PERSONALIT }I DE REFERIN}

Transkript

1 PERSONALIT }I DE REFERIN}

2

3 A. PROMOTORI {I PROFESIONI{TI AI EDUCA}IEI FIZICE {I SPORTULUI ACHIM, {TEFAN (1930), n. la Bucure[ti. Ofi]er (ultimul grad avut `n armat\ fiind cel de colonel). Halterofil. Absolvent al primului curs organizat, `n 1950 pentru formarea antrenorilor de haltere. Ca sportiv de performan]\ a fost legitimat `ntâia oar\ la Clubul Monitorul Oficial din Capital\. S-a transferat, apoi, la Clubul CCA ( Steaua ). Ca purt\tor al culorilor clubului militar bucure[tean, {t. A. a cucerit, `n 1951, la cea de-a VIII-a edi]ia a CN de haltere, primul s\u titlu de campion [i recordman na]ional la categoria 56 kg, fiind cel dintâi sportiv român care a folosit procedeul tehnic de ridicare denumit hochei. Timp de peste 30 de ani, antrenor al echipei Clubului CCA ( Steaua ), [i de peste 15 ani, antrenor al lotului na]ional, a avut o `nsemnat\ [i unanim recunoscut\ contribu]ie la afirmarea halterofililor români `n ]ar\ [i peste hotare, preg\tind numero[i viitori campioni [i recordmeni europeni, mondiali [i olimpici, printre care Nicu Vlad (autor a nu mai pu]in de 3 recorduri olimpice), Silviu Cazan, Ilie Dancea, Eremia Delc\, Tiberiu Roman, Laz\r Baroga, Fitzi Bala[, Dragomir Cioroslan, Ioan Buta, Virgil Dociu Enciu [i Vasile Groap\. Echipa de haltere CCA ( Steaua ) antrenat\ de el a cucerit peste 20 de titluri de campioan\ na]ional\. Considerat printre cei mai buni antrenori de haltere din lume, {t. A. [i elevii s\i din lotul na]ional au ob]inut, la JO de la Los Angeles, `n 1984, rezultate cu totul deosebite: 2 medalii de aur, 5 medalii de argint [i o medalie de bronz. ~n acela[i an, la CM, halterofilii antrena]i de el ocup\ locul I pe echipe [i cuceresc 21 medalii (8 de aur, 8 de argint [i 5 de bronz). ~ntre 1960 [i 1964, a fost secretar general al FR de Haltere. I-a fost acordat titlul de Antrenor emerit. ~n anul 2000, i-a fost decernat\ Medalia na]ional\ Serviciul Credincios clasa I. ALEXE, ANGHEL (1927), n. `n com. Homorâciu, jud. Prahova. Absolvent al Academiei de {tiin]e Social-Politice {tefan Gheorghiu [i, apoi, al Facult\]ii de Drept a Universit\]ii Bucure[ti. A fost numit pre[edintele UCFS, `n 1965, func]ie pe care a de]inut-o pân\ `n ~n acela[i interval de timp, a fost [i pre[edintele COR. A condus delega]iile ]\rii la dou\ edi]ii consecutive ale JO (Mexico City, `n 1968, [i München, `n 1972). A fost directorul Clubului de Tenis din Bucure[ti ( ), la a c\rui `nfiin]are a contribuit `mpreun\ cu federa]ia de profil (FRT). Pentru activitatea depus\ `n slujba sportului i-au fost decernate ordine [i alte distinc]ii de stat. ALEXIU, LEONIDA ( ), n. la Craiova, jud. Dolj. General medic. Profesor universitar. A absolvit Facultatea de Medicin\ Uman\ din Bucure[ti, fiind elev, apoi ofi]er al Institutului Sanitar Militar. S-a specializat `n fiziologie la Paris (unde [i-a sus]inut [i teza de 21

4 PERSONALIT }I doctorat `n [tiin]e). Cariera didactic\ [i-a `nceput-o ca asistent al prof. dr. C. Mich\ilescu, atât la Catedra de fizic\ de la Facultatea de Medicin\ Uman\ din Bucure[ti, cât [i la Catedra de fiziologie de la ANEF. ~n perioada , a ocupat postul de profesor de fiziologie la ANEF, `ndeplinind, timp de doi ani ( ), [i func]ia de rector al acestei institu]ii. {i-a `mpletit armonios activitatea de clinician, de medic militar [i cea de cadru didactic `n `nv\]\mântul superior de educa]ie fizic\, cu munca de cercetare [tiin]ific\, ale c\rei rezultate au fost prezentate la congrese [i `n revistele de specialitate. A avut [i contribu]ii organizatorice `n cadrul Societ\]ii Medicale de Educa]ie Fizic\. ~n 1949, când s-a reorganizat `ntregul `nv\]\mânt, a renun]a la activitatea didactic\, optând pentru cea de medic la Spitalul Militar Central din Bucure[ti, unde a condus, pân\ la pensionare, una dintre sec]iile de medicin\ intern\. ANGELESCU, CONSTANTIN ( ), n. la Craiova, jud. Dolj. Absolvent al Facult\]ii de Medicin\ din Paris. A fost chirurg la Spitalul Brâncovenesc, apoi la Spitalul Filantropia din Capital\. ~n 1903, este numit profesor [i director al clinicii chirurgicale de la Facultatea de Medicin\ din Bucure[ti. Dup\ ce intr\ `n activitatea politic\, este ales deputat [i senator, fiindu-i `ncredin]ate o serie de portofolii ministeriale [i alte demnit\]i (ministru al Lucr\rilor Publice [i Comunica]iilor; de mai multe ori, ministru al Instruc]iunii [i Cultelor; ministru plenipoten]iar `n Statele Unite; prim ministru; consilier de Coroan\). A `ncurajat `nv\]\mântul românesc de toate gradele, fiind un demn urma[ al lui Spiru Haret. A sprijinit [i determinat, `n deplin\ cuno[tin]\ de cauz\, `nfiin]area Institutului Na]ional de Educa]ie Fizic\, asigurându-i cadre didactice de o `nalt\ autoritate [tiin]ific\ [i profesional\. ~n timpul celor patru mandate de ministru al Instruc]iunii [i Cultelor ( ; ; ; ), a contribuit la legiferarea introducerii educa]iei fizice ca disciplin\ `n toate verigile [colare, `ncepând de la gr\dini]a de copii, pân\ la `nv\]\mântul superior; s-a preocupat de crearea unei baze materiale adecvate (s\li, terenuri, echipament [i inventar sportiv); a elaborat programe de `nv\]\mânt de specialitate. Concep]ia avansat\ a lui C. A. despre rolul instructiv [i educativ al exerci]iului fizic rezult\ din propriile-i m\rturisiri publicate `n Buletinul Educa]iei Fizice (anul I, nr. 1, pag. 3-4), editat de ONEF. Impresionat de calit\]ile motrice ale militarilor armatelor Angliei [i SUA ]\ri care nu aveau serviciu militar obligatoriu, el aprecia c\ ceea ce asigura for]a, rezisten]a [i dinamismul `n lupt\, se datora educa]iei fizice [i sportului pe care tineretul anglo-saxon le practica intens, `n contrast cu educa]ia exclusiv de tip intelectual [i artistic practicat\ la popoarele latine. De aceea, el s-a str\duit s\ dea o nou\ structur\ `nv\]\mântului na]ional, conferind educa]iei fizice rolul pe care `l merita. C. A., `mpreun\ cu academicianul Dimitrie Gusti [i cu generalul G. M\rd\rescu, acord\ un important sprijin generalului Virgil B\dulescu la `nfiin]area INEF, la crearea bazei materiale necesare pentru practicarea exerci]iilor fizice `n [coal\, `n armat\ [i `n via]a civil\, la formarea cadrelor universitare corespunz\- toare acestui demers. ANGELESCU, GHEORGHE (1961), n. la Bucure[ti. Absolvent al Institutului Politehnic din Bucure[ti. A condus Ministerul Tineretului [i Sportului, `ntre octombrie 1992 [i septembrie A continuat s\ lucreze ca secretar de stat, la acela[i minister, pân\ `n 1994, când a plecat, `n calitate de consilier, la Centrul Cultural Român de la Roma. ANGELESCU, MIRCEA (1938), n. la Bucure[ti. Inginer constructor. Conferen]iar universitar. A practicat atletismul de performan]\, cucerind un titlu na]ional de juniori, `n 1955, cu echipa de [tafet\ a Clubului CCA. Din 1967, de la vârsta de 29 de ani, a `ndeplinit func]ii de conducere `n fotbal: vicepre[edinte al FRF ( ; ; ), pre[edinte al FRF ( ; ; august 1990-octombrie 1993) [i, din nou, vicepre[edinte al FRF, apoi pre[edinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (din octombrie 1993). ~n prima jum\tate a anului 1990, a fost ministru al Sportului. Din 1974 [i pân\ `n 1991, a f\cut parte din Comisia de Amatori a FIFA. ~n calitate de conduc\tor al FRF, a depus o laborioas\ activitate, atât pe plan organizatoric, prin `nfiin]area centrelor olimpice de profil, cât [i pe cel al mobiliz\- rii [i men]inerii poten]ialului de joc al componen]ilor echipei reprezentative la nivelul marilor performan]e 22

5 A. Promotori [i profesioni[ti interna]ionale. Sunt de re]inut, `n acest sens, rezultatele remarcabile considerate drept cele mai valoroase din istoria de pân\ acum a fotbalului românesc repurtate de fotbali[tii tricolori, `n r\stimpul cât s-a aflat M. A. (cel mai tân\r pre[edinte de federa]ie!) la cârma FRF: calificarea României la turneul final al CE din 1984 [i la trei turnee ale CM, `n 1970, 1990 [i ANGHELACHE, CONSTAN- TIN (1920), n. la Bucure[ti. Profesor de educa]ie fizic\. Absolvent al ANEF, promo]ia 1942, [i al Facult\]ii de Drept din Bucure[ti, promo]ia A jucat fotbal (remarcându-se ca un valoros mijloca[) la Unirea Tricolor din Capital\, `ntre 1934 [i 1947, perioad\ `n care echipa din Obor realizeaz\ dou\ performan]e notabile: campioan\ na]ional\ [i finalist\ a CR, `n sezonul Are o singur\ prezen]\ `n echipa na]ional\. La un an dup\ abandonarea activit\]ii de juc\tor, este arestat, `n 1949, din motive politice, fiind considerat opozant al regimului comunist. Dup\ eliberarea din deten]ie, `n 1951, `[i continu\ munca de profesor [i antrenor, fiind `ncadrat, `ns\, ca muncitor. ~n aceste condi]ii lucreaz\ alternativ la Bac\u, cu echipa Letea, [i la Câmpina, cu echipa Poiana, pân\ `n 1958, când este `nl\turat din corpul cadrelor didactice [i al antrenorilor, din acelea[i motive politice. A activat, totu[i, neoficial, pân\ `n 1970, când la Bac\u, la Dinamo, când la Câmpina, la Poiana, când la Bra[ov, la Tractorul, pentru a-[i asigura existen]a. Dup\ 1970, o dat\ cu `nfiin]area Liceului de Fotbal de la Bac\u, a desf\[urat aici (pân\ `n 1975) o munc\ plin\ de entuziasm [i bogat\ `n realiz\ri, reu[ind s\ pun\ bazele unei valoroase pepiniere din care fotbalul divizionar b\c\uan s-a alimentat, mai bine de 15 ani, cu juc\tori talenta]i. Modelul s\u de formare a schimbului de mâine a fost, ulterior, extins [i la nivel na]ional, concretizat, cu unele `mbun\t\]iri, prin `nfiin]area centrului de preg\tire Luceaf\rul al FRF pentru copii [i juniori. ~n semn de pre]uire, `n 1995, i s-a acordat titlul de Antrenor emerit [i a fost primit `n rândul membrilor de onoare ai FR de Fotbal. ANTONESCU, GEORGE CRIN (1959), n. la Tulcea. Absolvent al Facult\]ii de Istorie a Universit\]ii Bucure[ti, promo- ]ia A lucrat ca profesor de istorie la gimnazii [i licee din Vaslui [i Tulcea, apoi, ca muzeograf ( ). Deputat. Vicepre[edinte al Partidului Na- ]ional Liberal. ~ntre 1997 [i 2000, a fost ministrul Tineretului [i Sportului. ARN UT, IOAN CAIUS ( ), n. la F\g\ra[, jud. Bra[ov. Urmeaz\ liceul la F\g\ra[ ( ), Bra[ov ( ) [i Gheorgheni ( ) [i, apoi, Facultatea de Drept la Cluj ( ), unde ob]ine [i titlul de doctor `n drept. Iubitor al exerci]iului fizic, `n general, [i al atletismului, `n special, se dedic\ profesiei de pedagog, de educator [i modelator de con[tiin]e [i caractere, de trupuri [i min]i s\n\toase, c\l\uzind devenirea multor tineri `n ovalul pistei de atletism [i dincolo de spa]iul ei. ~nzestrat de natur\ cu robuste]e fizic\ [i sufleteasc\ deosebite, cu calit\]i psihopedagogice `mpletite organic cu dorin]a de autoformare [i autoperfec]ionare `n noua profesie, urmeaz\ o serie de cursuri de preg\tire pentru antrenori (primul curs `l face la Predeal, `n 1938). Debuteaz\ ca antrenor, `n 1940, la Timi[oara, la CS Electrica. ~n perioada , pred\ ca profesor de educa]ie fizic\ la Institutul Politehnic timi[orean. ~n 1949, este numit, de c\tre FRA, antrenor de stat. ~n 1952, se stabile[te la Cluj. Munca de antrenor la CS Universitatea Cluj [i la lotul na]ional de atletism i-a adus mari satisfac]ii profesionale. Se pensioneaz\ `n 1974, dar nu p\r\se[te pista de atletism, nici chiar atunci când un destin hain `i `mpu]ineaz\ trupul. Din 1952 [i pân\ `n ultima clip\ a vie]ii, a slujit cu abnega]ie [i devotament nem\rginit atletismul clujean. A format peste 30 de mae[tri ai sportului [i peste 100 de atle]i cu performan]e de talie interna]ional\. ~n timpul activit\]ii sale, Clujul a devenit cel mai puternic centru atletic din România, iar doctorul cum i se spunea, cu ales respect! a fost [i va r\mâne un simbol al cinstei, d\ruirii [i al eficien]ei. I s-a acordat titlul de Antrenor emerit. I-au fost decernate numeroase diplome [i medalii. 23

6 PERSONALIT }I ATANASIU, VIRGIL (1937), n. `n Dumbr\veni, jud. Sibiu. Absolvent al Institutului de Arhitectur\ Ion Mincu din Bucure[ti, promo]ia Specialist `n probele de: pistol vitez\; pistol cu aer comprimat; pistol calibru mare; liber. A activat la cluburile {tiin]a ( ) [i Steaua ( ) din Bucure[ti. Este de]in\torul a 3 recorduri na]ionale [i a dou\ recorduri mondiale [i europene. A participat la 5 edi]ii ale CE [i 3 edi]ii ale CM, ob]inând 10 medalii 3 de aur, 4 de argint [i 3 de bronz. Debuteaz\ la CE din 1963 (Stockholm), `n echipa de pistol vitez\, [i ob]ine medalia de bronz. ~n 1965, la Bucure[ti, devine campion european, cu echipa de pistol vitez\, [i cucere[te medalia de argint, la individual. La alte edi]ii ale CE mai ob]ine: medalia de argint, `n 1969 (Plzen) la pistol vitez\, pe echipe; medalia de bronz, `n 1971 (Mezibori) la pistol cu aer comprimat, pe echipe; titlul continental, `n 1975 (Madrid) cu un record european [i mondial la pistol vitez\, pe echipe. La edi]iile CM cucere[te: `n 1966 (Wiesbaden), medalia de aur la pistol vitez\, individual cu 596 puncte (nou record mondial) [i medalia de argint, cu echipa; `n 1970 (Phoenix) medalia de argint, iar `n 1974 (Thun) medalia de bronz, la pistol vitez\, pe echipe. Din 1977, a oficiat, ca arbitru, la majoritatea competi]iilor de tir organizate pe plan na]ional, iar ca arbitru interna]ional, la JO din 1980 [i la 4 Cupe Mondiale, `ntre 1992 [i ~n perioada , a activat ca antrenor federal, `ntre 1987 [i 1990, ca antrenor de tir la Clubul Dinamo Bucure[ti, iar din 1990, a revenit pe postul de antrenor al FRTS. A r\spuns, ca antrenor, de preg\tirea loturilor olimpice [i na]ionale de tir, `ntre 1978 [i ~n cele peste dou\ decenii cât a fost antrenor federat [i, respectiv, cât a antrenat loturile na]ionale, au fost cucerite peste 45 de medalii `n competi]iile interna]ionale oficiale de tir. Al\turi de ceilal]i antrenori din colectivele tehnice, a contribuit, cu toat\ priceperea, experien]a [i tactul s\u pedagogic, la afirmarea, pe plan european, mondial [i olimpic, a unor tr\g\tori de elit\, precum: Ion Corneliu, Marin Stan, Sorin Babii, Silvia Kaposztai, Maria Macovei, Dorina Guler [. a. A `ndrumat preg\tirea tr\g\torului Iulian Raicea, care, la JO de la Sydeny 2000, a fost medaliat cu bronz, la pistol vitez\. Ca specialist `n problemele acestui sport, a participat direct la ac]iunile de formare [i perfec]ionare a antrenorilor de tir, dar [i la elaborarea unor lucr\ri metodologice, cum ar fi: Preg\tirea fizic\ `n tir (1978, uz intern) [i manualul Tir-pistol (1984, uz intern, coautor); colaboreaz\, de asemenea, la realizarea unor lucr\ri [tiin]ifice pe probleme privind complexitatea efortului la tr\g\torii de tir de `nalt\ perfoman]\ elaborate la nivelul IEFS (1979) [i al CCPEFS ( ). Pentru rezultatele ob]inute i s-au acordat titlurile de Maestru al sportului, `n 1962, Maestru emerit al sportului, `n 1966, [i Antrenor emerit, `n ~n anul 2000, a fost decorat cu Ordinul na]ional Pentru Merit `n grad de cavaler. ATHANASIU, ION ( ). Medic veterinar. Profesor de fiziologie la Facultatea de {tiin]e din Bucure[ti. Membru corespondent al Academiei Române. Dup\ studii str\lucite la Bonn [i la Paris, urmate de activitatea desf\[urat\ la Institutul Marey (unde a ajuns pân\ la func- ]ia de subdirector), s-a re`ntors `n ]ar\, refuzând ofertele avantajoase de a-[i continua munca `n laboratoarele bine dotate din capitala Fran]ei. Cercet\rile efectuate [i tehnicile ingenioase utilizate `n fiziologia muscular\ i-au adus un binemeritat prestigiu interna]ional. La Bucure[ti, cercet\rile de laborator s-au `mpletit cu sus]inuta sa preocupare pentru problemele teoretice [i organizatorice ale educa]iei fizice. Lucr\ri precum Munca mu[chiului [i condi]iile ei fiziologice (1915), Bazele [tiin]ifice ale educa]iei fizice (1916) [i Organizarea `nv\]\mântului de educa]ie fizic\ (1921, `n colaborare cu I. Bucovineanu) reprezintau adev\rate pietre de hotar pentru abordarea, `n ]ara noastr\, a domeniului educa]iei fizice. I. A. considera educa]ia fizic\ drept o [tiin]\ complex\ bazat\ pe anatomie, fiziologie, mecanic\, psihologie, pedagogie [i pe cercet\ri experimentale. De aceea, cadrele de specialitate ale domeniului trebuiau s\ aib\ o solid\ preg\tire [tiin]ific\ ce putea fi asigurat\ numai `n institu]ii de `nv\]\mânt cu grad universitar. Sus]inea, de asemenea, respectarea cu stricte]e a principiului armoniei func]ionale `n practicarea exerci]iilor fizice. Potrivit acestui principiu,...func]iunea nici unui organ nu poate fi separat\ de celelalte organe, nici activitatea mu[chilor nu se desf\[oar\ independent de restul organelor din corp [i `n special de creier. A pledat st\ruitor pentru reconsiderarea statutului educa]iei fizice [colare, pentru trecerea acesteia din rândul dexterit\]ilor `n cel al disciplinelor de baz\, 24

7 A. Promotori [i profesioni[ti precum [i pentru obligativitatea educa]iei fizice `n `nv\]\mântul universitar. A fost adeptul ideii c\ educa]ia fizic\ este un proces pedagogic complex, care trebuie adaptat la cerin]ele [i particularit\]ile practican]ilor (elevi, muncitori, intelectuali, militari, suferinzi etc.). Sistemul suedez de educa]ie fizic\ fiind, dup\ p\rerea sa, superior celorlalte sisteme existente `n epoc\, era cel mai indicat pentru a fi introdus [i `n ]ara noastr\. Fundamentarea solid\ a argumentelor aduse de el `n discu]ie [i prestigiul dobândit de personalitatea sa cople[itoare au contribuit la cre[terea importan]ei acordate, `n România, educa]iei fizice. Activitatea neobosit\ a sa [i a celor care-i `mp\rt\[eau ideile [i demersurile a fost `ncununat\ de `nfiin]area Institutului Na]ional de Educa]ie Fizic\ [i de elaborarea planului de studii al acestui l\ca[ de `nv\]\mânt. AVRAM, IOAN ( ), n. `n com. Bucium, jud. Satu Mare. Licen]iat `n educa]ie fizic\, promo]ia A urmat [i cursurile de filosofie `ncepute la Paris, continuate [i absolvite la Bucure[ti, `n Profesor la liceele Gh. Laz\r [i Spiru Haret, apoi cadru universitar, lector la catedra de specialitate a Institutului de Agronomie N. B\lcescu. A fost membru al FRJ [i antrenor al echipei na]ionale de judo. Gra]ie lucr\rilor de specialitate elaborate [i activit\]ii sale nemijlocite, este considerat drept unul dintre bunii cunosc\tori ai domeniului care au stimulat dezvoltarea artelor mar]iale `n România. BACIU, CLEMENT, ( ), n. la Bucure[ti. Medic. Doctor docent. Licen]iat `n educa]ie fizic\. Conferen]iar universitar. Absolvent al Facult\]ii de Medicin\ Uman\ din Bucure[ti, promo]ia Pasiunea pentru atletism, disciplin\ sportiv\ a c\rei practicare i-a adus ob]inerea a numeroase titluri [i recorduri na]ionale, l-a determinat s\ frecventeze, `n paralel cu Facultatea de Medicin\, Academia Na]ional\ de Educa]ie Fizic\, devenind licen]iat Magna cum laudae al acestei institu]ii (promo]ia 1947). Cariera didactic\ [i-a `nceput-o ca asistent la ANEF [i a reluat-o, dup\ mul]i ani, la Facultatea de Educa]ie Fizic\ a Universit\]ii din Bucure[ti, unde a ocupat postul de conferen]iar. Lucr\rile sale `n domeniul anatomiei func]ionale [i biomecanicii sunt deosebit de utile medicilor sportivi, antrenorilor, studen]ilor [i profesorilor de educa]ie fizic\. Preocupat de folosirea exerci]iilor fizice ca mijloc terapeutic, elaboreaz\ studii dedicate trat\rii deficien]elor fizice [i recuper\rii dup\ traumatisme [i interven]ii chirurgicale. Cea mai mare parte a activit\]ii sale s-a desf\[urat `n domeniul ortopediei, specialitate `n beneficiul c\reia a conceput, realizat [i a experimentat aparate [i tehnici operatorii omologate ca inven]ii, care, `n lucr\rile de specialitate, poart\ numele s\u. Prevenirea [i tratarea traumatismelor produse `n s\lile [i pe terenurile de sport au ocupat, de asemenea, un loc important `n activitatea sa de ortoped. Ca autor sau `n colaborare cu al]i ortopezi, a publicat tratate, monografii, cursuri, referate [i studii bazate pe date clinice sau experimentale, care l-au impus `n lumea [tiin]ific\ româneasc\ [i interna]ional\. A fost membru al Societ\]ii Române de Ortopedie [i Traumatologie [i al unor societ\]i similare din Fran]a, Germania, Belgia [i Austria; a fost cooptat de Comitetul Interna]ional al Crucii Ro[ii de la Geneva, ca medic [ef al unei echipe interna]ionale de chirurgi trimis\ `n teatrul de r\zboi din Yemen ( ); a participat, ca invitat, la schimburi de experien]\ organizate `n clinici renumite din Belgia, Austria [i Polonia. BALA{, ION ( ), n. la Bucure[ti. Absolvent al Academiei de Studii Economice Bucure[ti. A practicat fotbalul [i atletismul, `ntre 1936 [i 1940, dar nu la nivel de performan]\. Dup\ 23 august 1944, a `ndeplinit o serie de sarcini `n domeniul mi[c\rii sportive [i, `n special, al fotbalului. ~ntre 1948 [i 1949, a fost director al Direc]iei de propagand\ din OSP, iar `ntre 1950 [i 1955, a func]ionat ca pre[edinte al Clubului Dinamo Bucure[ti. ~ntre 1957 [i 1967, a `ndeplinit func]ia de vicepre[edinte al UCFS, r\spunzând, `n aceast\ calitate [i `n anumite perioade ( ; ), de problemele fotbalului românesc. ~ntre 1967 [i 1968, a fost vicepre[edinte al COR, iar pân\ `n 1973, vicepre[edinte al FR de Fotbal. ~n continuare, a func]ionat ca director al Centrului de preg\tire a loturilor na]ionale. Pentru perioadele `n care a r\spuns de fotbal, se cuvine s\ amintim trei dintre marile succese repurtate de fotbali[tii români `n acei ani: câ[tigarea turneului UEFA pentru juniori, 25

8 PERSONALIT }I `n 1962; participarea echipei na]ionale la turneul final al CM din Mexic, `n 1970; calificarea aceleia[i reprezentative la sferturile de final\ ale CE, `n ~n ultima parte a vie]ii, s-a retras din lumea sportului, r\mânând doar cu o func]ie onorific\ pe via]\, ca membru `n Comisia financiar\ a UEFA, calitate `n care a participat [i la congresul acestei organiza]ii interna]ionale a fotbalului, `n BALA{ (SÖTER), IOLANDA (1936), n. la Timi[oara. Absolvent\ a ICF, `n Primii pa[i `n atletism `i face `n ora[ul natal, la Clubul Electrica (devenit Progresul ), sub `ndrumarea antrenoarei Luize Ernst-Lup[a, multipl\ campioan\ na]ional\. ~n 1953, se transfer\ `n Bucure[ti, la Clubul CCA (din 1961, Steaua ), unde se preg\te[te sub `ndrumarea antrenorului emerit Ion Söter (cu care se c\s\tore[te `n 1967). ~[i `ncheie cariera sportiv\ la vârsta de 31 de ani, dup\ 19 ani de atletism. ~n str\lucitul s\u palmares ca remarcabil\ s\ritoare `n `n\l]ime, se `nscriu: 19 titluri de campioan\ na]ional\ (16 la senioare + 3 la junioare), 63 de recorduri na]ionale (41 la senioare + 22 la junioare), evoluând `n lotul na]ional de atletism de 41 de ori. ~n cariera sa, a participat la 136 concursuri, dintre care, `ntr-o perioad\ de peste 10 ani (`ntre decembrie 1956 [i iunie 1967), a câ[tigat toate cele 114 `ntreceri la care a luat parte performan]\ `nscris\ [i `n Guinnes Book of Records. Pe plan interna]ional, a cucerit dou\ medalii de aur la JO (1960 [i 1964), trei medalii de aur [i una de argint la CE, trei medalii de aur la JMU, 9 medalii de aur la JB. ~n 1956, la 14 iulie, la Bucure[ti, I. B. realizeaz\ cu o s\ritur\ de 1,75 m primul din seria celor 14 recorduri mondiale (dintre care 12 consecutive!) [i 4 recorduri continentale stabilite de ea. Iar `n 1958, la Stockholm, zburând peste stacheta ridicat\ la 1,77 m, I. B. cucerea pentru România cel dintâi titlu european la s\rituri `n `n\l]ime. Dup\ `ncheierea activit\]ii sportive de performan]\, lucreaz\ ca antrenor la sec]ia de atletism a Clubului Steaua [i ca instructor la cabinetul metodic al aceluia[i club, pân\ `n 1990, când este aleas\ pre[edinte al FR de Atletism. Din 1994, devine pre[edinte executiv al Funda]iei Atletismul Românesc, de numele [i eforturile c\reia sunt legate modernizarea bazei materiale a atletismului românesc [i construc]ia noului sediu al FRA. A ini]iat apari]ia revistei Atletismul Românesc. Face parte din Comisia tehnic\ a Asocia]iei Europene de Atletism, iar din 1995, este cooptat\ `n Comisia de femei a IAAF. Cet\]ean de onoare al Municipiului Timi[oara. ~n 1951, la vârsta de 15 ani, i s-a acordat titlul de Maestru al sportului, iar `n 1958, titlul de Maestru emerit al sportului. ~n 1963, CIO `i decerneaz\ Trofeul Mohammed Taher Pacha, pentru contribu]ia adus\ la propagarea olimpismului. ~n 2000, a fost nominalizat\ printre primele 10 atlete din lume ale secolului XX. ~n acela[i an, i s-a conferit Ordinul na]ional Steaua României `n grad de ofi]er. BARANI, SAMUEL GAVRI- L ( ), n. la Timi[oara. Absolvent al ICF, promo]ia A practicat mai multe sporturi printre care atletismul, gimnastica, luptele [i canotajul, la clubul timi[orean ~nainte. A cucerit titluri de campion na- ]ional la canotaj [i a fost selec- ]ionat `n lotul reprezentativ al României. ~n 1948, se retrage din activitatea competi]ional\, continuând, totu[i, s\ `ndeplineasc\ diferite func]ii pe t\râmul sportului de mas\: responsabil sportiv la tipografia Helicon [i, respectiv, `n Comisia sindical\ local\ Timi[oara, [i secretar jude]ean al OSP Timi[oara ( ). ~n 1948, a contribuit direct la apari]ia revistei Educa]ie Fizic\ [i Sport. Remarcat pentru calit\]ile sale organizatorice, `n 1949, este transferat la Bucure[ti [i numit director al Direc]iei Tehnice a OSP. ~n cadrul CCFS, i se `ncredin]eaz\ conducerea Direc]iei [colilor de cultur\ fizic\ [i sport [i a educa]iei fizice a tineretului studios ( ) [i, apoi, a Direc]iei instruirii sportive ( ). ~ntre 1957 [i 1960, a fost directorul Direc]iei de educa]ie fizic\ [i sport din Ministerul ~nv\]\mântului. ~n aceast\ calitate, a `nfiin]at peste 150 de [coli sportive, care au constituit temelia sportului românesc din deceniile urm\toare, [i a impus lec]ia de educa]ie fizic\ `n toate verigile `nv\]\mântului secundar [i universitar din ]ar\. ~n 1960, este transferat la UCFS, fiind angajat `n ac]iunile de preg\tire pentru participarea sportivilor români la JO de la Roma [i Tokio. ~n 1961, este numit directorul Centrului de antrenament 23 August, contribuind la dezvoltarea [i transformarea acestuia `n Centru de preg\tire a loturilor olimpice [i 26

