Observatorul militar FONDAT LA 23 IULIE

Transkript

1 ACTORUL ION HAIDUC: AVEM NEVOIE DE ARMAT~! Pagina 24 FONDAT LA 23 IULIE 1859 DECORAT CU ORDINUL MERITUL CULTURAL ÎN GRAD DE CAVALER ANUL XXII NR. 19 (1206) MAI PAGINI 1,20 LEI EDITOR: MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE BLACK SEA ROTATIONAL FORCE 13, LA CRAIOVA Poligoanele Balta Verde, Obedeanu [i Cernele, aflate în garnizoana Craiova, au fost transformate, timp de dou` s`pt`mâni, într-un adev`rat teatru de opera]ii. Militarii români din Batalionul 20 Infanterie Dolj, cunoscu]i sub numele de Scorpionii Negri, [i militarii americani care fac parte din Corpul de Infanterie Marin` (Marforeur) al Statelor Unite ale Americii au executat activit`]i de instruire comun` la exerci]iul multina]ional Black Sea Rotational Force Pagina 6 ALMA MATER PROIECT ECOLOGIC INTERFEREN}E POR}I DESCHISE LA MUZEELE MILITARE FOTOREPORTAJ FOTO: LOCOTENENT-COLONEL OLIVER ANGHEL LUPII NEGRI AU CUCERIT CINCU În perioada 15 aprilie-30 iulie, la Colegiul Militar Liceal {tefan cel Mare se deruleaz` proiectul Think Green!, realizat de Asocia]ia Proiect Pro Europa. Proiectul face parte din programul Spa]ii verzi componenta Spa]ii verzi urbane, edi]ia a II-a, 2013, finan]at de MOL România, în colaborare cu Funda]ia pentru Parteneriat. Pagina 9 Ziua Interna]ional` a Muzeelor [i Noaptea European` a Muzeelor au fost marcate, în zilele de 18 [i 19 mai, [i la muzeele militare care [i-au deschis por]ile publicului larg. Pagina 10 Recent, militarii Batalionului 151 Infanterie R`zboieni s-au preg`tit la Centrul de Instruire pentru Lupt` a For]elor Terestre (CIL-FT) de la Cincu pentru o nou` misiune în Afganistan. Paginile 12-13

2 2 AGENDA Nr. 19 (22 28 mai 2013) FOTOGRAFIA CLUJ-NAPOCA. Sâmb`t`, 18 mai, la mitingul aerian organizat la pe Aeroportul Interna]ional Cluj-Napoca, o forma]ie de trei avioane MiG 21 Lancer, trei elicoptere IAR 330 Puma Socat [i un elicopter IAR 330 Transport, apar]inând Flotilei 71 Aerian` de la Câmpia Turzii, a sus]inut demonstra]ii cu public, care au inclus [i acroba]ii spectaculoase.! DIXI La solicitarea conducerii Colegiului Militar Liceal Mihai Viteazul,, a copiilor [i a p`rin]ilor, având în vedere numeroasele activit`]i extra[colare desf`[urate, fie c` au caracter militar sau civil artistic, sportiv, nu am venit cu mâna goal` [i au primit, odat` cu sosirea mea, un autocar nou, modern, care le va permite s` mearg` la aceste activit`]i. MIRCEA DU{A Ministrul ap`r`rii na]ionale Sursa: ziarulunirea.ro PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT O nou` filial` ARPIA, la Cluj-Napoca. La Cercul Militar Cluj-Napoca a avut loc vineri, 17 mai, Adunarea general` de constituire a Asocia]iei Române pentru Propaganda [i Istoria Aeronauticii (ARPIA), filiala Cluj. Aceasta este cea de-a 18-a filial` a ARPIA, al`turi de cele din Bucure[ti, Bra[ov, Bac`u, Blaj, Buz`u, Constan]a, Câmpina, Caracal, Craiova, Fete[ti, Gala]i, Ianca, Media[, Sibiu, Timi[oara, Tecuci [i Torino (Italia). La eveniment au participat personalit`]i ale avia]iei militare române[ti, printre care pre[edintele Consiliului {tiin]ific al Agen]iei Spa]iale Române, general-maior (r) Dumitru Prunariu, singurul român care a zburat în spa]iu acum 32 de ani, oficialit`]i [i personalit`]i locale, membri fondatori [i simpatizan]i. Control la Bistri]a. În perioada mai, o delega]ie din Statul Major al For]elor Terestre, condus` de colonelul Ioan Balici, a efectuat controlul general al comenzii la Brigada 81 Mecanizat` General Grigore B`lan. Au fost verificate comanda [i controlul, modul de desf`[urare a instruc]iei, activitatea financiarcontabil`, probleme de personal, activit`]ile logistice, comunica]iile [i informatica, controlul managerial intern [i modul de aplicare a lec]iilor înv`]ate, ordinea [i disciplina în unit`]ile subordonate, modul de executare a serviciului de paz`, [i nu în ultimul rând, capacitatea de efort fizic a tuturor militarilor, pe categorii de vârst`. Mar]i, 14 mai, la marea unitate bistri]ean` au fost prezen]i [i loc]iitorul [efului SMFT, general-maior Mircea Savu, al`turi de comandantul Diviziei 4 Infanterie Gemina, general-maior Dumitru Scarlat. Dup` briefingul de informare al comandantului Brig`zii 81 Mecanizat`, general de brigad` Dan-Florin Grecu, a fost vizitat` sala de tradi]ii a marii unit`]i, birourile, spa]iile de cazare [i de lucru, parcurile cu tehnic` militar` din Batalionul 812 Infanterie Bistri]a, Batalionul 405 Sprijin Logistic N`s`ud [i cele ale Batalionului 817 Artilerie Petru Rare[ din Prundu Bârg`ului. (LOCOTENENT-COLONEL FLORIN AP~F~IAN) Vizit` de documentare la Predeal. Joi, 16 mai, ofi]eriimasteranzi ai Cursului conducere interarme For]e Terestre, For]e Aeriene [i Conducere Logistic` ai Facult`]ii de Comand` [i Stat Major din cadrul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare Carol I au efectuat o vizit` de documentare [i informare în Batalionul 21 Vân`tori de Munte General Leonard Mociulschi din Predeal. Comandantul batalionului, colonel Ovidiu Conduru]`, a evocat, în cadrul unui briefing de prezentare, atât trecutul glorios de lupt` al batalionului, cât [i misiunile [i sarcinile actuale, specifice unei unit`]i opera]ionalizate. Profitând de vremea însorit`, ofi]erii au putut urm`ri un exerci]iu demostrativ de alpinism, în poligonul unit`]ii, în care vân`torii de munte predeleni [i-au ar`tat îndemânarea [i priceperea în executarea procedeelor specifice. În finalul vizitei, [eful delega]iei, colonel profesor universitar doctor Daniel Dumitru, a înscris în Cartea de onoare a batalionului câteva rânduri, exprimându-[i aprecierea [i recuno[tin]a pentru militarii Batalionului 21 Vân`tori de Munte General Leonard Mociulschi. (C~PITAN CLAUDIU NISTORESCU) În perioada mai, se desf`[oar` exerci]iul tehnic pentru sisteme de comunica]ii [i informatice (CISEX) Cetatea 2013, în peste 30 de unit`]i militare din ]ar`. Obiectivul exerci]iului îl constituie dezvoltarea structurilor de specialitate în procesul de planificare, proiectare [i implementare a securit`]ii informa]ionale a sistemelor/serviciilor de comunica]ii [i informatice, precum [i evaluarea solu]iilor de implementare a unor noi re]ele, servicii sau aplica]ii informatice de comand`/control la nivel strategic, operativ [i tactic. La activitate au participat, al`turi de actuali [i fo[ti speciali[ti CBRN, oficialit`]i publice locale, reprezentan]i ai e[aloanelor superioare din MApN [i ai structurilor militare din garnizoan`, elevi ai institu]iilor de înv`]`mânt din municipiu. În deschiderea ceremoniei, comandantul Bazei de Instruire pentru Ap`rare CBRN Muscel, colonel Ilie B`lan, a rememorat începuturile chimiei militare române[ti [i a reiterat faptul c` genera]iile care au f`cut parte din aceast` arm` au participat efectiv, prin perseveren]`, tenacitate, abnega]ie [i spirit de sacrificiu, la dezvoltarea [i modernizarea organismului militar românesc, la perfec- ]ionarea preg`tirii de specialitate în arm`, fiind precursorii ap`r`rii CBRN. Din partea Statului Major General, [eful Direc]iei Instruc- ]ie [i Doctrin`, general de flotil` aerian` Florian Râpan, a ]inut s` sublinieze faptul c` rolul [i importan]a armei Ap`rare CBRN a devenit o prioritate a organismelor de securitate interna]ionale, respectiv NATO [i UE. În mesajul transmis cu aceast` ocazie, [eful Statului Major General, generallocotenent {tefan D`nil`, a apreciat, în mod deosebit, efortul întregului personal care face parte din aceast` arm`, convins c` numai prin munc`, CETATEA 2013 Exerci]iul vizeaz` perfec]ionarea preg`tirii personalului de stat major [i de specialitate, dar [i testarea capabilit`]ilor tehnice ale sistemelor de comunica]ii. Evenimentul reune[te aproximativ de speciali[ti din structuri subordonate ale Statului Major General, Comandamentului comunica- ]iilor [i informaticii, statelor majore ale categoriilor de for]e ale armatei. CISEX Cetatea 2013 se desf`[oar` în contextul s`rb`toririi a 140 de ani de la constituirea primei subunit`]i de telegrafie militar` [i 50 de ani de la înfiin]area primei structuri de informatic` militar`. S~RB~TOARE LA CÂMPULUNG MUSCEL PLUTONIER MIHAELA CRISTINA {TEFAN seriozitate [i profesionalism, va putea face fa]` misiunii nobile [i Împlinirea a 90 de ani de la înfiin]area armei Ap`rare Chimic`, Biologic`, Radiologic` [i Nuclear` (CBRN) a fost marcat` miercuri, 15 mai, la Baza de Instruire pentru Ap`rare CBRN din Câmpulung Muscel, printr-o ceremonie militar`. Colonelul (r) Leon-Iosif Grapini a primit premiul INTERART, din partea Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, pentru volumul de proz` scurt` Cap`t de linie, apreciat recent [i de Liga Scriitorilor Români. sacre de ap`rare a ]`rii, contribuind astfel cu toat` r`spunderea [i energia, la îndeplinirea tuturor sarcinilor [i a[tept`rilor cet`]enilor români, dar [i partenerilor din NATO. Cu acest prilej, s-a organizat [i Ziua por]ilor deschise, vizitatorii având oportunitatea de a vedea la lucru echipamente de decontaminare, de cercetare, interven]ie [i supraveghere CBRN, aparatur` [i costume de protec]ie specifice, dar [i de a admira expozi]iile de tehnic` [i echipamente de specialitate. Activitatea s-a bucurat de un real succes [i în rândul elevilor din municipiu, care au aflat [i trecutul armei Ap`rare CBRN. În acest sens, pre[edintele Asocia]iei Cadrelor de Chimie Militar` în Rezerv` [i în Retragere Costin D. Neni]escu, general de brigad` (ret) Cristian Gheorghiu, a prezentat o lec]ie de istorie a armei. SCRIITOR MILITAR, PREMIAT Volumul Cap`t de linie, ap`rut la Editura Eikon [i prezentat în rubrica La prima lectur` a Observatorului militar din 31 octombrie 2012, con]ine zece proze scurte, în care Leon-Iosif Grapini, pornind de la scrierile unor autori consacra]i, a încercat s` continue sau s` detalieze anumite fire ale pove[tilor. Inten]ia sa m`rturisit` a fost aceea de a oferi un posibil r`spuns la întreb`rile iscate. Leon-Iosif Grapini, n`scut la 3 mai 1961, în comuna {an] din jude]ul Bistri]a-N`s`ud, a absolvit Liceul Militar Mihai Viteazul din Alba-Iulia (1980) [i {coala Militar` de Ofi]eri Activi Nicolae B`lcescu din Sibiu (1983). Este licen]iat al Facult`]ii de Geografie a Universit`]ii Babe[-Bolyai din Cluj-Napoca (2001). În perioada a fost redactor, secretar de redac]ie [i redactor-[ef la ziarul Orizont militar (fost Scutul patriei) din Cluj-Napoca. A debutat cu poezie în revista Inimi sub drapel a Liceului Militar Mihai Viteazul (1980). A publicat: Livada cu poeme, 1997 Premiul George Florin Cozma, pentru debut, al revistei Via]a armatei; Aripi de întuneric, versuri, 1999; Gândurile trupuri, versuri, 2000; Cetatea cu nebuni, proz` scurt`, 2000; edi]ia a II-a, 2012; Cap`tul lumii, roman, 2004 Premiul Clubului Lions pentru proz`, 2005; edi]ia a II-a, 2011; Memorialul Cet`]ii, roman, 2010 Premiul Liviu Rebreanu, pentru proz`, al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, 2011; Cap`t de linie, proz` scurt`, A coordonat lucrarea jurnalistic` Orizont militar Secven]e din cotidian, Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. (C.P.)

3 Nr. 19 (22 28 mai 2013) EVENIMENT 3 CEREMONIE LA PIATRA NEAM} Joi, 16 mai, în Pia]a {tefan cel Mare din Piatra Neam], a avut loc ceremonia militar` [i religios` de plecare în teatrul de opera]ii din Afganistan a militarilor companiei Ground Defence Area Kandahar Airfield (KAF GDA) din Batalionul 634 Infanterie Petrodava. Militarii nem]eni, cunoscu]i sub numele de Jderi, sunt gata pentru provocarea afgan`. Dup` o perioad` complex` de preg`tire în poligoane, ei pleac` în Afganistan \ncrez`tori \n succesul misiunii lor. Principalele misiuni ale militarilor din Piatra Neam] vor fi de evaluare [i acordare de asisten]` umanitar` în sprijinul popula]iei afgane, men]inerea dialogului cu autorit`]ile [i liderii locali. De asemenea, ei vor desf`[ura ac]iuni împreun` cu For]ele de Securitate Na]ionale Afgane. La ceremonia militar` [i religioas` desf`[urat` la Piatra Neam] au participat ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, loc]iitorul [efului Statului PLUTONIER-MAJOR LUCIAN IRIMIA Major General pentru opera]ii [i instruc]ie, generallocotenent Valeriu Nicu], loc]iitorul [efului Statului Major al For]elor Terestre, general-maior Mircea Savu, comandantul Diviziei 2 Infanterie Getica, general-maior Nicolae Ciuc`, comandantul Brig`zii 15 Mecanizat` Podu Înalt, general de brigad` Vasile Roman, comandan]i de structuri militare, veterani de r`zboi, cadre militare în activitate [i în rezerv`, reprezentan]i ai autorit`]ilor publice locale [i o numeroas` audien]`. Este pentru prima dat` când o subunitate compact` din Batalionul 634 Infanterie Petrodava pleac` într-o misiune extern`. OFICIAL ITALIAN, LA MApN Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, l-a primit luni, 20 mai, la sediul ministerului, pe Diego Brasioli, ambasadorul Republicii Italia la Bucure[ti. În cadrul întâlnirii, cei doi oficiali au subliniat interesul ambelor p`r]i pentru dezvoltarea cooper`rii bilaterale în cadrul Parteneriatului Strategic Consolidat Româno-Italian. Ministrul Du[a a transmis ambasadorului Italiei c` România r`mâne un sus]in`tor constant al dezvolt`rii unei capabilit`]i de ap`rare antirachet` în cadrul NATO. Angajamentul opera]ional în Afganistan r`mâne o prioritate pentru România. Finalizarea cu succes a misiunii ISAF necesit` men]inerea solidarit`]ii aliate [i trebuie s` ne gândim la perioada post 2014 în Afganistan, a men]ionat ministrul Du[a. FLORINEL ENACHE S-A ÎNTORS ACAS~ IRINA-MIHAELA NEDELCU FOTO: VALENTIN CIOBÎRC~ Miercuri, 15 mai, plutonierul-adjutant principal Florinel Enache, r`nit în Afganistan, la 4 mai 2012, s-a întors în ]ar`. La aeroport, a fost a[teptat de ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, [i de colegii din Brigada 282 Infanterie Mecanizat` Foc[ani, cu care a fost în misiune în Afganistan. Ministrul i-a conferit militarului Emblema de Onoare a Armatei României cu însemn de r`zboi, iar din partea Pre[edin]iei României i-a înmânat Medalia Na]ional` Serviciul Credincios clasa I, cu însemn de r`zboi, pentru militari. FOTO: LUCIAN IRIMIA MApN SPRIJIN~ REÎNFIIN}AREA SPITALULUI DIN BICAZ 40 de paturi vor fi transferate Consiliului Jude]ean Neam], a declarat ministrul Mircea Du[a la Piatra Neam], la finalul ceremoniei prilejuite de plecarea în misiune în Afganistan a militarilor Batalionului 634 Infanterie Jderii. Ministerul Ap`r`rii Na]ionale va sprijini eforturile depuse de autorit`]ile din jude]ul Neam] pentru reînfiin]area Spitalului Or`[enesc Bicaz, alocând Consiliului Jude]ean 40 de paturi, din structura Sanatoriului de Balneofizioterapie [i Recuperare Medical` Dr. Dimitrie Cantemir din B`l]`te[ti. COOPERARE NATO Comandantul {colii NATO de la Oberammergau, Germania, colonel Mark D. Baines, [i directorul Centrului de Excelen]` NATO (HCOE) în domeniul HUMINT din Oradea, colonel Eduard Simion, au semnat la 23 aprilie, la sediul [colii NATO, un memorandum de în]elegere pentru o mai larg` cooperare pe probleme de educa]ie [i instruire. Ambii lideri ai institu]iilor amintite au eviden]iat câ[tigul reciproc în activitatea viitoare în privin]a cooper`rii în domeniul cursurilor [i particip`rii cu lectori invita]i, în folosul studen]ilor ambelor institu]ii, ca beneficiari ai unei palete mai largi de cadre didactice. Centrul de Excelen]` NATO în domeniul HUMINT materializeaz` prin acest memorandum o cooperare îndelungat` cu [coala NATO care dateaz` înc` de la deschiderea oficial`, din 16 martie R~NI}I ÎN AFGANISTAN Patru militari din Batalionul 2 Manevr` Yellow Scorpions au fost r`ni]i în Afganistan, în urma r`sturn`rii blindatului în care executau o misiune, duminic`, 19 mai. Cei patru militari executau o misiune de patrulare pe autostrada A1, în provincia Zabul din Afganistan când, în urma exploziei unei anvelope, ma[ina de lupt` a grupei de infanterie de tip MRAP, în care se aflau, s-a r`sturnat. În urma incidentului, plutonierul-major Dorin Segedi [i caporalii clasa a III-a Sorin B`nulescu, Sergiu Ola [i Elena Cristina Marin au fost r`ni]i. Dup` acordarea primului ajutor la fa]a locului, militarii au fost evacua]i de urgen]` la spitalul din baza militar` Apache. Ace[tia sunt în afara oric`rui pericol [i sunt monitoriza]i de personal medical de Fiind orientat puternic [i spre accentuarea profilului academic al activit`]ii sale, Centrul de Excelen]` NATO în domeniul HUMINT are deja încheiate memorandumuri de cooperare cu Academia For]elor Terestre Nicolae B`lcescu [i Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, precum [i cu Universitatea din Oradea, fiind în stadiul de negociere alte viitoare în]elegeri bilaterale (de exemplu, Universitatea Na]ional` de Ap`rare Carol I). specialitate, iar starea de s`n`tate r`mâne în continuare stabil`. Conform procedurilor standard, aplicabile în astfel de situa]ii, medicii au decis transferarea a trei dintre ei, respectiv, plutonierul-major Dorin Segedi [i caporalii clasa a III-a Sergiu Ola [i Elena Cristina Marin, la spitalul de rang superior din Baza Aerian` Kandahar, pentru efectuarea unor investiga]ii mai complexe, necesare stabilirii terapiei medicale de urmat. Conducerea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale urm`re[te cu aten]ie evolu]ia st`rii de s`n`tate a acestora. Florinel Enache a fost internat la Centrul Na]ional Medical Militar Walter Reed, din Bethesda, Maryland, Statele Unite ale Americii. Dup` sosirea în ]ar`, a fost dus la Spitalul Universitar de Urgen]` Militar Central dr. Carol Davila, unde i s-a preg`tit o rezerv` special`. În aceasta au fost instalate mai multe aparate medicale, pentru ca Florinel s` beneficieze de condi]ii similare celor din SUA: sta]ie de monitorizare func]ii vitale, cu leg`tur` în camera de gard`, pat de terapie cu saltea antiescare [i variante multiple de mobilitate a segmentelor corporale, nebulizator cu filtru bacteriologic pentru purificarea aerului, aparat EKG cu defibrilator extern, leg`tur` internet [i telefon. Pentru supravegherea st`rii de s`n`tate a militarului a fost constituit` [i o echip` medical`, format` din medici de diferite specialit`]i. {eful Direc]iei medicale, general de brigad` medic dr. Mihai-Marius Mure[an, a precizat c` 90% din medicii echipei au experien]a teatrului de opera]ii, fiind participan]i la misiuni în zone de conflict. A doua zi dup` ce Florinel Enache a ajuns în ]ar`, ministrul Du[a s-a deplasat în comuna natal` a acestuia, Gura Cali]ei, jude]ul Vrancea, pentru a vedea în ce stadiu sunt lucr`rile de amenajare a locuin]ei militarului [i ce modific`ri mai trebuie f`cute, pentru ca Florinel s` se simt` bine acas`. MILITARI ROMÂNI, RECOMPENSA}I ÎN ITALIA Recent, printr-o ceremonie, comandantul Comandamentului Aliat Întrunit din Napoli, amiral Bruce W. Clingan, a recompensat doi militari români pentru contribu]ia la NRF Amiralul Clingan a înmânat certificate de apreciere pentru 16 militari din aceast` structur` apar]in#nd mai multor na]iuni, pentru contribu]ia lor deosebit` la buna desf`[urare a exerci]iului destinat certific`rii For]ei de R`spuns a NATO (NRF) Steadfast Juncture 2012, care a avut loc în Estonia, în cursul lunii noiembrie, anul trecut. Printre participan]ii nominaliza]i s-au num`rat [i c`pitan-comandorul Hristea Butnaru, ofi]er specialist PSYOPS, [i plutonierul-adjutant Claudiu Magdas, specialist în Biroul Registratur` al acestui comandament. La eveniment au participat, al`turi de echipa de comand` a JFC Napoli, to]i generalii din comandament, cât [i ceilal]i ofi]eri, mai[tri militari, subofi]eri [i civili din structur`.

4 4 Nr. 19 (22 28 mai 2013) LINIA ACOLO UNDE JOC- UL NU E JOAC~ MAIOR ADRIAN JIANU La Comandamentul mixt româno-american de nivel brigad` (Combined Task Force Rider) din provincia Zabul, constituit [i din militari ai Brig`zii 18 Infanterie Banat, JOC-ul (Joint Operational Center) reprezint` punctul vital, locul unde totul se desf`[oar` continuu, contracronometru. JOC-ul coordoneaz` constituirea dispozitivelor [i... L a primul contact cu centrul de opera]ii, e[ti cople[it de intensitatea fluxului informa]ional [i echipamentele de ultim` genera]ie. Monitoarele [i echipamentele video, sta]iile radio [i h`r]ile...sprijinul elicopterelor. electronice de diferite m`rimi reprezint`, într-un cuvânt, creierul tuturor ac]iunilor militare în desf`[urare. Maiorul Sorin Cove[an, unul dintre responsabilii acestei structuri, consider` c` participarea sa într-un mediu multina]ional reprezint` cel mai bun prilej de a-[i demonstra calit`]ile [i chiar de a-[i dep`[i limitele. Ofi]erul apreciaz` c` o misiune este îndeplinit` odat` cu întoarcerea, în siguran]`, în baz`, a fiec`rei patrule care î[i desf`- [oar` activitatea în zona de responsabilitate. Îns` cel mai important factor îl reprezint` rela]ionarea, la cele mai bune standarde, cu partenerii de coali]ie [i, mai ales, cu cei afgani. Suntem foarte aprecia]i de militarii ANA, care nu ezit` s` afirme c` de la camarazii lor români au înv`]at a[a-zisul alfabet al armatei. Din aceast` perspectiv`, sunt bucuros c` am reu[it s` pun [i eu o c`r`mid` la aceast` construc]ie, care se pare c` prinde contur din ce în ce mai bine, a m`rturisit plutonieruladjutant Adrian Cinc`. De viteza de reac]ie a echipei de speciali[ti b`n`]eni din JOC [i de precizia informa]iilor furnizate de ace[tia este legat` utilizarea eficient` [i oportun` a elicopterelor, avioanelor, speciali[tilor EOD sau imaginilor prin satelit, oferite de parteneri. Sunt oameni care lucreaz` cu o rapiditate de nedescris, întrucât solicit`rile din teren trec prin filtrul lucidit`]ii min]ii lor atât din perspectiva legalit`]ii, cât [i a regulilor de angajare. Gestionarea situa]iilor de criz`, profesionalismul partenerilor, adrenalina centrului de comand`, mi-au adus un plus de experien]` în rezolvarea unor situa]ii dificile în acest conflict modern [i imprevizibil. Cea mai mare satisfac]ie o am atunci când partenerii americani afirm` c` românii sunt buni profesioni[ti [i alia]i de n`dejde. Asta m` face s` fiu mândru c` sunt militar român, a men]ionat plutonierul-major Doru David. La rândul s`u, ofi]erul de leg`tur` al Task Force Yellow Scorpions, c`pitan Ciprian Vlad, consider` c` experien]a din teren este foarte important` în momentul în care ocupi o func]ie în comandament, deoarece, de aici, po]i s` sprijini, în timp real, for]ele din teren, atunci când au nevoie. Doar \n acest loc \n]elegi foarte bine importan]a vitezei de reac]ie. Cele mai bune decizii luate de factorii de conducere din Comandamentul mixt românoamerican din Zabul se datoreaz` speciali[tilor JOC, care sprijin` cursurile de ac]iune, prin concluziile pe care le trag în urma ac]iunilor desf`[urate [i prin punerea în practica viitorului a plusurilor dobândite în prezent. Suntem într-o permanent` stare de operativitate, iar lucrul al`turi de parteneri înseamn` pentru mine c` oameni din ]`ri diferite reu[esc s` împ`rt`[easc` idei [i concepte în timp real, într-un limbaj unic, simplu [i eficient, concomitent cu accesarea resurselor materiale [i informa]ionale comune care fac posibil` utilizarea punctelor tari ale ac]iunilor zilei de ieri pentru ac]iunile zilei de mâine, prin tr`irea, uneori la cote maxime, a prezentului, a explicat maiorul Vasile Popescu. Fluxul ac]iunilor este continuu [i asta presupune un ritm alert de executare a serviciului, dar mai ales accentuarea aten]iei distributive, astfel încât monitorizarea tuturor echipamentelor, avute la dispozi]ie, s` se fac` neîntrerupt. Am devenit parte a întregului [i, pentru c` în peisajul JOC-ului suntem prezen]e familiare, asta induce o senza]ie pl`cut`. Suntem înconjura]i de oameni cu care lucr`m zi de zi [i de care ne leag` mai ales momentele dificile. Astfel, se creeaz` o rela]ie de prietenie, unde culoarea [i modelul uniformei tinde s` nu mai conteze. {i cred c` asta înseamn` în esen]` coali]ia, este de p`rere ofi]erul de leg`tur` al Task Force Golden Lions, maior Florentin Laz`r. Dac` în alte domenii î]i mai po]i da cu p`rerea, la JOC nu ai voie s` gre[e[ti, pentru c` poate fi ultima dat`. Acolo este locul unde pui în aplicare [i respec]i reguli stricte în timp-limit`, unde solicitarea sprijinului, venit` de la trupele din teren, devine, în cel mai scurt timp, realitate. Puncte de verificare, organizate pe autostrad`.

