PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL CONSILIULUI MINORITÃÞILOR NAÞIONALE

Transkript

1 NE MUTLU TÜRKÜM DİYENE ATATÜRK Anul VII, 2000 Nr. 10 (64) OCTOMBRIE / EKİM VOCEA AUTENTICÃ ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİNİN YAYIN ORGANIDIR PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL CONSILIULUI MINORITÃÞILOR NAÞIONALE CANDIDATUL NOSTRU PENTRU FUNCÞIA DE DEPUTAT ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI În urma Conferinţei Naţionale a Uniunii Democrate Turce din România, din data de 9 septembrie a.c., d-l Metin Cerchez a fost investit cu majoritate absolută pentru a-i reprezenta pe etnicii turci din România în Parlamentul României. În numele întregului nostru colectiv redacţional îl felicităm pe d-l Metin Cerchez şi îi dorim succes în viitoarea funcţie de deputat în Parlamentul României. Redacţia Hakses Curriculum Vitae A.G. Domnule Metin Cerchez, în urma voturilor obţinute la Conferinţa Naţională UDTR, aţi fost ales pentru canditatura de deputat în Parlamentul României din partea Uniunii noastre. Pentru cititorii noştri am dori să creionaţi în câteva cuvinte o scurtă autobiografie. Metin Cerchez: M-am născut în anul 1962,luna iulie ziua de 30, în oraşul Constanţa. Deci sunt în zodia leului. Mama, Cadrie, este din Cobadin, iar tatăl meu, Zubar,este originar din Hîrşova. După şcoala primară am trecut la liceul de matematică-fizică Mircea cel Bătrân, pe care l-am absolvit în După absolvirea liceului m-am înscris la Facultatea de Planificare şi Cibernetică Economică din cadrul Universităţii ASE Bucureşti.Revoluţia din decembrie1989 m-a prins pe baricadele democraţiei, care s-a dovedit un bun exerciţiu de mentalitate,în primul rând. Din acest motiv m-am simţit atras de ziaristică reuşind să fiu împreună cu Eduard Victor Gugui, fondatorul ziarului Baricada,apoi Contrast, Telegraf, Soti TV Neptun, Meridian. Din cauză că nu-mi place minciuna,făţărnicia, devin INCOMOD pentru mulţi indivizi, lucru care mă determină să scot şi ziarul INCOMOD. Sunt membru AYR. Am scris la cotidianul Evenimentul Zilei şi Atac. In perioada celor zece ani de la revoluţie am fost numit vicepreşedinte al Federalei Naţionale a Revoluţionarilor din România, preşedintele Asociaţiei Revoluţionarilor din Constanţa şi Preşedintele Comercianţilor din România. M-am implicat, ca vicepreşedinte al UDTR-Constanţa, în rezolvarea problemelor sociale ale etnicilor turci. Sunt promotorul unui comerţ modern, civilizat prin construcţia complexelor comerciale; Soveja, Intim, Km 4-5, Tomis 3. A.G. Se ştie că unchiul dumneavoastră, Hamdi Cerchez, a fost unul din cei mai mari actori ai teatrului românesc şi acest hobby s-a transmis şi altor membrii din familia Cerchez. Dumneavoastră aveţi vreun hobby de acest gen? Metin Cerchez: Eu sunt puţin mai diferit,dar nu depăşesc sfera artelor. Deci pasiunea mea este sculptura în lemn şi de ce nu, fotbalul. A.G. Ce vă doriţi de la electorat şi pentru ce veţi milita? Metin Cerchez: Doresc un sprijin electoral cinstit şi corect, iar cei ce mă vor sprijini să fie convinşi că voi LUPTA PENTRU O VIAŢĂ MAI BUNĂ PENTRU TOŢI. A consemnat ABDULA Gülten 7 Yıl! KUTLU OLSUN Türkiye Cumhuriyeti, demokrasi temeline dayanan bir devlettir. Demokrasi ise temelde politik anlayışa bağlıdır, düşünseldir, kişiseldir,eşitlik severliktir. Ziua Forþelor Armate din România In fiecare an, la 24 octombrie se sărbătoreşte Ziua Forţelor Armate din România,prilej cu care sunt omagiaţi cei ce-şi satisfac stagiul militar şi toţi cei ce contribuie la păstrarea liniştii ţării. In acelaşi timp se păstrează un moment de reculegere pentru toţi soldaţii care au căzut pe câmpul de luptă, pentru libertatea ţării, dar sunt amintiţi cu acelaşi respect şi cei care dorm pe pământul ţării noastre,în cimitirele internaţionale. Soldaţii, indiferent din ce parte a tabarei au făcut parte, au executat un ordin, au fost credincioşi jurământului depus în faţa drapelului sfânt al patriei. Ei nu au avut nici o vină. Vinovaţi au fost politicienii.

2 - Octombrie / Ekim 2000 pagina / sayfa 2 ATATÜRK ÜN ELÇILERI ÜZERINE Bilal N. İimşir Atatürk döneminde yurt dışında Türkiye yi temsil etmiş olan Elçi ve Büyükelçilerimizin dörte birinden fazlası Hükümette yer almış, Bakanlık yapmış olan kimselerdi. Bazıları bir kaç defa Bakanlık yapmışlardı. Agreman istenirken, Elçi olarak atanacak kişinin eski Bakanlarımızdan olduğu da özellikle belirtiliyordu. Örneğin 1925 yılında Londra Büyükelçiliğine atanan Ahmet Ferit Tek için Ingiltere den agreman istenirken, kendisinin eski Maliye ve Dahiliye Vekili olduğu belirtilmişti ve Ingiliz Hükümeti, hemen memnuniyetle agreman vermişti. Ahmet Ferit Bey, Büyükelçi olarak atanmadan önce Bakanlık yapmıştı olanlardandı. Kimi Elçiler de yurt dışında görev yaptıktan sonra Ankara ya dönüşlerinde Bakan olarak atanıyorlardı. Kimileri ise, Elçilikle Bakanlık arasında gidip geliyor, tekrar tekrar Elçi, tekrar tekrar Bakan olarak atanıyordu. Örneğin Vasıf Çınar, Bakanlıktan ayrılıp Elçi olmuş, sonra Elçilikten ayrılıp tekrar Bakanlığa dönmüştü. Atatürk ün Elçileri arasında bir de eski Başbakan vardı: Fethi Okyar. Atatürk ün Elçilerinden on biri Bakanlık yapmış kimselerdi:ahmet Muhtar Mollaoğlu, Dışişleri Bakanlğı; Zekai Apaydın,Tarım Bakanlığı, Bayındırlık Bakanlığı ve Milli Savunma Bakanlığı; Yusuf Hikmet Bayur,Milli Eğitim Bakanlığı; Ali Fuat Cebesoy, Milli EğitimBakanlığı; Behiç Erkin, Bayındırlık Bakanlığı; Feti Okyar, Başbakanlık, Içişleri Bakanlığı, Adalet Bakanlığı ve Milli Savunma Bakanlığı; Cemal HüsnüTaray, Milli Eğitim Bakanlığı; Hamdullah Suphi Tanrıöver, Milli Eğitim Bakanlığı; Ahmet Ferit Tek, Maliye Bakanlığı ve Içişleri Bakanlığı ve Mehmet Sabri Toprak, Tarım Bakanlığı yapmışlardı. Yani bu on bir kişnin bakımından, Atatürk ün Bakanları, aynı zamanda Atatürk ün Elçileri, veya Atatürk ün Elçileri, ayni zamanda Atatürk ün Bakanları da olmuşlardı. Başka türlü söylersek, Atatürk dönemi Elçilerinin bir bölümü devlet adamlarıydı. Atatürk dönemindeki 38 Elçimizden üçte bir kadarı Imparatorluk tan mirastı. Bunlar Osmanlı Hariciye Nezareti kadrosunda çalışmışlar, merkez ve yurt dışı teşkilatında tecrübe edinmişlerdi. Örneğin Ankara Hükümetinde Hariciye Vekilliği, daha sonra Moskova ve Vaşington Büyükelçiliği yapmışlardır. Ahmet Muhtar Bey, Osmanlı döneminde de Elçilik payesine kadar yükselmişti. Fethi Okyar da Osmanlı döneminde Sofya da Elçilik yapmıştı. Diğerleri daha küçük derecelerdeki diplomatlardı. Imparatorluk Hariciyesinden Cumhuriyet Hariciyesine geçen Elçilerin listesi şudur: Akaygen, Aktay, Alban, Batı, Berker, Davaz, Cevat Ezine, Koperler, Koseraif, Ahmet Muhtar Mollaoğlu, Okyar ve Tek. Toplam oniki kişi. Pek iyi, 38 lerden geri kalan ötekiler, diploması mesleğini nerede öğrendiler? Bunların bir bölümü, Lozan Barış Konferasına katılmış, diplomatik boğuşmanın ne demek olduğunu orada görmüş ve yaşamışlardı. Lozan Konferansı yedi ay sürmüştü, bu yedi ay, denilebilir ki, yedi yıllık Mülkiye öğrenimine (lisans ve doktora) bedeldi. Yedi ayda yedi düvele karşı diplomatik bir meydan muharabesi verilmişti. Türkiye nin ulusal hakları teker teker, söke söke çekerek alınmıştı. Bunların dışa karşı korunması, yarınki Elçilerin esas görevlerinden biri olacaktı. Yarınki Elçilerimiz orada, diplomatik savaşın içinde pişerek, bilinerek, bu hakların bilincine varmışlardı. Bir örnek: Batılılar, Lozan da Türkiye de üç kategori azınlık kabul ettirmeğe kalkmışlardı: Din azınlığı, dil azınlığı ve ırk azınlığı. Buna göre, Türkiye de Müslüman olmayan Rum, Ermeni ve Musevi den başka; Kürt, Çerkez, Arap, Abaza; Pomak, Boşnak, vs. gibi çeşit çeşit Müslüman azınlıklar yaratılacaktı. Hatta sırf mezhep farkı yüzünden, Türk oğlu Türkler de sünni, şii, alevi diye bölünecekti. Yani, Lozanda ki Ikinci Delegemiz Dr. Rıza Nur un deyimiyle, Anadolu, hallaç pamuğu gibi atılacaktı, milli birliğimiz tuz edilip paramparça ayaklar altına alınacaktı; bu sözde azınlık hakları Antlaşmaya girecek ve yabancılara içişlerimize karışma hakkı ve fırsatı verilmiş olacaktı. Bu düşmanca tuzağa ve saldırıya karşı Lozan daki heyetimiz, geceli gündüzlü yaman bir savaş vermiş ve sonunda yalnız ve sadece gayri müslim azınlık kabul ettirmişti: Rum, Ermeni ve Musevi. Hepsi o kadar. Bunlar dışında Türkiye de başka azınlık yoktu ve asla olamazdı. Işte Lozan da böyle bir çetin tecrübe yaşamış olan bir Türk diplomatının yanında, siz artık Türkiye mozayiktir gibi bilinçsize laflar edemezsiniz! O dönemde hiç kimse de böyle laflar etmeye cüret edemezdi ve edememiştir. Atatürk ün Elçilerinin bir bölümü, böyle yetişti. Lozan konferansı onlar için bir diploması stajı, bir diplomasi okulu oldu. Bu Lozan ekolu nden çıkmış olan Elçilerimiz çoğunlukla gençlerdi: Münir Ertegün, Y. Hikmet Bayur, Tevfik Bıyıklıoğlu, Ruşen Eşref Ünaydın, Yahya Kemal Beyatlı, Ali Türkgeldi, Cevat Üstün, Zekay Apaydın, T. Kamil Koperler. Bu listeye, zaman zaman Paris mümessiliğinden kalkıp Lozan giden, orada Ismet Paşa ya bilgi sunan veya ondan talimat alan Ahmet Ferit Tek ve Hüseyin Ragip Baydır da eklenebilir. Bir de doğrudan Atatürk ün bulup Türk diplomasine kazandırdığı Elçiler vardı. Bunlar arasında Ibrahim Tali Öngören, Hüsrev Gerede, Ruşen Eşref, Hikmet Bayur, Vasıf Çınar, Cemal Hüsnü Taray gibi isimler sayılabilir,ama hepsi bu kadar değildir. Büyük Önder in rahl-e tedrisinden geçmiş başka Elçileri-miz de vardır. Atatürk, özellikle gençler arasında, yeteneklileri Keşfediyor, bunları ellerinden tutup ortaya çıkarıyor, çeşitli görevler vererek onları sınavdan geçiriyor, sonra da onlara kanat geriyor, arka çıkıyordu. Atatürk ün yükselttiği Elçilerimizden biri Yusuf Hikmet (Bayur) Bey idi. Yusuf Hikmet Bey, 1920 yılında Ankara ya geldi, yeni Dışişleri Bakanlığımızın kurulmasında görev aldı, Siyasi Işleri Müdürü olarak atandı, Lozan Konferansına katıldı, 1925 yılında Belgrad Elçiliğine atandı,sonra Cumurbaşkanı