhuna insan şeklinde görünmek ve kıyâmete kadar yardım isteyen Müslümanların imdâdına yetişmek, yardım etmek, konuşmak, ilim öğrenmek ve öğretmek özellikleri verdi. Bâzı âlimler "nebi" (peygamber), bâzı âlimler de"veli" dir dediler. Hızır aleyhisselâmda, yaşayan insanlarda görülen hâller bulunduğu için yaşıyor zannedilmektedir. Hızır aleyhisselâm, güzel ahlâk sahibi, cömert ve insanlara karşı çok şefkatliydi. Allahü teâlânın izni ile kerâmet ehli olup, kimyâ ilmini bildirdi. Hak teâlânın bildirmesiyle ledünni ilme sâhipti. Hızır aleyhisselâm Mûsâ aleyhisselâm ile buluşması, görüşmesi ve yolculuk yapması Kur'ân-ı kerim'de Kehf sûresi 60 ve 80. âyetlerinde ve hadis-i şerifl erde bildirilmiştir. Peygamber efendimiz Eshâb-ı kirâm ile Tebük Harbindeyken ikindi namazını kıldıktan sonra iki beyit işittiler. Fakat şiiri söyleyeni göremediler. Resûlullah efendimiz; "Bu iki beytin söyleyicisi kardeşim Hızır'dır. Sizi övüyor. " buyurdu. Hızır aleyhisselâm bir çok zâtın tasavvufta yetişmesinde rehberlik etmiş, feyz vermiştir. Hızır aleyhisselâmın tasavvufta yetiştirdiği en meşhûr âlim ve velilerden biri Abdülhâlık Goncdüvâni hazretleridir. Hızır aleyhisselâm, İlyâs aleyhisselâmla birlikte peygamber efendimizin (sallallahü aleyhi ve sellem) vefâtında hâne-i saâdetlerine gelip Ehl-i beyt için sabır ve tavsiyesinde bulundu. Onların geldiklerini ve sabır tavsiye ettiklerini hazret-i Ebû Bekr, Ehl-i beyte bildirdi.

11 sayfa sayfa Imperiul Otoman Imperiul Otoman (Devlet-i Aliye-i Osmaniye, Sublimul Stat Otoman", limba turcă modernă: Osmanlı Devleti ori Osmanlı Imparatorluğu) a fost o supraputere imperială, care şi-a manifestat dominaţia în zona mediteraneană şi care a existat din 1299 până în În momentul de maximă putere în secolul al XVIlea, Imperiul Otoman stăpânea Anatolia, Orientul Mijlociu, părţi din Africa de Nord, Balcanii şi Caucazul, adică o suprafaţă de circa 19.9 milioane de km². Multe dintre provinciile sau regiunile asupra căreia îşi exercita suveranitatea erau doar sub controlul indirect al guvernului central. El a întruchipat, cât timp a existat, califatul, adică statul musulman universal condus de succesorii Profetului. Instituţia califatului a devenit din primele secole de existenţă o chestiune pur simbolică, puterea migrând spre alte sfere de putere din interiorul lumii islamice, însă el a reprezentat şi mai reprezintă încă în mentalul colectiv al maselor musulmane un reper idealizat important, de aceea meritând a menţiona şi titlul de calif al sultanilor otomani. Imperiul Otoman, de-a lungul celor şase secole de istorie a fost o punte de legătură între culturile estului şi vestului. Imperiul a fost fondat de tribul turcilor oghuzi în vestul Anatoliei şi a fost condus de dinastia Osmali. Primul sultan a fost Osman I. În 1453, după ce turcii au cucerit Constantinopolul (oraşul Istanbul din zilele noastre), fosta capitală a Imperiului Bizantin a devenit a treia capitală a Imperiului Otoman. Între secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, Imperiul Otoman a fost una dintre cele mai puternice entităţi politice şi statale ale lumii, ţările europene simţindu-se ameninţate neîncetat de înaintarea continuă a acestuia prin Balcani şi spre sudul Uniunii polono-lituaniene. În momentul de maximă întindere, imperiul stăpânea multe dintre cele mai importante ţinuturi ale antichităţii clasice, inclusiv Olimpul homeric, Europa lui Zeus, Bosforul lui Io, templul Dianei din Efes, sarcofagul lui Alexandru cel Mare, râul Nil, Muntele Predicii şi dealul Golgotei. Dispariţia Imperiului Otoman a fost o consecinţă a victoriei Antantei în primul război mondial, când forţele Aliaţilor, în rândurile cărora se afl au şi arabii, i-au înfrânt în cele din urmă pe turci în Orientul Mijlociu. La sfârşitul primului război mondial, guvernul turc s-a dovedit absolut neputincios, iar imperiul a fost împărţit între puterile învingătoare. În numai câţiva ani au fost proclamate noi state. Unul dintre aceste state noi a fost Republica Turcia. Membrii dinastiei otomane au fost alungaţi de pe pământurile Anatoliei, unde străluciţii lor strămoşi creaseră unul dintre cele mai mari imperii ale lumii. După 76 de ani, în 1999, Parlamentul de la Ankara a acordat cetăţenia turcă membrilor familiei foştilor sultani. Imperiul otoman ar fi dispărut cu mult timp înaintea acestui moment tardiv, care punea capăt existenţei omului bolnav al Europei, (probabil el s-ar fi prăbuşit pe la fi nele veacului al XVIII-lea), dacă puterile occidentale nu l-ar fi menţinut în viaţă în mod artifi cial, cu scopul de a exista o forţă de contrapondere pentru Rusia, afl ată pe atunci într-o puternică efervescenţă expansionistă înspre sudul graniţelor sale, pe toată lungimea frontierei ei deja intercontinentală. Dar statele occidentale şi-au folosit infl uenţa şi abilităţile diplomatice pentru a reduce pierderile otomane în faţa ţarilor ruşi - şi au luptat chiar alături de turci contra ruşilor ortodocşi, pentru a nu le permite acestora câştigarea unei dominaţii în