9 A. Promotori [i profesioni[ti na]ionale. A fost pre[edinte al FR de Sporturi Nautice, `n 1953 fiind ales vicepre[edinte al Federa]iei Interna]ionale de Canotaj. ~ntre 1968 [i 1978, a `ndeplinit func]ia de secretar general, iar `ntre 1984 [i 1989, pe aceea de pre[edinte al FR de Tir, contribuind pe multiple planuri (organizatoric, tehnic, material) la afirmarea acestui sport. A desf\[urat o activitate remarcabil\ `n organismele interna]ionale ale tirului: membru `n Consiliul de Administra]ie al UIT ( ); prim-vicepre[edinte al UIT ( ); membru de onoare al UIT (din 1990). ~n cadrul UIT, a contribuit la introducerea probelor feminine de tir `n programul CM [i JO, precum [i la `nfiin]area unor comitete (tehnic, medical, arbitri, feminin) ca organisme de specialitate ale Consiliului de Administra]ie. A ini]iat [i organizat, `n 1974, primul Congres al UIT pe probleme [tiin]ifice de medicin\, psihologie [i pedagogie ale tirului sportiv de performan]\, precum [i alte dou\ asemenea manifest\ri `n 1982 [i Dup\ ce, `n decursul anilor, a r\spuns de tirul european `n cadrul UIT, din ini]iativa sa, cu ocazia CE din 1969, a fost constituit\ prima organiza]ie continental\ Confedera]ia European\ de Tir, al c\rei pre[edinte a fost de la `nfiin]are pân\ `n 1989, perioad\ `n care sediul acesteia s-a aflat la Bucure[ti. A contribuit la organizarea celor 85 de edi]ii ale CE desf\[urate `ntre , `n 26 de ]\ri, 6 dintre acestea fiind g\zduite de România. Pe plan european, a organizat 2 congrese [i 6 simpozioane [tiin]ifice ale CET. A sprijinit alegerea unor speciali[ti români `n diferite organisme ale UIT [i CET. Din 1989, a fost ales pre[edinte de onoare al CET. Pentru bogata [i variata sa activitate pe plan sportiv a primit numeroase distinc]ii din partea forurilor na]ionale [i interna]ionale, printre care Ordinul Olimpic de Argint acordat de c\tre CIO, [i Crucea Albastr\, cea mai `nalt\ distinc]ie a UIT. BAROGA, LAZ R ( ), n. la Cisn\die, jud. Sibiu. Absolvent al ICF, promo]ia 1961, [i al Facult\]ii de Psihologie din cadrul Universit\]ii Bucure[ti, promo]ia Sportiv de performan]\, multiplu campion [i recordman na]ional, participant la marile competi]ii ale vremii sale. Este primul halterofil român care cucere[te, la total, o medalie la un CE (bronz, la Milano, `n 1960); la JO de la Tokyo (1964), ocup\ locul V [i stabile[te un record olimpic (la stilul aruncat). A fost antrenor federal, secretar al FR de Haltere (1967), membru `n Comitetul Executiv al COR, pre[edinte al Comitetului Tehnic al IWF (din 1980), membru `n Comitetul Executiv al IWF [i vicepre[edinte al EWF. S-a remarcat printr-o bogat\ activitate de elaborare a unor lucr\ri cu caracter [tiin]ific, metodic [i istoric (20) `n domeniul halterelor, culturismului [i al tehnicilor yoga, dintre care men]ion\m monografia Weightlifting fitness all sports (Halterele mijloc de preg\tire `n toate sporturile), semnat\ `mpreun\ cu dr. Tamas Ayan, secretar al IWF (1980), editat\ `n limba englez\ la Budapesta; For]a `n sportul de performan]\ (1980); Halterele de la A la Z (1985); Antrenamentul modern al halterofilului (1982); Educarea calit\]ilor combinate (1984). B DULESCU, VIRGIL ( ), n. la C\l\ra[i, jud. Ialomi]a. Studiile militare urmate `n Germania (terminate `n 1902) [i le-a `ntregit cu cele f\cute `n Suedia, la Institutul Regal Central de Gimnastic\ din Stockholm (terminate `n 1913). Revenit `n ]ar\ a primit o dat\ cu postul de profesor [i misiunea conceperii [i aplic\rii unor programe de preg\tire fizic\ la Colegiul Militar de la Mân\stirea Dealu. Aceast\ institu]ie de elit\ a armatei române avea s\ devin\ una dintre principalele structuri pentru formarea cadrelor implicate direct [i profund `n fiin]area [i dezvoltarea educa]iei fizice [i sportului din ]ara noastr\. Dup\ terminarea primului r\zboi mondial, V. B., decorat cu `nalta distinc]ie Crucea de Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, a fost numit (1919) [eful Biroului de Educa]ie Fizic\ din Marele Stat Major. ~n aceast\ calitate, a militat pentru `nfiin]area Oficiului Na]ional pentru Educa]ie Fizic\ necesar organiz\rii, `ndrum\- rii [i r\spândirii educa]iei fizice [i sportului `n ]ara noastr\, ca [i a Institutului Na]ional de Educa]ie Fizic\ menit s\ asigure fundamentarea [tiin]ific\ a acestor demersuri [i formarea de speciali[ti `n domeniu. A reu[it s\ introduc\, `n legea func]ion\rii Casei Culturii Poporului (1921), prevederea `nfiin]\rii ONEF [i INEF (care a avut loc `n 1922). Ca director 27

10 PERSONALIT }I al ambelor institu]ii ( ), a reu[it s\ le `ncadreze cu personalit\]i de frunte ale [tiin]ei [i culturii române[ti din acea vreme [i, deopotriv\, s\ le `nzestreze cu dot\ri materiale corespunz\toare: complexul de la Eforie, poligonul de tir, stadionul ONEF [. a. A selec]ionat [i a trimis la specializare `n str\in\tate o pleiad\ de tineri care, la `ntoarcerea `n ]ar\, s\ desf\[oare o larg\ [i sus]inut\ activitate didactic\, [tiin]ific\ [i propagandistic\ `n favoarea educa]iei fizice [i sportului din România. Membru al Comitetului de conducere (din 1935) al UFSR, pre[edinte de onoare al OSR, V. B. r\mâne `n memoria urma[ilor ca un ctitor dotat cu energia [i capacitatea organizatoric\ atât de necesare cultiv\rii [i d\inuirii unor idei noi [i, deopotriv\, fond\rii unor institu]ii de profil ale educa]iei fizice [i sportului din România, care aveau s\-[i probeze, prin ani [i decenii, func]ionalitatea generoas\ [i valoarea formativ\, instructiv\, social\, reprezentativ\ pentru poporul român. B IASU, NICOLAE (1918), n. `n com. Crucea, jud. Ia[i. Absolvent al ANEF, promo]ia 1941, [i al Facult\]ii de Litere [i Filosofie din Bucure[ti, promo]ia Cadru didactic universitar, cu grad de conferen]iar, a predat, timp de 37 ani, la ANEF/ IEF/ ICF/ IEFS [i la Institutul Pedagogic, gimnastica, `notul, s\riturile `n ap\, schiul, boxul, scrima, atletismul [i dansurile na]ionale, deta[ându-se prin exigen]\, profesionalism [i printr-un exemplar ata[ament fa]\ de valorile perene morale [i istorice ale românilor. Iubit de studen]i pentru bonomia [i talentul s\u pedagogic, dar [i pentru modul de organizare a taberelor [i excursiilor c\rora le-a impregnat un bogat con]inut educativ [i instructiv. Din respect pentru trecut [i adev\r, cu o remarcabil\ voca]ie pentru investigarea [i valorizarea faptului istoric, a cules [i a f\cut cunoscut\ o bogat\, original\ [i variat\ informa]ie despre `nceputurile, evolu]ia [i efectele procesului de formare a cadrelor ANEF/ IEF/ ICF/ IEFS, despre personalit\]ile care i-au conferit acestei institu]ii de `nv\]\mânt autoritate universitar\ [i notorietate na]ional\ [i interna]ional\. A fost membru de onoare al FRG, antrenor de lot na]ional [i arbitru interna]ional de gimnastic\. B L CEANU-STOLNICI, CONSTANTIN (1923), n. la Bucure[ti. Apar]ine unei vechi [i mari familii de boieri români, care `[i are originile `n secolul XIII. Unii genealogi consider\ o fost\ c\petenie din o[tile voievodului Mircea cel B\trân boierul Constantin ot Balaci drept `ntemeietorul neamului B\l\cenilor. Cancelaria aulic\ a `mp\ratului Leopold I acord\ descenden]ilor acestei familii titlul de conte al Sfântului Imperiu Romano-German [i dreptul de a avea o stem\ nobiliar\ proprie. A urmat liceul particular la Pite[ti, apoi a absolvit Facultatea de Medicin\ din Bucure[ti, promo]ia 1947, devenind doctor `n medicin\ [i chirurgie, `n 1948 (confirmat, `n 1967, doctor `n [tiin]e medicale). A desf\[urat o bogat\ activitate didactic\ `n cadrul IMF din Bucure[ti, pân\ `n 1952, când a fost exclus pe motive politice. Datorit\ polivalen]ei preg\tirii [i profunzimii acesteia a fost solicitat s\ predea cursuri de cibernetic\ la Universitatea din Bucure[ti, apoi la Universitatea New Castle-upon Tyne (Anglia), Universitatea Pontifical\ de la Porto-Alegre (Brazilia), Universitatea Menendez Pelayo din Santander (Spania), Academia Medical\ Catalonez\ din Barcelona (Spania) [i la Colegiul de Medicin\ din Paris. A mai predat cursuri de matematic\ biologic\, istoria culturii [i ciberneticii. La momentul elabor\rii acestei Enciclopedii, era profesor de geriatrie [i preda cursuri de istoria culturii, neuropsihologie [i neuroanatomie la Universitatea Ecologic\ din Bucure[ti, fiind totodat\ pre[edintele Funda]iei Ateneul Român, care patroneaz\ aceast\ institu]ie de `nv\]\mânt. Membru de onoare al Academiei Române. Membru titular al Academiei de {tiin]e Medicale. Membru de onoare al Societ\]ii Franceze de Neurologie [i al Societ\]ii de Cibernetic\ din Madrid. Director onorific al Centrului de Antropologie Fr. Rainer al Academiei Române. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România. Doctor Honoris Causa al Universit\]ii Gr. T. Popa din Ia[i [i al Universit\]ii din Petro[ani. A publicat numeroase c\r]i [i tratate de anatomie, fiziologie, cibernetic\, neurologie, gerontologie [i geriatrie, antropologie, lingvistic\, istorie [i altele. Este inventator `n domeniul ciberneticii (a elaborat un model original al neuronului, module neuronale, un 28

11 A. Promotori [i profesioni[ti model holografic al organiz\rii cortextului cerebral etc.). Este un pasionat iubitor al motociclismului, automobilismului [i sporturilor hipice. A parcurs, cu motocicleta [i automobilul, trasee de mare dificultate, mai ales montane. Vicepre[edinte al Jockey Clubului Român, unde conduce Comitetul alerg\rilor. A contribuit, `n mod substan]ial, la `mbun\t\]irea rasei de cai pur sânge englezesc `n România. Prin studiile de antropologie [i cele privind activitatea nervoas\, ofer\ domeniului exerci]iilor fizice (educa]ie fizic\, sporturi, kinetoterapie etc.) o fundamentare [tiin]ific\ de mare valoare, eviden]iind importan]a acestora `n formarea personalit\]ii umane. B NCIULESCU, VICTOR ( ), n. la Timi[oara. Ziarist. Absolvent al Facult\]ii de Filologie a Universit\]ii din Bucure[ti, promo]ia 1960, al {colii superioare de cadre sindicale I. C. Frimu, `n 1954, [i al Cursului pentru perfec]ionarea preg\tirii cadrelor din domeniul presei de la Academia de {tiin]e Politice {tefan Gheorghiu, `n ~ncepând cu 1940, timp de aproape jum\tate de secol, a lucrat `n cadrul aceleia[i redac]ii, a ziarului Sportul popular ( Gazeta sporturilor ), `ndeplinind, `n diferite perioade, [i func]ii de conducere `n cadrul colegiului de redac]ie. Activitatea sa, desf\[urat\ cu talent [i competen]\ profesional\, a vizat aproape toate ramurile sportive. Prioritatea au avut-o probele olimpice, tenisul [i fotbalul. A fost autorul a numeroase lucr\ri de specialitate, dintre care enumer\m: Jocurile Olimpice de-a lungul veacurilor, Sport [i cultur\, Acest straniu secol al sportului. S-a afirmat [i pe plan interna]ional, fiind ales membru al Academiei Olimpice Interna]ionale. A fost decorat, post mortem, cu Ordinul Olimpic. BÂR, MIHAI GHEORGHE (1929), n. la Predeal, jud. Bra[ov. Absolvent al ICF, promo]ia 1953, [i al Facult\]ii de {tiin]e Juridice din Bucure[ti, promo]ia Ca sportiv, a activat numai la Clubul CCA Bucure[ti. Gra]ie rezultatelor deosebite ob]inute, a fost considerat drept cel mai bun schior alpin din ]ara noastr\. Dovad\ titlurile de campion na]ional dobândite `ntre anii 1947 [i 1952 [i, apoi, `ntre 1955 [i 1956, `n probele de slalom, coborâre [i combinat\. A câ[tigat peste 50 de cupe la concursurile la care a participat, pe plan na]ional [i interna]ional la JO din 1948, de la St. Moritz (Elve]ia), [i din 1952, de la Oslo (Norvegia); la JMU din 1951, de la Poiana Bra[ov, [i din 1956, de la Zakopane (Polonia). La Poiana Bra[ov, ob]ine locul I [i titlul de campion mondial universitar la slalom special. A ob]inut locul I la concursurile interna]ionale de la Oberhof (Germania), de la Stara Planina (Iugoslavia) [.a. A fost antrenor al echipei na]ionale de schi alpin [i al echipei de schi alpin a CCA ( ). ~ntre 1960 [i 1969, a fost consilier juridic, iar `ntre 1965 [i 1994, ziarist [i comentator sportiv radio [i tv. Autor a 4 c\r]i de specialitate. ~n calitate de cercet\tor [tiin]ific, `n cadrul CCPS, s-a preocupat de problemele sporturilor de iarn\. Ca ziarist [i comentator tv, a participat la JO de iarn\ de la Sapporo (Japonia, 1972), Innsbruck (Austria, 1976), Albertville (Fran]a, 1992), Lillehammer (Norvegia, 1994). Secretar al CJEFS Bra[ov ( ), vicepre[edinte al FR de Schi- Bob ( ), membru al FIS ( ), membru al COR [i `n Biroul executiv al COR ( ). Pre[edinte de onoare al Olimpic Club Bra[ov. ~n 1951, i s-a acordat titlul de Maestru al sportului. BÂRLEA, ADINA (1924), n. la Lugoj, jud. Timi[. A absolvit ANEF, `n Asistent\ la Catedra de gimnastic\ a ANEF/IEF, a predat, pe lâng\ educa]ia fizic\ disciplina de baz\, `notul [i schiul. Transferat\ la Facultatea de Educa]ie Fizic\ a Institutului Pedagogic din Bucure[ti, la aceea[i catedr\, a ob]inut gradul de [ef\ de lucr\ri. ~n paralel, a func]ionat [i ca antrenoare a lotului na]ional feminin de gimnastic\, fiind [i arbitr\ interna]ional\. Ulterior, a fost `ncadrat\ la Facultatea de Educa]ie Fizic\ a Universit\]ii Ecologice din Bucure[ti. Prin priceperea, comportamentul, exigen]a [i moralitatea sa, se `ncadreaz\ `n elita profesioni[tilor educa]iei fizice [i sportului. BÂRS NESCU, CORNELIU (1934), n. la Constan]a. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF, promo]ia A practicat canotajul `n cadrul Clubului {tiin]a al ICF, pentru care a cucerit titlul de campion na]ional `n Din 1959, s-a dedicat activit\]ii de kaiac-canoe. ~n 29

12 PERSONALIT }I perioada , a lucrat ca antrenor la {S nr. 2 din Bucure[ti, unde a reu[it s\ selec]ioneze [i s\ preg\teasc\ numero[i viitori campioni na]ionali de juniori, care, ulterior, au fost promova]i `n sportul de performan]\. Din 1965 [i pân\ `n 1989, a func]ionat ca antrenor federal `n cadrul FR de Kaiac-Canoe. ~ntre 1962 [i 1982, a f\cut parte din colectivele tehnice ale loturilor reprezentative, aducându-[i contribu]ia, al\turi de cei mai valoro[i antrenori, la afirmarea kaiacului [i canoei române[ti pe plan interna]ional, fapt atestat de cucerirea unui mare num\r de medalii [i titluri olimpice [i mondiale de c\tre reprezentan]ii ]\rii noastre. ~n 1980, este solicitat s\ participe la preg\tirea lotului olimpic italian pentru Olimpiada de la Moscova. ~ncepând din 1969, a oficiat ca arbitru interna]ional la CM [i la JO. A contribuit direct la elaborarea orient\rii metodice, a planurilor [i programelor de preg\tire, precum [i la formarea unor noi genera]ii de tehnicieni. A fost membru `n Comisia de turism a Federa]iei Interna]ionale de Canoe, `ntre 1972 [i ~n 1993, a fost ales vicepre[edinte al Asocia]iei Europene de Canoe. ~ntre 1990 [i 1994, a func]ionat ca secretar general al FR de Kaiac-Canoe, iar `n 1995, a fost ales pre[edintele acestui organism, contribuind, astfel, la cucerirea celor 80 de medalii (17 de aur, 41 de argint, 22 de bronz) la edi]iile din perioada ale CM [i CE de seniori [i juniori, precum [i a celor 5 medalii (una de aur, una de argint, trei de bronz) la JO din 1996 [i 2000 de c\tre kaiaci[tii [i canoi[tii tricolori. Pentru rezultatele ob]inute pe plan intern [i interna]ional, ca tehnician, i s-a acordat titlul de Antrenor emerit. ~n anul 2000, a fost decorat cu Ordinul na]ional Pentru Merit `n grad de cavaler. BEJAN, EMIL SILVIU ( ), n. `n com. Tinca, jud. Bihor. A absolvit Liceul C. D. Loga din Timi[oara, `n 1929, [i, apoi, Facultatea de Drept din Oradea, `n ~ntre 1934 [i 1935, a urmat {coala Militar\ de Ofi]eri de Rezerv\ din Craiova. ~n perioada , a practicat avocatura, ca stagiar, la Brad [i Arad. ~n anul 1937, se `nscrie la ANEF [i, `n anul 1941, ob]ine diploma de licen]\ `n educa]ie fizic\. ~n baza acestei licen]e, a fost `ncadrat la FR de Atletism, de unde a fost mobilizat pentru a pleca pe front. La `napoierea de pe front, a activat, `n perioada septembrie 1942-septembrie 1945, ca profesor de educa]ie fizic\ la Liceul C. D. Loga din Timi[oara. Dup\ ce pred\ educa]ia fizic\ `n mai multe licee din Timi[oara, `n 1954, se transfer\ la Catedra de educa]ie fizic\ a Institutului Politehnic Traian Vuia din acela[i ora[, unde este promovat la gradul didactic de [ef de lucr\ri [i, apoi, de conferen]iar universitar. BELU, OCTAVIAN (1951), n. la Ploie[ti. Absolvent al IEFS, promo]ia 1974, specializarea gimnastic\. {i-a `nceput cariera ca antrenor la Clubul Sportiv Petrolul din Ploie[ti. ~n anul 1981, este solicitat [i accept\ s\ lucreze, la Deva, ca antrenor la lotul olimpic (`n 1990, devine antrenor coordonator). Gra]ie competen]ei, profesionalismului [i d\ruirii muncii sale [i, deopotriv\, talentului [i ambi]iei sportivelor preg\tite [i antrenate de el, gimnastica feminin\ româneasc\ [i-a `nscris `n palmares o serie de succese de prestigiu: la Los Angeles (1984) locul I pe echipe, medalii de aur (Ecaterina Szabo, la s\rituri, sol [i bârn\), locul II la individual compus (Ecaterina Szabo) [i locul III (Simona P\uc\); la Seul (1988) locul II pe echipe [i locul II la individual compus (Daniela Siliva[), medalii de aur la paralele, bârn\ [i sol (Daniela Siliva[), medalie de argint la s\rituri (Gabriela Potorac); la Barcelona (1992) locul II pe echipe, medalii de aur la s\rituri [i sol [i medalie de bronz la individual compus (Lavinia Milo[ovici) [i medalie de bronz la sol (Camelia Bonta[); la Atlanta (1996) locul III pe echipe, locurile II [i III la individual compus (Gina Gogean, respectiv, Simona Amânar), medalie de aur la s\rituri (Simona Amânar), medalie de argint la sol (Simona Amânar) [i medalii de bronz la bârn\ [i s\rituri (Gina Gogean); la CM locul II pe echipe, aur la sol (Budapesta, 1983), pentru Ecaterina Szabo, [i la bârn\ (Montreal, 1985), pentru Daniela Siliva[; argint la s\rituri (Budapesta, 1983), pentru Ecaterina Szabo [i Lavinia Agache, [i la paralele, pentru Ecaterina Szabo [i Lavinia Agache; argint (Montreal, 1985), la s\rituri, pentru Ecaterina Szabo; locul I pe echipe, la individual compus (Aurelia Dobre) [i pe aparate, prin Daniela Siliva[, la paralele [i sol, la bârn\, prin Aurelia Dobre; argint la s\rituri (Eugenia Golea); bronz la s\rituri (Aurelia Dobre), bârn\ (Ecaterina Szabo) [i la sol (Aurelia Dobre) Rotterdam, 1987; locul II pe echipe, 3 medalii de aur prin Daniela Siliva[ (la paralele, bârn\ [i sol), argint la s\rituri 30

13 A. Promotori [i profesioni[ti (Cristina Bonta[), bronz la bârn\ (Gabriela Potorac) [i la sol (Cristina Bonta[) Stuttgart, 1989; locul III pe echipe [i la individual compus (Cristina Bonta[), 2 medalii de aur [i o medalie de bronz pe aparate: aur la sol (Cristina Bonta[) [i la s\rituri (Lavinia Milo[ovici) [i bronz la bârn\ (Lavinia Milo[ovici) Indianapolis, 1991; medalii de aur la paralele (Lavinia Milo[ovici), argint la bârn\ (Maria Neculi]\) [i bronz la paralele (Mirela Pa[ca) [i la sol (Maria Neculi]\) Paris, La CM de la Birmingham (1993), `mpreun\ cu antrenoarea Maria Bitang, O. B. este coautorul altor succese: o medalie de aur la bârn\ Lavinia Milo[ovici; medalii de argint Gina Gocean, la individual compus [i la sol, [i Lavinia Milo[ovici, la s\rituri; medalii de bronz Andreea Cacovean, la paralele, [i Gina Gogean, la bârn\; la CM de la Brisbane (1994) Lavinia Milo[ovici ob]ine argint la individual compus [i la sol [i bronz la s\rituri, iar Gina Gogean aur la s\rituri [i bronz la sol; la CM de la Dortmund (1994) unde s-a concurat numai pe echipe echipa de gimnastic\ feminin\ a României a ob]inut locul I [i medalia de aur, loc recucerit la CM de la Sabae (1995), la care s-au mai ob]inut: dou\ medalii de aur, la sol (Gina Gogean) [i la s\rituri (Simona Amânar), [i dou\ medalii de bronz, la individual compus (Lavinia Milo[ovici) [i la s\rituri (Gina Gogean); la CM de la San Juan (Porto Rico), `n 1996, se ob]in: dou\ medalii de aur la s\rituri [i sol (Gina Gogean), dou\ medalii de argint la s\rituri (Simona Amânar) [i la bârn\ (Alexandra Marinescu) [i o medalie de bronz la sol (Lavinia Milo[ovici); la CM de la Lausanne (1997) 4 medalii de aur (pe echipe, la s\rituri Simona Amânar, la bârn\ [i la sol Gina Gogean) [i o medalie de argint (la individual compus Simona Amânar). CM din Tianjin (China) a constituit, `n 1999, `nc\ un prilej de reconfirmare a valorii gimnasticii feminine române[ti, prin cele 7 medalii cucerite: 3 de aur `n proba pe echipe (Simona Amânar, Maria Olaru, Andreea R\ducan, Corina Ungureanu, Andreea Is\rescu, Loredana Boboc), la individual compus (Maria Olaru) [i la sol (Andreea R\ducan); 3 de argint la s\rituri (Simona Amânar), la sol (Simona Amânar) [i la bârn\ (Andreea R\ducan); una de bronz la s\rituri (Maria Olaru). La CE desf\[urate `n perioada , gimnastele române au ob]inut 47 de medalii (18 de aur, 15 de argint, 14 de bronz). Competi]iile anului 2000 aduc gimnastelor antrenate de O. B. [i de colaboratoarea sa noi rezultate de referin]\: o medalie de aur, dou\ medalii de argint [i o medalie de bronz, la CE de la Paris; 2 titluri olimpice (pe echipe [i la individual compus), 2 medalii de argint (la individual compus [i la s\rituri) [i una de bronz la sol, la JO de la Sydney. Pentru meritele sale deosebite, O. B. a fost desemnat cel mai bun antrenor al anului `n 1992, 1994, 1995, 1996 [i `n I s-a conferit Ordinul Meritul Sportiv clasa I [i titlul de Antrenor emerit. ~n anul 2000, i s-a decernat Ordinul na]ional Serviciul Credincios `n grad de ofi]er. BERCEANU, MIHAIL GHEORGHE (1882?). Dup\ ce a ob]inut la Paris doctoratul `n drept, a fost numit profesor universitar la Facultatea de Drept din Bucure[ti, unde a activat `ntre A publicat o serie de lucr\ri cu con]inut juridic [i cultural. A fost profund ata[at de activitatea de educa]ie fizic\ [i sport din ]ara noastr\, fapt atestat [i de articolele de specialitate pe care le-a publicat `n revistele Gimnasticul Român [i Buletinul Educa]iei Fizice, editat de ONEF. A `ndeplinit func]ia de pre[edinte al FR de Gimnastic\. BERCEANU, MIRCEA RADU (1953), n. la Râmnicu Vâlcea. Absolvent al Colegiului de Construc]ii Spa]iale din cadrul Institutului Politehnic din Bucure[ti (1978). A lucrat ca inginer la Centrul Industrial de Aeronautic\ din Craiova ( ) [i, `n paralel, ca profesor la {coala de Aeronautic\ din Craiova ( ). Ca om politic este, din 1990, membru al Camerei Deputa]ilor, `n 1991, fiind ales vicepre[edinte al acestui for parlamentar. A fost ministru al Industriei [i Comer]ului ( ). Ca sportiv de performan]\ a practicat, mai `ntâi, atletismul, devenind, apoi, campion [i recordman na]ional la aeromodelism [i navomodelism (1972). A fost antrenor al lotului na]ional de juniori de aeromodelism ( ). De asemenea, `ntre 1987 [i 1992, a fost vicepre[edinte, apoi, `n 1992, pre[edinte al FR de Aeromodelism. Din 1997, membru de onoare al Federa]iei Aeronautice Române. ~n 1972, i s-a acordat titlul de Maestru al sportului. BERINDEI, GRIGORE (1867?). A fost ofi]er de stat major, apoi comandantul Regimentului 21, cu care a luptat `n primul r\zboi mondial. A fost aghiotantul onorific al viitorului rege Carol al II-lea. Este considerat membru fondator al Asocia]iei Cerceta[ilor din Româna (`nfiin]at\ `n 1912). ~n 31

14 PERSONALIT }I cadrul comitetului de ac]iune (condus de prin]ul Carol) pentru fondarea acestei organiza]ii, Gr. B. a `ndeplinit func]ia de comandant de legiune [i consilier al Comandatului Suprem al Marii Legiuni de Cerceta[i din România, institu]ie care a plasat `n centrul activit\]ii sale educative exerci]iul fizic, excursia, tab\ra [i via]a `n aer liber. BIBESCU, GEORGE VALEN- TIN ( ), n. la Bucure[ti. Absolvent al {colii Militare de Artilerie [i Geniu din Bucure[ti (1903). Pasionat de aeronautic\, `ntreprinde primele zboruri cu balonul `n România. S-a aflat, o bun\ perioad\ de timp, la conducerea atât a FSSR, cât [i a COR (1920, 1923). ~ntr-o vreme `n care avia]ia `[i crea primele aparate mai grele decât aerul, G. V. B., animat de pasiunea zborului, `nfiin]eaz\, `n 1909, `mpreun\ cu locotenentul Asachi, primul Aeroclub. Fiind un om de ac]iune [i fascinat de sporturile mecanice, se remarc\ printre primii pilo]i care au parcurs distan]a Bucure[ti-Tiflis (Tbilisi)-Karachi-Teheran-Ispahan, cu ceea ce se chema, pe atunci, automobil. Istoricul zbor peste Canalul Mânecii efectuat, la 25 iulie 1909, de aviatorul francez Blériot, ca [i demonstra]iile acestuia executate, la 18 octombrie 1909, pe hipodromul B\neasa, l-au cucerit pe G. V. B. determinându-l s\ plece la [coala de pilotaj de la Pau (Fran]a); la absolvirea cursurilor ob]ine brevetul nr. 20 de pilot interna]ional, devenind astfel aviatorul nr. 1 al României. La 11 august 1910, asist\, la Cotroceni, la primele zboruri ale lui Aurel Vlaicu, c\ruia `i trimite o scrisoare de admira]ie [i o medalie. ~n acela[i an, la 23 august, participa la un concurs aviatic unde, la bordul unui aparat Blériot, se `ntrece cu pilotul francez Mola (pe avionul Farman) [eful [colii de pilotaj de la Chitila, prima [coal\ de acest profil din ]ara noastr\ [i cu Aurel Vlaicu (pe avionul Vlaicu 1 ); la probele de vitez\ [i de `n\l]are, Vlaicu a dominat cu autoritate competi]ia. ~n septembrie, G. V. B. trece `n zbor Dun\rea `ntre Giurgiu [i Rusciuk (Ruse). ~n 1923, se `nfiin]eaz\ Aeroclubul Regal al României afiliat la Federa]ia Aeronautic\ Interna]ional\ (FAI) al c\rui vicepre[edinte a fost ales G. V. B. (care va deveni, `n 1927, [i vicepre[edinte al FAI). ~n 1929, reprezint\ aeroclubul român la Congresul FAI de la Copenhaga. ~n 1930, este ales pre[edinte al FAI (func]ie pe care o va de]ine pân\ `n 1941,când se stinge din via]\). Prin aceast\ alegere se aducea, implicit, un omagiu lui Vuia, Vlaicu, Coand\ [i Constantin (Bâzu) Cantacuzino românii care au avut contribu]ii fundamentale la edificarea avia]iei ca [tiin]\ [i activitate important\ a secolului al XX-lea. ~ntre 13 martie [i 2 aprilie 1935, la solicitarea avia]iei franceze, echipajul format din pilo]ii români G. V. B. [i Gh. B\nciulescu, `nso]i]i de mecanicul radiotelegrafist francez Louis Agnus, execut\ un raid `n Nordul Africii, cu un avion bimotor Potez-56, pentru a recunoa[te trasee noi de zbor, `n vederea deschiderii unei linii aeriene spre Madagascar. ~n lunile februarie-martie 1939, `mpreun\ cu pilotul Ioan Culuri [i radiotelegrafistul Enescu, efectueaz\ un zbor, tot cu un aparat Potez-56, pentru deschiderea unor noi rute aeriene: decoleaz\ de la Napoli [i survoleaz\ Tunisia [i Algeria, spre a ajunge la Bangui, `n Ciad. Numele [i faptele lui G. V. B. r\mân `nscrise, definitiv [i glorios, `n galeria pionierilor avia]iei na]ionale [i interna]ionale. BIBESCU, GH. GEORGE ( ). Fiul lui Gheorghe Dimitrie Bibescu, domnitor al }\rii Române[ti ( ). ~[i face studiile liceale [i militare `n Fran]a, participând, apoi, ca ofi]er, la r\zboaiele din Mexic (1862), Algeria (1867) [i Albania (1870). Gh. G. B. este primul român care ia contact cu Comitetul Interna]ional Olimpic [i cu Pierre de Coubertin, personal. ~n 1899, este ales membru al CIO, prin el România fiind cea de-a XVI-a na]iune din lume cu reprezentant `n forul interna]ional suprem olimpic. Gh. G. B. a fost o personalitate complex\, cu o intens\ [i variat\ activitate social-cultural\: organizator al sec]iei române din cadrul Expozi]iei Interna]ionale de la Paris (1889); administrator al institu]iilor filantropice brâncovene[ti (1890); membru al Academiei de {tiin]e Morale [i Politice din Paris (1891); asociat al Institutului de {tiin]e din Fran]a (1897); coautor al unei lucr\ri cu profil sportiv (Conseils pour les duels à l épée au floret, au sabre et au pistolet). Toate acestea sunt ipostaze care confer\ dimensiune continental\ activit\]ii [i personalit\]ii lui Gh. G. B. BIVOLARU, SEVER ( ), n. la Turnu Severin. Absolvent al ISEF, promo]ia Student fiind, este selec]ionat `n echipa de jiu-jitsu [i `n cea de scrim\ a ISEF, cu care particip\ la competi]ii `n ]ar\ [i 32