Gazi Mustafa Kemal Paşa nın Genel Sekreteri oldu. Mayıs 1928 de Afganistan Kralı Amanullah Han, Türkiye ye resmi bir ziyafet yaptı. Türkiye Cumhuriyeti ni ve başkent Ankara yı ziyaret eden ilk yabancı Devlet Başkanı oldu. Pek önem verilen bu tarihi ziyaret sırasında,türkiye ve Afganistan, Elçiliklerini, karşılıklı olarak Büyükelçilik düzeyine çıkardılar. Atatürk, kendi, Genel Sekreteri Yusuf Hikmet Bey i Afgan Kralı na takdim etti ve onu Kabil Büyükelçilığine atamak kararında olduğunu açıklandı. Bu, hem konuk Krala karşı nazik bir jest, hem de yeni Büyükelçiye güçlü bir destekti. Türkiye deki yeniliklerden pek etkilenmiş olarak ülkesine dönen Amanullah Han, Afganistan da da bezer reformlar yapmaya, Atatürk ü taklit eymeye niyetlendi Atatürk Ağustos 1928 de, Büyükelçi Yusuf Hikmet Bey ile Kral Amanullah Han a bazı mesajlar iletti, Afganistan daki şartlar nedeniyle, reform hareketlerinde dikkatli olması tavsiyesinnde bulundu. Kral, kaya gibi sağlam olduğunu, ordunun arkasında olduğunu söyledi. Derken, çok geçmeden, Kasım 1928 de, Afganistan da gerici bir ayaklanma patlak verdi. O tarihte Afganistan da, General Kazim Orbay başkanlığında bir Türk askeri heyeti vardı, Afgan ordusunu ıslah etmekle görevliydi. Afganistan daki gerici ayaklanma Ankara da haber alınınca, 21/22 Kasım 1928 gecesi, Dışişleri Bakanlığından Kabil Büyükelçimiz Yusuf Hikmet (Bayur) Beye şu şifre telgraf çekildi: 1 - Türk zabitleri irticaya karşı Kralın emriyle Türk vatanını müdafaa eder gibi hayatlarını ortaya koyarak vazife ifasiyle mükelleftirler. Ailelerin kaçırılması için bahsettğiniz müracaat katiyen doğru olmadığı gibi böyle bir arzunun hissedilmesi bile caiz değildir. Afganistan politikamızın istikrarı zabitanımızın bu hadisede fedakarlık ve muvaffakiyetine bağlıdır. Zabitanımız vazifelerininiz. Kraldan mülakat isteyiniz ve gayet metin ve cesaret verici bir tavrıla zabitanımızın hayatlarıyla kendisini müdafaaya hazır olduklarını söyleyiniz ve alacağınız cevabı bildiriniz. 2 - Reisi cumhur Hazretleri tarafından imzası kapalı şahsına mahsus şifre telgrafnameyi şifrenizi beraber alarak Kralın huzurunda açmanız mühimdir. Bu telgrafın vürudunu derhal bildiriniz. Bizzat kapadım. Tevkif Rüştü Bu telegraf Afgan Kralı Hazretlerine mahsustur. Bu satırdan sonrası kral Hazretlerinin huzurunda hallolunacaktır. Son günlerde Zatı İahanenizi muztarip eden bazı ahval ve hadisttan haberdar oldum. Eğer vaki ise öz kardeş bildiğim sizin ıztırabınızı tabfife medar olacak noktai nazarlarımı bildirmek üzere beni serian hakikatten haberdar ediniz. Orada bulunan ve yolda emrinize iltihak etmek üzere olan bir cümle Türkümera ve zabitanı sizin için fedayı hayat emrini almışlardır. Büyük alaka ile cevabınıza intiraz ederim kardaşım. 21 T.S. Gazi M. Kemal Tefik Rüştü. Bu telegraflar yerini bulamadan, Saka adlı gerici bir eşkiya ve avenesi Kabil e girmiş ve Kral Amanullah Han tahtını bırakıp Afganistan ı terketmek zorunda kalmıştır. Ama bu telegraflar, Atatürk ün dış politikası ve o zamanki Kabil büyükelçimizin durumu hakkında bir fikir verir. Daha sonra Nadir Han, Kabil i asilerden kurtarmış ve Afganistan tahtına geçmiştir. Büyükelçi Yusuf Hikmet Bey, 24 Haziran 1930 günü yeni Krala güven mektubunu sundu. Bu vesileyle Kral Nadir Han, Kaffemiz Reisicumhur Hazretlerini (Atatürk ü) başımız tanırız Bir başka örnek: Ridvanbeyoğlu Hüsrev Gerede, Atatürk ile birlikte Samsun a çıkanlardandır. Doğrudan Atatürk ün ülkeye kazandırdığı değerli Büyükelçilerimizden biridir.atatürk onu, Mütareke döneminde Istanbul da keşfetmiş, Mayıs 1919 da Anadolu ya geçerken yanına almış,anadolu da ona çeşitli görevler vermiş, sonra onu politikaya sokmuş daha sonra da ona diplomasi yolunu açmıştır.hüsrev Bey. Trabzon dan milletvekili seçilmiş, Kurtuluş Savaşı boyunca çeşitli görevler üstlenmiştir. Düzce-Bolu ayaklanmasının bastırılmasında, Gerede de yaptığı yararlı hizmetlerinden dolayı Atatürk tarafından kendisine Gerede soyadı verilmiştir. Hüsrev Bey, 1924 yılında Budapeşte ye Elçi olarak atanmış, oradan Sofya ya nakledilmiş, Bulgaristan da özellikle oradaki soydaşlarımız bakımından çok yararlı hizmetlerinde bulunmuştur. Bütün çalışmalarda Atatürk ün desteğini hep arkasında bulmuş ve başarıdan başarıya koşmuştur. Hüsrev Bey, 1930 yılında Sofya dan Tahran Büyükelçiliğine atanır. Iran la aramızda çetin sorunu vardır. Ağrı ayaklanması devam etmektedir. Türk ordusu asileri kovalamağa başlayınca, asiler Iran a geçmekte ve kurtarmaktadır. Iran,sınır ötesinde harekat yapmamıza, asileri Iran içlerinde kovalamamıza izin vermiyor, Iran a geçen asileri enterne etmiyor,bize teslim etmiyor ve asiler bir zaman sonra tekrar Türkiye ye dönüp kan dökmeye başlıyorlar. Atatürk, bu sorunu haletmeye, Iran la dostluk ilişkileri kurmaya kararlıdır. Bu çetin iş için Hüsrev Bey i Iran a göndermektedir. Atatürk, kendi yetiştirdiği bu büyükelçinin arkasında olduğunu kamuoyuna duyurmak ve aynı zamanda Iran İahı Rıza pehlevi ye dolaylı bir mesaj iletmek için, 23 Temmuz 1930 günü Hüsrev bey i Yalova da akşam yemeğine çağrıyor. Atatürk e yakın gazetecilerden ve milletvekili olan Hakkı Tarık (Us) Bey de yemeğe çağırılmış olanlar arasındadır. Atatürk, o akşam Hakkı Tarık Bey e, kelimesi kelimesine bir yazı dikte ettiriyor. 25 Temmuz günü vakit gazetesinde bu yazı aynen çıkıyor. Gazete şöyle yazıyor: Istanbul Matbuat Cemiyeti Reisi ve Giresun Mebusu Hakkı Tarık Bey, evvelki gün Yalova da Gazi Hazretleri tarafından kabul buyurulmuşlardır. Gazi Hazretleri, aynı zamanda huzurda bulunan Tahran büyükelçisi Hüsrev Beye teveccüh buyurarak: - Cumhuriyet Hükümetinin size verdiği bu yeni vazifeden memnun musunuz? sualini sormuşlar, Hüsrev Bey de: - Sizin tensibinize iktiran eden her vazife çok mühimdir; bunun için yeni vazifeme büyük bir hevesle... gidiyorum. Cevabını vermiştir. Bundan sonra Gazi Hazretleri gene Hüsrev Beye: - Bugünki Türkiye Cumhuriyeti ricali mazinin manasız kör dövüşlerini bilir, onu hiçbir sebep ve suretle asla tekrar etmek istemez... bilakis Iranlıların muntazam, mazbut, kuvvetli bir devlet olmasını temenni eder. Bugünkü Iran devletinin başında bulunan Rıza Han Hazretleri nin bu hakikati bilenlerin başında bulunduğuna kaniyim. Müşterek hudutlar üzerine tezahür eden hadiseler beni Rıza Han hakkında asla şüpheye düşürecek mahiyette değildir, zira hatırlarım ki, Pehlevi Hazretleri, bu gibi meselelerin müşterek faaliyetimizle bertaraf edilmesinde kuvvetlerimizi teşrik edebileceğimizi de kabul eden samimi dostluk eserleri mahiyetinde sözler söylemiştir. Buna nazaran Tahran memuriyetiniz Türk ve Iran dostluğunun, zaten mevcut olan yüksek ve kavi temelleri üzerinde ali bir karabet (yakınlık) binası kuracaktır. Zatıalinizden benim ilk inkılap ve müşkülat arkadaşım olmak itibariyle, bu nazik vazifenizi muvaffakiyetle ifadeceksiniz; buna emniyetim vardır... Atatürk, Büyükelçi Hüsrev Gerede yi Tahran a uğularken benim ilk inkılap ve müşkülat arkadaşımsınız diyerek uğurluyor. Bunu,dosta düşmana da ilan ediyor. Bir bakıma bunun anlamı, yürü, arkanda ben varım demektir. Arkasında Cumurbaşkanı nın güclü desteğini hisseden bir Türk Büyükelçisi, gittiği yerde elbette ona göre görev yapacaktır. Buna bir nokta koyalım. Hüsrev Gerede, Tahran a gitmeden önce Ankara da Başbakan Ismet Inönü nün de talimatını alıyor. Başbakanın kendisine söyledikleri de şudur: Hüsrev, senin durumun, tıpkı Osmanlı Imparatorluğunun inhitat devirlerinde sefaret tercümanlarını Babiali ye göndererek sadrazama arzularını dikte ettiren devletlerin sefirlerine benzemektedir. Bir farkla ki, Devletimiz,yurt içinde asayişin ihlaline ve hudutlarında bir Makedonya teşekkülüne mani olmak hak ve azmiyle seni göndermektedir. Binaenaleyh sen Iran Hükümeti ile seferber olmuş bir ordumuz arkanda harekete hazır bir halde konuşacaksın. Bu ciddi vaziyetin icabında göre davranmak lazımdır. Işte Atatürk Türkiyesi nin politikasına ve Elçisine bir örnek: 1930 da Ağrı yöresinde silahlı ayaklanma vardır. (Bugünkü Güneydoğu yöremizdeki terör eylemlerini andırmaktadır) Iran, topraklarına girip çıkan isyancılara göz yummaktadır. Türkiyenin doğu sınırında bir Makedonya yaratılmasına fırsat vermeyecektir, bu yöndeki düşmanca girişimleri önlemeye kararlıdır. Iran ile sınır sorunu halletmek gerekmektedir. Bu çetin iş için Tahran a yeni bir Büyükelçi gönderilmektedir. Cumhurbaşkanı Gazi Mustafa Kemal, Başbakan Ismet Paşa ve hükümeti, hatta seferber olmuştu. Türk ordusu Büyükelçimizin arkasındadır. Büyükelçi, elbette ona göre davranacaktır. Hüsrev Bey in Tahran da bulunduğu yıllarda, Türkiye-Iran sınırında düzeltilme yapılır.ağrı ayaklanması bastırılır, Türkiye ile Iran arasında dostluk pekiştirilir, Iran Şahı Rıza Pehlevi 1934 Hazıranında Türkiye ye ile iki hafta süren uzun bir ziyaret yapar. Atatürk ile Şah arasındaki dostluk zirveye çıkar. Daha sonra, 1937 yılında da Iran la Sadabat Paktı imzalanacaktır. Kısacası, Atatürk ün politikası başarılı, Atatürk ün Elçisi başarlı olmuştur. Atatürk dönemi Elçilerimiz Kuvayı Miliye ruhu taşıyan insanlardı. Bir Imparatorluğun çöküşünü görmüşlerdi Trablusgarp savaşını,balkan savaşlarını, Birinci Dünya Savaşı ve Istiklal Savaşını yaşamışlardı, Imparatorluğun yıkıntılar üzerinde yepyeni bir milli devlet yaratma, bu genç devleti yüceltme misyonunda rol almışlardı. Çoğu Istiklal madalyası sahibiydiler. Iyi öğrenim görmüş, iyi yetişmiş, ateş içinde yoğurulmuş, bilenmiş, çelikleşmiş kimselerdir. Inançlıydılar, gururluydular, güçlüydüler. O zamanki Elçilerimizin bir çoğu, Atatürk e Ismet Inönü ye doğrudan ulaşabiliyorlardı. Onların inkılap ve müşkülat arkadaşları idiler. Onlardan destek görüyorlardı. Atatürk, yurt dışına gönderilen Elçilerimize güven mektubu vermekle yetinmiyor, onlarla yakından ilgileniyor, zaman zaman onları yönlendiriyor ve gerektikçe onlara kanat geriyor, arka çıkıyordu. Cumhuriyetin ilk Elçileri,-bazı yanlış iddiaların aksine-iyi öğrenim görmüş, iyi yetişmiş kimselerdi. Türkiye devletinin hakkını, hukukunu korumak ve dünyadaki saygınlığını yükseltmek konusunda pek duyarlıydılar. Her gittikleri yerde ağırlıkları vardı ve başarılı oldular. O saygı değer insanlara çok şey borçluyuz. Bugün de onlardan alacağımız çok dersler vardır. Bir de bol bol hatırat yazıp bizlere bırakabilselerdi. Keşke bırakabilselerdi. Elimizde yetki olsaydı, bugün sokaklara, caddelere o büyüklerimizin adlarını verir; büstlerini, heykellerini dikerdik.