5 Nr. 19 (22 28 mai 2013) LINIA 5 Scorpionii Galbeni au preg`tit FOB pentru transfer, concomitent cu executarea misiunilor în aria de opera]ii a batalionului, conform cursului de ac]iune elaborat de statul major [i comandantul Task Force Yellow Scorpions. În stabilirea cursului de ac]iune pentru predarea bazei înaintate, primordial` a fost evaluarea corect` [i obiectiv` a riscurilor, concomitent cu sincronizarea misiunilor de escortare a convoaielor logistice, cu planificarea, f`r` cusur, a securit`]ii ariei de responsabilitate, a precizat [eful opera]iilor din Batalionul 2 Manevr` Scorpionii Galbeni, maior Relu Cîrtojanu. Compartimentul planificare opera]ii a fost, [i de aceast` dat`, punctul de origine pentru activit`]ile desf`[urate. Redisloc`rile de for]e, tehnic` [i echipamente militare, dintr-o zon` de opera]ii în alta, au presupus o planificare atent` a misiunilor de asigurare a libert`]ii de mi[care pe autostrada A1. Au fost elaborate concep]iile ac]iunilor for]elor de manevr` din teren, matricele de sincronizare a misiunilor subunit`]ilor [i ordinele fragmentare. Totul s-a executat cu o precizie de ceasornic, fiecare detaliu fiind deosebit de important, iar colaborarea cu celelalte compartimente, implicate în procesul de planificare, a fost esen]ial`. Au fost lua]i în considerare to]i factorii care ar fi putut influen]a cursul de ac]iune, a subliniat maiorul Mihai Câ]a, ofi]er cu experien]` în planificarea opera]iilor specifice din Afganistan. De activitatea CUOPS (Current operations) a r`spuns c`pitanul Marius Butil`. A contribuit, în 2010, la consolidarea FOB Al Masaak, iar acum, ca o ironie a sor]ii, a coordonat for]ele care au predat baza. I-am rugat pe colegii mei de la planificarea opera]iilor s` denumeasc` opera]ia Apus de soare. De ce? Pentru c` aceast` baz` înaintat` a fost un fel de Dubai al Afganistanului. Compara]ia este meritul buc`tarilor români care au preg`tit, de-a lungul timpului, cea mai bun` mâncare, ca [i cea servit` într-un hotel de lux, a afirmat ofi]erul. Modest din fire, c`pitanul Butil` i-a amintit [i pe colegii s`i, care au contribuit la planificarea pred`rii bazei înaintate: locotenen]ii Drago[ Rus, Georgescu Sîrb [i C`t`lin Nistor, precum [i plutonierii-majori Marian {uteu, Liviu Gimanc` [i maistrul militar clasa a II-a Emilian Lupu. Conducerea opera]iilor este o munc` ce presupune o mare responsabilitate, implicare [i experien]`. Au fost momente c#nd ochii celor din TOC s-au îndreptat spre mine, c`utând un r`spuns. A trebuit s` îl dau pe cel mai bun, în timpul cel mai scurt, a spus Marius. Fiecare cunoa[te ce are de f`cut, rolurile au fost bine înv`]ate, a completat, cu privirea îndreptat` la graficul de respectare a orelor de predare a convoaielor, plutonierul-major Marian {uteu, militar cu mult` experien]` acumulat` în teatrele de opera]ii, dar [i în ]ar`. T ransferul FOB Al Masaak, din punct de vedere logistic, a însemnat redislocarea depozitelor cu materiale ale batalionului, în termenele stabilite, transporturile executându-se, în mare parte, cu contractori civili afgani, cu tehnica din dotarea batalionului [i cu mijloace tehnice apar]inând partenerului american. R ecent, Baza militar` înaintat` (FOB) Al Masaak, din districtul Shah Joy, provincia Zabul, a fost predat` armatei na]ionale afgane (ANA) de militarii din Batalionul 2 Manevr`. Ceremonia de predare a bazei. APUS DE SOARE N FOB AL MASAAK Loc]iitorul tehnic din modulul logistic, locotenent Ionu] Costoiu, a planificat [i coordonat mutarea tuturor materialelor, înc`rcate în peste 50 containere. Zi-lumin`, ofi]erul a rezolvat o mul]ime de probleme de transport cu contractorii afgani sau americani [i a coordonat activit`]ile de transport terestru atât în aria de responsabilitate, cât [i în cea de interes. Împreun` cu partenerii americani a întocmit documentele necesare pentru transfer, pe linie logistic`, [i a cooperat cu genistul batalionului, locotenent Daniel Eremia, pentru materializarea documentelor referitoare la elementele de infrastructur` din FOB Al Masaak. Logisticienii, \n ac]iune. Dispozitiv de siguran]` pe autostrada A 1. Dac` la planificarea [i coordonarea logistic` a[a au stat lucrurile, la punerea în practic`, acolo unde terenul, utilajele, starea vremii nu au ]inut seama de MAIOR SORIN HOMEAG termene, a intervenit comandantul Companiei Sprijin Logistic, locotenent Octavian Gemenariu. Împreun` cu plutonierul-adjutant Robert Z`voianu, maistrul militar clasa I Cezar Popescu, plutonierii-majori Florin Co[ovanu, Liviu Cre]u, caporalii clasa a III-a Ionu] Nica, Cristian Pîrvulescu, Dumitru Moescu, [i ceilal]i militari din subunitate, a proiectat, prin înc`rcarea [i desc`rcarea materialelor, teoria documentelor în dinamica deplas`rii convoaielor logistice. Misiunea de transfer a FOB Al Masaak a fost încheiat` cu succes. Drapelul afgan a fost arborat în locul drapelului românesc [i a celui american, în cadrul ceremoniei militare la care au participat comandantul Combined Task Force Raider, colonel James Crider, comandantul Grupului Românesc de Comand` Zabul, colonel Grigore P`[cu]`, comandantul Scorpionilor Galbeni, locotenent-colonel Cristian-Daniel Dan, [i comandantul Batalionului 3 ANA, locotenent-colonel Abdul Jalal.

6 6 Nr. 19 (22 28 mai 2013) INSTRUC}IE BLACK SEA ROTATIONAL FORCE -13, LA CRAIOVA Poligoanele Balta Verde, Obedeanu [i Cernele, aflate în garnizoana Craiova, au fost transformate, timp de dou` s`pt`mâni, într-un adev`rat teatru de opera]ii. Militarii români din Batalionul 20 Infanterie Dolj, cunoscu]i sub numele de Scorpionii Negri, [i militarii americani care fac parte din Corpul de Infanterie Marin` (Marforeur) al Statelor Unite ale Americii au executat activit`]i de instruire comun` la exerci]iul multina]ional Black Sea Rotational Force LOCOTENENT-COLONEL OLIVER ANGHEL Antrenamentele s-au desf`[urat pe dou` module diferite: teroretic [i practic. Partea teoretic` s-a executat în poligonul Obedeanu, acolo unde instructorii americani au prezentat militarilor români proceduri specifice teatrului de opera]ii din Afganistan, de la cele de identificare [i neutralizare a dispozitivelor explozive improvizate la cele opera]ionale de desf`[urare a misiunilor de patrulare sau a execut`rii activit`]ilor din punctele de control. De asemenea, s-a pus accent [i pe procedurile de acordare a primului ajutor sau a evacu`rii r`ni]ilor din zonele de conflict. Cel de-al doilea modul de instruire a constat în desf`[urarea unor exerci]ii tactice atât în poligonul Balta Verde, cât [i în poligonul Cernele. Antrenamentele au început cu preg`tirea exerci]iului la machet`, moment în care s-au stabilit detaliile tactice ale opera]iilor. Atât militarii români, cât [i cei americani au primit sarcini precise de la comandan]ii lor, legate de modul de desf`[urare a ac]iunii, apoi s-au deplasat pe pozi]iile dinainte stabilite pentru exerci]iul de manevr`. Pe câmpul de instruc]ie de la Balta Verde, prima explozie, bineîn]eles, simulat`, a dat semnalul de începere a luptei. În scen` au intrat, mai întâi, transportoarele amfibii blindate care au executat foc cu mitralierele pentru acoperirea infanteri[tilor. Apoi a început ofensiva plutoanelor de infanterie, formate din militari români [i americani. Rând pe rând, ace[tia au executat foc de acoperire [i au atacat obiectivele aflate în poligon. }intele, aflate la distan]e diferite de aliniamentele de tragere, au c`zut una câte una, spre satisfac]ia infanteri[tilor. Well done! [i Foarte bine, b`ie]i! dou` aprecieri scurte se aud din spatele aliniamentului de tragere, de unde au venit [i comenzile de atac ale celor doi comandan]i. A urmat apoi o analiz` scurt`, dar eficient`, a exerci]iului. Fiecare parte a antrenamentului este minu]ios analizat`, pentru a remedia eventualele disfunc]ionalit`]i. Orice gre[eal` pe câmpul de lupt` este scump pl`tit` [i militarii celor dou` structuri [tiu asta. L a final, atât militarii craioveni, cât [i cei americani s-au declarat mul]umi]i de modul în care s-a desf`[urat antrenamentul. Cred c` exerci]iul a decurs foarte bine. A fost unul extrem de util pentru noi. Militarii români sunt foarte buni, au o experien]` de lupt` impresionant` în teatrele de opera]ii din Irak [i Afganistan. Am avut ce s` înv`]`m de la camarazii no[tri. Îmi place foarte mult România, a declarat sublocotenentul William Oblak, comandant de pluton din Corpul de Infanterie Marin` a Statelor Unite ale Americii. Prin modul în care a fost planificat [i executat exerci]iul, participan]ii au avut ocazia s` se instruiasc` într-un mediu apropiat cadrului opera]ional multina]ional din teatrul de opera]ii din Afganistan. În poligonul de la Balta Verde am executat atacul unui pluton de infanterie combinat, româno-american. În afar` de acest exerci]iu, în trecut, militari din unitatea noastr` au colaborat fructuos cu partenerii din coali]ie. De asemenea, pe timpul execut`rii misiunilor interna]ionale am avut o colaborare excelent` cu militarii americani, cu rezultate deosebite. Militarii americani sunt mul]umi]i de aceast` colaborare, au numai cuvinte de laud` [i ne consider` un partener de n`dejde, oricând gata s`-[i îndeplineasc` misiunile cu succes, a relatat c`pitanul Cosmin {tefan, comandant de companie la Batalionul 20 Infanterie Dolj.

7 Nr. 19 (22 28 mai 2013) ANIVERS~RI 7 DIREC}IA FINANCIAR-CONTABIL~ PREOCUP~RI {I DIREC}II DE AC}IUNE Î Referitor la activitatea, priorit`]ile [i obiectivele din domeniul financiar-contabil, [eful DFC, general-maior dr. Maria Lupu, ne-a precizat: În condi]iile economice actuale, îndeplinirea sarcinilor [i activit`]ilor ce revin Direc]iei financiar-contabile, în calitate de structur` specializat` a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, cap`t` o importan]` deosebit`, având în vedere c`, f`r` resurs` financiar`, nicio entitate economic`, fie ea institu]ie public` sau operator economic, nu poate func]iona. Un proces continuu de prioritizare a cheltuielilor bugetare [i o analiz` de natur` cost/beneficiu sunt, ast`zi, priorit`]ile DFC. La acest moment, acord`m o aten]ie deosebit` actualiz`rii operative a bugetelor ordonatorilor de credite [i, pe baza acestora, a deschiderilor [i repartiz`rilor de credite bugetare, în scopul asigur`rii la timp [i în volumul solicitat a sumelor destinate derul`rii activit`]ilor unit`]ilor militare. În realizarea acestor activit`]i este necesar` prelucrarea unui num`r impresionant de date [i informa]ii privind execu]ia bugetar`, c`rora trebuie s` le ad`ug`m permanentele constrângeri impuse de situa]ia economic` a statului. De asemenea, trebuie s` avem în vedere rigiditatea actualului sistem de finan]are, n cadrul unei ceremonii, militarii Batalionului 500 Sprijin au s`rb`torit 15 ani de la înfiin]area unit`]ii, vineri, 17 mai. L a ceremonia desf`[urat` pe platoul Statului Major al For]elor Terestre (SMFT) au fost înmânate distinc]ii, pentru rezultate deosebite ob]inute în procesul instruirii, de loc]iitorul [efului SMFT, general-maior Mircea Savu, [i de comandantul Batalionului 500 Sprijin, colonel Petri[or Jalb`, dup` cum urmeaz`: Emblema de Onoare a For]elor Terestre maiorilor Aurel Di]u [i Lucian-Vasile Popa, precum [i plutonieruluimajor Nicolae Georgian Po[toac`, Emblema de Merit în Serviciul Armatei României clasa a III-a locotenent-colonelului Cristinel Ristea, c`pitanului Bianca-Nicoleta Gogo], plutonierilor-majori C`t`lin Mavrocordin, Dorinel-Florinel V`duva [i personalului civil contractual Crina Constan]a Barcan, Emblema de Merit în Slujba P`cii clasa a III-a caporalului Cristian Eduard Deacu, iar Emblema de Merit Ac]iuni Umanitare clasa a III-a plutonierului Vasile Ancu]a, caporalilor Vasile Bondrea, {tef`ni]`-alexandru Du[manu, Lauren]iu-Ionu] Gr`dinariu [i frunta[ului Aurel Toni Buril`. Colonelul Petri[or Jalb` a men]ionat faptul c` batalionul a participat la toate activit`]ile desf`[urate de SMFT, rezolvând eficient [i oportun sarcinile care i-au revenit, iar acest lucru nu a fost posibil decât datorit` implic`rii [i profesionalismului dumneavoastr`. Vreau s` v` mul]umesc, înc` o dat`, pentru seriozitate [i dedicare [i s` v` asigur, în continuare, de sprijinul meu. La rândul s`u, loc]iitorul [efului SMFT, general-maior Mircea Savu, a afirmat: Activitatea pe care au desf`[urat-o militarii acestui batalion este marcat` de responsabilitate, h`rnicie [i devotament. Misiunile [i le-au îndeplinit cu succes, iar noi apreciem seriozitatea cu care au ob]inut rezultate deosebite. Ceremonia a mai cuprins un exerci]iu demonstrativ de mânuire a armamentului, sus]inut de militarii Regimentului 30 Gard` Mihai Viteazul, [i s-a încheiat cu defilarea militarilor pe acordurile muzicii militare. La activitate au mai fost prezen]i reprezentan]i ai categoriilor de for]e, fo[ti comandan]i, cadre militare [i personal civil, care au f`cut sau fac parte din unitate. n urm` cu 122 de ani, la 20 mai, prin Înaltul Decret Regal nr. 6625, a luat fiin]`, în cadrul Ministerului de R`zboi, Direc]ia a 7-a a Contabilit`]ii, Controlului [i Pensiilor, rezultat` din fuziunea Direc]iei a 7-a Contabilitate, Direc]ia a 8-a Control [i a 10-a Serviciul Pensii Militare. Aceasta avea ca sarcin` principal` organizarea contabilit`]ii, executarea controlului fondurilor utilizate, stabilirea [i plata pensiilor. Din 2005, tot la 20 mai, se s`rb`tore[te, în fiecare an, Ziua financiarului militar. Ast`zi, Direc]ia financiar-contabil` (DFC) este structura specializat` a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale prin care se asigur` îndeplinirea sarcinilor economice [i financiarcontabile ce revin ministrului ap`r`rii na]ionale, în calitate de ordonator principal de credite. [i aici m` refer la num`rul [i dimensiunea ordonatorilor secundari de credite, precum [i la structura programelor bugetare. Toate aspectele activit`]ii noastre nu sunt atât de spectaculoase sau vizibile în exterior, dar se realizeaz`, cu mari eforturi, de un num`r redus de oameni, militari [i civili, prin asumarea rolului de sprijin al ac]iunilor militare, dar [i a r`spunderii deosebite rezultat` din gestionarea banului public. Este o meserie foarte grea, [i numai prin colaborare, competen]`, respect fa]` de lege [i loialitate pentru institu]ia militar` ne putem atinge scopurile. Din respect pentru oameni, pentru c` am parcurs împreun` o perioad` dificil`, mi-am propus realizarea unei coeziuni superioare în cadrul structurii, bazat` pe repartizarea echitabil` a sarcinilor, consultarea [i colaborarea permanent` între microstructuri [i luarea tuturor deciziilor în mod fundamentat, corect [i legal. Ne a[teapt` o perioad` delicat`, cu modific`ri în legisla]ia privind finan]ele publice. Anticip`m o cre[tere a importan]ei [i responsabilit`]ilor din domeniul nostru de competen]`, inclusiv centralizarea la nivelul nostru a unor ac]iuni [i activit`]i care, acum, se realizeaz` de ordonatorii secundari [i ter]iari de credite. Dincolo de num`rul redus de personal, care uneori IRINA-MIHAELA NEDELCU irina.nedelcu@presamil.ro îngreuneaz` desf`[urarea activit`]ii, apreciez faptul c` ne îndeplinim sarcinile [i, în timp util, putem oferi conducerii ministerului expertiza noastr`. Ast`zi, mai mult ca oricând, avem datoria de a demonstra c` suntem profesioni[ti adev`ra]i [i suntem preg`ti]i s` facem fa]` provoc`rilor, s` ac]ion`m responsabil, prin toate pârghiile de care dispunem, pentru fundamentarea celor mai bune decizii. Cu to]ii suntem con[tien]i c` managementul financiarcontabil este [i va fi supus unor riscuri [i presiuni deosebite, care impun luarea unor decizii rapide. Procesul de transformare în domeniul financiar-contabil din minister va continua, indiferent de nivelul aloca]iilor bugetare sau de evolu]ia cadrului normativ ce reglementeaz` domeniul finan]elor publice. Acest proces va optimiza toate activit`]ile [i va fluidiza circuitul informa]ional. Pentru mine, Ziua financiarului militar reprezint` un prilej potrivit de a remarca rezultatele deosebite ob]inute de to]i colegii care î[i desf`[oar` activitatea în lumea t`cut` [i uneori monoton` a cifrelor, a indicatorilor economici, a conturilor contabile [i a legisla]iei de specialitate, aride [i stufoase. Cu atât mai mult, ast`zi, doresc s` îi felicit pe to]i cei care au ales s` construiasc` ceva în acest domeniu, care nu abdic` de la standardele de preg`tire profesional` [i care încearc`, prin munc`, s` demonstreze c` a fi specialist în finan]e sau contabilitate reprezint` în continuare o onoare [i o tradi]ie în Armata României. La ceas de s`rb`toare, s` uit`m pentru o clip` greut`]ile pe care le avem [i sarcinile deosebite ce ne a[teapt` la locurile de munc` [i s` ne bucur`m împreun`. Îmi face o deosebit` pl`cere [i onoare s` adresez ur`rile mele de s`n`tate [i fericire colegilor no[tri, militari [i civili, care lucreaz` în structurile financiar-contabile din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, precum [i familiilor lor. ÎN SLUJBA FOR}ELOR TERESTRE FRUNTA{ CRISTIAN LENGA cristian.lenga@presamil.ro Începând din 1998, ca urmare a reorganiz`rii Statului Major al Trupelor de Uscat, pentru deservirea acestei categorii de for]e a ap`rut necesitatea înfiin]`rii unei structuri logistice subordonate nemijlocit. Astfel c`, la 1 mai s-a înfiin]at Batalionul 500 Logistic, care a avut subunit`]i de paz`, transport, deservire, depozitare [i asigurare medical`. În prezent, unitatea, denumit` Batalionul 500 Sprijin, îndepline[te misiuni pentru sprijinul logistic al SMFT, având ca sarcini asigurarea cu armament, muni]ie, materiale tehnice, transport, hran`, asisten]` medical`, depozitarea, tranzitul [i distribuirea bunurilor materiale, asigurarea pazei [i protec]ia antiterorist` a personalului [i a obiectivelor militare aflate în responsabilitate. La comand` se afl` colonelul Petri[or Jalb`, care a participat cu militarii la multiple activit`]i [i misiuni interna]ionale cu subunit`]ile de poli]ie militar`, deta[amentele de geniu, batalioanele de infanterie [i echipele medicale din teatrele de opera]ii din Bosnia [i Her]egovina, Kosovo, Irak [i Afganistan. Batalionul 500 Sprijin este singura structur` de sprijin abilitat` din cadrul For]elor Terestre care are în compunere un Birou de asisten]` r`ni]i. Aceia[i militari au fost al`turi [i de popula]ia afectat` de calamit`]i naturale, deblocând c`ile de acces [i colectând bunuri pentru distribuirea lor c`tre sinistra]i.