15 A. Promotori [i profesioni[ti peste hotare (Bulgaria [i Iugoslavia). ~[i `ncepe cariera didactic\ la Turnu Severin unde, prin iscusin]\, h\rnicie, spirit organizatoric [i gospod\resc, reu[e[te s\ schimbe nu numai baza material\ (a construit numeroase terenuri sportive), ci [i mentalitatea elevilor [i a urbei privind educa]ia fizic\ [i sportul. Organizeaz\ reu[ite zile ale sportului [colar, `n cadrul c\rora au loc `ntreceri de atletism, meciuri de oin\ [i alte jocuri sportive. ~nfiin]eaz\ [i conduce Asocia]ia Sportiv\ Stadiul Traian. Din 1951, se transfer\ la Deva, unde `[i continu\, cu aceea[i abnega]ie, munca de dasc\l [i str\daniile de promovare a sportului de mas\ [i de performan]\. ~ntre 1954 [i 1958, `ndepline[te func]ia de inspector la inspectoratul [colar regional Hunedoara. Ziarele [i autorit\]ile locale remarc\, `n repetate rânduri, meritele deosebite ale profesorului S. B. `n munca de depistare [i instruire a sportivilor de performan]\ la volei [i atletism (G. Popescu, multiplu campion na]ional [i balcanic la aruncarea suli]ei a fost unul dintre ace[tia), `n organizarea unor reu[ite reprize de gimnastic\ (de exemplu, la Festivalul Mondial al Tineretului [i Studen]ilor din 1953) etc. ~n 1957, a publicat Cartea jocurilor (cuprinzând peste 300 de jocuri cu caracter dinamic) [i un manual de educa]ie fizic\ pentru clasele I-IV. A fost distins cu Medalia Muncii. BOLDI{, VASILE LASZLO ( ), n. la Cluj. A absolvit liceul unitarian din localitatea natal\, `n 1936, dup\ care a urmat cursurile ANEF din 1937 pân\ `n 1940 (când s-a retras datorit\ efectelor Dictatului de la Viena). {i-a continuat studiile la {coala Superioar\ de Educa]ie Fizic\ de la Budapesta. Pe timpul `ndelungatei sale activit\]i didactice a contribuit, ca profesor [i antrenor, ulterior ca [ef al catedrei de educa]ie fizic\, la preg\tirea a 25 de elevi (dintre care 17 de la Liceul Ady-{incai din Cluj [i 8 de la liceele de educa]ie fizic\ din Bistri]a, Baia Mare [i Satu Mare), care, ulterior, au ob]inut calificarea de antrenori sau arbitri pentru diferite sporturi. A fost un polisportiv de performan]\, ob]inând frumoase rezultate: la atletism (ca alerg\tor la 400 m [i m [i la probele de semifond [i fond); la patinaj pe ghea]\ [i pe rotile; la fotbal; la tenis de câmp [i de mas\; la `not; la schi; la ciclism [i cros. Particip\ la numeroase `ntreceri sportive (`ncepând de la vârsta junioratului, pân\ la cea de veteran al sportului), participare care i-a fost r\spl\tit\ cu numeroase diplome, medalii [i alte trofee. V. B. [i-a valorificat cuno[tin]ele, preg\tirea profesional\ [i, deopotriv\, pasiunea pentru sport [i `n postura de reporter sportiv. BOTEZ, A. C. ( ), n. la Dorohoi, jud. Boto[ani. Dup\ absolvirea Colegiului Militar de la Mân\stirea Dealu, a urmat cursurile {colii Militare de Ofi]eri de Infanterie, fiind repartizat, apoi, la Batalionul I de vân\tori de munte din Sinaia. Gra]ie aptitudinilor sale, a fost trimis de Ministerul de R\zboi s\-[i continue studiile `n SUA, la Universitatea din Springfield, Massachussetts, unde a ob]inut, `n 1922, diploma de licen]\ `n [tiin]e [i `n educa]ie fizic\. Revenit `n ]ar\, a frecventat cursurile INEF, pe care le-a absolvit `n Apoi a plecat la studii de perfec]ionare `n Belgia, la Gand, unde `[i sus]ine examenul de doctorat. A func]ionat ca director al ONEF [i al INEF. Concomitent a predat, la catedra de profil a INEF, cursuri practice destinate jocurilor dinamice, sporturilor [i exerci]iilor de gimnastic\. A elaborat [i ]inut cursul Bazele educa]iei fizice. ~n decursul scurtei sale activit\]i didactice [i [tiin]ifice (cinci ani) scurt\ i-a fost [i via]a! a publicat 61 de articole `n Buletinul Educa]iei Fizice [i a tradus lucrarea de referin]\ pentru vremea aceea Principiile fundamentale [tiin]ifice [i pedagogice ale gimnasticii educative, semnat\ de prof. dr. W. P. H. Van Bljemburg. Spirit activ, A. C. B. a ini]iat [i a transpus `n fapt `nfiin]area Societ\]ii Studen]ilor `n Educa]ia Fizic\; `n 1927, a fost ales pre[edintele acestei organiza]ii profesionale. BRAN, EUGEN LAUREN}IU ( ), n. la Bucure[ti. Absolvent ANEF, promo]ia Fost atlet, s\ritor `n `n\l]ime. ~ntre 1938 [i 1941, a activat, ca profesor de educa]ie fizic\, la Liceul Petru Maior din Gherla, jud. Cluj. Din 1941, a fost `ncadrat ca asistent la Catedra de activit\]i practice a ANEF, `ncredin]ându-ise predarea atletismului atât la grupele de studen]i, cât [i la cele de studente. Dup\ reforma `nv\]\mântului, este numit [ef (cu gradul didactic de conferen]iar) al nou `nfiin]atei Catedre de atletism din cadrul ICF, func]ie pe care o va `ndeplini `ncepând cu anul [colar 33

16 PERSONALIT }I 1949/1950, pân\ `n 1973, când va ie[i la pensie. ~n anul 1970, devine profesor universitar. Prin competen]a sa profesional\, prin capacitatea de munc\ [i organizatoric\, a reu[it s\ asigure condi]iile materiale [i de studiu necesare desf\[ur\rii activit\]ii didactice la nivelul ICF (devenit, ulterior, IEFS) `n domeniul atletismului. Permanent a acordat aten]ia cuvenit\ preg\tirii cadrelor de specialitate [i form\rii antrenorilor necesari FR de Atletism, pentru dezvoltarea practic\rii acestei complexe discipline sportive `n ]ara noastr\. ~n calitate de antrenor federal al loturilor de atletism (masculin [i feminin), a impulsionat ob]inerea unor performan]e de prestigiu de c\tre sportivii români pe plan intern [i interna]ional. Poate fi considerat drept unul dintre fondatorii [colii na]ionale de atletism, `ndeosebi prin activitatea sa didactic\. Activitatea laborioas\ pe care a desf\[urat-o la catedr\ (cursuri, monografii, indica]ii metodice, analize biomecanice) [i `n calitate de antrenor federal, dar [i de conduc\tor tehnic al tuturor concursurilor de atletism organizate, la vremea sa, `n ]ara noastr\, a fost r\spl\tit\ prin importantele distinc]ii ce i-au fost decernate, de-a lungul anilor, `ncepând cu Ordinul Meritul Cultural pentru Sport (1943), la care s-au ad\ugat, ulterior, Medalia Muncii clasa I [i Ordinul Merite Sportive clasa a III-a. BR ESCU, SMARANDA ( ), n. `n H\n]e[tii Tecuciului, jud. Gala]i. Fiic\ de ]\rani, nepoata haiducului Drago[, S. B. este considerat\, pentru performan]ele sale, drept cea mai reprezentantiv\ sportiv\ din epoca de `nceput a para[utismului na]ional [i chiar interna]ional. P\r\sind, `n 1923, {coala de Belle Arte, pleac\ la Berlin, unde urmeaz\ cursurile de para[utism Heinecke, la marea firm\ Schraeder, [i ob]ine brevetul interna]ional de para[utism (autorit\]ile aviatice din România `i refuzaser\ cererea de a deveni para[utist\, refuz pe care, cu 15 ani `naintea ei, `l primise [i Elena Stoenescu-Caragiani, prima aviatoare a României). S. B. sufer\, `n august 1930, la Satu Mare, pe timpul unei para[ut\ri, un grav accident [i este imobilizat\ `n spital, vreme de 6 luni. La 2 octombrie 1931, stabile[te primul record na]ional absolut [i primul record mondial feminin, lansându-se de la m, dintr-un avion pilotat de asul avia]iei române[ti Alexandru Papan\. Aterizarea a avut loc `n Câmpia B\r\ganului, `ntr-o porumbi[te, la 20 km de Slobozia. La 25 septembrie 1931, sose[te la New York, cu inten]ia de a bate recordul masculin la para[utism, care era de picioare (6 452,92 m). La 19 mai 1932, prin saltul executat la Sacramento, de la m, stabile[te primul record mondial absolut, devenind, astfel, para[utista nr. 1 a lumii (performan]a sa a rezistat pe plan mondial 20 de ani, iar pe plan na]ional a fost dep\[it\ abia la 18 mai 1959, de c\pitanul Traian Demetrescu-Popa: acesta a s\rit de la m `n\l]ime, record ce va d\inui 13 ani, pân\ când colonelul Grigore Ba[tan se va lansa de la m). S. B. urmeaz\, `n 1934, cursurile [colii civile de pilotaj de turism, recunoscut\ [i de autoritatea aeronautic\ din România. La 19 mai 1937, survoleaz\ Marea Mediteran\ premier\ absolut\, la acea dat\, pentru o femeie-pilot! de la Roma la Sarmen (ora[ situat la 65 km de Tripoli), `n 6h 10', traseul m\surând km. Dup\ aceast\ nou\ performan]\, efectueaz\, singur\ la bord, raidul Londra-Paris-Bucure[ti. ~n mai 1933, poetul Octavian Goga, membru al Academiei Române, o propune pentru Premiul de Virtute pe care, din p\cate, nu l-a primit niciodat\. Persecutat\ [i urm\rit\ pentru activitate antisovietic\ [i anticomunist\, `n 1947, a fost nevoit\ s\-[i schimbe numele. A decedat, la 2 februarie 1948, `ntr-un sanatoriu, la Cluj, sub numele de Maria Popescu. S. B. a fost decorat\ cu Crucea de Aur a Ordinului Virtutea Aeronautic\. BR TIANU, I. C. IOAN ( ), n. `n com. Florica, jud. Arge[. Om politic. Membru al Academiei Române. Absolvent al {colii Politehnice de la Paris. ~ntors `n ]ar\, intr\ `n via]a politic\. Continuând tradi]ia familiei, candideaz\ [i este ales deputat. ~n aceast\ calitate i se `ncredin]eaz\, rând pe rând, diverse portofolii ministeriale [i chiar mandatul de prim-ministru. ~n timpul când a condus guvernul, a reu[it s\ determine `nfiin]area Oficiului Na]ional de Educa]ie Fizic\, menirea acestui organism corespunzând deplin concep]iei sale despre importan]a ce trebuia acordat\ preg\tirii fizice [i morale a poporului. Vizita f\cut\, `n noiembrie 1927, la Institutul Na]ional de Educa]ie Fizic\, i-a prilejuit cunoa[terea activit\]ii acestui l\ca[ de `nv\]\mânt, 34

17 A. Promotori [i profesioni[ti c\ruia `i aduce meritate elogii. Din p\cate, moartea, survenit\ la doar câteva zile, l-a `mpiedicat s\-[i onoreze promisiunile f\cute cu prilejul vizitei de a sprijini INEF, institu]ie de `nv\]\mânt proasp\t `nfiin]at\, `nvestit\ cu `nsemnate r\spunderi `n domeniul cre[terii, instruirii [i form\rii viitorilor speciali[ti `n educa]ie fizic\ [i sport. BUCOVINEANU, ION (?-?). Dup\ absolvirea cursurilor {colii de gimnastic\ (ce a func]ionat `n cadrul Societ\]ii Române de Arme, Gimnastic\ [i Dare la Semn), a fost `ncadrat la Liceul August Treboniu Laurian din Boto[ani (1878). Prin articolele care-i poart\ semn\tura `n coloanele revistei Gimnasticul Român, ca [i prin manualul s\u practic, publicat `n 1910, I. B. sus]ine, cu ardoare, importan]a gimnasticii suedeze (`n antitez\ cu D. Ionescu, partizan convins al [colii franceze a lui Demeny), completat\ cu exerci]ii preluate din gimnastica german\ promovat\ de L. Jahn [i A. Spiess. Manualul s\u complet de gimnastic\ va fi retip\rit\, `n 1922, de Casa {coalelor, prezentând un volum mare de informa]ii (cuprinse `n spa]iul a 926 pagini); pe lâng\ cele 40 de modele de lec]ii de gimnastic\ de tip suedez, pentru b\ie]i [i fete, [i 50 de jocuri dinamice, sunt expuse principii pedagogice, anatomice, fiziologice, igienice [i mecanice. S-a afirmat eronat c\ lucrarea ar fi o traducere din limba german\ a unui manual original suedez. I. B. `[i `ncheie cariera ca profesor la {coala Militar\ de Ofi]eri de Infanterie [i la Liceul Mihai Viteazul din Bucure[ti. BUCUR, CONSTANTIN (1923), n. `n satul Gura V\ii, com. Rahova, jud. Bac\u. Absolvent al {colii Militare de Cavalerie de la Târgovi[te, promo]ia 1943, [i al ICF, promo]ia ~[i ia doctoratul `n educa]ie fizic\ la Bruxelles (1968). A lucrat ca inspector `n Direc]ia {coli a Comitetului pentru Cultur\ Fizic\ [i Sport de pe lâng\ Consiliul de Mini[tri. Transferat la Catedra de educa]ie fizic\ a Institutului Politehnic din Timi[oara, unde a parcurs toate gradele didactice pân\ la cel de profesor universitar. S-a remarcat printr-o mare capacitate organizatoric\ [i prin demersurile statornice de promovare [i sprijinire a sportului de mas\ [i de performan]\. A elaborat lucr\ri `n domeniul metodologiei, didacticii, istoriei [i propagandei sportive. Dup\ pensionare, s-a stabilit `n Germania, unde a desf\[urat o sus]inut\ activitate publicistic\ `n favoarea educa]iei fizice [i sportului românesc, organizând, `n acela[i scop, [i un centru de cercet\ri [i de informare. I s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universit\]ii din Craiova. CALAVREZO, CONSTANTIN ( ), n. la Bucure[ti. Absolvent al facult\]ilor de Drept [i de Filosofie, promo]ia 1927 [i, respectiv, 1928, specialitatea psihologie. {i-a luat doctoratul `n psihologie [i fiziologie, la Berlin, `n Ulterior, a fost `ncadrat ca asistent al prof. univ. Nae Ionescu la Catedra de psihologie a ISEF (promovat, apoi, pân\ la gradul de profesor universitar). Transferat, `n 1948, din motive politice, la Laboratorul de Psihologie [i Logopedie (pe care l-a condus pân\ `n anul 1953), C. C. [i-a `ncheiat cariera la Spitalul de copii Grigore Alexandrescu, `n A desf\[urat, de asemenea, o interesant\ activitate `n aria cercet\rii [tiin]ifice, lucr\rile elaborate [i publicate de el constituind o surs\ inedit\ de informa]ie pentru cercet\torii de azi ai domeniului. Dintre acestea enumer\m: O nou\ teorie a jocului, Considera- ]ii psihologice asupra `nv\]\rii s\riturii `n lungime, Aplica]iile psihologiei `n educa]ia fizic\. CALISTRAT, FERDINAND (JUPI) ( ), n. la Foc- [ani. A absolvit ANEF, promo]ia Cadru didactic polivalent [i sportiv de excep]ie, situat, `ntr-o ipotetic\ ierarhie, `ntre primii zece performeri, din secolul al XX-lea, ai sportului românesc. A predat cu succes [i a practicat cu har atletismul, boxul, schiul, rugby-ul, handbalul, fotbalul, tenisul de mas\ [i de câmp, hocheiul pe ghea]\ [i pe iarb\. Multiplu campion na]ional [i balcanic la atletism. Juc\tor de rugby la echipa Viforul Dacia din Bucure[ti, pe post de aripa de trei sferturi, era dotat cu resurse fizice deosebite care-i permiteau o mare vitez\ de deplasare. Multiplu campion na]ional. F. C. sau Jupi cum era cunoscut `n lumea sportului anilor '40 s-a stins din via]\ departe de ]ar\, dup\ un lung exil, `n Spania. 35

18 PERSONALIT }I CANTACUZINO, CONSTAN- TIN (BÂZU) ( ), n. la Bucure[ti. Dotat cu aptitudini fizice deosebite, pe care le v\de[te din copil\rie, se ini]iaz\ de timpuriu `n practicarea tenisului de câmp, patinajului, hocheiului, scrimei. A fost campion na]ional la tenis `n 1930 (la simplu) [i `n 1931 (la dublu, cu Al. Botez). Juc\tor interna]ional de hochei, a participat la edi]iile CM din anii 1931, 1932, 1933, 1934, 1935 [i A jucat la TCR [i, spre finalul carierei, la Hochei Club Bragadiru, cu a c\rui echip\ a cucerit [apte titluri de campion na]ional. De asemenea, de tân\r devine un remarcabil automobilist [i, mai cu seam\, motociclist de concurs, realizând, `ntre 1931 [i 1932, performan]e de talie na]ional\ [i interna]ional\. Pasionat practicant al sportului cu motor [i entuziasmat pân\ la extaz de avia]ie, `n 1933, se `nscrie la {coala Civil\ de Pilotaj Mircea Cantacuzino de la B\neasa. Dobândind brevetul [i având v\dite aptitudini pentru zbor, particip\, `n 1934, la concursul aviatic pentru Cupa Ionel Ghica pe traseul Bucure[ti-Constan]a-Gala]i- Ia[i-Cern\u]i-Cluj-Arad-Turnu Severin (1650 km.). Survoleaz\ de dou\ ori Carpa]ii, `n condi]ii meteorologice nefavorabile, [i ocup\ locul I. ~n 1935, ob]ine brevetul nr. 9 de pilot de linie la LARES (Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat). ~n acela[i an, zboar\ pe ruta Bucure[ti-Paris, parcurgând distan]a `n 6h 25', cu o vitez\ medie de 312 km/h. ~n anul urm\tor, repet\ cursa de rezisten]\ [i vitez\ pe ruta invers\: cei 1900 km de la Paris la Bucure[ti au fost parcur[i `n 5h 40'. Tot `n 1936, cu acela[i aparat, un avion Caudron, zboar\ de la Bucure[ti la Amsterdam `n 6h 13'. ~n 1937, pe 15 iulie, `ncearc\ s\ doboare recordul mondial de vitez\ pe distan]a de km, pe traseul Paris-Tunis-Paris [i, apoi, Paris- Bucure[ti. Tentativa e[ueaz\ din cauza unei pene de motor. ~n 1939, cucere[te campionatul na]ional de acroba]ie, categ. I, organizat conform normelor Federa]iei Aeronautice Interna]ionale. ~mpreun\ cu George V. Bibescu, pre[edintele FAI, C.C. execut\, `n acela[i an, un raid pe ruta Bucure[ti-Moscova [i retur, pentru a stabili o nou\ linie care s\ lege cele dou\ capitale. ~n timpul celui de-al doilea r\zboi mondial, a luptat ca voluntar, pilot de vân\toare, comandant al unei escadrile a Grupului 9 Vân\toare. A ob]inut 60 de victorii aeriene, fiind decorat cu Virtutea Aeronautic\ [i Ordinul Mihai Viteazul `n grad de comandor. ~n 1946, a fost numit pilot [ef al companiei TARS (Transporturile Aeriene Româno- Sovietice), continuându-[i activitatea de pilot sportiv [i acrobat de `nalt\ clas\ (au r\mas memorabile riscantele sale treceri `n zbor pe spate la firul ierbii ). A emigrat, la sfâr[itul anilor '40, `n Occident. CAPSALI (DUMITRESCU), FLORIA ( ), n. `n ora[ul Bitolia, din Macedonia. Tat\l s\u, revizor [colar, era aromân, iar mama, profesoar\, era românc\, sora generalului I. Manolescu. ~n timpul celui de al doilea r\zboi balcanic, din 1913, profesoara Maria Capsali a venit la Bucure[ti `mpreun\ cu cele dou\ fiice. F. C. a urmat [colile primar\ [i secundar\ la Bucure[ti. Studiile superioare `n domeniile teatrului [i al coregrafiei, al istoriei artelor [i al muzicii [i le face, timp de 9 ani, ca bursier\, la Paris. Dup\ ce revine `n ]ar\, `nfiin]eaz\ o [coal\ particular\ [i organizeaz\ recitaluri [i spectacole de dans pe muzic\ de compozitori români. Elevii s\i au devenit, ulterior, excelen]i dansatori, coregrafi, mae[tri [i profesori de balet. Momentul culminant al carierei `l constituie angajarea sa, `n 1938, ca prim\ balerin\ [i profesoar\ de balet la Opera Român\ din Bucure[ti. ~n perioada , a predat, la INEF, lec]ii de gimnastic\ estetic\ [i ritmic\, printre studentele sale num\rându-se [i viitoarea eminent\ specialist\ Vera Ciortea-Proca. A colaborat cu FR de Gimnastic\ ( ) pentru preg\tirea [i stilizarea programelor prezentate de gimnastele [i gimna[tii loturilor na]ionale, la probele de sol [i de ansamblu. CAPSALI (NEGREANU), SILVIA ( ), n. la Bitolia, `n Macedonia. Sor\ cu Floria Capsali. S. C. a absolvit ISEF, promo]ia 1933, dovedind reale calit\]i motrice [i `nclina]ii pentru gimnastic\, jocuri sportive [i, mai ales, pentru atletism, sport `n care a ob]inut un titlu de campioan\ na]ional\. A func]ionat ca specialist `n Direc]ia Educa]ie Fizic\ din Ministerul Instruc]iei Publice [i `n sectorul metodic al OSP. A lucrat, de asemenea, `n CCFS. A mai fost [i director al {colii Sportive Viitorul, de pe lâng\ Centrul de Cercet\ri 23 August unitate de referin]\ a UCFS. Cariera didactic\ [i-a desf\[urat-o, `n cea mai mare parte, la Liceul Gheorghe {incai din Capital\. Pe lâng\ `nsu[irile pedagogice, priceperea `n organizarea [i 36

19 A. Promotori [i profesioni[ti conceperea demonstra]iilor [i serb\rilor sportive i-a atras o binemeritat\ autoritate profesional\. I s-a decernat titlul de Profesor emerit. CARACA{, CONSTANTIN ( ), n. la Seati[te, `n Macedonia. De origine aromân, a studiat medicina [i filosofia la Viena. S-a stabilit, apoi, la Bucure[ti, unde a lucrat la Spitalul Sfântul Pantelimon, fiind numit, ulterior, medic al ora[ului Bucure[ti. Apelând la contribu]ia or\[enilor filantropi, `ntemeiaz\, `n anul 1815, Spitalul Filantropia. Printre m\surile luate de C.C. pentru ap\rarea s\n\t\]ii popula]iei, merit\ s\ fie men]ionat\ generalizarea vaccin\rii antivariolice `n Bucure[ti [i `n alte târguri ale ]\rii. Bogata cultur\ profesional\, de specialitate, [i preocup\rile sale multilaterale sunt gr\itor puse `n valoare prin elaborarea unei importante lucr\ri Topografia }\rii Române[ti [i observa]iuni antropologice privitoare la s\n\tatea [i bolile locuitorilor. Cele 432 de pagini ale c\r]ii cuprind date referitoare la geografia, clima, situa]ia politic\ [i economic\ a ]\rii, precum [i analiza st\rii sanitare, a condi]iilor de munc\, de via]\ [i de nutri]ie ale popula]iei. ~n acest context, autorul se ocup\ [i de exerci]iile fizice, considerându-le factor de mare `nsemn\tate pentru `nt\rirea s\n\t\]ii. Combate trând\via [i supraalimenta]ia. Subliniaz\ efectul binef\c\tor al jocurilor [i plimb\rilor `n aer liber. Cartea, scris\ `n limba greac\, a fost tip\rit\ postum, `n 1830, gra]ie c\rturarului I. Heliade R\dulescu (cel care, dup\ decesul lui C. C., cump\rase, de la so]ia defunctului, tipografia acestuia). Tradus\ `n limba german\, ea a fost publicat\, ulterior, la Budapesta, tot prin grija lui I. Heliade R\dulescu. Traducerea `n limba român\ a r\mas, din p\cate, `n manuscris. CARACOSTEA, GRIGORE ( ), n. la Bucure[ti. Este unul dintre cei care au adus, `n România, jocul de rugby. Joc pe care l-a descoperit la Paris, `n timpul studen]iei, al\turi de fra]ii Iconomu, Henry Manu, Nae M\r\scu, Mi[u Wardalla, fra]ii T\n\sescu [i Vidra[cu. Juc\tor `n linia a II-a la echipa TCR (al c\rei pre[edinte fondator a fost) [i component al echipei României, `n 1919, la Jocurile Interaliate de la Paris-Pershing. A jucat, `n 1907, la Clubul Racing din Paris. Este considerat p\rintele rugby-ului românesc, fiind fondator [i primul pre[edinte al Comisiei Centrale de Football-Rugby (1915) [i, ulterior, conduc\torul nou createi FR de Rugby (26 martie 1931). A fost membru [i consilier `n primul comitet FIRA, `nc\ de la `nfiin]area acestui organism. Forurile oficiale din Fran]a i-au conferit Ordinul Legiunea de Onoare (1931) [i Medalia de Aur pentru Sport [i Educa]ie Fizic\ (1935). CARAFOLI, ELIE ( ), n. `n com. Monastir (lâng\ Salonic) din Grecia. Era, de origine, aromân. Inginer. Profesor universitar. Absolv\ {coala Politehnic\ din Bucure[ti, promo]ia ~ntre anii 1925 [i 1928, `[i continu\ studiile `n Fran]a, unde ob]ine licen]a `n [tiin]e fizico-matematice la Universitatea Sorbona [i lucreaz\ la Institutul Aeronautic de la Saint-Cyr, care apar]ine de aceea[i celebr\ universitate francez\. Concomitent, func]ioneaz\ ca ata[at la Catedra de mecanic\ de la Sorbona, catedr\ condus\ de eminentul profesor [i matematician P. Painlevé. ~n 1928, ob]ine doctoratul `n [tiin]e fizice. Se `ntoarce `n ]ar\ la vârsta de 27 de ani, fiind numit profesor la Politehnica din Bucure[ti, unde `nfiin]eaz\ Catedra de aerodinamic\ [i mecanica fluidelor, al c\rei titular r\mâne 45 de ani; `nfiin]eaz\ Sec]ia de avia]ie (actuala Facultate de Inginerie Aerospa]ial\ a Universit\]ii Politehnica Bucure[ti, unde Catedra de [tiin]e aerospa]iale poart\ numele lui E. C.), România situându-se, astfel, printre primele ]\ri care formeaz\ ingineri de avia]ie. Paralel cu activitatea didactic\ [i de cercetare [tiin]ific\, prof. E. C. a `ndeplinit func]iile de inginer [ef [i, apoi, de director la Fabrica de avioane IAR de la Bra[ov, unde a proiectat, construit [i `ncercat `n afara primului aparat de zbor construit aici, CV-11 (Carafoli Virmaux), un monoplan cu arip\ joas\, concep]ie original\ a lui E. C., realizat, `n 1930, `mpreun\ cu inginerul francez Lucien Virmaux, aparatele de tip IAR-13, IAR-14, IAR-15 [i IAR-16, cu remarcabile performan]e militare comparabile, la vremea aceea, pe plan mondial. Pân\ `n 1941, a `ndeplinit func]ia de consilier tehnic al companiei de 37

20 PERSONALIT }I transport aerian LARES, succesoarea Companiei Aeriene Franco-Române, prima companie aerian\ din Europa. ~n 1948, a fost ales membru titular al Academiei Române. De rezultatele cercet\rilor sale au beneficiat, `n m\sur\ considerabil\, [i constructorii avioanelor folosite de avia]ia sportiv\. Principalele sale lucr\ri au fost traduse [i publicate peste hotare: Aerodinamica aripilor de avion Paris, 1928; Aerodinamica (1951), tradus\ `n limbile german\ [i rus\ (1954, 1955); Aerodinamica vitezelor mari (1957), tradus\ `n rus\ (1958); Mi[c\ri conice `n regim supersonic, ap\rut\ `n China, la Beijing (1955); Teoria aripilor [i fluxul supersonic Oxford (1969); Dinamica fluidelor incompresibile (1981). A prezentat peste 200 de comunic\ri la congrese, conferin]e [i simpozioane interna]ionale (Bucure[ti, Paris, Roma etc.). Multe foruri [tiin]ifice [i universitare l-au ales ca membru sau pre[edinte (Federa]ia Aeronautic\ Interna]ional\, Academia de {tiin]e din New York, Academia Regal\ de Aeronautic\ din Anglia etc.). Recunoscându-i meritele [i contribu]ia de excep]ie la perfec]ionarea [i sporirea performan]elor tehnice ale aparatelor de zbor, Federa]ia Aeronautic\ Interna]ional\ i-a acordat Diploma Paul Tissandier prima distinc]ie de acest gen dintre cele 14 conferite, `ntre 1958 [i 1966, reprezentan]ilor aeronauticii române[ti. Vasta sa activitate pe t\râmul `nv\]\mântului [i cercet\rii [tiin]ifice i-a fost `ncununat\ [i de alte distinc]ii pe care i le-au acordat forurile abilitate din ]ar\ [i de peste hotare: titlul de Om de [tiin]\ emerit al R. S. România, Premiul de Stat clasa I, Ordinul Steaua Republicii clasa a II-a, Ordinul Meritul {tiin]ific clasa I, Ordinul Muncii clasa I [i, respectiv, Premiul Louis Breguet, Marea Medalie Gauss (care se acord\, anual, unui savant al lumii, de c\tre Societatea {tiin]ific\ din Braunschweig Germania), Diploma [i Medalia K. E. }iolkovski [. a. CARANFIL, NICOLAE ( ), n. la Piatra Neam]. Inginer. Dup\ absolvirea liceului din Gala]i `[i face studiile superioare la École de Génie Civile din Ganel (Belgia) [i, apoi, la Universitatea Cambridge (Anglia). ~ntors `n ]ar\, devine conferen]iar universitar [i este desemnat membru corespondent al Academiei Române. N. C. `[i dovede[te puterea de munc\ [i dinamismul printr-o multitudine de func]ii de mare r\spundere ce i-au fost `ncredin]ate `n cele mai diferite domenii de activitate: ministru al Aerului [i Marinei ( ); pre[edinte al Consiliului superior al transporturilor [i tarifelor ( ) [. a. A creat, `n 1928, primul post de emisie al Radiodifuziunii Române. A fost unul dintre ini]iatorii lucr\rilor de asanare a lacurilor din jurul Capitalei, precum [i a celor de electrificare a periferiilor bucure[tene. {i `n domeniul sportului s-a dovedit la fel de `ntreprinz\tor. ~n calitatea sa de pre[edinte ( ) al abia `nfiin]atei Federa]ii de Scrim\, `ndeamn\ mae[trii de arme [i sportivii (cu o oarecare reputa]ie) s\ pun\ `n joc câte un trofeu care urma s\ le poarte numele la arma preferat\. Au r\mas celebre, pentru calitatea asalturilor, cupele Neagu Boerescu [i Gheorghe Caranfil (floret\), C. H. Rosetti [i Al. Racovi]\ (spad\), Dumitru Raiciu [i Nicolae Caranfil (sabie). Organizarea cupelor de acest gen se f\cea, s\pt\mânal [i prin rota]ie, la nivelul celor 15 s\li de scrim\ din Capital\. Modelul a fost preluat [i de alte ora[e ale ]\rii. Ca sportiv de performan]\ N. C. s-a remarcat, `mpreun\ cu fratele s\u, `n competi]iile de scrim\. Ca majoritatea scrimerilor vremii, fra]ii Caranfil au practicat [i floreta, [i spada, [i sabia. Dar, `n timp ce Gheorghe devine campion numai la floret\ (1926, 1928, 1931), Nicolae se afirm\ la toate cele trei arme, cucerind 10 titluri `n cei 10 ani cât a concurat: 6, la spad\ (1924, 1925, 1927, 1931, 1933, 1934); 3, la sabie (1924, 1925, 1927) [i 1, la floret\ (1924). Cu echipa României, a fost semifinalist la JO din 1928, de la Amsterdam; la CE de la Budapesta din 1933 (devenit CM, la acea edi]ie), s-a clasat, cu echipa român\ de spad\, pe locul IV, la egalitate cu echipele Ungariei [i Angliei, dup\ cele ale Italiei, Fran]ei [i Suediei. Asemenea fratelui s\u, N.C. se preg\tea cu maestrul francez Henri Pipart, la sala Cercului Militar. ~n paralel, devine fondatorul [i pre[edintele Asocia]iei Sportive [i de Agrement Metropola (1931), care dispunea de una dintre cele mai moderne [i dotate baze sportive bucure[tene. ~n 1943, a emigrat `n Occident. A fost decorat cu Ordinul Coroana României, Ordinul Casei Domnitoare pentru merite deosebite, Medalia Virtutea aeronautic\ [i cu Medalia Meritul cultural pentru sport clasa a II-a. Statul francez i-a conferit Ordinul Legiunea de Onoare. De asemenea, i-au fost acordate Insigna sportiv\ de onoare clasa I [i Insigna de sportiv interna]ional clasa I. 38