3 pagina / sayfa LOCUL LINGVISTICII TURCE ÎN LINGVISTICA CONTEMPORANÃ (V) Revenind la limbile turcă şi mongolă, Ramstedt demonstrează pentru prima oară, pe baza caracteristicilor fonetice şi morfologice, originea comună a acestor două limbi 2 8. Teza lui Ramstedt, aşa cum a avut susţinători a avut şi contestatari. Printre contestatari,s.a numărat mai întâi Nemeth, apoi Vladimirstov. Nemeth bazându-se pe studiul fonetic al lui Pedersen 2 9, susţine că există o asemănare 3) În ambele limbi, sistemul fonologic este unitar şi stabil. Sistemul vocalic este mai bogat decât cel consonantic. 4) Atât în turcă cât şi în mongolă, vocalele lungi se separă uşor de cele scurte. 5) Datorită structurii lor aglutinante, este prezentă armonia vocalică. 6) Rezultat al aglutinării, sistemul sufixării cât şi numărul sufixelor este bogat şi variat. 3 0 Potrivit acestor studii a fost posibilă realizarea următoarei scheme: Limba mongolă comună Perioada comună limbilor mongolo-turcice Cea mai veche limbă altaică Limba turcă comună Cea mai veche limbă mongolă care stă la baza limbii mongole scrise Limba comună tungusă Dialectele mongole care stau la baza formării dialectelor mongole ale sec. XII-XV Noile dialecte mongole care stau la baza formării dialectului Halha Aşa cum reiese şi din schema prezentată mai sus, limbile turcă, mongolă şi tungusă, după ce s-au separat de cea mai vache limbă altaică chiar dacă în unele perioade au avut o evoluţie comună, acestea în timp separându-se au evoluat fiecare independent una faţă de celelalte. O nouă clasificare a acestora, se poate prezenta astfel: Cea mai veche limbă mongolă Cea mai veche limbă altaică Cea mai veche limbă ciuvaşă Limba ciuvaşă de azi Cea mai veche limbă ciuvaşo-turcă Cea mai veche limbă turcă (limba fonemelor z şi ş ) Limbile turcice de azi (limba fonemelor z şi ş ) Limba ciuvaşă a rămas departe de influenţa limbii mongole deşi ea păstrează caracteristica schimbării fonetice r şi l faţă de turcă z şi ş. Aceasta se datorează faptului că limba ciuvaşă nu a avut aceeaşi linie de evoluţie comparativ cu limbile turcice. 28 G. J. Ramstedt, Etimologiya imeni Oirat, MSFO, Helsingfors, XXXII, p H. Pedersen, Türkische Lautgesetze, Leipzig, LVII, p Pentru mai multe date, vezi V. Kotwicz, Contributions aux etudes altaiques, Rocznik Orientalistyazny, Cracovia, VII, p N. Poppe, Der altaische Sprachtyp, Handbuch der Orientalistik, V. Mongolistik, p. 1-16, Neriman Molali A IX-A CONFERINÞÃ A PROFESORILOR DE LIMBÃ GERMANÃ În perioada 5-8 octombrie 2000, la Mangalia s-a desfăşurat a IX-a conferinţă a profesorilor de germanistică. Această ediţie, la fel ca şi cele anterioare, a fost organizată de Institutul Goethe, Bucureşti, în colaborare cu Fundaţia Hanns Seidal. Acţiunea, găzduită în cochetul hotel President a reunit pe lângă renumite somităţi ale germanisticii internaţionale şi membrii Comisiei de Învăţământ, Ştiinţă şi Tineret a Consiliului Minorătăţilor Naţionale. Aceştia au participat la Conferinţă în calitate de invitaţi pentru a cunoaşte experienţa profesorilor de germanistică din România dar şi din alte ţări. Prima zi a Conferinţei a cuprins discursurile unor renumite personalităţi cum ar fi d-l Horst Kossack, Fundaţia Hans Seidal, d-l dr. Christiane Kramer Hus- Hus, Institutul Goethe Bucureşti, d-l Klaus Fabritius, secretar de stat în Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale din România, d-l prof.dr. George Duţu, Universitatea Bucureşti, d-na lector dr.christiane Cosmatu, director al Direcţiei Învăţământ în Limba Germană şi Alte Limbi din cadrul M.E.N. În continuare lucrările au continuat pe secţiuni. Comisia de Învăţământ, Ştiinţă şi Tineret a C.M.N.- ului şi-a continuat lucrările în cadrul Secţiunii a IV-a. Punctul principal pe ordinea de zi a fost prezentarea experienţelor trăite de profesorii străini care predau în România limbi ale minorităţilor naţionale. Invitat pentru a reprezenta învăţământul în limba turcă a mult mai evidentă a limbilor altaice cu cele indo-europene. Vladimirstov însă, revine ca susţinător al lui Ramstedt datorită rezultatelor cercetărilor sale comparative privind limba mongolă scrisă şi dialectul Halha (dialect turcic) şi afirmă că limba turcă şi limba mongolă au la origine o limbă comună şi probabil, acum 5-6 secole nu ar fi existat o prea mare diferenţă între acestea. 2 9 Să ne oprim puţin şi asupra sistemului vocalic al limbilor turcă şi mongolă. Un studiu important în acest sens este cel al lui B. Vladimirstov şi N. Poppe. Iată câteva concluzii ale cercetărilor lor: 1) mongolă turcă ciuvaşă i ~ u a u sira sarı/sarığ şure nirai yaz sur bui ba-r pur 2) Fonemul ğ s-a pastrat atât în turcă cât şi în mongolă: mongolă turcă bizağu buzağu ariğun ariğ fost d-l prof. Cuma Dumanlı, de la Liceul Pedagogic şi Teologic Musulman Kemal Atatürk din Medgidia. Acesta a arătat faptul, că, Liceul Atatürk a fost fondat în urma unui acord bilateral între Ministerele de Învăţământ ale celor două ţări pentru a veni în întâmpinarea exigenţelor comunităţii turce de a avea un învăţământ în limba maternă. Astăzi, la liceu, funcţionează 7 profesori din Republica Turcia, profesori care predau cursuri de limba turcă şi de religie musulmană. Domnul Dumanlý a prezentat în continuare principalele repere ale activităţii domniei sale în România arătând faptul că în permanenţă a fost sprijinit de autorităţile statului român precum şi de uniunile turcă şi tătară din România. De asemenea în cadrul aceleiaşi şedinţe au prezentat informări despre activitatea lor în România profesori din Grecia, Slovacia, Polonia etc. De altfel pe parcursul celor trei zile ale seminarului participanţii au expus diverse lucrări dar în acelaşi timp şi-au prezentat experienţa didactică şi metodologică, la sfârşitul lucrărilor conferinţei toţi participanţii fiind mulţumiţi de noile informaţii dobândite. În numele tuturor membrilor Comisiei de Învăţământ, Ştiinţă şi Tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale mulţumim organizatorilor pentru invitaţia făcută şi sperăm într-o colaborare la fel de fructuoasă şi în viitor. Ervin Ibraim Octombrie / Ekim Activitatea Comisiei de Învãþãmânt a U.D.T.R. pe anii ( din raportul U.D.T.R.) Comisia de Învăţământ a Uniunii Democrate Turce din România s-a implicat la sfârşitul anului trecut în transformarea Liceului Pedagogic şi Teologic Musulman Kemal Atatürk în Colegiu de Institutori în Limba Turcă Kemal Atatürk ce va funcţiona în cadrul Universităţii Ovidius Constanţa. Acest lucru era absolut necesar având în vedere apariţia legii care obligă transformarea şcolilor normale în colegii universitare. În urma şedinţelor desfăşurate la Medgidia, la Liceul Pedagogic şi Teologic Musulman Kemal Atatürk şi la sediul Universităţii Ovidius Constanţa s-a hotărât înfiinţarea Colegiului de Institutori Kemal Atatürk. Acest colegiu va funcţiona provizoriu la Constanţa în cadrul Campusului Univer-sităţii Ovidius, urmând ca, după un an sau doi, acesta să se mute la Medgidia îndată ce se va rezolva problema sediului. O contribuţie deosebită şi-a adus-o Comisia de Învăţământ a Uniunii Democrate Turce din România la desfăşurarea celei de-a treia ediţii a Olimpiadelor de Limba Turcă (faza judeţeană şi faza naţională) şi, pentru prima dată, în organizarea Olimpiadei de Religie Musulmană. Uniunea Turcă a contribuit atât logistic cât şi material în organizarea acestor olimpiade. În luna februarie a acestui an s-au realizat cursuri de perfecţionare pentru profesorii care predau limba turcă şi religie musulmană la Şcoala Generală nr.12 din Constanţa. Aceste cursuri au fost ţinute de domnul lector universitar Namîk Kemal Yîldîz, de la Universitatea Ovidius Constanţa şi de domnul Mustafa Çalîşkan, ataşat pe probleme de religie la Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa. Comisia de Învăţământ a Uniunii Democrate Turce din România s-a implicat nu doar prin sprijin moral ci şi prin sprijin material efectiv, mai exact prin tipărirea tuturor cursurilor de perfecţionare de limba turcă şi religie musulmană. Tot cu sprijinul Comisiei de Învăţământ a Uniunii în luna iulie a acestui an la Medgidia, la Şcoala Generală nr.5, s-au desfăşurat examene la limba turcă şi religie musulmană pentru cadrele didactice care doresc să predea în anul şcolar aceste discipline. În luna august, tot la Medgidia, s-a desfăşurat repartiţia propriu-zisă a cadrelor didactice la diverse şcoli din Constanţa şi Tulcea. Prin strădania reprezentanţilor Uniunii, începând din anul şcolar , aproape 20 de tineri membri ai U.D.T.R. vor profesa în învăţământ. Reprezentanţii Comisiei de Învăţământ a Uniunii Democrate Turce din România s-au implicat la nivel central în cadrul Comisiei de Învăţământ, Ştiinţă şi Tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale în rezolvarea diverselor probleme apărute la nivelul predării limbii turce şi a religiei musulmane cum ar fi de exemplu instituirea obligativităţii studierii limbii materne sau diferite facilităţi pentru profesorii care predau aceste discipline. Ca în fiecare an Republica Turcia a acordat un număr de 10 burse. Absolvenţii de liceu, cîştigătorii burselor, însoţiţi de doamna Gülten Abdula, vicepreşedinte a UDTR, cu sprijinul material al acestei uniuni au sosit în oraşul Ankara unde au şi început cursurile de TOMER. Salutări celor de acasă spun aceşti copii care sunt bucuria noastră, a tuturora. Foto: G.A.