toată Europa, aşa cum recunoaşte cât se poate de franc istoricul occidental Bernard Lewis. Asta deşi ruşii, ca şi popoarele balcanice şi centraleuropene, au fost secole la rând fi e stavilă contra otomanilor, fi e supuşi ai acestora, dar cel mai adesea ambele - aşa cum arată chiar istoria naţională a românilor [necesită citare], timp în care Occidentul şi-a putut consolida civilizaţia; atunci când fi nalmente roata istoriei s-a întors, iar statele creştine estice, majoritar ortodoxe, au putut să capete superioritate militară în faţa invadatorului şi stăpânului musulman, occidentalii au găsit util să modereze acest proces de revendicare a independenţei, prestigiului şi teritoriilor tradiţionale ale popoarelor creştinismului oriental. Istoria Istoria Imperiului Otoman se întinde pe mai mult de 6 secole. Există mai multe împărţiri în diferite perioade istorice, aşa cum este cea făcută din perspectiva cuceririlor/pierderilor teritoriale. Împărţirea de mai jos priveşte lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, în care elementele economice şi politice sunt tratate ca fi ind la fel de importante ca şi cele militare. Originile Imperiul Otoman îşi are originile în Uç Beyliği din Satul selgiucid al Anatoliei de la sfârşitul secolul al XIII-lea, care până atunci fusese el însuşi un stat marionetă şi vasal al Ilhanatului. Conform tradiţiei, în 1299 Osman I si-a proclamat statutul de bei independent. Ascensiunea ( ) Chiar dacă statul otoman a existat şi mai înainte de domnia lui Osman I, acesta este considerat fondatorul imperiului, cel care i-a dat numele şi a fost primul bei care i-a proclamat independenţa. El a extins graniţele statului spre cele ale Imperiului Bizantin, în timp ce alte beilîcuri turceşti se măcinau în lupte interne. În vremea lui Osman I, capitala otomană a fost mutată la Bursa şi a fost bătută prima monedă, care demonstra forţa economică şi politică a noului stat independent. În timpul secolelor care au urmat, numele lui a fost mereu pomenit în urări: "Să fi i la fel de bun precum Osman". Mehmed al II-lea avea doar 19 ani atunci când a devenit sultan; el avea reputaţia de a fi fost un soldat erudit. Priceperea lui militară a fost demonstrată când a cucerit Constantinopolul. (Vezi Căderea Constantinopolului). Mehmed s-a bucurat de sprijinul tuturor celor din imperiu, angajându-se în reorganizarea structurii statale şi militare. Creşterea ( ) Era de propăşire a Imperiului Otoman poate fi împărţită în două perioade caracteristice. Prima dintre ele era una de creşteri teritoriale şi cuceriri constante, de la cucerirea Constantinopolelui din 1453 până la moartea lui Soliman Magnifi cul din Aceasta a fost o perioadă de realizări nemaipomenite pentru Imperiul Otoman. După cucerirea capitalei Imperiului Bizantin, otomanii au pus capăt puterii Serbiei prin bătălia de la Kosovopolie, victorie care a deschis poarta expansiunii către inima Europei. Sultanul Selim I ( ) a extins frontierele estice ale imperiului după ce a învins Persia Safavidă în Bătălia de la Chaldiran şi a pus bazele unei fl ote a Mării Roşii. Succesorul lui, Suleiman Magnifi cul, (Soliman I) avea să ducă puterea şi întinderea imperiului şi mai departe. După ce a cucerit Belgradul, Suleiman a dat o lovitură mortală Ungariei în bătălia de la Mohács (1526). Suleiman a continuat atacul asupra Austriei, dar în bătălia de la Viena a fost nevoit să se recunoască învins. La scurtă vreme, Transilvania, Valahia şi Moldova au trebuit să se recunoască principate tributare ale Imperiului Otoman, dar nefi ind incluse în acesta. În est, Suleiman Magnifi cul a cucerit Bagdadul în 1535 din mâinile perşilor, asigurând controlul deplin al turcilor Orientul Mijlociu. Otomanii au atins Vârsta lor de Aur" în timpul domniei Suleiman Magnifi cul. Încetarea cuceririlor în Europa au marcat sfârşitul celor 230 de ani de creştere. Asediul Vienei nu a fost parte a extinderii otomane în Germania. Turcii au reacţionat la intervenţia Habsburgilor austrieci în Ungaria. Acţiunea aceasta a îndepărtat pe unii dintre aliaţii otomani, iar pe alţii i-a întors împotriva turcilor. Papa a abandonat interesele lui seculare pentru a agita spiritele pentru o nouă cruciadă împotriva otomanilor. În deceniile care au urmat, Imperiul Otoman nu a fost numai o forţă de ocupaţie, ci a şi devenit un instrument în politica europeană. Bătălia de la Viena a adus o perioadă lungă de stagnare şi a fost un punct de cotitură în lupta de 300 de ani a regatelor din Europa Centrală împotriva otomanilor. Mai înainte de asediul Vienei, nu era subiect al obiceiurilor diplomatice normale, nici nu a recunoscut dreptul la existenţă al statelor creştine, care erau consideraţi inamici toleraţi. După eşecul din faţa Vienei a început un proces de medievalizare a statului otoman, iar regulile islamice care guvernaseră viaţa imperiului au început să fi e înlocuite de contracte fi nanciare şi civile în toate domeniile, (în relaţiile externe, recrutările pentru armată, organizarea administrativă, etc).

