CONDUCEREA U.D.T.R. Cuprins

Transkript

1 HAKSES ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE adresa: Constanţa - România str. Crişanei, nr. 44 cod telefon: 0241/ fax: 0341/ web: office@udtr.org facebook.com/uniuneaturca

2 CONDUCEREA U.D.T.R. Cuprins Comitetul Director Preşedinte:... OSMAN FEDBI Prim-vicepreşedinte:... IUSEIN GEMAL Secretar General:... IBRAIM ERVIN Deputat:... IBRAM IUSEIN Vicepreşedinţi: HUSEIN CADIR... Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa IAŞAR ENVER... Preşedinte Filiala Constanţa OMER NAZIF... Secretar Filiala Constanţa BORMAMBET VILDAN... Vicepreşedinte Filiala Medgidia RAIM NAIM... Preşedinte Filiala Cobadin GAVAZOGLU RIZA... Secretar Filiala Techirghiol OSMAN ZIA... Preşedinte Filiala Băneasa MOLOGANI ACCAN... Preşedinte Filiala Babadag MEMET REDVAN... Preşedinte Filiala Hârşova MUSA CAIDAR... Preşedinte Filiala Cernavodă ŞEMSI TURHAN... Preşedinte Filiala Bucureşti Preşedinte de onoare: ASAN MURAT Consiliul Naţional Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale: RUSTEM SEVIM... Preşedinte Filiala Brăila SULMAN EMIN... Preşedinte Filiala Carvăn ALI SALI... Preşedinte Filiala Castelu CERCHEZ BIRSEN. Preşedinte Filiala Călăraşi BARI MUSELIM... Preşedinte Filiala Cumpăna AZIS AZIS... Preşedinte Filiala Dobromir ALI ŞEFCHET... Preşedinte Filiala Eforie OSMAN SULIMAN... Preşedinte Filiala Făurei MEMET SEBATIN... Preşedinte Filiala Fântâna Mare ABDULA GHIULTEN.. Preşedinte Filiala Galaţi OMER MEMNUNE.. Preşedinte Filiala Isaccea ARIF MUGELIP... Preşedinte Filiala Mangalia TALIP LEMAN... Preşedinte Filiala Măcin MEMET ŞUCRI... Preşedinte Filiala Medgidia IOMER BEDRI... Preşedinte Filiala Năvodari HASAN NAZMI... Preşedinte Filiala Techirghiol SALIM LEVENT... Preşedinte Filiala Tuzla CURTI ŞAIP... Preşedinte Filiala Valu lui Traian FEMI SUAT... Preşedinte Filiala Amzacea HALIL NAZMIE... Preşedinte Filiala Adamclisi MUSTAFA BEZAT... Preşedinte Filiala Lazu ALIŞ CHEMAL... Preşedinte Filiala Ostrov Editorial... 3 Başbakan Yardımcısı Veysi Kaynak Romanya da... 4 Vicepremierul Republicii Turcia, în vizită oficială în România... 6 Vicepremierul Republicii Turcia, Veysi Kaynak oaspete al liderilor UDTR... 8 Hollanda Türk Federasyon Kurban Kampaniyası ile Romanya'da Türk Birliği'nde Kurban Bayramı...11 Sărbătoarea Sacrificiului...11 Expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti Concert Mehter - Fanfara Tradiţională Otomană Mehter Constanţa e un oraş deschis şi tolerant, unde românii convieţuiesc în mod armonios cu minorităţile etnice Rodul Pământului Zilele Recoltei la Cumpăna ani de la costruirea geamiei Sultan Mahmud" din Hârşova Tinerii şi rolul lor in comunitate Diversitate culturală Iniţierea tinerelor în artă tradiţionala Campus şcolar ultramodern la Cumpăna Conferinţa Internaţională de Libertate Religioasă şi de Conştiinţă în contextul securităţii sociale Un sultan de doisprezece ani Zilele Comunei Tuzla Zilele oraşului Hârşova Çocuk Sayfası Yemek Tarifleri Preşedinţii Comisiilor de Specialitate Învăţământ... BORMAMBET VILDAN Religie... ISLAM REMZI Cultură... TÜRKOĞLU SERIN Femei... AMET MELEC Tineret... HALIL DERYA Financiar... DRAGOMIR NICUŞOR Cenzori... ACCOIUM DURIE Juridic... ABDURAMAN MERIC Administrator... ACCOIUM ALI COLECTIVUL REDACŢIONAL Redactor șef-adjunct: Panaitescu Nilgün Secretar de redacţie: Accoium Evrens Redactori: Osman Melek, Türkoğlu Serin, Iomer Subihan, Ibraim Nurgean, Omer Minever, Musledin Firdes, Asan Sorina Adresa de corespondenţă: str. Crişanei nr. 44, etaj 2 Constanţa telefon: fax: hakses@rdtb.ro publicaţia on-line: hakses.turc.ro Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R. grafica: Fârtat Cicero I.S.S.N DIRECTOR OSMAN FEDBI Redactor-şef IBRAIM ERVIN

3 3 sayfa Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian. Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, Viaţă-n libertate ori moarte strigă toţi. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi. Andrei MUREŞANU Kahraman Ordumuza Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak, Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak. O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak; O benimdir, o benim milletimindir ancak! Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl! Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl? Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl! Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!.. Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!.. Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl! Mehmet Akif ERSOY EĞİTİMİN ÖNEMİ Birçok kişi elde ettiği imkan ve başarıyı eğitime borçludur. Eğitim yoluyla insanın sahip olacağı meslek çok kere kişiyi ruhsal açıdan doyurur ve maddi olarak rahatlatır.bu durumun sağlayacağı imkanlar kişinin hayattan daha fazla zevk almasını mümkün kılar. İyi bir eğitim hayat standartını yükseltir. Yüksek öğretim hayattaki çeşitli olaylar arasındaki gerçekleri, bağlantıları ve ilkeleri görmek ve anlamak becerisini kazandırır. İyi bir eğitim aynı zamanda kişide yeni ilgi alanlarının gelişmesine yardım ederek hayatı daha zevkli ve ilginç kılar. Eğitim insanın bilerek düşünce üretmesine ve yaratıcılığa yönelmesine imkan verir. İnsanın kafasındaki kalıpları kırmasına ve dünyaya daha esnek ve geniş açıdan bakmasına imkan verir. Düşünme ufkunu genişletmek için iyi bir eğitim, okumak ve daha çok bilmek bugüne kadar keşfedilmiş tek yoldur. Topluma katkıda bulunabilmek için de bireyin kendisinin olgunlaşması gerekir. Olgunlaşmadan insan ancak canını vererek topluma katkıda bulunabilir. Oysa artık günümüzde canını değil, beynini adayarak topluma katkıda bulunacak gençlere ihtiyaç vardır. Kahramanlara ihtiyaç göstermeyen bir toplum yaratmak, iyi eğitim görmüş gençlerin çabalarıyla mümkün olacaktır. Ervin İbraim DIN ACŢIUNILE UNIUNII

4 sayfa 4 5 sayfa Başbakan Yardımcısı Veysi Kaynak Romanya da Başbakan Yardımcısı Veysi Kaynak, Romanya nın Köstence kentinde, Galatasaray ın unutulmaz futbolcularından, bir dönem de teknik direktörlük yapan Gheorghe Hagi ile 15 Temmuz darbe girişiminde şehit olan Astsubay Kıdemli Başçavuş Ömer Halisdemir isminin verildiği Spor Kompleksi nin açılışını yaptı. Kaynak, Romanya nın başkenti Bükreş teki temaslarının ardından, soydaşların yoğun olarak yaşadığı Mecidiye bölgesindeki, Türk, Tatar ve Romen çocuklarının eğitim gördüğü Kemal Atatürk Ulusal Koleji bünyesindeki anaokulunun Türk İşbirliği ve Kooardinasyon Ajansı İşbirliğince (TİKA) tadilatının tamamlanması dolayısıyla düzenlenen törene katıldı. Folklor gösterisinin ardından konuşan Kaynak, Mecidiye nin, Kırım Savaşı nın ardındandobruca ya Kırım dan gelen soydaşlar için Sultan Abdülmecit tarafından kurulduğunu anımsattı. Dobruca, Köstence, Mecidiye ve Romanya nın tam da bu zamanda dünyanın ders alması gereken örnekler olduğunu vurgulayan Kaynak, ülke yöneticilerinin, dünya ırkçılıktan, radikalizmden ve başkalarını dışlamaktan sancı çekerken Mecidiye deki bu anaokuluna gelmesi gerektiğini belirtti. Yaratılmışların en değerlisi insanlar hangi inanışa inanıyorlarsa inansınlar ve hangi dili kullanırsa kullansınlar onların her biri değerledir diyen Kaynak, yöneticilerin görevlerinin ise insanların bu özgürlüklerini yaşamalarına imkan vermek olduğunu söyledi. TİKA nin Romanya da faaliyet gösterdiği andan itibaren bölge ve kent farketmeksizin eğitim, sağlık, spor, idari ve sosyal altyapı alanında çok başarılı projelere imza ettiğini dile getiren Kaynak, bu kapsamda Romanya da her okula Türkçe sınıfı projesi çerçevesindedobruca da 10 okula müstakil Türkçe sınıfları kurduğunu, bu sayıyı 20 ye çıkarmayı hedeflediklerini anlattı. Başkentteki Bükreş Üniversitesinde bulunan Türkoloji ve Osmanlı tarihi bölümlerinin renovasyonlarının gerçekleştirildiğini kaydeden Kaynak, TİKA nın dil, din ve ırk ayrımı gözetmeden uyguladığı bu projeler, dost ve kardeş ülke Romanya ile olan ilişkilerimizi daha da kuvvetlenmesine vesile olacaktır. dedi. Türkiye nin Bükreş Büyükelçisi Osman Koray Ertaş ise Türkiye nin stratejik ortağı Romanya ile her alanda iş birliğinin geliştiğini belirtti. TİKA Başkanı Serdar Çam da 54 ülkede ofisi olan ve 151 ülkede proje gerçekleştirilen TİKA nin, Romanya da 1,5 yıldır faaliyet gösterdiğini söyledi. Romanya da bu kadar kısa zamanda farklı alanlarda 45 projeyi hayata geçirdiklerini ifade eden Çam, bu çalışmaların giderek artacağını kaydetti. Köstence Valisi Adrian Nicolaescu ise Türkiye nin, Köstencelilere verdiği destekten dolayı teşekkür ederek, iki ülke arasındaki ilişkilerin çok güçlü olduğunu vurguladı. Açılışın ardından, Bakan Kaynak ve eşi Şule Kaynak, sınıfları gezerek çocuklara çanta hediye etti, öğrencilerle ilgilendi. Spor kompleksine şehit Halisdemir in adı verildi Buradaki törenin ardından Başbakan Yardımcısı Veysi Kaynak ve beraberindeki heyet, Köstence Sosyal Yardım ve Çocuk Koruma Genel Müdürlüğüne bağlı Micul Rotterdam Yetimhanesi nde eğitim gören korumaya muhtaç 4-18 yaş grubundaki 67 çocuğun fiziksel ve ruhsal gelişimlerine katkıda bulunmak amacıyla TİKA tarafından inşa edilen spor kompleksinin açılışını yapmak amacıyla Köstence ye geçti. FETÖ nün 15 Temmuz daki darbe girişiminde şehit olan Astsubay Ömer Halisdemir in adının verildiği spor kompleksinin açılışına, Galatasaray ın unutulmaz futbolcularından Hagi de katıldı. Burada konuşan Kaynak, Türk hükümeti ve halkı olarak kimsenin dinine, ırkına, diline ve rengine bakmaksızın insanları eşit ve değerli kabul ettiklerini kaydetti. Kaynak,Dobruca da insanların kardeşçe ve barış içerisinde yaşamayı başardıklarını anlattı. Açılışını yaptıkları spor kompleksinin yetim çocukların toplumdaki değerlerini artırarak yaşam kalitelerini yükselteceğini dile getiren Kaynak, tesise 15 Temmuz kanlı darbe girişiminde şehit düşen Halisdemir in isminin verilmesini uygun gördüklerini, devletinin ve milletinin geleceğini gözünü kırpmadan korumak için şehit olan Halisdemir in çocuklarının da artık yetim olduğunu anımsattı. Kaynak, tesisi Halisdemir in çocuklarına ithaf etmek istediklerini söyledi. Hagi Romen ve Türk halkının ortak sevgisi Bu tesislerde Hagi gibi Romanya yı temsil edecek önemli sporcuların yetişeceğini kaydeden Kaynak, Hagi nin, Romanya kadar Türkiye de de sevilen bir sporcu olduğunu belirtti. Fenerbahçe taraftarı olarak Hagi nin kendisini çok üzdüğünü aktaran Kaynak, Buradaki yetim yavrularımıza çok iyi futbol öğretsin ama burada yetişenler Fenerbahçe de oynasınlar veya Fenerbahçe ye gol atmayacaklarına söz versinler. diye şaka yaptı. Kaynak, Hagi nin, Romen ve Türk halkının ortak sevgisi olduğunu dile getirdi. Konuşmaların ardından, yetimhanedeki çocuklar Hagi nin hakemlik üstlendiği kısa bir bir futbol maçı yaptı. Başbakan yardımcısı Kaynak ziyaret süresinde Romanya Demokrat Türk Birliğine konuk oldu ve Birliğin liderleri ile görüştü. Nurcan Ibraim