8 8 Nr. 19 (22 28 mai 2013) SUBOFI}ERI Un elev model Se spune c` cel mai bine în via]` este s` faci ceea ce-]i place [i ceea ce-]i aduce un gram de fericire. Via]a nu este întotdeauna perfect` [i nu ai parte numai de un drum lin, dar, atâta timp cât ai al`turi familia, po]i trece peste orice impas. Povestea plutonieruluiadjutant Ion Chiru, consilierul comandantului pentru problemele mai[trilor militari [i subofi]erilor din Brigada 8 LAROM, începe cu amintirile sale, înc` din copil`rie. Se consider` militar de când se [tie, de pe vremea în care clasa întâi era departe [i joaca avea CU ARMATA ÎN SÂNGE FRUNTA{ CRISTIAN LENGA cristian.lenga@presamil.ro Lumea vorbea despre el ca fiind b`iatul lui Chiru. Se întâmpla dup` absolvirea [colii de subofi]eri, când era repartizat la actuala Brigad` 8 LAROM. Ambi]ios, plutonierul-adjutant Ion Chiru a reu[it ca, dup` 29 de ani de armat`, s` schimbe perspectiva. Ast`zi, lumea vorbe[te despre p`rintele s`u, fost maistru militar, ca despre tat`l lui Chiru. prioritate. Fiu de maistru militar [i fratele unui subofi]er din arma geniu, a crescut cu armata în sânge [i înconjurat de solda]i. Când tat`l s`u lucra la un poligon de preg`tire pentru militarii armei c`i ferate, pe malul râului Milcov, î[i petrecea foarte mult timp acolo, printre militari. Am intrat într-o sal` de specialitate destinat` distrugerilor, î[i aminte[te Ion. Erau machete care ar`tau cum se ata[eaz` dispozitivele explozive de picioarele podurilor, Tr`ia [i mânca al`turi de solda]i, apoi asista la cur`]area armamentului. Militarii din anii 70 nu aveau în dotare pistolul mitralier`. Atunci era alt armament, mai vechi, pe care-l tot montam [i demontam, pân` l-am înv`]at complet. A avut acces la mult` tehnic`, precum [i ocazia de a face naviga]ie, pentru c` la construc]ia picioarelor unui pod se foloseau b`rcile. A înv`]at s` vâsleasc` [i s` fac` un nod marin`resc, lucruri mai greu accesibile oric`rui copil. Mai târziu, în [coala general`, datorit` trecutului s`u cazon, s-a implicat în programul numit Preg`tirea Tineretului pentru Satisfac]ia mea cea mai mare apare când reu[esc s`-i inspir pe cei din jurul meu [i s` le ar`t c` au motive de bucurie. PLUTONIER-ADJUTANT ION CHIRU Ap`rarea Patriei. A participat la diferite concursuri de sanitari sau de pompieri, a înv`]at cum s` arunce furtunul, cum s` sting` un incendiu [i a trecut la orientarea cu ajutorul busolei. Când a ajuns în clasele terminale ale [colii generale, era deja instructor pentru elevii mai mici. La liceu, era responsabil cu programul pentru tineri. Pân` la 18 ani, înv`]ase pista cu obstacole, trecerea prin teren contaminat [i Plutonierul-adjutant Ion Chiru a ob]inut în cei 29 de ani de carier` militar` medalii [i distinc]ii, pe care le p`streaz`, la loc de cinste, în biroul s`u, a[ezate pe un drapel. cum se face minarea sau deminarea unui pod, cum se face o amors`, cum se taie un fitil sau ce înseamn` trotilul. A citit toate pl`cu]ele care erau expuse [i a r`mas impresionat, chiar dac` nu în]elegea foarte bine, la vârsta aceea, despre ce era vorba. se deplasa dup` azimut. Devenise, cu adev`rat, militar, de[i nu î[i f`cuse planuri de a urma o carier` în acest domeniu. Uneori chiar ajunsese s` înlocuiasc` profesorii care nu puteau preda. Veneam în fa]a colegilor [i le explicam ceea ce nu în]elegeau. La un moment dat, mi-am format singur o echip` cu care am participat la diferite concursuri. Un lucru deosebit la acea vreme, î[i aminte[te Ion. Astfel, a fost implicat în concursuri de para[utism, a pilotat avioane de acroba]ie, a zburat [i cu planoare, [i a adunat zece salturi cu para[uta. La ultimul zbor, a fost nevoit s` aterizeze for]at. R`nit, s-a internat în spital. Abia ce-[i f`cuse dosarul pentru {coala Militar` de la Boboc, dar din cauza accidentului a pierdut examenele, iar singurele locuri libere mai erau la {coala de Subofi]eri din Sibiu. În felul acesta, a ajuns subofi]er de artilerie. Proasp`t subofi]er Cu trecerea timpului, [i-a dat seama c` de]ine o calitate extraordinar`: orice lucru pe care îl face, oricât de greu ar p`rea, îl prive[te dintr-un alt unghi, unul pozitiv, [i ajunge s`-l fac` din pl`cere. Dup` absolvirea [colii de subofi]eri, în 1987, o comisie a decis c` cel mai bine pentru el era s` revin` în Foc[ani, la o unitate de elit` a artileriei, Brigada 8 Larom, numit` atunci Brigada 8 Artilerie Tunuri. Ca subofi]er de baterie, trebuia s` asigur logistica acesteia, s` repar armamentul [i s` asigur diferite materiale la instruc]ie. Aveam grij` de solda]i timp de 24 de ore, veneam la de[teptare la 5.30 apoi, de la [ase, f`ceam programul de diminea]`. În tot acest timp, am înv`]at câte ceva de la ei, neam respectat reciproc [i am f`cut ca totul s` mearg` perfect, men]ioneaz` consilierul. Înc` se întâlne[te cu fo[ti solda]i care îl respect` pentru ce a reprezentat pentru ei: Un maistru militar, care mi-a fost soldat din prima zi, apoi militar angajat, chiar a venit s`-mi cear` s`-l cunun. În anii 90, a avut parte de foarte multe aplica]ii la M`lina, Babadag sau Corbu. Era greu, pentru c` plecam de acas` câte treipatru s`pt`mâni [i st`team departe de familie mult timp. }ine minte foarte bine chiar [i cele 49 de g`rzi la tehnica militar` ancorat` pe vagoane. Pleca cu garnituri de echipament militar ce trebuia dus la repara]ii, în Sibiu sau în alt` garnizoan`. Lucrul acesta putea dura de la trei zile pân` la dou` s`pt`mâni. În tot acest timp, tr`ia într-un vagon de marf` împreun` cu militari în termen, cu armament [i muni]ie, iar înc`lzirea se f`cea doar cu o sob`. Iernile erau crunte. Viitor construit în doi S-a c`s`torit, dup` care familia i s-a m`rit. {ase luni st`team la p`rin]ii mei [i [ase la socri. }in minte c` mergeam pe strad`, ne uitam la ma[ini [i so]ia m` întreba dac`, atunci când o s` avem bani, o s` ne lu`m ma[ina asta, [i ar`ta spre un Mercedes, sau pe asta, ar`tând spre un Wolkswagen, iar eu îi r`spundeam c` atunci când o s` se întâmple, o s` ne-o lu`m pe asta, [i ar`tam spre un Trabant sau pe asta, uitându-m` spre un Wartburg. Norocul le-a surâs în 1996, când au primit un apartament de serviciu. Tat`l s`u îi mai ajuta cu între]inerea fiicei lor, cât timp erau pleca]i la serviciu. Odat` ce ne-am luat o cas`, am început s` o amenaj`m cu diferite cutii de carton pentru c` nu aveam mobil`. În schimb, din primii bani, so]ia a cump`rat câteva macrameuri, nu mi-am dat seama pentru ce, î[i aminte[te amuzat Ion. Mai mereu plecat de-acas` Anii 90 i-a b`tut prin poligoane [i ajunsese s` trag` câte de proiectile pe zi pentru c` f`ceau parte dintr-un lot de muni]ie care trebuia casat, astfel c` a golit depozite întregi. Am tras [i am experimentat tot felul de muni]ie. S-au înfundat tunurile pe dealurile M`linei de la atâta bubuit. În 1998, a f`cut un curs pentru comandan]i de pluton, la Sibiu, [i un curs de limba englez`, care i-au fost de mare ajutor în carier`. Un an mai târziu, a urmat un Battle Staff Course [i Under Job Training, ambele în Texas, Statele Unite. Nu peste mult timp, a primit o propunere pentru Sergeant Major Course. Data de 11 septembrie 2001 l-a prins chiar în timpul cursului. America era atacat`. În momentul în care cel de-al doilea avion a lovit turnul, am sim]it ur` în ochii colegilor mei. Am tr`it pe viu toat` desc`tu[area american`. Tot în acela[i an, a absolvit [i Command Sergeant Major Course. Întors în România, a încadrat o func]ie de paz` [i deservire, dup` care a fost deta[at la SMG, pe func]ia de consilier pentru problemele mai[trilor militari [i subofi]erilor. Au fost [ase luni dificile. Locuiam într-o camer` cu al]i patru subofi]eri. Sâmb`ta mergeam acas` cu valiza plin` de haine care trebuiau sp`late, iar duminica m` întorceam. Îmi era imposibil s` tr`iesc a[a. Am avut parte de în]elegere [i m-am întors la Brigada 8, în 2002, pe aceea[i func]ie. Dup` cursul pentru plutonieriadjutan]i, a primit propunerea s` lucreze ca asistent al consilierului pentru problemele subofi]erilor, la Comandamentul For]elor Aliate SHAPE, din Mons, Belgia, pentru trei ani. Ajuns acolo, m` sim]eam reprezentantul României. M` bucur c` am reu[it s` fac fa]`. Am început s` construiesc corpul subofi]erilor în Elve]ia, s` dau consultan]` pentru Austria. Nu erau ]`ri NATO, dar vroiau s` se dezvolte [i pe acest plan. În 2007, a revenit la brigad`, unde l-a întâlnit pe comandantul de atunci, colonel Florinel Damian, ulterior avansat la gradul de general de brigad`, care acum se afl` în cadrul comandamentului NATO de la Napoli. A primit misiunea s` preg`teasc` o echip` OMLT (Operational Mentor and Liaison Teams) pentru Afganistan. Era o sarcin` pe care nu o doreau mul]i, îns` eu am reu[it s` o transform în ceva frumos, al`turi de o echip`. A fost o misiune extrem de provocatoare, în care trebuia s` îi înv`]`m pe afgani s` foloseasc` computerul.

9 Nr. 19 (22 28 mai 2013) ALMA MATER 9 CONCURS LA ORADEA Recent, la Oradea, s-a desf`[urat etapa regional` a concursului na]ional Tinerii dezbat, edi]ia La competi]ie au participat 19 licee din jude]ele Alba, Cluj, Bihor, Maramure[, S`laj [i Satu Mare. Colegiul militar albaiulian a fost reprezentat de elevii sergen]i Tudor Burzo [i Mirel Stancu, din clasa a XII-a, [i elevul caporal Dan Nica, din clasa a XI-a, preg`ti]i de profesorii Paraschiva F`rca[ [i Simina Dura. Pe parcursul celor trei runde de calific`ri, elevii au jucat pe trei mo]iuni propuse de Asocia]ia Român` de Dezbateri, Oratorie [i Retoric`, teme de actualitate pentru societatea româneasc`. Dup` o competi]ie deosebit de strâns`, în semifinale s-au calificat echipele Colegiului Militar Liceal Mihai Viteazul Alba Iulia, Liceului Teoretic Bogdan Vod` Vi[eul de Sus, Colegiului Na]ional Mihai Eminescu Satu Mare [i Colegiului Na]ional Emil Racovi]` Cluj- Napoca. Dup` dou` semifinale echilibrate, disputate pe mo]iunea Noile media dau mai mult` putere cet`]eanului într-o democra]ie, în final` s-au calificat elevii albaiulieni, al`turi de cei din Vi[eul de Sus, tema dezbaterii fiind Statul român a e[uat în inten]ia de a integra minoritatea rom`. Dup` un meci în care cele dou` echipe au adus în sus]inerea pozi]iei lor argumente pertinente, reu[ind s` impresioneze asisten]a, echipa colegiului militar a reu[it s` se impun`, ob]inând votul unanim al celor cinci arbitri. Competi]ia individual` a fost câ[tigat` de elevul caporal Dan Nica, desemnat LOCUL II LA PENTATLON ATLETIC {COLAR Echipa Colegiului Militar Liceal Mihai Viteazul, format` din elevii Corneliu Koss, Alexandru Talo[, Sergiu Chirlejan, Gabriel Buricea [i Adrian Jalea, preg`ti]i de profesorul Sorin Sec`reanu, a câ[tigat locul II la faza na]ional` de pentatlon atletic [colar din cadrul Olimpiadei Na]ionale a Sportului [colar (ONSS), ce s-a desf`[urat, recent, la Ia[i. Atle]ii colegiului militar albaiulian s-au descurcat foarte bine la s`ritura în lungime, aruncarea mingii de oin`, aruncarea greut`]ii, alergarea de vitez` pe distan]a de 60 m [i alergarea de rezisten]` pe o pist` cu lungimea de 800 m, cu toate c` este primul an [colar când programa ONSS cuprin- de [i aceast` disciplin` sportiv`. Elevi sportivi din [apte jude]e (cinci dintre licee fiind de profil sportiv) s-au întâlnit la startul acestor întreceri, dând dovad` de fairplay, competitivitate, colaborare, ambi]ie colectiv` [i sus]inere reciproc`. DANIELA FILIMON ca cel mai bun vorbitor al competi]iei. Tinerii dezbat este un campionat na]ional de dezbateri educa]ionale, care contribuie la formarea, dezvoltarea [i exersarea competen]elor de comunicare [i a atitudinilor social-civice democratice necesare tinerei genera]ii pentru participarea activ` la via]a social`. La nivel na]ional, acest concurs este coordonat de Ministerul Educa]iei Na]ionale, împreun` cu partenerii s`i - Consiliul Na]ional pentru În perioada 15 aprilie- 30 iulie, la Colegiul Militar Liceal {tefan cel Mare se deruleaz` proiectul Think Green!, realizat de Asocia]ia Proiect Pro Europa. Proiectul face parte din programul Spa]ii verzi componenta Spa]ii verzi urbane, edi]ia a II-a, 2013, finan]at de MOL România, în colaborare cu Funda]ia pentru Parteneriat. Proiectul beneficiaz` de o finan- ]are de de lei [i are ca obiective imediate antrenarea efectiv` a tuturor elevilor colegiului în dou` categorii de activit`]i de protejare a mediului de formare [i practic-aplicative. În acest context, se vor realiza: reabilitarea [i reamenajarea spa]iului verde din incinta colegiului, dezvoltarea competen]elor elevilor de a concepe [i aplica un plan de ac]iune de responsabilitate social` [i organizarea unor ateliere de confec]ionare manual` a unor obiecte personalizate din hârtie reciclat`. Ini]iatorii proiectului au precizat c` elevii colegiului militar din câmpu- Combaterea Discrimin`rii (CNCD), reprezentan]a UNICEF în România, Agen]ia Na]ional` pentru Romi (ANR), Agen]ia de PROIECT ECOLOGIC Dezvoltare Comunitar` Împreun` [i Asocia]ia Român` de Dezbateri, Oratorie [i Retoric` (ARDOR). DANIELA FILIMON lung, poate mai mult decât al]ii, sunt capabili s` dezvolte un profund sentiment al responsabilit`]ii [i s` devin` model de comportament pentru cei din genera]ia lor [i pentru cei cu care interac]ioneaz`. Think Green! a fost lansat cu prilejul Zilei Mondiale a P`mântului, dup` ce, în prealabil, au fost desf`[urate sesiuni de team-building [i de preg`tire a materialelor de promovare. Activit`]ile se desf`[oar` s`pt`mânal, elevii colegiului realizând deja cur`]area spa]iului verde, o parte din reamenajarea parcului din incinta colegiului [i a locului de odihn` de la punctul de control, confec]ionarea unor jardiniere din lemn, decorarea manual` a unor vase ceramice de exterior cu de[euri de faian]` [i gresie, plantarea de flori [i arbu[ti autohtoni. C~T~LINA GULII În perioada iulie, la Gotha, Germania, va avea loc a 50-a edi]ie a festivalului de folclor interna]ional pentru tineri Europeada. Pe scena festivalului vor cânta [i vor dansa elevii din ansamblul folcloric al Colegiului Militar Liceal Mihai Viteazul din Alba Iulia, preg`tit de profesionistul Bradea Vian. EUROPEADA 2013 Colegiul militar din Alba Iulia a r`spuns invita]iei organizatorilor, îns` participarea elevilor militari nu ar fi fost posibil` f`r` suportul financiar al Consiliului Jude]ean Alba. Unitatea în diversitate a culturilor noastre tradi]ionale este cea mai bun` garan]ie pentru formarea [i dezvoltarea unui spirit european. Începând cu edi]ia din 2006, accentul s-a pus pe participarea grupurilor de copii [i adolescen]i. Con[tien]i c` tradi]iile satului românesc reprezint` un tezaur valoros nu doar pentru noi, ci [i pentru întreaga cultur` european`, elevii militari vor prezenta o suit` de dansuri [i cântece din zonele folclorice ale jude]ului Alba, precum [i un program realizat, în comun, cu elevii Colegiului Na]ional Mircea cel B`trân din Constan]a, al`turi de care vor reprezenta România la acest eveniment artistic. Europeada este o manifesta]ie de art` popular` european` care promoveaz` [i sus]ine prietenia dintre popoarele Europei. Sub semnul folclorului, Europeada este un prilej pentru cooperarea intercultural` [i intercomunitar`, în spiritul respectului reciproc [i al dialogului intercultural. PARASCHIVA F~RCA{

10 10 Nr. 19 (22 28 mai 2013) INTERFEREN}E POR}I DESCHISE LA MUZEELE MILITARE CRISTINA KUNGL FRUNTA{ CRISTIAN LENGA Ziua Interna]ional` a Muzeelor [i Noaptea European` a Muzeelor au fost marcate, în zilele de 18 [i 19 mai, [i la muzeele militare care [i-au deschis por]ile publicului larg. Seria activit`]ilor dedicate dublului eveniment au fost deschise sâmb`t`, 18 mai, la Cimitirul Bellu, unde, cu ocazia s`rb`toririi Centenarului Aeronauticii Militare Române, a avut loc o ceremonie militar` de dezvelire a unui monument. Evenimentul a fost organizat, în parteneriat, de Statul Major al For]elor Aeriene (SMFA), Administra]ia Cimitirelor [i Crematoriilor Umane Bucure[ti, Re]eaua Na]ional` a Muzeelor din România [i Centrul de Proiecte Culturale al Prim`riei Municipiului Bucure[ti. Au fost depuse coroane de flori din partea Statului Major General (SMG), SMFA, avia]iei civile [i Autorit`]ii Aeronautice Civile Române, [i, de asemenea, a fost dezvelit un monument dedicat aviatorilor [i constructorilor de aparate de zbor ce se odihnesc în cimitirul din Bucure[ti. La activitate au fost prezen]i [eful SMG, general-locotenent {tefan D`nil`, [eful SMFA, general-locotenent Cârnu F`nic`, precum [i primarul general al municipiului Bucure[ti, Sorin Mircea Oprescu. Participan]ii au putut vizita monumentele ridicate în memoria a [ase figuri reprezentative pentru istoria aeronauticii române, Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coand`, Gheorghe B`nciulescu, Elie Carafoli [i Radu Manicatide. De asemenea, publicul a avut acces [i la expozi]ia organizat` de Muzeul Na]ional al Avia]iei Române, în cadrul c`reia au fost prezentate m`rturii ale activit`]ii celor comemora]i. Programul a mai inclus [i reprezenta]ii sus]inute de militarii Regimentului de Gard` Mihai Viteazul, recitaluri de muzic` clasic` [i proiec]ii de filme documentare. La Muzeul Militar Na]ional Regele Ferdinand I, activitatea a debutat cu a XIII-a edi]ie a Zilelor Muzeului Militar Na]ional, sub logo-ul 90 de ani de muzeografie militar`. La deschiderea evenimentului au participat directorul Muzeului Militar Na]ional, colonel Marcel Preda, comandantul Comandamentului Comunica]iilor [i Informaticii, general de brigad` Ion Cer`ceanu, comandantul Flotilei 90 Transport Aerian, general de flotil` aerian` Cristinel-Reliu Ion, [i reprezentan]i ai Comandamentului Logistic Întrunit. În cele dou` zile, circa de vizitatori au trecut pragul muzeului pentru a putea vedea sala dedicat` Revolu]iei din 1989 [i cele dou` expozi]ii temporare, Centenarul r`zboiului balcanic [i Cerceta[ii României la 100 de ani, prezentarea uniformelor, a armamentului [i demonstra]ii de instruc]ie de front, de trageri cu armament de epoc`, prezentate de asocia]iile de reconstituire istoric` {ase Doroban]i, Tradi]ia Militar`, Deutsche Freikorps, Organiza]ia Na]ional` Cerceta[ii României - Centrul Local Dim`ncescu [i Societas Militae Getae, de acordare a primului ajutor militarilor r`ni]i pe front, prin amenajarea unui post de prim ajutor de la De asemenea, au avut loc miniconcerte de fanfar` [i muzic` de epoc`, a fost distribuit` hran` de r`zboi [i a fost organizat un târg de antichit`]i [i obiecte militare. Anul acesta am avut o colaborare deosebit` cu membrii Asocia]iei Societas Militae Getae care au reconstituit scene de lupt` din perioada renascentist`. Ca o noutate, oaspe]ii muzeului s-au putut bucura, pentru prima dat`, în acest an, de standurile altor muzee cu specific militar, precum Muzeul Pompierilor, Muzeul Jandarmeriei, Muzeul Poli]iei, Muzeul Poli]iei de Frontier`, Muzeul Avia]iei, a precizat muzeograful Tudori]a Toader, [eful Sec]iei Educa]ie [i rela]ii publice al Muzeului Militar Na]ional Regele Ferdinand I. La Constan]a, la Muzeul Marinei Române, Ziua Interna]ional` a Muzeelor a fost marcat` printr-o serie de activit`]i cultural-artistice. Astfel, cei aproximativ de vizitatori ai muzeului au putut admira exponatele care constituie expozi]ia permanent` a institu]iei, într-o veritabil` incursiune în universul istoriei naviga]iei, a m`rii [i a oamenilor s`i din cele mai vechi timpuri pân` în contemporaneitate. În prima parte a programului, Muzica Militar` a For]elor Navale a încântat publicul cu acordurile de neuitat ale repertoriului marin`resc. De asemenea, Cercul Militar Constan]a a organizat mai multe momente artistice care au conturat atmosfera deosebit` a locului, publicul larg putând viziona documentare tematice despre evolu]ia Marinei Române. Cu ocazia dublului eveniment de sâmb`t`, 18 mai, [i Muzeul Na]ional al Avia]iei Române din Bucure[ti [i-a primit vizitatorii în noaptea de 18 spre 19 mai. Aceast` edi]ie s-a desf`[urat sub semnul s`rb`toririi a 100 de ani de la apari]ia primei Legi de Organizare a Aeronauticii Militare. La expozi]ia de baz` au putut fi vizionate exponate cu semnifica]ie pentru istoria aeronautic` a poporului român: avioane civile [i militare, sta]ii de radioloca]ie, tehnic` de artilerie antiaerian` [i rachete sol-aer, machete, uniforme, decora]ii [i documente de arhiv` etc. De asemenea, publicul larg a vizitat expozi]ia temporar` Centenarul Aeronauticii Militare, la Galeria de art` Pictor Ion }ar`lung`. Expozi]ia a cuprins elemente cu specific aeronautic: insigne, instrumente de naviga]ie aerian`, combinezoane [i costume de zbor, accesorii, armament individual, aparatur` de bord, carnete de zbor, brevete personal navigant, ordine [i medalii. Muzeul Militar Na]ional Regele Ferdinand I. FOTO: CRISTINA KUNGL Reconstituire istoric` la Muzeul Militar Na]ional Regele Ferdinand I. Dezvelirea monumentului dedicat aviatorilor [i constructorilor de aparate de zbor ce se odihnesc în Cimitirul Bellu. Muzeul Na]ional al Avia]iei Române. Muzeul Marinei Române. FOTO: CRISTINA KUNGL FOTO: EUGEN MIHAI FOTO: C~PITAN-COMANDOR GELU MIRON FOTO: VALENTINA LEAHU

11 Nr. 19 (22 28 mai 2013) PORTRET 11 Armata a ajutat-o în plan profesional O VOCE CARE CUCERE{TE ROMÂNIA CRISTINA KUNGL cristinakungl@presamil.ro Divinitatea a înzestrat-o cu o frumuse]e aparte [i o voce puternic`, inconfundabil`, ce te încânt` de fiecare dat` când o ascul]i. Deloc întâmpl`tor, artista Diana Matei, solist` a Ansamblului Doina al Armatei, a fost aleas` s` cânte în deschiderea concertului lui Michael Bolton de la Bucure[ti, de s`pt`mâna trecut`, [i a ajuns în semifinalele concursului na]ional Eurovision. însemnat un pas, o treapt`, m`rturise[te zâmbind Diana. De fapt, o recunoa[tere a muncii sale a venit chiar joi, 16 mai. Stilul ei muzical, ce îmbin` într-un mod fascinant ritmurile tradi]ionale cu cele moderne, a fost factorul decisiv ce l-a f`cut pe Michael Bolton s` o aleag` pe artist`, împreun` cu Taraful Cleante, s` cânte în marea deschidere a concertului s`u din România. A fost foarte frumos, senza]ional. La un moment dat, am coborât în public [i m-am t`iat la picior în acea sticl`. Trebuia s` cânt o pies` ruseasc` [i aveam [i dans. S` m` fi v`zut cum am dansat cu ciobul în picior! Îmi aduc aminte c` în acele momente nu am sim]it durerea, doar dup` ce am ie[it de pe scen`, a povestit Diana. În 2004, la Beirut, a întâlnit arti[ti C`l`toria muzical` a Dianei Matei a început la o vârst` fraged`. Avea doar 13 ani când, în urma unei preselec]ii de la Palatul Copiilor, a fost aleas` pentru a participa în cadrul unui turneu la Vene]ia. Muzica pentru ea nu reprezint` o tradi]ie de familie. Eram prea mic` pentru a-mi da seama. A fost o dorin]` extraordinar` de a fi pe scen`. Nu [tiu dac` este ceva ce au toate feti]ele în structura lor interioar`, doar c`, la mine, s-a manifestat din ce în ce mai puternic. Bineîn]eles c` am reu[it s` ajung la acest nivel cu ajutorul familiei, al profesorilor, cu ambi]ie [i cu foarte mult` munc`, având [i anumite confirm`ri venite pe parcurs, a declarat Diana Matei pentru început. În perioada Conservatorului, i s-a spus c` este pe drumul cel bun, pentru c` atunci a început s` aib` turneele [i s` cânte, s` urce pe scene mai des, în spectacole. Era într-o perioad` când înv`]a, asimila mult. Dar nu este suficient. Se spune c` diploma nu cânt` [i, pentru a deveni cu adev`rat solist vocal, trebuie s` practici. E pu]in ciudat s` spun c` ceea ce fac este o meserie, pentru c` astfel elimin candoarea. Pot spune c` este o profesie pe care trebuie s` o practici. A[a câ[tigi experien]`, a[a [tii ce ai de f`cut în fa]a publicului, a spus Diana. A ajuns în mediul militar în anul 2007, pe când avea 25 de ani. A aflat c` exist` un post liber la Ansamblul Doina al Armatei, a Sunt un cinefil pasionat. O s` sune a cli[eu, dar, când te ui]i la filmele americane, vezi arti[ti foarte mari care joac`, danseaz` [i cânt`. Complexitatea de a-mi îmbun`t`]i activitatea mi se pare esen]ial pentru orice artist. Pe scen` î]i trebuie o anumit` atitudine. Sunt momente când mi-ar pl`cea foarte mult s` joc în spectacole de teatru, s` fac film, s` am o palet` mai larg` de activit`]i din care s` pot s` aleg. Am hot`rât, pur [i simplu, acum trei ani, s` dau examen de admitere la Universitatea Na]ional` de Art` Teatral` [i Cinematografic` (UNATC). Am început preg`tirea, mi-am luat un monolog, am intrat pe site-ul lor s` v`d ce anume se cere. Am [i intrat în anul respectiv. DIANA MATEI Diana Matei s-a n`scut în localitatea M`neciu, lâng` poalele mun]ilor Ciuca[, jude]ul Prahova. Nu uit` niciodat` de locurile natale [i merge acolo de câte ori are timp, pentru a-[i înc`rca bateriile. sus]inut concurs, l-a câ[tigat [i a fost angajat`. Consider` c` a f`cut o alegere bun`, deoarece colegii sunt deosebi]i [i numeroasele spectacole pe care le sus]ine cu ansamblul pentru cadrele militare, la diferite evenimente din armat`, acolo unde cânt` atât muzic` popular`, cât [i u[oar`, i-au oferit alt` viziune asupra vie]ii, asupra mediului cazon [i au ajutat-o mult în plan profesional. Trepte ale recunoa[terii artistice Diana vorbe[te cu pl`cere despre momente mai deosebite din cariera muzical`. Î[i aminte[te de anul 2006, atunci când a sus]inut un program artistic la Parlamentul European. Se afla în Belgia, într-un turneu, al`turi de mai mul]i arti[ti români. Era perioada S`rb`torilor pascale. Doris Mircea, la acea vreme ambasadorul României la Bruxelles, a fost persoana care a contactat-o [i a întrebat-o dac` dore[te s` sus]in` un miniconcert la Parlamentul European, pentru a face cunoscute tradi]iile române[ti. Cumva, a fost omul momentului. Anul acesta a ajuns în semifinalele concursului na]ional Eurovision. O experien]` care i-a dat încredere pentru viitor. Mi-am dorit pur [i simplu s` particip. Nu am fost dezam`git` c` nu am acces în final`. Eu sunt o persoan` perfec]ionist`. A nu se în]elege c` am avut nevoie de un câ[tig ca s` am o confirmare c` ceea ce fac este bine. În via]` exist` oameni care pierd, al]ii care câ[tig`. Important este cum gestionezi fiecare moment. În concluzie, aceast` experien]` a Ce reprezint` pentru Diana Matei Cleante? Trupa cu care cânt` (bineîn]eles, în afara serviciului!) peste tot. La evenimente, spectacole [i, în general, acolo unde este cerut` s` sus]in` concerte. Un taraf alc`tuit din aproximativ 40 de membrii, condus de Marian Cleante. De aici vine [i numele acestuia. Al`turi de taraful Cleante a creat primul s`u album Of ce dor, ce chin, ce jale!, lansat anul trecut. Pentru fanii s`i, [i nu numai, Diana mai preg`te[te în prezent dou` noi albume. Pentru c` Diana poate cânta foarte multe genuri muzicale, i-a venit greu s` r`spund` la întrebarea despre modul \n care î[i alege repertoriul [i ce stil de muzic` abordeaz`. Însu[i stilul pe care l-a ini]iat pe pia]` este unul nou care se nume[te all-style-fusion. Acesta reprezint` un melange muzical care îmbin` folclor, muzic` popular`, muzic` l`ut`reasc`, jazz, pop, rock. Pe Diana Matei o fascineaz` orice gen de muzic`, dac` este bine cântat. Bineîn]eles c` atunci când î[i alege repertoriul ]ine foarte mult cont de piesele care i s-ar putea potrivi, de ambitus, de inflexiunile din voce etc. Chiar [i atunci când nu îi iese ceva din prima, nu se las` pân` nu reu[e[te. Anticip#nd lucrurile De-a lungul timpului a trecut [i prin momente delicate. Î[i aduce aminte, la un moment dat, când se afla într-un concert în Liban, c` a trebuit s` coboare de pe scen`, în public. S-a împiedicat [i s-a t`iat la picior, într-o sticl`. Era un music-hall, cu scen` în aer liber. Erau, acolo, în jur de de oameni. speciali cu care a colaborat [i cu care a urcat pe scen`, precum Demis Roussos, Boney M [i Jose Fernandez. Ce a impresionat-o la ace[ti oameni este c`, în ciuda faptului c` sunt nume sonore pe plan interna]ional, c` sunt aprecia]i [i foarte r`sf`]a]i de public, nu-[i pierd modestia, umanitatea, sociabilul din ei. Dac` exist` lucruri pe care le admir`, cu adev`rat, la cineva, acestea sunt. Pentru Diana, este important s` nu ui]i c` e[ti doar un om, care poate s` aib` [i defecte. Au inspirat-o, întotdeauna, oamenii care au cultur`, au calitate uman`. Aceste aspecte o impresioneaz` cel mai mult la cineva, pe lâng` profesionalism. Din punctul ei de vedere, muzica, în zilele noastre, este mult consumat`. Se simte nevoia de un pic de respiro, pentru a se discerne lucrurile. Nu se prea mai pune accent pe mesajul unei piese. Pentru viitor, Diana vrea s` r`mân` un om echilibrat, s` aib` câte pu]in din toate, s` se poat` bucura [i s` fie mul]umit` de via]a pe care o are. Peste 10 ani, crede c` va fi o persoan` împlinit`, cu familie [i copii. Va locui tot în România, într-o cas` cu curte. Nu se vede plecând din ]ar` decât, tot a[a, fugitiv. Îmi doresc ca activitatea mea profesional` s` fie cel pu]in la fel de bogat`, s` am proiecte noi, iar zona artistic` s` nu se rarefieze niciodat`. Nu m` v`d s` fac altceva. Îmi place s` anticipez lucrurile, la modul c` trebuie s` fiu preg`tit` pentru o situa]ie care urmeaz`, dar nu po]i s` [tii niciodat` ceea ce va fi, cu adev`rat, a spus Diana Matei, la finalul întâlnirii.