12 sayfa sayfa Ciprian Porumbescu Ciprian Porumbescu a fost fi ul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. Născut Iraclie Gołęmbiowski, acesta din urmă îşi schimbă numele de familie în Porumbescu în 1881, cu doi ani înainte de moartea lui Ciprian, atunci când ajunge stareţ al Mănăstirii Putna ("gołąb" - pronunţat "gouomb" - înseamnă în poloneză "porumbel"). A început studiul muzicii la Suceava şi Cernăuţi, apoi a continuat la "Konservatorium für Musik und darstellende Kunst" în Viena, cu Anton Bruckner şi Franz Krenn. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebie Mandicevschi, compozitor bucovinean, cu care se perfecţionează, în particular, la teoria muzicii. [1] Între 1873 şi 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuţi. A fost unul dintre cei mai faimoşi compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: "Balada pentru vioară si orchestră" op.29, opereta "Crai nou" pusă în scenă pentru prima data în sala festiva a Gimnaziului Românesc din Braşov (astazi Colegiul Naţional Andrei Şaguna ), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică ( ). În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic, Pe-al nostru steag e scris Unire, muzică ce este folosită astăzi şi de către Albania, pentru imnul naţional Hymni i Flamurit. De asemeni a scris şi melodia fostului imn Trei culori. A fost arestat pentru activitatea sa politică, iar în timpul detenţiei şi-a scris cele mai bune piese. A murit la 29 de ani în Stupca, acum acest sat fi ind numit în onoarea sa "Ciprian Porumbescu". Ciprian Porumbescu se naşte la 14 octombrie 1853, la Sipotele Sucevei, într-o casă modestă de ţară, ca fi u al Emiliei şi al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor va utiliza la început numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioadă Golembiovski-Porumbescu şi mai apoi, Porumbescu. Din cauza sărăciei nu s-a putut bucura de o formare muzicală continuă şi completă. A început studiul muzicii la Suceava şi Cernăuţi, unde conduce corul Societăţii Culturale "Arboroasa". În anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, la festivităţi, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu şi alţii, participă şi tânărul Ciprian Porumbescu, uimind asistenta cu minunatul său cântec de vioară. Apoi, cu ocazia unei burse, îşi continuă studiile la "Konservatorium fur Musik" din Viena, unde dirijează corul Societăţii Studenţeşti "România Jună". Aici va scoate, în anul 1880, colecţia de douăzeci de piese corale şi cântece la unison, reunite în "Colecţiune de cântece sociale pentru studenţii români" ( "Cântecul gintei latine", "Cântecul tricolorului", "Imnul unirii - Pe-al nostru steag"), prima lucrare de acest gen din literatura noastră. După această perioadă, urmează cea mai frumoasă etapă a vieţii sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale "Crai nou", piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 şi 23 martie, pe aceeaşi scenă. În acelaşi an, opereta este montată şi la Oravita. Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politică, timp în care a scris cele mai bune piese. Printre lucrările sale se numără "Rapsodia română pentru orchestră", "Serenadă", "la malurile Prutului", "Altarul Mănăstirii Putna", "Inimă de român", "Gaudeamus Igitur", "Odă ostaşilor români" şi altele. Mult prea devreme, la doar 29 de ani, fi ind bolnav de tuberculoză, Ciprian Porumbescu, se stinge din viaţă, în casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compozitor, sub ochii tatălui său şi ai surorii sale, Marioara, la 6 iulie Sursa: Iulie de Duiliu Zamfirescu (1890) Călin, jitarul de la sat, Cu puşca vecinic de-a spinare, Era pe holde împărat Şi statul lui n-avea hotare. În el tot câmpul se-ncredea, Toţi fluturii şi toată floarea: Sulfina, seara-l adormea Şi-l deştepta în zori cicoarea. Odată, deşteptat în zori De-acel miros de dimineaţă, Îşi ridică ocii din flori Şi se uită peste fâneaţă. Ben Aralık sen Temmuz ben aralık sen temmuz yine de çok mutluyuz lkbaharda görüştük sonbaharda buluştuk ne sıcakta yandı ne soğukta donduk ben aralık sen temmuz yine de çok mutluyuz. Din pricina zilelor calde, Mărica, zână printre fete, Se coborâse să se scalde Ş-acum... se descingea de bete. Jitarul nostru, năzdrăvan, Se subţiè ca o şopârlă, Ş-ascuns de-un ciot, de-un bolovan, Se strecură până la gârlă... Cuptior, cuptior, câte mai faci Cu vinovata ta căldură!... Noroc numai că poţi să taci. Aşa şi eu: streajă la gură. Kazım Kaya