5 sayfa 6 7 sayfa Vicepremierul Republicii Turcia, în vizită oficială în România Vicepremierul Republicii Turcia, domnul Veysi Kaynak s-a aflat în data de 8 septembrie în vizită oficială în România. Demnitarul turc a avut o întrevedere cu ministrul român de externe, domnul Lazăr Comănescu. Conform declaraţiei ministrului Lazăr Comănescu, vizita s-a înscris în ritmul dialogului politic dintre România şi Turcia, circumscris Parteneriatului strategic şi relaţiilor tradiţionale dintre cele două state. În cadrul discuţiilor, ministrul Lazăr Comănescu a reconfirmat interesul României pentru menţinerea stabilităţii în Republica Turcia, membru al NATO şi partener cheie al UE, ancorat în valorile europene. El a amintit că România a condamnat încercarea de lovitură de stat şi a reiterat sprijinul ferm pentru autorităţile constituţionale, alese în mod democratic, ale Turciei, exprimând regretul profund pentru pierderile de vieţi omeneşti şi persoanele rănite în aceste evenimente. Lazăr Comănescu şi-a exprimat convingerea că situaţia internă va reveni la normalitate, astfel încât Turcia să continue să se dezvolte ca o ţară stabilă, cu instituţii solide bazate pe valorile diplomatice. De la Bucureşti, vicepremierul Republicii Turcia, domnul Veysi Kaynak s-a îndreptat spre Medgidia unde a inaugurat Grădiniţa bilingvă nr.1 româno-turcă din cadrul Colegiului K. Atatürk din localitate. Vicepremierul Veysi Kaynak şi ambasadorul Republicii Turcia, E.S. Osman Koray Ertaş împreună cu prefectul judeţului Constanţa, Adrian Nicolaescu şi cu inspectorul şcolar general prof. Gabriela Bucovală au tăiat panglica de inaugurare a grădiniţei în prezenţa primarului municipiului Medgidia, Valentin Vrabie, a viceprimarului Luminiţa Vlădescu, a muftiului Murat Iusuf, dar şi a preşedintelui TIKA, domnul Serdar Çam şi a membrilor delegaţiei oficiale turce. Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentaă de preşedintele Osman Fedbi, de secretarul general, prof. Ervin Ibraim şi de deputatul Iusein Ibram. La grădiniţa unde sunt înscrişi aproximativ 60 de preşcolari, cu sprijinul TIKA a fost montat sistemul de încălzire centralizată (centrală termică şi corpuri de încălzire), a fost schimbată instalaţia sanitară şi cea electrică, au fost refăcute finisajele interioare şi exterioare. De asemenea, copiii au la dispoziţie un teren de joacă nou, amenajat cu echipamente de joacă moderne. După ce au vizitat grădiniţa şi le-au oferit copiilor rechizite din partea TIKA, distinşii oaspeţi au fost invitaţi de gazdele evenimentului să prezinte scurte alocuţiuni. Prefectul Judeţului Constanţa, Adrian Nicolaescu a declarat: Spiritul de prietenie şi înţelegere care există între locuitorii judeţului nostru, unde de altfel trăiesc peste 16 minorităţi naţionale a dat dovada expresiei unui adevărat model dobrogean de convieţuire multietnică pe care noi toţi îl apreciem ca o dovadă a progresului societăţii româneşti. Numai trăind şi muncind împreună de-a lungul timpului, am putut să obţinem astăzi statutul unei ţări care este recunoscută pentru respectarea valorilor democraţiei şi care oferă cadrul de păstrare şi dezvoltare a identităţii culturale pentru fiecare minoritate etnică alături de care suntem bucuroşi să împărţim din beneficiile obţinute pe toate planurile: economic, politic şi social. Pe linia bunelor relaţii de prietenie dintre ţările noastre, apreciez în mod deosebit modul în care guvernul Republicii Turcia înţelege să ajute comunităţile locale din judeţul nostru prin intermediul Agenţiei Turce pentru Coordonare şi Cooperare TIKA, sprijin constând în construirea sau dotarea cu utilităţi a unor aşezăminte social- culturale sau unităţi spitaliceşti, toate acestea în beneficiul în special al copiilor, elevilor sau persoanelor defavorizate. Mulţumesc delegaţiei care se află astăzi la Medgidia pentru această iniţiativă şi pentru sprijinul constant pe care îl oferă pentru consolidarea acestui loc de educare pentru copii. Fiecare eveniment este important, dar proiectele care vin în întâmpinarea nevoilor educaţionale, în special ale copiilor, care constituie viitorul acestei ţări, au un loc special în inima mea, a afirmat edilul municipiului Medgidia, Valentin Vrabie. Prezent la eveniment, inspectorul şcolar general, prof, Gabriela Bucovală a declarat: Profit de această ocazie să le mulţumesc partenerilor noştri, statului turc pentru implicarea în educaţie, pentru sprijinul pe care ni-l oferă an de an pentru îmbunătăţirea condiţiilor de studiu ale elevilor noştri. M-am uitat în ochii acestor copii de dimineaţă şi se vede bucuria că vor învăţa într-o grădiniţă nouă, complet utilată. Preşedintele TIKA, domnul Serdar Cam remarca în alocuţiunea sa: Deşi în România funcţionăm doar de un an şi jumătate într-un timp relativ scurt am reuşit să implementăm, 45 de proiecte. În permanenţă am fost preocupaţi să dezvoltăm relaţiile de prietenie şi a parteneriatului strategic dintre România şi Turcia. Anual, la aceste bune relaţii a contribuit şi Agenţia pentru Coordonare şi Cooperare TIKA prin implementarea proiectelor sale. a subliniat Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, domnul Osman Koray Ertaş. În prezenţa reprezentanţilor autorităţilor centrale şi locale din România şi a membrilor delegaţiei oficiale turce prezenţi la eveniment,vice-primministrul Republicii Turcia, domnul Veysel Kaynak a afirmat: Acest model interetnic pe care îl găsim în Dobrogea şi implicit la Medgidia ar trebui să fie un model pentru Europa. În această lume în care ne confruntăm cu rasismul, cu anumite acţiuni teroriste care despart oamenii, eu cred că liderii Europei ar trebui să vină în România şi în special în Dobrogea, pentru a învăţa din acest exemplu. Am fost extrem de emoţionat când împreună cu membrii delegaţiei am vizitat grădiniţa şi le-am oferit mici daruri preşcolarilor. Aceşti copii nu vorbesc aceeaşi limbă maternă, nu au aceeaşi religie dar se joacă fericiţi împreună. Ei, acum, la această vârstă fragedă sunt un exemplu pentru noi pentru a ne învăţa ce înseamnă fraternitatea. După încheierea festivităţilor prilejuite de inaugurarea Grădiniţei bilingve nr.1 româno-turce din cadrul Colegiului K. Atatürk, membrii delegaţiei oficiale din Republica Turcia s-au îndreptat spre Constanţa unde a fost inaugurat Complexul Sportiv Erou Ömer Halisdemir din cadrul Centrului de plasament Micul Rotterdam. Complexul are un teren sportiv polivalent de fotbal, baschet, handbal, jocuri pentru preşcolari şi şcolari. Proiectul a fost derulat de TIKA alături de care au fost finalizate mai multe proiecte care au avut ca obiectiv creşterea calităţii vieţii copiilor din sistemul de protecţie a minorilor, precum şi asigurarea unui cadru armonios al dezvoltării fizice şi psihice pentru aceşti copii. Panglica de inaugurare a Complexul Sportiv Erou Ömer Halisdemir a fost tăiată de vicepremierul Turciei împreună cu Gică Hagi. Programul vizitei oficiale a vicepremierului Republicii Turcia la Constanţa a mai cuprins o vizită la sediile UDTR şi UDTTMR şi o întâlnire cu liderii celor două uniuni. Sorina Asan