12 12 FOTOREPORTAJ Nr. 19 (22 28 mai 2013) 13 Î LUPII NEGRI AU CUCERIT CINCU TEXT {I FOTO: PLUTONIER-MAJOR LUCIAN IRIMIA n perioada 9-21 mai, militarii Batalionului 151 Infanterie R`zboieni s-au preg`tit la Centrul de Instruire pentru Lupt` a For]elor Terestre (CIL-FT) de la Cincu pentru o nou` misiune în Afganistan. ndr`zni]i, Lupii Negri sunt la datorie! Lupii Negri ac]ioneaz` precaut pe o cale de comunica]ie important`. Militarii ie[eni se preg`tesc pentru a treia provocare în de[ertul afgan, dup` cele executate în 2003 [i Instruirea lor se apropie de final. La Cincu, Lupii Negri au avut un exerci]iu de repetare a misiunii, prilej cu care militarii au exersat toate tipurile de ac]iuni pe care urmeaz` s` le desf`[oare în teatrul de opera]ii. Au parcurs pas cu pas [i r`bdare fiecare etap` [i exerci]iu. Au reluat acolo unde era nevoie. Au corectat unde au gre[it. Pe timpul preg`tirii, fie zi sau noapte, au fost în continu` mi[care în poligon. Fiecare lup negru a con[tientizat importan]a instruirii. Nu a fost u[or pentru ei. Transpira]ia, efortul, oboseala s-au v`zut pe chipurile militarilor ie[eni. Aten]ia, concentrarea [i preg`tirea executat` anterior i-au ajutat în rezolvarea incidentelor cu care s-au confruntat. Actori, în rolul insurgen]ilor, a for]elor de securitate afgane [i a localnicilor, au fost militarii din Brigada 2 Vân`tori de Munte Sarmizegetusa [i din Brigada 9 Infanterie Mecanizat` M`r`[e[ti. Ace[tia au jucat rolurile foarte bine, ceea ce i-a ajutat pe Lupii Negri s` în]eleag` [i mai bine ce îi a[teapt` pe t`r#m afgan. Toat` preg`tirea este de o importan]` deosebit`. Aici am desf`[urat evaluarea ac]ional` a batalionului. Am participat la un exerci]iu complex, care capaciteaz` at#t for]ele fizice, cât [i psihice ale militarilor. Am profitat de baza material` deosebit` pe care ne-au oferit-o cei de la CIL-FT, precum [i de experien]a instructorilor din aceast` unitate. {tim ce ne a[teapt` în Afganistan. Avem experien]`, voin]`, putere [i cu siguran]` ne vom îndeplini misiunea pentru care ne-am preg`tit, a declarat comandantul batalionului, locotenent-colonel Sergiu Mungiu. Aten]ie! Baza a fost atacat` cu armament u[or. Executa]i Scutul! Vigilen]a este primordial`. Lupul 11 se deplaseaz` atent p#n` la pode]ul din fa]`, Lupul 12 asigur` zona! Gata de ac]iune! Nimic suspect la ora Robotul EOD cur`]` zona de un obiect suspect. Aria este securizat`, insurgen]ii s-au retras. Acordarea primului ajutor. O vizuin` bine ap`rat` a Lupilor Negri.

13 14 Nr. 19 (22 28 mai 2013) LUMEA DE AZI De la fondarea sa, în 1923, Republica Turcia s-a aflat la r`scrucea dintre dou` lumi, Europa [i Orientul Mijlociu, [i nu a apar]inut clar niciuneia. Turcia este, în schimb, o punte între Europa, Asia, Caucaz [i Orientul Mijlociu. Cu o popula]ie majoritar musulman`, cu o societate democratic` [i o economie de pia]` structurat`, Turcia este un actor unic în regiune, ale c`rui rela]ii cu vecinii vin din negura istoriei. {i totu[i, din punct de vedere al valorilor pe care le împ`rt`[e[te, se poate spune c` Turcia apar]ine înc` Vestului, iar f`r` Turcia este greu s` propui o strategie pentru Orientul Mijlociu. Prim`vara arab` [i r`zboiul civil din Siria au alterat politica intern` din statele arabe [i au avut un efect profund în dinamica puterii în regiune. State precum Egipt, Libia sau Tunisia fac eforturi pentru a-[i crea noi sisteme politice. Astfel, rolul de lider în regiune a devenit o chestiune critic`. În anii 50-60, Egiptul lui Gamal Abdel Nasser, sub mitul na]ionalismului arab, a condus regiunea spre un conflict cu vecinii. Prim`vara arab` aduce o nou` er` a rela]iilor dintre statele arabe. Turcia este considerat` drept pivotul unei noi abord`ri regionale. Turneul lui Recep Tayyip Erdogan, din 2011, care a cuprins Cairo, Tunis [i Tripoli, a indus ideea c` Ankara a devenit noul centru de putere regional. Ce ofer` Turcia regiunii? Turcia este cea mai democratic` ]ar` din Orient [i a 16-a economie mondial`, având cea mai puternic` armat` din regiune. Dar sunt oare acestea suficiente pentru ca lumea arab` s` accepte un nou lider? Situa]ia din Siria, rela]ia [ubred` cu Irakul [i alinierea la opiniile Arabiei Saudite [i ale Qatarului pot oare influen]a pozi]ia de lider a Ankarei? Recenta reapropiere de Israel conduce la refacerea axei Tel Aviv-Ankara, atât de necesar` într-o regiune extrem de tensionat`. Cine sunt concuren]ii Turciei? Arabia Saudit`, Iranul sau Egiptul, toate având îns` un deficit deloc neglijabil în soft power [i capabilit`]i limitate. Este ceea ce m` face s` cred c` f`r` un lider recunoscut, statele din regiune vor orbita unele în jurul altora, c`utând avantajele propriilor politici, pân` când regimul Assad se va pr`bu[i, iar progranul nuclear iranian va fi oprit. De ce este Turcia un centru de putere? Pentru patru motive: infrastructura energetic`, structuri financiare stabile, o economie în expansiune [i o for]` militar` de invidiat. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a f`cut un pas în procesul transform`rii Turciei într-un centru financiar regional, odat` cu inaugurarea noii burse de la Istanbul. Denumit` Borsa Istanbul (BIST), noua burs` combin` Istanbul Stock Exchange [i Istanbul Gold Exchange. Logo-ul bursei este laleaua, simbolul tradi]ional al Istanbulului în timpul Imperiului otoman. În SUA, centrul politic este Washingtonul, iar New Yorkul este centrul financiar, a declarat Erdogan, dup` ce a b`tut gongul la noua burs`. În Turcia, Ankara este centrul politic, iar Istanbul merit` s` fie centrul financiar, a ad`ugat premierul turc. C~ILE TURCIEI T urcia este hub-ul de energie al Occidentului. Geografic, este înconjurat` la nord de Rusia, bogat` în hidrocarburi, dar care are propria infrastructur` de transport prin nordul continentului, la est se g`sesc z`c`mintele de hidrocarburi ale M`rii Caspice [i Asiei Centrale, iar la sud se întinde Orientul Mijlociu, cu uria[ele lui rezerve de hidrocarburi. Ankara asigur`, în fapt, tranzitul fluxurilor petroliere mondiale. Cererea tot mai mare de resurse energetice, venit` în special din Europa, face ca toate privirile s` fie atin]ite spre bog`]iile din Caucaz [i Asia Central`. Bazinul M`rii Caspice ad`poste[te, în adâncurile sale, aproape 7 miliarde de tone de ]i]ei, adic` aproximativ 50 de miliarde de barili. Iat` de ce, Asia Central` reprezint` pentru Turcia o importan]` aparte din punctul de vedere al securit`]ii energetice. Privind lucrurile din aceast` perspectiv`, Turcia are un rol important în asigurarea securit`]ii energetice a UE, ale c`rei demersuri vizeaz` diminuarea monopolului de]inut de Rusia. Bogat în hidrocarburi, Azerbaidjanul, o fost` republic` sovietic`, este punctul de plecare pentru c`i strategice de petrol din Marea Caspic` spre Europa, asupra c`rora Rusia [i Occidentul î[i disput` controlul. O serie de rute ocolesc Rusia, cum este oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan care leag` Azerbaidjanul de Turcia via Georgia. Azerbaidjan [i Turcia au semnat un acord interguvernamental pentru construc]ia gazoductului Trans-Anatolian (TANAP). Gazoductul va avea o lungime de de kilometri [i va lega frontiera Azerbaidjanului cu a Bulgariei, traversând Turcia. Gazoductul va transporta gaze naturale din z`c`mântul Shah Deniz II (Azerbaidjan) c`tre Europa. Datorit` insuficien]ei fondurilor necesare opera]ionaliz`rii proiectului, consor]iul Nabucco a înaintat consor]iului Shah Deniz II o propunere privind construc]ia unui gazoduct numit Nabucco Vest. Acest proiect prevede transportul gazelor naturale provenind din regiunea caspic`, pe o lungime de km, începând de la grani]a dintre Bulgaria [i Turcia pân` la Baumgarten-Austria [i mai departe. De asemenea, exist` inten]ia firmei BP de a construi gazoductul GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ South East Europe Pipeline, paralel ca traseu cu Nabucco, ce ar urma s` aduc` gazele naturale în Austria, de la grani]a turco-bulgar`, prin Bulgaria, România [i Ungaria. În acest moment, Turcia import` aproape 97% din necesarul de energie. În aceste condi]ii [i ]inând seama de noua strategie regional` a Turciei, regimul de la Ankara s-a hot`rât s` reduc` importurile [i s` demareze un program de construc]ie a centralelor nucleare. Prima central` nuclear` a ]`rii va fi construit` în ora[ul Akkuyu, de pe malul Mediteranei, [i va avea o capacitate de de MWh. Ea va fi ridicat` de ru[ii de la Rosatom, care au propus recent un parteneriat francezilor de la Electricite de France. GDF Suez este implicat` în construirea celei de-a doua centrale nucleare a Turciei, de la Sinop, în apropierea ora[ului Soci. La începutul acestei luni, turcii au semnat un contract, în valoare de 22 de miliarde de dolari, cu japonezii de la Mitsubishi Heavy Industries [i de la Itochu Corporation, care vor construi al`turi de francezii de la GDF Suez centrala cu o capacitate de de MWh. Pe lâng` infrastructura energetic`, Turcia a ini]iat un proiect grandios pentru aceste timpuri de criz`: construc]ia unui canal de transport maritim cu o lungime de 45 de kilometri, care va lega Marea Neagr` de Marea Marmara, în încercarea de a decongestiona traficul în strâmtoarea Bosfor. Numele acestuia este Kanal Istanbul, un proiect anun]at de premierul turc Recep Tayyip Erdogan înc` dinaintea alegerilor parlamentare din Acesta este, deopotriv`, un proiect energetic, de transport, de dezvoltare urban`, cercetare, proiectare, precum [i de ocupare a for]ei de munc` [i de protec]ie a mediului. El va permite protejarea mediului în zona Istanbulului, a resurselor de ap`, florei [i faunei, a precizat premierul Erdogan. Al`turi de strâmtoarea Dardanele, Bosforul formeaz` una dintre cele mai importante rute de transport maritim, legând Marea Neagr` de Marea Mediteran`. Nu doar energetic, Turcia dore[te s` devin` principalul nod geostrategic din Orientul Mijlociu, existând un proiect generat de rela]iile cu China de a crea noi rute comeciale pe uscat, ca alternativ` la vulnerabilit`]ile rutelor maritime. Dac` va fi realizat traseul liniei rapide de tren, acesta va lega Kars, ora[ de la grani]a cu Armenia, cu canalul Marmara, care se construie[te sub strâmtoarea Bosfor, continuând pân` la Edirne, ora[ul de la grani]a cu Bulgaria [i Grecia. Proiectul liniei euroasiatice de cale ferat` va uni China cu Spania [i Marea Britanie pe calea ferat`. Oanaliz` a agen]iei Stratfor consemna sec: consecin]a unor gre[eli în politica extern` a Turciei este transformarea doctrinei zero probleme cu vecinii în doctrina zero vecini f`r` probleme. Care au fost acestea? Privind harta regiunii, vedem c` rela]ia cu Israelul a fost întrerupt` pentru o perioad` de timp, sunt disensiuni teritoriale cu Grecia [i Cipru, cu Siria starea este una de conflict armat, cu Armenia sunt disensiuni istorice. Georgia [i Ucraina reprezint` fiefurile Rusiei [i un teritoriu în care Turcia s-a ferit s` intre, de[i, de curând, a semnat un acord de furnizare a gazului cu Ucraina. Cu UE, problemele sunt mult mai complexe, Fran]a [i Germania fiind deocamdat` împotriva unei ader`ri a Turciei. Fa]` de acest dezechilibru geopolitic, Turcia s-a reorientat spre SUA asumându-[i explicit [i entuziast un rol în implementarea scutului antirachet` american. Centrul pentru Studii Strategice [i Interna]ionale (CSIS) din Washington a lansat, recent, raportul The Turkey, Russia, Iran Nexus. Driving Forces and Strategies, în care au fost investigate cooper`rile bilaterale politice, economice [i de alt` natur` între ]`rile cu interese majore în regiune (studiul a fost structurat pe trei paliere: Rusia-Turcia, Rusia-Iran, Turcia-Iran). Studiul men]ioneaz` politica Turciei în Caucaz, ce reprezint` o mare îngrijorare pentru Moscova. Se men]ioneaz` dou` axe: axa Nord-Sud, format` din Rusia-Armenia-Iran, în contrast cu axa Est-Vest, reprezentat` de Turcia-Georgia-Azerbaidjan. Exper]ii ru[i, men]ioneaz` studiul, se a[teapt` ca Ankara, mai devreme sau mai târziu, s` revin` în Caucaz [i s`-[i creasc` prezen]a în zon`. Potrivit unor oficiali ru[i, cita]i în raport, sub guvernul Partidului Justi]iei [i Dezvolt`rii (AKP), Turcia a c`p`tat din ce în ce mai multe tr`s`turi islamice, iar oficialii de ast`zi nu mai reprezint` avoca]ii secularismului. Cre[terea profilului interna]ional reprezint` un obiectiv strategic promovat constant de Turcia în ultimii ani. Ie[irea din scen` a lui Mubarak, un mediator tradi]ional în zona extins` a Orientului Mijlociu, a facilitat parcursul regional al Turciei. Turcia constituie un model pentru zona Orientului Mijlociu, îns` trebuie s` ne raport`m la un proces istoric parcurs de Ankara [i influen]at decisiv de valorile occidentale, în special de rela]ia cu SUA [i de calitatea de membru NATO. Rolul de hub energetic în tranzitul c`tre Europa va fi o carte politico-strategic` pe care Ankara o va juca în func]ie de evolu]ia procesului de aderare la UE. Totodat`, s` nu excludem posibilitatea unei coordon`ri cu Rusia. Scriitorul Orhan Pamuk sus]inea, recent, c` visul roz al Europei, în care credeau to]i s-a destr`mat, poate pentru c` Turcia nu mai este atât de s`rac` a[a cum era odinioar`. Poate [i pentru c` nu mai este condus` de armat`, ci are o societate civil` puternic`. }ara merge tot mai mult pe propriul s`u drum. Iar acesta nu pare s` duc` spre UE.

14 Nr. 19 (22 28 mai 2013) LUMEA DE AZI 15 GENERALUL PHILIP M. BREEDLOVE, NOUL COMANDANT SUPREM AL FOR}ELOR ALIATE DIN EUROPA Luni, 13 mai, la Comandamentul Suprem al For]elor Aliate din Europa (SHAPE), Mons, Belgia, a avut loc ceremonia de învestire a noului Comandant Suprem al For]elor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Philip M. Breedlove. Ceremonia s-a desf`[urat în prezen]a reprezentan]ilor NATO [i ai altor organiza]ii interna]ionale, precum [i ai statelor membre [i partenere. La eveniment a fost prezent [eful Statului Major General, general-locotenent {tefan D`nil`. Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a participat la ceremonia de \nvestire a noului SACEUR, generalul Philip M. Breedlove (foto dreapta) Prezent la ceremonie, secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a men]ionat c` Afganistanul r`mâne în continuare o prioritate a Alian]ei. De asemenea, în condi]iile m`surilor pe care toate na]iunile le impun ca urmare a austerit`]ii economice, vor continua eforturile de îmbun`t`]ire a capacit`]ii de r`spuns la provoc`ri cum ar fi atacurile cibernetice, proliferarea nuclear` sau terorismul. Fostul SACEUR, amiralul James Stavridis, a predat func]ia generalului Philip M. Breedlove, dup` un mandat de patru ani, în care s-a confruntat cu provoc`ri importante atât în planul opera]iilor, cât [i al transform`rilor: teatrul de opera]ii din Afganistan, opera]ia din Libia, desf`[urarea sistemului de rachete din Turcia sau eforturile de implementare a sistemului de ap`rare antirachet`. Amiralul Stavridis a predat [i func]ia de comandant al For]elor Americane din Europa (EUCOM), în cadrul unei ceremonii care a avut loc la 10 mai, la Stuttgart, în Germania. Prin cuvintele frumoase pe care le-a avut de fiecare dat` la adresa particip`rii române[ti în Amiralul Stavridis \[i admir` propriul portret, oferit de [eful Reprezentan]ei SMG la SHAPE. cadrul Alian]ei, dar [i ca sus]in`tor al proiectelor în care România a fost implicat`, amiralul Stavridis s-a remarcat ca un adev`rat prieten al ]`rii noastre. Într-un gest simbolic de apreciere fa]` de cariera de excep]ie a amiralului Stavridis, acestuia i-a fost oferit de [eful Reprezentan]ei SMG la SHAPE, general-maior Virgil Ristea, în numele [efului SMG, general-locotenent {tefan D`nil`, un portret personal realizat de pictorul Valentin T`nase, directorul Studioului de Arte Plastice al Armatei. Philip M. Breedlove este al 17-lea general care îndepline[te aceast` func]ie la SHAPE de la înfiin]area ei, în anul Principalele atribu]ii ale SACEUR privesc coordonarea general` a for]elor aliate [i conducerea opera]iilor. La nivelul Alian]ei, este stabilit ca aceast` func]ie s` fie ocupat` de un general nominalizat de Statele Unite ale Americii. În cuvântul rostit la învestitura sa, generalul Breedlove a afirmat c`, în prezent, ne bucur`m de un nivel de stabilitate f`r` precedent în cadrul Alian]ei, îns` a ]inut s` aminteasc`, de asemenea, incertitudinea [i provoc`rile semnificative care se manifest` în afara grani]elor Alian]ei. Semnifica]ia particip`rii oficialilor din ]ara noastr` la aceast` ceremonie este de continuare a angajamentelor fa]` de Alian]`, precum [i asigurarea sprijinului pentru noul SACEUR în îndeplinirea mandatului încredin]at. Paginile Lumea de azi utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres` [i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume. LOCOTENENT-COLONEL DRAGO{ FLOREA NOI NORME DE HR~NIRE ÎN FOR}ELE AERIENE AMERICANE Militarii din cinci baze apar]inând For]elor Aeriene americane vor testa noi standarde de hr`nire, ca parte a unui proiect denumit Food Transformation Initiative (FTI). FTI este un program pilot care urm`re[te s` diversifice [i s` optimizeze calitatea hranei primite de militari. Pe parcursul acestui an, bazele desemnate î[i vor renova facilit`]ile de servire a mesei pentru a le transforma din platforme de hr`nire de tip institu]ional în loca]ii similare celor existente în universit`]ile americane. Proiectul a pornit de la analizarea For]elor Aeriene din perspectiv` corporatist`, fapt care a permis identificarea de oportunit`]i de îmbun`t`]ire a modului în care nevoile personalului sunt satisf`cute. Au fost lua]i în considerare to]i reziden]ii bazelor aeriene, inclusiv militarii activi, familiile acestora, civilii, dar [i militarii în rezerv`, iar meniurile au fost regândite. Programul a avut deja o prim` faz` de implementare aplicat` în 2010 în [ase baze aeriene, în urma c`reia s-a constatat un nivel de mul]umire al beneficiarilor mai ridicat fa]` de cel anterior. TABERELE REFUGIA}ILOR SIRIENI Majoritatea membrilor Consiliului de Securitate al ONU sprijin` o vizit` de inspec]ie la taberele siriene de refugia]i din Iordania, cu excep]ia Rusiei [i Chinei, care se opun în continuare unei asemenea decizii. Recent, Iordania a avertizat asupra exodului masiv de refugia]i sirieni care au trecut grani]a pentru a fugi din zona de r`zboi civil. Cei aproximativ de refugia]i creeaz` mari probleme statului iordanian. Ambasadorul iordanian s-a întâlnit cu reprezentan]ii statelor membre ale Consiliului de Securitate pentru a le spune c` exodul de refugia]i reprezint` o amenin]are la adresa stabilit`]ii viitoare a ]`rii sale. Cele 15 state membre ale Consiliului au dezb`tut posibilitatea trimiterii unei delega]ii care s` fac` o inspec]ie în taberele de refugia]i, dar nu au reu[it s` ajung` la un consens. Potrivit surselor citate, Rusia a sugerat ca delega]ia ONU s` viziteze [i teritoriile palestiniene, dar aceast` idee a fost respins` de SUA. Consiliul a discutat [i posibilitatea trimiterii unor oficiali în vizit` în Turcia [i Liban unde sunt, de asemenea, mul]i refugia]i sirieni. Înaltul Comisar ONU pentru refugia]i a declarat c` num`rul sirienilor fugi]i din ]ara lor în Iordania ar putea ajunge la 1,2 milioane de oameni pân` la finele anului, acest num`r reprezentând aproximativ o cincime din popula]ia Iordaniei. CIA VA CONTINUA S~ FINAN}EZE GUVERNUL AFGAN Pre[edintele afgan Hamid Karzai a declarat recent c` [eful misiunii CIA la Kabul l-a asigurat c` agen]ia va continua s` asigure finan]are pentru guvernul afgan, potrivit AP. El a confirmat c` guvernul afgan a primit fonduri de la CIA de mai mult de zece ani, ca parte a asisten]ei pe care guvernul american o acord` Afganistanului. Karzai a confirmat finan]area primit` prin intermediul CIA, dup` ce The New York Times a publicat un articol în care semnala c` CIA a furnizat Consiliului de Securitate Afgan sute de milioane de dolari lichizi în tran[e lunare. Acest ajutor financiar este o form` de sprijin între dou` guverne, iar banii ne-au ajutat s` rezolv`m o multitudine de probleme pe care le aveam, a spus Karzai. El a evitat îns` s` specifice sumele primite, dar a confirmat c` au fost bani lichizi [i c` au fost emise chitan]e [i facturi c`tre CIA pentru toate cheltuielile f`cute. De asemenea, Karzai a spus c` în prezent se poart` negocieri cu partea american` în vederea semn`rii unui acord bilateral de securitate care va reglementa prezen]a militar` american` în Afganistan, dup` anul 2014, când trupele interna]ionale se vor retrage din ]ar`. Se pare c` Afganistanul va mai ob]ine sume importante [i din închirierea unor baze pe teritoriul s`u pentru trupele americane care vor r`mâne. UN NOU KALA{NIKOV PENTRU ARMATA RUS~ Soarta proiectului unui alt model de Kala[nikov, AK-12, o nou` pu[c` de asalt pentru armata rus`, va fi decis` dup` testele de acceptare programate pentru mijlocul acestui an. Dac` va trece testele, arma se va produce pe scar` larg` [i va fi adoptat` ca arm` de serviciu în armat`. În general, noul AK-12 p`streaz` linia vechiului AK-74 aflat în serviciu din 1970, dar au fost operate câteva modific`ri inclusiv la nivelul ergonomiei. Arma va avea trei moduri de tragere: foc cu foc, rafale de câte trei focuri [i foc automat. Pe ea va fi montat un cadru special Pikatini care va permite ata[area unor aparate optice de ochire pe timp de zi [i noapte, lansatoare de grenade, indicatoare de ]int` etc. Totodat` arma va fi u[oar`, putând fi utilizat` atât de dreptaci, cât [i de stângaci [i va avea pat rabatabil. SILVIA MIRCEA