4 - Octombrie / Ekim 2000 dansuri turceşti. Sensibilizată, Comisia Europeană a deschis un web prin care a făcut cunoscută lumii întregi această acţiune, în premieră naţională şi europeană cerând ca ea să fie continuată, iar Delegaţia Comisiei Europene din România a decernat cu prilejul Zilei Europei, medalia 9 MAI iniţiatoarei acestui program. Anul acesta se reia manifestarea în organizarea Euroregiunii Dunării de Jos având ca finanţator D.P.M.N. Asemenea programe în premieră naţională şi chiar europeană au fost două: cea amintită aici şi cea iniţiată de comisia de învăţământ în persoana domnişoarei Molali Neriman. Dorim ca pe viitor indiferent cine reia o activitate, cine o organizează şi o finanţează să treacă numele primului iniţiator şi comunitatea din care face parte. Aşa este garantat copyrightul Aşa cum o inveţie are un brevet aşa şi acţiunile trebuie să aibă un iniţiator. Numele poate că nu va fi reţinut, dar faptul că iniţiativa a parţinut unui etnic turc este şi va rămâne o mândrie a noastră a tuturora. Devenit tradiţional, Festivalul Grigore Keazim se află la cea de a VII-a ediţie internaţională şi bucură deopotrivă inimile localnicilor cât şi ale noastre.ne bucurăm că şi anul acesta am putut sprijini această manifestare culturală care marchează memoria celui ce a fost numit pe drept cuvânt Artist al Poporului. Mulţumim inimosului, domn Baiar Keazim, care începând din anul acesta este şi Consilier Local la Măcin, pentru stăruinţa cu care realizează acest festival ce a devenit cunoscut în toate ţările balcanice. Sperăm ca sub acest nume al celui ce a fost virtuozul instrumentist Grigore Keazim să se reunească toată lumea turcă din diasporă la marele bal al cântecului şi dansului autentic turcesc. Ce-a 76-a aniversare a fondării statului modern turc, a fost marcată mai sobru, datorită situaţiei declanşate de cutremurul care ne-a afectat sufleteşte deopotrivă pe toţi. Copiii noştri au prezentat la MTC, împreună cu comisia de cultură un program documentar privind Turcia modernă şi reformele kemaliste înfăptuite, program realizat de Gulten Abdula. Săptămâna Kemal Ataturk, desfăşurată în perioada noiembrie a cuprins o paletă largă de acţiuni; o expoziţie Ataturk în imagini şi documente (realizat de Gulten Abdula), o seară comemorativă Atatürk mereu viu în conştiinţa neamului turc (comisia de cultură a U.D.T.R.), o lansare de carte, de data aceasta versiunea în limba turcă a cărţii domnului Ibram Nuredin Comunitatea musulmană din Dobrogea. Versiunea în limba turcă a fost făcută de doi traducători deosebiţi, prof Namik Kemal Yildiz şi Belguzar Kartali. In luna decembrie,1999, Comisia noastră s-a implicat în realizarea simpozionului Pacea şi cooperarea regională în pagina / sayfa Activitatea Comisiei de culturã pe anii Reformele de bază ale lui Mustafa Kemal Atatürk pentru un stat modern au constituit cultura, educaţia şi ştiinţa. Numai aşa un stat, o etnie poate progresa. Acesta a fost scopul primordial al Uniunii Democrate Turce din România acela de a păstra, revigora şi transmite valorile culturale şi tradiţionale ale etnicilor noştri. De aceea fiecare activitate realizată de comisia de cultură a urmărit acest scop. Printre activităţile de seamă ale comisiei au fost: seri de poezie, expoziţii foto documentare prilejuite de aniversarea Republicii Turcia şi România şi duplexul cultural România - Turcia. Un om care nu-şi cunoaşte strămoşii nu va putea vedea mai departe. Anul acesta s-au împlinit 700 de ani de la constituirea Statului Turc Otoman. Marcarea acestui eveniment a fost realizat de filiala Medgidia, preşedinte Meneveli Şaip. Activitatea culturală sub genericul Turcii dobrogeni - de la origini până în prezent a reunit istorici, oameni de cultură, ziarişti şi un număr mare de etnici turci din Medgidia.Cu acest prilej comisia de cultură a organizat o expoziţie privind istoria sultanilor în miniaturi. Tot aici s-a lansat şi cartea tinerei ziariste Memet Suzan, Ieri bisect, a cărei editare a fost făcută prin sponsorizarea U.D.T.R. Tradiţiile nu pot fi uitate. Ele fac parte din viaţa noastră, din existenţa noastră. La iniţiativa filialei Techirghiol, U.D.T.R. a sponsorizat realizarea sărbătorii de Hâdrlez, în oraşul în care acum 700 de ani şi mai bine s-au aşezat primele familii de turci preotomani. Formele tradiţionale de gureş au bucurat sufletele oamenilor noştri de la Cobadin, Constanţa, Techirgol, Mangalia etc. Pentru prima dată, poate în sânul comunităţii noastre s-au organizat în acest sens o serie de manifestări care au fost dedicate naşterii profetului nostru, Mahommed (SAV). Comisiile de cultură, religie şi Consulatul General al Turciei prin ataşatul său pe probleme de religie, Mustafa Calişkan au realizat un grupaj de acţiuni menite să transmită credincioşilor musulmani din zona Dobrogei date despre viaţa şi filozofia celui care a fost ales de Allah să ne transmită credinţa în el. Cu acest prilej a fost prezentată o expoziţie fotografică despre viaţa Profetului oglindită în miniaturi. Filiala Galaţi a uniunii noastre prin persoana doamnei Abdula Gulten, a fost iniţiatoarea primului festival interetnic euroregional transfrontalier Dunărea de Jos la care au participat 1200 de persoane din România, R. Moldova şi Ucraina. Baza materială a fost susţinută de D.P.M.N. şi C.J.G. Seara culturală turcească a dat posibilitate U.D.T.R., femeilor noastre de etnie turcă să-şi arate măiestria în ale bucătăriei şi în special ale patiseriei. Ambasadori, consuli şi înalţii oaspeţi ai celor trei ţări au lăudat îndelung mâinile harnice ale doamnelor noastre, iar pe tinerii noştri pentru frumoasele Baku da X.Türk Gençleri Kurultayı Bu yıl, 4-11 Ağustos tarihleri arasında Baku-Azerbaycan da gerçekleºtiren X.Türk Dünyası Gençleri Kurultayı na ilk defa Romanya Demokrat Türk Birliği nin genç kolu olan Atatürk Romanya Türk Gençleri nin Teºkilati nı temsil eden 3 geç katılmıştır. Gençlerimiz, Asan Nilgün, Alev Balcı ve Cocoi Orhan kurultayın komisyon çalışmaları süresinde Türk Dünyası ndan katılan birçok Türk gençleriyle tanışmışlardır. Kazakistan, Başkurdistan, Çeçenistan, Özbekistan, Kıbrıs, Makedonya, Kırım, Bulgarıstan Çuvaşistan, Tuva, Saha, Siberya Irak, Tataristan, Türkiye den katılan Türk gençleri birbiriyle tanıştılar, birlikte eğlence programları, gezi progranları ve genel olarak, kurultayın programında hep birlikte oldular. Romanya dan katılan gençlerimiz kendilerini, temsil eden teşkilatlatını tanıtılar. Aşağıda kurultayın sonuçlarındandan Kültür ve Sanat Komisyonunun aldığı kararlarını size sonuyoruz. Kültür ve Sanat Komisyonu Raporu Kültür ve sanat yaşamımızı şekillendiren en önemli unsurdur. Bu unsurlar belli bir tarihsel süreç sonunda ortaya çıkan toplumsal değerlendir. Toplumun birliği ve bütünlüğü bu değerlere bağlıdır. Bu nedenle Türk Dünyası nın her ferdi Türk Kültür ve Sanat nı yüceltmekle mükelleftir. 1. Türk Dili, Türk Kültürünün temelini oluşturur. Bu nedenle Türk Dünyası nın ortak bir dilde anlaşması komisyonumuzun geleceğe ait en büyük beklentisidir. 2. Rus hakimiyetinden kurtulup bağımsızlığını kazanmış ya da kazanma yolunda olan Türk Devlet ve Toplulukları nda kültürel anlamda bir Rus etkisi hakimdir. Bu etkiden kurtulmak ve yeni nesillerin kültür altyapısını oluşturmuş gençler olarak yetiştirmek herkesin görevidir. 3. Her Türk gencinin mutlaka okuması gereken birçok yapıt mevcuttur. Ancak, bunların çoğu Kazakça, Tatarca gibi çevirileri bulunmadığı için okunamamaktadır. Bu işin bir an önce yapılması ve bir kültür paylaşımının oluşması son derece faydalı olacaktır. Bu arada çocuk edebiyatı da gözardı edilmemektedir. 4. Kültürümüzün ve sanatımızın aktarıcısı olan birçok tarihi eser ve koleksyon mevcuttur. Bu koleksyonların çeşitli zaman dilimlerinde Türk Dünyası nın değişik yerlerinde sergilenmesi son derece faydalıdır. Böylece Türk Dünyası bu eserleri görmüş ve faydalanmış olacaktır. 5. Türk Dünyası nın geleceği için milli ve ahlaki değerlere sahip uzak görüşlü, kendine güvenen, sağlıklı gençler yetiştirmesi şarttır. 6. Türk Kültür ve Sanatı ile alakalı ansiklopedik çalışmalar çok yetersizdir. Bu nedenle, özellikle üniversitelerinin bu alanda diğer üniversiteler ile işbirliği yaparak bu konuyu objektif bir biçimde ele alan çalışmalar yapması tarihi bir sorumluluktur. 