6 Vicepremierul Republicii Turcia, Veysi Kaynak oaspete al liderilor UDTR Liderii UDTR au avut în data de 8 septembrie, la sediul central din Constanţa, o întrevedere cu vicepremierul Republicii Turcia, domnul Veysi Kaynak. Oficialul turc a fost întâmpinat de: preşedintele Osman Fedbi, prim-vicepreşedintele Iusein Gemal, secretarul general, prof. Ervin Ibraim şi deputatul Iusein Ibram. Din delegaţia care l-a însoţit pe vicepremierul Republicii Turcia au mai făcut parte: preşedintele TIKA, domnul Serdar Çam, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, domnul Osman Koray Ertaş, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Ali Bozçalışkan, deputaţi, primari şi oameni de afaceri turci. La întrevedere au mai luat parte: subprefectul Levent Accoium, muftiul Murat Iusuf, preşedintele comisiei de cultură a UDTR, doamna Serin Türkoğlu, vicepreşedintele aceleiaşi comisii, prof. Melek Osman precum şi vicepreşedintele comisiei de religie, doamna Firdes Musledin. În cadrul întrevederii, preşedintele Osman Fedbi a vorbit despre activtatea UDTR de promovare a limbii şi culturii turce şi i-a prezentat pe membrii echipei de conducere a uniunii. Înaltul oaspete a mulţumit statului român pentru drepturile şi libertăţile de care se bucură comunitatea turcă şi pentru traiul liniştit pe care îl are alături de populaţia majoritară română. La finalul întâlnirii, vicepremierul turc a primit din partea conducerii UDTR o plachetă cu însemnele uniunii şi un ştergar cu motive tradiţionale româneşti. Domnia sa a semnat în Cartea de onoare a UDTR. Vicepremierul Veysi Kaynak s-a aflat în data de 8 septembrie în vizită oficială în România unde a fost primit de ministrul român de externe, domnul Lazăr Comănescu. Înainte de întâlnirea cu liderii UDTR, oficialul turc a inaugurat Grădiniţa nr. 1 din Medgidia renovată şi dotată de TIKA precum şi Complexul Sportiv Erou Ömer Halisdemir din cadrul Centrului de plasament Micul Rotterdam. Sorina Asan sayfa 8 9 sayfa

7 Hollanda Türk Federasyon Kurban Kampaniyası ile Romanya'da Kurban Bayramın 3'cü günü Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu temsilcileri Romanya'ya geldiler.avrupa Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyon u 1978 yılında Frankfurt ta kurulmuştur.bugüne kadar çalışmalarını sürdüren Türk Federasyon, Federal Almanya da kurulduktan sonra diğer Avrupa ülkelerine de yeni dernekler ve Federasyonlar kurmuştur. Bunların arasında Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu. Avrupalı Türk lerin eğitim, sosyal ve kültürel gelişimini sağlayarak bulundukları ülkelerdeki etkinliklerini arttırmak ve entegrasyon başta olmak üzere tüm sorunlarını çözüme kavuşturmak için bir dizi alanda çalışmalar yürütmeyi kuruluş gayesi olarak belirlenmiş. Federasyon ve ona bağlı kuruluşlar, bulundukları ülkelerde Türklerin her türlü sosyal-kültürel-ekonomi ile ilgili faaliyetlerine iştirak eder veya yönlendirir. Avrupa ülkelerin idareleri ve vatandaşları ile Türkler arasında bir köprü görevi görür. Faaliyetleri, Türkiye ve Türklerin tanıtılması, mutfak ve yaşayış kültürlerinin tanıtımı, spor faaliyetleri, insani yardımlaşma faaliyetlerdir. Kurban kampaniyasıyla her sene değişik ülkelere giden federasiyon temsilcileri bu sene tekrar Romanya'ya geldiler. Romanyada Kurban Kampanyası koordinatörü ve organizatörü Cemaledin Çankaya Romanya Demokrat Türk Birliği ile birlikte bu faaliyeti gerçekleştirdiler. Bu kampanyaya Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu Genel Sekreteri Sn.Sadettin Şimşek ve Türk Kültür Derneğin Başkanı Serkan Çelik katıldılar. Romanya Demokrat Türk Birliği ile Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu, Köstence, Cumpana, Cobadin, Techirghiol, Amzacea, Tuzla, Medgidia, Cernavoda, Harşova, Fântâna Mare, Dobromir, Baneasa, Faurei, Adamclisi ve Lazu köylerine kurban yardımları yaptılar. RDTB Başkanı Osman Fedbi ve bu köylerin şube başkanları Federasyon üyelerine Dobruca bölgesini ve buradaki türkleri tanıttılar. Firdes Musledin sayfa sayfa Türk Birliği'nde Kurban Bayramı Cenâb-ı Hakk ın Rabbin için namaz kıl, kurban kes emrine uyarak, Romanya Demokrat Türk Birliği Bayram vesilesiyle tüm şubelerde kurban kesti ve etlerini soydaşlara dağıttı. Köstence, Tulça, Babadag, Macin, İsaccea, Bükreş, Calaraşi, Braila, Galati, Medgidia, Mangalia, Harşova, Cernavoda (Boğazköy), Eforie, Tekirgöl, Cumpana, Kobadin, Başpınar, Baneasa (Paraköy), Faurei (Kalayci), Tuzla, V. Traian(Hasanşah), Castelu, Navodari şubeleri bu yardımlardan istifade ettiler. Dini hayatımızda önemli bir yeri olan bayramların amacı sosyal dayanışma, yardımlaşma ve kaynaşmayı sağlamak, birlik ve beraberliğimizi pekiştirmek ile Allah ın rızasını kazanmaktır. Bu itibarla Kurban ibadetinin hikmetini, sadece kurbanı kesmekle değil, etlerinin yakın ve uzak çevremizdeki, ihtiyaç sahiplerine ulaştırmak ve bu yolla Müslümanlar arasında sevgi ve kardeşlik bağını güçlendirmekle gerçekleştirmiş oluruz. Bu sayede toplumsal ve dini kardeşlik duyguları pekişecek, tok açın halinden anlar hale gelecektir. Allah katında yardımları kabul olmasını diler ve kurbanın getirdiği kardeşlik, dayanışma ve kaynaşma ruhu ile tüm dünyanın barış ve esenlik içinde yaşamasını Allah tan niyaz ederim. Sărbătoarea Sacrificiului Sărbătoarea Sacrificiului reprezintă îndatorirea musulmanilor de a sacrifica un animal din categoria ovinelor sau bovinelor şi împărţirea cărnii la semenii nevoiaşi. Această sărbătoare are loc în luna zilhigge a calendarului musulman şi este luna pelerinajului la locurile sfinte (Mecca,Medina), acest pelerinaj realizându-se după un ritual strict identificat ca fiind cel efectuat de Profetul Muhammed (pbuh). Sărbătoarea Sacrificiului este celebrată prin sacrificarea unui berbec sau a unei cămile, în amintirea gestului lui Ibrahim(Abraham) de a-şi sacrifica fiul pe Ismail, pentru a-şi dovedi credinţa faţa de Allah, gest oprit de Allah prin trimiterea unui berbec care a fost sacrificat în locul fiului. Cu ocazia Sărbătorii sacrificiului Uniunea Democrată Turcă din România a organizat o activitate tradiţională reprezentată de sacrificarea şi împărţirea de animale la filialele teritoriale ale uniunii. Astfel carnea a fost oferită etnicilor turci din următoarele localităţi Constanţa, Tulcea, Babadag, Măcin, İsaccea, Bucureşti, Călăraşi, Brăila, Galaţi, Medgidia, Mangalia, Harşova, Cernavoda(Boğazköy), Eforie, Tekirghiol, Cumpăna, Cobadin, Fântâna Mare (Başpınar), Baneasa (Paraköy), Făurei(Kalayci), Tuzla, V. Traian (Hasanşah), Castelu, Năvodari. Pentru buna derulare a acţiunii s-au înfiinţat comitete din membrii filialelor şi delegaţi ai conducerii U.D.T.R. Firdes Musledin