13 sayfa sayfa Osmanlı Başkentleri Bursa, Osmanlı'nın 1. Başkenti... YAPILAR Bursa üslubu Osmanlı yapı sanatında, önce zaptedilen Bizans ülkelerinin mimarisine doğru bir eğilim gözlendi. Bu ülkeler, yeni sahiplerine aynı zamanda eski mimari tekniğinde ustalaşmış olan birçok duvarcı, oymacı ve zanaatçılar da vermişti. Bu yeni yapılar, Anadolu beyliklerinin anıtlarından farklıydılar. Ve Bursa üslubu böyle doğdu. Bursa mimarisi İstanbul'un fethinden sonra da yaşadı. Edirne ve İstanbul'daki ilk anıtların yapımında genellikle bu üslup kullanıldı. T biçimi plana uygun yapı tipi de 14. yy'da gelişti ve Bursa'daki "selatin camileri"nin hemen tamamı bu plana uygun olarak inşa edildi. Üst kısmından yüksek horizontal bir hatla bağlanan "Bursa kemeri" ise, iki çeyrek daireden oluşur, fazla bir taşıma gücüne sahip olmadığından daha çok dekoratif işlerde kullanılırdı. Ulucami Bursa Ulucami, ilk devir İslam mimarisinin payeler ve sütunlar üzerine düz çatı ile örtülü avlulu camiler gurubuna girer. 1399'da Yıldırım Bayezid tarafından mimar Ali Neccar'a yaptırılan Ulucami, 20 kubbe, iki büyük minareden oluşan beyaz renkli heybetli bir camidir. Her biri dört köşeli 12 ayak üstünde duran hemen hemen birbirine eşit kubbelerinden ortadakinin üstü camlıdır. Cami'de ünlü hattatlar tarafından yazılmış yüzdoksaniki adet sabit veya levha olarak yazı vardır. Yeşil Camii Bursa üslubu, Yeşil Cami ile başlamaktadır. Yeşil Camisi, Çelebi Sultan Mehmed tarafından 1419'da mimar Vezir Hacı İvaz Paşa'ya yaptırıldı. Çini ustası Mecnun Mehmed'dir. Ön yüzü, pencereleri, kapısı, kitabeleri, kapı tavanı mermer işçiliğinin en güzel örneklerindendir. Bursa ve İznik'teki ilk camilerde, Doğu sanatlarına özgü her türlü abartılı süslemelerden uzak, uyumlu ve sade bir tarz kullanıldı. Osmanlı süsleme sanatının düzenlemedeki güzelliği de giderek yeni ustalarını kazandırdı. Osmanlılar devrinde ilk nakkaş, 1423'de Yeşil Cami'nin bütün süslemelerini yaparak Ali İbn İlyas Ali adıyla tanındı. Muradiye Camii İkinci Murad'ın yılları arasında yaptırdığı Muradiye Camisi, ters T planı ve bütün özellikleri ile Bursa mimari üslubunu taşır yılında Bursa'ya büyük zarar veren depremde, Muradiye Camisi'nin de kubbeleri ve iki minaresi yıkıldı yılında yeniden yapılırken, mihrab ve minberde günün modasına uygun olarak rokoko süslemeler kullanıldı. Emir Sultan Camii Emir Sultan Camisi'nin avlu revaklarında görülen ahşap kaş kemerler, Bursa kemerinin en güzel örneklerindendir. İznik ve Bursa'da yapılan dört köşe pencerelerin etrafı çok defa mukarnaslarla işlenerek, üstüne Rumi motifl erle süslü alınlıklar yerleştirildi. Sivil mimari Orhan Bey'in Bursa'yı fethinden sonra gelişen mimari tarzıyla yapılan değerli evlerde, süsleme hemen göze çarpardı. Çoğunun şömineleri vardı. Bu evlerin pencereleri yukarıda olup, alçı arasına renkli camlar yerleştirilir ve ahşap bir çerçeve ile çevrilirlerdi. Bursa evlerinin belli başlı süslemesi, duvarlarda, tavanlarda ve dolap kapaklarında bulunurdu. Ondokuz ve yirminci yüzyılın ilk dönemlerinin ürünü sivil mimarlık örnekleri kentin çok zengin bir kültür mirasına sahip olmasını sağladı. YAŞAMIN RENKLERÎ Portreler Bursa göçleri en fazla yaşayan kentlerden biri oldu. Nüfusunu tarihin gelişimi içinde buraya göçen, farklı yerlerden gelen çeşitli halklar ya da topluluklar renklendirdi. Orta Asya'dan Anadolu yarımadasına gelen Türkler de bir göç yoğunluğu yarattılar kentte. Göçler, arasında kentin nüfusunu iki katına çıkardı. Ortaçağ'dan kalma köylerde Rumlar yüzyıllardan beri yaşamaktaydı. Mora'nın fethiyle Fatih döneminde de kente Rum göçmenler yerleştirildi. İlk kez Orhan Bey zamanında Kütahya'daki Ermeniler buraya geldi. Fatih Sultan Mehmed tarafından 1461'de İstanbul'da kurulan Ermeni Patrikhanesi'ne Bursa Metropoliti Ovakim Patrik seçildi. Yahudi ve Rumlar'a tanınan yetkiler onlara da verildi. Süryani, Habeş ve Kıpti kiliseleri de bu Patrikliğe bağlandı. 