21 A. Promotori [i profesioni[ti CAROL I DE HOHENZO- LLERN-SIGMARINGEN ( ), n. la Sigmaringen, `n Germania. A fost declarat (prin plebiscitul organizat dup\ abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza), domnitorul României, `n 1866, iar `n 1881, dup\ r\zboiul de Independen]\, a fost proclamat rege al României. Pe timpul `ndelungatei sale domnii (48 de ani), educa]ia fizic\ a fost introdus\ `n programa unit\]ilor [colare [i, deopotriv\, `n procesul instruirii militarilor armatei na]ionale. S-a m\rit, corespunz\tor, efectivul speciali[tilor solicita]i de instruirea motric\ a elevilor [i a solda]ilor. Au ap\rut [i cele dintâi societ\]i sportive, conduse de personalit\]i cu nume de rezonan]\, socotite drept pionieri ai domeniului Gh. Moceanu, C. Constantiniu, N. Velescu, D. Ionescu etc.; s-a `nfiin]at prima Societate a profesorilor de educa]ie fizic\ (1893); a ap\rut revista Gimnasticul Român (1892); a luat fiin]\, `n 1906, Federa]ia Societ\]ilor Române de Gimnastic\, Arme [i Dare la Semn. Curtea regal\ [i oameni politici ai vremii (precum Ion Br\tianu, Lasc\r Catargiu, Petre Carp, Titu Maiorescu, Spiru Haret, Tache Ionescu, Nicolae Filipescu), dar [i militari, de talia generalului Emanoil Florescu, au stimulat apari]ia primelor federa]ii sportive na]ionale [i a Comitetului Olimpic Român, au contribuit la introducerea jocului na]ional de oin\ `n programele [colare [i s-au `ngrijit de formarea cadrelor de profil. Astfel, au fost trimi[i peste hotare doi ofi]eri (lt. Virgil I. B\dulescu [i lt. Justin Marinescu), pentru a studia organizarea [i predarea educa]iei fizice `n Suedia. ~n acest scop, au urmat, `ntre 1910 [i 1913, cursurile Institutului Central Regal de Gimnastic\ din Stockholm (dup\ modelul c\ruia a fost `nfiin]at\, ulterior, `n România, [coala militar\ pentru preg\tirea cadrelor necesare instruirii corpului ofi]eresc [i a subofi]erilor, `n vederea pred\rii gimnasticii, a scrimei [i a altor forme ale educa]iei fizice `n armat\). CAROL AL II-LEA DE HOHENZOLLERN-SIGMA- RINGEN( ), n. la Sinaia. {i-a f\cut studiile `n ]ar\ [i `n Germania. Proclamat rege al României `n 1930, va domni pân\ `n ~nc\ din tinere]e, sprijin\ `nfiin]area asocia]iilor sportive [colare, practicarea sporturilor atletice [i organizarea campionatelor na]ionale destinate elevilor [i militarilor; se implic\ `n demersurile vizând `nfiin]area primelor federa]ii na]ionale sportive (1912) [i a Comitetului Olimpic Român (1914) al c\rui pre[edinte a fost, ca [i `n conducerea Asocia]iei de Cerceta[i din România (1914); sugereaz\ mandatarea c\pitanului Virgil I. B\dulescu (de curând `ntors de la studii de la Stockholm), pentru aplicarea experimental\ a gimnasticii suedeze la Colegiul Militar de la Mân\stirea Dealu. Dup\ ce devine suveranul României, transform\, `n 1937, Institutul Superior de Educa]ie Fizic\ `n Academia Na]ional\ de Educa]ie Fizic\; aprob\ fondurile necesare reamenaj\rii Stadionului ONEF (devenit, `n 1937, Stadionul ANEF). Sprijin\, de asemenea, `ntregirea bazei didactico-sportive, pe care ANEF o crease la Eforie, aprobând fondurile necesare pentru construirea bazinului de `not [i a poligonului de tir; `ntre 1936 [i 1938, `mbr\]i[eaz\ ideea modific\rii legilor privind programele de `nv\]\mânt [i m\rirea num\rului de ore prev\zute pentru educa]ia fizic\; aprob\ crearea, `n 1930, a Oficiului Na]ional de Turism; promulg\ legea `nfiin]\rii organiza]iei Str\jeriei [i contopirea ei cu Cercet\[ia, având comandant suprem pe regele `nsu[i (1937); instituie, `n 1932, Ziua Sportului [i a Educa]iei Fizice. Pentru aceste demersuri i s-a conferit Ordinul Olimpic clasa a II-a. CEAU{ESCU, N. NICOLAE (1923), n. `n com. B\ile[ti- Poeni]a, jud. Arge[. Urmeaz\ cursurile Facult\]ii de Litere [i Filosofie (sec]ia pedagogie [i psihologie), `n paralel cu cele ale Facult\]ii de Drept (promo]ia 1950). ~n 1950, este `ncadrat ca asistent la ICF, la Catedra de pedagogie [i psihologie (unde va lucra pân\ la pensionare, `n 1994, cu gradul de profesor universitar). A ob]inut titlul de doctor `n pedagogie. Dintre numeroasele sale studii [i monografii de specialitate se remarc\ Problemele pedagogice `n educa]ia fizic\ (1966), Rolul educa]iei fizice `n formarea omului [i Pedagogia educa]iei fizice [i sportului (1976). A publicat peste 200 de articole `n Revista de Pedagogie, `n revistele Educa]ie Fizic\ [i Sport, Tribuna `nv\]\mântului, Contemporanul etc. 39

22 PERSONALIT }I CESIANU, DINU (1889-?). Personalitate proeminent\ a sportului românesc din prima jum\tate a secolului XX, remarcându-se ca un foarte activ organizator al vie]ii sportive din ]ara noastr\ pân\ la `nceperea celui de-al doilea r\zboi mondial. Este considerat precursor al scrimei moderne române[ti: primul campion na]ional la floret\; câ[tig\tor a numeroase concursuri [i cupe de floret\ [i spad\; câ[tig\tor al Concursului interna]ional de spad\ de la Paris, `n 1911; ocup\ locul II (dup\ campionul olimpic Nedo Nadi) la floret\, la `ntrecerile organizate, la Bucure[ti, `n 1912, `n Marea s\pt\mân\ a armelor ; `mpreun\ cu Dan Gheorghiu [i Aurel Hen]ia, aduce echipei de scrim\ a României locul III, la concursul de la Monte Carlo (1913) era cea dintâi participare a scrimerilor români, la nivel de echip\ na]ional\, la o asemenea `ntrecere interna]ional\. A de]inut mandatul de secretar general al FSSR [i UFSR, `n perioada ; a militat pentru constituirea federa]iei na]ionale de scrim\ [i pentru afilierea acesteia la FSSR [i FIE. ~ntre anii 1911 [i 1932, a fost, de mai multe ori, pre[edinte al Federa]iei Române de Scrim\ (`n diferitele ei ipostaze). ~n 1921, a fost delegat din partea COR la Congresul CIO de la Lausanne. Este autorul primului Statut de organizare a FRS [i al primului Regulament de desf\[urare a concursurilor de scrim\ (1913). De numele lui D. C. sunt legate toate eforturile depuse, `n epoc\, pentru consolidarea pozi]iei scrimei române[ti pe plan intern [i extern. CHIOSE, VANGHEL (1923), n. la Sofia, `n Bulgaria (este de origine aromân\). Profesor de educa]ie fizic\, absolvent ICF, promo]ia Debutul `n sport [i l-a f\cut `n atletism, ca alerg\tor de semifond [i mar[, reprezentant al Clubului CFR din Bucure[ti, `n ~n anul 1947, devine recordman na]ional la 3 km mar[, iar, `ntre 1939 [i 1943, este cotat printre cei mai buni alerg\tori la 800 m [i m. Dup\ revenirea de pe front, `n 1947, este angajat ca antrenor de atletism la Clubul Metalo-Chimic, unde `i preg\te[te, printre al]ii, pe atle]ii Nicolae Catan\, Niculae Nicu [i Ladislau Szöcs. Dup\ toamna lui 1948, când a fost numit pre[edintele clubului, a `nfiin]at acolo sec]ii puternice de atletism, gimnastic\ [i de sporturi nautice. De asemenea, [i-a asumat conducerea sec]iei de fotbal, a c\rei echip\, antrenat\ de Augustin Botescu, f\cea parte din Divizia A [i `i num\ra pe viitorii celebri Voinescu, Dr\gan, Nicu[or, Ene, componen]i ai reprezentativei na]ionale. ~n cadrul sec]iilor sportive de performan]\ ale Clubului Metalo-Chimic, au activat [i s-au distins, prin rezultatele lor, Lia Manoliu, Niculae Nicu, Nicolae Catan\ (atletism), Nicolae Navasart (kaiac-canoe) [i mul]i al]i sportivi de mare valoare. ~n 1950, V. C. este transferat la CCFS, ca inspector [ef; `n 1951, este numit director adjunct la Direc]ia Instruire sportiv\ ; din 1954, ocup\ postul de director la Direc]ia Sporturi individuale. ~mpreun\ cu Gheorghe Demeca a `nfiin]at Centrul Na]ional de ~not de la Baia Mare, unde au fost preg\ti]i cei mai talenta]i `not\tori care au ob]inut, ulterior, cele dintâi medalii pentru România, la probele de profil ale CM, CE [i JO. Pe lâng\ `not, s-a mai ocupat `n mod special de promovarea altor câtorva discipline sportive: atletism, kaiac-canoe, canotaj, c\l\rie, pentatlon modern [i polo. ~ntre 1962 [i 1987, a fost membru titular, iar din 1988, membru de onoare al COR. ~n 1979, a fost numit secretar adjunct al COR. A f\cut parte din conducerea delega]iilor sportive române la JO din 1952, 1964, 1968, 1976 [i A fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a [i clasa a II-a, precum [i cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a IV-a. Pentru faptele de arme s\vâr[ite `n timpul celui de-al doilea r\zboi mondial a fost distins cu Ordinul B\rb\]ie [i credin]\ cu spade. CHIRIL, IOAN ( ), n. `n com. Cairaclia, jud. Ismail din Basarabia (ast\zi, `n Ucraina). Absolvent al Facult\]ii de Drept din Bucure[ti, promo]ia 1949; ca ziarist, a urmat cursul pentru perfec]ionarea cadrelor din domeniul presei, la Academia de {tiin]e Social-Politice {tefan Gheorghiu (promo]ia 1974). Din 1950, a lucrat, ca redactor, la Editura UCFS. ~n 1958, s-a transferat la cotidianul Sportul popular unde a `ndeplinit, rând pe rând, func]iile de redactor (pân\ `n 1964), [ef de rubric\ (pân\ `n 1974), publicist comentator (pân\ `n 1978) [i [ef de sec]ie (pân\ `n 1993, când devine director general al Gazetei sporturilor ). Din 1997, a 40

23 A. Promotori [i profesioni[ti activat, ca senior editor, la Pro Sport. Prodigioasa sa activitate de ziarist, comentator radio [i TV promotor al unui stil original de exprimare, colorat, dar mergând c\tre profunzimi [i esen]e `l situeaz\ `n fruntea ierarhiei personalit\]ilor presei sportive din ]ara noastr\. Printre evenimentele sportive de unde a transmis [i a convins I. C. s-au num\rat cele 9 turnee finale ale CM de fotbal (Anglia 1966, Mexic 1970, Germania 1974, Argentina 1978, Spania 1982, Mexic 1986, Italia 1990, SUA 1994, Fran]a 1998), precum [i dou\ JO, din 1972 [i Este [i autorul unui impresionant num\r de volume de publicistic\ (27 de titluri) `nchinate unor sportivi [i evenimente sportive, dintre care men]ion\m: {i noi am fost pe Conte Verde, Glasul ro]ilor de tren, {epcile ro[ii, Frumoasele noastre duminici, R\sucind fusele orare, Nadia, Lucescu, ~nving\torul lui Cruyff, Ar-gen-ti-na [i España '82. Majoritatea c\r]ilor sale au fost premiate de Asocia]ia Presei Sportive. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, I. C. [ia `nscris numele cu majuscule `n cartea de aur a publicisticii sportive române[ti, pe care a slujit-o cu har, competen]\ [i fidelitate. CHI}U, GHEORGHE ( ), n. `n com. Oboga, fostul jud. Romana]i. A studiat la Viena, unde [i-a luat licen]a `n drept. Intrând `n politic\ a fost ales primar, deputat [i senator, fiind numit, `n decursul anilor, la conducerea diverselor ministere. ~n calitate de ministru al Instruc]iunii Publice [i al Cultelor, a decis, `n 1876, predarea obligatorie a gimnasticii `n [colile secundare [i a exerci]iilor de tir la licee (a fost alc\tuit\ o program\ analitic\, unde, pentru [colile primare rurale, la rubrica materii de predare era trecut\ gimnastica [i exerci]iul militar, prev\zute s\ se predea, `n 3 lec]ii s\pt\mânale, la primele trei clase; o program\ analitic\ s\pt\mânal\ asem\n\toare este elaborat\ pentru [colile primare urbane, unde gimnastica urma s\ se predea la toate clasele de b\ie]i [i de fete; pentru [colile rurale erau prev\zute, la toate clasele, exerci]ii de muzic\ [i gimnastic\, pentru distrac]ii ). ~n legea ini]iat\ pentru numirea profesorilor `n gimnazii, licee [i [coli profesionale (1879), ministerul condus de Gh. C. stipula organizarea unui examen (concurs) [i pentru ocuparea posturilor didactice din catedrele de gimnastic\ [i scrim\, candida]ilor cerându-li-se, pe lâng\ cuno[tin]ele necesare pred\rii exerci]iilor fizice, [i cele de anatomie [i igien\. CIORTEA (PROCA), VERA ( ), n. la Sibiu. Absolvent\ a ISEF, promo]ia 1935, [i a Facult\]ii de Filosofie, promo]ia Având remarcabile disponibilit\]i motrice pentru atletism [i `not, dublate de inteligen]\, sensibilitate [i bogate resurse de exprimare prin dans, a fost `ncadrat\ la catedra ISEF/ANEF care coordona predarea gimnasticii ritmice, fiind ajutat\ [i de so]ul ei, compozitorul Tudor Ciortea. Colaboreaz\ cu renumita maestr\ de balet Floria Capsali [i cu asistenta suedez\ Clara Lanz. Se specializeaz\, timp de doi ani, `n Germania, la Berlin, `n gimnastica ritmic\, sub `ndrumarea unor renumi]i mae[tri `n domeniu. Bogata cultur\ muzical\ [i coregrafic\ i-a asigurat o prestigioas\ carier\ didactic\ [i artistic\. A fost, rând pe rând, conferen]iar [i profesor la Institutul de Art\ Teatral\ [i Cinematografic\, precum [i la Institutul de Etnografie [i Folclor, maestr\ de balet la Teatrul Na]ional din Bucure[ti, membr\ a Consiliului Interna]ional de Dansuri din cadrul UNESCO. A predat diverse cursuri [i a prezentat comunic\ri de specialitate `n ]ar\ [i peste hotare. CI{MIGIU, PETRE (1915), n. la Bolgrad, jud. Ismail (azi, `n Ucraina). Inginer constructor, absolvent al Institutului Politehnic Bucure[ti. {i-a dedicat `ntreaga via]\ afirm\rii tirului, pe plan intern [i interna]ional, `n calitate de sportiv, antrenor, arbitru, constructor, organizator [i, ulterior, de pedagog. Ca sportiv, a activat `n sec]iile de tir ale cluburilor Telefoane [i BNR ( ), Dinamo ( ) [i Metalul ( ). A cucerit 4 titluri de campion na]ional [i a stabilit 4 recorduri na]ionale 2 la individual [i 2 cu echipa. ~n 1952, a participat la JO [i la CM, iar `n 1955, la CE. ~n perioada , a r\spuns de preg\tirea loturilor na]ionale [i olimpice de tir, coordonând activitatea colectivelor de tehnicieni. Dintre trofeele cucerite de tirul românesc, `n acest r\stimp, consemn\m: o medalie de argint, la CM din 1952; titlurile europene, la pu[c\, pe echipe, `n 1955, [i la pistol vitez\, pe echipe, `n 1958; o medalie de aur, la pistol vitez\, [i 3 medalii de argint la CM din 1966, precum [i o medalie de aur, la pistol calibru mare, 41

24 PERSONALIT }I ob]inut\ la edi]ia CM din 1974; 2 titluri olimpice [i 2 medalii de bronz ob]inute la JO din 1952 [i 1956; titlul olimpic `n 1960; 2 medalii de argint la JO din 1964 [i, respectiv, din 1968; o medalie de argint [i o medalie de bronz la JO din P. C. a activat ca antrenor, pentru loturile olimpice de tir, `n Japonia, Columbia, Brazilia, Porto Rico, Italia, Suedia [i Spania. Dintre sportivii la a c\ror preg\tire [i afirmare pe plan mondial a contribuit P. C. `i amintim pe: C. Antonescu, campion mondial la pu[c\ calibru mare, `n 1958; {t. Petrescu, campion [i recordman olimpic `n 1956, la pistol vitez\; Takeo Kamachi (Japonia), campion mondial, la pistol cu aer comprimat, `n 1990; Paulo Lamego (Brazilia), medalie de bronz, la pistol cu aer comprimat, la CM din A desf\[urat o bogat\ activitate [i ca arbitru principal la competi]iile interne [i interna]ionale de tir organizate `n perioada ~n calitate de arbitru interna]ional de tir a oficiat la 7 edi]ii ale JO [i la 5 edi]ii ale CM. A activat ca antrenor federal `ntre 1958 [i 1960 [i, apoi, `ntre 1965 [i Ca specialist `n problemele tirului a contribuit la formarea [i perfec]ionarea multor promo]ii de antrenori. De asemenea, a fost ini]iatorul [i proiectantul poligoanelor Tunari (numit, ulterior, Iosif Sârbu ), Dinamo [i Tineretului. ~n calitate de consilier tehnic, a contribuit la realizarea complexelor sportive Floreasca [i Poiana Bra[ov [i a condus lucr\rile de construire a cl\dirii CCFS, din str. Vasile Conta nr. 16 (devenit\ sediu al Ministerului Tineretului [i Sportului). Este autorul lucr\rilor Tirul cu arma sport (1954), Tineretul [i tirul sportiv (1970), [i Tiro con pistola, ap\rut\ `n Columbia. ~n perioada , a fost membru `n comisiile tehnice ale UIT [i a `ndeplinit diferite misiuni ale acestui for interna]ional. A devenit Maestru al sportului `n 1950, iar `n 1966, i s-a acordat titlul de Antrenor emerit. Pentru activitatea [i contribu]ia sa la dezvoltarea tirului, i s-au acordat numeroase distinc]ii, printre care Medaliile de aur [i de argint instituite de UIT [i Diploma CIO. COAND, HENRI ( ), n. la Bucure[ti. ~n 1905, absolv\ cursurile {colii Militare de Artilerie, Geniu [i Marin\. Peste doi ani (1907), ajutat de colonelul Al. Zamfirescu, directorul Pirotehniei Armatei din Cotroceni, concepe [i construie[te o serie de rachete pirotehnice, `n scopul experiment\rii propulsiei prin reac]ie a aparatelor de zbor mai grele decât aerul. Tot `n 1907, H. C. construie[te, `n Atelierele Arsenalului Armatei, macheta unui avion propulsat de o rachet\. Dup\ ce-[i d\ demisia din armat\, pleac\ la studii `n str\in\tate. Frecventeaz\ Technische Hochschule din Charlottenburg, unde `[i ia doctoratul `n [tiin]ele tehnice. Urmeaz\, apoi, cursurile Universit\]ii din Liège [i, ulterior, pe cele ale Institutului de Electronic\ Montefiore din Torino, pentru ca, `n 1909, s\ absolve {coala Superioar\ de Aeronautic\ din Paris. ~n iarna anului , cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel (el `nsu[i un precursor al aerodinamicii experimentale), sus]inut [i de Paul Painlevé, membru al Academiei Franceze de {tiin]e, [eful Catedrei de analiz\ matematic\ [i mecanic\ de la Universitatea Sorbona, fost primministru al Fran]ei, H. C. a construit un banc mobil pentru experien]ele aerodinamice. Cu ajutorul acestui banc (cel dintâi `n lume), el a descoperit aripa cu fant\ de bord de atac, element cu totul nou, folosit `n construc]ia avioanelor pentru sporirea portan]ei la aterizare [i la controlul lateral al aeronavei. ~n octombrie 1910, la cel de-al II-lea Salon Interna]ional de Aeronautic\ din Paris, H. C. `[i prezint\ avionul Coand\ Pentru prima oar\, rezervele de combustibil [i lubrifiant erau instalate `n aripa superioar\. Dar elementul revolu]ionar l-a constituit sistemul de propulsie care a f\cut ca acest aparat de zbor s\ fie considerat, pe drept, primul avion cu reac]ie din lume (experimentat la 16 decembrie 1910, pe câmpul de la Issy-les-Moulineux de lâng\ Paris). ~n noiembrie 1911, la Reims, cu ocazia unui concurs de avioane militare, al\turi de aparate de zbor ale celor mai vesti]i constructori ai timpului Blériot, Lotham, Voisin, Nieuport, Breguet etc., H. C. prezint\ primul avion bimotor din lume. Apoi pleac\ `n Anglia, fiind numit director tehnic la uzinele Bristol (aici vor fi construite, `ntre 1911 [i 1914, mai multe tipuri de avioane de concep]ie proprie denumite generic Bristol Coand\). Dup\ dou\ decenii de cercet\ri [i inven]ii, descoper\ fenomenul care `i poart\ numele efectul Coand\, fenomen care are multiple aplica]ii `n diferite domenii. ~n 1970, H. C. revine `n ]ar\, unde este ales membru al Academiei Române, numit director al Institutului Na]ional de Crea]ie {tiin]ific\ [i Tehnic\ [i i se confer\ titlul de Doctor Honoris Causa de c\tre Institutul Politehnic din Bucure[ti, pentru meritele [tiin]ifice [i vasta sa activitate de cercetare. Pentru 42

25 A. Promotori [i profesioni[ti remarcabilele sale realiz\ri `n sfera aerodinamicii, i se confer\ numeroase distinc]ii, printre care, Ordinul Bene Merenti clasa I, din partea României (1913), Legiunea de Onoare (1966) [i Medalia Militar\ (1961), acordate de Fran]a. COJOCARU, VICTOR ( ), n. la Bucure[ti. Licen]iat `n educa]ie fizic\ (promo]ia 1938 a ANEF) [i absolvent al Facult\]ii de Filosofie, din cadrul Universit\]ii Bucure[ti, promo]ia Ca tân\r studios, viitor specialist `n filosofie [i sociologie, a activat `n cadrul Funda]iei Culturale Carol al II-lea, f\- când parte din echipele studen]e[ti care au studiat via]a satului românesc [i au `ndrumat organizarea educa]iei fizice [i a programelor sociale `n mediul rural. ~ncadrat, ini]ial, ca profesor de educa]ie fizic\ la Colegiul Militar de la Mân\stirea Dealu, trece, apoi, ca asistent la ANEF, unde a predat handbalul [i atletismul. ~n aceast\ calitate, datorit\ aptitudinilor sale didactice [i a tactului pedagogic, dublate de o energie [i un sim] organizatoric de excep]ie, reu[e[te s\ pun\ bazele [colii române[ti de handbal. A func]ionat ca antrenor `n România, Italia [i `n Algeria. ~ntre 1941 [i 1944, a `ndeplinit func]ia de director tehnic `n cadrul OSR. A elaborat mai multe lucr\ri `n domeniu, printre care se num\r\ [i o monografie privind individualizarea antrenamentului sportiv. COLIBABA-EVULE}, DU- MITRU (1939), n. la R\d\u]i, jud. Suceava. Absolvent al ICF din Bucure[ti, promo]ia Doctor `n educa]ie fizic\ (1995). Cadru didactic universitar la ICF asistent [i [ef de lucr\ri la Catedra de jocuri, specialitatea baschet; conferen]iar universitar la Universitatea Politehnica din Bucure[ti. Antrenor categoria I (1974) care a preg\tit echipe de toate vârstele, de la cele de mini-baschet [i pân\ la loturile na]ionale de juniori [i seniori. A realizat: dou\ promov\ri din categoria Onoare `n divizia B cu echipele IEFS [i Voin]a Bucure[ti; 4 promov\ri din divizia B `n divizia A IEFS (1968 [i 1970), Carpa]i Bucure[ti (1981) [i Politehnica Bucure[ti (1986). A cucerit cu echipele antrenate: 2 titluri na]ionale la juniori (echipa Liceului nr. 2 [i CS{ Steaua ); 5 titluri universitare (4 cu IEFS [i 1 cu Politehnica ). A reu[it promovarea echipelor na]ionale de baschet juniori [i seniori din grupa B `n grupa A european\. A elaborat 61 de lucr\ri [tiin]ifice. A publicat 81 de articole, 4 c\r]i [i manuale. I-au fost brevetate 6 inven]ii [i inova]ii. A fost ales membru `n Biroul FR de Baschet ( ) [i pre[edinte al Colegiului Central de Antrenori ( ). A fost vicepre[edinte al Societ\]ii Profesorilor de Educa]ie Fizic\ [i Sport din România ( ). I s-au acordat numeroase distinc]ii, printre care: Diploma Merite `n activitatea sportiv\ de performan]\ (1972) primit\ din partea UCFS; Ambasadorii Sportului conferit\ de pre[edintele SUA, Gerald Ford, [i Societatea People to people (1976) [i Diploma Merite `n sport (1994) acordat\ de Societatea Profesorilor de Educa]ie Fizic\ [i Sport din România. COM NAR, GHEORGHE ( ), n. la F\g\ra[, jud. Bra[ov. Absolvent al ISEF, promo]ia Profesor de educa]ie fizic\. Depisteaz\ [i antreneaz\ atle]i de `nalt\ valoare, cum au fost: discobolul Aurel Coman, s\ritorul `n lungime Bondoc Ionescu-Crum (campion na]ional [i balcanic), sprinterul Ion Moinea (multiplu campion na]ional [i balcanic). ~n 1950, debuteaz\ `n `nv\]\mântul superior ca asistent (devenit, ulterior, [ef de lucr\ri [i lector universitar) la Catedra de educa]ie fizic\ a Universit\]ii Babe[-Bolyai din Cluj; o perioad\ de timp, lucreaz\ la Institutul de perfec]ionare a cadrelor didactice. ~n 1960, este numit [ef de catedr\ la nou `nfiin]ata Facultate de Educa]ie Fizic\ din Cluj, ulterior devenind decanul acestei institu]ii de `nv\]\mânt superior. Dup\ mai bine de patru decenii de carier\ didactic\, a l\sat celor care l-au urmat `n generoasa profesie imaginea dasc\lului neobosit, exemplu de munc\ sistematic\ [i mig\loas\, de d\ruire [i pasiune pentru tot ce a creat `n acea perioad\ [coala româneasc\ de educa]ie fizic\ [i sport. COM NECI (CONNER), NA- DIA (1961), n. la One[ti, jud. Bac\u. Profesoar\ de educa]ie fizic\, absolvent\ a IEFS din Bucure[ti. Antrenoare [i arbitr\ interna]ional\ de gimnastic\. Una dintre cele mai mari sportive [i gimnaste din România [i din lume. A f\cut cuno[tin]\ cu gim- 43

26 PERSONALIT }I nastica la vârsta de 5 ani, pe timpul gr\dini]ei. A fost selec]ionat\ de antrenorul Marcel Duncan [i legitimat\ la AS Flac\ra One[ti. De la vârsta de 7 ani, `n ora[ul s\u natal, `n cadrul celei dintâi institu]ii [colare cu program de gimnastic\ din ]ara noastr\ (unde va func]iona [i Centrul na]ional de gimnastic\, unitate care `i va purta numele), N. C. s-a preg\tit, mai `ntâi, sub `ndrumarea antrenorilor Martha Karoly [i Valeriu Munteanu; din 1971, a fost antrenat\ de Bela [i Martha Karoly. Dup\ 1977, `n anumite perioade, s-a preg\tit la Bucure[ti, cu antrenorii Iosif Hidi, Gheorghe Condovici, Atanasia Albu (septembrie 1977-august 1988), Gheorghe Gorgoi, Anca Grigora[ (aprilie 1980-august 1981). La vârsta de 11 ani, câ[tig\ primul s\u titlu de campioan\ na- ]ional\ absolut\, iar la 11 ani [i jum\tate, concureaz\ la categoria maestre, unde ocup\ locul III. La Campionatele Interna]ionale de Gimnastic\ ale României, din 1973, cucere[te 5 medalii de aur. ~n 1974, ob]ine primul ei mare succes peste hotare, câ[tigând locul I la individual compus, `n cadrul Concursului Prietenia de la Gera (Republica Democrat\ German\). La CE din 1975, de la Skien, ca un preludiu la JO din 1976, la vârsta de numai 14 ani, are o presta]ie excelent\, cucerind 4 medalii de aur la individual compus, s\rituri, paralele [i la bârn\, precum [i medalia de argint la sol. Cea mai `nsemnat\ izbând\ sportiv\ a repurtat-o la JO din 1976, de la Montreal care, datorit\ performan]elor str\lucitoare ob]inute de foarte tân\ra gimnast\ din One[ti, a intrat `n istoria sportului drept Olimpiada Nadia Com\neci : la cei 15 ani ai s\i, N. C. prime[te 7 note de 10 (primele `n istoria concursurilor oficiale de gimnastic\!) [i stabile[te un record absolut : 20 de puncte, la paralele. Cu acest prilej, cucere[te: 3 titluri de campioan\ olimpic\ la individual compus, la paralele [i la bârn\; medalia de bronz, la sol; locul IV, la s\rituri, [i, cu echipa României, titlul de vicecampioan\ olimpic\. La JO din 1980, de la Moscova, intr\ `n posesia a 2 titluri de campioan\ olimpic\, la sol [i la bârn\, precum [i a medaliilor de argint, la individual compus [i `n proba pe echipe. La CM din 1978, de la Strasbourg, cucere[te prima medalie de aur la bârn\ ob]inut\ la mondiale pentru gimnastica româneasc\ [i 2 medalii de argint, la s\rituri [i cu echipa. ~n 1979, la CM de la Forth Worth (SUA), aduce o contribu]ie esen]ial\ la câ[tigarea de c\tre lotul feminin de gimnastic\ al României a primului titlu de campioan\ mondial\ pe echipe (389,550 p.) La edi]ia din 1977 a europenelor de la Praga, se claseaz\ pe locul I, la individual compus [i la paralele, [i pe locul II la s\rituri, gimnastele românce fiind nevoite s\ p\r\seasc\ competi]ia, la jum\tatea finalelor pe aparate (din cauza incorectitudinilor de arbitraj la proba de s\rituri). La Copenhaga, `n 1979, cucere[te 3 titluri de campioan\ european\, la individual compus, s\rituri [i la sol, medalia de bronz, la bârn\, [i locul IV, la paralele. Cucerind de 3 ori consecutiv titlul de campioan\ continental\, intr\ definitiv `n posesia Cupei Europei, fiind prima gimnast\ de pe continentul nostru care reu[ea aceast\ performan]\. Num\rul total al medaliilor câ[tigate de N.C. la JO, CM [i CE se ridic\ la 25, din care 16 de aur. ~n 1975, cucere[te Trofeul Campioanelor, la Londra, iar `n 1979, la Cupa Mondial\, desf\[urat\ la Tokio, se claseaz\ pe locul I la sol [i la s\rituri, pe locul II, la bârn\, [i pe locul III, la individual compus. ~n 1981, la Universiada de la Bucure[ti, ob]ine 5 medalii de aur. La acest palmares remarcabil se adaug\ titlurile de campioan\ na]ional\ [i numeroasele medalii, `n special de aur, câ[tigate `n diverse competi]ii [i turnee interna]ionale, precum [i aprecierile deosebite ale spectatorilor [i speciali[tilor. A fost considerat\ o gimnast\ perfect\, un adev\rat fenomen, impunându-se prin gra]ie, precizie, armonie, sim] artistic, amplitudine [i `ndr\zneal\ `n abordarea unor elemente de mare dificultate. S-a scris despre ea c\ reprezint\ des\vâr[irea `n sportul pe care-l practic\, fiind, totodal\, o gimnast\ `ncânt\toare [i uimitor de expresiv\, str\lucitoare [i plin\ de temperament, care a adus o not\ deosebit\, original\ nu doar `n acrobatic\. ~n calitate de antrenor federal func]ie pe care a `ndeplinit-o `n perioada , dup\ ce a abandonat activitatea competi]ional\ a adus o `nsemnat\ contribu]ie la preg\tirea loturilor na]ionale de gimnastic\. ~n noiembrie 1989, N.C. emigreaz\ `n SUA, apoi `n Canada. Revine `n SUA [i se stabile[te la Oklahoma. Se c\s\tore[te cu Bart Conner, campion de gimnastic\ al SUA, dublu campion olimpic, ceremonia având loc, `n aprilie 1996, la Bucure[ti. ~n codul de punctaj al FIG, la paralele, sunt incluse dou\ elemente care-i poart\ numele: coborâre Com\neci [i salt Com\neci. ~n 1996, a fost aleas\ pre[edinte de onoare al FR de Gimnastic\. Funda]ia american\ pentru Sport Feminin (WSF) care, anual, recompenseaz\ o femeie cu merite deosebite `n sport i-a acordat, `n 44