8 sayfa sayfa Expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti Uniunea Democrată Turcă din România a organizat vineri, 23 septembrie o expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti. Comisia de femei a UDTR a expus articole de vestimentaţie lucrate manual, ţesături şi broderii utilizate în ornamentarea locuinţelor, multe dintre acestea păstrate în lăzile de zestre ale bunicilor, având o vechime considerabilă, de zeci de ani. În cadrul aceluiaşi eveniment a fost organizat şi un concurs cu premii în care participantele şi-au arătat măiestria în realizarea de broderii şi cusături tradiţionale turceşti. La categoria goblen clasamentul a fost următorul: Mustafa Atie-locul I, Hasan Sema-locul II şi Feuzi Semat-locul III. La categoria: împletit pe primul loc s-a clasat Straticiuc Kadrie, pe locul II Mustafa Hatiye şi pe locul III Zevadin Aynur. La secţiunea croşetă, locul I a fost ocupat de Iusuf Nadie, locul II de Kafser Omer şi locul III de Balgin Demir. Evenimentul a fost coordonat de preşedintele comisiei de femei, Amet Melec şi de vicepreşedintele aceleiaşi comisii, doamna Accoium Durie. Concert Mehter - Fanfara Tradiţională Otomană Yunus Emre Enstitüsü Centrul Cultural Turc Constanţa, Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, Municipalitatea Metropolitană Istanbul, Turkish Airlines şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea au organizat în parteneriat, în data de , începând cu ora 19.00, un eveniment cultural ce a constat într-un concert susţinut de Fanfara Tradiţională Otomană Mehter. Evenimentul a avut loc în sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor Constanţa. În deschiderea oficială a luat cuvântul domnul Ali Bozçalışkan, Consul General al Republicii Turcia, urmat de domnul Ali Oğuzhan Yüksel, director al Centrului Cultural Zunus Emre din Constanţa. Înainte de susţinerea concertului, pentru o mai bună cunoaştere a ansamblului Primăriei din Istanbul, a fost făcută o descriere a acesteia, pe care o prezentăm în următoarele rânduri: Fanfara tradiţională Otomană Mehter reprezintă un simbol al prieteniei şi al afecţiunii. Mehter este prima şi cea mai veche fanfara militară. Primele referiri la muzica militară turcească se întâlnesc în Inscripţiile Orhon. Mehter a jucat un rol decisiv în războaie. Rolul fanfarei Mehter era acela de a perturba psihologia inamicului. Muzica fanfarei Mehter amintea de sunetul produs de tunete şi era folosit pentru a intimida şi pentru a descuraja inamicii. Rolul fanfarei era acela de a-i încuraja pe soldaţii turci care participau la război. Acest gen muzical apărut pentru prima data la huni, a fost adoptat de Imperiul Otoman şi a fost numit Mehter. Cultura muzicală turcească îşi are originile în timpul domniei selgiucizilor. Astfel că după marile victoriile obţinute în războaie Osman I-ul primea ca daruri tobe şi steaguri. După ce Osman I-ul u participat la un concert al ostaşilor susţinut în picioare, Osman I-u ia decizia înfiinţării Fanfarei Mehter. Fanfara deţine un rol foarte important din punct de vedere militar. Tomai acesta este motivul pentru care Fanfara Militară Tradiţională Mehter va participa şi la evenimente şi ceremonii importante organizate în Imperiul Otoman şi va câştiga simpatia poporului. Modul de aşezare şi aliniere a membrilor Fanfarei Mehter este pe două părţi şi nu se modifică niciodată. În timpul marşului aşezarea membrilor fanfarei este aceiaşi, în fruntea fanfarei se află comandantul, în spatele acestuia în partea stângă se află un ostaş în armură şi unul care ţine steagul verde, în mijloc se afla ostaşul ce Mehter tine steagul alb iar în dreapta cel cu steagul roşu. Acestia sunt urmati de 9 ostaşi denumiti tuğ aşezaţi în 3 rânduri. Marşul se începe întotdeauna cu piciorul drept spunând expresia Bismillah adică În numele lui Allah. În timpul marşului odată la 3 paşi mehteranii se întorc la dreapta şi apoi dupa alţi 3 paşi la stânga. Mehter reprezinta debutul muzicii militare şi piatra de temelie a fanfarelor militare din întreaga lume. Din anul 2005 Fanfara tradiţională Otomană începe să ia parte la diverse activităţi culturale din cadrul Municipalităţii Metropolitane Istanbul iar în anul 2007, având în componenţa 60 de membrii, se intituţionalizează. Prin concertele susţinute în Istanbul, în ţară şi în străinătate atrage atenţia tuturor asupra sa. După această prezentare frumoasă a fost invitată pe scenă, în aplauzele tuturor, Fanfara Tradiţională Otomană Mehter, care a susţinut un emoţionant concert urmărit cu deosebită plăcere de toţi cei prezenţi. Mehter, dostluk, sevgi ve sohbet ocağıdır. Mehter,dünyanın ilk ve en eski ordu bandosu ünvanını taşımaktadır. Dünyanın en eski bandosuna ilk olarak Orhun Kitabelerinde rastlanmıştır. Mehter takımının savaşlarda büyük etkisi olmuştur. Düşmanın psikolojisini bozmak amacıyla hareket eden Mehter Takımı uzaktan gelen ve gök gürültüsünü andıran sesle birlikte düşmanın gözünü korkutmakta ve onları olumsuz etkilemektedir. Bu durum savaş alanındaki askerlere avantaj olarak geri dönmektedir. İlk olarak Hunlarda görülen müzik taktiği, Osmanlı döneminde Mehter Takımı adı altında toplanmıştır. Farklı şekillerde devam eden bando günümüze kadar da birçok değişikliğe uğramıştır. Bizler Anadolu Selçuklularından alıyoruz ki müzik kültürü şu şekilde gerçekleşiyor, büyük başarılar sonrası Osman Gazi ye davul ve sancak hediye olarak gönderiliyor. Daha sonra Osman Gazi ve askerlerinin ayak üstü dinledikleri Nevbet (Konser) sonrası Osman Gazi Mehter Takımını oluşturuyor. Askeri bakımdan yeri çok önemlidir. Ancak bunun yanı sıra özel etkinliklerde,kutlamalarda Mehter Takımı Osmanlıda yer almış ve halkın büyük ilgisini toplamıştır. Mehter Takımı diziliş ve yer aldıkları konum bakımından 2 ye ayrılır ve bu düzen bozulmaz. Yürüyüş merasiminde diziliş şu şekilde gerçekleşir. Önde Mehteran bölümü komutanı, arkasında sol tarafında zırhlı muhafızı ile birlikte yeşil sancak yer alır. Ortada Ak sancak, sağ başta ise kırmızı sancak mevcuttur. Sancakların arkasında üçerli koldan üç sıra halinde dizilmiş dokuz tuğ gelir. Yürüyüşe daima Besmele ve sağ ayak ile başlanır. Yürüyüş yapılırken esas kural her 3 adımda bir sağa ve sola dönülerek yürüyüş devam eder. Askeri müzik tarihinin başlangıcı ve dünya askeri bandolarının temel taşı olarak kabul edilen Mehter; 2005 yılından itibaren İstanbul Büyükşehir belediyesi kültürel faaliyetleri içersinde, lokal olarak hizmet vermeye başlamış ve 2007 yılında kurumsallaşarak, 60 kişilik bir ekiple(6 kat) ; İstanbul da, Yurt içinde ve Yurt dışında verdiği konserlerle ülkemizin ve tüm dünyanın ilgisini üzerine çekmektedir. Melek Osman

9 sayfa sayfa Constanţa e un oraş deschis şi tolerant, unde românii convieţuiesc în mod armonios cu minorităţile etnice Interviu cu domnul Liang Caide, Consul General al R.P. Chineze la Constanţa De curând, şi-a început activitatea diplomatică la Constanţa, noul Consul General al Republicii Populare Chineze, domnul Liang Caide. Domnia sa a absolvit Universitatea de Studii Străine din Beijing şi a lucrat la Ambasada Republicii Populare Chineze din Ungaria dar şi la Departamentul Afacerilor Europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Domnia sa a avut amabilitatea să ofere un interviu în exclusivitate pentru revista Hakses. Reporter: - V-aţi început mandatul diplomatic la Constanţa în urmă cu mai bine de patru luni de zile, timp în care aţi avut posibilitatea să vă familiarizaţi atât cu oraşul cât şi cu oamenii. Cum vi se pare oraşul de la ţărmul Mării Negre în care vă veţi desfăşura activitatea în următorii ani? Ce ştiaţi despre România înainte să fiţi numit Consul General al Republicii Populare Chineze la Constanţa? Liang Caide: - E un mare noroc şi o mare fericire pentru mine să vin într-o ţară cu un popor atât de prietenos şi să lucrez într-un oraş atât de frumos. Am avut întotdeauna faţă de România sentimente excepţionale. În copilărie, chinezilor din generaţia mea le plăceau foarte mult filmele româneşti, ca de exemplu, Valurile Dunării şi Zile Fierbinţi etc. Tot în acea perioadă, cântecele româneşti Ciocârlia şi La Oglindă erau arhicunoscute în China. În urmă cu mai bine de 20 de ani am plecat în străinătate să studiez în Ungaria pentru prima dată şi m-am oprit pentru întâia oară la Bucureşti. Atunci a fost primul meu contact cu România. Deşi am rămas scurt timp în România, m-a impresionat profund. După mai bine de două decenii, am revenit în România în calitate de diplomat şi acest lucru mă bucură. Mă aflu la Constanţa doar de 4 luni şi deja oraşul m-a fermecat şi a câştigat un loc special în inima mea. În primul rând, Constanţa are o bogată zestre istorică şi culturală. Fiind unul dintre cele mai vechi oraşe de pe teritoriul României şi cu o istorie mai mare de 2600 de ani, Constanţa are un patrimoniu cultural-istoric de mare valoare şi personalităţi de marcă, de pildă, poetul Publius Ovidius Naso şi operele lui. În epoca contemporană, Constanţa are şi personalităţi, cum ar fi fotbalistul Gheorghe Hagi şi gimnasta Cătălina Ponor etc. În al doilea rând, Constanţa e un oraş deschis şi tolerant, unde românii convieţuiesc în mod armonios cu minorităţile etnice reprezentate de: turci, tătari, ruşi- lipoveni şi greci etc. Aici, toate comunităţile etnice trăiesc şi muncesc în pace şi bună înţelegere. În sfârşit, dar nu în ultimul rând, Constanţa e şi un oraş plin de inovaţie şi vitalitate, unde se găseşte cel mai mare şi cel mai ocupat port din regiunea Mării Negre, cu un trafic anual de mai mult de 50 de milioane de tone. În ultimii ani, construcţia urbană s-a dezvoltat aşa de rapid încât înfăţişarea oraşului a cunoscut zilnic noi schimbări. Domnul Decebal Făgădău, noul primar al municipiului Constanţa, a propus macro-proiectul Smart City pentru dezvoltarea oraşului, proiect ce urmăreşte, pe termen mediu şi lung, patru vectori de dezvoltare: safe city, mobility city, energy city şi e-city şi va promova pe mai departe dezvoltarea durabilă şi înfrumuseţarea Constanţei. În afară de acestea, aici se mai găsesc şi peisajele frumoase ale Mării Negre şi oameni prietenoşi, ceea ce îi atrage pe oaspeţii de pretutindeni, inclusiv pe mine. Tot aici, localnicii mă salută călduros de fiecare dată când mă plimb pe stradă. În perioada mandatului meu la Constanţa, mă voi folosi pe deplin de acest prilej pe care il am, să cunosc în mod pragmatic toate aspectele şi punctele acestui oraş şi să-mi petrec timpul aici în mod fericit şi eficient. Reporter: - Ce v-a determinat să urmaţi cariera de diplomat? Cum s-a derulat cariera dumneavoastră diplomatică de la debut şi până în prezent? Liang Caide: - Mulţi oameni mi-au pus această întrebare. În anii tinereţii, visul meu era să devin diplomat. Apreciam foarte mult profesia de diplomat şi îi admiram pe diplomaţii eminenţi din generaţia vârstnică, precum Zhou Enlai si Chen Yi etc. Credeam că profesia de diplomat este sfântă, de o înaltă nobleţe şi are un farmec extraordinar. Un diplomat poate lucra în toate părţile lumii, are posibilitatea să se întâlnească cu liderii ţărilor în care îşi desfăşară activitatea şi îşi poate reprezenta patria în ţări străine. La concursul de admitere la facultate, m-am înscris la Universitatea de Studii Străine din Beijing, care era leagăn al diplomaţilor deoarece mulţi absolvenţi ai acestei universităţi lucrau în domeniul diplomatic. Cu ajutorul studiilor dar şi prin eforturi proprii de câţiva ani, am trecut cu succes examenul de admitere la Ministerul Afacerilor Externe al R.P.Chineze şi astfel mi s-a îndeplinit visul din tinereţe. Deoarece am studiat limba maghiară la universitate, o mare parte din cariera mea diplomatică mi-am petrecut-o în Ungaria pentru a lua contact cu această ţară. Am lucrat la Ambasada R.P.Chineze din Ungaria de trei ori timp de 15 ani şi am participat la numeroase evenimente din istoria relaţiilor chino-maghiare. În timp ce eram în ţară, lucram succesiv la Departamentul Afacerilor Europene si Departamentul Planificarii Politice al M.A.E., ocupându-mă de afacerile central şi est europene şi de cercetările din domeniul politicii diplomatice a Chinei. Înainte de a-mi începe mandatul diplomatic în România, am fost şi vicepreşedinte, responsabil pentru proiecte exterioare de colaborare într-o mare întreprindere de stat - S.C. Grupul Chinez de Tehnologie Generală Holding S.R.L. E un moment important din cariera mea diplomatică să lucrez la Constanţa de această dată, fiind o misiune importantă şi o provocare uriaşă. Pe perioada mandatului meu de Consul General doresc să fac în principal două lucruri. Primul lucru e să depun toate eforturile pentru promovarea cooperării pragmatice dintre provinciile Chinei şi judeţele României care intră în circumscripţia Consulatului şi pentru obţinerea unor rezultate fructuoase în domeniul cooperării. Al doilea lucru e să promovez în mod activ schimburile bilaterale, astfel încât tot mai mulţi români să cunoască mai bine China şi reciproc, mai mulţi chinezi, România. Reporter: - În discursul dumneavoastră de la începutul mandatului aţi afirmat că relaţiile dintre China şi România sunt cele mai bune din istorie şi că există un mare potenţial de colaborare între ţările noastre. Cum apreciaţi relaţiile româno-chineze la momentul actual şi ce perspective de dezvoltare a acestora există în continuare? Liang Caide: - Între China şi România există o relaţie de prietenie tradiţională. În prezent, relaţiilor chino-române li s-a conferit o noua substanţă proprie epocii. În momentul de faţă, relaţiile dintre cele două state se află într-un nou punct de pornire istoric şi vizitele reciproce la nivel înalt sunt mai frecvente. Încrederea politică reciprocă dintre cele două state se consolidează continuu şi aria colaborării se lărgeşte mai mult. În anul 2013, cea de-a II-a ediţie a summitului liderilor din China şi ţările Europei Centrale şi de Est a fost iniţiat de China şi s-a desfăşurat în România ceea ce a dus la îmbunătăţirea mecanismului de cooperare 16+1 şi la îmbogăţirea conţinutului cooperării. În luna septembrie a anului 2015, Preşedintele Chinei Xi Jinping s-a întâlnit la New York cu omologul său român Klaus Iohannis şi în luna iulie a acestui an, Premierul Chinei Li Keqiang s-a întâlnit la Ulan Bator cu omologul său român Dacian Cioloş, stabilind direcţiile de dezvoltare a relaţiilor bilaterale. În domeniul economic şi comercial cooperarea bilaterală pragmatică s-a dezvoltat rapid şi anul trecut, volumul schimburilor comerciale dintre cele două state a ajuns la aproape 4,5 miliarde de dolari americani, China devenind cel de-al 11-lea partener comercial al României şi cel mai mare partener comercial din afara Uniunii Europene. Investiţiile chineze în România au crescut într-un ritm stabil şi modalităţile de cooperare s-au diversificat de la o zi la alta. Potrivit statisticilor realizate de partea română există aproape de firme chineze în România şi volumul investiţiilor a depăşit 440 de milioane de dolari americani. Cele două părţi au ajuns la un consens şi la colaborare în domenii precum: energia, infrastructura, agricultura etc. Dialogul cultural este mai viu ca niciodată, iar interesul românilor pentru limba şi cultura chineză creşte pe zi ce trece. Intensificarea colaborării bilaterale din toate domeniile într-un grad mai înalt reprezintă năzuinţa comună a ambelor părţi şi astfel, perspectivele de viitor ale relaţiilor chino-române sunt mai largi şi vaste. Produsul intern brut al României înregistrează în ultima perioadă o creştere într-un ritm relativ sporit, situându-se pe primele locuri în Uniunea Europeană şi ramuri precum producţia automobilelor, software şi servicii etc. par a fi pline de vitalitate. În China se implementează prevederile Celui de al 13-lea Plan Cincinal" şi milităm pentru înfaptuirea planului măreţ a construirii în toate domeniile, a bunăstării decente. În prezent, China promovează în mod activ iniţiativa O centură şi un drum şi mecanismul de cooperare România e o ţară importantă în cadrul acestei iniţiative şi al acestui mecanism. În viitor, cele două state vor promova în cadrul relaţiilor chino-europene colaborările pragmatice în toate domeniile, coordonarea iniţiativei O centură şi un drum şi a mecanismului de cooperare 16+1 cu planul de dezvoltare al României pe termen lung. De asemenea, se doreşte conectarea cooperării internaţionale în domeniul capacităţii de producţie cu planul României în domeniile energiei şi infrastructurii pentru a găsi mai multe spaţii comune de