7. Komisyon olarak şimdiye kadar süregelen her türlü kültürel ve sanatsal faaliyetin devamlılığını öngörüyoruz. Neriman Molali, Asan Nilgun concepţia lui Ataturk (desfăşurată la Universitatea Ovidius) şi Expoziţia fotografică Ataturk în imagini şi cugetări pecum şi o prezentare de carte a scriitorului Menther Şahinler (Turcia), ambele desfăşurându-se la Biblioteca Judeţeană Constanţa. La aceste manifestări, au participat cu lucrări preşedintele şi doi membrii ai Institului de cercetări M. K. Atatürk - Turcia. Incepând din anul acesta, anul 2000 Uniunea Turcă se poate lăuda că are două formaţii artistice care pot participa cu fruntea sus şi la festivalurile internaţionale, una de copii condusă de domnişoara Feizi Aisel, omul care asigură permanent emisiunea în limba turcă de la Radio Constanţa şi Bediha Cocoi, iar cealaltă de tineret pregătit de doamna Mirela M. Este momentul să mulţumim şi tânărului Emghil Osman, care a depus pasiune la formarea primei grupe de dansatori ai judeţului Constanţa. Dacă manifestările culturale au contribuit din plin la recunoaşterea noastră pe plan naţional şi internaţional, editarea de carte a rămas în urmă. Anul acesta s-au editat doar patru cărţi, cea a lui Suzan Memet (Ieri Bisect) a domnului prof. Ibram Nuredin Turcii Dobrogeni, Oraşul Măcin în memoria arhivelor şi pentru prima dată în România cartea dedicată marelui filozof turc, Mevlana, sub îngrijirea lui Gulten Abdula, urmând ca până la sfârşitul acestui an să apară cărţile: Almanah 2001 (Anuarul 2). Ziarul Hakses este o permanenţă vie în geamiile din România şi apreciată pe plan internaţional. Ziarul nostru a fost cotat de Ministerul Culturii din Turcia ca fiind cel mai bun în reflectarea culturii turce. In cadrul manifestărilor dedicate Anului Eminescu, uniunea noastră, comisia de cultură a organizat în colaborare cu instituţiile de cultură din ţară şi de peste hotare acţiuni culturale care au pus în evidenţă literatura eminesciană şi personalitatea marelui poet naţional român Mihai Eminescu. Astfel menţionăm, seară de poezie eminesciană în limbile etniilor din Galaţi (15 ianuarie 2000), festivalul de teatu pentru copii de la Alacati / Turcia, unde teatrul Guliver din Galaţi a prezentat piesa de teatru Făt Frumos din Lacrimă în traducere turcă, a colaborat la editarea în Turcia a volumului dedicat lui Mihai Eminescu în limba turcă, iar în toamna aceasta organizează la Istanbul în colaborare cu instituţiile de cultură din Turcia şi D.P.M.N., Zilele eminesciene. Acţiunile sunt multe, timpul scurt, dumneavoastră le cunoaşteţi mai bine. De asemenea ne putem mândri cu editura Elvan, care se află la început de drum, editura a filialei Galaţi, care urmăreşte să editeze cărţi şi reviste care în care să se reflectere cultura turcă şi română. Preşedintă comisie de cultură: Gulten Abdula Adunare Studenþeascã L a d a t a d e 9 septembrie 2000, studenţii de naţionalitate turcă şi tătară din România care-şi continuă studiile în Turcia au organizat o adunare la care au participat şi reprezentanţi ai celor două Uniuni - Turcă şi Tătară - din România. O r d i n e a d e z i a acestei adunări a cuprins: - discuţii pe marginea problemelor cu care se confruntă studenţii în Turcia - probleme organizatorice-alegerea reprezentanţilor lor în Turcia - discuţii pe marginea înfiinţării unei Asociaţii a Studenţilor care studiază în Turcia şi statutul acestei Asociaţii etc. Participanţii, aprox. 50 de studenţi au arătat problemele cu care se confruntă (în special problema bursei lor), au aprobat înfiinţarea unei Asociaţii care să-i reprezinte ( lucru care-l mai aprobaseră şi la Adunarea organizată în mai 2000 la Istanbul), dar în lipsa textului statutului susamintitei Asociaţii ce ar fi trebuit să fie pregatit până la data desfăşurării acestei adunări şi discutat în cadrul acestei adunări, discuţiile s-au limitat la alegerea reărezentanţilor studenţilor în Turcia după cum urmează: - Mustafa Rafi, reprezentantul studenţilor pe întrega Turcie, - Ismail Selim, reprezentantul studenţilor pe Istanbul - Cocoi Erol, reprezentant al studenţilor în relaţia acestora cu Uniunea Turcă - Abduraim Bayar, reprezentant al studenţilor în relaţia cu Uniunea Tătară - Fetin Geambulat, secretar general (ales în absenţă). Cele două uniuni au sprijinit această acţiune Uniunea Tătară sprijinind organizarea adunării şi decontarea cheltuielilor de drum ale studenţilor din afara Constanţa iar Uniunea Democrată Turcă a decontat consumaţia tuturor studenţilor de la barul Deep and Dark din Constanţa. Neriman Molali, Mustafa Rafi

5 pagina / sayfa ISTANBUL - ORAŞ SULTAN (IV) Octombrie / Ekim SULTAN ŞEHİR ISTANBUL (IV) Acum, înainte de a încheia acest tablou, acest album cu poeme destinat peisajelor privite pe deasupra Istanbulului, simţi cum ţi se derulează realitatea dură a vieţii de zi cu zi. Acel Istanbul ce se ridică peste vechiul Istanbul, asemenea unei ramuri înverzite şi apărută de sub o stâncă, asemenea unui trist călător ce geme sub o avalanşă. Orice oraş trece prin transformări, locuitorii săi loiali protestează din când în când în faţa noilor schimbări. Aşa cum natura îşi schimbă beteala,e normal ca şi omul să se adapteze în faţa schimbărilor şi să suporte transformările prin care trec oraşele. Numai că, Istanbulul nu s-a transformat astfel. El a înflorit pe locul în care se află. În zbuciumul vieţii, cu posibilitatea de a satisface cele mai exigente pretenţii şi gusturi de frumos, rară a mai avea timp pentru descoperiri, aflându-se în faţa unor transformări rapide a fost martorul ocular al progresului actual, al asaltului noului, alteori martor al decăderii neaşteptate a trecutului. Pe un pământ de epocă, în interiorul unei splendide construcţii arhitectonice, s-a clădit un nou Istanbul. Istanbul ce şi-a dorit să devină un centru comercial, industrial şi cultural. Cu viaţa sa, de zi cu zi, într-o altă particularitate, brazii cu ramurile, pădurile de carpeni, grădinile cu lalele şi apele sale ce curg murmurând, cuprind Istanbulul, astăzi oraş care s-a integrat în tehnologia secolului, oraş-sultan, oraş care şi-a dobândit dreptul de a fi capitala ţării. Este oraşul unui tablou cultural care înglobează diferite forme de tradiţii şi rutine, adunate, păstate, conservate pentru milenii. Este oraşul cu pământ şi piatră de aur,oraşul oamenilor din ANADOLU, speranţa existenţei, garanţia existenţei prin muncă şi speranţa în viitor. Istanbul, Istanbul, pământul şi piatra ta e aur Viaţa ta, parcă e o poveste Istanbul, Istanbul, pământul şi piatra ta e aur. Istanbul e capitala unui imperiu măreţ, cu zile care se mai regăsesc doar în albume, exprimând trăsăturile cavaleriei otomane şi a vechilor case ce reflectă viaţa şi preocupările populaţiei, ce şi-a dus existenţa de-alungul veacurilor,decorul unei străzi vechi, având linia arhitectonică, asemenea nopţilor colorate din preajma sărbătorii Ramazanului. Sunetele daulei evocând suflarea caldă a trecutului, adie printre străzile Istanbulului. Un sultan al celor 12 luni vine anual, pleacă lunar, câtă dreptate. Dacă ar fi să punem punct pe i şi să o luăm iar de la capăt, tu să povesteşti şi de data asta eu să ascult bine ar fi. Vechile case ale Istanbulului cu porţile sculptate manual au o ornamentaţie de o frumuseţe rară, având adâncituri asemenea unor cuiburi. Bucuria emoţională a copiilor musulmani care încep un nou an de studiu la şcoala din cartier. Suntem martorii oculari ai deschiderilor festive, multicolare, elevii rostind în cor amin cu speranţa în noile perspective. Natură şi afecţiune, artă după voinţă şi perseverenţă, o viaţă colectivă activă, prosperă fără prejudecăţi, o credinţă pură, condiţionată de puritate sufletească. Viaţă culturală şi activitate comercială prosperă, fiind tot timpul pe poziţie, de nezdruncinat, cu o perspectivă economică şi socială de amploare, pentru a nu fi zdrobită de noile descoperiri şi revoluţionări în economia mondială. Istanbul cu oamenii săi care se zbuciumă, se implică şi rămân pe poziţie fiind în pas cu progresul economic mondial. MAHMUT PAŞA - în fiecare zi aceeaşi viaţă, piaţa unde se trăieşte lupta pentru existenţa de zi cu zi, lupta pentru a nu falimenta (pentru a scăpa de inflaţie) pentru a face faţă inflaţiei. Bunurile de consum sunt aduse până la picioarele consumatorului, populaţia aici se va hrăni, acolo va trăi, acolo se va căsători, acolo va avea copii (moştenitorii), şi pe acele meleaguri va fi depus în ţărână pentru veşnicie. Istanbul este oraşul poemelor albastre, oraşul veşniciei pentru turci, oraşul sultanului, continuând să fie oraşul-sultan al turcilor. Istanbul, Istanbul, pământul şi piatra ta e aur Viaţa ta, parcă e o poveste Istanbul, Istanbul piatră, pământul tău e din aur. Aaah Istanbul, ai trăit iubiri profunde şi ascunse Glasul unui pescăruş. amintiri ale trecutului Bosforul şi Marmara Ciripit de păsări şi freamăt de oameni Istanbul, Istanbul, piatră şi pământ din aur Cine ştie ce iubiri ai mai trăit Istanbul Aaah Istanbul, Istanbul, Istanbul cine ştie ce iubiri ai trăit Istanbul.. Material preluat de pe casete video ale Ministerului Culturii din Turcia Traducător - prof. Asan Nermin Kapatır, kapatmaz günlük hayatın katı gerçekleri iner İstanbulun üstüne, o Istanbul ki bir kaya altında titiren yeşil bir dal, bir çiğ altında inleyen mahzun bir yolcu gibidir. Her şehir değişir her şehirin münevveri halki aşıkları bu değişmeden zaman, zaman şikayet ederler. Hayat gömlek değiştirdikçe elbette ki, en canlı zarfi olan ve insan hayatinin âdeta temaslariyla teşekkur eden sehirlerde değişecektir. Fakat Istanbul boyle değişmedi. olduğu yerde çözüldü. Hayatın icaplariyla, zevklerini yanyana yürütmek imkanlarına aramaya fırsat b u l m a d a n k â t yeninin hücumuna uğradı, kâh eskinin beklenmedik yikilişini gördü. Çağın toprağı, yukselten mimarı anlayışı içinde bir ticaret sanayı ve kültür merkezi manzarası arzeden Istanbul, gunluk hayatıyla dahi başka bir hususiyet içinde. Ç a m d a l l a r ı gürgen ormanları, lale bahçeleri ve çayılduyarak akan d o y u m s u z s u l a r içindeki Istanbul, bu gün teknolojik çiğliklar koparan bir şehir olmuştur. Yıllarca başkent olmanın haklı gururu ile yaşayan Sultan şehirimiz, çeşitli geleneklerin göreneklerin toplandığı, geçtiği, goçtuğu bir kültür sergisidir. Anadolu insanını taşı toprağı, altın şehir dedigi Istanbul insanımızın ekmek umudu, iş teminati hayat ve istkbal ufku gibidir. İstanbul, İstanbul taşın toprağın altın Sanki bir masal gibi hayatın İstanbul, İstanbul taşın toprağın altın Yüce bir imparatorluğun başkenti olan İstanbul, işte o günlerin şimdi albumlerde yer alan