15 16 Nr. 19 (22 28 mai 2013) O VIA}~ PE FUG~ {I UN SFÂR{IT ÎN A{TEPTARE DESTINE C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA constantin.pistea@presamil.ro Grigore Olimp Ioan, fost pilot pe front [i ziarist de fapte diverse la Universul, a tr`it intens [i a disp`rut în singur`tate, la aproape 100 de ani. Ultima arogan]` a destinului Poate c` acel copil mai tr`ie[te. Acel copil pe care Grigore Olimp Ioan l-a z`rit din avionul s`u de bombardament într-una din zilele acelea cu soare p`tat de sânge. Era r`zboi - a doua conflagra]ie mondial`, dar cine st` s` le mai numere? - iar coloana de tancuri, cu [enilele mu[când din drum, înainta lini[tit` pe lâng` satul M`l`ie[ti din Basarabia. Copilul a s`rit în vizorul s`u în una din cele 27 de misiuni de lupt` în care a fost implicat. Pentru mai pu]in de o clip` din cele 72 de ore [i 14 minute luptate la ordin, trebuie c` mâna lui Grigore Olimp Ioan a tremurat. Coloana de tancuri a trecut, iar copilul s-a întors acas`, la ai lui, povestindu-le probabil ce groz`vie v`zuse. Soarele s-a scurs pân` la sfâr[itul zilei, s-a stors de sângele r`zboiului [i a revenit deasupra satului M`l`ie[ti zi de zi, f`r` excep]ie. Copilul acela, salvat de o clip` de ezitare sau de con[tiin]a lui Grigore Olimp Ioan, se bucur` [i ast`zi de c`ldura lui [i poate de nepo]i. E frumos s` ne imagin`m o poveste în care învinge binele, în care copilul acela a crescut [i a ajuns departe... În schimb, pilotul din acea scen` a trecut prin multe. Via]a sa, ca a unui fost ziarist de fapte diverse, n-a prea fost lini[tit`. Iar ultima arogan]` pe care i-a f`cut-o destinul a însemnat ca el s` plece dintre noi cu numai câteva s`pt`mâni înaintea împlinirii centenarului. L-am cunoscut pe Grigore Olimp Ioan când avea 99 de ani. O misiune de documentare în care am descoperit frumuse]ea satului Cucova, acolo unde b`trânul Grigore era în grija a doi oameni s`rmani. Îmbr`cat extrem de gros pentru temperatura din acea zi, îmi p`rea amuzant cum, f`r` s` vad` prea bine, alunga mu[tele care-i tulburau discursul. Nici nu mai auzea cine [tie ce, [i eram nevoit s` ]ip, iar doi cons`teni, care m` ajutaser` s` ajung la el, f`ceau pe translatorii, cunoscându-i mai bine starea [i toanele. Era neputincios [i stârnea, concomitent, mil` [i fascina]ie. Aproape c` m-am îndr`gostit de el în cele dou` ore de dialog... M-am îndr`gostit de povestea lui, copil f`r` mam` de la opt ani, dar cu vi]` nobil`, din moment ce, din familia mamei sale, f`ceau parte Constantin Oteteli[anu, neam mare boieresc din Craiova, [i Gheorghe Istrati, urma[ de r`ze[i moldoveni. Dinspre tat`, îl mo[tenea pe colonelul Grigore Ioan, erou la De altfel, to]i ace[tia [i mul]i al]ii apar în volumul Cronica unor destine, pe care Grigore Olimp Ioan l-a încheiat, la sfatul prietenul s`u de jum`tate de veac, Dinu C. Giurescu, în aprilie Un paysan du Danube la Paris Desigur, via]a unui om care tr`ie[te pân` aproape de 100 de ani are nenum`rate episoade de povestit. Mai ales a sa, un personaj deosebit de energic [i de inteligent. Tat`l s`u, pe care l-a mo[tenit în privin]a pasiunii pentru scris, fusese acreditat ca ziarist la Paris [i Geneva, precum [i colaborator al lui Nicolae Titulescu. Dup` ce, ca paysan du Danube, a[a cum era considerat la liceul René Descartes din Paris, i-a uimit pe colegi [i profesori cu rezultatele sale la înv`]`tur`, Grigore a absolvit Dreptul la Bucure[ti [i a lucrat ca ziarist la Universul. Povestea uimitoare a lui Grigore Olimp Ioan, reportaj realizat în satul Cucova, a fost publicat în num`rul 29/2012 al s`pt`mânalului Observatorul militar. Îl pute]i citi pe site-ul C`r]i scrise de Grigore Olimp Ioan (19 mai aprilie 2013): Am fost un imbecil (1939), Noi de la Bombardament (1941), Avia]ia, arma zilelor noastre (1940), Bombardierele atac` (reeditare [i ad`ugire la Noi de la Bombardament, 1995), Cronica unor destine (2004), Pove[ti pentru adormit copiii de[tep]i (2004), Curcubeul toamnei (2008). Ulterior, s-a înscris în ARPA (ARPIA actual` Asocia]ia Român` pentru Propaganda [i Istoria Aeronauticii) [i a început cursurile de pilotaj. A[a, s-au apropiat frontul [i mobilizarea, prietenia cu Sorin Tulea, care i-a fost al`turi la cele mai multe misiuni, c`snicia de 63 de ani cu Coca-Teodorina, dar [i prigoana La volumul Cronica unor destine (Editura Vremea, 2004), care are 650 de pagini, Grigore Olimp Ioan a scris ceva mai pu]in de dou` luni. Pe pagina de gard` a exemplarului s`u, notase: Început scrisul la 7 aprilie 2003 [i terminat la 28 septembrie, acela[i an. Pentru un om de 90 de ani, socotesc c` nu e prea r`u. De aceea spun în gând: bravo, b`iete! comunist` [i chinul, fuga, de parc` ar fi fost vinovat de ceva. Ziaristul [i eroul Grigore Olimp Ioan ajunsese most wanted în agenda unui tovar`[ care-l depistase pân` [i la fabrica de zah`r din Sascut, unde ajunsese specialist în reglarea sistemelor de injec]ie. A fugit pe [antiere [i, dup` ce s-a dovedit capabil pân` [i la Întreprinderea Construc]ii Montaj nr. 1, unde a primit Medalia Muncii, dar [i la Institutul de Arte Plastice din Bucure[ti, a ie[it la pensie. La începutul anilor 90, a revenit în Cucova, satul scris cu aldine în sufletul s`u. {i-a reg`sit prietenii copil`riei [i, cu ajutorul fiului s`u, a ridicat o cas`... P`rea c`, în sfâr[it, totul intrase pe f`ga[ul unei vie]i tihnite, numai c`... a r`mas singur. Au murit [i so]ia, [i fiul s`u, iar nepo]ii l-au p`r`sit, dup` ce le d`duse totul. A[a c` b`trâne]ea [i-a petrecut-o într-o singur`tate mai amar` decât orice alt` perioad` din via]a sa. Singur, între tablouri Casa familiei care-l îngrijea era situat` la câ]iva zeci de metri de biseric`. O biseric` ridicat` pe o colin`, parc` pentru a-i facilita domina]ia asupra unui sat întins, pitoresc, dar s`rac. Grigore Olimp Ioan, anun]at de vizita unui ziarist, a[tepta în fotoliu, în fa]a camerei sale. Politicos, s-a ridicat [i a întins tremurând mâna. Nu [tiam atunci de povestea copilului din M`l`ie[ti, dar aveam s-o aflu, al`turi de multe altele, de la el sau de la cei care m-au ajutat s`-l cunosc pe acest om deosebit. La 99 de ani, Grigore Olimp Ioan avea un spirit viu [i, în ciuda tratamentului medicamentos complex pe care era nevoit s`-l urmeze, pentru boli c`rora probabil nu mai voia s` le [tie numele, încerca s` glumeasc`. Astfel, auzind un motor, a l`sat o replic` pe care n-am cum s-o uit: Vezi, nu sunt chiar a[a de surd! {i-apoi, a mai încercat s` prind` o musc`, precum maestrul Miyagi din filmul Karate Kid. Îl durea faptul c` nu mai putea s` scrie, dar mai ales c` mai nimeni nu era interesat de soarta sa. Ar fi povestit oricui scene incredibile de front, dar nu pentru a se l`uda, ci pentru a le ar`ta [i altora cât de sus po]i s` te înal]i [i cât de dureroas` e pr`bu[irea. Ne-am desp`r]it tot printr-o strângere de mân`, nu înainte de a-l fotografia ce trist mi se pare acum cuvântul imortaliza! privind în gol, din fotoliul a[ezat în fa]a camerei sale. Ie[ind pe poart` [i uitându-m` c`tre turla bisericii, m-am rugat s`-l mai v`d m`car o dat`. Plecând din Cucova, mi l-am imaginat singur, între tablourile de familie. A[tepta.

16 Nr. 19 (22 28 mai 2013) V~ INTERESEAZ~! 17 PROMOVAREA ÎN GRADE SAU TREPTE PROFESIONALE A PERSONALULUI CIVIL CONTRACTUAL În 2013, în cazul personalului civil contractual, se fac promov`ri în grade sau trepte profesionale? Iat` o întrebare adresat` în ultima perioad` redac]iei noastre. Pentru cei interesa]i, public`m câteva date importante, referitoare la acest subiect, cu precizarea c` se pot organiza astfel de examene dac`, în bugetul aprobat pentru anul în curs, exist` resursele financiare necesare promov`rii. Regulamentul-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunz`tor func]iilor contractuale [i a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar pl`tit din fonduri publice a fost aprobat prin HG nr. 286 din [i a intrat în vigoare la 31 martie Actul normativ prevede c` promovarea în grade sau trepte profesionale a personalului contractual din sectorul bugetar se face prin examen. Acesta const` în sus]inerea a dou` probe, stabilite de comisia de examinare: o prob` scris` sau practic` [i interviu. Proba practic` se sus]ine în cazul func]iilor contractuale la care este necesar` verificarea abilit`]ilor practice. Pentru a participa la concursul de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare, candidatul trebuie s` fi ob]inut calificativul foarte bine la evaluarea performan]elor profesionale individuale, cel pu]in de dou` ori în ultimii trei ani. În cadrul examenului de promovare, fiecare dintre cele dou` probe proba scris` sau proba practic` [i interviul va fi notat` cu un punctaj maxim de 100 de puncte. Punctajul minim de promovare este de 50 de puncte. În baza prevederilor regulamentului-cadru, a fost aprobat, prin Ordinul ministrului ap`r`rii na]ionale nr. M.58 din , Regulamentul de organizare [i desf`[urare a examenului de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului civil contractual din MApN. Acesta stabile[te c` examenul de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului civil contractual se organizeaz` de c`tre unit`]ile militare care au structur` de resurse umane, pentru posturile prev`zute în statele de organizare proprii [i pentru cele prev`zute în statele de organizare ale structurilor militare care nu au structur` de resurse umane [i care se afl` în subordinea sau în coordonarea unit`]ilor organizatoare ori pentru care acestea din urm` gestioneaz` activitatea de resurse umane. Examenul de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului civil contractual din MApN se organizeaz` o dat` pe semestru, dup` finalizarea perioadei de evaluare a performan]elor profesionale individuale sau, în cazul personalului civil contractual încadrat ca debutant, în termen de cinci zile lucr`toare de la expirarea perioadei de [ase luni de activitate profesional`. Anterior organiz`rii examenului, unit`]ile organizatoare analizeaz` situa]ia personalului civil contractual care îndepline[te condi]iile de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare [i solicit` ordonatorului de credite, în finan]area c`ruia se afl`, aprobarea desf`[ur`rii acestuia. Cu cel pu]in 20 de zile lucr`toare înainte de data desf`[ur`rii primei probe de examen, unitatea organizatoare desemneaz`, prin ordin de zi pe unitate, comisia de examinare [i comisia de solu]ionare a contesta]iilor, formate fiecare din câte trei membri, precum [i secretariatul acestora. Personalul civil contractual care îndepline[te condi]iile de participare la examenul de promovare în gradul sau treapta profesional` imediat superioar` este informat în scris, de secretarul comisiei de examinare, cu privire la organizarea acestui examen, cu cel pu]in 15 zile lucr`toare înainte de data desf`[ur`rii primei probe. Informarea cuprinde obligatoriu urm`toarele elemente: postul pentru care se organizeaz` examen, cu specificarea gradului sau a treptei profesionale; probele de examen; data, ora [i locul de desf`[urare a fiec`rei probe de examen; bibliografia [i tematica de examen; data-limit` de depunere a cererii de participare la examen, locul depunerii [i detalii privind persoana de contact. Cererea de participare la examen se depune în termen de maximum cinci zile lucr`toare de la informare, iar dosarul de înscriere la examen cuprinde obligatoriu urm`toarele documente: cererea de participare la examen a candidatului; adeverin]a întocmit` de structura de resurse umane cu privire la vechimea în func]ia [i gradul sau treapta profesional` în care este încadrat candidatul; fotocopii ale rapoartelor de evaluare ale candidatului din ultimii 3 ani, certificate pentru conformitate cu originalul, în situa]ia în care acesta nu este încadrat ca debutant; fotocopii ale actelor de absolvire a studiilor/programelor de perfec]ionare profesional`, certificate pentru conformitate cu originalul; fi[a postului pentru care se organizeaz` examen de promovare în grad sau treapt` profesional`. Proba scris`, care nu poate dep`[i trei ore, const` în redactarea unei lucr`ri sau în rezolvarea unui test-gril`, pe baza bibliografiei [i a tematicii de examen, iar proba practic` se desf`[oar` pe baza unui plan [i a unui barem de punctare, stabilite de comisia de examinare în ziua în care se desf`[oar` proba. Interviul se sus]ine, de regul`, într-un termen de maximum cinci zile lucr`toare de la data sus]inerii probei scrise sau probei practice. În cadrul acestuia, fiecare membru al comisiei de examinare poate adresa întreb`ri candidatului. Nu se pot adresa întreb`ri referitoare la opiniile politice ale candidatului, activitatea sindical`, religie, etnie, starea material`, originea social` sau care pot constitui discriminare pe criterii de sex. În termen de maximum trei zile lucr`toare de la data sus]inerii ultimei probe, candidatului i se comunic` în scris punctajul ob]inut la fiecare prob` a examenului, inclusiv punctajul examenului, cu men]ionarea sintagmei admis sau respins la examenul de promovare în gradul sau treapta profesional` imediat superioar`, precum [i termenul în care se poate depune contesta]ie [i datele de contact ale secretarului comisiei de solu]ionare a contesta]iilor. În termen de cel mult dou` zile lucr`toare de la data comunic`rii, candidatul poate depune o contesta]ie la secretarul comisiei de solu]ionare a contesta]iilor, sub sanc]iunea dec`derii din acest drept, care se solu]ioneaz` în termen de maximum dou` zile lucr`toare de la expirarea termenului de depunere a acesteia. n urma analizei contesta]iei, rezultatul se comunic` în scris candidatului, în termen de maximum dou` zile lucr`toare. Mar]i, 14 mai, la sediul MApN, persoanele care s-au înscris pentru a fi primite în audien]` la conducerea ministerului [i-au prezentat problemele în fa]a secretarului de stat pentru rela]ia cu Parlamentul, informare public` [i cre[terea calit`]ii vie]ii personalului, Vasile Costea. Primii pe lista audien]elor au fost reprezentan]ii Uniunii fo[tilor ofi]eri activi oprima]i politic. Pentru cadrele militare îndep`rtate abuziv din armat`, în perioada 23 august decembrie 1961, a fost elaborat un act normativ reparatoriu. Legea nr. 226 a fost publicat` în Monitorul Oficial nr. 854 din 2 decembrie A trecut aproape un an pân` la aprobarea, prin hot`râre de guvern, a normelor metodologice de aplicare a acesteia, care au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 766 din 14 noiembrie HG nr /2012 stabilea procedura de determinare a calit`]ii de îndep`rtat abuziv. Conform prevederilor art. 4 din lege, fostele cadre militare active, îndep`rtate abuziv din armat`, urmau s` primeasc` o indemniza]ie reparatorie lunar`, calculat` prin aplicarea unui coeficient de 0,5 la câ[tigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigur`rilor sociale de stat, aferent anului pentru care se f`cea plata. Dar a[teptarea fo[tilor ofi]eri nu s-a încheiat. Înc` nu au primit drepturile stipulate în actul normativ men]ionat. Ne-am str`duit aproape 20 de ani s` ob]inem aceste drepturi, a spus unul din peten]i. Încet, încet, noi ne stingem. Am suferit peste 50 de ani, nu mai avem timp s` a[tept`m, pentru c` to]i suntem AUDIEN}E trecu]i de 90 de ani. În cadrul audien]elor, au primit o veste bun`. Loc]iitorul directorului Casei de Pensii Sectoriale a MApN, colonel Viorel Niculescu, le-a spus c` deciziile le-au fost expediate [i c`, în curând, vor primi banii. Mai mult, le-a înmânat un tabel cu sumele pe care trebuie s` le primeasc` fiecare din cei aproximativ o sut` de beneficiari. De[i punerea în aplicare a legii a întârziat foarte mult, reprezentan]ii uniunii au declarat c`, în toat` aceast` perioad`, au colaborat foarte bine cu Direc]ia calitatea vie]ii personalului [i cu conducerea ministerului, exprim#ndu-[i speran]a c` vor fi sprijini]i [i în viitor, în demersurile lor de a majora cuantumul indemniza]iei. La colaborarea cu unele structuri ale ministerului s-au referit [i al]i trei peten]i. Numai c` ace[tia [i-au exprimat nemul]umirea atât pentru cuantumul pensiei revizuite, în mai multe rânduri, cât [i în leg`tur` cu modul cum li s-a r`spuns la telefon. În]eleg faptul c`, la nivelul casei de pensii, volumul de munc` este foarte mare, dar, în cazul meu, sunt multe gre[eli, a sus]inut unul dintre peten]i. Mi s-au cerut documente justificative pentru mai multe perioade de activitate. Le-am trimis, dar nu au fost luate în calcul. Am dat mai multe telefoane pân` mi s-a spus c` au fost g`site, c`, ini]ial, nu au fost observate, fiind lipite de alte documente din dosar. Nu acuz pe nimeni de rea inten]ie sau incompeten]`, dar, dac` a]i fi în locul meu, nu a]i considera c` este vorba, cel pu]in, de neglijen]`? Chiar dac` a primit asigur`ri c` situa]ia s-a rezolvat, dup` atâtea incidente, pensionarul militar [i-a exprimat neîncrederea. Secretarul de stat Vasile Costea le-a transmis func]ionarilor casei de pensii c` trebuie s` dea dovad` de mai mult` acurate]e în studierea dosarelor, s` se aplece cu mai mult` aten]ie asupra documentelor [i, mai ales, s` aib` mai mult` grij` cum vorbesc la telefon, pentru c` nu cadrele militare în rezerv` sau în retragere sunt vinovate de urm`rile controversatului act normativ ce a dus, în unele cazuri, la diminuarea pensiilor. Alte solicit`ri prezentate cu ocazia audien]elor s-au referit la mut`ri dintr-o garnizoan` în alta, acordarea compensa]iei pentru chirie, rechem`ri în activitate sau angaj`ri. Un caz deosebit a fost cel al unui militar profesionist, care s-a mai prezentat în audien]` [i în Acesta a lucrat 14 ani în armat` [i, dup` un control medical periodic, în 2008, când s-a constatat c` are doar un rinichi, a fost trecut în rezerv`. I s-a promis, în 2011, c` va fi sprijinit s` fie angajat ca civil. Numai c`, de atunci, posturile de personal civil au r`mas blocate, a[a c` cererea nu i-a putut fi nici acum aprobat`. PAGIN~ REALIZAT~ DE IRINA-MIHAELA NEDELCU

17 18 Nr. 19 (22 28 mai 2013) CULTUR~ VIA}A ÎN TRAN{EE Solda]ii no[tri, prin fundul tran[eelor, spal` rufe [i se desp`ducheaz`. Oameni practici, au imaginat un mijloc foarte bun pentru sp`lat, pe care-l întrebuin]ez [i eu, pentru a face când pot câte o sp`l`tur` cu ap` rece, pe tot corpul. Ei sap` o groap`, peste care a[eaz` o foaie de cort, spre a ]ine apa. Cu modul acesta, albia e gata [i sp`latul începe. Bravul meu Panait se urc` mai sus pe tran[ee, de unde-mi toarn` pe cap dou` g`le]i cu ap` rece, mai minunate decât cel mai stra[nic du[. Hainele pe mine [i în special pelerina cam miros a acreal`, din cauza umezelii [i a noroiului depus pe ele, dar asta nu face nimic. Sunt cel pu]in mul]umit c` gra]ie acestor sumare îngrijiri, pân` acum n-am f`cut cuno[tin]` cu insectele, de[i de când am plecat din Balcic, o singur` dat` am mai dormit în cas` de om [i atunci tot îmbr`cat. LEXICON MILITAR Locotenent-colonel STEREA COSTESCU, Din carnetul unui c`pitan. Însemn`ri [i amintiri din R`sboiul pentru întregirea neamului (1 august aprilie 1917), Foc[ani, 1927, p Pentru desp`duchere, solda]ii o duc greu, c`ci n-au îndeajuns nici rufe pentru primenit, nici alte mijloace, cât de sumare. Un singur lucru m` sup`r` foc. În inspec]ia ce fac spre a vedea starea echipamentului, v`d c` mai mul]i solda]i [i chiar caporali [iau aruncat rani]ele în timpul retragerii, al]ii [i mantalele. Acum, pe vreme de ploaie [i mai ales noaptea, cu to]ii tremur` de frig. A[a ceva nu pot tolera, c`ci altfel ordinea [i disciplina se duc. Recurg la solu]ii radicale. F`r` mult` vorb`, dau ordin s` li se aplice, chiar în fa]a mea, câte o corec]ie stra[nic`, dubl` pentru caporali. }ip` ei, se vait`, dar la fiecare bub` [i leacul ei... C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA constantin.pistea@presamil.ro Vasile Gh. Baghiu s-a n`scut în comuna nem]ean` Mastac`n (ast`zi Borle[ti), la 1 aprilie A ajuns pe front când avea 21 de ani [i, dup` ce a fost luat prizonier la 23 august 1944, a tr`it calvarul lag`relor sovietice, din care a ie[it abia în Când a ajuns, în sfâr[it, acas`, a descoperit c` ambii p`rin]i îi muriser`, într-o singur` noapte, de tifos exantematic. Mai mult de atât, a constatat c`, de[i fusese eliberat, nu era liber, iar sovieticii, pe care-i p`r`sise în trecutul s`u recent, se furi[aser` printre cons`tenii s`i. Cu tenacitate, a sim]it deriva vremurilor [i a încercat s` se deta[eze de capcana acestora. Ar fi putut s` lucreze la prim`rie, unde i se oferise un post de copist, dar a refuzat, riscând enorm prin aceast` luare de pozi]ie. A preferat s` mearg` pe [antiere, s`-[i amestece identitatea în masa anonimilor, dar s`-[i creasc` astfel copiii... A murit în 1974, în urma unui accident, dup` cum poveste[te fiul s`u, Vasile Baghiu, scriitor la rândul s`u, care avea atunci numai [apte ani. Vasile a fost cel care a strâns caietele tat`lui, caiete pline de amintiri dureroase, scrise dintr-un fel de datorie a memoriei într-o perioad` în care era extrem de riscant s` poveste[ti contra curentului. CÂND SCRISUL ÎNSEAMN~ EROISM GUR~ DE FOC (dup` fr. bouche de feu, it. bocca da fuoco) este un termen generic pentru armele de foc cu calibru mai mare decât al celor individuale. Inventat de chinezi, care îns` l-au folosit la început doar pentru focuri de artificii (fireworks), praful de pu[c` (numit [i iarb` de pu[c` în scrierile vechi) a ajuns în Europa prin intermediul arabilor. Primele guri de foc primitive, numite bombarde, au ap`rut în armata terestr` la sfâr[itul sec. XIII, instalarea lor pe nave începând abia în anul 1338 cu Cristophe de la Tour în confruntarea franco-olandez` de la Arnemuyden (în francez` Écluse). Românii au folosit prima dat` bombarda în 1445, la asediul cet`]ii Giurgiului. În secolele XV-XVIII au existat în Europa o sumedenie de tipuri [i dimensiuni de guri de foc, puterea lor fiind exprimat` prin greutatea în fun]i (pfunzi, livre de câte kg) a ghiulelei care putea fi de piatr` sau metalic`, dar [i prin lungimea ]evii, având ca unitate de m`sur` calibrul (v. tabelul al`turat). Cele mai r`sp#ndite arme de acest gen purtau nume de reptile [i [erpi venino[i (aspid`, culevrin`, vasilisc) sau p`s`ri de prad` (falconet), cu diferi]i determinan]i (mic, mare, mijlociu sau semi-). În func]ie de lungimea ]evii, gurile de foc erau categorisite drept extraordinare (39-40 calibre), ordinare (32 calibre) [i bastarde (26-28 calibre). În Imperiul Otoman se foloseau denumiri ca balimez, cumbara etc. Vechea pulbere neagr` a fost înlocuit` din 1846 cu una pe baz` de nitroceluloz` numit` fulmicoton (în englez` guncotton), iar din 1863 cu cea f`r` fum (smokeless gunpowder). În epoca modern` a ap`rut piroxilina, ob]inut` prin tratarea unor materiale celulozice uscate cu un amestec concentrat de acid azotic [i acid sulfuric. COMANDOR (R) NECULAI P~DURARIU VASILE GH. BAGHIU, Prizonier în U.R.S.S. (edi]ia a II-a), Editura Funda]iei Academia Civic`, 2012 Vasile Gh. Baghiu a fost prizonier [apte ani. Nu de pu]ine ori, s-a aflat la grani]a dintre via]` [i moarte, [i a sim]it cum omul devine instrument în mâna altora [i cum co[marurile sunt vii chiar [i când nu visezi. Memoriile sale sunt pe cât de simplu [i de natural scrise pe atât de dureroase. Dragii mei, poveste[te la un moment dat, eu pot s` v` spun c` în acel atac am avut [apte vie]i. Mi-au murit [ase [i am r`mas cu una pe care o vede]i. Am încercat s` mi-l imaginez pe Vasile Gh. Baghiu scriind. Cum a m`rturisit, nu de pu]ine ori a plâns în timp ce [i-a a[ternut gândurile pe hârtie, gânduri fugare, litere evadate din con[tiin]` spre trezirea altora. Rodul muncii sale, adev`rat act de eroism în contextul acelor vremuri, a circulat clandestin pân` în 1990, când a fost lecturat la radio România Liber` [i publicat la Editura Axa din Boto[ani. Probabil, în timp ce scria, uneori cu lacrimi în col]ul ochilor, Vasile Gh. Baghiu nu se gândea la modul în care gândurile sale vor ajunge la al]ii. Dar ele au ajuns. Iar ast`zi [tim despre drumurile infinite cu trenul c`tre Siberia [i Karaganda, despre s`pt`mânile de carcer`, despre munca în min` [i [antajul semn`rii unor declara]ii false, despre tot ce au însemnat cei [apte ani petrecu]i în vârful absurdului uman. Cine nu munce[te nu m`nânc`!, scria pe poarta unui lag`r în care a fost închis Vasile Gh. Baghiu. O lozinc` sor` cu cea de la Auschwitz, Munca te elibereaz`!, pe care prizonierii au înghi]it-o ani în [ir. Dincolo de eroismul implicit al unui astfel de act, s`-]i scrii memoriile dup` a[a ceva înseamn` s` fi ajuns la un grad de în]elegere a vie]ii foarte greu accesibil. AURELIA N~STASE aurelianastase@yahoo.fr La figurat, se lanseaz`, adic` se emit, dintr-un impuls propriu arunc`rii, cuvinte, gesturi: a lansat un strig`t de ajutor pentru oricine are urechi de auzit (sanatateabuzoiana.ro); lanseaz` un avertisment serios pentru investitori (stiri.astazi.ro); lansase acuza]ii mai mult sau mai pu]in voalate (ziare.com); îmi lanseaz` o privire disperat` (San-Antonio - Frédéric Dard, În meniu un curcan fript, traducerea M`rg`rita Vavi Petrescu, Editura Forum, Bucure[ti, 1997, p. 23); clien]ii lanseaz` zâmbete ca [i cum ar încuraja pui de p`s`ri s` zboare (zcj.ro); va lansa o bomb` pe pia]a sistemelor de operare (ziare-pe-net.ro); s` înceteze s` lanseze petarde jurnalistice, cu scopul de a denigra (cotidianul.ro). Verbul a lansa este folosit [i la figurat ca sinonim pentru a arunca : se va lansa în lupta pentru clien]i peste dou` s`pt`mâni (zf.ro). Analogia dintre cariera profesional` sau politic` [i lupta sau confruntarea permite prezentarea debutului ca lansare: nu mult dup` ce s-a lansat în carier`, se procopsise deja cu porecla (stiri.rol.ro); s-a lansat în politica global` [i afaceri dup` cel de-al Doilea R`zboi Mondial (facultate.regielive.ro). Dac` se ]ine seama de semnifica]ia esen]ial` a acestui verb ( aruncarea departe ), se poate vorbi despre lansarea în carier` Limba românq este patria mea. doar în privin]a celor care au [i avut o carier`, a[adar doar dup` ce se cunosc rezultatele ob]inute cu timpul de debutant. Ar trebui s` fie luat` în considerare aceast` nuan]` în semnifica]ia lans`rii [i atunci când verbul a lansa este folosit în relat`rile despre prima prezentare public` a unei lucr`ri în orice domeniu - a unui proiect, a unei c`r]i, a unui spectacol cinematografic sau de teatru - ori despre începerea comercializ`rii unui produs: proiectul legii s`n`t`]ii va fi lansat în dezbatere public` (stirileprotv.ro); editura LANSAREA (II) M`n`stirii Rohia a lansat volumul de eseuri religioase [i predici ale p`rintelui Nicolae Steinhardt (crestinortodox.ro); Chaplin î[i permite s` atace brutal regimul nazist, lansând filmul în 1940 (books-express.ro); chiar [i în cazul în care [ ] [i-ar fi lansat produsul [ pân` s` se] depun` cererea de revocare, compania [i-ar putea pierde drepturile (hotnews.ro). Din p`cate (cele comise prin folosirea intensiv`, dar neglijent` a cuvintelor, într-o lume în care prea mul]i vorbesc prea mult), [i NICHITA ST~NESCU verbul a lansa apare, frecvent golit de nuan]ele semnifica]iei lui, doar ca sinonim pentru a începe sau a prezenta prima oar`. Confruntarea, parcurgerea orbitei, a c`ii sunt ignorate, tratate cu indiferen]`. Sinonimiile care omogenizeaz` sensurile diminueaz` capacitatea de expresie a limbii în planul semanticii, ca [i evitarea, din ne[tiin]`, a declin`rilor [i conjug`rilor în planul gramaticii. S-a ajuns ca a lansa s` fie folosit uneori în enun]uri, f`r` referire la vreun început, în loc de a publica sau a difuza : [Comisia] a lansat raportul (mae.ro). De altfel, varianta original` a textului este limpede: Comisia European` a publicat raportul intermediar (caleaeuropeana.ro, ec.europa.eu, mediafax.ro). Uneori, ilogic, referirea verbului a lansa la o mi[care determinat` de un impuls este confundat` cu semnifica]ia a da impuls : vor lansa în [sic!] var` exploatarea unui z`c`mânt de gaze (agerpres.ro). Ciud`]enia a ap`rut îns` amplificat` deja în titlul [tirii, devenind un fel de culme în utilizarea f`r` vreo noim` a acestui cuvânt: lanseaz` al doilea cel mai mare z`c`mânt de gaze din lume. Înf`]i[area suprarealist` a acestei [tiri exclude orice comentariu.