10 sayfa sayfa cooperare, în scopul obţinerii de rezultate substanţiale cât mai curând în proiectele mari din domeniile energiei, infrastructurii şi cu beneficii reciproce. Reporter: - Cum vedeţi perspectivele de dezvoltare a relaţiilor româno-chineze în judeţele care intră în circumscripţia Consulatului General al Republicii Populare Chineze la Constanţa? Ce proiecte concrete aveţi în vedere pentru această zonă pe perioada mandatului dumneavoastră? Liang Caide: - Dezvoltarea rapidă a colaborării bilaterale chino-române pune bazele solide şi oferă posibilitatea stimulării cooperării pragmatice dintre provinciile Chinei şi judeţele României care intră în circumscripţia Consulatului. Pâna la momentul actual, o astfel de cooperare a obţinut rezultate bune în toate domeniile, cum ar fi instalarea şi punerea în funcţiune a turbinelor de 50 MW din Parcul Eolian Mireasa", terminalul de cereale din Portul Constanţa la care a participat Corporaţia Chinei de Ulei şi Alimente, o colaborare de succes între Compania Chineză CFEC de Energie S.R.L. şi Grupul Rompetrol şi un exemplu remarcabil de cooperare bilaterală în domeniul medicinei - Centrul de Medicină Tradiţională Chineză C&T din Tulcea. Proiectul Centralei Nucleare de la Cernavodă, care e promovat de ambele părţi acum şi are o valoare de 7,2 miliarde de euro, se află în aria judeţului Constanţa şi va fi cea mai mare investiţie a Chinei în ţările central şi est europene. Cartierul de locuinţe sociale din municipiul Constanţa, investiţie şi construcţie aparţinând Corporaţiei Chinei de Inginerie şi Construcţii Civile, e promovat în mod activ în prezent. Anul trecut, premierul Chinei a propus în cadrul mecanismului de cooperare 16+1 şi iniţiativa Cooperarea dintre Regiunile Portuare ale Celor Trei Mări - Adriatică, Baltică şi Neagră. Portul Constanţa reprezintă cel mai mare port din Regiunea Mării Negre şi din Regiunile Portuare ale celor trei mări, jucând şi un rol important în Europa. Ambele părţi mai pot să-şi dezvolte din plin spaţii de colaborare în domeniile transformării cheurilor şi îmbunătăţirii infrastructurii din zona portuară. În acelaşi timp, profitând de poziţia ei geografică avantajoasă, se contruieşte o zonă industrială în regiunea portuară astfel ca Portul Constanţa va avea posibilitatea de a deveni un nou spot luminos pentru cooperarea bilaterală şi chiar cea multilaterală dintre China şi ţările central şi est europene, în viitor. În afară de acestea, ambele părţi mai pot valorifica în mod profund potenţialul de cooperare şi au un viitor strălucit de cooperare pragmatică în domeniile energiei, agriculturii, turismului şi infrastructurii etc. Pe perioada mandatului meu de Consul General, voi profita de acest bun moment al dezvoltării relaţiilor chino-române să creez platforme pentru colaborările dintre provinciile Chinei şi judeţele României care intra în circumscripţia Consulatului şi să înlesnesc cooperările şi contactele dintre companii. Promovarea proiectelor concrete menţionate mai sus care să dea rezultate substanţiale şi asigurarea desfăşurării acestora cu succes vor fi sarcina primordială a mea în acest mandat. Reporter: - Uniunea Democrată Turcă din România are o relaţie excelentă cu Consulatul General al Republicii Populare Chineze dar şi cu Asociaţia Islamică din China. Cum vedeti evoluţia acestei relaţii în viitor şi ce proiecte vor fi derulate in continuare pentru a dezvolta relaţiile dintre musulmanii din China şi cei din România? Liang Caide: - Consulatul General al R.P.Chineze acordă o importanţă deosebită relaţiilor cu toate comunităţile etnice din circumscripţia Consulatului şi a întreţinut mereu relaţii de bună colaborare cu Uniunea Democrată Turcă din România. Din anul 2012, Asociaţia Islamică din China a început relaţiile de colaborare cu Muftiatul Cultului Musulman din România şi cu cele două uniuni, UDTR respectiv UDTTMR şi relaţiile islamice bilaterale se dezvoltă continuu. În anul 2013 şi în anul 2015 delegaţiile Asociaţiei Islamice din China au vizitat judeţul Constanţa şi au avut întâlniri cu liderii uniunii dvs. Atunci, ambele părţi şi-au exprimat dorinţa să întărească schimburile culturale şi să aprofundeze colaborările. În anul 2012 şi în anul 2014 delegaţia condusă de muftiul Cultului Musulman din România a vizitat China. În viitor, Consulatul General al R.P.Chineze va crea pentru musulmanii din China şi cei din România platforme bune de colaborare şi va sprijini consolidarea colaborării pragmatice a ambelor instituţii, având încredere că aceste relaţii vor atinge un nivel superior. Interviu realizat de Sorina Asan În Rodul Pământului Zilele Recoltei la Cumpăna perioada septembrie în comuna Cumpăna, pe stadionul Victoria a avut loc Festivalul Rodul Pământului Zilele Recoltei la Cumpăna. Festivalul a fost deschis cu parada portului popular continuând cu o horă la care au luat parte toţii invitaţii. În cadrul evenimentului au avut loc ateliere de gastronomie aplicată şi prezentarea de reţete inedite. S-a realizat cea mai lungă plăcintă dobrogeană măsurând 40 de metri ce a fost pregătită cu atenţie de gospodinele din Cumpăna apoi împărţită tuturor celor prezenţi. Standul U.D.T.R Cumpăna a încântat participanţii cu bucate tradiţionale specifice turcilor dobrogeni. Pe stadion au fost expuse standuri cu produse tradiţionale, standuri cu expoziţie de animale şi păsări. Au avut loc spectacole de muzică şi dansuri folclorice, concursuri, premieri ale celor mai buni gospodari din Cumpăna. Pe scenă au urcat trupe şi ansambluri din tot judeţul şi din ţară care au întreţinut atmosfera prin muzică şi dans. Ansamblul Kardelen a fost prezent la eveniment şi a încântat publicul cu dansuri tradiţionale turceşti. Seara de sâmbătă s-a încheiat cu un concert susţinut de Nicole Cherry. Duminică, spectacolul a continuat cu numeroşi artişti cunoscuţi precum Ion Drăgan, Elena Plătică, Mihaela Gurău ce au susţinut recitaluri până la căderea serii, când cerul a fost inundat de un impresionant foc de artificii. La eveniment, au participat alături de doamna primar ec. Mariana Gâju şi domnul viceprimar Florin Neagu, subprefectul judeţului Constanţa, domnul Accoium Mustafa Levent, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, domnul Cristinel Dragomir, preşedintele UDTR, domnul Osman Fedbi, secretar general al UDTR, domnul Ibraim Ervin, Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Ali Bozçalışkan, Consulul general al Republicii Chineze la Constanţa, domnul Su Yanwen şi mulţi alţi invitaţi. Firdes Musledin