imparatorluk hassa süvarı alayı ve işte geçmişin hala anısını yaşayayarak ömür sürdüren eski İstanbul evleri. Eskimiş bir sokak dekoru sizi mazıdeki renkli ramazan gecelerin: çeker ve oradaki davul seslerı hâla sıcak bir nefes gibi eski İstanbulun sokak aralarında eser. 12 ayın bir sultanı Yılda gelir, ayda gidiyor. Haydi Hâk bir yar-i kafadar olsa, gelirse karşıma, o söylese ben dinlesem Eski İstanbul evlerinin süslü ve oymalı kapıları kafes kafes cumbaları, bir dönemin mahallesi mektebine başlayan müslüman çocukların sevinç çiğliklarına, amin alaylarının renkli torenlerine şahit olduğunu bügün gibi hatırlar. Tabiatla gönül, gönüle olduğu kadar sanatla ve geleneklerle şuurlaşan sürekli bir cemiyet hayatı, temizlikle şartlanmış bir inanç. Kültür faaliyetleri ve esnaf gelenekleriyle hâla dimdik ayakta duran bir iktisadı, sosyal yapı, büyükşehir ekonomisin dişlerı arasında ezılmemek için çirpinan, didinen duran insanlara kollarını açan İstanbul. Kapalıçarşı, dünü bugüne bağlayan köprü. Mahmutpaşa hergünü aynı canlık içinde hayat kavgasında yıkılmamak çokmemek için kendini bu yolda şartayan ebedi pazar. Zaruri maddelerin tüketicinin ayağına kadar götüreceksiniz ve insanımız orada beslenecek, orada yaşayacak ve orada evlenecek orada çocukları olacak ve o topraklarda ebediyete göçecek. Istanbul mavi şehir şiitlet ülkesi, Türklerin ebediyet beldesi ve de Sultan şehri olmaya devam eden İstanbul. İstanbul, İstanbul, taşın toprağın altın Sanki bir masal gibi hayatın İstanbul, İstanbul taşın toprağın altın Kimbilir sen ne aşklar yaşadın Aaah İstanbul. Bir martı sesi eski anılar Goz kirpar gibi, sanki adama Kadirgan ve Bosfor Marmarayla Üsküdar Civil, civildir insanlar İstanbul, İstanbul taşın toprağın altın Kimbilir sen ne aşklar yaşadın Aaah İstanbul. T.C. KÜLTÜR BAKANLIĞI NIN KASETLERİNDEN ALINMIŞTIR Oricât de diferiţi am fi, noi toţi impărţim umanitatea noastră şi un destin comun pe pământ pe măsură ce formăm şi suntem formaţi de mediul nostru înconjurător. Fiinţe umane fiind, noi apreciem că ceea ce este esenţial în ceea ce priveşte toate experienţele noastre, are loc în peisajul care imediat etichetează şi reflectă viaţa în întregime, care este memorabila şi pământească în acelaşi timp. Peisajul, ca şi muzica, este un limbaj universal. Călătorul sensibil, fără îndoială că va înţelege frumuseţea întregului; dar ce inseamnă toate acestea pentru ochiul nepregătit al nespecialistului? Pentru băştinaş, peisajul înseamnă viaţa însăşi. Este ceva familiar şi de aceea este luat ca atare până când apare un pericol sau se pierde. Cunoaşterea sa însemeană intimitate şi împletirea cu sentimentele puternice. Alţii poate ar trebui să înceapă cu un tur de forţă analitic înainte de a-şi forma gustul pentru lucrurile complicate. In sfârşit, călătorul poate observa părţi Peisajul din Turcia ale vieţii reprezentate de locuri care alcătuiesc peisajul şi apoi vor simţi bogăţia înţelesurilor asociate lor. Dar ce înseamnă de fapt un peisaj? Acest fapt depinde de perspectiva fiecăruia. Peisajul este natura care cuprinde toate acele resurse şi forme de pământ pe care le vede geograful sau naturalistul. Inseamnă, de asemenea, istorie si cultură reflectate în tipurile de aşezări fie ele oraşe sau sate, arhitectura şi operele culturale care marchează trecerea timpului si evenimentele importante. Apoi apare ideea de lucru al pământului care înseamnă suportul pentru viaţa şi habitatul a peste 60 milioane oamni. In sfârşit, el înseamnă oglinda ideologiei, modei şi a schimbărilor iminente, care prevestesc viitorul impreună cu problemele care pot apărea. Aceste straturi diferite alcătuiesc o carapace elementară a peisajului din Turcia. In Turcia călătorul va experimenta diversitatea naturii, culturii, istoriei, credinţelor şi ideilor. Acest fapt în sine poate nu constituie o provocare pentru călător. La urma urmelor, diversitatea este premiul cel mai de preţ al unei destinaţii anume. In Turcia această diversitate este suficient de bogată pentru a provoca chiar şi cel mai experimentat ochi pentru că se află în spaţii înguste cu schimbări de scenariu abrupte. De aceea oamenii descriu adesea peisajul turcesc ca o simfonie de sunete, mirosuri şi oameni în combinaţiile cele mai neaşteptate de aspect si acţiune. S-ar putea ca turistul să aibă nevoie de îndrumare pentru a pătrunde în profunzimea unităţii şi armoniei acestui peisaj şi a percepe faţa familiară a tuturor stărilor sufleteşti, altfel logic şi frumos. Bediha Cocoi

6 - Octombrie / Ekim 2000 pagina / sayfa COMISIA DE RELIGIE (din raportul UDTR prezentat la Conferinţa pe ţară din luna septembrie) Stâlpii identităţii unui popor sunt cultura, educaţia şi religia. Aceşti trei factori sunt caracteristica unui popor, a unei naţiuni. Fiecare din ele concură la păstrarea identităţii spirituale şi religioase. Comisia de religie a încercat şi încearcă permanent să sprijine păstrarea şi revigorarea compartimentului religios al etniei noastre. Alături de conducerea UDTR, de conducerea Muftiatului din România, de Consulatul General al Turciei la Constanţa, a oamenilor de afaceri turci în România am reuşit să realizăm câteva din obiectivele propuse. Desigur că avem o paletă mare de acţiuni care îşi aşteaptă rândul la soluţionarea lor. Sperăm ca şi ele să-şi găsească rezolvarea aşa cum şi le-au găsit cele ce vor fi enumerate mai jos. Complexul cultural-religios este dovada viabilă a existenţei noastre pe pământuri dobrogene. Cu sprijinul logistic al comisiei de religie am reuşit să terminăm restaurarea moscheiişi a mauzoleului Gazi Ali Paşa pe care l-am deschis spre funcţionare la data de 4 decembrie 1999, deschidere făcută de către expreşedintele Turciei Suleiman Demirel împreună cu un grup mare de delegaţi ai Celor două Ministere ale Culturii din România şi Turcia, Preşedintele Diyanet Vakfi şi un mare grup de oameni de cultură şi religie. Rămâne mauzoleul lui Sari Saltuc Dede. Pentru geamiile din Dobromir, Cernavodă, Tulcea şi Măcin comisia de religie,consulatul şi General şi oameni de afaceri turci în România s-au făcut donaţii materiale care au ajutat la reparaţiile acestor lăcaşuri de cult musulman. Cu ajutorul oamenilor de afaceri turci am construit pentru enoriaşii musulmani din Eforie Nord o geamie ce a fost dat în folosinţă în primăvara anului La Constanţa, în cartierul Tăbăcăriei s-a pus temelia unei geamii dar nu-l pot termina deoarece comisia nu dispune de forţa financiară necesară. Pentru acest motiv s-a apelat în mai multe locuri.până în prezent s-au obţinut 60 milioane de la Primăria Constanţa şi 24,150 mii de dolari de la guvernul Turciei. Am sprijinit plecarea a 10 enoriaşi la hacîlîk. Starea socială precară a unor cetăţeni de etnie turcă a făcut ca oamenii inimoşi din comunitate ca şi din comisia de religie să realizeze sunetul, circumcizia unui număr de 180 de copii din Medgidia, Cobadin, Mangalia, Hîrşova, Tulcea, Dobromir, Castelu, Călăraşi, Făurei şi Constanţa. Cea mai mare reuşită este realizarea Şurei Islamice bazată pe principii democratice. Din această Şura fac parte Balgi Ruhan, Osman Fedbi, Islam Remzi şi Iusein Ibram. Preşedinte de Comisie - Remzi Islam Sure-i uasın, tebareke amme ve Dualar Üç aylara girince dua Receb ayında her gün okunacak, Şaban ve Ramazanda tekrarlanacak bir duadır. Allahümme bârik lenâ fi-recebe ve Şa bâne ve belliğnâ Ramazâne. Efendimiz (S.A.V.) buyuruyor: Her kim Recep ayına girince 7 defa: Estağfirullâhellezi lâ illâhe illâhu el hayyel kayyume ve etubü ileyh duasını okuyan kulu için Allah (C.C.) Meleklerine bu kulumun günah defterini yırtın emrini verir. Üç aylar girince okunacak tesbihler Halk arasında yaygın olan bu tesbihin kaynağı bulunamamıştır. Ancak tesbih çekmek meşru ve güzel bir ibadettir. Bu itibarla çekilmesi mahzurlu değildir. Recebin ilk günü girince Allah rızası için iki rek at nafile namaz kılınır. Sonra samimiyetle günahlara tevbe edilir. 111 defa Allahümme salli alâ Muhammed diye Peygamber Efendimize salat-ü selâm getirilir. Akabinde 1660 defa ya Allah diye tesbih çekilir. Üç aylar boyunca her gün 1100 kerre lâ ilâhe illallâh, 100 kerrede Muhammedürrasulullah diye bu tesbihe devam edilir. Bu hal üzere üç ayların sonunda 90 bin kelime-i tevhid tamamlanmış olur. Efendimiz (S.A.V.) Bir defa kelime-i tevhid getiren kimsenin 4000 adet büyük günahı amel defterinden silinir buyurmuşlardır. Buna göre = günahı Kebâirden arınmış olur. MAUN SURESİ: 41 defa okuyan kimse Hz. Muhammed i (S.A.V.) rüyasında görür. KEVSER SURESİ: 100 defa okuyan muradına nail olur. Resulü Ekrem i rüyasında görür. Hazırlayan ARİF PAMUK Rubrică realizată de HAGI ALIE ŞACHIR - Medgidia EĞİTİM VE ÖĞRETİM KÖŞESİ EĞİTİM- ÖĞRETİM YILINA GİRERKEN Bilindiği üzere, eğitim-öğretim yılı 01 Eylül 2000 tarihinde başlamıştır. Bu nedenle, bu yazımda, İslâm Dini nin eğitim ve öğretime verdiği önem konusunda özet bilgi verilecektir. İnsanlık tarihinde eğitim ve öğretimin çok büyük değeri vardır. Bu değer, insana ve insanın yetişmesine verilen önemi göstermektedir. Devletine ve milletine karşı sorumlu olan gençlerin geleceğe bakışları sağlam bir moral eğitimiyle ayakta durabilir. İslâm Dini, çocuklarımıza değer vermemizi emretmiş, onların anlâklı ve terbiyeli yetiştirilmelerini, böylece de toplum için faydalı birer eleman olmalarını istemiştir. Çocuklara istedikleri şekli verenler, anababalar, toplum, eğitim ve öğretim kurumlarıdır. Bu sebeple, sağlıklı, kültürlü, şuurlu ve faziletli olarak iyi yetişmiş