18 Nr. 19 (22 28 mai 2013) ARMA CONDEIULUI 19 LOCOTENENT-COLONEL CRISTIAN DUMITRA{CU Se cuvine oricând o discu]ie ampl` [i serioas` despre veteranii de r`zboi, nu doar în preajma zilei de 29 aprilie, când mai afl`m despre bunicii no[tri c` sunt în mod natural din ce în ce mai pu]ini, bunicii no[tri care au f`cut România dodoloa]` [i care acum sunt dispre]ui]i de o bun` parte din reprezentan]ii genera]iilor de azi, cei care au pâinea [i cu]itul în mâini! {i pentru c` spun c` se cuvine o discu]ie serioas` [i ampl`, trebuie s` precizez c` sunt pe firul unei anchete despre cazul unui veteran de r`zboi de 97 de ani, care se bate cu morile de vânt într-o spe]` valabil` pentru majoritatea covâr[itoare a veteranilor, care au drepturi ce nu le sunt respectate! Dar despre acest caz ve]i putea citi într-o edi]ie viitoare a s`pt`mânalului. Pân` atunci, v` propun s` vorbim despre luxul de a fi Erou de România. Fie c` e[ti b`trân [i bolnav [i ai fost r`nit în urm` cu 70 de ani, în r`zboi, fie c` e[ti tân`r [i mutilat în teatrele de opera]ii din Irak sau C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA constantin.pistea@presamil.ro { eful meu ar putea crede c` m` plâng, iar dumneavoastr`, c` m` laud. Nici vorb`. Doar încerc s` abat pu]in` legitimitate asupra unei constat`ri mai vechi, reconfirmate zilele trecute, în timpul unei aparent banale document`ri. Sigur, nicio documentare nu e banal` dac` [tii s`-]i ]ii ochii deschi[i. Totu[i, pentru vorbele interlocutorului la care fac referire, nu am avut nevoie de cine [tie ce aten]ie. Le [tiam. Le tr`isem. Odat` rostite, ele mi-au s`rit din nou în ochi ca o fotografie veche. Cu cât munce[ti mai bine, cu atât ]i se cere mai mult. Nu m` plâng [i nu m` laud, dar cuvintele acestea, spuse amical, m-au împins înapoi în timp, în anii de studen]ie militar`, [i de-acolo, încoace, trecând printr-o mul]ime de episoade care mai de care mai edificatoare. Când am ajuns la trup`, în primul stagiu, parc` eram student-sergent, am fost întrebat dac` m` pricep la calculator. Cum am vrut s` fac impresie bun`, am zis da, de[i nu eram mai mult decât un simplu utilizator de word. Nu a fost un r`spuns de[tept. Am fost solicitat mai mult decât mi-a[ fi dorit. În academie, cum ar`ta mai bine sectorul cu care fusesem îns`rcinat, cum eram mutat pe altul. Repet, nu m` laud [i, pentru a echilibra balan]a, men]ionez c` am f`cut [i lucruri proaste. Totu[i, în scurta carier` de pân` acum, chiar [i când nu mi-a EROI DE ROMÂNIA Afganistan! Cum ar putea un jurnalist, f`r` a se descalifica profesional, s` afirme c` veteranii de r`zboi [i-au primit hectarul de p`mânt care li se cuvine, dac` acest lucru nu s-a întâmplat? Doar a[a, ca s` dea bine în pagin`? Ce ar zice bunicii despre nepotul acesta ipotetic, unul care scrie strâmb doar ca s`-i fie lui c`ldu], nep`sându-i de drama unui om Sunt înc` multe lucruri pe care le-am putea face pentru eroii no[tri în via]`, cu condi]ia s` identific`m ceea ce nu este în regul`, s` îi ascult`m cu aten]ie, pentru c` multe din solu]ii sunt la ei. c`ruia i-au vâjâit gloan]ele pe la urechi în linia întâi? Cum ar putea un profesionist în presa scris`, la radio sau televiziune s` afirme c` aceia care sunt r`ni]i în teatrele de opera]ii sunt asigura]i cum se cuvine pentru cazul nefericit în care se întorc acas` f`r` o mân` sau un picior, când, de fapt, lucrurile nu stau chiar a[a? {i nu o zicem noi, ci în[i[i oamenii în cauz`! Cum s` spunem c` primele de asigurare pe care le primesc ace[ti oameni lipsi]i de noroc sunt aliniate la acelea pe care le primesc ceilal]i militari NATO, când nu e a[a? Sunt înc` multe lucruri pe care le-am putea face pentru eroii no[tri în via]`, cu condi]ia s` identific`m ceea ce nu este în regul`, s` îi ascult`m cu aten]ie, pentru c` multe din solu]ii sunt la ei, dovedind o modestie infinit`, f`r` a cere ceea ce nu li se cuvine! S` nu ne îmb`t`m cu ap` rece, dac` nu era Asocia]ia Camarazii, lucrurile erau cu mult mai tragice pentru mul]i dintre r`ni]i, pentru c` banii de la buget sunt pu]ini, iar legile înc` perfectibile! Îmi permit s` v` reamintesc faptul c` înc` mai pute]i redirec]iona cele dou` procente din impozitul pe venit [i cred c` putem, astfel, s` întindem o mân` de ajutor camarazilor afla]i în dificultate. Oricum, banii se duc la buget, nu d`m din solda noastr` ([i chiar de ar fi fost a[a, a dona o sum` cât de mic` ne-ar putea reaminti solidaritatea pe care o dator`m camarazilor no[tri), iar oamenii ace[tia chiar au nevoie de sus]inere, într-o ]ar` care mai are multe de perfectat în rela]ia cu propriii s`i eroi! Locotenent-colonelul Cristian Dumitra[cu este redactor-[ef adjunct în redac]ia militar` de radio CELOR CARE MUNCESC ie[it bine ceva, [eful, mereu altul, în func]ie de perioad`, a p`rut s` aprecieze efortul. Altfel, de ce s`-mi fi dat mai multe pe cap? Pe de alt` parte, colegi care au spus nu [tiu, nu m` pricep, au stat lini[ti]i, iar cariera i-a împins de la spate pe pozi]ii nu tocmai ru[inoase. Exist` un râu al promov`rii care curge de la sine, indiferent de ce faci, de cât e[ti de s`ritor [i de câte func]ii duci prin cumul. Iar observa]ia mea, bazat` pe experien]a personal`, dar [i pe vorbele amintite, care nu sunt decât avataruri ale unor constat`ri anterioare, este la fel de valabil` ca fi[a postului. Sunt chestiuni care coexist` în avantajul unora [i dezavantajul altora. Exist` un râu al promov`rii care curge de la sine, indiferent de ce faci, de cât e[ti de s`ritor [i de câte func]ii duci prin cumul. Cunosc persoane care muncesc mult, foarte mult, f`r` a fi apreciate dup` merit. Dimpotriv`, din cauz` c` nu au abilitatea de a-[i proteja competen]a, le este speculat` orice eroare. În acela[i timp, cei care [tiu s` fie de[tep]i, tr`iesc lini[ti]i, pentru c` salariul oricum vine pentru to]i în aceea[i zi. Este o nedreptate care, sunt convins, nu se va repara prin câteva rânduri multiplicate în mii de ziare. Dar, dac` v` gândi]i bine, fiecare dintre dumneavoastr` are în jur pe cineva care munce[te mai mult decât al]ii. Drept, nedrept, asta e. Totu[i, ce-ar fi ca, dup` ce identifica]i acea persoan`, s` merge]i [i s`-i mul]umi]i? Aten]ie, nu rosti]i acele mul]umiri privindu-v` în oglind`! PE LOC, REPAUS! Lumea nu se împarte doar în [oimi [i porumbei. Mai sunt [i ciori, [i gai]e, [i papagali, [i fazani... DREPTUL LA ZÂMBET CRISTI VECERDEA-CRIV GENERAL DE BRIGAD~ MARICEL D. POPA Cele mai multe [i mai mari victorii împotriva timpului au fost câ[tigate de iubire [i de art`. Fiecare având propriile câmpuri de b`t`lie [i proprii înving`tori. Via]a este ceva foarte interesant. În timp ce noi suntem aten]i la multele [i diferitele lucruri care ne ocup` timpul, ele fiind, de altfel, necesare [i urgente, ea, via]a, trece, trece... Când schimbarea bate la u[a ta, nu te purta cu ea de parc` ar fi un musafir nedorit. Trezirea la realitate a unui lider intervine atunci când în]elege c`, în activitatea curent`, nu exist` solu]ii universale. Dup` ce sunt acceptate de c`tre o colectivitate, toate adev`rurile sunt privite, ulterior, ca ni[te simple truisme, ca ni[te lucruri evidente, banale... S` ne uit`m în jur: a afirma ceva este mult mai u[or [i mai operativ de f`cut, decât s` negi, s` contrazici ceva. Pentru a fi constructiv, pentru asta mai este nevoie [i de argumente. Mare e gr`dina lui Dumnezeu! Dar pe noi, oamenii, nu ne mai mir` [i nu ne mai impresioneaz`. Ne-am adaptat. Ezitarea este una dintre principalele cauze ale înfrângerilor militare. Acest lucru este valabil de la soldat la comandant, [i de la cel mai mic e[alon, pân` la cele mai mari armate. Lucrul bine f`cut nu mul]ume[te, întotdeauna, pe toat` lumea. De exemplu, pe cei care î[i câ[tig` traiul din reparatul lucrurilor stricate. Încerca]i s` tr`i]i o perioad` de timp departe de oameni [i de lumea asta haotic`, nebun`, dezl`n]uit`, sc`pat` parc` de sub control. Ve]i în]elege, dup` aceea, ce înseamn` cu adev`rat frumuse]ea [i valoarea fiin]ei umane. Adev`rul gol-golu] nu este pe placul tuturor. Pentru c` lumea este convins` c` sunt unele nuduri mai frumoase [i mai interesante. Uneori, îmi pare r`u c` am vorbit, alteori, c` am t`cut. Dar num`rul regretelor c` am vorbit este mai mare decât cel al regretelor c` am t`cut. C`l`toria vie]ii ar trebui s` fie una asem`n`toare cu orice alt` c`l`torie pe care o efectu`m. Vie]ile triste, goale, sunt cele în care noi, c`l`torii, nu ne tr`im clipele, s`rim peste ele, ignor`m sau a[tept`m ca ele s` se umple cu altceva, s` fie mai pline, mai bogate, mai frumoase, mai interesante. {i în acest timp, timpul trece pe lâng` noi. {i noi odat` cu el. Oamenii lipsi]i de imagina]ie se observ` u[or: ei repet` ori gre[elile pe care le-au f`cut alt`dat`, ori gre[elile f`cute de al]ii. O persoan` este moart` atunci când nimeni nu vorbe[te despre ea, când nimeni nu [i-o aminte[te. Cu multe astfel de persoane ne întâlnim [i în via]a de zi cu zi. Dup` fiecare etap` temporal` a viitorului exist` un viitor. Exist` viitor dup` viitor. Este modul meu de a gândi anti-apocaliptic. Capacitatea de socializare a oamenilor, ca reprezentan]i ai zoologiei, las` de dorit. Pentru c`, în afar` de câteva animale de companie pe care tot noi le-am botezat ca atare, ce animale, plante sau alte viet`]i au dorit s` se asocieze cu oamenii?! Începerea aventurii care poate duce la descoperirea unei lumi noi este condi]ionat` de un lucru esen]ial: desprinderea de lumea veche. S` ne imagin`m o clip` c`, în lume, umorul ar fi f`cut pe seama animalelor [i plantelor, de exemplu, [i nu pe seama oamenilor. Atunci, nu numai c` omenirea ar începe s` se plictiseasc`, dar exist` [i riscul de a se prosti. În problema def`im`rii, lucrurile n-au prea evoluat. {i ast`zi, de exemplu, cei care nu particip` la bârf`, complot sau orice alt` form` de uneltire au vina, gre[elile sau p`catele pe care le atribuie participan]ii la ac]iunea respectiv`. De la Albert Camus citire: Nimic nu e mai detestabil decât respectul bazat pe team`. Sunt oameni al c`ror eroism const` în faptul de a fi ei însi[i. Sfâr[itul lumii nu vine de la un pas gre[it. Dar sfâr[itul lumii proprii poate s` vin` de la a[a ceva. B`trâne]ea este acea vârst` a omului, în care îi este dor de ispitele de alt`dat`. Anotimpul izgonirii din rai a fost toamna. Atunci putem vorbi despre mere care s` fi fost deja coapte. Oricât de mult timp am avea la dispozi]ie, în planificarea sa nu trebuie s` se reg`seasc`, s` fie luat în calcul ca element sau detaliu distinct, [i un timp de pierdut. A fi prieteni nu este un lucru foarte greu. A r`mâne prieteni, îns`, este. S` ne uit`m în jur: lucrurile f`cute f`r` cap sunt foarte bine [i conving`tor argumentate, planificate, executate... Va veni o vreme când vor fi criticate, anatemizate, desfiin]ate... {i ciclul se va relua, [i cu alte lucruri f`cute f`r` cap. Pentru un licurici, un om cu un chibrit în mân` este un demiurg. R`zboiul este plin de gre[eli. Important este ca inamicul s` fac` mai multe. Lumea nu se împarte doar în [oimi [i porumbei. Mai sunt [i ciori, [i gai]e, [i papagali, [i fazani...