11 sayfa sayfa 204 ani de la costruirea geamiei Sultan Mahmud" din Hârşova Joi, 15 septembrie, au debutat la Hârşova manifestările cultural-religioase organizate de filiala UDTR din localitate, cu prilejul aniversării a 204 ani ani de la construirea geamiei Sultan Mahmud. În cadrul manifestărilor, reprezentanţii filialelor UDTR au participat la o slujbă religioasă oficiată de muftiul Murat Iusuf la geamia Sultan Mahmud. Edificiul a fost ridicat, în anul 1812, în timpul sultanului Mahmud al II-lea ( ) şi este înscris pe lista monumentelor istorice din România. După slujba religioasă ansamblul folcloric Martılar al filialei UDTR Hârşova a susţinut un program artistic. Acţíunea a fost coordonată de preşedintele filialei Hârşova a UDTR, domnul Memet Reduan. La eveniment au participat preşedinţii filialelor Cobadin şi Cumpăna, domnii Raim Naim şi Bari Muselim dar şi preşedintele comisiei de femei, doamna Amet Melec. Sorina Asan Tinerii şi rolul lor in comunitate În data de 16 septembrie 2016, în Medgidia s-a desfăşurat actiunea Tinerii si rolul lor in comunitate, organizată de filiala Medgidia a Uniunii Democrate Turce din România. Aceasta actiune care a reunit tinerii reprezentanţi ai filialei Medgidia şi ale altor filiale teritoriale U.D.T.R. a avut ca scop principal, atragerea cât mai multor tineri, membri din cadrul comunităţii turce la acţiunile organizate de uniunea noastră, motivarea lor de a participa la diverse activităţi despre cultura şi tradiţia etniei. Au fost conversatii deschise cu privire la creşterea nivelului de învăţare şi vorbire a lb. turce, păstrarea obiceiurilor, tradiţiilor ce aparţin minoritatii noastre, implicarea tinerilor în voluntariat. Alături de tinerii noştri, membri ai UDTR, la aceasta acţiune au luat parte şi cadre didactice, profesoare de limba turcă, tradiţii şi istorie, totodată am avut onoarea să le avem alături de noi pe d-na inspector de specialitate Vildan Bormambet şi d-na Neugis Asan, director la Biblioteca Municipală Medgidia. Avem convingerea ca tinerii etniei noastre au dobandit noi cunoştinte despe tradiţii şi obiceiuri, dorind să pună în practică cele discutate la acţiunea Tinerii şi rolul lor în comunitate. La această acţiune au mai avut loc prezentări foto-video şi un moment artistic cu dansuri ale ansamblului de dans etno-folcloric Delikanlilar, cântece şi nu în ultimul rând poezii. Spre finalul evenimentului tinerii au avut parte de câteva surprize plăcute. Meric Abduraman În perioada septembrie, în Murighiol -Tulcea s-a derulat a unsprezecea ediţie a proiectului Diversitate culturală. Scopul manifestării a fost acela de a promova imaginea comunităţii turce în rândul celorlalte minorităţi etnice care convieţuiesc în zona Dobrogei, dar şi în rândul majorităţii. Dobrogea zonă de convieţuire interetnică a fost numele simpozionului, în cadrul căruia reprezentanţi ai comunităţii turce, a ruşilor lipoveni, precum şi ai comunităţii grecilor au prezentat tradiţii şi obiceiuri legate de sărbătorile Iniţierea tinerelor în artă tradiţionala Uniunea Democrată Turcă din Romania, filiala Cobadin, a organizat în data 29 septembrie evenimentul intitulat Iniţierea tinerelor în artă tradiţionala. În cadrul proiectului coordonat de către Borseit Aiten, a avut loc un concurs de îndemânare şi o expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti. În cadrul expoziţiei s-au regasit exponate scoase din lazile de zestre ale participantelor precum şi exponate noi şi moderne realizate cu măiestrie. Într-un cadrul ce amintea de serile turceşti de sezătoare, concurentele şi-au arătat talentul în executarea de ţesături tradiţionale turceşti- croşetă, împletit şi cusut. La categoria croşetat pe primul loc s-a clasat Amet Mamure, locul II Mustafa Fetie, locul III Memet Cheamile şi menţiune Daut Nurgian. La categoria împletit pe primul loc s-a clasat Iusmen Cadrie, locul II Hogea Mucader, locul III Molali Anife şi menţiune Velişa Ghiulgivan. La categoria goblen s-a acordat premiu de incurajare participantei Raim Sadica. Toate participantele au promis că nu vor lasa să dispară meşteşugul lor şi că la ediţia viitoare vor participa ucenicele lor. La eveniment a fost prezentă şi preşedinta comisiei de femei din cadrul Uniunii Democrate Turce din România, doamna Melec Amet. DIVERSITATE CULTURALĂ religioase. După simpozion, comunităţile participante şi-au etalat frumuseţea dansului şi cântecului în cadrul unui spectacol folcloric. De asemenea, a fost organizată şi o expoziţie de costume tradiţionale vechi şi de publicaţii editate de U.D.T.R. Manifestarea a continuat cu un concurs de pescuit şi un concurs de îndemânare culinară, organizat în colaborare cu comunitatea ruşilor-lipoveni. Evenimentul a fost un succes, având în vedere participarea numeroasă a celorlalte comunităţi din zonă. pagină realizată de Nilgün Panaitescu

12 sayfa sayfa Campus şcolar ultramodern la Cumpăna Ziua de 12 septembrie, prima zi de şcoală a fost aşteptată cu nerăbdare şi multă emoţie de elevii şi cadrele didactice din cadrul Liceului Tehnologic Nicolae Dumitrescu din Cumpăna. O zi deosebită deoarece anul acesta a fost construit un campus şcolar ultramodern în localitate. Campusul Şcolar din Cumpăna a fost construit în urma proiectului cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional Construcţia este una de anvergură ce cuprinde 24 de săli de clasă, patru laboratoare, 120 de locuri de cazare, 120 de locuri de masă ce se pot extinde până la 600 de locuri. Inaugurarea campusului în prima zi de şcoală a avut invitaţi speciali precum fostul ministru al Educaţiei, doamna senator Ecaterina Andronescu, rectorul Universităţii Maritime din Constanţa, dl. Cornel Panait, cetăteanul de onoare al comunei, d-na Elena Frâncu, primarul localităţii, d-na Mariana Gâju. Din cadrul Inspectoratului Şcolar judeţean Constanţa au participat prof. Gabriela Carmen Neagu şi prof.daniela Frangopol, inspectori de specialitate. Gazdele evenimentului au fost directorii liceului, d-na prof.daniela Cristea respectiv d-na prof. Anca Tănase însoţite de colectivul didactic. Evenimentul de inaugurare al Campusului Şcolar al Liceului Tehnologic Nicolae Dumitrescu din Cumpăna a început cu o slujbă de sfinţire ce a fost oficiată de arhiepiscopul Tomisului, Teodosie însoţit de cei patru preoţi care slujesc în cele două biserici din localitate. Am fost aici şi când s-a aşezat piatra de temelie şi doamna primar a ţinut foarte mult să fiu şi astăzi prezentă. Sunt impresionată de ce s-a reuşit să se facă aici într-un timp foarte scurt şi din tot sufletul îmi doresc să nu construim numai clădiri ci şi caractere, prin educaţie. O felicit pe doamna primar, îi felicit pe cei care au realizat această construcţie. Când mi-a spus că vrea să facă un liceu la Cumpăna, am stat în cumpănă, bineînţeles, pentru că m-am gândit dacă este potrivit sau nu. Dar, cum o cunoşteam pe doamna primar, îmi era destul de limpede că nimic nu îi stă în cale. Ceea ce vedem aici pare că suntem într-o altă lume. Cred că municipiul Constanţa va deveni un cartier al localităţii Cumpăna, a declarat Ecaterina Andronescu, fostul ministru al Educaţiei. Ne aflăm astăzi în faţa unui nou început de an şcolar, eveniment plin de emoţii pentru toţi ce care păşesc treptele şcolii: elevi, cadre didactice şi părinţi. Debutul fiecărui an şcolar reprezintă o bucurie şi o provocare pentru fiecare dintre noi în ceea ce priveşte munca şi competiţia, cunoaşterea şi disciplina, speranţa şi încrederea, în ansamblu- educaţia. Educaţia este darul cel mai de preţ al fiecărui individ, aceasta ar trebui să fie deviza fiecăruia dintre noi; cadre didactice, elevi, parinti. Misiunea autoritatilor locale este sa vegheze la creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copiilor, astfel iîncat ei să devină reprezentanţii de mâine ai comunităţii a declarat Mariana Gâju, primarul comunei Cumpana. Pentru că responsabilitatea în educaţie nu revine în mod exclusiv şcolii, vă transmit rugămintea de a colabora permanent cu noi, de a fi parteneri în actul de formare şi de a vă implica în viaţa şcolii pentru a vă cunoaşte mai bine copiii. Nutresc speranţa ca şi în acest an şcolar, parteneriatul şcoala familie comunitate locala să funcţioneze la fel de bine pentru a sprijini şi îndruma elevii noştrii pe calea cea bună a învăţăturii, formării şi evoluţiei lor culturale şi spirituale a transmis prof. Daniela Cristea, directorul Liceului Tehnologic Nicolae Dumitrescu. Prof. Firdes Musledin Conferinţa Internaţională de Libertate Religioasă şi de Conştiinţă în contextul securităţii sociale În data de 29 septembrie a avut loc Conferinţa Internaţională de Libertate Religioasă şi de Conştiinţă în contextul securităţii sociale la Palatul Parlamentului din Bucuresti. La eveniment au participat personalităţi din România, Franta, Germania, Statele Unite ale Americii, Ucraina şi Republica Moldova. Această conferinţă ştiinţifică a fost organizată de Parlamentul Romaniei prin Comisia juridica de disciplină şi imunităţi a Camerei deputaţilor împreună cu Asociaţia Conştiinţă şi Libertate în parteneriat cu Secretariatul de stat pentru culte, International Religious Liberty Association, Institute for Peace studies in Eastearn Christianity, Association Internationale pour ladefense de la liberte Religieuse, Universite Paul valery Montpelier 3, Essachess-journal for comunication studies. Moderatorii conferinţei au fost Prof. univ. dr. Liviu-Bogdan Ciuca, preşedinte al Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, dl Nelu Burcea, teolog şi Director Asociat al Departamentului de Relaţii Oficiale şi Libertate Religioasă în cadrul Conferinţei Generale a Bisericii adventiste şi Dragoş Muşat preşedinte al Asociaţiei Conştiinţă şi Libertate din România. La eveniment au participat : dna Ecaterina Andronescu, senator în Parlamentul Romaniei, dl. Titus Corlăţean, senator în Parlamentul României, secretar de stat dl.victor Opanschi, Secretariatul de stat pentru culte, prof.dr.murat Iusuf, muftiul cultului musulman, Preot Nicholas J Greanias, Arhidioceza Bisericii Ortodoxe Greceşti în America. În cadrul conferinţei s-a dezbătut subiectul libertăţii de conştiinţă şi a situaţiei de facto în spaţiul european şi internaţional. Au fost prezentate câteva elemente de actualitate care reprezintă provocări la adresa exercitării libertăţii de conştiinţă în societatea actuală. S- a discutat despre diferenţele de ordin normativ asupra termenilor refugiaţi şi emigranţi ilegali, termeni folosiţi din păcate în scop populist în condiţiile în care dialogul este extrem de important pentru echilibrul social. În luarea sa de cuvânt dnul muftiu, prof. dr. Murat Iusuf a făcut o prezentare a sitaţiei musulmanilor din România. În discursul său domnia sa a declarat: Ne dorim şi facem tot ce ne stă în putinţă să prevenim şi să împiedicăm comunitatea musulmană din România să fie influenţată de idei greşite, radicale şi care pot influenţa într-un mod negativ comunitatea noastră. Nu dorim promovarea ideologiilor Islamului ci promovarea Islamului pur. Musulmanii din România s-au bucurat întotdeauna de libertate religioasă. Muftiatul Cultului Musulman din România este instituţia cu cea mai veche tradiţie şi care a existat indiferent de condiţiile socio-politice. In Romania şi îndeosebi în Dobrogea, există de foarte mult timp un creuzet al bunei înţelegeri între etnii si religii, între culturi şi civilizaţii. Dobrogea este model european şi mondial de convieţuire interetnică şi interreligioasă. În cadrul dialogului interreligios putem distinge în mod aparte dialogul dintre religia creştin ortodoxă, catolică, mosaică şi cea musulmană, de pe aceste meleaguri. Prin model de convieţuire al musulmanilor din Dobrogea cu familiile creştin ortodoxe, creştin catolice si iudaice, precum şi acţiunile pe care noi le derulăm cu celelalte culte recunoscute oficial de ţara noastră, încercăm să evidenţiem voinţa noastră de a fi conectaţi împreună la valorile universale care au la bază pacea şi înţelegerea între popoare. Conservarea valorilor religioase islamice din ţara noastră are la bază principiul echidistanţei politice şi conservării izvoarelor spirituale ce nu au fost afectate de nicio autoritate, ba dimpotrivă au fost respectate pentru a marca existenţa noastră pe terioriul acestei ţări. În cadrul evenimentului a avut loc lansarea Jurnalului Libertăţii de Conştiinţă, ediţia 2016 ca rezultat al Conferinţei. Prof. Musledin Firdes