19. yy. başından başlayarak Doğu'da yaşayan Ermeniler Bursa'ya yoğun olarak göç ettiler. Bursa'daki Ermeniler'in çoğunluğu Setbaşı bölgesinde yaşamaktaydı. Vali Hacı İzzet Paşa'nın çıkardığı, yarı resmi sayılacak Bursa'nın ilk gazetesi Hüdavendigar'ın 82. sayısından başlayarak bir bölümü Ermenice olarak yayımlanmaya başladı. Bursa'da M.Ö. 79 yılında Yahudiler'in bir kolonisi olduğu söylenmekle birlikte,kentte asıl güçlerini, Sultan Orhan'ın, Bursa'yı başkent yaptıktan sonra verdiği bir mahalle ve sinagog inşa etme izni ile birlikte kazandılar. Yahudiler'in büyük bir bölümü, ticaret, terzilik ve bankerlikle uğraşırken, bir bölümü de kuyumculuk yapmaktaydılar yıllarında yaşanan Osmanlı- Rus Savaşı'nda işgale uğrayan Rumeli ve Kafkasya'daki Müslümanlar'ın büyük bir çoğunluğu da Bursa'ya göç ettiler. Yalnızca Rusçuk'tan otuz bin göçmen geldi. Bu göçmenlerin çoğu Gürcüler ve Tatarlar'dı. Kafkasya'dan gelenler Yıldırım, Kazan'dan gelenler Mollaarap, Kırım'dan gelenler ise Alacahırka'ya yerleştirildiler. Bursa'da çok eski tarihlerden beri Kıptiler de yaşamaktaydı. Hıdırellez günü, Uludağ eteklerindeki Kireç Ocakları bölgesine çıkıp eğlenceler düzenlerler ve başkanları Çeribaşı'nı seçerlerdi. Kanberler ve Demirkapı mahallelerinde yaşarlardı. Yirminci yüzyılın başında, Bursa'da; Almanya, İngiltere, Avusturya-Macaristan, İspanya, İtalya, Fransa, Belçika, Yunanistan ve İran'ın konsoloslukları bulunmaktaydı. Yine aynı tarihlerde yapılan sayımda nüfusun % 9.84'ünü Rumlar, % 6.66'sını Ermeniler, %18'ini diğerleri, geri kalan bölümünü Müslüman Türkler oluşturmaktaydı.1903 yılında, Vilayet Genel Meclisi'nde, Müftü Ali Rıza Efendi ile birlikte, Rum Metropoliti, Ermeni Başpiskoposu Natalyan Efendi, Ermeni Katolik Murahhası Arşoni Efendi, Piskopos Artin Efendi, Hahambaşı Moşe Hayim Efendi de vardı. Bursa merkezde çalışan diplomalı hekimlerin 5'i Türk olup, toplam 19 kişiydiler. Toplamı 17 kişi olan eczacıların ise 4'ü Türk'tü. Bursa'nın renklerinden biri de her yıl yapılan sümbül bayramı kutlamalarıydı. Kentin çevresini göz alabildiğine saran sümbül bahçelerine halk hoşça bir zaman geçirmek için giderdi. Bu bahçeler, haftanın üç günü kadınlara, dört günü de erkeklere açık tutulurdu. Kentin bütününün sümbüle büründüğü 1869 yılının bir bahar günü, Bursalı kadınlar bahçelerden birinde şarkılar söyleyerek eğlenirlerken, aralarına iki erkek girer. Konu Bursa Adliyesi'ne yansır. Sorguya çekilenler yabancı olduklarını, bu nedenle o gün çiçek bahçelerini gezmenin erkeklere yasak olduğunu bilmediklerini söyleyerek kendilerini savunurlar. Gerekçeleri nedeniyle affedilirler ama olay Bursa Mahkeme-i Şeriyesi'nin kayıtlarına geçer. Bursa'nın çok eski yıllardan süzülüp gelen zengin yemek kültürünün içinde kuşkusuz en ünlüsü kebaptır. 1836'da Bursa'yı gezmeye giden Helmut von Moltke, Türkiye Mektupları'nda kebabın lezzetinden ve ucuzluğundan söz eder: "... Öğlen yemeğimizi tam Türk tarzında, kebapçıda yedik; ellerimizi yıkadıktan sonra masa başına değil, masanın üzerine oturduk. Bu sırada bacaklarımı nereye koyacağımı bilemiyordum. Derken tahta bir tepsi üstünde kebap, yani şişte pişirilmiş ve ekmek hamuruna sarılmış küçük koyun eti parçaları geldi. Çok lezzetli bir yemek bu. Bunun üstüne de bir tabak mükemmel tuzlu zeytin, bir helva, yani Türkler'in çok sevdiği tatlı ve bir çanak şerbet (içine bir parça buz atılmış, suda haşlama üzüm). İştahı açık iki yiyici için topu topu 120 para yani 5 şilin tutarı bir yemek bu. "