19 20 Nr. 19 (22 28 mai 2013) IMPACT CINSTIRE EROILOR NEAMULUI Din ini]iativa conducerii Filialei ANCMRR, Sector 5 Bucure[ti, mar]i 14 mai, la M`n`stirea Cernica, a avut loc depunerea unei coroane de flori în memoria eroilor care s-au jertfit pe altarul Patriei. Evenimentul constituie o continuare a tradi]iei filialei de a comemora, a[a cum se cuvine, eroismul [i d`ruirea înainta[ilor eroi, la fiecare început de mai, când s`rb`torim Ziua Independen]ei [i Ziua Victoriei. Coroana a fost depus` la mormântul str`juit de bustul eroului buzoian, sergent Iorgu Cosma/monahul Gherasim al c`rui loc de odihn` [i cinstire se afl` în cimitirul m`n`stirii. COLONEL (RTR) ION JIANU SEMNAL Recent, la Editura Centrului tehnic-editorial al armatei, a ie[it de sub tipar lucrarea 100 de ani de înv`]`mânt militar aeronautic. Tradi]ie [i continuitate. Doctrin`, instruire [i înzestrare. Personalit`]i. Ac]iuni militare, volum coordonat de generalul-locotenent Cârnu F`nic`, comandorii Emil Cimpoca, Marius Oatu [i Marius Nicoar`. Evocarea momentelor de glorie ale [colii române[ti de avia]ie, cu ocazia s`rb`toririi unui secol de activitate, [i eviden]ierea personalit`]ilor care au contribuit la dezvoltarea înv`]`mântului militar în domeniul aeronauticii, este o datorie de onoare pentru to]i aviatorii, dar mai ales pentru continuatorii tradi]iilor primei [coli militare de pilotaj din România. Volumul reprezint` m`rturia activit`]ilor ce s-au desf`[urat cu ocazia acestei s`rb`tori [i valorificarea studiilor prezentate la sesiunea anual` de comunic`ri [tiin]ifice a {colii de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene Aurel Vlaicu cu privire la aceast` tem`. Oamenii speciali[ti au fost, sunt [i vor r`mâne cea mai pre]ioas` resurs` a Statului Major al For]elor Aeriene. {coala de avia]ie de la Boboc este locul în care ace[tia au fost educa]i, iar reu[itele celor o sut` de ani de activitate dovedesc valoarea actului didactic teoretic [i practic-aplicativ desf`[urat de instructori [i profesori valoro[i, care lucreaz` cu foarte mult` responsabilitate, fiind dedica]i visului de aur al omenirii zborul. Asosit la redac]ie ultimul num`r (143/2013) al publica]iei editat` de Divizia 4 Infanterie Gemina din Cluj Napoca: Orizont militar. Cu grad de adresabilitate foarte larg, deoarece apar]ine celei mai cuprinz`toare dintre categoriile de for]e ale armatei, edi]ia cuprinde, [i de aceast` dat`, tematici [i subiecte ce vorbesc de la sine: un interviu cu Soldatul anului 2012 în For]ele Terestre semnat de caporal Ovidiu Hordouan sau un incitant reportaj, semnat de maistru militar Radu Cioloca Locuin]e pentru militari, la Cluj-Napoca. Pagina Interferen]e adun` articole ca: 9 Mai semnifica]ii, Justi]ia militar` în teatrul de opera]ii, semnat de maior Sorin Homeag, ofi]er de rela]ii publice la Batalionul 2 Manevr` din Afganistan sau cel intitulat Distinc]ie european` pentru STS [i România, semnat de sergentul-major Ovidiu Sfîriac. ANIVERS~RI Consiliul Director al Asocia]iei Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Militari din municipiul Bucure[ti [i jude]ele limitrofe ureaz` colonelului (r) Constantin Mihai, la aniversarea zilei de na[tere 80 de ani mult` s`n`tate, via]` lung` [i satisfac]ii al`turi de familie [i cei dragi! S` ne tr`i]i, domnule comandant! La mul]i [i ferici]i ani! Personalul Batalionului 307 Infanterie Marin` transmite locotenentcolonelului Daniel Frumosu, cu prilejul anivers`rii zilei de na[tere, cele mai calde ur`ri de s`n`tate, fericire, bucurii [i împlinirea tuturor dorin]elor. La mul]i ani! Comitetul de Conducere al Filialei ANCMRR Sector 6 transmite tuturor membrilor s`i, care î[i aniverseaz` în luna mai 2013 ziua de na[tere [i [i-au serbat ziua onomastic` de Sfin]ii Împ`ra]i Constantin [i Elena, cele mai calde ur`ri de s`n`tate, fericire, bucurii, împlinirea tuturor dorin]elor [i La mul]i ani! Men]ion`m pe colegii, membri ai filialei noastre: generalii de brigad` (r) Gheorghe Gârlea, Gheorghe Sovar, Constantin Mih`lcioiu; coloneii (r) Constantin Gaman, Constantin Iliescu, Constantin Gheorghescu, Constantin Dinu, Constantin Ciocianu, Constantin Bostan; comandorii (r) Constantin Dorunga, Constantin Ni]u; locotenent-colonelul (r) Costic` Antohi. Consiliul Director al Asocia]iei Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Militari din municipiul Bucure[ti [i jude]ele limitrofe ureaz` mult` s`n`tate, via]` lung` [i satisfac]ii al`turi de familie [i cei dragi, membrilor asocia]iei care, în cursul lunii mai 2013 \[i aniverseaz` ziua de na[tere sau [i-au serbat ziua onomastic` de Sfin]ii Împ`ra]i Constantin [i Elena. Men]ion`m pe colegii no[tri, dup` cum urmeaz`: general-locotenent (r) Constantin Zeca, general-maior (r) Constantin Voicu, generalii de brigad` (r) Constantin Mih`lcioiu [i Constantin Oni[or; coloneii (r) Constantin Mocanu, Constantin Mihai, Constantin Andreoiu, Constantin Driu, Constantin Horob`] [i Constantin Perju; locotenent-colonelul (r) Costic` Antohi; plutonieriiadjutan]i principali (r) Elena Neac[u, Constantin Lu]`, Constantin Pricop [i Constantin Cojocaru; personal civil Elena Alexandrescu. Tuturor le dorim fericire, bucurii, împlinirea tuturor dorin]elor [i La mul]i ani! REVEDERE Fostele cadre didactice din Academia Militar` (actuala Universitate Na]ional` de Ap`rare), Facultatea Arme Întrunite, se reunesc în acest an, la 26 iunie, ora 12.00, la Monumentul Eroilor Patriei. Este al treilea an în care distin[ii fo[ti profesori ai nenumaratelor promo]ii de cadre militare ale Academiei Militare se rev`d. Detalii cu privire la întâlnirea din 26 iunie pot fi ob]inute de la organizatori (în ordine alfabetic`): Boeru Traian: , Borcea Tudorel , Cepan Victor , Georgescu Mihai , Pop Teodor [i Postolache Sava PROMO}II Promo]ia 1978 a Academiei Militare Generale (Universitatea Na]ional` de Ap`rare Carol I) organizeaz`, în zilele de 6 [i 7 septembrie 2013, s`rb`torirea împlinirii a 35 de ani de la absolvire. Prezen]a participan]ilor se va face în ziua de 6 septembrie 2013, pân` la orele 13.00, în incinta Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare. Pentru o corect` evaluare a nevoilor de sprijin din partea organizatorilor privind cazarea [i masa, rug`m colegii, care doresc s` ne onoreze cu prezen]a, s` confirme participarea pân` la 15 iulie 2013, prin depunerea unei sume de 250 lei de persoan` în contul RO21RNCB , pe numele Constantin Neagoe, deschis la BCR, sector 4, Bucure[ti. Tot pân` la aceea[i dat`, rug`m precizarea nevoilor de cazare [i op]iuni pentru program. Programul de principiu este urm`torul: 6 septembrie 2013 întâlnirea absolven]ilor în aula Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare Carol I (ora 14.00) [i masa festiv` la Restaurantul Militar Bucure[ti (ora 18.00); 7 septembrie 2013 op]ional masa de diminea]` (ora 09.00) [i vizitarea cl`dirii Parlamentului României, Stadionul Arena Na]ional` [i alte obiective propuse de participan]i (ora 10.00). Pentru detalii suplimentare, v` rug`m s` contacta]i colectivul de organizare format din general dr. Mircea Mure[an, telefon , general de brigad` (r) Constantin Neagoe, telefon costyneagoe33@gmail.com, general de brigad` (r) Gheorghe Feraru, telefon [i colonel prof. dr. Lucian St`ncil`, telefon Promo]ia 1988 a Liceului Militar Tudor Vladimirescu din Craiova organizeaz`, în data de 22 iunie 2013, întâlnirea de 25 ani de la terminarea liceului. Absolven]ii promo]iei sunt invita]i s` participe la activit`]ile organizate cu aceast` ocazie. Costul estimativ este de 200 lei/persoan`, fiind stabilit ulterior în func]ie de num`rul de participan]i. În vederea organiz`rii în cele mai bune condi]ii, cei care doresc s` participe sunt ruga]i s` trimit` un avans în valoare de 100 lei/persoan`, pân` la data de Avansul se depune în contul RO 92 INGB deschis la ING Bank, Office Craiova Olte], str. Olte] nr.14-16, Bl. IJK, pe numele Dinu Liviu Lauren]iu. Deponen]ii vor specifica numele [i prenumele fiec`rui participant în parte. Rela]ii suplimentare: Liviu Dinu, tel , dinuliviu2002@yahoo.com. Promo]ia 1988 a {colii Militare de Ofi]eri Activi de Transmisiuni din Sibiu organizeaz`, în perioada august 2013, începând cu ora 17, activit`]i dedicate s`rb`torii a 25 ani, de la absolvirea [colii. Absolven]ii sunt invita]i s` participe la activit`]ile organizate cu aceast` ocazie.informa]ii suplimentare pe Nu ezita]i s`-i contacta]i pe colegii Dan R`c`[an - tel , , Dan Lupa[cu - tel , RMNC sau Gheorghe Olan - tel , tel. RMNC Promo]ia 1988 a {colii Militare de Ofi]eri Activi Nicolae B`lcescu, arma infanterie, organizeaz` în perioada octombrie 2013, revederea de 25 de ani. Absolven]ii sunt invita]i s` participe la activit`]ile specifice planificate a se executa în ziua de 12 octombrie De asemenea, sunt planificate activit`]i de socializare pentru seara zilei de 11 octombrie în M`rginimea Sibiului [i în ziua de 13 octombrie în zona de agrement Daia. Costul estimativ pentru ziua de 12 octombrie 2013 (dou` zile de cazare, masa festiv`, materiale de protocol) este de 300 lei/persoan`, iar pentru celelalte dou` activit`]i costul va fi în func]ie de participare. Suma de 300 lei poate fi depus` în contul RO81RNCB , deschis la BCR filiala Sibiu, pe numele Japie Marcel, pân` la 1 octombrie, în totalitate sau cota parte lunar, func]ie de posibilit`]ile fiec`rui participant. Detalii [i sugestii se pot discuta cu domnul Japie Marcel la numerele de telefon sau Promo]ia 1988 a {colii Militare de Subofi]eri Tancuri Mihai Viteazul, organizeaz`, în perioada 6-8 septembrie, întâlnirea prilejuit` de împlinirea a 25 de ani de la absolvire. Confirmarea particip`rii, pân` la data de 15 iunie Persoan` de contact pentru detalii [i confirmarea particip`rii: plt.adj.pr. Stoian Marius, mobil , e- mail:marius_stoian2009@yahoo.com. Promo]ia 1993 a Institutului Militar de Artilerie [i Rachete Antiaeriene General Bungescu organizeaz`, în perioada iunie 2013, la sediul Academiei For]elor Aeriene din Bra[ov, întâlnirea prilejuit` de împlinirea a 20 de ani de la absolvire. Costul estimativ pentru participare este de 200 lei/persoan`. Doritorii sunt ruga]i s` depun` banii în contul RO21 RZBR , deschis la Banca Raiffeisen, pe numele lui Laurian Gherman, pân` la data de 20 mai Pentru detalii suplimentare pot fi contacta]i: Laurian Gherman, tel , Cornel Badea, tel sau Constantin Spînu, tel În perioada aprilie 2013, în garnizoana Constan]a s-a desf`[urat cea de-a VI-a întâlnire a promo]iei 1953 a {colii Militare de Ofi]eri de Intenden]` [i Finan]e Craiova cu ocazia anivers`rii a 60 de ani de la absolvire. Participan- ]ii, majoritatea octogenari, au dovedit înc` o dat` seriozitate [i spirit de unitate colectiv`. Din cei care mai sunt în via]` au participat 24, dintre care [ase împreun` cu so]iile. Deschiderea festivit`]ii a fost f`cut` de comandantul garnizoanei Constan]a [i comandantul Flotei, contraamiral de flotil` Alexe Mâr[u, c`ruia îi mul]umim pentru sprijinul, în]elegerea [i bun`voin]a cu care am fost trata]i, dar [i pentru cuvintele frumoase pe care le-a rostit la adresa participan]ilor [i a întregii promo]ii Pe timpul întâlnirii au fost vizitate Nava-[coal` Mircea [i Fregata Regina Maria. Evenimentul s-a bucurat [i de sprijinul generalului C.A. Constantin Zeca, pre[edintele ANCMRR, filiala Constan]a, c`ruia îi mul]umim. Am beneficiat de ospitalitatea, respectul [i solicitudinea conducerii C`minului 2 [i a popotei de garnizoan` prin domnii Marius Macovei [i Nicolae Rusu, c`rora, de asemenea, le mul]umim, precum [i tuturor celor care au participat la organizarea [i desf`[urarea întâlnirii. Pe fondul muzical al [lag`rului (anume compus) La revedere, promo]ia 1953, întâlnirea s-a încheiat bucurând sufletul participan]ilor. (Colonel (r) Gheorghe Zah, colonel (r) Alexandru Teodor Ilea, membri ai ANCMRR, filiala Constan]a). Clasa XII A din Promo]ia 1993 a Liceului Militar Mihai Viteazul din Alba Iulia organizeaz`, în perioada de 2-4 august 2013, întâlnirea de 20 ani de la terminarea liceului. Pentru a stabili detaliile privitoare la acest eveniment, to]i absolven]ii care doresc s` participe sunt invita]i s` contacteze pân` cel târziu la 31 mai 2013 pe Marcel Moghiroiu, la telefon , moghiroiu@yahoo.com. DECESE Cu profund regret, colegii din promo]ia 1990, ingineri militari, Sec]ia Nave a Universit`]ii din Gala]i, anun]` trecerea în nefiin]` a locotenent-comandorului ing. (r) CIUBOTARU IULI- AN. Sincere condolean]e familiei îndoliate! C`pitan-comandor Sorin Simion Personalul Centrului de Instruire pentru Lupt` al For]elor Terestre Getica este al`turi cu gândul [i cu sufletul de sergentul Mircea Georgian Moga, în aceste momente de grea încercare, provocate de dureroasa dispari]ie a tat`lui s`u, trecut la cele ve[nice. Sincere condolean]e familiei îndoliate! Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace! Colectivul U.M este al`turi de colonelul Alexandru Br`tean [i familia acestuia în momentele grele pricinuite de trecerea în nefiin]` a tat`lui s`u. Sincere condolean]e. Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace! Membrii Consiliului Director al Asocia]iei Casei de Ajutor al Pensionarilor Militari din municipiul Bucure[ti [i jude]ele limitrofe, colegii, colaboratorii, prietenii apropia]i î[i exprim` profundul regret pentru nea[teptata trecere în nefiin]` a celui ce a fost colonel (r) TUICULESCU GRIGORE MIHAI. N`scut în municipiul Râmnicu Vâlcea, la 4 octombrie 1936, a îmbr`]i[at cariera militar`, devenind ofi]er cu o înalt` ]inut` moral` [i demnitate irepro[abil`. {i-a desf`[urat activitatea \n unit`]i de geniu, în comandamente de arm` [i în Direc]ia de Control a Ministrului Ap`r`rii Na]ionale. În ultimii ani, a lucrat ca pre[edinte al Comisiei de Cenzori la Asocia]ia Casei de Ajutor al Pensionarilor Militari din municipiul Bucure[ti. Cei care l-au cunoscut [i i-au fost aproape îi vor purta o frumoas` [i ve[nic` amintire. Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace! Condolean]e familiei îndurerate! Personalul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare Carol I î[i exprim` întreaga compasiune [i este al`turi de doamna plutonieradjutant Daniela Ioni]` [i de so]ul acesteia, plutonierul-adjutant principal Vasile Ioni]`, în aceste clipe de mare triste]e, pricinuit` de trecerea în eternitate a mamei, respectiv a soacrei acestora. Suntem al`turi, cu gândul [i cu sufletul, de familia îndurerat`, c`reia îi adres`m sincere condolean]e [i puterea de a trece peste acest moment de cump`n`. Dumnezeu s` o odihneasc`! Colegii [i prietenii din Statul Major al For]elor Terestre î[i exprim` profundul regret pentru trecerea în nefiin]` a camaradului nostru {TEFAN VERSIN. Transmitem întreaga noastr` compasiune familiei [i rudelor îndurerate! Dumnezeu s`-l odihneasc`-n pace! Colectivul U.M Deveselu este al`turi de plutonierul R`doi Costin în momentele grele pricinuite de trecerea în nefiin]` a mamei sale. Sincere condolean]e! Dumnezeu s` o odihneasc` în pace! Colectivul U.M Deveselu este al`turi de plutonierul Iliescu-Sîrbu Victora[ S`ndel în clipele grele pricinuite de decesul tat`lui s`u. Sincere condolean]e! Dumnezeu s` îl odihneasc` în pace! COMEMOR~RI Mai adaug un an la cei cinci tri[ti [i grei de la dispari]ia celui care a fost generalul de brigad` (r) Lauren]iu Sbera. Vei r`mâne ve[nic în sufletul [i amintirile mele. Ceremonia de pomenire va avea loc sâmb`t`, 25 mai 2013, ora 10.30, la Cimitirul Militar Ghencea 1. Aurora Sbera so]ie. La împlinirea a [ase ani de la plecarea dintre noi a camaradului nostru drag, generalul de brigad` (r) Lauren]iu Sbera, care a servit cu onoare, profesionalism [i demnitate patria sub drapel, membrii Consiliului de conducere al ADMRR Al. I. Cuza îi p`streaz` o frumoas` amintire [i îi aduc un pios omagiu.

20 Nr. 19 (22 28 mai 2013) CALEIDOSCOP 21 AEROPORTURI COLONEL (R) TEODOR AMZOI ORIZONTAL: 1) Aeroport în Iran Aeroport în Coasta de Filde[. 2) Aeroport în Mali {i le dau îngâmfa]ii. 3) Apare MIGUL! Opera]ie necesar` pentru men]inerea echilibrului aeronavei. 4) Aeroport în Stockholm Egal 50%. 5) Nu e bine Aeroport Fiji. 6) La intrarea în Burgas! A se opri. 7) Un mod de rezolvare a unei probleme. 8) Volanul avionului (pl.) O rota- ]ie deasupra aeroportului. 9) Ras` de animale Ramur` sportiv`. 10) Care apar]ine leului Un fir f`r` sfâr[it! CRIPTOGRAFIE ELIBERARE: (1-2,6,6,8,7) S VERTICAL: 1) Aeroport în Etiopia Lâng` ap`. 2) Aeroport în Mozambic Dispozitiv de închis circula]ia apei (pl.) 3) Arge[! Aeroport în Angola. 4) Aeroport în Qatar Imit` blana de urs. 5) Exprim` durere Bine! O zi trecut`. 6) Aeroport în Turcia Asin! 7) Aeroport în vestul României Înc` e nem`rginit! 8) Plant` cu bobi]e mici folosite ca hran` pentru p`s`ri Descurc`re]. 9) Mijloace de lupt` Pre]. 10) Marea noastr` Cântecul greierului. {TIA}I C~... COLONEL (R) TEODOR AMZOI Dezlegare la CRIPTOGRAFIA MARIN~ (6, 10, 2, 9, 2, 4) din nr. 18/2013: ÎNCEPE DEPLASAREA CU VAPOARELE PE MARE. Dezlegare la careul S A A A...Singura cifr` care nu se poate scrie cu litere romane este zero?...în timpul Primului R`zboi Mondial, în 1915, pe frontul din Flandra, a avut loc primul atac cu gaze asfixiante folosite de germani? Obiceiul de a strânge mâna unei persoane se pare c` î[i are originea în Vestul S`lbatic? Oamenii dovedeau astfel c` nu sunt înarma]i, prin simplul gest de a-[i strânge mâna....în cazinourile din Las Vegas nu exist` niciun ceas? De ce oare?...în secolul al XVI-lea, în Anglia, berea f`cea parte din meniul micului dejun?...stejarii sunt arborii cei mai des lovi]i de tr`snete decât oricare alt copac?...ceaiul este a doua b`utur` consumat` din lume, cantitativ, dup` ap`, potrivit speciali[tilor americani, cita]i de editura OPERA}IE din Observatorul militar nr. 18/2013 FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT CRISTIAN SURUGIU S, P, SOL, A, C, TENISI, IAZURI, CHEF, FAR, REN, ST, SEVINDECA, AVARI, AERATI, TOC, IA, AT, ALA, TO, A, TRANDAFIR, ARIE, TEI. Reader s Digest? Britanicii consum` cea mai mare cantitate de ceai de pe planet`....cea mai mic` fosil` din lume apar]ine lui Hadrocodium wui, o rud` apropiat` a mamiferelor existente, veche de 195 milioane de ani. Craniul are o lungime de 12 milimetri [i o greutate de dou` grame. Ca m`rime, fosila se apropie de dimensiunile unei insecte. ILARION BARBU COGITO Cel ce iube[te inspir` iubire, se fere[te de conflicte, nu violenteaz` [i nu abuzeaz`, e r`bd`tor, drept [i de bun` credin]`, nu minte, nu se pierde-n nimicuri [i mai este [i un om modest [i decent, nu e numai bun educator, ci totodat` [i un om bun [i vrednic de stima [i iubirea tuturor, un model pentru viitorii oameni. ION SLAVICI ÎN LUMINA ASTRELOR PLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~ irina.spilca@presamil.ro Cum se comport` Fecioara în plan profesional. Ace[ti nativi sunt perfec]ioni[ti. Le plac domeniile în care pot s`-[i implementeze ideile, deciziile. De regul`, [tiu s` observe oamenii [i s` îi motiveze pe cei care le împ`rt`[esc scopurile. De asemenea, se implic` u[or în func]ii de conducere. Berbec (21 martie-20 aprilie): Schimbarea este cuvântul de ordine din aceast` perioad`. De la amenaj`ri interioare pân` la schimb`ri de atitudine în via]a sentimental`, v` umple]i sufletul [i mintea de nout`]i. Taur (21 aprilie-20 mai): Evenimentele care dau n`val` în ordinea riguroas` din via]a dumneavoastr` v` bulverseaz`. Situa- ]ia financiar` este cea care v` ofer` stabilitate [i v` ajut` s` pune]i în aplicare atât dorin]ele proprii, cât [i pe cele ale persoanei iubite. Gemeni (21 mai-21 iunie): Sim]i]i c` este momentul s` finaliza]i o colaborare mai veche care v` nemul]umea. Medita]i asupra unor propuneri deloc de neglijat [i cere]i sfatul unui bun prieten înainte de a face o alegere. Rac (22 iunie-22 iulie): C`uta]i lini[tea, izolarea împreun` cu familia. Socializa]i cât mai pu]in pentru a l`sa în urm` toate grijile. Merge]i într-un loc special pentru sufletul dumneavoastr`, unde întotdeauna descoperi]i o stare de bine. Leu (23 iulie-22 august): Face]i o serie de investiga]ii în urma unor semne de sl`biciune ale corpului dumneavoastr`. Rezultatele v` îngrijoreaz`, dar nu dispera]i, deoarece familia [i prietenii v` ajut` s` ave]i moralul ridicat. Fecioar` (23 august-22 septembrie): Descoperi]i noi laturi ale meseriei dumneavoastr` [i v` avânta]i în demararea de noi proiecte, împreun` cu cineva din familie. În urma unui incident mai vechi, pute]i fi tras la r`spundere. Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): V` apropia]i cu u[urin]` de o persoan` pe care nu o cunoa[te]i bine, iar acest aspect ar putea scoate la suprafa]` o serie de lucruri interesante atât din partea dumneavoastr`, cât [i din partea opus`. Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Înregistra]i un succes care v` ofer` o independen]` la care visa]i de mult` vreme. V` face]i planuri al`turi de familie pentru a pleca într-o mic` excursie. S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Lansa]i un zvon care ia amploare [i apoi v` trezi]i într-un conflict pe care nu-l mai pute]i controla. E bine s` fi]i pondera]i în afirma]ii pe care nu le pute]i demonstra. Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Încerca]i s` împu[ca]i doi iepuri dintr-o lovitur`, dar este posibil s` v` alege]i cu o mare dezam`gire. Cel mai bine ar fi s` aborda]i lucrurile f`]i[ [i s` face]i oferte de nerefuzat. V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Relua]i o leg`tur` mai veche [i v` bucura]i pentru amintirile pe care le dep`na]i cu persoana în cauz`. V` sim]i]i ca într-o ma[in` a timpului, care v` întoarce în momente deosebite din via]a dumneavoastr`. Pe[ti (19 februarie-20 martie): Timpul limitat îl folosi]i cu aten]ie pentru a îndeplini lucruri pe care le-a]i tot amânat. V` limita]i la a v` spune p`reri exacte f`r` a intra în detalii.

21 22 Nr. 19 (22 28 mai 2013) FINANCIAR BURSA DE VALORI BUCURE{TI, DECORELAT~ DE PIE}ELE EXTERNE În perioada 31 martie-17 mai, to]ii indicii Bursei de Valori Bucure[ti (BVB) au înregistrat evolu]ii negative, pe fondul trecerii datelor de dividend. În acest timp, pe plan extern, cre[terile pie]elor de ac]iuni au fost spectaculoase, în top situându-se Bursa de la Tokyo, cu o apreciere de peste 22%. Optimismul pare s` fi revenit printre investitorii de la marile burse interna]ionale, în ultimele s`pt`mâni, generat mai mult de datele încurajatoare privind pia]a muncii din SUA [i îmbun`t`]irea perspectivelor economice de aici, [i mai pu]in de situa]ia din zona euro, care r`mâne în recesiune. Astfel, vineri, 17 mai, indicele principal al Bursei de la New York, Dow Jones Industrial Average (DJIA), a atins un nou maxim istoric, de ,40 puncte, marcând o cre[tere de 17,17% în acest an. De departe, cea mai spectaculoas` apreciere a avut-o indicele principal al Bursei de la Tokyo, Nikkei 225, care a închis [edin]a de tranzac]ionare de luni, 20 mai, în urcare cu aproape 1,5%, ajungând la un avans de peste 47% în Câ[tiguri majore, de peste 7%, au avut, în ultimele [apte s`pt`mâni, Bursele de la Frankfurt [i Paris, în timp ce pie]ele de la Londra [i Madrid au crescut cu 4,86%, respectiv cu 8,12%. Pe plan local, cre[terile externe nu au putut tempera sc`derile generate de trecerea datelor ce au permis ac]ionarilor s` beneficieze de dividende. BET-FI (ce reflect` tendin]a de ansamblu a pre]urilor fondurilor de investi]ii financiare) s-a pr`bu[it cu 9,23%, corec]ii importante suferind [i BET (indicele de referin]` al pie]ei de capital române[ti) [i BET-C (indicele care reflect` evolu]ia pre]urilor tuturor companiilor listate pe pia]a reglementat` BVB, categoria I [i a II-a, cu excep]ia fondurilor de investi]ii financiare). Nici raport`rile financiare ale companiilor listate la BVB, aferente primului trimestru al anului, nu au impulsionat investitorii locali s` intre la cump`rare, de[i, în general, acestea au fost bune. Remarc`m în acest sens c` sistemul bancar local, care a încheiat anul trecut cu o pierdere record de peste dou` miliarde de euro, a înregistrat în primele trei luni un profit LEUL PIERDE TEREN ÎN FA}A PRINCIPALELOR VALUTE Pentru a doua s`pt`mân` consecutiv, \n perioada mai, moneda na]ional` s-a depreciat în raport cu euro [i dolarul american. Vinerea trecut`, Banca Na]ional` a României (BNR) a afi[at un curs de referin]` de 4,3395 lei pentru un euro [i 3,3701 lei pentru un dolar american, în sc`dere cu 0,33%, respectiv cu 1,37% fa]` de cota]iile stabilite în urm` cu o s`pt`mân`. Moneda local` a sc`zut [i în raport cu francul elve]ian, cu 1,06 bani, pân` la 3,4924 lei/ franc, în timp ce, comparativ cu lira sterlin`, pierderea leului a fost de 1,61 bani, pân` la 5,1343 lei. Pe pie]ele valutare interna]ionale, paritatea euro/dolar se tranzac]iona în jurul nivelului de 1,2870 la finalul zilei de 17 mai, adic` în sc`dere cu aproximativ un procent fa]` de s`pt`mâna anterioar`. cumulat de aproximativ 520 milioane de lei (120 de milioane euro), de aproape patru ori mai mare decât în primele trei luni din 2012, potrivit datelor centralizate de BNR. Cea mai mare companie din România, OMV Petrom (SNP), a consemnat un profit de 1,332 miliarde lei, în primul trimestru al anului, în cre[tere cu aproape 26% comparativ cu ultimul trimestru din 2012, potrivit raport`rilor transmise BVB. Profitul net este în u[oar` sc`dere (4%) fa]` de cel raportat în perioada similar` a anului trecut, de 1,385 miliarde de lei. Cele cinci societa]i de investi]ii financiare (SIF) au reu[it s` încheie primul trimestru în câ[tig. Astfel, profitul net realizat de SIF Banat-Cri[ana (SIF1) a fost în sum` de 13,83 milioane lei, cu 29,1% sub rezultatul din perioada corespunz`toare a anului precedent. {i SIF Moldova (SIF2) a consemnat un profit net în sc`dere, cu 23%, în primul trimestru, de aproximativ 20 de milioane de lei, îns` valoarea activului net a urcat cu 18% fa]` de sfâr[itul anului trecut. O reducere drastic` a profitului, de peste 13 ori, a înregistrat SIF Transivania (SIF3). Acesta s-a cifrat la 5,22 milioane de lei, mai mic cu 62,58 milioane de lei decât profitul realizat în aceea[i perioad` din O evolu]ie foarte bun` a avut-o SIF Muntenia (SIF4), ale c`rei venituri au crescut cu 4% în primul trimestru, la 31,3 milioane lei, iar cheltuielile au coborât de 2,6 ori, la nou` milioane lei, în condi]iile în care societatea de investi]ii financiare a cump`rat volume mai mici de ac]iuni. Societatea de investi]ii financiare a încheiat primul trimestru cu un profit net de 21,4 milioane lei, de cinci ori peste câ[tigul din perioada similar` a anului trecut, de 4,3 milioane lei. De asemenea, SIF Radar economic Economia României a crescut în primul trimestru din Conform primelor estim`ri publicate de Institutul Na]ional de Statistic` (INS), Produsul intern brut (PIB) al ]`rii noastre, în primul trimestru al acestui an, a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,5% comparativ cu ultimul trimestru din 2012 (date ajustate sezonier). Fa]` de perioada similar` a anului precedent, economia local` a înregistrat un avans de 2,1% pe seria brut` [i de 1,4% pe seria ajustat` sezonier. Anul trecut, economia României a crescut, în termeni reali, cu 0,7% fa]` de OMV Petrom va investi 90 de milioane de euro în jude]ul Br`ila. Un proiect de investi]ii ce vizeaz` redezvoltarea z`c`mântul de ]i]ei de la Opri[ene[ti, din jude]ul Br`ila, în valoare de aproximativ 90 de milioane de euro, va fi implementat de OMV Petrom pân` la sfâr[itul anului, a anun]at recent compania. Printre altele, proiectul presupune deblocarea unor rezerve suplimentare totale de hidrocarburi prin forarea de sonde suplimentare, modernizarea echipamentelor [i implementarea de tehnologii noi, precum [i construirea unei sta]ii de tratare a apei, care va reduce semnificativ emisiile de gaze în atmosfer` [i sursele de poluare. Zona euro r`mâne în recesiune. Economia zonei euro s-a contractat cu 0,2% în Oltenia (SIF5) a încheiat primele trei luni cu un profit de 30,86 milioane lei, în cre[tere cu 80% fa]` de intervalul similar de anul trecut. Câ[tigul net al SIF5 a fost de 17,16 milioane de lei. În acela[i interval, Compania Na]ional` de Transport al Energiei Electrice Transelectrica (TEL) a înregistrat un profit net de 91,751 milioane de lei, dublu fa]` de cel din perioada similar` a anului trecut, iar Compania Na]ional` de Transport al Gazelor Naturale Transgaz (TGN) de 181,562 milioane de lei, cu 4,13% mai pu]in ca în primele trei luni din Dintre [tirile importante ap`rute în ultimele zile la BVB, re]inem [i c` Fondul Proprietatea (FP) a vândut 1,11% din ac]iunile SNP de]inute, încasând astfel 246,6 milioane lei (56,8 milioane de euro). FP a încheiat primul trimestru al acestui an cu pierderi de 5,6 milioane de lei, de 3,7 ori mai mari fa]` de cele raportate \n intervalul similar din anul precedent. Probabil, în condi]iile men]inerii unei stabilit`]i pe pie]ele externe, BVB, care se afl` la aproape 50% de maxime, va avea o evolu]ie pozitiv` în perioada urm`toare. Pentru o cre[tere consistent`, îns`, este nevoie de cumularea unei serii de factori, precum: îmbun`t`]irea mediului economic intern, listarea la burs` a unor companii de stat, luarea unor m`suri menite s` sprijine pia]a local` de ac]iuni. perioada ianuarie-martie 2013, dup` un declin de 0,6% în ultimul trimestru al anului trecut, potrivit unei estim`ri preliminare publicate de Oficiul european pentru statistic` (Eurostat). De asemenea, Uniunea European` (UE 27) a înregistrat o sc`dere a PIB de 0,1% în primul trimestru, dup` o diminuare de 0,5% în precedentele trei luni. La sfâr[itul lunii martie, în ritm anual, economia zonei euro s-a contractat cu 1%, iar cea a UE cu 0,7%. În primele trei luni din 2013, Germania, cea mai mare economie a zonei euro, a consemnat o cre[tere de 0,1%, iar Fran]a, a doua mare economie european`, a intrat în recesiune pentru a treia oar` în ultimii patru ani, cu o sc`dere de 0,2%. Tot în primul trimestru, economia Italiei, a treia ca m`rime din zona euro, a coborât cu 0,5%. Înmatricul`rile de autoturisme noi în Uniunea European` revin pe plus. Dup` un an [i jum`tate de declin, înmatricul`rile de autoturisme noi în UE au avansat cu 1,7% luna trecut`, comparativ cu aceea[i perioad` din 2012, la 1,038 milioane de unit`]i, arat` datele Asocia]iei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). În topul cre[terilor conduce deta[at Finlanda (142,6%), urmat` de Danemarca (30,7%), Bulgaria (24,5%), Estonia (22,2%) [i România (21,7%). Dintre marile pie]e auto din Europa, înmatricul`rile au crescut în Germania cu 3,8% în luna aprilie, dup` o sc`dere de 13% în martie. De asemenea, vânz`rile de autoturisme au avansat puternic în Marea Britanie (14,8%) [i în Spania (+10,8%). Cererea mondial` de aur, în sc`dere. Consiliul Mondial al Aurului a anun]at recent c`, în primul trimestru al acestui an, cererea global` de aur a fost de 963 tone, în sc`dere cu 13% fa]` de perioada similar` din n termeni anuali, cererea de aur a crescut cu 27% în India, 22% în Statele Unite, 20% în China, cu 4% în Rusia [i Turcia. În Europa (exclusiv CSI) cererea de aur a sc`zut cu 26%. PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