13 sayfa sayfa Un sultan de doisprezece ani Când urcă pe tron, în august 1444, Mahomed era încă un copil. Se născuse la 30 martie 1432, la Edirne, în palatul construit de strămoşul său Murad I. Nu se ştie nimic sigur despre mama sa, doar că era roabă, deci nu era musulmană, şi că se numea Huma Hatun. Mahomed va lăsa să se creadă că ea era de origine franceză sau italiană, ceea ce este aproape sigur fals. Se crede, mai degrabă, că era roabă din Serbia sau Macedonia. Pare să nu fi jucat un rol important în anii copilăriei fiului ei. Mahomed nu avea o mare afecţiune pentru ea, deoarece o uită repede. Muri în 1450 şi fu înmorrnântată la Bursa. Tânărul prinţ fu crescut mai ales de Daye Hatun, o doică căreia i-a fost încredinţat, fără îndoială, încă de la naştere. Primii ani ai lui Mahomed se scurscră la Edirne între mamă, doică şi femeile care îl slujeau. La vârsta de 11 ani, în primăvara lui 1443, fu trimis ca guvernator la Maghnisa, potrivit unei traditii după care tinerii prinţi otomani trebuiau să-şi facă ucemcia putem în provincie. Cei doi lala ai săi, Kasapzade Mahmud şi Nişancı lbrahim bin-abdullah, îl întovărăşeau. La sfârşitul aceluiaşi an, fratele său Alaeddin murea ucis în împrejuri ciudate. Odată ceilalti doi fii ai lui Murad dispăruti, Mahomed devenea moştenitorul tronului. Tatăl său, care nu prea ştiuse de el, înţelese atunci că învătătura îi fusese trecută cu vederea. Mofturos, mai înclinat către arta războiului decât spre carte, la vârsta lui ar fi trebuit să ştie pe de rost întregul Coran, tradiţionalul Hatım. Dascălii săi nu reuşeau să se facă ascultaţi. Murad îi înlocui cu Molla Gurani, pe cât de energic pe atât de învatat. De la prima întâlnire, totul fu pus la punct. Prezentările protocolare încheiate, dascălul scoase o nuia din mânecă şi îi spuse prinţului care începuse să-şi bată joc de el: Uite, ca să te fac să asculţi. Şi acum. la treabă. De atunci, Mahomed învăţă cu o râvnă care-i făcu să devină unul dintre cei mai cultivaţi oameni ai vremii din Orient. Oncât de neştiutor ar fi fost înainte de întâlnirea cu acest dascăl care i-a trezit gustul pentru plăcerile minţii, la Edirne, loc de întâlnire al tuturor influenţelor, Mahomed trăise mult timp într-o atmosferă internaţional. Mai întâi influenţa moştenirii turceşti şi asiatice, de unde Mahomed va desprinde, printre altele, ideea stăpânirii universale; apoi, tradiţii islamice, iraniene şi, de asemenea, creştine, cunoscute prin mijlocirea seminţiilor supuse de turci şi, poate şi mai mult, datorită câsătoriilor prinţilor otomani. La sfârşitul secolului XIV-lea Baiazid I se însurase cu o prinţesă sârbă, iar Murad al II-lea luase alături de alte soţii şi pe Mara, fiica despotului sârb Gheorghe Brankovic. Diplomati, negustori şi cărturari europeni în căutarea vestigiilor Antichităţii greceşti - suntem în timpul Renaşterii - veneau la Edirne. Erau italieni în cea mai mare parte. Giovanni Torcello, care a juvat un rol de seamă în Roma şi Constantinopol, a locuit aici mai mulţi ani, iar Lillo Ferducci, un anconitan bogat, a rămas 24 de ani. Marele umanist Ciriaco Pizzicoli da Ancona străbătu, timp de multi ani, insulele Mării Egee, Grecia şi vechea Ionie, în relaţii strânse cu papa, şi poposind îndelung în preajma sultanului otomanilor. În acest mediu, deopotrivă oriental, levantin şi latin, unde se întâlneau culturile izvorâte din vechiul Orient, Asia Centrală, Antichitate şi Europa renascentistă, Mahomed a dobândit primele cunoştinţe şi a început să-şi formeze personalitatea. Lăsând fiului său tronul, se gândea oare Murad că acest băiat, aproape un adolescent, dobândise încă de pe atunci calităţile unui sultan? Cu siguranţă, nu. Credea doar că Çadarlî va cârmui fără probleme în numele tânărului print. Credea, de asemenea. că tinereţea şi lipsa de experienţă a fiului său îi vor convinge pe creştini asupra intenţiilor depace ale lmperiului Otoman şi că ei vor respecta armistiţiu pe care tocmai îl semnaseră. Dar s-a întâmplat altfel. Trimisul papei, cardinalul Cesarini, susţinu că angajamentul faţă de necredincioşi nu obliga pe nimeni şi că, Imperiul Otoman fiind în acea clipă pe mâini slabe, nu trebuia pierdută o asemenea ocazie. Ungurnii şi polonezii strănseră de oameni, conduşi de regele Ladislau şi de Iancu de Hunedoara, Voievodul Transilvaniei - pe care îl vom reîntâlni adesea -, iar Veneţia participă la campania cu 8 galere, la care se adăugară 10 pe care le echipă pentru papă şi 4, pentru ducele de Burgundia. Ţelul lor era să-l împirdice pe Murad, aflat atunci în Anatolia, să vină în Europa. Şansa creştinilor de a-i infrânge era cu atât mai mare cu cât otomanii erau în plină criză. Încredinţînd statul otoman lui Halil Paşa, Murad trezise mânia altor dregători, în special pe aceea a unui alt vizir. Zaganos Paşa, care dorea să ia locul Marelui vizir, ca şi pe a lui Şahabeddin Paşa, beylerbey-ul Rumeliei. Însuşi Mahomed - la doisprezece ani - era nerăbdător să cârmuiască şi dorea să scape de sub tutela lut Halil Paşa. Aceste rivalităţi zdruncinară statul care trebuia să facă faţă unor incidente grave, chiar la Edirne. Ienicerii, nemultumiţi de faptul că nu obţinuseră mărirea soldei pe care o cereau, dădură foc mai multor cartiere ale oraşului, ceea ce provocă exodul unei părţi a populaţiei. O rudă a lui Mahomed, Orhan, regiat la Constantinoplol pe lângă bazileu, uneltea pentru a lua puterea. Dar, mai ales, apărea limpede ameninţarea cruciaţilor. Statul otoman se îndrepta spre mari primejdii, cu siguranţă cele mai grave de după bătălia de la Ankara. Se vedea că. Mahomed nu putea să le facă fată şi Çandarlî îl rechemă pe Murad, cu toată împotrivirea micului prinţ, sprijinit de Zaganos şi Şahabeddin. Murad părăsi de îndată Bursa însoţit de trupe şi trecu Bosforul. Vasele veneţiene nu I-au văzut şi. în special, corăbiile genoveze I-au ajutat să îşi transporte oştenii (se zice că la preţul de un ducat de om). Sosit la Edirne, Murad se pregăti de luptă. Dar Muhomed ceru imediat comanda: el era sultanul şi lui trebuia să-i revină gloria victoriei. Cei din jurul său,în frunte cu Zaganos, îl sprijineau. În cele din urmă înţelepciunea birui şi Murad, în fruntea armatelor, o luă spre nord, pe malul Mării Negre. Duşmanii se întâlniră la 10 noiembrie, în apropierea Varnei. Turcii erau , creştinii de trei ori mai puţin numeroşi. În ciuda sfatului lui Cesarini, Iancu de Hunedoara şi regele Ladislau îşi trimiseră primii ostaşii la atac. Lupta rămase mult timp nehotărâtă, dar Ladislau fu ucis şi atunci cavalerii se retraseră şi fugiră care încotro, lăsându-l pe Murad stăpân pe câmpul de luptă. Ultima mare cruciadă nu izbuti. Pierderile au fost grele de ambele părţi. Imperiul Otoman rămânea însă neatins şi gata pentru noi cuceriri. Trădarea genovezilor şi semidezertarea veneţienilor, mai ales, erau semne rele pentru unitatea creştinilor, atunci când vor fi chemaţi să apere Constantinopolul, acum direct ameninţat. Odată pericolul creştin îndepărtat. Murad plecă la Maghnisa, unde puse să se construiască un palat în care să-şi sfârşească zilele, departe de curte şi de putere. Mesajele de victorie către suveranii străini au fost iscălite de Mahomed şi au fost bătute monede purtând numele său. Mahomed al II-lea Cuceritorul Bizanţului, André Clot Va urma