14 sayfa sayfa Halk Masalı SİHİRLİ FASULYE Bir zamanlar yoksul ve dul bir kadın varmış. Oğlu çok tembel bir delikanlı olduğu için paraları yok denecek kadar azmış. Bir gün o kadar zor bir duruma düşmüşler ki, kadıncağız ellerinde kalan tek mal varlığını, Süt Beyazı isimli ineklerini satmaya karar vermiş. Oğluna ineği pazara götürüp satabileceği en iyi fi yata satmasını söylemiş. Dalikanlı pazara giderken yolda tuhaf bir yaşlı adama rastlamış. Yaşlı adam ineğe bir göz atmış ve delikanlıya, Bak çocuğum, bana bu ineği verirsen karşılığında sana çok değerli şeyler veririm, demiş. Sonra cebinden beş fasulye tanesi çıkarmış. Fasulye tanesi mi? demiş delikanlı tereddütle. Ama bunlar sihirli, demiş yaşlı adam. Adam öyle deyince bu iş delikanlının aklına yatmış ve fasulyeler karşılığında Süt Beyazı nı yaşlı adama vererek yaptığı değiş tokuştan memnun, eve dönmüş. Anne! Bak elimde ne var! diye seslenip olanları anlatmış delikanlı eve dönünce. Ama annesi ona çok kızmış. Fasulye tanelerini dışarı, eline geçirdiği tavayı da delikanlıya fırlatmış. Sonra da ceza olsun diye onu odasına yollamış ve ona yemek vermemiş. Sabah olunca delikanlı gözlerine inanamamış. Yatak odasının penceresinden, dışarıda bir bitkinin hızla büyüdüğünü görmüş. Bu ne bir ağaç, ne de dev bir ayçiçeğiymiş; göğe doğru büyümüş sihirli bir sırık fasulyesiymiş. Delikanlı hemen pencereden sarkıp sihirli fasulyeye tutunmuş ve tırmanmaya başlamış. Yarım saat sonra kendini, her şeyin normalden daha büyük olduğu garip bir ülkede bulmuş. Tarlaların ötesinde çok büyük bir ev varmış. Delikanlı evin yanına gidip kapıyı çalmış. Kapıyı bir kadın açmış. Yiyecek bir şeyiniz var mı? diye sormuş delikanlı. Var, demiş kadın. Ama dev kocam gelince ortadan kaybolman gerek. Çünkü çocuklara hiç dayanamaz, onları hemen yer. Delikanlı tam bir şeyler yemek üzere sofraya otururken dışarıdan birinin gür bir sesle şunları söylediğini duymuş: Fee-fi-fo-fum, işte bir çocuk kokusu duydum. Ölü de olsa, diri de olsa güzeldir onları yemek. Kemiklerini öğütür, yaparım kendime ekmek. Fırına saklan. Hemen! demiş kadın delikanlıya. Sonra da kocasına, Ne çocuğu hayatım, dün kediye verdiğim et parçalarının kokusunu aldın herhalde, diye seslenmiş. Yemekten sonra dev kese kese altınlarını saymaya başlamış. Kısa bir süre sonra altın saymaktan yorulup uykuya dalmış. Deliknalı saklandığı yerden çıkıp bir kese altın almış. Keseyi sihirli fasulyesinden aşağıya atmış, ardından fasulyenin sırığına tutuna tutuna aşağıya inmiş. Annesi artık şanslarının döndüğüne bir türlü inanamamış. Ama birkaç ay sonra ellerindeki tüm altınlar bitmiş. Delikanlı tekrar sihirli fasulyesine tırmanarak devin yaşadığı ülkeye gitmiş. Devin karısı bu kez ona kuşkucu bir şekilde davranıyormuş. Geçen gelişinde bir kese altınımız kayboldu, diye iğnelemiş onu. Ama yine de delikanlıyı içeri almış. Çok geçmeden dev çıkagelmiş. Fee-fi-fo-fum, diye bir şarkı söylüyormuş. Bunu duyan delikanlı hemen yine fırına saklanmış. Ne çocuğu, hayatım, demiş devin karısı. Dün yediğin piliç haşlamanın kokusunu duydun herhalde. Sen etli böreğini yemene bak! Yemeğini bitirdikten sonra dev, karısına, Kadın, bana tavuğumu getir, demiş. Karısı hemen tavuğu getirmiş. Yumurtla! diye emretmiş dev ve delikanlının hayret dolu bakışları altında tavuk altın bir yumurta yumurtlamış. Tabii delikanlı tavuğu da alıp evine götürmüş. Delikanlı ile annesi böylece zengin olmuşlar. Ama bir yıl sonra çocuk şansını bir kez daha denemeye karar vermiş ve tekrar sihirli fasulyesine tırmanmış. Bu sefer eve, devin karısına görünmeden girip, bir bakır tencerenin içine saklanmış. Dev girmiş içeri. Fee-fi-fo-fum, diye başlamış yine tekerlemesine. Eğer bu yine o lanet olası çocuksa, fırına bak hayatım, kesin oradadır, demiş karısı. Delikanlı orada değilmiş tabii ki. Buralarda bir yerde, eminim, diye gürlemiş dev, ama karısıyla birlikte evin altını üstüne getirmelerine rağmen onu bulamamışlar. Bu sefer dev yemekten sonra altın bir harp çıkarmış ortaya. Söyle! diye emretmiş ve harp ninniler söyleyip onu uyutmuş. O an delikanlı bu harpı her şeyden çok istediğini anlamış. Horlamakta olan devin dizine tırmanmış, masaya atlamış ve harpı