22 Nr. 19 (22 28 mai 2013) SPIRITUALITATE 23 V` rog s` descrie]i, în câteva cuvinte, comunitatea cre[tin` de care apar]ine]i [i pe care o reprezenta]i, în calitatea dumneavoastr` de capelan militar (pastor) la Sec]ia Asisten]` Religioas` din Statul Major General. Alian]a Evanghelic` din România este alc`tuit` din trei confesiuni cre[tine neo-protestante/evanghelice: Baptist`, Cre[tin` dup` Evanghelie [i Penticostal`. Fiecare biseric` evanghelic` are o conducere proprie, care are [i atribu]ia de reprezentare în rela]ia cu statul. Totodat`, între aceste biserici exist` rela]ii de colaborare [i încurajare în via]a spiritual` [i în sus]inerea unor proiecte comune (de exemplu, desemnarea unui capelan militar). Serviciile de cult (slujbele) de la bisericile evanghelice constau din rug`ciuni, cânt`ri religioase, catehizare pentru copii, adolescen]i [i tineri, predicare prezentarea înv`]`turilor cre[tine care au ca [i fundament Sfânta Scriptur`. La acestea se adaug` actele de cult precum Botezul, Cina Domnului (Împ`rt`[ania) [i Cununia. S`rb`torile din bisericile evanghelice sunt cele legate de persoana [i lucrarea Mântuitorului Hristos [i a Duhului Sfânt: Na[terea Domnului (Cr`ciunul), Botezul Domnului (Boboteaza), R`stignirea/ Moartea/Învierea Domnului (Pa[tele), În`l]area Domnului, Coborârea Duhului Sfânt [i formarea Bisericii (Rusaliile). Acestea au loc la aceea[i dat` cu cele din calendarul ortodox. Potrivit cu în]elegerea pe care o avem din Noul Testament, Biserica este trupul spiritual al lui Hristos, fiind Una singur`, pe SCUTUL MEU ESTE ÎN DUMNEZEU ELENA DAVID elena.david@presamil.ro Organizarea [i conducerea activit`]ii de asisten]` religioas` \n armat` sunt atribute ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i ale structurii constituite în cadrul acestuia [i se desf`[oar` cu sprijinul nemijlocit al bisericilor [i cultelor recunoscute de stat. Gabi Gheorghia[ este capelan militar, reprezentant al Alian]ei Evanghelice din România \n Sec]ia de Asisten]` Religioas` din Statul Major General. unitatea duhovniceasc` pe care putem s` o avem în Hristos [i în adev`rul Evangheliei. Cum a]i ajuns s` lucra]i la Sec]ia Asisten]` Religioas` [i care sunt activit`]ile pe care le desf`[ura]i? În urma demersurilor f`cute de Alian]a Evanghelic` din România, s-a înfiin]at postul de capelan pentru credincio[ii evanghelici din armat`, primul fiind pastorul Emil Constantin ( ). În urma decesului acestuia, în 2004, am fost propus de Alian]a Evanghelic` pentru aceast` func]ie, pe care am preluato la 1 iunie În perioada respectiv` slujeam, ca pastor, la Biserica Cre[tin` Baptist` Sfânta Treime din Bucure[ti. Responsabilit`]ile mele la Sec]ia Asisten]` Religioas`, în ceea ce îi prive[te pe Este foarte important` apartenen]a fiec`rui credincios la o biseric` local` pentru închinare, comuniune [i slujire. Din punct de vedere institu]ional [i organizatoric, în cursul istoriei s-au format multe confesiuni sau grup`ri în cadrul religiei cre[tine, care poart` diferite nume stabilite de oameni, dar acest fapt nu ar trebui s` diminueze unitatea duhovniceasc` pe care putem s` o avem în Hristos [i în adev`rul Evangheliei. care El Însu[i a numit-o Biserica Mea (Evanghelia dup` Matei, 16:18) [i care este alc`tuit` din totalitatea celor care cred în El ca Fiu al lui Dumnezeu [i Mântuitor. Eu sunt Calea, Adev`rul [i Via]a. Nimeni nu vine la Tat`l decât prin Mine (Evanghelia dup` Ioan 14:6). Pe de alt` parte, este foarte important` [i apartenen]a fiec`rui credincios la o biseric` local` pentru închinare, comuniune [i slujire. Din punct de vedere institu]ional [i organizatoric, în cursul istoriei s-au format multe confesiuni sau grup`ri în cadrul religiei cre[tine, care poart` diferite nume stabilite de oameni, dar acest fapt nu ar trebui s` diminueze CAPELAN GABI GHEORGHIA{ credincio[ii evanghelici, sunt legate de cunoa[terea, slujirea [i încurajarea acestora, prin întâlniri de rug`ciune [i consiliere spiritual`, la capela sec]iei, pentru cei care î[i desf`[oar` activitatea în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale. Sus]inem întâlniri lunare de rug`ciune, consiliere spiritual` [i studiere a Bibliei în Bucure[ti, organiz`m vizitarea militarilor în localit`]ile de re[edin]` sau la unit`]ile din ]ar`, sus]inem seminarii [i conferin]e cu tematic` cre[tin`, la nivel local [i na]ional. Ne preocup`, de asemenea, p`strarea leg`turii cu conducerea Alian]ei Evanghelice, comunit`]ile evanghelice din ]ar` [i cu militarii, pentru comunicare [i încurajare sau pentru identificarea [i semnalarea unor probleme care ]in de asigurarea asisten]ei religioase în unit`]ile militare din România. În acela[i timp, îmi revine [i responsabilitatea reprezent`rii Sec]iei Asisten]` Religioas` la anumite conferin]e interna]ionale interconfesionale ale capelanilor militari din ]`rile NATO [i dezvoltarea unor rela]ii de colaborare [i schimb de experien]` cu capelani apar]inând bisericilor neo-protestante. Recent a]i publicat cartea Scutul credin]ei (lansat` la Universitatea Na]ional` de Ap`rare Carol I) care este o culegere de note biografice [i m`rturii ale unor militari sau angaja]i în structuri militare generali, ofi]eri, subofi]eri, salaria]i civili din Europa, America, Africa [i Asia. Cum a ap`rut ideea acestui volum? Cartea Scutul credin]ei s-a n`scut din dorin]a de a sublinia necesitatea, relevan]a [i importan]a credin]ei în Dumnezeu în via]a militarilor, indiferent de pozi]ia pe care o ocup`, de confesiunea cre[tin` din care fac parte, de perioada sau locul în care tr`iesc. Titlul c`r]ii este inspirat din Sfânta Scriptur`. Scutul meu este în Dumnezeu, care mântuie[te pe cei cu inima curat` S-a n`scut la 13 octombrie 1973 la Oradea. A absolvit Facultatea de Teologie Baptist` a Universit`]ii Emanuel din Oradea. În 1998 hirotonit pastor al Bisericii Cre[tine Baptiste. Din 2005 este capelanul Alian]ei Evanghelice din România, \n Sec]ia Asisten]` Religioas` din Statul Major General. Este c`s`torit [i are dou` fiice. (Psalmul 7:10). În via]a noastr` putem s` avem parte de mai multe scuturi care s` ne ofere siguran]`: familia, prietenii, s`n`tatea, pozi]ia social`, posesiunile materiale etc., dar mai devreme sau mai târziu, toate acestea se vor dovedi a fi insuficiente în fa]a dificult`]ilor [i provoc`rilor vie]ii care, adeseori, ne iau prin surprindere [i ne g`sesc nepreg`ti]i s` le facem fa]`. În cele din urm`, doar credin]a în Dumnezeul cel Atotputernic [i în promisiunile Cuvântului S`u pot s` ne ofere siguran]`, ajutor [i speran]`. ntocmai ca pilda primului militar cre[tin pomenit în Biblie. Cartea Faptele Apostolilor din Noul Testament vorbe[te despre Corneliu, un comandant militar roman din Cezareea. Unitatea sa (de aproximativ o sut` de oameni) era parte din Cohorta Italian`, format` din zece centurii, echivalentul unui batalion militar modern. Corneliu f`cea parte dintr-o categorie de neevrei care se închinau Dumnezeului poporului Israel, respectau codul etic din Vechiul Testament [i participau la închinarea de la sinagog`. El a recunoscut autoritatea lui Dumnezeu [i a Cuvântului S`u, devenind primul militar cre[tin despre care citim în Biblie: În Cezareea era un om cu numele Corneliu, suta[ din ceata de osta[i numit` Italian`. Omul acesta era cucernic [i tem`tor de Dumnezeu, împreun` cu toat` casa lui. El f`cea multe milostenii norodului [i se ruga totdeauna lui Dumnezeu. Pe la ceasul al nou`lea din zi, a v`zut l`murit într-o vedenie pe un înger al lui Dumnezeu c` a intrat la el [i l-a strigat! Corneliu s-a uitat ]int` la el, s-a înfrico[at [i a r`spuns: Ce este, Doamne? {i îngerul i-a zis: Rug`ciunile [i milosteniile tale s-au suit înaintea lui Dumnezeu [i El {i-a adus aminte de ele. (Faptele Apostolilor 10:1-4) Vorbi]i-ne despre un om special [i modul în care acesta l-a descoperit pe Dumnezeu. Un scurt fragment dintr-o m`rturie din zilele noastre ilustreaz` valabilitatea [i valoarea credin]ei cre[tine peste veacuri, care în acest volum a fost prezentat` [i exemplificat` la o scar` mai larg`. Astfel, Scott Braddock, un pilot american care a încheiat cu succes trei misiuni recente, fiind decorat [i c`p`tând o mare apreciere din partea comandan]ilor [i a colegilor, a spus urm`toarele: Succesul meu profesional a devenit cea mai mare sl`biciune a mea. Aveam un gol în suflet pe care am încercat s`-l umplu cu realiz`rile mele. Am fost plin de mândrie, de arogan]` [i egoism. În momentul în care alegerile egoiste aproape m-au f`cut s`-mi pierd familia, am realizat c` p`catul st`pânea peste via]a mea. Am început s` în]eleg c` în tot acest timp mi-a lipsit o rela]ie autentic` cu Dumnezeu; nu citeam Biblia, m` rugam doar de form` înainte de mas`, mergeam duminica la biseric`, apoi pentru tot restul s`pt`mânii uitam de Dumnezeu. Fiind într-o asemenea stare, Dumnezeu mi-a deschis ochii [i m-a ajutat s` în]eleg realitatea pe care o tr`iam, faptul c` El dorea s`-mi ofere mult mai mult [i c` avea alte a[tept`ri de la mine. Dumnezeu a dat o nou` direc]ie vie]ii mele, familiei [i activit`]ii profesionale. Rela]ia mea cu Iisus Hristos a produs o schimbare profund` în toate aspectele vie]ii. Valoarea pe care o am în fa]a Lui trece dincolo de abilit`]ile [i performan]ele mele. Credin]a în El îmi d` certitudinea c` totul este sub controlul S`u [i c` toate lucreaz` împreun` pentru binele meu. Am parte de o bucurie care trece dincolo de satisfac]iile de moment, bucurie pe care nu a[ putea-o dobândi nicicând prin c`ut`rile [i realiz`rile mele egoiste. Am în]eles c` pot s` tr`iesc o via]` mult mai bun`, mai plin` de împliniri aici pe p`mânt, [tiind, în acela[i timp, c` ceea ce este mai bun va veni în Împ`r`]ia Sa cea ve[nic`. Un g#nd de \ncheiere... Exist` perioade când cerul vie]ii este acoperit de nori. Dar la fel cum exist` certitudinea c` soarele se afl` dincolo de ei [i c` mai devreme sau mai târziu îl vom vedea str`lucind din nou în toat` m`re]ia sa, tot a[a putem fi siguri de realitatea existen]ei lui Dumnezeu. Ce mare binecuvântare este s` î]i încredin]ezi via]a [i destinul Dragostei [i Suveranit`]ii Sale [i atunci când cerul este senin, dar mai ales atunci când po]i s` te bazezi, prin credin]`, pe promisiunile Cuvântului S`u!

23 24 Nr. 19 (22 28 mai 2013) INTERVIU ACTORUL ION HAIDUC: {tiu c` a]i mo[tenit talentul [i înclina]ia pentru art` de la tat`l dumneavoastr`, iar datorit` meseriei p`rin]ilor, în copil`rie, v-a]i mutat des [i a]i c`l`torit mult (Gheorghieni, Sighet, Salovi]a, Timi[oara). Cum a fost acea perioad`? Cu toate c`, existen]ial, via]a mea nu s-a intersectat cu uniforma militar`, pot spune c` am fost, totu[i, foarte aproape, de ceea ce se nume[te rigoare militar`. P`rin]ii mei au fost ceferi[ti. Tata a fost [ef de gar`, iar mama, telegrafist morse. La vremea aceea, CFR-ul era numit a doua armat` a ]`rii. În acest univers am deschis ochii. Sigur c`, la fel ca [i cei din armat`, [i cei din c`ile ferate serveau patria, acolo unde era nevoie. Pe vremea aceea, pentru c` tata era tân`r, era tot timpul mutat. La vârsta de doi ani eram la Gheorghieni, la patru ani, la Sighet. Mai târziu, am ajuns la Oradea, apoi la Salonta [i, în final, dup` ce ai mei s-au desp`r]it, m-am stabilit, cu mama, la Timi[oara. Mo[tenesc talentul actoricesc de la tata, care a fost un mare iubitor de teatru. În tinere]e, a cochetat cu aceast` profesie. A studiat doi ani la Conservatorul de Art` din Cluj. Îmi amintesc c`, în copil`rie, a f`cut [i munc` de teatru de amatori. La Sighet, a jucat în N`pasta. Dar pentru c` avea o familie de între]inut, mama l-a tras de mânec` [i i-a zis: ]ie î]i arde de prostii? Copilul `sta trebuie s` [i m`nânce! {i atunci s-a orientat spre o meserie mai sigur`, intrând la CFR. Din punct de vedere al activit`]ii militare a tat`lui meu, pot spune c` a fost un om de excep]ie. {tiu de la fra]ii lui c`, în timpul celui de Al Doilea R`zboi Mondial, a fost copil de trup`, luptând împotriva ru[ilor. Dup` 23 august 1944, dintr-un considerent moral, a spus c` nu poate s` întoarc` armele împotriva celor cu care a luptat pân` atunci, drept pentru care a dezertat din armata român` [i a fost condamnat la moarte. A reu[it s` fug` în Cehoslovacia [i, pe la sfâr[itul r`zboiului, regina Maria a dat o amnistie general`, fiind astfel reabilitat. Înclina]ia lui c`tre teatru l-a salvat pe vremea când a fost fugar, urm`rit de autorit`]ile române ca dezertor, într-o gar` din Cehoslovacia. Au blocat toate intr`rile [i ie[irile, c`utându-l pe unul zis Haiduc. Pentru c` avea la el un cuf`r mic, în care ]inea diverse lucruri personale, s-a ascuns la toalet`, l-a deschis [i a reu[it s` se AVEM NEVOIE DE ARMAT~! Mi s-a acordat de cinci ori premiul pentru cel mai bun actor al ]`rii, lucru care m` onoreaz` [i m` justific`. Privind în urm`, pot s` spun c` nu am f`cut umbr` degeaba p`mântului. deghizeze, ie[ind de acolo un alt om, unul cu musta]`, cu ochelari, ducându-se direct la cei care erau pe urmele lui [i având curajul s`-i întrebe pe cine caut` [i s` le dea informa]ii false despre ie[irea pe unde fugise Haiduc. Atât înainte, dar [i dup` 1989, a]i jucat teatru, a]i interpretat personaje \n filme istorice, cu scenarii bazate pe romane [i nuvele clasice. A]i avut ocazia s` interpreta]i [i roluri de militari? Poate cea mai provocatoare caracteristic` a profesiei de actor este aceea c`, într-o via]` de om, ca actor, po]i s` tr`ie[ti înc` o sut` de alte vie]i. Atât în teatru, cât [i în film, m-am întâlnit foarte des cu uniforma militar`. Am jucat de la simplu soldat, chiar doroban], în R`zboiul de Independen]` din 1877(jucat în piesa Iarna lupului cenu[iu), pân` la generali de armat`. Am interpretat tot felul de militari, fiecare cu gradele lui. De asemenea, am jucat, imediat dup` 1989, în cel mai curajos film despre Revolu]ie, Vân`toarea de lilieci. Eram un maior vânat de securitate, pentru c` de]inea câteva casete compromi]`toare pentru colegii lui de breasl`, Actorul Ion Haiduc s-a n`scut la 3 decembrie 1947, la Oradea. A absolvit Facultatea de Actorie în 1968, îns`, primul film în care a jucat a fost \n În 2011, a fost decorat cu Ordinul Na]ional Steaua României în grad de Cavaler. Filmografia actorului cuprinde 40 de filme, printre care P`dureanca, 1987, Prive[te înainte cu mânie, 1993, Amen, 2002, 15, din 2005 [i La bani, la cap, la oase, din 2010, precum [i mai mult de 100 de roluri în piese de teatru. Joac` pe scena Teatrului Nottara, din Bucure[ti, de 22 de ani. vis-à-vis de filmul Cine a tras în noi, 16-22? Este fascinant pentru un civil s` îmbrace uniforma militar`. E ca atunci când te duci la un bal mascat [i te ui]i s` vezi cât de bine î]i st` ]inuta. Am jucat, de exemplu, rolul unui ofi]er rus, îmbr`cat în uniforma aceea elegant` pe care o purtam într-o pies` de Cehov, Platonov, am jucat ofi]eri nem]i [i chiar rolul unui ofi]er american, Thomas Keefer, în piesa Procesul rebelilor de pe Cane, ac]iunea fiind amplasat` \n timpul R`zboiului de Secesiune, din C#nd a]i ap`rut în primul film? Ave]i amintiri care v-au marcat în acea perioad` a vie]ii? În 1987, am jucat în P`dureanca, primul film pe platourile de la Buftea. În acea perioad`, eram actor la Timi[oara. S-a întâmplat ca regizorul Nicolae M`rgineanu s` fie în prospec]ie pentru P`dureanca pe la Arad [i a trecut [i prin Timi[oara, s` vad` ni[te actori. Pentru c` mai avea vreo patru ore pân` la trenul spre Bucure[ti, l-am invitat, fiind colegi de facultate, la o palinc`. Atunci, a v`zut la mine un tablou, o caricatur` dintr-o pies` a lui D.R. Popescu, unde jucam rolul unui ]`ran, prostul satului. Eram un bufon, dac` vrei, shakespearian. S-a uitat [i la regizorul secund [i, dup` o jum`tate de or`, mi-a zis: M`i, o s` d`m un telefon, s` te chem`m la ni[te probe, la Buftea! Atunci, am replicat: Acum nu v` sim]i]i obligat, c` v-am dat o ]uic`, s` m` chema]i s` fac film. N-am f`cut film pân` la 39 de ani, n-o s` fac nici de acum încolo! Se pare c` P`dureanca a fost un succes, iar pentru mine a reprezentat întâlnirea cu filmul, cu regizorul Nicolae M`rgineanu, pe care îl consider na[ul meu din punct de vedere al profesiei de actor de film. Aceast` perioad` m-a marcat [i pentru faptul c` atunci a avut loc marea întâlnire cu cei doi mari actori, Adrian Pintea [i {erban Ionescu, cu care am r`mas prieten pân` la sfâr[itul vie]ii lor. Au fost ni[te oameni minuna]i. Cam asta pot s` spun despre debutul meu în film, dup` care am început s` fiu distribuit constant. Am f`cut vreo trei filme, înainte de Într-un an, am f`cut dou`. Atunci mi-am zis: Ia uite, m`i, cum e[ti, dup` ce reu[e[ti s` spargi ghea]a. A]i jucat [i în filme americane... A venit Revolu]ia [i au ap`rut primii americani în România, care m-au luat la ochi, în sensul bun al cuvântului, realizând vreo 25 de filme a fost o perioad` în care f`ceam dou`-trei filme, unul dup` altul, co-produc]ie cu americanii, filme de categoria B. Ei au descoperit pia]a din România, cu meseria[i foarte buni, pleca]i din Buftea. Actori excep]ionali, unii chiar vorbitori buni de limba englez`. Eu nu m` num`ram printre ei. La vremea aceea, Cristoiu era la Evenimentul zilei [i a publicat un interviu cu Ion Haiduc. Pentru c` m` apucasem de limba englez` (nef`când niciodat` englez` pân` atunci), mi-a publicat o poz` în care eram cu cartea de englez` în mân`. La film`ri, cu un pic de tupeu, m-am descurcat rezonabil. Domnule Ion Haiduc, sunte]i, pasionat de [tiin]ele naturii, yoga, de ezoteric nu [i paranormal. {tiu c` visa]i, în adolescen]`, s` deveni]i medic. A[a este? Poate [i de aceea a]i [tiut cum s` proceda]i acum opt ani, când era cât pe ce s` r`mâne]i f`r` voce, dup` ce un medic v-a depistat un nodul pe una dintre corzile vocale. A fost o întâmplare c` m-am apucat de teatru. Eram hot`rât s` m` fac doctor. Pân` la 17 ani, am fost convins c` voi deveni medic, fiind pasionat de [tiin]ele naturii, anatomie, de zoologie, de tot ce mi[c`. Sunt o fire curioas` [i ast`zi, dup` atâ]ia ani de via]`. Urm`resc, cu mare interes, tot ce înseamn` emisiune de [tiin]`, indiferent de domeniul ei. Cuvintele sunt de prisos. Dac` eram la Londra, în dreptul numelui meu ar fi scris Sir. Suntem în România [i sunt doar omul Ion Haiduc. Acum vreo opt ani, prin 2005, am avut un necaz. Am fost un mare fum`tor, [i când spun asta, [tiu ce spun fumam câte trei pachete de ]ig`ri pe zi, iar asta s-a întâmplat zeci de ani! Am fumat ca un bezmetic. Acum m-am l`sat. Am fost [i un actor de for]`, care n-a [tiut s` se menajeze, a[a c` am p`]it-o. Eu n-am [tiut s` joc teatru minimalist, cum fac unii acum, din vârful buzelor, de trebuie s`-]i pui receptoare la urechi, ca s` în]elegi ce spun, [i traduc`tori. Adic` am jucat din plin. La un moment dat, am f`cut un mic nodul pe coarda stâng`. Am avut noroc c` m-am dus, la timp, la doctorul Cotulbea, din Timi[oara, care a luat o decizie foarte curajoas`: mi-a t`iat trei sferturi din coada vocal` afectat`. Dar mi-a salvat via]a [i vocea, m-a salvat ca actor. Este o modificare, destul de semnificativ`, a vocii. Pot vorbi, desigur, dar am r`mas cu o r`gu[eal` în glas. La 27 mai 2011 a]i fost decorat, prin decret preziden]ial, cu Ordinul Na]ional Steaua României în grad de Cavaler. Ce reprezint` pentru dumneavoastr` aceast` distinc]ie? Pentru orice om, indiferent de domeniul lui de activitate, un premiu, o laud` pic` bine, cu atât mai mult cu cât acel om este [i un lucr`tor în domeniul artei, aflându-se întotdeauna într-o competi]ie. De-a lungul timpului am primit mai multe premii. Mi s-a acordat de cinci ori premiul pentru cel mai bun actor al ]`rii, lucru care m` onoreaz` [i m` justific`. Privind în urm`, pot s` spun c` nu am f`cut umbr` degeaba p`mântului. Aceast` distinc]ie vine, îns`, ca o coroan` care încununeaz` o activitate de o via]`, a[a cum scrie [i pe decretul preziden]ial, de conferire a titlului: Pentru întreaga activitate dedicat` artei. Cuvintele sunt de prisos. Dac` eram la Londra, în dreptul numelui meu ar fi scris Sir. Suntem în România [i sunt doar omul Ion Haiduc. Sunte]i un om credincios, cu dragoste de ]ar`. Ce p`rere ave]i despre armat` [i rolul ei în societatea româneasc`? Este o întrebare dificil`. Dac` ne uit`m pe sondajele de opinie, în rândul popula]iei, încrederea cea mai constant` a poporului rom#n este în armat` [i în biseric`. Eu fac parte din poporul român, deci, trebuie s` spun c` m` înscriu în acest procent de oameni. Sigur c`, dac` te gânde[ti c` armata e cea care merge la r`zboi, care [i omoar`, trebuie s` ne gândim c` [i Arhanghelul Mihail vine cu sabia, Sfântul Gheorghe vine cu lancea s` omoare balaurul, deci, în mod sigur, avem nevoie de aceast` for]`, de aceast` institu]ie. S` sper`m c` Dumnezeu ne va feri [i armata va r`mâne într-un plan secund toat` via]a. Vorba lui {tefan cel Mare, când se referea la sabia sa: S` nu vreau s` vrea s` ias`! INTERVIU REALIZAT DE CRISTINA KUNGL Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale ADRESA REDAC}IEI: Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3, O.P. 4, C.P , Cod Tel./fax 021/ Responsabil de num`r: c`pitan Constantin Pi[tea Redactor de serviciu: 021/ Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N tpa@presamil.ro REDACTOR-{EF: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/ REDACTORI-{EFI ADJUNC}I: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/ int. 120 [i locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/ int SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/ int REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-major Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David. observatorul.militar@presamil.ro TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~: Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal. CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`. FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai, plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache. DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor, Costel B`lan, tel. 021/ int Taxele po[tale achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/ ABONAMENTE la tel.: int. 160 Cont: RO56TREZ XXXXX nchiderea edi]iei luni, ora ISSN C.840/2013 Ministerul Ap`r`rii Na]ionale Reproducerea de scurte extrase este permis` \n condi]iile prev`zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor [i drepturile conexe.