14 sayfa sayfa Zilele Comunei Tuzla În ziua de 10 septembrie 2016 comuna Tuzla a fost în sărbătoare. Zilele comunei se sărbătoresc an de an, anul acesta, alături de primăria localităţii, ca organizator al evenimentului, s-a aflat şi Centrul de Tineret Ion Creangă, un locaş de cultură care începe să găsească recunoaştere la nivel naţional şi chiar internaţional. La eveniment au fost prezenţi o serie de artişti şi ansambluri folclorice de renume, printre care Letitia Moisescu, Mariana Edulescu, Constantin Magureanu. Anfitrion a fost Jeni Nicolau iar prezentatoarea evenimentului a fost cunoscuta Adriana Bahmuteanu. Comunitatea turcă a fost reprezentată de Uniunea Democrată Turcă din România- filiala Tuzla, condusă de preşedintele Salim Levent, care a prezentat un bogat stand cu produse culinare tradiţionale turceşti. Zilele oraşului Hârşova Oraşul Hârşova a fost în sărbătoare în data de 24 septembrie, când toată suflarea localităţii a participat la Zilele oraşului Hârşova. Manifestarea a cuprins o expoziţie de artă culinară, la care reprezentantele Uniunii Democrate Turce din România filiala Hârşova, coordonate de către Mehmet Reduan- preşedinte, au participat cu o bogată expoziţie culinară specifică bucătăriei tradiţionale turceşti. După expoziţie, aceste preparate au fost donate către 50 de familii nevoiaşe de etnie turcă din zonă. Programul a inclus un nou spectacol susţinut de ansamblurile folclorice din zonă, iar comunitatea turcă a fost reprezentată de ansamblul folcloric Hırsava Martılar al filialei UDTR Hârşova care a prezentat un program de dansuri specifice zonei. Pagină realizată de Nilgun Panaitescu TOP 10 RADIO T Septembrie 10. Tuğba Yurt... - Güç bende artık 9. Ozan Doğlu ve Ziynet Sali...- Yağmur 8. Tarkan...- Cuppa 7. Sıla...- Yan Benimle 6. Emrah Karaduman ve Aleyna Tilki... - Cevapsız Çınlama 5. Murat Boz...- Adını Bilen Yazsın 4. Yalın... - Tatlıyla Balla 3. Hande Yener...- Mor 2. Derya Uluğ... - Okyanus 1. Ece Seçkin - Adeyyo

15 sayfa sayfa Malzemeler: Sebzeli Şehriyeli Tavuk Çorbası 2 adet tavuk baget ya da but 1 adet orta boy patates 1 adet orta boy havuç 1 adet küçük boy soğan 3 yemek kaşığı tel şehriye 1,5 litre su (haşlamadan sonra gerekirse 1-2 bardak daha sıcak su) 1 adet defne yaprağı Tuz Karabiber Yapılışı: 1. Patates, ve havucu soyup iri iri doğrayın. Soğanı soyun ve bütün bırakın. Tavuk bagetleri orta boy bir tencereye alın. 2. Üzerine patates, havuç ve soğanı ilave ederek suyunu ve tuzunu ekleyin. 3. Tavuklar yumuşayıp tamamen pişinceye kadar orta ateşte pişirin. 4. Pişen tavukları tencereden bir tabağa alın ve didikleyin. 5. Tencereden soğanı da çıkarıp ayırın ve çorbayı blenderan geçirin. 6. Tencreye 3 yemek kaşığı şehriye ve didiklediğiniz tavuk parçalarını ilave edin. İstediğiniz kıvama göre sıcak su ekleyin. 7. Şehriyeler pişince servis tabaklarına alın. İsteğe göre limon ve kızdırdığınız biberli yağ ile servis yapın. Ciorba de legume cu orzişor Ingrediente: doua bucăţi de pulpe de pui un cartof de mărime medie un morcov de mărime medie o ceapă mică trei linguri de orzişor 1,5 litri apă pentru fierberea cărnii (la nevoie se poate adauga 1-2 pahare apă) o frunză de dafin sare, piper Mod de preparare 1. Se curăţă şi se taie morcovul şi cartofii. Ceapa se curăţă şi se lasă întreagă. Se pun bucăţile de carne într-o cratiţă medie. 2. Peste bucăţile de carne se adaugă morcovul, cartofii şi ceapa, peste care se adaugă apa şi sare. 3. Se fierb la foc mediu până se înmoaie bine carnea. 4. Se scot bucăţile de carne fierte pe o farfurie şi se mărunţesc. 5. După ce se scoate ceapa se dă ciorba legumele prin blender. 6. În această compoţie se adaugă trei linguri de orzişor şi bucaţele de carne. Dacă compoziţie este prea consistenta se adaugă apă caldă. 7. Când se fierbe orzişorul ciorba este gata de servit. Se poate servii cu zeamă de lămâie.

16 ADRESE UTILE Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1, Bucureşti tel-fax: Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa B-dul Ferdinand nr. 82, tel: , fax: Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa Biroul Ataşatului comercial B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa tel: fax: Muftiatul Cultului Musulman din România str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa tel: T.I.A.D. - Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa tel-fax: T.I.A.D. Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Bucureşti str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti tel-fax: , TUYAB - Uniunea Investitorilor Turci din România B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1, etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti tel: Romanya Türkiye Ticaret ve Sanay Odası Camera de Comerţ Bilaterală România-Turcia str. Austrului nr. 58, sector 2, Bucureşti tel: , fax: Colegiul Naţional Kemal Ataturk str. Română nr. 2, Medgidia tel: , Liceul Internţional de Informatică B-dul Tomis nr. 153, Constanţa tel: , Consiliul Judeţean Constanţa B-dul Tomis nr. 51 tel.: , fax: Prefectura Judeţului Constanţa B-dul Tomis nr. 51 fax: tel: , Primaria Municipiului Constanţa B-dul Tomis nr. 51 tel: Primaria Municipiului Mangalia Şos. Constanţei nr. 13 tel: Primaria Municipiului Medgidia Str. Decebal nr. 35 tel: Primăria Tulcea tel Prefectura Tulcea Consiluiul Judeţean Tulcea str. Păcii nr. 20 tel: Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 108 tel: , 956 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă Dobrogea al judeţului Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 110 tel: fax: B-dul Tomis nr. 67 tel: Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa B-dul Mamaia 104 tel: Poliţia Municipiului Constanţa B-dul Mamaia nr tel: Poliţia Municipiului Mangalia Şos. Constanţei nr. 1 tel: fax: Poliţia Municipiului Medgidia str. Republicii nr. 15 tel: fax: Ministerul Agriculturii, pădurilor şi Dezvoltării Rurale Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală Constanţa str. Revoluţiei din 22 Decembrie, tel: , fax: Ministerul Culturii şi Cultelor Direcţia Judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 106 tel: Ministerul Finanţelor Publice Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa B-dul Tomis nr. 51 tel: fax: Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa B-dul I. Gh. Duca nr. 18 tel: fax: Administratia Finanţelor Publice Mangalia Şos. Constanţei nr. 13 tel: fax: Administraţia Finanţelor Publice Medgidia str. Decebal nr. 37 tel: tel-fax: , Direcţia Regionala Vamală Constanţa B-dul Tomis nr. 312 A tel: fax: Ministerul Justiţiei Curtea de Apel Constanţa str. Traian nr. 35.C tel: tel-fax: Tribunalul Judeţean Constanţa Secţia Civilă Comercială str. Traian 31 tel: tel: , , fax: , Sectia Penală B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4 tel-fax: Judecătoria Mangalia str. Mircea cel Bătrân nr. 4 tel: tel-fax: Judecătoria Medgidia str. Independenţei nr. 14 tel: tel-fax: Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Constanţa str. Decebal nr. 13 C tel: fax: Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa str. Decebal nr. 13.C fax: tel: , Ministerul Sănătăţii Direcţia Judeţeană de sănătate publică Constanţa str. Mihai Eminescu nr. 2 tel: , fax: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului Registrul Auto Român Constanţa, B-dul I.C. Bratianu nr. 250 tel: tel-fax: , Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Constanţa str. Lacului nr. 14 tel: , fax: Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa str. Poporului nr. 121 bis tel: S.C. ENEL S.A. Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Constanţa str. Nicolae Iorga nr. 89.A tel: fax: Congaz S.A. str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa tel: fax: Regia Autonomă Judeţeană de Apa Constanţa str. Călăraşi nr tel: , , RADET B-dul Tomis nr. 107, Constanţa tel/fax: Deranjamente DERANJAMENTE POSTURI TELEFONICE INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI INFORMAŢII DIVERSE Alte servicii DERANJAMENTE APĂ-CANAL DERANJAMENTE CONGAZ DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE ENERGIE ELECTRICĂ INFORMATII S.N.C.F.R POLIŢIA ClRCULAŢIE JANDARMERIE TELEGRAME TELEFONATE POLIŢIA DE FRONTIERĂ ASISTENŢA SOCIALĂ PROTECŢIA CIVILĂ Serviciul unic pentru apeluri de urgenţă Mihail Kogălniceanu str. Tudor Vladimirescu nr. 4 cod , jud. Constanţa telefon: int. 820