27 A. Promotori [i profesioni[ti 1998, Premiul Flo Hyman. De asemenea, numele, realiz\rile [i performan]ele remarcabile ale N. C. au fost incluse `n Hall of Fame -ul gimnasticii mondiale din Oklahoma (o original\ galerie a celebrit\]ilor din rândul a[ilor acestei discipline sportive). ~n 1975, este declarat\ cea mai bun\ sportiv\ a României [i din Balcani (BTA), iar `n 1976, cea mai bun\ sportiv\ din lume (UPI). ~n 1984, CIO i-a acordat Ordinul Olimpic de argint, pentru meritele deosebite `n domeniul sportului [i servicii remarcabile aduse cauzei olimpice. Performan]ele ei str\lucite ob]inute la JO de la Montreal, eviden]iate [i nuan]ate prin aprecierile elogioase ale speciali[tilor din `ntreaga lume, au determinat oficialit\]ile române ale timpului s\-i decerneze cea mai `nalt\ distinc]ie a statului din acea vreme titlul de Erou al Muncii Socialiste. Anterior, i se acordase titlul de Maestr\ emerit\ a sportului. ~n martie 2002, a fost aleas\ pre[edinte de onoare al COR. ~n anul 2000, i s-a conferit Ordinul na]ional Steaua României `n grad de comandor. CONSTANDACHE, VALEN- TIN (1929), n. la Ia[i. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent, cu Diplom\ de Merit, al Institutului de Cultur\ Fizic\ P. F. Lesgaft din Leningrad (ast\zi, Sankt- Petersburg), promo]ia Antrenor de nata]ie. A practicat mai multe discipline sportive, printre care atletismul, `notul, scrima, gimnastica [i turismul, la care a ob]inut [i calificare sportiv\. Arbitru de atletism, volei [i de `not. ~n perioada , a fost pre[edinte al Comisiei de atletism a ora[ului Ia[i [i secretar al Comisiei de ping-pong din acela[i ora[. ~n 1954, dup\ o scurt\ activitate ca asistent la ICF, a fost numit antrenor de stat pentru nata]ie, `n cadrul CCFS. ~n anul 1958, a fost ales `n func]ia de secretar general al FR de Nata]ie. ~n 1962, a fost numit [ef al sec]iei de rela]ii sportive interna]ionale a UCFS. ~n perioada , a `ndeplinit func]iile de instructor [i consilier pentru educa]ie fizic\ [i sport `n compartimentele de specialitate ale unor organisme centrale, contribuind la solu]ionarea problemelor ce ]ineau de activitatea sportiv\ na]ional\. Din 1973 pân\ `n 1990, a fost [eful Sec]iei sport de performan]\ [i preg\tire olimpic\ din CNEFS. A participat direct la elaborarea unor planuri [i programe de dezvoltare a educa]iei fizice [i sportului, precum [i a unor ramuri sportive. A sprijinit preg\tirea sportivilor români pentru cele 8 edi]ii ale JO, desf\[urate `n perioada A fost membru `n colegiile de redac]ie ale revistelor Caiete de Nata]ie [i Sporturi Nautice [i Educa]ie Fizic\ [i Sport, publicând [i o serie de articole de specialitate `n coloanele lor. ~n calitate de consultant tehnic, a realizat o serie de filme [i diapozitive privind tehnica `notului. Este autorul capitolului Sportul `n lume din Almanahul lumii publicat `n A fost membru al Consiliului Na]ional al UCFS [i CNEFS ( ), precum [i al COR, din 1963 pân\ `n 1990, dup\ care a devenit membru onorific. CONSTANTINESCU (ZE- LLER), ELLA (1933), n. la Moldova Nou\, jud. Cara[- Severin. Absolvent\ a IEFS. Juc\toare cu performan]e deosebite `n tenisul de mas\ românesc [i mondial. A debutat la Timi[oara, continuându-[i, apoi, activitatea la cluburile Progresul [i Voin]a din Bucure[ti. A câ[tigat peste 30 de titluri de campioan\ na]ional\ la toate probele de concurs. Gra]ie calit\]ilor sale competitive a fost selec]ionat\ `n loturile tenismenilor români care au participat la edi]iile CM din 1950, 1951 [i 1952, experien]a acumulat\ cu aceste prilejuri ajutând-o s\ ob]in\ rezultate remarcabile `n competi]iile ulterioare, rezultate `ncununate de cucerirea a 16 medalii, din care 6 de aur. Astfel, la edi]iile CM, a cucerit trei titluri de campioan\ mondial\ cu echipa (`n 1953, 1955 [i 1956) [i alte dou\ titluri de campioan\ mondial\ la proba de dublu feminin (`n 1955 [i 1956), `mpreun\ cu Angelica Rozeanu; dou\ titluri de vicecampioan\ mondial\, cu echipa (`n 1957 [i 1963); cinci medalii de bronz, la proba de simplu (`n 1956, 1957 [i 1963), la proba de dublu mixt (`n 1956), cu T. Reiter, [i la proba de dublu feminin (`n 1957), cu Angelica Rozeanu; titlul de campioan\ european\ la proba de dublu (`n 1958), cu Angelica Rozeanu; titlul de vicecampioan\ european\, cu echipa (`n 1958) [i la proba de dublu (`n 1964), cu Maria Alexandru; medalia de bronz, la CE din 1964, cu echipa. Cu cele cinci medalii de aur cucerite la CM se situeaz\ pe pozi]ia a cincea, `n ierarhia mondial\, stabilit\ pentru r\stimpul ~n perioada , a activat ca antrenoare federal\ [i antrenoare a lotului na]ional de tenis de mas\. A adus 45

28 PERSONALIT }I o contribu]ie deosebit\ la formarea unor sportivi de valoare, la ob]inerea unor performan]e de prestigiu [i pentru continuarea afirm\rii [colii române[ti de tenis de mas\ pe plan interna]ional. ~n perioada cât a func]ionat ca antrenoare federal\ [i de lot na]ional, tenisul de mas\ românesc a cucerit, la CM [i CE, 3 medalii de aur, 7 de argint [i 16 de bronz. A `ndeplinit de dou\ ori func]iile de antrenoare [i de c\pitan al selec]ionatelor europene feminine pentru meciurile Europa Asia. Timp de 30 de ani, a fost pre[edinta Colegiului Central al Antrenorilor [i membr\ a Biroului FR de Tenis de Mas\. A f\cut parte din Biroul Executiv al CNEFS, fiind [i pre[edint\ a Comisiei na]ionale pentru sportul feminin. A elaborat numeroase lucr\ri de specialitate, pe care le-a prezentat [i publicat `n ]ar\ [i peste hotare. Dup\ 1989, s-a stabilit `n Germania; `ntre , a lucrat la Federa]ia German\ de Tenis de Mas\, ocupându-se cu problemele privind rela]iile interna]ionale [i, respectiv, activitatea competi]ional\ feminin\. ~n perioada , a f\cut parte din Comitetul Director [i din Comitetul Executiv al Uniunii Europene de Tenis de Mas\. A fost aleas\ membr\ `n Comitetul Executiv [i `n Comisia tehnic\ ale Federa]iei Interna]ionale de Tenis de Mas\. ~n semn de apreciere a activit\]ii depuse pentru dezvoltarea tenisului de mas\, i-a fost acordat titlul de membru onorific pe via]\ al Uniunii Europene de Tenis de Mas\, iar Federa]ia Interna]ional\ de Tenis de Mas\ i-a decernat distinc]ia care `i confirm\ intrarea `n Camera Celebrit\]ii ( Hall of Fame ) o galerie sui-generis rezervat\ marilor performeri ai tenisului de mas\, care au cucerit cel pu]in 5 titluri mondiale. Gra]ie performan]elor sale deosebite, `n anul 1953, a fost distins\ cu titlul de Maestru al sportului, `n 1955, cu cel de Maestru emerit al sportului, iar `n 1965, cu acela de Antrenor emerit. A fost decorat\ cu Ordinul Muncii clasa a III-a, iar `n anul 2000, i s-a conferit Crucea na]ional\ Serviciul Credincios clasa a III-a. CONSTANTINESCU, GHEOR- GHE (1919), n. la Bucure[ti. A debutat, `n 1933, `n echipa de volei Avântul Sportiv a Liceului D. Cantemir. ~n 1946, se transfer\ la Clubul SC 44. ~n perioada , joac\ la Petrolul, apoi, timp de 4 ani, evolueaz\ sub culorile Clubului Dinamo Bucure[ti. Se remarc\, deopotriv\, prin calit\]ile de pedagog [i de tehnician. ~ntre anii 1949 [i 1956, a condus echipa masculin\ de volei a Clubului Dinamo, iar `ntre 1956 [i 1972, pe cea feminin\, cucerind 10 titluri de campion na]ional. De asemenea, a fost [i antrenorul echipelor na]ionale de volei masculin\, `ntre 1951 [i 1953, [i feminin\, `ntre 1953 [i De pe banca tehnic\ a condus, ca antrenor, evolu]iile voleibali[tilor [i voleibalistelor Clubului Dinamo, `n 250 de partide sus]inute atât `n cadrul competi]iilor interne, cât [i `n cele interna]ionale, precum Dinamoviadele, CCE [i Cupa Cupelor. La cârma echipei na]ionale feminine, a ob]inut, rând pe rând: locul IV, la CE din 1955; locul II, la CM din 1956; locul IV, la CM din 1962; locul II, la Universiada din 1965, [i locul III, la competi]iile prilejuite de Festivalul Mondial al Tineretului [i Studen]ilor din De asemenea, a antrenat echipele na]ionale feminine de volei ale Greciei [i Italiei, care au ob]inut frumoase rezultate la JMU [i la CM. A fost membru al Biroului federal [i al Colegiului Central de Antrenori din cadrul FRV. I s-a acordat titlul de Antrenor emerit `n anul De asemenea, a fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa I. CONSTANTINIU, CONSTAN- TIN ( ), n. la Bucure[ti. Dimitrie Ionescu, `n lucrarea sa Istoricul gimnasticii [i educa]iei fizice la noi, `l consider\ drept ini]iatorul celei dintâi societ\]i de gimnastic\ din ]ara noastr\ Societatea Român\ de Arme, Gimnastic\ [i Dare la Semn (al c\rei prim pre[edinte a fost, `n 1867, istoricul V. A. Urechia). Din aceea[i surs\ documentar\ s-au aflat [i alte am\nunte despre activitatea lui C. C.: a predat gimnastica [i scrima la liceele Sf. Sava [i Matei Basarab, precum [i la {coala Militar\ de Geniu [i Artilerie din Bucure[ti; `ntre anii 1893 [i 1904, a fost profesor de gimnastic\ medical\ [i inspector al sta]iunilor balneare ale statului. ~n 1892, când ministrul Instruc]iunii Publice era Tache Ionescu, C. C. a fost numit pre[edinte al Comisiei de examinare a cadrelor didactice care candidau pentru ocuparea posturilor de profesor de gimnastic\ [i de scrim\. La ini]iativa sa (`mbr\]i[at\ de Dimitrie Ionescu, F. St\nciulescu, N. B\descu, I. Radu [i de al]ii), `n 1893, a fost `nfiin]at\ Societatea profesorilor de gimnastic\ din România (condus\ de el, ca pre[edinte, [i de Dimitrie Ionescu, ca vicepre[edinte). A fost 46

29 A. Promotori [i profesioni[ti colaborator activ la revista Gimnasticul Român, unde a publicat o serie de articole `n care dezb\tea problemele actuale ale educa]iei fizice. Timp de patru decenii, s-a situat statornic `n rândul cadrelor didactice care au militat [i activat pentru r\spândirea larg\ a gimnasticii [i a altor sporturi aflate la `nceput de drum `n România acelor ani. A fost primul specialist care a predat, la noi `n ]ar\, gimnastica medical\. CORNIANU, ION ( ), n. `n com. Plugova, jud. Cara[- Severin. Absolvent al ICF, promo]ia A practicat luptele greco-romane la Asocia- ]ia Sportiv\ Vulturii din Lugoj, de unde s-a transferat la sec]ia de lupte a Clubului CCA din Bucure[ti. Component al lotului na]ional, ob]ine, la categoria semigrea, locul I, la Cupa României, `n 1949, [i locul II, `n `ntrecerile organizate cu ocazia Festivalului Interna]ional al Tineretului [i Studen]ilor, din 1953, de la Bucure[ti. ~ncadrat ca asistent la Catedra de lupte a ICF (1957). ~n 1954, a fost numit antrenor federal, `ncredin]ându-i-se conducerea tehnic\ a lotului na]ional. ~n aceast\ calitate, pân\ `n anul 1992, a preg\tit echipa de lupte greco-romane cu care România a participat la 10 edi]ii consecutive ale JO, cucerind `n total 27 medalii, din care 6 de aur, 8 de argint [i 13 de bronz. La CM, lupt\torii români antrena]i de I. C. au cucerit 14 medalii de aur, 22 medalii de argint, 22 de bronz, iar la CE, 20 de medalii de aur, 31 medalii de argint [i 25 medalii de bronz. La acest palmares se mai adaug\ numeroasele medalii ob]inute la concursurile oficiale de lupt\torii juniori care i-au fost elevi. Printre sportivii de elit\ pe care i-a preg\tit I. C. se num\r\ Gh. Berceanu, V. Bularca, {t. Rusu, D. Pârvulescu, I. Draica. ~n cei aproape 40 de ani cât a lucrat ca antrenor, a preg\tit [i o serie de discipoli care i-au continuat [coala [i experien]a (I. Cernea, N. Pavel, C. Taparjan, C. Ofi]erescu, G. {uteu, N. Martinescu, M. Cristea etc). Fiind membru al FILA, i s-a acordat pre[edin]ia Comisiei de Antrenori a acestei federa]ii. Rezultatele de prestigiu ale echipei na]ionale antrenate de el, dar [i prestan]a dobândit\ ca arbitru interna]ional de lupte, i-au conferit o autoritate unanim recunoscut\ `n lume. Fapt pentru care a fost solicitat s\ conduc\ stagii [i cursuri de perfec]ionare organizate de FILA. I-au fost acordate titlurile de Maestru al sportului [i, respectiv, de Antrenor emerit. A fost distins cu Ordinul Muncii clasa I [i cu Ordinul Meritul Sportiv clasa I [i clasa a II. COVACIU-ULMEANU, FLO- RIAN ( ), n. `n com. Ulmeni, jud. Maramure[. Medic militar. Doctor docent `n medicin\ [i chirurgie. Licen]iat `n educa]ie fizic\. Doctor `n [tiin]e al Universit\]ii din Paris. Profesor universitar. Dup\ unirea Transilvaniei cu România, a venit la Bucure[ti, unde a urmat cursurile Facult\]ii de Medicin\ Uman\, ca elev [i, apoi, ca ofi]er al Institutului Sanitar Militar. Dup\ ce lucreaz\ ca asistent pentru predarea fiziologiei la ISEF, se hot\r\[te s\ urmeze cursurile aceleia[i institu]ii de `nv\]\mânt, ajungând ca, `n anul 1932, s\-[i ia licen]a `n educa]ie fizic\ (teza sa de licen]\ era consacrat\ Cercet\rilor experimentale asupra modific\rilor cronaxiei `n urma oboselii [i antrenamentului). Trimis pentru specializare la Paris ( ), se dedic\ studiului sistemului neuro-muscular [i ob]ine Premiul Boulard acordat de Academia de Medicin\ din Paris, pentru lucrarea de doctorat Effort volontaire et chronaxie (Efort voluntar [i cronaxie). Revenit `n ]ar\ lucreaz\ ca medic militar [i cadru didactic la ISEF/ANEF (promovând pân\ la gradul de general [i, respectiv, titlul de profesor universitar [i func]ia de [ef de catedr\). A desf\[urat o bogat\ activitate organizatoric\, alc\tuind [i conducând numeroase colective de speciali[ti `mpreun\ cu care a abordat teme complexe de cercetare [i a redactat cursuri, tratate [i monografii importante surse de documentare pentru medici, profesori de educa]ie fizic\ [i antrenori. Timp de mul]i ani, `n calitate de secretar general, apoi, de pre[edinte al Societ\]ii de Medicina Educa]iei Fizice [i Sportului, a `ndrumat [i coordonat, la nivel na]ional, organizarea reuniunilor, conferin]elor [i congreselor de specialitate, `n cadrul c\rora studiile elaborate `mpreun\ cu colaboratorii s\i au constituit prezen]e permanente unanim apreciate. De asemenea F. C. U. s-a remarcat, printr-o participare sus]inut\, la congresele organizate de societ\]ile de medicin\ sportiv\ din alte ]\ri [i, deopotriv\, de c\tre Federa]ia Interna]ional\ de Medicin\ Sportiv\ (din al c\rei comitet de conducere a f\cut parte). Prin `ntreaga sa activitate, a contribuit substan]ial la consolidarea [i progresul medicinei educa]iei fizice [i sportului din ]ara noastr\, la cunoa[terea [i aprecierea realiz\rilor acesteia peste hotare. 47

30 PERSONALIT }I CREANG, GHEORGHE ( ), n. `n Plopana, fostul jude] Tutova. ~n 1931, a absolvit cursurile Liceului Regele Ferdinand din Bac\u, apoi a urmat cursurile ISEF, pe care le-a absolvit `n ~ntre 1940 [i 1945, a fost student al Facult\]ii de Drept din Ia[i. A predat, ini]ial, ca profesor de educa]ie fizic\, la Liceul Regele Ferdinand, apoi s-a transferat la Facultatea de Educa]ie Fizic\ din Bac\u. La aceast\ facultate a `ndeplinit func]ia de [ef al Catedrei de gimnastic\ [i a predat cursul de Teoria [i istoria educa]iei fizice, conlucrând, astfel, la formarea a 15 promo]ii de profesori de educa]ie fizic\. Pe timpul cât a lucrat ca profesor de liceu, a organizat [i condus demonstra]ii [i competi]ii sportive, excursii [i tabere [colare, la munte [i la mare; `n aceea[i perioad\, a `ndeplinit [i func]ia de comandant de unitate de Cerceta[i, de Str\jeri [i, ulterior, de Pionieri, contribuind la educarea tineretului [colar din Bac\u `n spiritul respectului [i cultiv\rii activit\]ilor care aveau menirea [i capacitatea de a c\li din punct de vedere fizic, moral, civic, patriotic. CRISTEA, EMILIAN ( ), n. la Bucure[ti. Vulcanizator auto. Absolvent al {colii de antrenori de alpinism. A `nceput s\ practice alpinismul `n 1935, participând la ascensiuni organizate de Clubul Alpin Român. Primele trasee `n premier\ le urc\ `n masivul Piatra Craiului: Traseul Central din Peretele Piscul Rece, de gradul IV A (1942), [i Muchia Ro[ie, de gradul III B (1945). ~n 1946, face parte din echipele care urc\ `n premier\ traseul Trei Surplombe, de gradul V A (al\turi de Nicolae Baticu, Sorin Tulea [i G. Nicolescu) [i traseul Fisura din Pintenul V\ii Albe, de gradul V A (`mpreun\ cu Nicolae Baticu), din Mun]ii Bucegi. Dup\ 1948, a devenit antrenor la Sec]ia de alpinism a Clubului CCA [i, ulterior, la AS Armata Bra[ov. ~n 1953, realizeaz\ premiera Fisurii Albastre, traseu de gradul VI A, din peretele V\ii Albe din Bucegi. ~mpreun\ cu echipa AS Armata Bra[ov, escaladeaz\, `n premier\, nenum\rate trasee de dificultate ridicat\ (gradele IV- VI) `n Carpa]i. A fost membru al Comisiei Centrale de Alpinism [i, apoi, `n primul comitet al FR de Turism-Alpinism. A desf\[urat o bogat\ activitate publicistic\, scriind articole despre trasee alpine `n ziare [i reviste. De asemenea, sub semn\tura sa apar valoroase ghiduri ale traseelor de alpinism din Bucegi, Piatra Craiului [i F\g\ra[. A fondat Clubul Alpin Floarea de Col] din Bucure[ti [i, dup\ ie[irea la pensie, s-a dedicat promov\rii alpinismului, a cultului pentru natur\ [i munte `n rândul tinerilor, organizând nenum\rate excursii alpine, prezentând proiec]ii de diapozitive, prelegeri [. a. Un tragic accident i-a curmat via]a, `n 1982, `n timp ce se documenta (pentru ghidul alpin la care lucra) asupra unor marcaje din Mun]ii F\g\ra[. ~n 1955, i se acord\ titlul de Maestru al sportului, iar `n 1969, cel de Maestru emerit al sportului. CUZA, ALEXANDRU IOAN ( ), n. la Hu[i, jud. Vaslui. A f\cut studii la Paris, Pavia [i Bologna. Dup\ ce de]inuse diverse func]ii militare [i administrative, `n 1859, a fost ales domn al Moldovei [i al }\rii Române[ti, de c\tre cele dou\ adun\ri elective de la Ia[i [i Bucure[ti, realizându-se astfel Unirea Principatelor Române. Printre m\surile [i reformele care l-au plasat `n con[tiin]a contemporanilor [i a poporului român, se `nscriu [i cele care aveau s\ constituie premisele p\trunderii exerci]iilor fizice `n [coal\ [i `n armat\. Astfel, `n legea pentru `nv\]\mântul primar (obligatoriu [i gratuit pentru to]i copiii ]\rii) [i `n legea privitoare la organizarea armatei, s-a prev\zut includerea gimnasticii ca disciplin\ distinct\ `n planurile [colare [i, respectiv, `n programele de instruire a militarilor. Anume pentru armat\ a aprobat numirea italianului Spinzi, ca maestru de gimnastic\ [i scrim\. Tot `n timpul domniei lui Al. I. C., `n 1862, s-a stabilit `n Bucure[ti ardeleanul Gh. Moceanu, care avea s\ fie admis, prin concurs, maestru de scrim\ [i gimnastic\ pentru liceele Matei Basarab [i Sf. Sava. De asemenea, Al. I. C. [i-a dat acordul pentru adaptarea la condi]iile ]\rii noastre a sistemelor na]ionale de gimnastic\ ap\rute `n Europa [i preluate, cu prec\dere, de institu]iile militare. ~n acest domeniu, a avut un sfetnic de n\dejde `n generalul Ion Emanoil Florescu, ministrul de R\zboi, care, inspirat de Gh Moceanu, emite o Ordonan]\ asupra instruc]iunei gimnasticei prin corpuri [i stabilimente militare, care va preg\ti [i ob]ine, `n timpul mandatului s\u, legiferarea introducerii obligatorii a gimnasticii `n armat\. 48

31 A. Promotori [i profesioni[ti DAMIAN, ASCANIO (1914), n. la Bucure[ti. Absolvent, Magna cum laudae, al Facult\]ii de Arhitectur\, promo]ia Debutul ca juc\tor de rugby [i-l face, `n 1930, la Clubul Sportul Studen]esc din Capital\, unde i-a avut antrenori pe A. M\r\[escu [i I. Buzoianu (a mai practicat voleiul [i atletismul `n anii de liceu, la `ndemnul profesorului de educa]ie fizic\ I. Dobre). Pân\ `n 1949, când `[i `ncheie activitatea competi]ional\, cucere[te 5 titluri na]ionale patru titluri, cu echipa Sportul Studen]esc, [i un titlu, cu echipa Universitatea (noua titulatur\ a Clubului Sportul Studen]esc ). ~n echipa na]ional\ de rugby a României este selec]ionat de 9 ori, `ntre 1934 [i 1949; joac\ `n 4 meciuri `mpotriva echipei Fran]ei [i particip\ (`n 1936) la JO de la Berlin. Eminent cadru universitar, a parcurs toate treptele didactice pân\ la gradul de profesor universitar [i func]ia de rector al Institutului de Arhitectur\ din Bucure[ti, func]ie de]inut\ timp de 7 ani. A fost, vreme `ndelungat\, pre[edintele Uniunii Arhitec]ilor din România. Participant permanent la congresele [i celeltalte reuniuni organizate de Uniunea Interna]ional\ a Arhitec]ilor. Dup\ pensionare, a continuat s\ predea, ca profesor consultant, la Facultatea de Arhitectur\. Meritele `n activitatea didactic\ i-au fost r\spl\tite cu titlul de Profesor emerit. ~n februarie 2000, Institutul de Arhitectur\ [i Urbanistic\ Ion Mincu i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. DAVILA, CAROL ( ), n. la Parma (Italia). Medic [i farmacist român de origine francez\. A venit la Bucure[ti `n anul 1853, adus de domnitorul Barbu {tirbei [i numit, cu grad de maior, medic [ef al o[tirii [i director al Spitalului Militar. ~n cadrul Spitalului Militar, `nfiin]eaz\, `n 1855, {coala de mic\ chirurgie [i, `n 1857, {coala na]ional\ de medicin\ [i farmacie, prima form\ de `nv\]\mânt medical superior din ]ara noastr\, devenit\, `n 1869, Facultatea de Medicin\ din Bucure[ti (institu]ie de rang universitar, `nvestit\ cu dreptul de a acorda titlul de doctor `n medicin\ [i chirurgie ). ~ntemeietor al Serviciului sanitar al armatei (remarcându-se, cu prec\dere, pe timpul R\zboiului de Independen]\ din , prin misiunile generoase `ndeplinite `ntru salvarea vie]ii osta[ilor combatan]i) [i creator al [colii române[ti moderne de medicin\ [i farmacie, C. D. a `nglobat `n complexa sa activitate [i o serie de preocup\ri privitoare la promovarea educa]iei fizice. A fost adeptul curentului care subordona educa]ia fizic\, sub aspectul organiz\rii, metodicii [i mijloacelor ei de practicare, modelului de preg\tire [i instruire ost\[easc\. A contribuit, `n mare m\sur\, la transpunerea `n via]\ a acestei concep]ii, prin `nfiin]area, dup\ modelul batalioanelor [colare din Fran]a, a institu]iei Micii doroban]i. Militarizarea educa]iei fizice, primit\, la `nceput, cu simpatie, a fost, apoi, comb\tut\ datorit\ exager\rilor care tindeau s\ transforme [colile `n caz\rmi [i educa]ia fizic\, dintrun proces pedagogic, `n instruc]ie militar\. DEMECA, GHEORGHE ( ), n. la Constan]a. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF, promo]ia Dup\ absolvire, pân\ `n 1956, a fost `ncadrat la catedrele de educa]ie fizic\ ale unor institu]ii de `nv\]\mânt din Arad [i Bra[ov. ~n perioada , a func]ionat ca antrenor de `not `n Bucure[ti, la {coala Sportiv\ de Tineret, Liceul nr. 35, CS{ nr. 1 [i la CS Triumf. De asemenea, a avut colabor\ri cu cluburile Steaua [i Dinamo. Din aceast\ activitate a acumulat o bogat\ experien]\ pe care a valorificat-o `ntr-un experiment original, `nceput pe 1 octombrie 1975, la CSM Baia Mare. Beneficiind de condi]ii propice lucrului modern [i de calitate, precum [i de o baz\ material\ adecvat\ (care cuprindea, printre altele, un bazin nou de dimensiuni olimpice), a trecut la reorganizarea `ntregii activit\]i care a dep\[it cadrul restrâns al sec]iei de `not de la CSM, extinzându-se la nivelul municipiului, jude]ului [i, mai târziu, la cel al altor localit\]i din ]ar\, demers finalizat prin `nfiin]area unui Centru de preg\tire olimpic\. S-a angajat `ntr-o larg\ ac]iune vizând ini]ierea `n secretele, frumuse]ile [i beneficiile 49

32 PERSONALIT }I `notului, ac]iune `n care a fost cuprins\ inclusiv majoritatea elevilor din clasele I [i II; a constituit grupe de preg\tire; [i-a format un colectiv tân\r [i ambi]ios de tehnicieni (unii dintre ace[tia au aplicat acela[i sistem de lucru [i `n alte localit\]i) [i a introdus un antrenament conceput [i practicat la nivelul cerin]elor moderne ale `notului de performan]\. Dup\ nici doi ani de la demararea acestei ac]iuni, sportivii din Baia Mare au dominat, edi]ie de edi]ie, CN de copii [i de juniori mici. Din grupa de performan]\ constituit\ astfel au fost selecta]i, `n perioada , cei mai mul]i `not\tori necesari loturilor na]ionale de juniori, sportivi care, `n drumul lor spre culmile m\iestriei competi]ionale, au realizat un num\r impresionant de recorduri na]ionale [i o reprezentare de prestigiu a nata]iei române[ti pe plan interna]ional. Scurt bilan] al rezultatelor muncii antrenorului Gh. D. [i a ajutoarelor sale: 4 `not\toare participante la 3 edi]ii ale JO (1984, 1988, 1992), finaliste `n 11 probe, cuceresc primele medalii olimpice: medalie de bronz, la 200 m spate, la Los Angeles, Anca P\tr\[coiu; medalie de argint, la 400 m mixt, [i medalie de bronz, la 200 m mixt, la Seul, Noemi Lung; la CM din 1986 (Madrid) dintre cele 3 participante finaliste la 6 probe, Noemi Lung ob]ine o medalie de bronz, la 400 m mixt; la JMU din 1987 (Zagreb) 3 participante, finaliste `n 9 probe, cuceresc 11 medalii, din care 7 de aur (Noemi Lung 5 [i Anca P\tr\[coiu 2), 2 de argint [i 2 de bronz (Anca P\tr\[coiu, Noemi Lung [i Enikö Palencsar); la CE de seniori ( ) 6 participante, finaliste `n 24 de probe, cuceresc 5 medalii, dintre care 1 de aur (Noemi Lung), 1 de argint [i 3 de bronz (Noemi Lung, Stela Pura, Anca P\tr\[coiu); la CE de juniori ( ) 7 participante, finaliste `n 33 de probe, cuceresc 11 medalii, dintre care 3 de aur (Robert Pinter, Stela Pura), 6 de argint [i 2 de bronz (Stela Pura, Andreea Szigyarto, Ramona Ter[anschi); la CB de seniori ( ) palmaresul sporte[te cu 71 de medalii (25 de aur, 28 de argint, 18 de bronz). Munca [i rezultatele sale l-au situat printre cei mai buni antrenori din ]ar\, apreciat [i respectat [i pe plan interna]ional. ~n semn de apreciere [i recuno[tin]\, autorit\]ile din Baia Mare au hot\rât ca bazinul olimpic de care [i-a legat activitatea de excep]ie Gh. D. s\-i poarte numele. I s-a acordat titlul de Antrenor emerit [i i-au fost conferite importante decora]ii [i distinc]ii sportive. DEMETER, ANDREI (1927), n. `n com. Glodeni, jud. Mure[. Absolvent al Facult\]ii de Medicin\ Uman\ din Tg. Mure[, `n Medic. Doctor `n [tiin]e medicale. S-a dedicat fiziologiei, lucrând mai `ntâi la Institutul de Medicin\ [i Farmacie din Tg. Mure[, ca asistent universitar, [ef de lucr\ri [i [ef de laborator. Activitatea sportiv\ care i-a fost `ncununat\ de cucerirea titlului de campion na]ional la aruncarea suli]ei l-a determinat s\ se transfere la IEFS, unde promoveaz\ pân\ la gradul didactic de profesor universitar, [i s\ aprofundeze fiziologia educa]iei fizice [i sportului. Concomitent, [i-a preg\tit [i sus]inut teza de doctorat `n [tiin]e medicale, la Institutul de Fiziologie din Bucure[ti, sub conducerea acad. Gr. Benetatto. Se remarc\, de asemenea, prin valoroase comunic\ri prezentate la diverse reuniuni [tiin]ifice [i congrese na]ionale [i interna]ionale, precum [i prin studiile [i articolele de `nalt\ ]inut\ publicate `n revistele de specialitate din ]ar\ [i str\in\tate. A elaborat, ca autor sau coautor, numeroase cursuri, monografii [i manuale de fiziologie, care au constituit [i constituie importante surse de documentare pentru studen]i [i profesorii de educa]ie fizic\, pentru antrenori [i medicii sportivi. Ca membru `n organismele centrale ale mi[c\rii sportive [i ca pre[edinte, timp de aproape dou\ decenii, al Societ\]ii de Medicin\ Sportiv\ din România, a participat nemijlocit la organizarea [i conducerea activit\]ii [tiin]ifice consacrate educa]iei fizice [i sportului. Dup\ retragerea de la IEFS `n 1978, a lucrat, pân\ la pensionare, la Bra[ov, `n cadrul Dispensarului Policlinic pentru Sportivi [i la Facultatea de Educa]ie Fizic\. A fost ales membru `n Comitetul Executiv al Federa]iei Interna]ionale de Medicin\ Sportiv\ [i `n Comitetul Societ\]ii Balcanice de Medicin\ Sportiv\ [i membru corespondent al ICHSPER. I s-a acordat titlul de Maestru al sportului. De asemenea, pentru rezultatele deosebite ob]inute `n complexa [i `ndelungata sa activitate pe t\râmul cercet\rii [i al `nv\]\mântului, i-au fost conferite ordine, medalii [i alte importante distinc]ii. 50