bir gençliğin meydana gelmesi anne-babaların, toplumu oluşturan fertlerin, eğitim ve öğretim kurumlarının üzerine düşen en mühim görevlerdendir. Zira çocuklarının eğitimini en iyi bir şekilde yaptırmayan anne ve babalar ile toplumsal kurumlar geleceklerine güvenle bakamazlar. Peygamberimiz eğitimin önemine dikkati çekerek Kişinin çocuğunu eğitmesi, sadaka vermesinden daha üstün bir ibadettir buyurmuştur. Bir millet; vatanı, dini, dili, tarihi, kültürü, gelenek ve göreneklerine sıkı sıkıya bağlılığı ile milletler topluluğu içinde yaşama hakkını kazanır. Bu özellikleri kaybeden bir toplum ise kişiliğini ve yüksek ideallerini kaybeder. Çocuklarımız da yabancı dinlerin, yabancı kültürlerin etkisi altında kalarak, kendi örf ve adetlerinden uzaklaşırlar. İslâm Dini; bütün insanları bir tarağın dişleri gibi eşit saymış, ilme, okuma ve öğrenmeye büyük değer vermiş, kadın-erkek bütün Müslümanlara ilim öğrenmeyi farz kılmıştır. Yüce Allah ın peygamberimize ilk emri de OKU olmuştur. Yüce Allah; Hiç bilenlerle bilmeyenler bir olur mu? (Zümer Sûresi: 39/9); Allah içinizden iman edenlerle ilme nail olanların derecelerini yükseltir (Mücadele Sûresi: 58/11); Kulları içinde Allah tan gerektiği şekilde ancak ilim sahipleri korkar (Fatır Sûresi: 35/28); gibi beyanlarıyla ilim sahiplerini yükselttiğini bildirdiği halde; Sakın cahillerden olma (En am Sûresi: 6/35) ve Cahillerden yüz çevir (A raf Sûresi: 7/199) gibi pek çok emir ve yasaklarıyla da cehaleti ve bilgisizliği yermiştir. Kur an-ı Kerime göre, her türlü kötülüğün, batıl inanç ve sapık düşüncelerin gerçek sebebi bilgisizlik ve cehalettir. İlim ise sapıklık ve karanlığı yırtan, insanlara hakikat yolunu aydınlatan bir nurdur. Zira Hak batıldan, hayır şerden, iyi kötüden, doğru eğriden bilgi ile seçilir. Bu nedenle, her yeni günün geçen günden daha iyi olması gerektiğini telkin eden Peygamberimiz: İki günü eşit olan kişi zarardadır buyurmak suretiyle daima ilerlemeyi ve yükselmeyi emretmiştir. Hatta Efendimiz, ilim öğrenmek için geçirilen zamanı nafile ibadetten de üstün saymış ve ilim rütbesini, rütbelerin en üstünü kabul etmiştir. Konumuzu, Peygamberimiz (S.A.V.) in yüzlerce hadisi şeriflerinden bazılarının meallerini vererek bitirmek istiyorum. Her kim ilim tahsili için yola çıkarsa, bu yüzden Allah ona cennet yolunu kolaylaştırır ; Şüphesiz Melekler de ilim tahsilinde bulunanlara kanat gererler. Göklerde ve yerlerde bulunanlar, hatta sudaki balıklar ve yuvalarındaki karıncalar, hepsi ilim adamları için mağfiret dilerler ; Bir alimin körü körüne ibadet eden abide üstünlüğü, Ay ın diğer yıldızlara olan üstünlüğü gibidir ; Peygamberler ne altın, ne de gümüş bırakmışlar, ilim miras bırakmışlardır. İşte bu mirasa konan, sonsuz bir nasip almış olur..(riyazü s-salihîn Ter.3/7-8); Allah Teâlâ, Kıyamet günü alimleri toplayıp da: Ben size sırf hayır istediğim için hikmetimi kalplerinize koydum. Haydi cennete girin. Çünkü sizden ortaya çıkacak kusurlara karşı sizi afettim buyuracaktır ; Alimler, Peygamberlerin varisleridir. Gökte olanlar, onlara karşı sevgi beslerler ve öldükleri zaman denizdeki balıklar kıyamete kadar onların günahlarının affı için dua ederler ; Alimlerin mürekkebi şehitlerin kanıyla tartıldı da ondan ağır geldi ; Kendisinden istifade edilen alim bin âbidden (ibadet eden) daha hayırlıdır ; Âlimlere ikram ediniz. Çünkü onlar Peygamberlerin mirasçılarıdır. Kim onlara ikram ederse Allah ve Rasûlüne ikram etmiş olur ; Ahir zamanda bir kavim ortaya çıkar. Cahiller başa geçerek insanlara fetvâ verirler. Böylece hem kendileri sapar, hem de başkalarını sapıtırlar (Hak Dini Kur an Dili, 7/ ). Açıkça görülüyor ki, Müslümanlıkla cehalet ve bilgisizlik birbirine tamamen zıttır. Cehalet, tembellik ve geriliğin dinimizde asla yeri yoktur. Netice olarak, üzerimize düşen görev, her zaman, her yerde faydalı olan her şeyi okumak, öğrenmek ve izlemektir. Mustafa ÇALIŞKAN T.C. Köstence Başkonsolosluğu Din Hizmetleri Ataşesi

7 pagina / sayfa Sã cunoaºtem, sã folosim farmacia naturii Cunoştinţele despre plantele medicinale, folosite pe scara largă astăzi reprezintă împletirea experienţei milenare a popporului cu cercetarea ştiinţifică mai recentă. Omul, din necesitatea de a-şi lecui durerile, a încercat în decursul veacurilor diferitele plante din împrejurimile habitatuluui său. Pe cele bănuite a-i fi ameliorat suferinţele le-a păstrat din tată în fiu până în zilele noastre când medicina naturistă a câştigat teren din ce în ce mai mult datorită urmărilor negative a folosirii exagerate a medicamentelor şi în special a antibioticelor. Multe dintre plante au făcut obiectul unor cercetări (analize si testări) speciale pentru a identifica substanţele folositoare (principiile active) pe care le conţin, astfel ca utilizarea lor să aibă un fundament stiinţific. De aceea omul s-a întors cu faţa la natură: culege si foloseşte tot mai intens plantele medicinale, continuând şi completând tradiţia fitoterapeutică a poporului. Farmacia verde, bazată pe folosirea plantelor, este o industrie fără fum, foarte ieftină şi accesibilă oricărei persoane interesante. Urmatorul ciclu de articole va fi folositor cititorului, pentru viaţa de zi cu zi, care doreşte să atingă o viaţă înaintată cu un corp sănătos. Colectarea şi uscarea plantelor medicinale Colectarea: Lecuirea prin plante (Fitoterapia) utilizează toate organele plantelor, începând cu cele din sol (subterane) până la samânţă. De la fiecare plantă se colectează însă anumite organe care concentreză substanţele folositoare (principiile active). Se impune ca urmare o diferenţiere ce trebuie păstrată la colectarea, conservarea (uscarea) si prepararea respectivelor plante. Organele subterane (rădăcina, bulbul, tuberculul, rizomul) se colectează de regulă toamna, după ce plantele îşi încheie perioada activă, când ele conţin cea mai mare cantitate de substanţă folositoare. Se mai pot colecta şi primăvara devreme, înainte ca planta să înceapă creşterea, dar acest caz presupune cunoaşterea perfectă atât a plantei (după aceste organe), cât şi a locului în care s-ar folosi. Se recomandă ca organele subterane să se colecteze de la plante în vârstă de 2-3 ani, când ele au ajuns la o mărime caracteristică acelor plante. Organele din sol se pot colecta pe orice vreme (uscată sau ploioasă), deoarece ele tot se udă la spălarea de pământ. In Muzeul Militar din Istanbul se află un tablou pictat pe pânză în care sunt redaţi cei trei ofiţeri aparţinând armatei române, turce şi engleze. Este simbolul respectului, al onoarei militare pe care armatele o purtau una alteia, indiferent de conflictele politice ale vremurilor. Organele aeriene ( de deasupra solului) sunt mai numeroase (muguri, coajă, frunze, flori, ramuri cu flori, fructe şi seminţe). Mugurii (Gemae) se colectează când sunt umflaţi, fără a fi însă desfacuţi, adică, de regulă în (februarie) martie, aprilie. Se taie vârful ramurilor de arbori sau arbuşti (pentru arbori se recurge la punctele în care se fac exploatări forestiere şi se culeg de la exemplarele doborâte). Coaja (Cortex) se adună de obicei în perioada înfloririi plantei sau cu puţin înainte de aceasta, adică în aprilie-mai. Se decojesc ramurile de 1-2 ani şi trunchiurile tinere. Frunzele (Folium, Folie) se culeg de obicei în perioada înfloririii plantei sau inaintea acesteia. La podbal si alte câteva plante se colectează la multă vreme după înflorire, deoarece aceasta premerge apariţia frunzelor. Pentru a nu omora plantele cărora le luăm frunzele, le lăsăm intacte pe cele superioare şi le culegem numai pe cele mijlocii şi inferioare (care trebuie să fie verzi şi nepătate). Corpul plantei (Herba), adică tulpina plantelor erbacee împreună cu frunzele şi florile (uneori chiar si cu organele din sol) se culege la începutul înfloririi. Când planta este prea înaltă se iau frunzele mai mari şi partea superioară a tulpinii. Florile (Flores) sunt cele mai potrivite pentru colectarea cu puţin timp înainte de a se deschide. Florile plantelor din nemul păpădiei (care de fapt sunt nişte inflorescenţe) se adună atunci florile marginale (numite ligulate) iau poziţie orizontală, cu excepţia celor de arnica, de la care se culeg (mai devreme) când acestea stau în poziţie verticală. De la porumb se culege mătasea care reprezintă stigmatele alungite ale gineceului (Stigmate Moydis). Florile trebuie culese în soare puternic, căci atunci le creşte conţinutul de uleiuri volatile şi deci forţa tămădiutoare. Fructele şi seminţele (Fructus, Semen) se culeg în deplină maturizare, când sunt cel mai bogate în principii active. La chimen, de exemplu, se taie partea superioară a tulpinii când jumătate din fructe sunt în curs de maturizare şi de regulă dimineaţa, pe umezeală, pentru a nu se scutura. Şi fructele cărnoase sunt strânse tot la maturitate, cu excepţia măceşelor pe care le luăm cu câteva zile înainte de această fază. Pentru evitarea accidentelor este recomandabil ca persoanele sa nu se urce in arbori, organele utile. va urma Bediha Cocoi Octombrie / Ekim Cele ºapte minuni ale lumii Grãdinile suspendate din Babilon In timpul domniei regelui Nebuchadnzzar II oraşul antic Babilon constutuia o minune pentru ochii călătorilor. pe lângă întinderea sa, scria Herodot, un istoric din anul 450 în.h., Babilon depăşeşte în splendoare orice oraş cunoscut din lume. Herodot pretindea că zidurile exterioare aveau o lungime de 56 mile, 80 de picioare grosime şi 320 picioare înalţime. Suficient de