kapmış. İmdat! diye bağırmış harp. Delikanlı, sırtında harp, masadan aşağıya atlamış. Dev peşine takılmış. Delikanlı sihirli fasulyesini yarıladığında harp, İmdat! diye bağırmış yine. Dev delikanlının peşinden sırık fasulyesine atlamış. Delikanlı aşağıya ulaşınca, Anne! Çabuk bir balta getir, diye bağırmış. İkisi birlikte sihirli fasulyeyi baltayla kesmeye başlamışlar. Bir süre sonra sihirli fasulyeyle birlikte dev de yere düşmüş ve anında ölmüş. Üf! demiş çocuk. Az kalsın gidiyorduk! O günden sora delikanlıyla annesi zenginler gibi yaşamışlar. Onlar söyledikçe tavuk altın yumurta yumurtluyormuş. İnsanlar altın harpı dinlemek için onlara para ödüyorlarmış. Delikanlının güzel bir prensesle evlendiği de söyleniyor. Kim bilir belki de gerçekten evlenmiştir. YAZ Hey çocuklar! Yaz geldi. Tatil geldi! Hadi gidelim, Denize girelim. Bu yaz beraber oynayalım Sevgili arkadaşlarım! Herşeyi biz beraber yaparız Canım arkadaşlarım! Selim Elif Lic. Teoretic Murfatlar Cls.a-II-a YAZ Mevsimlerden ikinci Benim kalbimde birinci Çocuklar bağırıyor: -Yaz geldi! Yaz geldi! Onu seviyorum. Denize istiyorum. Karnemi alıyorum Çünkü tatile giriyorum! Ali Aydan-Ege Ghe. Ţiţeica Okulu IV.cü sınıf Köstence YAZ Yakınlaştı artık yaz, Yaza hiç doyum olmaz, Öpecek çiçekleri. Ağustos böcekleri, Ava çıkınca kazlar, Kalmayacak kurt, böcek. Omer Gian,,Ghe.Ţiţeica Okulu II.ci sınıf Köstence YAZ Yaz geldi! Bize mutluluk verdi; Alem çıktı dışara Çok iyi eğlenmeye. Denşzde çok alem var. Ama evlerinde hiç yok. Onlar hem büyük hem küçük. Gelal Alper,,İon Creanga Okulu IV.cü sınıf Köstence YAZ Çok severim yaz mevsimi, Gelir bize yaz tatili. Hep oynarız ve gezeriz Hava sıcak, eğlenceli... Calil Sercin,,İon Minulescu Okulu Köstence III.cü sınıf YAZ Güneş ısıtır sımsıcak, Tarlalarda dolgun başak. Karpuz, üzüm, kavun, Yaz gelince yenir ancak. Memet Melecşen Mangalia 1 nolu Okul II.ci sınıf

15 sayfa sayfa Akdeniz Yeşillikleri Salatası MALZEMELER Yarım kg kuzu kıyma 2 diş sarmısak 1avuç taze ekmek içi 1yumurta 1soğan 1çay bardağı süt 3 yemek kaşığı un Zeytinyağı Tuz Karabiber. Misket köfte MALZEMELER 1 demet marul veya kıvırcık (veya herhangi bir çeşit yeşillik olabilir) 2 adet orta boy domates (istediğiniz büyüklükte doğrayabilirsiniz) Varsa: yarım su bardağı konserve mısır HAZIRLANIŞI Salata kasemizin içine, iyice yıkayıp süzdürdüğünüz yeşillik malzemenizi elinizle parçalayarak yerleştirelim. Domatesleri istediğiniz büyüklükte doğrayarak üzerine ekleyelim. Varsa ve de severseniz mısır tanelerini de serpiştirelim ve sosumuzu salatanın üzerine gezdirelim. Hazırladığımız bu sos miktarı salatanıza çok gelebilir. İsterseniz yarısını kullanın, yarısının da ağzını kapatarak buzdolabına koyun. Ertesi günkü salatanızda kullanabilirsiniz. Hatta bu sosu, malzemeleri iki misline çıkarıp daha bol hazırlayabilirsiniz. Ağzı kapalı en az bir hafta buzdolabında bekler, hiçbir şey olmaz. Hem de sizin için çok pratik olur. SOSUN TARİFİ Şimdi sıra sosumuzu yapmaya geldi; derin bir kasenin içine hardal, sirke, limon suyu, tuz ve karabiberi koyup, bir çatalla çırpmaya başlayalım. Sonra da üzerine yavaş yavaş zeytinyağını ekleyip, hep çırpmaya devam edelim. En sonunda ılık suyu (ama mutlaka tavuk suyu olmasına dikkat edelim) yine azar azar ekleyerek sosu karıştırmaya devam edelim. Artık sosumuz hazırdır. HAZIRLANIŞI Soğan, sarmısak ve maydanozu çok ince kıyın.ekmeği sütte ıslatıp sıkın. Soğan, sarımsak, maydanoz ve ekmek içini kıymaya ilave edin. Yumurta, tuz ve karabiberi ekleyip iyice yoğurun. Köfte harcından ufak parçalar kopararak avucunuzda yuvarlayın. Una bulayıp kızgın zeytinyağında kızartın. Servis tabağına alıp sıcak ya da ılık servis yapın. MALZEMELER 1 kg. Irmik 1/2 kg. Şeker 2 bardak su vanilya Şurup için malzeme: 1 kg. şeker yarım limon 1 litre su Şambalı tatlısı HAZIRLANIŞI Malzemeleri bir kaba koyarak iyice karıştırın, yağlanmış tepsiye dökün (üzerine fıstık döşenebilir) fırında pişirin. Diğer tarafta kaynattığınız şurubu soğuk, şambalı sıcak olarak üstüne dökerek servise verin.