33 A. Promotori [i profesioni[ti DIM NCESCU, IOAN ( ), n. la Titu, jud. Dâmbovi]a. Ofi]er de carier\. Absolvent al {colii Militare de la Ia[i (1917) [i al Academiei Militare de Educa]ie Fizic\ de la Springfield, promo]ia Dup\ primul r\zboi mondial `n timpul c\ruia s-a distins `n luptele de la Tg. Jiu, Predeal [i Oituz, fiind r\nit de mai multe ori a f\cut parte din anturajul generalului V. B\dulescu, participând nemijlocit la organizarea ANEF [i a Institutului Militar de Educa]ie Fizic\. S-a implicat `n via]a Cercet\[iei [i, apoi, a Str\jeriei, pe considerentul c\ ac]iunile desf\- [urate, `n anii 20-30, de aceste organiza]ii, `n rândul copiilor [i tinerilor, la nivelul [colii [i `n afara ei, cultivau [i valorificau, cu prec\dere, practicarea exerci]iilor fizice [i a `ntrecerilor sportive, a organiz\rii de tabere [i de excursii. Pentru aceea[i ra]iune, s-a implicat `n organizarea [i dezvoltarea asocia]iei române[ti de tip YMCA destinat\ tinerilor, pân\ la desfiin]area acesteia (1948). ~n perioada , a conlucrat cu generalul E. P\l\ngeanu la organizarea experimentului derulat, la Breaza, sub genericul Munca Tineretului Român. Axat\ pe preg\tirea paramilitar\ a tinerilor, ac]iunea urm\rea educarea `n spiritul muncii sociale [i antrenarea acestora la construirea de viaducte, apeducte, tuneluri, poduri, [osele, pârtii de schi etc. ~n calitatea sa de ofi]er al Batalionului 1 vân\tori de munte din Sinaia, a `nfiin]at, `mpreun\ cu fra]ii Pascu, Asocia]ia Sportiv\ Pele[, care avea sec]ii de schi, s\niu]\ [i de bob. Activitatea asidu\ `n sporturile de iarn\ l-a promovat `n func]ia de pre[edinte al FR de Schi (1945), pe care a preluat-o de la E. P\l\ngeanu. A f\cut parte din Sec]ia a V-a a Marelui Stat Major, care se ocupa de activitatea sportiv\ desf\[urat\ la nivelul institu]iilor de `nv\]\mânt din armat\. A ]inut conferin]e [i a publicat articole `n coloanele presei române[ti ( Gazeta Sportului, Diminea]a, Automobil Club ) [i de peste hotare pe teme referitoare la diversele forme [i exerci]ii de preg\tire fizic\. A fost decorat cu Ordinul Virtutea militar\, Ordinul Coroana României [i Medalia Victoria, fiindu-i decernate, de asemenea, importante diplome [i distinc]ii culturale [i sportive, `ntre care: Meritul cultural [i Insigna sportiv\ român\ de aur. DINU, CORNEL (1948), n. la Târgovi[te, jud. Dâmbovi]a. Absolvent al Facult\]ii de Drept a Universit\]ii din Bucure[ti. Prima legitimare ca juc\tor de fotbal a avut-o, `n 1963, la Clubul Metalul Târgovi[te, unde a jucat pân\ `n 1966, când s-a transferat la Clubul Dinamo Bucure[ti. Debuteaz\, `n acela[i an, cu echipa de fotbal a clubului, `n prima divizie, [i `i r\mâne, de atunci, fidel (chiar [i dup\ retragerea din via]a competi]ional\). Ca sportiv, a fost un lider de genera]ie, un lupt\tor pân\ la sacrificiu, om de echip\, sufletist. ~n dreptul numelui s\u sunt `nscrise o serie de mari performan]e: 6 titluri de campion na]ional, `n 1971, 1973, 1975, 1977, 1982 [i 1983; de dou\ ori câ[tig\tor al Cupei României, `n 1968 [i 1982, toate reu[ite cu echipa de fotbal a Clubului Dinamo ; de 75 de ori selec]ionat `n echipa na]ional\, având la activ 7 goluri marcate `n meciurile sus]inute cu echipe de peste hotare; a participat la turneul final al CM din Mexic, `n 1970; desemnat de 4 ori cel mai bun fotbalist al anului `n 1970, 1972, 1974, 1977; 454 de prezen]e pe prima scen\ divizionar\. Dup\ un `nceput promi]\tor ca antrenor secund la Dinamo, cu care ob]ine calificarea `n semifinalele CCE, câ[tigarea campionatului na]ional [i a Cupei României, toate `n 1984, C. D. a parcurs, ca antrenor principal, un traseu profesional inegal, sinuos: de la CS Târgovi[te la Metalul Bucure[ti, de la ASA Tg. Mure[, O]elul Gala]i, Universitatea Cluj [i pân\ la FC Olt. A avut marea [ans\ s\ conduc\ [i destinele na]ionalei de fotbal a României c\tre o calificare la turneul final al CM, `n 1994, dar un nefericit accident, numit Kosice (scor 2-5, cu echipa Cehiei [i Slovaciei, la 2 iunie 1993) i-a barat calea spre un meritat succes final (fiind schimbat de la cârma reprezentativei noastre, dup\ acumularea a 9 puncte, adic\ a unui procent de 60% din totalul zestrei care ne-a asigurat biletele de avion pentru America 94). Dup\ Revolu]ia din1989, a fost numit secretar de stat la Ministerul Tineretului [i Sportului. Dup\ eliberarea din func]ia de antrenor al echipei na]ionale, `n 1993, a devenit, pentru un timp, director al FC Na]ional. S-a re`ntors, apoi, la Dinamo, preluând, `n primele zile ale anului 1996, conducerea clubului `n calitate de pre[edinte, pentru ca, ulterior, s\ opteze pentru conducerea tehnic\ a echipei de fotbal. S-a dedicat, cu pasiune [i 51

34 PERSONALIT }I profesionalism, ideii de revenire a forma]iei dinamoviste `n prim-planul fotbalul românesc (dovad\, performan]a câ[tig\rii, cu Dinamo, a campionatului na]ional [i a Cupei României, edi]ia ). Din 2001, a devenit manager general al FC Dinamo. Maestru emerit al sportului. DOBRESCU, IOAN (1956), n. la Ploie[ti. Absolvent al IEFS, promo]ia Profesor [i antrenor la CS{ Ploie[ti; apoi, antrenor la echipa BRD (Banca Român\ de Dezvoltare) [i la lotul na]ional de baschet (juniori). A fost: secretar de stat la Ministerul Tineretului [i Sportului, `ntre ; pre[edinte, `n 2000, [i, apoi, din 2001, pre[edinte executiv al FR de Baschet; membru [i, din 2000, vicepre[edinte al Comitetului interguvernamental pentru Educa]ie Fizic\ [i Sport, din cadrul UNESCO. Distins cu Ordinul na]ional Serviciul Credincios `n grad de cavaler. DRAGNEA, ADRIAN (1938), n. `n com. Mogo[e[ti, jud. Giurgiu. Absolvent al ICF, promo]ia 1963, [i al Facult\]ii de Psihologie, `n Doctor `n educa]ie fizic\ [i sport, specialitatea psihologia sportului. Asistent la Catedra de discipline teoretice (1971), [ef de lucr\ri (1990), conferen]iar (1992) [i profesor universitar (1994). ~n anul 1996, devine [ef al Catedrei de discipline teoretice din ANEFS. ~ndepline[te func]ia de secretar general la Ministerul Tineretului [i Sportului, `n perioada ~n planul sprijinirii [i `ndrum\rii sportului de performan]\, s-a remarcat ca pre[edinte al Sec]iei de patinaj din IEFS ( ), apoi ca membru al Biroului FR de Patinaj [i pre[edinte al Colegiului antrenorilor de patinaj. ~n anul 1998, a fost ales `n func]ia de pre[edinte al FR de Patinaj. A f\cut parte, `mpreun\ cu prof. dr. Mihai Epuran, prof. Mircea Olaru [i prof. Gheorghe Teodorescu, din comitetul de ini]iativ\ pentru re`nfiin]area, `n anul 1990, a Societ\]ii Profesorilor de Educa]ie Fizic\, contribuind, nemijlocit, la elaborarea regulamentului ei de func]ionare. Este, din 1998, pre[edintele Comisiei na]ionale de educa]ie fizic\ [i sport din `nv\]\mântul preuniversitar. Lucr\ri de baz\: M\surarea [i evaluarea `n educa]ie fizic\ [i sport, Editura Sport Turism, 1984; Antrenamentul Sportiv, Editura Didactic\ [i Pedagogic\, 1966; Teoria activit\]ilor motrice, Editura Didactic\ [i Pedagogic\, A mai publicat peste 45 de articole `n reviste de specialitate. ~n anul 2000, `i este decernat\ Crucea na]ional\ Serviciul Credincios clasa a III-a. DRAGNEA, MARIN (1923), n. `n com. Sili[tea-Gume[ti, jud. Teleorman. Ofi]er de infanterie, promo]ia Veteran de r\zboi. General `n retragere. A fost prim vicepre[edinte ( ; ) [i pre[edinte ( ; ) CNEFS, având cel mai lung mandat din perioada postbelic\, `n conducerea mi[c\rii sportive din ]ara noastr\. Concomitent, a fost [i pre[edintele COR. A condus delega]iile olimpice ale României la JO din 1976 (Montreal) [i din 1980 (Moscova), când, prin medaliile cucerite de reprezentan]ii s\i, România s-a situat `n clasamentul primelor zece ]\ri participante la aceste ample competi]ii. De asemenea, M. D. a coordonat preg\tirea delega]iei noastre pentru JO din 1984, de la Los Angeles. ~n 1998, a fost ales membru de onoare al COR. Din 1998, pre[edinte al Asocia]iei Na]ionale a Veteranilor de R\zboi din România. A fost decorat cu Ordinul Steaua României clasa a V-a, pentru participarea, ca ofi]er combatant, la cel de-al doilea r\zboi mondial. CIO i-a conferit, `n 1983, Ordinul Olimpic DRAGOMIR, ZENO ( ), n. la Caransebe[. Multiplu campion [i recordman na]ional la s\ritura cu pr\jina (primul atlet român care a trecut [tacheta ridicat\ la 4 m; `n perioada , a stabilit 6 recorduri na]ionale, `ncepând cu 3,90 m [i terminând cu 4,20 m), component al lotului na]ional de atletism. Absolvent al IEF, promo]ia ~ncadrat, ini]ial, ca profesor la SMTCF de la Re[ita, a fost transferat, apoi, ca asistent la Catedra de atletism a ICF din Bucure[ti. De]in\tor al unui bogat bagaj de cuno[tin]e de specialitate [i dotat cu priceperea definirii [i red\rii, `ntr-o form\ simpl\ [i sugestiv\, ca `ntr-o chinogram\, a efortului [i gestului sportiv specifice probelor atletice, aptitudine dublat\ de experien]a motric\ dobândit\ `n peste dou\ decenii de performan]\ atletic\, Z. D. a elaborat cursuri universitare [i, totodat\, a tradus [i publicat apreciate lucr\ri de specialitate. A fost promovat pân\ la gradul de conferen]iar. Dasc\l [i om 52

35 A. Promotori [i profesioni[ti de sport model, admirabil camarad, mult regretat de colegii [i studen]ii s\i, atunci când un accident de ma[in\ i-a frânt, timpuriu [i dramatic, firul vie]ii. DR GAN, AUREL (1938), n. `n com. Hunia, jud. Dolj. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF, promo]ia Doctorand. M\iestria la care a ajuns pe postul de ridic\torcoordonator a fost atins\ de pu]ini juc\tori de volei din ]ara noastr\. A debutat, `n 1952, la Clubul Locomotiva din Timi[oara, cu echipa c\ruia a câ[tigat CN de juniori, `n anii 1955 [i 1956 (antrenor fiindu-i Milorad Koin). ~ntre 1957 [i 1974, a evoluat la Clubul Rapid Bucure[ti, ob]inând, cu colegii de echip\, 10 titluri de campion na]ional. De asemenea, avându-l `n echip\, voleibali[tii rapidi[ti au cucerit trofeul CCE de 3 ori (`n 1961, 1963 [i 1965) [i s-au clasat de 4 ori pe locul II la aceea[i competi]ie, `n 1960, 1962, 1966 [i A. D. a evoluat `n echipa na]ional\, timp de 15 ani ( ), luând parte la 210 de meciuri interna]ionale. Cu echipa României, A. D. a cucerit locul I, la CE `n 1963, pentru ca, `n 1958, la Praga, s\ ocupe locul II. La CM din 1966, reprezentativa de volei a României beneficiaz\ de serviciile lui A. D. [i cucere[te medaliile de argint (dup\ ce, `n 1960 [i 1962, la edi]iile de la Rio de Janeiro [i Moscova, cucerise medaliile de bronz). La JO de la Tokyo, din 1964, voleibali[tii tricolori, `ntre care se afla [i el, au ocupat un onorant loc IV. ~n 1966, a fost selec]ionat `n reprezentativa de volei a Lumii. Dedicându-se profesiei de antrenor, a condus echipa de volei Rapid Bucure[ti, `ntre 1969 [i 1974, apoi a preluat echipa Steaua (care avea s\ aib\ o bun\ presta]ie `n campionatul intern a ocupat locul I, `n 1978 [i pe plan interna]ional a ocupat locul II, la CCE, `n 1979, [i la Cupa Cupelor, `n 1977). A f\cut parte din colectivul de antrenori ai echipei na]ionale masculine de volei ( ; ). ~n calitate de cadru didactic a predat voleiul la ICF/IEFS ( ). Din 1995, antrenor al echipei Metal 33 Bucure[ti [i cadru didactic la Universitatea Spiru Haret Bucure[ti. Secretar general al FR de Volei ( ). Maestru emerit al sportului (1963), [i Antrenor emerit (1994). ~n anul 2000, i s-a conferit Crucea na]ional\ Serviciul Credincios clasa a II-a. DR G NESCU, EMIL vezi Federa]ia Român\ de Rugby, vol. I. DR GAN, GH. IOAN (1930), n. la Bucure[ti. Doctor `n [tiin]e medicale. Profesor universitar. Membru al Academiei de {tiin]e Medicale din România. A desf\[urat o `ndelungat\ [i remarcabil\ activitate organizatoric\, [tiin]ific\ [i didactic\ `n domeniul medicinei sportive (director al Centrului de Medicin\ Sportiv\, pe care a izbutit s\-l promoveze la rangul de Institut Na]ional de Medicin\ Sportiv\; secretar [i, apoi, pre[edinte al Societ\]ii de Medicin\ Sportiv\ din România; coordonator al activit\]ii medicale la nivelul loturilor reprezentative ale ]\rii noastre, participante la 10 edi]ii ale JO). Are la activ abordarea a numeroase teme de cercetare [tiin]ific\ vizând, mai ales, domeniile: farmacologiei aplicate la sportul de performan]\; refacerea organismului dup\ efort; metodologia utiliz\rii stagiilor la altitudine pentru cre[terea eficien]ei antrenamentului sportivilor. Ca autor sau coautor (membru `n colectivele de speciali[ti români [i str\ini), a elaborat monografii [i tratate de medicin\ sportiv\, publicate `n ]ar\ [i peste hotare. Lucrarea Medicina nuclear\ `n practica medical\, la care a colaborat cu capitolul referitor la aplica]iile domeniului `n medicina sportiv\, a primit Premiul Victor Babe[ al Academiei Române (1981). Ca [ef al disciplinei medicin\ sportiv\ la Facultatea de Medicin\ din Bucure[ti, a contribuit din plin la formarea profesional\ a medicilor necesari re]elei de specialitate din ]ara noastr\. Recunoa[terea interna]ional\ a meritelor sale `n domeniu i-a adus alegerea ca membru `n Comitetul {tiin]ific al FIMS [i `n Comitetul Medical al Federa]iei Interna]ionale de Nata]ie. De asemenea, i-au fost conferite Diploma de Onoare a Federa]iei Interna]ionale de Medicin\ Sportiv\ [i medaliile de aur [i de argint ale Federa]iei Interna]ionale de Nata]ie. Pe plan na]ional, a fost distins cu ordine [i medalii, cu numeroase diplome [i alte distinc]ii onorifice. ~n anul 2001, i-a fost decernat\ Crucea na]ional\ Serviciul Credincios clasa I. DUCKADAM, HELMUT (1959), n. `n com. Semlac, jud. Arad. Primii pa[i `n fotbal i-a f\cut `n comuna natal\, la forma]ia "Semlecana" ( ). De aici a trecut la {coala Sportiv\ "Gloria" din Arad ( ), dup\ care face un scurt popas la echipa UTA, `n Joac\, `nc\ 53

36 PERSONALIT }I un an, la "Constructorul" Arad [i revine la UTA, pentru o perioad\ mai lung\ ( ), când `[i va pune `n valoare talentul de portar. Atrage aten]ia Clubului "Steaua", care-l va aduce `n rândurile fotbali[tilor s\i, `ncredin]ându-i postul de goalkeeper. Cu echipa de fotbal a Clubului "Steaua", a cucerit, de dou\ ori, titlul na]ional (`n 1985 [i 1986) [i a câ[tigat, `n 1985, Cupa României. Dotat cu o statur\ impresionant\ [i cu o serie de alte calit\]i fizice [i psihice impuse de postul de ap\r\tor, H. D. a r\mas `n istoria fotbalului nostru cu o performan]\-unicat demn\ de "Guiness Book": `n finala CCE sus]inut\ de "Steaua", pe stadionul "Sanchez Pizjuan" din Sevilla, `n seara zilei de 7 mai 1986, a ap\rat patru lovituri de departajare de la 11 metri, executate de juc\torii forma]iei F.C. Barcelona, fiind, astfel, principalul artizan al unei superbe victorii care a adus clubului militar bucure[tean cucerirea pre]iosului trofeu continental. Din p\cate, dup\ acest succes de r\sunet interna]ional, cariera sa fotbalistic\ a fost `ntrerupt\ brutal, datorit\ unei grave maladii vasculare (anevrism), care a impus o dificil\ interven]ie chirurgical\ la bra]ul drept, aceasta f\cându-l s\ ias\, mult prea devreme [i `n plin\ glorie, din arena performan]ei. Nevoit s\-[i `ndrepte pa[ii spre o profesiune din afara gazonului, a optat pentru activitatea desf\[urat\ ca ofi]er `n cadrul Poli]iei de frontier\, la N\dlac. ~n 1986, a fost declarat "cel mai bun fotbalist al anului". I s-a acordat titlul de Maestru emerit al sportului. La 12 mai 1986, a fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa I. DUMA, AUREL ( ), n. `n com. Baba, jud. Maramure[. Absolvent al Facult\]ii de Drept, promo]ia ~n perioada , a fost pre- [edintele UCFS, func]ie `n care a demonstrat reale calit\]i organizatorice [i administrative. ~i revine meritul de a fi primul pre[edinte care a promovat tehnicieni (profesori de educa]ie fizic\) `n posturi de r\spundere ale mi[c\rii sportive din `ntreaga ]ar\. Poate fi considerat fondatorul Complexului Olimpic din Bucure[ti, ca [i al complexelor de la Snagov [i Poiana Bra[ov, contribuind, totodat\, la `nfiin]area laboratoarelor de biomotrie (condus de I. Mayer), de biochimie (condus de Gh. Haralambie) [i de documentare (condus de Alexe Nicu), pe temeiul c\rora s-au `nfiin]at Centrul de Cercet\ri `n Problemele Sportului [i Centrul de Medicin\ Sportiv\. A condus delega]ia olimpic\ a ]\rii noastre la JO de la Tokyo, din DUMITRESCU, NICOLAE HORIA ( ), n. la Buz\u. Absolv\ Facultatea de Medicin\, luându-[i diploma de licen]\ ca doctor chirurg, promo]ia ~ntre 1916 [i 1920, este medic `ncep\torextern la Eforia Spitalelor Civile din Bucure[ti, post ocupat prin concurs, dedicându-se, apoi, carierei didactice universitare (pentru `nceput este numit asistent la Catedra de anatomie, condus\ de prof. dr. Francisc Rainer). ~ntre 1924 [i 1926, beneficiind de o burs\, pleac\ `n Fran]a, spre a-[i perfec]iona preg\tirea la Facultatea de Medicin\ din Roscoff [i, ulterior, la Facultatea de Medicin\ din Paris, unde s-a specializat `n biologie, sub `ndrumarea savantului dr. Pende (a c\rui lucrare Cre[tere [i ontogenez\ o va traduce `n limba român\). ~ntors `n ]ar\, `l supline[te, `n perioada , pe prof. Rainer, la Catedra de anatomie a INEF, a c\rei conducere o va prelua, `n 1930, de la celebrul profesor. Va conduce catedra pân\ la reforma `nv\]\mântului din 1949, când a fost transferat cercet\tor [tiin]ific la Academia Român\, pe func]ia de [ef al Laboratorului de cercet\ri antropologice (de unde va ie[i la pensie, `n 1964). Numit rector al ANEF, N. H. D. s-a remarcat, `n perioada , printr-o multitudine de ac]iuni organizatorice [i didactice, dintre care amintim: amenajarea bazelor de `nv\]\mânt [i sportive ale ANEF din Capital\ [i din sta]iunea Eforie; construirea [i dotarea modern\ a s\lii de anatomie, utilizat\ de studen]ii ANEF [i ai Academiei de Arte Frumoase; adoptarea unei programe na]ionale [i echilibrate de `nv\]\mânt, care `mbina armonios lec]iile practice cu cele teoretice; `nfiin]area, pe lâng\ ANEF, a Sec]iei pedagogice de educa]ie fizic\, pentru preg\tirea `nv\]\torilor care predau educa]ia fizic\ `n [coala primar\. Ca urmare a argumentelor [i insisten]elor sale, s-a reu[it s\ se redea ANEF titlul academic, de institu]ie de `nv\]\mânt superior, retras `n De asemenea, gra]ie demersurilor `ntreprinse de N. H. D., prin Legea nr. 581, privind educa]ia fizic\ (publicat\ `n Monitorul Oficial nr. 164/23 iulie 1945), s-au adoptat, printre alte m\suri benefice domeniului: preg\tirea sus]inerii doctoratului `n educa]ie fizic\, `n cadrul ANEF, cu o durat\ de 2 ani; crearea unui Institut de cercet\ri [tiin]ifice de profil; 54

37 A. Promotori [i profesioni[ti introducerea de specializ\ri pentru diferite discipline sportive, `n ultimul an de studii. Pe lâng\ o serie de cursuri universitare extrem de utile studen]ilor Elemente de anatomie uman\ (vol. 1), Anatomia descriptiv\ (pentru studen]ii ANEF), Anatomia aplicat\ studiului artistic (pentru studen]ii de la Arte Frumoase), N. H. D. a elaborat studii de recunoscut\ autoritate [tiin]ific\, precum, bun\oar\: Contribu- ]iuni la studiul ariei cardiace [i diametrelor cardiace `n raport cu talia [i perimetrul toracic la sportivi (studiu realizat `n colaborare cu B. Menkes [i publicat, `n 1937, `n Analele Educa]iei Fizice). DUMITRESCU, TRAIAN ( ), n. la Bucure[ti. Doctor `n medicin\ [i chirurgie. Ca elev [i, apoi, ca ofi]er al Institutului Sanitar Militar, urmeaz\ cursurile Facult\]ii de Medicin\ Uman\ din Bucure[ti, pe care o absolv\ `n Dup\ absolvire, a lucrat ca medic secundar `n Spitalul Militar Central [i apoi, din 1931, `n sec]ia militar\ a ONEF. Pentru a aprofunda problemele medico-biologice ale educa]iei fizice [i sportului, frecventeaz\ cursurile ISEF, luându-[i licen]a `n Activitatea didactic\, `nceput\ `n 1932, ca asistent la Catedra de fiziologie din ISEF (ANEF/IEF/ICF), a desf\[urat-o, f\r\ `ntrerupere, pân\ `n ~n 1949, a fost promovat lector la aceast\ disciplin\. ~ncepând cu anul 1934, a fost cadru didactic [i la IMEF. Concomitent, a sus]inut prelegeri la cursurile de specializare `n medicina sportiv\ [i la cele de instructori [i antrenori pentru diferite discipline. Activitatea la catedr\ a `mbinat-o continuu [i eficient cu practica medical\ nemijlocit\, lucrând `n Dispensarul Central pentru Sportivi [i ca medic al loturilor reprezentative ale ]\rii preg\tite pentru importantele competi]ii interna]ionale (prilejuite de Festivalurile Tineretului [i Studen]ilor, CM, CE, JO). Bogatul material faptic adunat prin observa]ii [i cercet\ri de ordin [tiin]ific [i didactic a fost valorificat de T. D. `n capitole de cursuri universitate, `n comunic\ri prezentate la congrese [i `n articolele publicate `n revistele de specialitate. O aten]ie special\ a acordat problemelor medico-sportive ale fotbalului, disciplin\ pe care a practicat-o el `nsu[i, cu pasiune, `n tinere]e. S-a implicat permanent `n organizarea activit\]ii [tiin]ifice din domeniul educa]iei fizice [i sportului, atât ca membru fondator al Societ\]ii Medicale de Educa]ie Fizic\, cât [i ca membru `n comitetele de conducere ale diferitelor structuri prin care a ac]ionat aceast\ societate pe parcursul evolu]iei sale. Multilaterala sa activitate a fost brusc `ntrerupt\, `n 1959, când a fost trimis `n judecat\, condamnat, pe motive politice, pentru uneltire `mpotriva ordinii sociale, [i `ntemni]at pân\ `n Dup\ eliberarea din deten]ie, a reluat leg\tura cu problemele medicosportive, participând activ, pân\ `n ultimii ani ai vie]ii, la reuniunile metodico-[tiin]ifice de specialitate. DUMITRESCU, VASILE ( ), n. la Bucure[ti. Absolvent al Institutului Central de Cultur\ Fizic\ [i Sport din Moscova (specializarea atletism), promo]ia Doctor `n [tiin]ele sportului (Var[ovia 1974). ~ncadrat ca antrenor federal la FR de Atletism ( ). Antrenor pentru probele de sprint la Clubul Steaua. Antrenor al lotului na]ional de atletism, cercet\tor [tiin]ific la centrul de profil al Ministerului Sportului [i Tineretului; instructor de specialitate la Sec]ia Sport de Performan]\ [i la Centrul de perfec]ionare, apoi, secretar adjunct la FR de Atletism; antrenor federal coordonator. A adus contribu]ii meritorii la: folosirea calculului statistico-matematic `n cercetarea [tiin]ific\ `n domeniul sportului; elaborarea teoriei model\rii antrenamentului sportiv; selec]ia mijloacelor esen]iale [i programarea acestora. ~n acest sens, a colaborat la elaborarea a 6 lucr\ri colective [i a publicat, ca autor, 4 c\r]i de specialitate, `ntre care: Dezvoltarea calit\]ilor fizice (Editura CCFS, 1966), Alerg\ri [i sprint (Editura CCFS, 1967), Metode statistico-matematice `n sport (Editura Sport- Turism, 1971). A semnat peste 140 de articole metodico-[tiin]ifice `n revistele de specialitate. DUNGACIU, PETRE ( ), n. la Gurahon], jud. Arad. A absolvit ICF, promo]ia ~nc\ din anul 1950, a fost numit preparator la Catedra de gimnastic\, unde, ulterior, va fi promovat la gradul didactic de [ef de lucr\ri. ~ntre anii 1952 [i 1956, a urmat cursurile de aspirantur\ la Institutul Central de Cultur\ 55

38 PERSONALIT }I Fizic\ din Moscova. A fost antrenor al echipelor de gimnastic\ a ICF [i a Clubului Dinamo Bucure[ti. Gra]ie rezultatelor deosebite ob]inute `n preg\tirea lotului na]ional feminin de gimnastic\, a fost solicitat de federa]iile de specialitate din Spania, Italia [i Mexic, pentru conducerea preg\tirii echipelor lor reprezentative, dup\ modelul [colii române[ti de gimnastic\. Timp de aproape trei decenii, a publicat o serie de articole metodologice de specialitate `n revista Educa]ie Fizic\ [i Sport. ~nzestrat excep]ional din punct de vedere motric, dar [i cu o mare sensibilitate [i o aleas\ cultur\ muzical\, a creat, `n institu]iile de `nv\]\mânt `n care a func]ionat, atmosfera [i cadrul propice organiz\rii concursurilor sportive, a serb\rilor [i demonstra]iilor de gimnastic\ [i, deopotriv\, constituirii [i fiin]\rii echipelor [colare de dansuri populare. Prin convingeri [i atitudine, prin discre]ie [i eficien]\ `n munca de zi cu zi, P. D. se `nf\]i[eaz\ drept cel mai fidel [i mai reprezentantiv discipol al prof. univ. Victor Ro[al\, ctitorul profesiunii [i al modelului de dasc\l de educa]ie fizic\ [i sport din [coala româneasc\ a anilor ECONOMU, VIRGIL ( ), n. la Bucure[ti. Inginer agronom, doctor `n [tiin]e agricole. Ziarist. A practicat fotbalul ca juc\tor `n cadrul Tenis Club Telefoane Bucure[ti, apoi, `n perioada , cât [i-a f\cut studiile `n Fran]a [i ca antrenor la Montpellier Université Club. Revenit `n ]ar\, pune bazele, `n 1923, primei [coli de arbitri [i, pân\ `n 1930, antreneaz\ o serie de echipe, printre care [i Gloria CFR Arad, cu care a ajuns pân\ `n finala CN, edi]ia ~n continuare, este: director al ziarului Sportul Capitalei ; [ef al rubricii de sport la cotidianul Curentul ; crainic sportiv; selec]ioner unic al echipei na]ionale. Dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial, particip\ la reorganizarea FR de Fotbal [i la editarea ziarului Sportul popular. ~ntre anii 1946 [i 1947, `ndepline[te func]ia de pre[edinte al FRF, apoi, `n perioada , este consilier tehnic la echipa de fotbal a Clubului CCA, aici punând `n practic\ o concep]ie modern\ de joc. ~ntre 1962 [i 1966, conduce, ca director coordonator, primul centru de juniori [i copii organizat la Stadionul 23 August din Capital\, iar pân\ `n 1974, activeaz\ `n calitate de consilier al FRF. Ca teoretician, a militat pentru adoptarea unei metode unitare `n fotbalul nostru [i afirmarea unei concep]ii proprii române[ti de joc. Acestei idei centrale i se subordoneaz\ [i bogata sa activitate publicistic\, materializat\ `n apari]ia a [apte importante lucr\ri de specialitate. ELIADE, MIRCEA ( ), n. la Bucure[ti. Filosof, istoric al religiilor, eseist, romancier [i cadru didactic universitar. Stabilit, dup\ 1940, `n SUA. Studiile superioare urmate [i terminate `n ]ar\ (a absolvit Facultatea de Litere [i Filosofie a Universit\]ii Bucure[ti, promo]ia 1928) [i le-a completat `n India, ca student bursier la Universitatea din Calcutta ( ). Dup\ ob]inerea, `n 1933, a doctoratului `n filosofie cu o tez\ despre Yoga, a lucrat ca asistent la Facultatea de Litere [i Filosofie a Universit\]ii Bucure[ti. ~n 1933, l-a suplinit pe profesorul Nae Ionescu [i a predat, timp de un semestru, cursul de psihologie la ISEF, luând, astfel, contact nemijlocit cu problemele complexe ale educa]iei fizice [i sportului. De fapt, reg\sea `ntr-un context nou, adaptat cerin]elor [colii superioare române[ti de profil, o serie de no]iuni [i chestiuni pe care le cunoscuse `n anii studen]iei din India. Acestor ani le datoreaz\ M. E. nu doar preg\- tirea tezei de doctorat, ci [i sursa de inspira]ie [i de documentare pentru elaborarea studiilor ulterioare Yoga. Essai sur les origines de la mystique indienne (Yoga. Eseu asupra originilor misticii indiene), ap\rut `n 1936; Le Yoga. Imortalité et liberté (Yoga. Nemurire [i libertate), ap\rut `n 1954 consacrate sistemului de concepte [i practici proprii cunoscutei [coli filosofice indiene care impunea un ansamblu de mi[c\ri fizice menite s\ conduc\ la controlul deplin al organismului uman, al respira]iei [i b\t\ilor inimii. ENCU}ESCU, P. AUREL (1924), n. la Turnu Severin. Dup\ absolvirea Liceului militar Mihai Viteazul din Timi[oara, a urmat cursurile {colii Militare de Ofi]eri Tehnici Auto, `n paralel cu cele ale Facult\]ii de Drept din Bucure[ti. ~n 1957, a absolvit ICF. ~n intervalul , a func]ionat ca profesor de 56