mare, spunea el, ca să permită unui car cu patru cai să se întoarcă. Zidurile interioare erau nu atât de groase ca şi primele, dar nu mai puţin solide. In interiorul zidurilor se aflau fortăreţe şi temple ce conţineau statui imense din aur masiv. Deasupra oraşului se ridica faimosul Turn Babel, un templu închinat zeului Marduk, care se pare că atingea cerul. Dacă descoperirile arheologice nu sunt de acord cu unele din afirmaţiile lui Herodot ( zidurile exterioare par a fi de numai 10 mile lungime si nu atât de înalte), scrierile sale ne fac să ne imaginăm cât de impresionant părea oraşul pentru cel care îl vizita. Este interesant totuşi faptul că una din cele mai spectaculare părţi ale oraşului nu este nici măcar menţionată de narator în scrierile sale: Grădinile Suspendate ale Babilonului, una din cele şapte minuni ale lumii antice. Documentele îndică că această grădină a fost construită de regele Nebuchadnezzar, care a domnit 43 de ani începând în 605 în.h. (Exista o povestire alternativă care este mai puţin credibilă. După această grădină a fost construită de regina asiriană Semiramis, în timpul domniei sale de cinci ani, începând cu anul 810 in.h.) Aceasta a reprezentat puterea oraşului şi influenţa regelui Nebuchadnezzar care a construit un complex de temple impresionant, străzi, palate şi ziduri. Aşa cum spun izvoarele scrise, grădinile au fost construite pentru a înveseli pe soţia regelui, Amyitis, căreia îi era dor de casă. Amyitis, fiica regelui Medes, s-a căsătorit cu Nabuchadnezzar pentru a crea o alianţă între naţiuni. Ţara de unde venea ea era o zonă verde, muntoasă şi de aceea această regiune a Mesopotamiei dreaptă şi arsă de soarele fierbinte i se părea deprimantă. Regele s-a hotărât să recreeze pământurile ţării ei construind un munte artificial cu grădini pe vârful acestuia. Grădinile suspendate probabil că nu erau într-adevăr suspendate adică atârnate de cabluri şi sfori. Numele provine de la traducerea incorectă a cuvântului grec kremastos sau a celui latin pensilis care nu însemna chiar suspendat ci deasupra ca în cazul unui balcon sau terase. Geograful grec Strabo, care a descris grădinile în sec I in.h., scia ea consta din terase cu boltă, ridicate una deasupra celeilalte şi susţinute de stâlpi în formă de cub. Exista gropi umplute cu pamânt care permit şi celor mai mari copaci să fie plantaţi. Stâlpii, boltele şi terasele sunt construite din caramidă arsă şi asfalt Diodorus Siculus, un istoric grec, afirma că platformele care susţineau grădina constau din lespezi din piatră uriaşe (ceva nemaiauzit în Babel), acoperite cu trestie, asfalt şi ţiglă. Peste aceasta se afla un strat protector din plumb, astfel încat umezeala care pătrundea în pământ să nu distrugă fundaţia. Peste toate acestea se afla pământ cu o grosime suficient de mare pentru a permite şi celor mai mari copaci să crească. După ce s-a întins stratul de pământ acesta a fost plantat cu tot felul de copaci, pe cât de magnifici pe atât de frumoşi pentru a încânta ochiul privitorului. Cât de mari erau grădinile? Diodorus ne spune ca aveau aproximativ 400 picioare lăţime, 400 picioare lungime si 80 picioare înalţime. Alte scrieri indicau faptul că înalţimea era egală cu aceea a zidurilor externe. Despre aceşti pereţi Herodot spunea că aveau 320 picioare înălţime. In orice caz priveliştea era uimitoare: un munte artficial înfrunzit, verde răsărind din câmpie. Dar a existat ea cu adevarat? La urma urmelor, Herodot nu o meţionează niciodată. Aceasta este una din întrebările pe care şi le-a pus arheologul german Robert Koldewey în Timp de secole anticul oraş al Babilonului nu a fost altceva decât munţi de gunoaie şi noroi. Cu toate acestea, spre deosebire de multe alte localităţi antice si cu poziţia oraşului bine cunoscută, nu a rămas nimic vizibil din arhitectura sa. Koldewey a săpat în zona Babel aproximativ paisprezece ani şi a scos la iveală multe lucruri, inclusiv zidurile exterioare, zidurile interioare, fundaţia Turnului Babel, palatele lui Nebuchadnezzar şi drumul larg pentru procesiuni care trecea chiar prin mijlocul oraşului. In timp ce excava în Citadela din Sud, Koldewey a descoperit un beci cu paisprezece camere mari cu tavane arcuite din piatră. Scrierile antice au indicat că în doar două zone ale oraşului a fost folosită piatra, zidul din nord al Citadelei din Nord şi Grădinile Suspendate. Zidul din nord al Citadelei din Nord a fost deja descoperit şi conţinea într-adevăr piatra. Aceasta pare să confirme faptul Koldewey a descoperit tavanul grădinilor. El a continuat explorarea zonei şi a descoperit multe din lucrurile despre care a scris Diodorus. In cele din urmă a fost scoasă desupra pământului o cameră cu trei găuri mari, ciudate în duşumea. Koldewely a tras concluzia că aceasta era locul pompelor cu lanţuri care ridicau apa către acoperişul grădinii. Temelia pe care a descoperit-o Koldewey măsura 100 cu 150 picioare. Măsuratori cu mult mai mici decât cele descrise de istoricii antici, totuşi încă impresionante. Nu putem face altceva decât să ne întrebăm dacă regina Amytis a fost fericită cu darul ei fantastic sau dacă ea a continuat să tânjească după munţii verzi din ţară ei de baştină. Material preluat şi tradus de pe internet Bediha Cocoi 22 ekım 2000, Köstence de yaşayan Türkler için önemli bir gün sayılır. Türkiye Cumhuriyeti nin Bükreş yeni Büyükelci sayın Ömer Zeytioğlu Köstence bölgesini ziyaret etti. Bu ziyaretınde, Türk ve Tatar Türklerin bulunduğu genel merkezlerinde iki toplumunun yönetici kadrolarıyla buluştu. Sayın Büyükelçimizin yanında kıymetli T.C. Köstence başkonsolosu sayın Hayati Soysal da bulundu. Foto: Türk Birliğinde kıymetlı mısafirlerimizle beraber. (A.G.) Çocuklarımız Türk halk kıyafetleriyle ve ellerinde beyaz ile kırmızı güldeste ile karşıladılar. Şiir ve Telegrafın telleri eski Rumeli türküsünü okunduktan sonra, görüşmeler başlandı.sayın Büyükelçi Romanya da yaşayan Türklerin özel hayatları o kadar serbest olduğu için Romen Hükümetine teşekkürler etti ve iyi bir Romen vatandaşı olmamızı ve Türk özümüzü daima unutmamızı tavsiye etti. Gülten Abdula

8 - Octombrie / Ekim 2000 pagina / sayfa Calendar cultural Respectul pentru prietenie şi colaborare cu toate ţările lumii a fost şi rămâne un principiu de bază al politicii externe a ţării noastre, România. Acesta a fost şi motivul care a determinat Radio Difuziunea Română prin persoana doamnei Lerescu Magdalena Tara să realizeze emisiunea LUMEA MAI APROAPE. Emisiunea realizată în sala Mihail Jora a avut ca protogonişti ambasadorii ţărilor care şi-au sărbătorit Ziua Naţională în luna octombrie, respectiv, Turcia, Austria, Germania şi Spania. In completarea programului s-au cântat pagini din muzica ţărilor respective şi s-au recitat versuri din literatura popoarelor amintite. Uniunea Democrată Turcă din România a fost prezentă cu un potpuriu de cântece vechi dobrogene susţinut de formaţia Fidanlar, cântece Rumeli, susţinut de formaţia Keazim din Măcin şi muzică pop în interpretarea tânărului Şukri Taner din Măcin. Literatura turcă a fost susţinută de doi mari maeştri ai teatrului românesc, oameni de o mare sensibilitate artististică, doamna Liliana Tomescu şi domnul Mihai Nigulescu, care au recitat din lirica poeţilor turci din perioada divani. Fıdanlar grubun çocukları Romen Teatro sanatçıları, Ilinka Tomoroveanu ve Mıhaı Nıgulescu Türk dıvan.ı şairlerimizden şiir sunarken. Tiber Şükrü, Türk pop müziğinden okurken Sayın Ömer Zeytin TC Bükreş Başkonsolosu Romanya Radiyosunda Türkiye Cumhuriyetinin 77. yıldönümünün önemini sunuyor. Türk halk müziği - Grigore Keazım DIN ŞTIRILE LUNII In perioada 22 octombrie 2000 a avut loc la sediul central al U.D.T.R. vernisarea expoziţiei foto documentară Turcia în perspectivă europeană. La 28 octombrie 2000, U.D.T.R. - comisia de cultură, Consulatul General al Turciei, Biblioteca Judeţeană Constanţa şi Institutul Internaţional de studii turcoromâne Ataturk au organizat în aula B.J.C. simpozionul Turcia în Perspectivă Europeană. Referatele susţinute au scos în evidenţă atât personalitatea marelui om de stat Ataturk cât şi perspectiva europeană a Turciei prin reformele înfătuite de M. K. Ataturk. 22 octombrie 2000 Vizita de lucru a noului ambasador al Turciei, domnul Ömer Zeytinoğlu în judeţul Constanţa a fost prefaţată de o vizită făcută la unităţile şcolare cu predare în limba turcă la Medgidia, urmată de o vizită la Uniunea democrată Turcă şi Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani. Intâlnirea cu etnicii noştri turci şi cu copiii noştri a lăsat o plăcută impresie asupra excelenţei sale dl. Domnia sa a fost însoţit de domnul consul general al Turciei, domnul Hayati Soysal. Pe tot parcursul vizitei dl. ambasador a subliniat importanţa pe care o dă România minărităţilor ceea ce este un exemplu pentru toate ţările lumii. Gulten Abdula OASPEÞI LA U.D.T.R. Türk Birliği inin yünetici kadroları, değeri mısafirler ile Fidanlar grubun çocukları Ömer Zeytioğlu Romanya Demokrat Türk Birliği nde şeref defterine yazarken DIRECTOR BALGI RUHAN Redactor coordonator Abdula Gülten Colectiv redacþional : Bediha Cocoi Ervin Ibraim Molali Neriman I.S.S.N Adresele de corespondenþã: Constanþa, B-dul Tomis nr. 113 Tel. / Fax Galaþi, Micro 20, str. Oþelarilor, bl. K ap. 134 Tel Tulcea, Filiala U.D.T.R. Tehnoredactare computerizatã în sediul U.D.T.R. Tehnoredactor: Fârtat Cicero Tiparul executat de : s.c. Muntenia s.r.l. Constanþa