16 ADRESE UTILE Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1, Bucureşti Tel-fax Consulatul General al Republicii Turcia la B-dul Ferdinand nr. 82, Tel , fax Muftiatul Cultului Musulman din România B-dul Tomis nr. 41, Tel T.I.A.D - Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea B-dul I.C. Brătianu nr. 7 etaj 1, Tel-fax T.I.A.D. Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Bucureşti str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti Tel-fax: / TUYAB - Uniunea Investitorilor Turci din România B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1, etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti Tel Romanya Türkiye Ticaret ve Sanay Odası Camera de Comerţ şi Industrie România-Turcia B-dul Libertăţii nr. 1, bl. A1, sc. 4, et 4, ap 83, Sector 4, Bucureşti Tel: Fax: Colegiul Naţional Kemal Ataturk str. Română nr. 2, Medgidia Tel , Liceul Internţional de Informatică B-dul Tomis nr. 153, Tel , Consiliul Judeţean B-dul Tomis nr. 51 Tel.: , Fax: Prefectura Judeţului B-dul Tomis nr. 51 Tel.: , Fax: Primaria Municipiului B-dul Tomis nr. 51 Tel.: Primaria Municipiului Mangalia Şos. Constanţei nr. 13 Tel.: Primaria Municipiului Medgidia Str. Decebal nr. 35 Tel.: Primăria Tulcea tel Prefectura Tulcea Consiluiul Judeţean Tulcea str. Păcii nr. 20 tel Ministerul Adminiatraţiei şi Internelor Ofi ciul judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară str. Remus Opreanu 1 Tel./fax: Comandamentul Teritorial de Jandarmi str. Mircea cel Bătrân nr. 108 Tel.: , 956 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă Dobrogea al judeţului str. Mircea cel Bătrân nr. 110 Tel.: 112, Tel./fax: B-dul Tomis nr. 67 Tel.: 112, Direcţia Poliţiei de frontieră şi Inspectoratul Poliţiei de frontieră al. Zmeurei nr. 21, Tel.: Fax: Inspectoratul de Poliţie B-dul Mamaia 104 Tel.: Poliţia Port Poarta 2, Incinta Port Tel.: Fax: Poliţia Municipiului str. Ştefan cel Mare nr. 103 Tel.: Tel./Fax: Poliţia Municipiului Mangalia Şos. Constanţei nr. 1 Tel.: Fax: Poliţia Municipiului Medgidia str. Republicii nr. 15 Tel.: Fax: Serviciul Poliţiei Rutiere B-dul Mamaia nr. 104, Tel.: Ministerul Agriculturii, pădurilor şi Dezvoltării Rurale Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală str. Revoluţiei din 22 Decembrie, Tel.: , Fax: Centrul de scafandri B-dul 1 Mai nr , Tel.: Fax: Ministerul Culturii şi Cultelor Direcţia Judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional str. Mircea cel Bătrân 106 Tel.: Ministerul Apărării Naţionale Centrul Militar Zonal str. Mircea cel Batran nr. 106 Tel.: Fax: Ministerul Educaţiei şi Cercetării Inspectoratul Şcolar Judeţean str. Mihai Eminescu nr. 11 Tel.: Fax: Ministerul Finanţelor Publice Direcţia Generală a Finanţelor Publice B-dul Tomis nr. 51 Tel.: Fax: Garda Financiară B-dul Ferdinand 68 bis Fax: Tel.: , , Administraţia Finanţelor Publice str. Mircea cel Bătrân nr. 96 Tel.: Fax: Administratia Finanţelor Publice Mangalia Şos. Constanţei nr. 13 Tel.: Tel./fax: Administraţia Finanţelor Publice Medgidia str. Decebal nr. 37 Tel.: Tel./fax: Direcţia Regionala Vamală B-dul Tomis nr. 312 A Tel.: fax: Ministerul Justiţiei Curtea de Apel str. Krikor Zambaccian nr. 1 Tel.: Tel./Fax: Tribunalul Judeţean Secţia Civilă Comercială str. Traian 31 Tel.: , Tel.: , Fax: , Sectia Penală B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4 Tel./Fax: Judecătoria Mangalia str. Mircea cel Bătrân nr. 4 Tel.: Tel./Fax: Judecătoria Medgidia str. Independenţei nr. 14 Tel.: Tel./Fax: Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie str. Decebal nr. 13 C Tel.: Fax: Inspectoratul Teritorial de Muncă str. Decebal nr. 13 C Tel.: , Tel./Fax: Ministerul Sănătăţii Direcţia Judeţeană de sănătate publică str. Mihai Eminescu nr. 2 Tel.: , Fax: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului Registrul Auto Român, B-dul I.C. Bratianu nr. 250 Tel.: Tel./Fax: , Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă str. Lacului nr. 14 Tel.: Fax: Ofi ciul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor str. Poporului nr. 121 bis Tel.: S.C. Electrica S.A. Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice str. Nicolae Iorga nr. 89 A Tel.: Fax: Congaz S.A. str. Vasile Parvan nr. 16, Tel: Fax: Regia Autonomă Judeţeană de Apa str. Călăraşi nr Tel.: , , RADET B-dul Tomis nr. 107, Tel/fax: Deranjamente DERANJAMENTE POSTURI TELEFONICE INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI INFORMAŢII DIVERSE Alte servicii DERANJAMENTE APĂ-CANAL DERANJAMENTE CONGAZ DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE ENERGIE ELECTRICĂ INFORMATII S.N.C.F.R POLIŢIA ClRCULAŢIE JANDARMERIE TELEGRAME TELEFONATE POLIŢIA DE FRONTIERĂ ASISTENŢA SOCIALĂ PROTECŢIA CIVILĂ Serviciul unic pentru apeluri de urgenţă