39 A. Promotori [i profesioni[ti educa]ie fizic\ [i sport la liceele din Turnu Severin [i Predeal. Dup\ ce lucreaz\ ca inspector [colar pentru regiunea Cluj ( ), ocup\ postul de secretar la cluburile sportive Universitatea Cluj [i Dinamo Bucure[ti. Din 1965, este `ncadrat ca lector universitar la Facultatea de Educa]ie Fizic\ din Oradea (al c\rei decan va deveni `n 1966). S-a pensionat, ca profesor universitar, `n ~n 1992, `nfiin]eaz\ Colegiul de Management `n Sport, pe lâng\ Universitatea Cre[tin\ Dimitrie Cantemir din Bucure[ti. Rector al Universit\]ii Gh. Anghel din Drobeta-Turnu Severin. Membru al Academiei Olimpice Române, al Consiliului {tiin]ei Sportului din România, al Comitetului Interna]ional pentru Educa]ie, S\n\tate [i Recreere [i al Federa]iei Interna]ionale a Sportului pentru To]i. A participat [i a ]inut conferin]e la stagii interna]ionale organizate la Bruxelles, Paris, Tunis, Var[ovia, Casablanca. Din 1996, profesor asociat la Colegiul de Management din New-Jersey (SUA). A demonstrat, `n repetate situa]ii, o real\ voca]ie [i disponibilit\]i remarcabile de manager (se au `n vedere: conducerea [i administrarea Facult\]ii de Educa]ie Fizic\ din Oradea; construirea cabanei de la Stâna de Vale, jud. Bihor; amenajarea [i construirea de terenuri [i s\li de sport la Predeal, Oradea [i Cluj-Napoca). Autor [i coautor la 4 c\r]i, P. A. E. a mai elaborat 10 cursuri universitare [i a prezentat peste 70 de lucr\ri [tiin]ifice, `n ]ar\ [i peste hotare. ~n 1998, i se acord\, de c\tre Universitatea din Oradea, titlul de Doctor Honoris Causa, pentru `ndelungata [i bogata sa activitate [tiin]ific\, didactic\ [i organizatoric\. EPURAN, GHEORGHE ( ), n. la Sinaia, jud. Prahova. Absolvent al {colii Militare de Ofi]eri de Infanterie, arma vân\tori de munte. Veteran de r\zboi (r\nit `n 1944). Ca militar ajunge pân\ la gradul de locotenent-colonel. A urmat cursurile IMEF, unde a fost `ncadrat ca asistent ( ). ~nzestrat cu har, aptitudini [i calit\]i de autentic polisportiv, cu performan]e pe m\sur\: practicant al atletismului, fiind, `ntre 1933 [i 1943, unul dintre cei mai buni s\ritori cu pr\jina din ]ar\, schior talentat a devenit [eful sec]iei de profil a Clubului CCA Bucure[ti. ~n 1948, coordonatorul patrulei militare, care a reprezentat România la JO de iarn\ de la Saint-Moritz. Ulterior a lucrat ca instructor la FR de Schi. Excelent juc\tor de baschet component al echipei na]ionale ( ), a fost membru fondator [i juc\tor al forma]iei Clubului Sportiv Central al Armatei devenit, ulterior, Clubul Casa Central\ a Armatei cu care, `n 1949, a câ[tigat Cupa România (handbal `n 11). Ca ziarist [i fotoreporter a debutat la Gazeta sporturilor (1940), publica]ie c\reia i-a r\mas fidel pân\ la A fost, de asemenea, colaborator al revistei ilustrate Stadion. A mai publicat reportaje [i fotografii de pres\ `n revistele Autoturism, Sport [i Tehnic\, România Pitoreasc\. A iubit drume]ia [i muntele. ~mpreun\ cu Emilian Cristea `nfiin]eaz\ Clubul Alpin Floarea de col]. A fost redactor al revistei România Pitoreasc\. Mare parte din lucr\rile publicate de Gh. E. sunt pe teme de alpinism [i turism: Urme de schi peste veacuri (1958) o ampl\ monografie a schiului; Ghidul cabanelor (1962); }ara Bârsei (1962); Ghidul auto-moto (1964); monografia Himalaya (`n colaborare cu prof. dr. Marcian Bleahu); Circuitul marilor trec\tori (coautor). EPURAN, MIHAI (1923), n. la Predeal. Absolvent al Facult\]ii de Filosofie [i Litere din Bucure[ti, promo]ia A urmat, 3 ani, cursurile IEF/ICF. Doctor `n Psihologie al Universit\]ii Bucure[ti. ~n intervalul , a parcurs toate treptele didactice universitare la IEF/ ICF/ IEFS. ~ntre , a fost prorector al IEFS. {ef de catedr\ (timp de 20 de ani), a predat psihologia educa]iei fizice, psihologia sportului, metodologia cercet\rii [i pedagogia. ~n paralel cu laborioasa-i activitate didactic\, a desf\[urat o sus]inut\ activitate [tiin]ific\ [i editorial\, elaborând numeroase lucr\ri (manuale [i monografii) [i peste 250 studii, comunic\ri [tiin]ifice [i articole. Dintre lucr\rile pe care le-a publicat, men]ion\m: Psihologia sportului (1968), Psihologia sportului de performan]\ (1998) [i Metodologia cercet\rii activit\]ilor corporale (1998). A proiectat [i realizat 8 aparate [i dispozitive (brevetate ca inven]ii), printre care actograful, pentru `nregistrarea ac]iunilor sportivilor `n concurs [i `n timpul preg\tirii. Considerat membru fondator al FEPSAC (1968). M. E. a fost membru `n Comitetul de conducere al Societ\]ii 57

40 PERSONALIT }I Interna]ionale de Psihologia Sportului ( ) [i membru `n Comitetul de conducere al FEPSAC ( ). ~n 1990, a ini]iat re`nfiin]area Societ\]ii Profesorilor de Educa]ie Fizic\ [i Sport din România. ~n 1992, este ales pre[edinte al Consiliului {tiin]ei Sportului din România. Considerat atât `n ]ar\, cât [i `n str\in\tate drept `ntemeietorul psihologiei sportive din România. Universitatea din Craiova i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa (2000). Distins cu Ordinul Steaua Republicii clasa a V-a, Medalia Muncii [i cu Diploma Merite Sportive. FELIX, IACOB ( ), n. la Horschitz, `n Boemia. Colonel medic. Profesor universitar. Membru al Academiei Române. Dup\ terminarea liceului la Praga, urmeaz\ cursurile Facult\]ii de Medicin\ a Universit\]ii din Viena, ob- ]inând, `n 1858, titlul de doctor `n medicin\ [i chirurgie. ~n august, acela[i an, vine la Bucure[ti [i trece examenul de liber\ practic\ medical\. Dup\ transformarea {colii na]ionale de medicin\ [i farmacie `n Facultatea de Medicin\ (1869), devine titularul Catedrei de igien\. Din 1865, de]ine func]ia de medic [ef al Capitalei. Dup\ ce, `n 1880, a fost ales membru titular, `n 1884, devine vicepre[edinte al Academiei Române, iar `n 1898 [i, `ntre 1902 [i 1904, vicepre[edinte al Sec]iunii [tiin]ifice. ~n perioada , a fost decan al Facult\]ii de Medicin\, iar `ntre 1892 [i 1899, director al Serviciului Sanitar Civil. A reprezentant România la numeroase congrese interna]ionale de medicin\ (Roma, Dresda, Berlin, Viena etc.). Este socotit `ntemeietorul igienei [tiin]ifice din ]ara noastr\. Ca medic igienist, a acordat o aten]ie deosebit\ rolului important al exerci]iilor fizice `n dezvoltarea armonioas\, robust\ a genera]iei tinere [i nu numai a ei. Un exemplu al modului s\u de gândire `l g\sim `n Raportul asupra st\rii sanitare a capitalei `n 1891, din care cit\m:... educa]ia modern\ este una din anomaliile civiliza]iei noastre. Ea d\ inteligen]ei dezvoltarea cea mai mare posibil\ [i neglijeaz\ educa]ia fizic\. Copiii petrec o mare parte a zilei `nchi[i `n atmosfera nes\n\toas\ din [coal\ [i mai lucreaz\ acas\ multe ore dup\ terminarea `nv\]\turii `n [coal\. Pentru exerci]iul corporal nu r\mâne copilului timp suficient. De asemenea, `n lucrarea Istoria igienei `n România `n sec. XIX [i starea ei la `nceputul sec. XX, tip\rit\ la Bucure[ti, `n 7 volume ( ), sus]ine: obligativitatea educa]iei fizice pentru to]i elevii [i toate elevele `n vârst\ de peste 14 ani; necesitatea practic\rii exerci]iilor fizice sub form\ de jocuri populare, plimb\ri, excursii [i gimnastic\ pentru adul]i [i persoanele `n vârst\ de ambele sexe. Subliniaz\ efectul benefic sporit al exerci]iilor fizice efectuate `n aer liber. Insist\ asupra respect\rii regulilor de igien\ a corpului, precum [i asupra folosirii judicioase a echipamentului sportiv, a s\lilor, terenurilor, instala]iilor [i a materialelor utilizate pentru gimnastic\ [i alte sporturi. I. F. poate fi considerat [i drept primul medic sportiv român, pentru c\, printre altele, se preocup\ `n mod special de aspectele igienico-medicale ale umbl\rii cu velocipedul sportul premerg\tor ciclismului actual, care trezise interesul unui num\r crescând de persoane, la acea vreme, `n ]ara noastr\. FERDINAND I DE HOHEN- ZOLLERN-SIGMARINGEN ( ), n. la Sigmaringen (Germania). Nepotul [i succesorul lui Carol I de Hohenzollern la tronul României. Devenit, `n 1914, rege al României, Ferdinand I s-a dovedit un demn continuator al demersurilor predecesorului s\u, dezvoltându-le [i adoptându-le corespunz\tor cerin]elor României moderne `ntregite. ~n acest sens, promoveaz\ prima lege cu privire la menirea [i organizarea activit\]ii `n domeniul educa]iei fizice (votat\ [i promulgat\ `n 1921). Obiectul acestei legi a fost `nfiin]area Casei Culturii Poporului. ~n legea respectiv\ s-a stipulat, pentru `ntâia oar\ `n România, necesitatea cre\rii unui Oficiu [i a unui Institut Na]ional de Educa]ie Fizic\, pentru organizarea [i coordonarea acestei activit\]i pe cuprinsul `ntregii ]\ri. ~n 1923, promulg\ legea care prevedea `nfiin]area [i organizarea ONEF [i a INEF, pe care le-a plasat sub `ndrumarea fiului s\u, principele Carol, viitorul rege al României. Prezen]a regelui Ferdinand [i a familiei sale la diferitele ac]iuni sportive [i exerci]ii demonstrative, dar [i practicarea sistematic\, de c\tre copiii s\i, a sportului, ace[tia participând ei `n[i[i la concursuri de gimnastic\, dansuri populare, scrim\, atletism, `not, tir sau automobilism (vezi principii Carol [i Nicolae [i principesa Ileana), au `nsemnat un sprijin real 58

41 A. Promotori [i profesioni[ti acordat institu]iilor de profil, un exemplu [i un `ndemn pentru tineretul ]\rii de a se forma [i fortifica prin mijlocirea exerci]iilor fizice [i a sporturilor. FERENCZ, SIGISMUND ( JIGO ) (1925), n. la Tg. Mure[. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF, `n Ca juc\tor de baschet a evoluat la cluburile CFR Tg. Mure[, CCA ( Steaua ), ICF [i Constructorul Sibiu. A debutat `n echipa na]ional\, cu prilejul CB din 1946 (Bucure[ti), fiind declarat cel mai bun juc\tor de baschet din Balcani (la numai 21 de ani). De atunci, a fost selec]ionat de 32 de ori `n echipa na]ional\. {i-a cucerit un renume deosebit [i ca antrenor. La Clubul bucure[tean Rapid a fost antrenor timp de 25 de ani, `mpreun\ cu baschetbalistele rapidiste cucerind 7 titluri na- ]ionale. Numit antrenor principal al echipei na]ionale de senioare (1959), S. F. particip\ cu aceasta la 9 edi]ii ale CE, aducând României locul IV la edi]iile din 1962, 1964 [i ~n anul 1952, a fost desemnat s\ conduc\ partidele unei selec]ionate de baschet a SUA, sus]inute `n Cehoslovacia [i Polonia. Profesionalismul, probitatea [i corectitudinea dovedite `n aceast\ ipostaz\ i-au fost `ncununate, `n 1953, prin primirea sa `n rândul arbitrilor FIBA. ~n afar\ de baschet, S. F. a practicat nata]ia, polo (selec]ionat `n echipa României la CB din 1948), hochei pe ghea]\, handbal `n 11, fotbal (`n divizia C, la echipa Medicina Tg. Mure[). I s-a acordat titlul de Antrenor emerit. FILIP, ANGELA (1911), n. `n com. N\dlac, jud. Arad. Absolvent\ a ISEF, promo]ia Ini]ial, a fost `ncadrat\ ca asistent\ la Catedra de gimnastic\ a ISEF, pentru atletism, fiind, ulterior, transferat\ ca profesoar\ de educa]ie fizic\, mai `ntâi, la liceele din Tg. Jiu [i Ploie[ti, apoi, la Bucure[ti, unde, timp de 20 de ani, a condus catedra de specialitate a Liceului Gh. Laz\r. ~nc\ din primul an de facultate (1931), a fost selec]ionat\ `n echipa de atletism a ]\rii, ei apar]inându-i, la vremea aceea, recordurile na]ionale la 100 m, 200 m, 80 m garduri [i la s\ritura `n lungime. A. F. a fost inclus\ `n echipa României, care a participat la Concursul Interna]ional de la Floren]a [i la `ntâlnirea amical\ cu echipa de atletism a Ungariei, cucerind 3 titluri pe stadionul din Insula Margareta, la 80 m garduri, 100 m [i s\ritura `n lungime. A scris mai multe articole axate pe probleme didactice, ale pred\rii [i `nv\]\rii educa]iei fizice [i sportului. A fost decorat\, `n dou\ rânduri, cu Ordinul Muncii. FILIPESCU, NICOLAE ( ), n. la Bucure[ti, ca descendent al unei vechi familii boiere[ti. Om politic [i de stat. ~n calitate de ministru de R\zboi, decide s\ trimit\, `n 1910, doi ofi]eri (Virgil I. B\dulescu [i Justin Marinescu) la studii `n Suedia, la Institutul Regal Central de Gimnastic\ din Stockholm, din dorin]a ca propagarea [i practicarea exerci]iilor fizice `n ]ara noastr\ s\ fie organizate, conduse [i transpuse `n fapt conform celor mai actuale [i moderne standarde ale momentului, atât la nivelul unit\]ilor armatei, cât [i `n `nv\]\mântul secundar din România. Tot ministrului de R\zboi N. F. `i revine [i meritul de a fi hot\rât `nfiin]area Colegiului Militar de la Mân\stirea Dealu. FIREA, ELENA (1928), n. la Chi[in\u (ast\zi, `n Republica Moldova). Absolvent\ a ICF, promo]ia {i-a sus]inut doctoratul `n [tiin]ele educa]iei la Universitatea Bucure[ti (1998). A practicat gimnastica sportiv\ de performan]\, fiind selec]ionat\ `n lotul na]ional ( ). Dup\ absolvirea ICF, a fost `ncadrat\ asistent\ la Catedra de istoria, teoria, metodica [i organizarea educa]iei fizice [i a parcurs, `n timp, toate treptele didactice, devenind profesor universitar. ~n 1980, a fost aleas\ decan, iar `n 1984, rector al IEFS, fiind prima femeie profesor din istoria institutului c\reia i se `ncredin]eaz\ aceast\ func]ie. ~n 1990, `nfiin]eaz\ facult\]ile de educa]ie fizic\ [i sport `n cadrul Universit\]ii Ecologice [i al Universit\]ii Spiru Haret din Bucure[ti. Ca dasc\l, a contribuit la formarea a 49 de promo]ii de speciali[ti (profesori [i antrenori) [i la promovarea lor `n ierarhia specific\ `nv\]\mântului [i sportului românesc. Este autoarea cursului Bazele generale ale metodicii educa]iei fizice [colare [i sportului [i coautoare la lucrarea Sistemul unitar de verificare [i apreciere a elevilor (SUVA). De asemenea, a f\cut parte din colectivul de speciali[ti care au elaborat Terminologia educa]iei fizice [i sportului (un amplu dic]ionar cuprinzând 200 de termeni reda]i `n 6 limbi român\, francez\, spaniol\, 59

42 PERSONALIT }I german\, englez\ [i rus\), ap\rut\ la Ed. Stadion, `n Aspecte ale bioritmului circadian la studen]ii IEFS, Valoarea biopedagogic\ a lec]iilor de educa]ie fizic\, Evolu]ia [i tendin]ele de dezvoltare ale [tiin]ei educa]iei fizice [i sportului, Evaluarea nivelului somato-func]ional [i motric al popula]iei [colare din România cu ajutorul testelor EUROFIT constituie doar o parte din cele aproape 200 de studii, referate [i articole pe care le-a f\cut publice `n presa de specialitate sau la diverse reuniuni [tiin]ifice. Ca arbitru interna]ional de gimnastic\ sportiv\ (artistic\), particip\ la JO, CM [i la Cupele Mondiale organizate `ntre 1955 [i A fost: vicepre[edint\ a FRG [i membr\ `n Biroul executiv al CNEFS ( ; pre[edint\ a Colegiului de arbitri al FRG ( ); pre[edint\ a cluburilor sportive al IEFS ( ) [i al Universit\]ii Ecologice ( ). I-au fost conferite o serie de distinc]ii, `ntre care Medalia Muncii [i Merite sportive. FIREA, VASILE ( ), n. `n com. M\rgineni, jud. Neam]. Ca atlet m\r[\luitor, [i-a `nceput activitatea competi]ional\ la Clubul Stadiul Român din Bucure[ti. A de]inut mai multe titluri de campion na]ional la probele de 3 km, 5 km, 10 km [i 20 km mar[. A ocupat locul I (din 120 de concuren]i), `n memorabila curs\ de mar[ Bucure[ti-Ploie[ti- Bucure[ti (1935). A dominat, de asemenea, de mai multe ori, cursa Bucure[ti-Breaza. A participat la JO de la Berlin (1936), la proba de 50 km mar[, sosind pe locul 19 (din 100 concuren]i). Cu cele 18 titluri de campion na]ional pe care le-a cucerit este considerat al III-lea atlet al anilor 30-40, clasat dup\ renumi]ii atle]i Dinu Cristea (39 titluri) [i Ion Moina (20 de titluri). {i-a `ncheiat cariera competi]ional\ `n FIREA, VICTOR (1923), n. `n com. M\rgineni, jud. Neam]. Absolvent al ICF, promo]ia Atlet de performan]\, cu rezultate remarcabile `n probele de fond [i semifond (800 m, m [i m, m cu obstacole [i cros). A cucerit 10 titluri na]ionale la cros [i la [tafet\ 4x800 m [i 4x1500 m, realizând 9 recorduri na]ionale. Participant la JO de la Helsinki (1952). Dup\ `ncheierea activit\]ii competi]ionale, `ntre 1955 [i 1961, a fost [ef al Serviciului Sporturi individuale la Clubul Dinamo Bucure[ti, iar `n perioada , a de]inut func]ia de secretar general al FRA. A func]ionat, de asemenea, ca Secretar permanent al Jocurilor Balcanice, iar `ntre 1992 [i 1999, a `ndeplinit func]ia de Secretar general al Funda]iei Atletismul Românesc. Pe lâng\ aptitudinile remarcabile valorificate `n construirea [i amenajarea, organizarea [i administrarea unor baze sportive necesare atletismului (s\li, terenuri, piste), V. F. a avut o real\ chemare pentru domeniul editorial, semnând mai multe c\r]i, printre care, Crosul (1951), Exerci]ii [i jocuri de atletism (1979) [i 30 de ani de atletism `n Balcani (1975). Cu ocazia celei de-a 75-a anivers\ri a FRA, a realizat scenariul filmului documentar Retrospectiva atletismului românesc [i a editat o bro[ur\ care con]ine cele mai importante momente ale evolu]iei acestei discipline sportive `n ]ara noastr\, `ntre 1912 [i I s-a acordat titlul de Maestru al Sportului. Federa]ia Interna]ional\ de Atletism l-a distins, `n 1980 [i 1987, cu Panglica de Veteran. FLAMAROPOL, MIHAI ( ), n. la Bucure[ti. La vârsta de 12 ani, a intrat `n lumea jocului cu balonul rotund, ca half centru la Gloria Bucure[ti. La 17 ani, s-a `mprietenit cu crosa [i cu pucul, devenind repede titular `n prima garnitur\ a hochei[tilor de la Clubul Telefoane. Doi ani mai târziu, a trecut la Clubul Juventus, alternând, `n func]ie de sezon, fotbalul cu hocheiul pe ghea]\, pentru ambele dovedind calit\]i de excep]ie care l-au impus printre marii sportivi ai ]\rii. La 32 de ani vârst\ care, de regul\, coincide cu retragerea din activitatea competi]ional\, for]eaz\ c\ile destinului [i ale performan]ei. Devine, astfel, component al echipei de fotbal a Clubului CCA [i, respectiv, interna]ional `n echipa reprezentativ\ a ]\rii; `n acela[i timp, a fost [i unul dintre juc\torii de baz\ ai echipei de hochei pe ghea]\ a clubului militar bucure[tean, multipl\ campioan\ na]ional\, cu care merge din victorie `n victorie. Dup\ ce [i-a `ncheiat, `n pragul `mplinirii a patru decenii de via]\, cariera competi]ional\, s-a dedicat, `n continuare, profesiei de antrenor de hochei, 60

43 A. Promotori [i profesioni[ti repurtând, cu {tiin]a, cu Dinamo Bucure[ti, dar, mai ales, cu na]ionala României, succese de prestigiu interna]ional. ~ncepând din 1975, s-a retras `n lumea scrisului. Cu un talent remarcabil, a pus `n paginile unor lucr\ri de specialitate, dar [i `n filele unor c\r]i de reportaj o bun\ parte din experien]a sa de juc\tor [i antrenor, oferind cititorilor momente de real\ desf\tare, cu pove[ti adev\rate [i `ntâmpl\ri inedite din tumultoasa lume a sportului românesc [i interna]ional. Men]ion\m, `n acest sens, volumele Hochei pe ghea]\, 50 de ani de hochei `n România, ~nsemn\rile unui sportiv, Fotbal cadran românesc [i Fotbal cadran mondial. FLORESCU, CORNELIU (1921), n. `n com. Bahmutea, jud. Tighina (ast\zi, `n Republica Moldova). Economist, absolvent al Academiei Comerciale, promo]ia 1943, [i profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF, promo]ia 1955 (a mai urmat 3 ani, `ntre 1946 [i 1948, cursurile Facult\]ii de Drept din Bucure[ti). A practicat canotajul ( ), cucerind medalia de argint la JMU din ~ntre 1944 [i 1948, a jucat volei la Bucure[ti, `n sistemul competi]ional al categoriei Onoare. Dup\ 1949, [i-a `nchinat, vreme de aproape 50 de ani, activitatea perfec]ion\rii organiz\rii sportului de performan]\ [i, deopotriv\, `mbun\t\]irii con]inutului selec]iei [i preg\tirii sportivilor. ~n perioada , a fost `ncadrat `n diferite func]ii de specialitate `n cadrul OSP, CCFS, UCFS, AS Spartac, CS{ Triumf, CNEFS [i Centrul de perfec]ionare a cadrelor. ~n perioada , a fost asistent la Catedra de nata]ie [i sporturi nautice din ICF. Antrenor la lotul na]ional de canotaj [i antrenor federal al României, `n intervalul Timp de peste 25 de ani, a fost membru `n organele de conducere ale FR de Canotaj, pân\ `n 1993, când a fost ales pre[edinte de onoare al acestei federa]ii. A activat ca antrenor al lotului na]ional al Indoneziei, preg\tindu-l pentru participarea la Jocurile Asiatice din A reprezentat FR de Canotaj la numeroase congrese ale FISA, iar `n calitate de arbitru interna]ional de canotaj a oficiat la CE, CM [i JO desf\[urate `ntre 1954 [i Ca specialist `n probleme tehnico-metodice, a fost solicitat [i a `ndeplinit atribu]iile de: expertinstructor, la cca 20 de cursuri de perfec]ionare a antrenorilor ( ); lector, la cursurile de perfec]ionare a antrenorilor de canotaj din Republica Democrat\ German\ (1956) [i Belgia (1981); expert al FISA, la cele 3 cursuri de perfec]ionare organizate la Bucure[ti ( ) pentru antrenorii din Europa [i la cursurile din Canberra (Australia) pentru antrenorii din zona Pacificului (1989). A fost, vreme de peste 35 de ani, membru al Comisiei tehnice olimpice [i, mai bine de 25 de ani, membru al COR, iar `ntre 1990 [i 1998, membru al Comitetului Executiv [i al Biroului acestui for olimpic. A scris o serie de articole tehnice [i metodice pentru revistele sportive de specialitate. A contribuit la apari]ia Caietelor de Nata]ie [i Sporturi Nautice. Printre lucr\rile publicate de C. F. se num\r\: Sporturi nautice (1951), Canotajul semnat\ `mpreun\ cu V. Mociani (1983), Metodica dezvolt\rii calit\]ilor fizice `n colaborare (1964; reeditat\ `n 1969), Dezvoltarea for]ei [i vitezei (1965), Sportul de performan]\ (1985). A f\cut parte din colectivele de speciali[ti care au elaborat lucrarea Con]inutul [i metodica antrenamentului sportiv contemporan, tip\rit\ `n 1967 [i I s-a acordat titlul de Antrenor emerit. FLORESCU, IOAN EMANOIL ( ), n. la Râmnicu Vâlcea. General [i om politic. Dup\ absolvirea Colegiului Sf. Sava din Bucure[ti, `mbr\]i[eaz\ cariera armelor intrând, `n 1833, `n rândurile o[tirii române reorganizate, ca iunc\r. ~n 1836, pleac\ la studii la Paris (unde frecventeaz\, doi ani, cursurile {colii de Stat Major a armatei franceze). ~n perioada când se afla `n Fran]a, este `naintat la gradul de locotenent (1838). La `ntoarcerea `n ]ar\, prime[te func]ia de adjutant domnesc, urcând, apoi, rând pe rând, treptele ierarhiei militare, pân\ la gradul de general de brigad\. A `ndeplinit func]ia de ministru de R\zboi, sub trei domnitori: Gheorghe Dimitrie Bibescu, `n 1846; Alexandru Ioan Cuza, `ntre anii 1862 [i 1863, [i Carol I, `ntre anii 1871 [i 1876 [i `n Pe timpul lui Al. I. Cuza, a mai fost ministru de Interne [i, respectiv, al Lucr\rilor Publice, iar `n timpul regelui Carol I, a mai `ndeplinit mandatele de primministru [i de pre[edinte al Senatului. La sugestia lui Gh. Moceanu, l-a determinat pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza s\ introduc\ gimnastica `n mod obligatoriu `n procesul de instruc]ie desf\[urat `n 61

44 PERSONALIT }I armat\ (1863) [i `n programa [colar\ (1864). Pentru unit\]ile [i forma]iunile armatei I. Em. F. a elaborat Ordonan]a asupra instruc]iunei gimnasticei prin corpuri [i stabilimente militare. FLORESCU, MIHAIL ( ), n. la Roman. Inginer chimist. Membru corespondent al Academiei Române (din 1973). Membru al Academiei de {tiin]e din România [i al Academiei de {tiin]e din New York (din 1955). General MFA. A fost ministru al Petrolului, Chimiei [i Petrochimiei [i vicepre[edinte al Consiliului Na]ional al Cercet\rii {tiin]ifice. ~n tinere]e a practicat alerg\rile de semifond. ~n 1955, este numit pre[edintele FRA, func]ie pe care, exceptând perioada , a de]inut-o pân\ `n Prezen]a sa, timp de 21 de ani, `n fruntea acestei federa]ii a constituit un factor de modelare intens\ [i continu\ a activit\]ii atletice, un stimulent puternic pentru formarea unui adev\rat spirit de echip\ `n conducerea, `n mod activ [i creator, a atletismului românesc [i, deopotriv\, un suport de n\dejde pentru modernizarea [i perfec]ionarea bazei materiale (s\li, terenuri etc.). A jucat un rol hot\râtor `n `nfiin]area [i organizarea clubului militar CCA (1948). Gra]ie demersurilor sale directe, determinante, se toarn\ elbitex pe pista fostului Stadion ANEF (devenit Republicii ) [i se acoper\ cu coritan pistele de atletism din Pite[ti, Foc[ani, Cluj-Napoca [.a. Sub pre[edin]ia sa, FRA a avut o contribu]ie remarcabil\ la sporirea recoltei de medalii [i de recorduri realizate la JO, CM, CE [i, nu `n ultimul rând, pe planul campionatelor na]ionale. ~n 1992, la ini]iativa sa, a fost `nfiin]at\ Funda]ia Atletismul Românesc. Ales pre[edinte de onoare al acestei funda]ii, M. F. [i-a adus o contribu]ie important\ la procurarea de fonduri, cu prec\dere, pentru dezvoltarea [i modernizarea bazei materiale a atletismului din ]ara noastr\. FLORESCU, {T. ALEXANDRU ( ), n. la Bucure[ti. Ofi]er MApN. Absolvent al Academiei Militare Cursul de perfec]ionare comandan]i [i [efi de stat major de mari unit\]i, promo]ia Pe timpul celui de-al doilea r\zboi mondial, a luptat al\turi de artileri[tii bateriei comandate de el atât pe frontul de r\s\rit ( ), cât [i pe cel de vest ( ). Pentru faptele sale de arme a fost distins cu numeroase ordine [i medalii, printre care, Coroana României cu spade [i panglic\ de Virtute Militar\ (1941), medalia Victoria (1946), Medalia A 30-a Aniversare a eliber\rii Cehoslovaciei de sub domina]ia fascist\ (acordat\ de pre[edintele Cehoslovaciei). Din 1949 [i pân\ `n 1951, a fost `ntâiul comandant al Clubului Sportiv al Armatei CCA (de la sfâr[itul anului 1961, Steaua ). ~n aceast\ perioad\ [i, apoi, `ntre anii 1953 [i 1954, când {t. Al. F. a revenit la conducerea CCA, echipa militar\ de fotbal a cucerit titlul de campioan\ na]ional\ (`n 1951 [i `n 1953) [i Cupa României (`n 1949, 1950 [i `n 1951), iar celelalte sec]ii s-au remarcat prin alte numeroase succese, pe plan intern [i interna]ional. ~ntre 1955 [i 1958, p\r\se[te mi[carea sportiv\, `ncredin]ându-i-se comanda unei divizii de artilerie antiaerian\ ( ) [i, apoi, func]ia de [ef al Comenduirii Garnizoanei Bucure[ti ( ). ~n 1958, este trecut `n rezerv\, fiind suspectat de ac]iuni antistatale. Revine `n mi[carea sportiv\ `n 1965, ca secretar general adjunct al Federa]iei de Atletism. ~n 1969, este reprimit `n rândul cadrelor active ale Ministerului For]elor Armate, fiind numit comandant al AS Armata din Tg. Mure[. ~n 1975, i se `ncredin]eaz\ conducerea sec]iei de fotbal a Clubului Steaua Bucure[ti, cucerind, `mpreun\ cu fotbali[tii militari, titlul na]ional, `n 1976 [i `n 1978, [i Cupa României, `n 1976 [i ~n 1982, trece `n rezerv\ [i se pensioneaz\, retr\gându-se [i din mi[carea sportiv\. A fost decorat cu numeroase ordine [i medalii, drept recompens\ a bogatei [i valoroasei sale activit\]i `n slujba sportului românesc. FOC{ENEANU, PETRE ( ), n. `n com. Cornu, jud. Prahova. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent ICF, promo]ia 1954, specializarea schi. Dup\ absolvirea facult\]ii, a fost repartizat ca profesor la CS Metalul Bucure[ti, unde a activat pân\ `n 1956, când a fost numit secretar general al FRSB. Din 1982 pân\ `n 1991, a lucrat, ca [ef al Serviciului rela]ii interna]ionale, `n CNEFS/MTS. ~n 1991, a fost transferat la COR, ca secretar adjunct. ~n 1990, a fost ales pre[edinte al FR de 62

45 A. Promotori [i profesioni[ti Schi, Bob, Sanie [i Biatlon. ~ntre 1972 [i 1998, a f\cut parte din conducerea delega]iilor României participante la 8 edi]ii ale JO de iarn\ [i la 2 edi]ii ale JO de var\. A fost vicepre[edinte al FIBT. Ca pre[edinte de juriu [i delegat tehnic al FIBT a participat la numeroase edi]ii ale CM [i JO, precum [i la concursuri FIS. De asemenea, a participat la 15 congrese ale FIBT [i FIS. Ca secretar adjunct al COR, a reprezentat România la congresele CIO, ANCO [i ACNOE. FÖLDVARI, TIBERIU ER- VIN (1927), n. la Lupeni, jud. Hunedoara. Licen]iat al ICF, promo]ia Ca student, a practicat atletismul de performan]\, având la activ ob]inerea unui record na]ional de sal\, `n proba de vitez\. A realizat, de asemenea, performan]e la schi [i tir. A lucrat ca antrenor coordonator al sec]iilor de atletism de la Clubul Dinamo Bucure[ti ( ), iar `n intervalul , a fost asistent [i, ulterior, [ef de lucr\ri la ICF/IEFS. A fost director educativ, `n 1958 [i `ntre 1982 [i 1984, apoi a func]ionat ca secretar la CS Universitatea Bucure[ti. ~n 1990, a fost ales secretar general [i, din 1994, pre[edinte al Societ\]ii profesorilor de educa]ie fizic\ [i sport din România. Pe timpul cât a fost antrenor al loturilor de atletism de seniori [i senioare ( ), sportivii preg\ti]i de el au ob]inut 58 de titluri de campioni na]ionali [i au stabilit 34 de recorduri. A semnat, `n calitate de coautor, `ntre alte lucr\ri, monografiile Personalit\]i de prestigiu `n cadrul ANEFS (1994) [i Cadre didactice de la ANEFS. A participat la stagii de perfec]ionare [i a sus]inut cursuri de specialitate peste hotare (Germania, URSS, Cuba, Finlanda, Norvegia, Canada, Polonia, Italia, Grecia, Turcia). A fost distins cu Merite `n sport. FRÂNCU, AMO{ ( ), n. `n com. Bening, jud. Alba. Avocat. Reputat intelectual [i patriot transilv\nean, participant la mi[carea memorandist\. Membru fondator al Clubului Sportiv Ardeleanul (Clubul Sportiv al Tinerimei Române ) din Cluj. A contribuit, `n 1872, la `nfiin]area unui liceu românesc, `n a c\rui program\ [colar\ a sus]inut introducerea mi[c\rilor (exerci]iilor fizice). GA}U, CRISTIAN (1945), n. la Bucure[ti. Inginer, absolvent al Facult\]ii de Construc]ii. Dup\ ce joac\ fotbal `n echipa de juniori a Clubului Dinamo, debuteaz\ `n handbal la echipa de divizie A a Clubului Rapid Bucure[ti (1962), dup\ ce fusese transferat de la {S nr. 2. Adev\rata consacrare `n handbal o cunoa[te la Clubul Steaua (sub `ndrumarea antrenorului I. K. Gherm\nescu), cu echipa c\ruia câ[tig\ 10 titluri de campion na]ional [i, `n 1977, trofeul CCE. Postul s\u specializat de joc a fost acela de conduc\tor (centru); pasele sale, uneori imprevizibile, circula]ia lui permanent\ [i arunc\rile la poart\ prin surprindere l-au f\cut inimitabil [i cunoscut `n `ntreaga lume. Component al na]ionalei masculine de handbal cu care evolueaz\ `n 212 meciuri interna]ionale este dublu medaliat cu aur (la CM din 1970 Paris [i 1974 Berlin) [i dublu medaliat olimpic (`n 1972, la München medalie de bronz [i `n 1976, la Montreal medalie de argint). Mai are `n panoplia sa o medalie de bronz cucerit\ la CM de seniori din 1967 [i o medalie de aur ob]inut\ la CMU din O scurt\ perioad\ de timp, lucreaz\ ca antrenor, `n ]ar\ [i `n Italia la Clubul Polisportiva Follonica ( ). De asemenea, la Clubul Sportiv al Armatei Steaua de]ine, rând pe rând, func]iile de: vicepre[edinte ( ), [ef al sec]iei de fotbal ( ); vicepre[edinte [i [eful instruirii sportive ( ). ~n perioada , `n cadrul MTS, i se `ncredin]eaz\ func]ia de secretar de stat [i [ef al Departamentului Sport. ~ntre 1993 [i 1997, se afl\ la comanda Facult\]ii Militare de Educa]ie Fizic\. Din 1997 [i pân\ `n 1998, este comandantul Clubului Steaua. Tot din 1997, este [i pre[edintele FR de Handbal. Pân\ `n prim\vara lui 2002, a fost vicepre[edinte al COR. I s-a acordat titlul de Maestru emerit al sportului (1970). ~n anul 2000, a fost distins cu Ordinul na]ional Serviciul Credincios `n grad de ofi]er. GEORGESCU, MIRON (1921), n. `n com. Provi]a de Sus, jud. Prahova. A absolvit, `n 1946, Facultatea de Medicin\ Uman\ din Bucure[ti frecventat\ ca elev [i, apoi, ofi]er al Institutului Sanitar Militar [i, `n 1948, ANEF. A participat la cursul de antrenori organizat de FR de 63

46 PERSONALIT }I Fotbal (1948) [i la cursurile de instructori organizate de federa]iile de `not [i de schi (1947). A lucrat ca medic `n cadrul unor servicii specializate ale: OSR, Dispensarului Central pentru sportivi, Centrului de medicin\ sportiv\, laboratorului Catedrei de fiziologie de la Facultatea de Medicin\ Uman\ din Bucure[ti, laboratoarelor de explor\ri func]ionale de la Institutul de Medicin\ Intern\, Spitalul Fundeni [i Institutul de Expertiz\ [i Recuperare a Capacit\]ii de Munc\. Activitatea didactic\ [i-a `nceput-o ca asistent [i a `ncheiat-o ca profesor universitar la IEF/ ICF/ IEFS/ ANEFS din Bucure[ti. A fost [ef al disciplinei Medicin\ sportiv\ la Facultatea de Specializare [i Perfec]ionare a Medicilor din Bucure[ti, `n anii când aceasta a organizat cursurile cu dublu profil, de medic sportiv [i de antrenor. A desf\[urat o bogat\ activitate `n domeniul cercet\rii [tiin]ifice, ale c\rei rezultate au f\cut obiectul unui mare num\r de rapoarte [i comunic\ri (dedicate fundament\rii fiziologice a controlului medical [i dirij\rii metodice [i medicale a antrenamentului sportiv) sus]inute la congrese na]ionale [i interna]ionale. A elaborat metode originale pentru: m\surarea puterii maxime anaerobe; investigarea calit\]ilor fizice; reglarea func]iilor cardiovasculare `n efort specific; determinarea deregl\rilor caracteristice supraantrenamentului. De asemenea, a pus bazele metodologiei colabor\rii medicului sportiv cu antrenorii. A contribuit la organizarea activit\]ii de medicin\ sportiv\ din ]ara noastr\ ca: [ef al primului serviciu de profil, `nfiin]at la nivelul organului de conducere al mi[c\rii noastre sportive, dup\ al doilea r\zboi mondial (1948); director al Dispensarului Central pentru Sportivi (1957) [i director al Centrului de Medicin\ Sportiv\ (imediat dup\ `nfiin]area acestuia, `n 1963). ~n paralel, M. G. a desf\[urat o sus]inut\ [i rodnic\ activitate ca instructor de schi [i de `not (`n taberele [colare), ca antrenor de fotbal [i, mai ales, ca antrenor principal al echipelor reprezentative de volei feminin ale României, care au ob]inut locurile II- IV la campionatele mondiale [i europene, la Universiadele [i Olimpiadele desf\[urate `n anii 50. Pe plan na]ional, a f\cut parte din conducerea Societ\]ii de Medicin\ Sportiv\, FR de Volei (vicepre[edinte) [i a Colegiului de antrenori de fotbal. Membru al Federa]iei Interna]ionale de Medicin\ Sportiv\, al Colegiului American de Medicin\ Sportiv\, al Academiei Româno-Americane [i al Sec]iei medicale a Societ\]ii Franceze de Psihologie Sportiv\. A fost distins cu titlul de Antrenor emerit [i decorat cu Ordinul Meritul Sportiv. ~n anul 2000, i s-a conferit Medalia na]ional\ Serviciul Credincios clasa a III-a. GEORGESCU, {TEFAN (1937), n. la Bucure[ti. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF. Dup\ o relativ scurt\ carier\ competi]ional\ de tenisman (a câ[tigat titlul de campion de juniori `n 1954 [i a fost component al echipei României pentru Cupa Galeea, `n 1957, [i pentru Cupa Davis, `n 1960), se consacr\ carierei de antrenor. Conduce loturile reprezentative ale României (de seniori, senioare [i tineret, `n perioada ); este c\pitan nejuc\tor al echipei ]\rii noastre la finalele Cupei Davis de la Charlotte (8-10 octombrie 1971) [i Bucure[ti (13-15 octombrie 1972), unde s-au ob]inut cele mai bune rezultate din istoria tenisului românesc. Revine la conducerea tehnic\ a echipei na]ionale de tenis `n Publicist, autor al mai multor lucr\ri de specialitate. I s-a acordat titlul de Antrenor emerit. ~n anul 2000, i s-a decernat Medalia na]ional\ Serviciul Credincios clasa I. GHEORGHIU, IOAN ( ), n. la Roman. Absolvent al INEF, promo]ia Preocupat de `mbog\]irea cuno[tin]elor, a urmat [i Facultatea de Litere [i Filosofie din Bucure[ti. A fost `ncadrat ca profesor la Liceul Alexandru cel Bun din ora[ul natal, transferându-se, ulterior, la Liceul Regele Ferdinand din Bac\u. Remarcându-i-se preg\tirea profesional\ temeinic\, `n 1942, a fost numit `n fruntea OSR, unde a creat un comitet na]ional de `ndrumare sportiv\ care, sub conducerea generalului V. B\dulescu, avea drept principal\ atribu]ie organizarea [i coordonarea activit\]ii competi]ionale de performan]\. Pentru a sublinia importan]a educa]iei fizice [i a sportului `n via]a societ\]ii [i a cet\- ]eanului, dar [i pentru a cunoa[te mai bine care sunt cauzele [i, deopotriv\, remediile crizei prin care trecea acest domeniu la noi `n ]ar\, I. G. a conceput un chestionar ce a fost trimis unor personalit\]i cu munci de conducere `n stat, spre a-[i exprima opiniile, propunerile [i sugestiile. Datorit\ acestei ini]iative [i a altor m\suri pe care le-a luat cât s-a aflat la conducerea OSR, `ntreaga activitate de educa]ie fizic\ [i sport a `nregistrat un proces de `nviorare, inclusiv `n lumea satelor. GHEORGHIU, STELIAN ( ), n. la Turnu Severin. Absolvent al ISEF, promo]ia 1935 una 64

47 A. Promotori [i profesioni[ti dintre cele mai reprezentative din cele peste 70 de promo]ii ale institutului, datorit\ rezultatelor remarcabile dobândite de titularii ei `n planul educa]iei fizice [colare [i universitate, al sportului românesc, `n general. Profesor la Colegiul Sf. Sava, apoi director tehnic `n cadrul OSR ( ). Organizator reputat, S. G. a gândit [i transpus `n fapt ac]iuni de mare anvergur\ de stimulare a popula]iei [colare pentru practicarea sporturilor moderne. ~n acest sens, el este creatorul mi[c\rii pentru dezvoltarea minibaschetului, care, prin amploare [i durat\ ( ), nu are egal `n sportul românesc. Trebuie s\ mai amintim de festivalul celor de schiori din lumea satelor, de ac]iunea Delfinul ( ), prin care au `nv\]at s\ `noate zeci de mii de elevi, ca [i de marile crosuri din Bucure[ti. A militat pentru includerea speciali[tilor `n organismele federa]iilor sportive na]ionale. ~n lunga sa carier\, a publicat 14 lucr\ri dedicate schiului, turismului, minibaschetului [i gimnasticii. GHIBU, EMIL ( ), n. la Bucure[ti. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ANEF (1945). Doctor `n [tiin]e pedagogice, titlu ob]inut la Institutul de Cultur\ Fizic\ P.F. Lesgaft din Leningrad (ast\zi, Sankt-Petersburg). A predat educa]ia fizic\ la {coala de Mai[tri Militari ( ) [i la Liceul Mihai Eminescu ( ). A fost instructor `n OSP ( ) [i consilier pe problemele educa]iei fizice [colare `n cadrul CCFS. Din 1955 [i pân\ `n 1957, a `ndeplinit func]ia de director al instruirii sportive `n CCFS, iar `ntre 1958 [i 1961, a fost [eful Sec]iei tehnice din UCFS. Fiind apreciat pentru competen]a sa, timp de 22 de ani, i s-au `ncredin]at unele dintre cele mai `nalte func]ii tehnice din mi[carea sportiv\ vicepre[edinte al UCFS ( ) [i al CNEFS ( ); secretar al CNEFS ( ), r\spunzând direct de preg\tirea sportivilor români pentru principalele competi]ii interna]ionale: JMU, CE, CM [i JO. A fost unul dintre speciali[tii `n domeniu care a `mbr\]i[at concep]ia privitoare la preg\tirea sportivilor `n cantonamente organizate la mare altitudine, sprijinind, `n consecin]\, realizarea Complexului de la Piatra Ars\. A contribuit, de asemenea, la adoptarea unor solu]ii organizatorice care s\ stimuleze preg\tirea marilor performeri, prin `nfiin]area centrelor de preg\tire olimpic\ a juniorilor [i a unit\]ilor de `nv\]\mânt cu program pe ramuri de sport (precum liceul de la One[ti, unitate model, specific\ `nv\]\mântului nostru, care a creat [coala româneasc\ de gimnastic\ feminin\, unde s-a format Nadia Com\neci [i alte gimnaste de prim\ m\rime). ~n paralel, a desf\[urat [i o intens\ activitate didactic\ la IEFS ca [ef de lucr\ri (1962) [i conferen]iar (1972), la Catedra de istoria, teoria, metodica [i organizarea educa]iei fizice. ~n cadrul COR, de-a lungul a peste 30 de ani de activitate, i-au fost `ncredin]ate func]iile de: vicepre[edinte ( ; 1973) [i secretar general ( ). ~ntre 1970 [i 1972 [i `n perioada , a fost membru al COR. ~n 1990, a participat la `nfiin]area AOR, fiind desemnat primul director al acestei institu]ii. A fost membru `n prezidiul Consiliului Interna]ional pentru Educa]ia Fizic\ [i {tiin]a Sportului (CIEPSS), `n perioada , militând pentru extinderea colabor\rii [tiin]ifice interna]ionale `n domeniu. A condus, frecvent, delega]iile de sportivi români la CE, CM, JMU [i, `n calitate de [ef de misiune, la JO de la Tokyo, Mexico, München [i Moscova. ~n intervalul , a fost cooptat, ca expert-director de cursuri, `n cadrul programelor solidarit\]ii olimpice desf\[urate sub egida CIO pentru ]\rile francofone din Africa. A condus stagiile de preg\tire din Benin, Zimbabwe, Niger [i Senegal. Dup\ 1982, Ministerul Sporturilor din Maroc l-a solicitat s\ ajute, `n calitate de consilier, la perfec]ionarea organiz\rii activit\]ii sportive [i la preg\tirea delega]iei de sportivi ai acestei ]\ri pentru Jocurile Pan-Mediteraneene din ~n colaborare cu I. Todan, a semnat valoroasa monografie Sportul românesc de-a lungul anilor, editat\ `n A publicat, de asemenea, `n 1957, Lec]ia de educa]ie fizic\ (lucrare care reune[te rezultatele cercet\rilor [i experimentelor efectuate pe timpul preg\tirii tezei de doctorat, `ntre 1951 [i 1955). A coordonat elaborarea lucr\rii Con]inutul [i metodica antrenamentului sportiv contemporan, publicat\ `n dou\ edi]ii (1967 [i 1971), care sintetizeaz\ [i prezint\ experien]a acumulat\ de speciali[tii români `n preg\tirea sportivilor români pentru CE, CM [i, `n special, pentru JO. A colaborat la revistele de specialitate, cu numeroase articole 65

48 PERSONALIT }I privind teoria [i metodica educa]iei fizice [i sportului, problemele de organizare, selec]ie [i de preg\tire a sportivilor de performan]\. Pentru contribu]ia sa la dezvoltarea [i afirmarea sportului românesc i s-au acordat o serie de ordine [i medalii printre care Steaua Republicii (1964), Tudor Vladimirescu (1971), 23 August (1974) [i Meritul Sportiv (1976). GHICA, {ERBAN (1919), n. la Bucure[ti. Descendent al unei vechi familii de boieri [i domnitori din }ara Româneasc\ [i Moldova. Absolvent al Institutului Politehnic din Bucure[ti, Facultatea de Mine [i Metalurgie, promo]ia Este, de asemenea, absolvent al Universit\]ii din Birmingham (Anglia). Prin- ]ul sau Bani Ghica (cum era cunoscut `n epoc\) manifest\ de foarte tân\r un real talent pentru jocul de rugby. Debutul `n activitatea competi]ional\ [i-l face, `n 1933, la Clubul TCR, pe postul de 3/4 arip\. ~n 1935, la numai 15 ani, este cel mai tân\r juc\tor titular `n prima echip\ a acestui club (cu care avea s\ cucereasc\ 4 titluri de campion na]ional, `n 1936, 1938, 1940 [i 1942). Selec]ionat `n echipa na]ional\ de rugby `n 1937, particip\ la turneul prilejuit de Expozi]ia Interna]ional\ de la Paris, fiind cel mai tân\r juc\tor interna]ional din România [i, poate, chiar din lume. Timp de 2 ani, a jucat `n Anglia, la Athletic Club din Birmingham. La nici 24 de ani, `n 1943, devine pre[edinte al FR de Rugby (func]ie `ndeplinit\ pân\ `n 1945, când este demis de autorit\]ile guvernului dr. Petru Groza). ~ntre , este secretarul particular al lui I. Maniu, iar `n 1947, este `ntemni]at [i trece, pe timpul deten]iei, prin `nchisorile de la Jilava, V\c\re[ti, Aiud, Ocnele Mari, Capul Midia, Bragadiru, Ghencea [.a., fiind coleg de celul\ al lui Corneliu Coposu. Fostul de]inut politic declara: Am sc\pat fiindc\ [tiam c\ nu am nici o [ans\. Aceasta a fost [i deviza omului de rugby {. G. `n fa]a oric\rui meci care `i p\rea de necâ[tigat. Ca pre[edinte al FR de Rugby, `n 1944, ini]iaz\ [i gireaz\ realizarea emisiunii de m\rci po[tale române[ti intitulat\ RUGBY, prima din lume cu aceast\ tematic\. Eliberat din arest, a luat de la cap\t via]a [i, din 1969, `l g\sim ca inginer constructor la ICAB, [ef de [antier la Buz\u (din 1973) [i reangajat la Intreprinderea Contactoare din Buz\u, pân\ `n Cu fiecare transfer, ia cu sine [i echipa de rugby, ca pe o emblem\ a reu[itei. Cu aceast\ echip\ buzoian\ promoveaz\ `n grupa frunta[\ a primei divizii [i câ[tig\ Cupa României. ~l putem socoti, pe drept cuvânt, cel care a introdus rugby-ul `n Buz\u. Prin]ul a reu[it de unul singur s\ impun\, `nainte de decembrie '89, nu un sport, ci o stare de diziden]\ prin sport. GHI{OIU, GHEORGHE (1920), n. la Bucure[ti. A absolvit ANEF `n anul Numit preparator la Catedra de gimnastic\ `n anul 1944, a parcurs toate treptele universitare, ob]inând, `n final, gradul de profesor universitar [i conducerea catedrei. ~n intervalul , a fost secretar al CNEFS, `n paralel `ndeplinind [i func]ia de vicepre[edinte al FR de Gimnastic\. Pentru activitatea sa didactic\ [i organizatoric\ `n slujba dezvolt\rii [i afirm\rii gimnasticii române[ti, a fost decorat cu Ordinul Muncii clasa a III-a [i cu Ordinul Merite Sportive clasa a III-a. GING RA{, GEORGIU (1959), n. la Br\ila. Inginer. Absolvent (1984) al Facult\]ii de Geologie [i Geografie (specialitatea inginerie geologic\ [i geo-fizic\) din cadrul Universit\]ii Bucure[ti. ~n 1994, absolv\ cursul de management industrial organizat, la Copenhaga, de Sindicatul Independent Danez (specialitatea rela]ii industriale), iar `n 2000, termin\ Facultatea de {tiin]e Economice, specialitatea management financiar-contabil, a Universit\]ii din Craiova. A practicat atletismul de performan]\ la CS Unirea Br\ila. ~n perioada , a fost lider de sindicat (`n cadrul Federa]iei Sindicale Familia Construct Pite[ti). De asemenea, `ncepând din 1997, a desf\[urat o intens\ activitate politic\ (pre[edinte al Organiza]iei Jude]ene PSDR Arge[; vicepre[edinte al PSDR; membru al Camerei Deputa]ilor). La 28 decembrie 2000, a fost numit ministru al Tineretului [i Sportului. 66

49 A. Promotori [i profesioni[ti GRECU, D NU} (1950), n. la Bucure[ti. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al IEFS din Bucure[ti, promo]ia Sportiv cu merite deosebite `n afirmarea gimnasticii române[ti pe plan intern [i peste hotare. Antrenor [i arbitru interna]ional de gimnastic\. Debuteaz\ `n gimnastic\ la vârsta de 12 ani, la Ia[i, sub `ndrumarea profesorului Octav Ungureanu. ~n 1963, este legitimat la Clubul Viitorul din Bucure[ti, de unde se transfer\ la Clubul Dinamo. La cele dou\ cluburi, precum [i la lotul na]ional, s-a preg\- tit cu antrenorul Mircea R\dulescu. Dup\ ce ob]ine, `n 1966, primul s\u titlu de campion la juniori, va câ[tiga, de-a lungul carierei sale sportive, mai mult de 25 de titluri de campion na]ional de gimnastic\. ~n cei peste 10 ani de activitate competi]ional\ interna- ]ional\, particip\ la 3 Olimpiade, 4 CM, 4 CE, 2 JMU [i la 3 edi]ii ale Cupei Mondiale, cucerind, pentru gimnastica româneasc\, primele titluri de campion mondial [i european. Palmares: la CM `n 1970 (Ljubljana), locul VIII, cu echipa; `n 1974 (Varna), medalia de aur [i titlul mondial la inele, plus locul VI cu echipa [i locul XVI la individual compus; `n 1978 (Strasbourg), medalia de bronz la inele [i locul VII cu echipa; `n 1979 (Fort Worth), medalia de argint la inele; la CE `n 1971 (Madrid), locul XXI la individual compus; `n 1973 (Grenoble), medalia de argint la inele [i locul X la individual compus; `n 1975 (Berna), medalia de aur [i primul titlu continental la inele, plus locurile VI la individual compus [i la bar\; `n 1977 (Praga), locul V la bar\ [i locul XI la individual compus; la JO `n 1972 (München), locul VII cu echipa; `n 1976 (Montreal) medalia de bronz la inele, locul IV la s\rituri, locul IX la individual compus [i locul VI cu echipa; la Cupa Mondial\ medalia de bronz, `n 1975; medalia de argint, `n 1978, [i locul VI, `n 1979, toate la inele. Bogata sa carte de vizit\ mai cuprinde: 2 titluri de campion mondial universitar, 6 titluri de campion balcanic [i nenum\rate medalii ob]inute la diverse concursuri interna]ionale. ~n 1974, este declarat cel mai bun sportiv al ]\rii [i al treilea din Balcani. Dup\ accidentul suferit (ruptur\ muscular\) pe timpul execut\rii exerci]iului la inele, `n cadrul JO din 1980 care i-a `ntrerupt activitatea competi]ional\ D. G. s-a dedicat muncii de antrenor la Clubul Dinamo. ~n 1984, a fost numit antrenor coordonator al colectivului de tehnicieni care avea s\ preg\teasc\, la Centrul Olimpic din Re[i]a, lotul masculin de gimnastic\. Ca urmare a activit\]ii sale [i a antrenorilor cu care a colaborat, `n perioada , gimna[tii români (`ntre care s-au eviden]iat Marius Urzic\, Marius Gherman, Dan Burinc\, Cristinel Brezeanu, Cristian Leic, Nicu Stoica, Nicu[or Pascu [i Adrian Ianculescu) au cucerit, la JO, CM [i CE, 18 medalii dintre care 2 de aur. ~n anul 2000, a realizat, cu sportivii pe care i-a preg\tit, performan]e de prestigiu la CE de la Bremen concretizate `n cucerirea a trei medalii de aur (Marian Dr\gulescu, la sol; Marius Urzic\, la cal cu mânere; Ioan Suciu, la s\rituri), una de argint, `n proba pe echipe, [i una de bronz, Marian Dr\gulescu la individual compus [i la JO de la Sydney prin titlul de campion olimpic, cucerit de Marius Urzic\, la cal cu mânere. Antrenor federal pentru gimnastica masculin\. Succesele repurtate i-au fost r\spl\tite prin acordarea titlurilor de Maestru al sportului (1971), Maestru emerit al sportului (1974) [i de Antrenor emerit (1992). ~n anul 2000, i s-a conferit Ordinul na]ional Serviciul Credincios `n grad de cavaler. GRIGORESCU, LUCIAN ( ), n. la Râmnicu Vâlcea, jud. Gorj. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF din Bucure[ti. Fost fotbalist [i activist `n cadrul FR de Fotbal (`n perioada ), `n 1950 devine secretar general al FR de Handbal, func]ie pe care o de]ine pân\ `n anul 1986, când se pensioneaz\. Tot ceea ce s-a realizat `n handbalul românesc, `n acest lung interval de timp, este legat de numele s\u, de respectul permanent pe care l-a avut fa]\ de oamenii de handbal [i regulamentele elaborate de ei, fa]\ de munca [i opiniile tehnicienilor, ca [i fa]\ de abnega]ia, con[tiinciozitatea [i efortul sportivilor. Priceperea [i perseveren]a sa l-au ajutat s\ creeze handbalului din ]ara noastr\ o baz\ organizatoric\ [i tehnic\ perfec]ionat\, model care a fost preluat [i de alte federa]ii sportive na]ionale [i interna]ionale. A acordat `nsemn\tatea cuvenit\ dezvolt\rii principalelor e[aloane ale handbalului românesc, re]eaua sec]iilor de copii, juniori, tineret [i seniori (cluburi [i loturi). A fost preocupat de formarea [i perfec]ionarea corpului de antrenori [i arbitri, de stimularea activit\]ii comisiilor federa]iei, de planificarea [i evi- 67

50 PERSONALIT }I den]a acesteia. Pentru toate aceste merite poate fi considerat drept ctitor al handbalului românesc modern [i artizan al marilor lui performan]e (titluri mondiale [i medalii olimpice). Ca o recunoa[tere a activit\]ii sale deosebite, Federa]ia Interna]ional\ de Handbal l-a cooptat, `n anul 1972, `ntre membrii s\i de baz\, introducând `n propriile regulamente de specialitate o serie de lucruri izvorâte din experien]a handbalului românesc. ~n memoria lui L. G., una dintre importantele s\li de sport (fost\ Floreasca ) din Bucure[ti poart\, din 1994, numele Lucian Grigorescu. GRUIA, GHEORGHE (1940), n. la Bucure[ti. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al IEFS, promo]ia ~n istoria handbalului a r\mas ca unul dintre cei mai prolifici marcatori. La vârsta de 15 ani, ca elev al Liceului D. Bolintineanu, face atletism (aruncarea greut\]ii [i s\ritura `n `n\l]ime). ~n acela[i timp, joac\ `n echipa [colii handbal `n 11. Intrând apoi, `n 1957, la [coala militar\ de ofi]eri, se face remarcat prin calit\]ile sale fizice. ~n aceea[i perioad\, `l g\sim jucând volei `n campionatul ora[ului Bucure[ti, la echipa Trac]iune Depou-Triaj. ~n anul 1958, este transferat la Clubul CCA ( Steaua ), `n sec]ia de volei, postur\ `n care particip\, `n 1961, la Campionatul Armatelor Prietene, din R. P. Mongol\. ~ntâmplarea a f\cut s\ fie observat, `n acela[i an, de antrenorul emerit prof. I. K. Gherm\nescu, fapt care `l va determina pe Gh. G. s\ se dedice deplin [i definitiv handbalului. ~n 1971, totalul golurilor marcate de el dep\[ea cifra 500. ~n anul 1962, debutul `n echipa na]ional\ de tineret, sub conducerea prof. Eugen Trofin, `i aduce [i selec]ionarea pentru prima reprezentativ\ de handbal a României. {i performan]ele nu `ntârzie s\ apar\: la CMU din , la Lund (Suedia), urc\, `mpreun\ cu ceilal]i handbali[ti tricolori, pe locul III `n clasamentul final al competi]iei; `n 1963, câ[tig\ cu echipa de handbal Steaua primul titlu de campion na]ional; `n 1964, tr\ie[te bucuria câ[tig\rii, cu echipa României, pentru `ntâia oar\, a finalei unui Campionat Mondial (Praga); `n 1967, ocup\, cu coechipierii, locul II pe podiumul CM din Suedia (`nscriind 34 de goluri); `n 1968, al\turi de colegii de echip\ de la Steaua, cucere[te CCE (la Frankfurt pe Main); `n acela[i an, face parte din prima echip\ a lumii (condus\ de prof. I. K. Gherm\nescu). ~n anul 1967, este declarat cel mai bun handbalist al lumii. Urmeaz\, `n 1970, la Paris, cucerirea, pentru a doua oar\, de c\tre echipa României, a titlului de campioan\ mondial\. ~n 1972, ob]ine `mpreun\ cu handbali[tii tricolori medalia de bronz la JO de la München. A fost c\pitanul echipei de handbal a Clubului Steaua [i al echipei reprezentative a României sub culorile c\reia a evoluat de 92 de ori. La mijlocul anilor 1970, a emigrat `n Mexic, unde [i-a continuat activitatea ca juc\tor [i antrenor de handbal [i de volei. ~n anul 1968, i se acord\ titlul de Maestru emerit al sportului. A fost distins cu Ordinul na]ional Pentru Merit `n grad de cavaler. GUDJU, ION ( ), n. la Bucure[ti. Inginer chimist. Doctor `n chimie. Juc\tor `nzestrat [i propagandist remarcabil al [ahului, `ntre 1914 [i 1932, `n perioada de `nceput a acestui sport `n ]ara noastr\. A participat, `mpreun\ cu al]i 14 delega]i din alte ]\ri, la Conferin]a de la Paris din 1924 [i a semnat, `n numele României, Protocolul de `nfiin]are a Federa]iei Interna]ionale de {ah. A fost ini]iator [i autor al primei reviste române[ti de [ah, ap\rut\ `n Ca juc\tor de [ah, a participat la turneul de la Hastings din , iar `n calitate de conduc\tor de delega]ie, la Olimpiadele de [ah din 1928 (Haga), 1930 (Hamburg) [i din 1931 (Praga). Cu ocazia celei de a 25-a Olimpiade de la Lucerna (1982), este ales vicepre[edinte de onoare al FIDE. ~n 1971, este ales pre[edinte de onoare al FR de {ah, când i se confer\ [i titlul de Maestru emerit al sportului. GUIDEA, NICOLAE (1934), n. `n com. Niscoreni, jud. L\pu[na (azi, `n Republica Moldova). A urmat liceul la Bac\u [i a absolvit ICF `n A debutat `n cariera didactic\ la liceul din Bac\u. Timp de 2 ani, a fost director la CS{ Bac\u [i, apoi, 6 ani a `ndeplinit func]ia de inspector [colar de specialitate. Din anul 1964, [i-a desf\[urat ne`ntrerupt activitatea didactic\ la institutul de `nv\]\mânt superior din Bac\u ca [ef de catedr\ ( [i ) [i decan al Facult\]ii de Educa]ie Fizic\ ( ). Timp de 15 ani, N. G. a preg\tit, ca antrenor de handbal, echipa institutului, promovând-o din divizia 68

51 A. Promotori [i profesioni[ti B `n prima divizie a campionatului na]ional. Director al filialei Bac\u a AOR [i membru al Comisiei na]ionale de educa]ie fizic\. GUSTI, DIMITRIE ( ), n. la Ia[i. Sociolog, filosof [i etician. Fondatorul {colii Sociologice din Bucure[ti. Studiile universitare `ncepute `n ora[ul natal [i le-a continuat la Berlin, Leipzig [i Paris, `n domeniul psihologiei, filosofiei, sociologiei, economiei politice [i dreptului. Ob]ine titlul de doctor `n filosofie. Sub influen]a profesorului francez Emil Durkheim, pune bazele `nv\]\mântului sociologic modern din România. Profesor universitar, membru [i, apoi, pre[edinte al Academiei Române, D. G. a fost: director al Casei Culturii Poporului; pre[edinte al Societ\]ii de Radiodifuziune; organizatorul pavilionului României la Expozi]iile Interna]ionale de la Paris (1937) [i de la New York (1939); creatorul Muzeului Satului Românesc; conduc\torul cercet\rilor pentru `ntocmirea monografiilor sociologice ale satelor [i ora[elor (`ncepând din 1925). Cu ocazia elabor\rii [i vot\rii legii privind `nfiin]area, `n 1921, a Casei Culturii Poporului, D. G. `n calitate de ministru al Instruc]iunii Publice, Cultelor [i Artelor [i de om cu o viziune modern\ asupra rolului educa]iei `n via]a social\, a sus]inut ideea cre\rii Oficiului Na]ional [i a Institutului Na]ional de Educa]ie Fizic\, precum [i a unei Sec]ii de educa]ie fizic\ [i sanitar\. Echipele studen]e[ti de cercetare sociologic\ pe care le-a condus au `nregistrat profilul, rolul, locul [i `nsemn\tatea exerci]iilor fizice [i dansului popular `n tradi]ia satului românesc. HAGI, GHEORGHE (1965), n. `n com. S\cele, jud. Constan]a. Primii pa[i `n fotbal i-a f\cut la echipa Farul (FC Constan]a), `ntre 1978 [i 1980, dup\ ce fusese descoperit de antrenorul Iosif Bukössi. A trecut apoi la echipa Luceaf\rul Bucure[ti, care era, de fapt, nucleul na]ionalei de juniori a României. ~n 1983, s-a transferat la echipa Sportul Studen]esc, unde, pe parcursul a patru ani, [i-a pus `n eviden]\ `nclina]iile sportive [i calit\]ile fotbalistice de excep]ie, `ndeosebi, viteza de reac]ie [i abilitatea paselor. ~n acest r\stimp a participat, `n 1984, la turneul final al CE din Fran]a. Junior fiind, a `mbr\cat tricoul primei reprezentative, dup\ ce, tot ca junior, a promovat cu echipa Farul Constan]a pe scena primei divizii. Din iarna anului 1987, a fost transferat la Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucure[ti, cu a c\rui echip\ de fotbal [i-a `nscris `n palmares primul s\u mare succes interna]ional câ[tigarea Supercupei Europei, `n 1987, el fiind autorul unicului gol `n meciul cu echipa Dinamo Kiev. Cu Steaua a mai cucerit 3 titluri de campion na]ional (`n 1987, 1988 [i 1989) [i de dou\ ori Cupa României (`n 1987 [i 1989), participând, de asemenea, la semifinala, `n 1988, [i la finala CCE, `n C\pitan al echipei na]ionale, a condus fotbali[tii tricolori la 3 edi]ii ale turneului final al CM (din Italia 1990, SUA 1994 [i Fran]a 1998), precum [i la turneul final al CE din Anglia, `n A `mbr\cat de 126 ori (record absolut) tricoul primei reprezentative de fotbal a României, dep\[ind, `n 1998, recordul `n materie de]inut de Bölöni [i a marcat 35 de goluri pentru na]ional\ dep\[ind, `n toamna anului 1997, recordul ce apar]inea, de 58 de ani, lui I. Bodola. Num\rul golurile `nscrise de el `n campionatul na]ional, pe parcursul a 223 de meciuri jucate `n Divizia A, s-a ridicat la 141. Dup\ 1989, a devenit juc\tor profesionist, activând la Real Madrid, `ntre 1990 [i 1992, la Brescia, `ntre 1992 [i 1994, [i la FC Barcelona `ntre 1994 [i De dou\ ori a fost golgeterul campionatului na]ional de fotbal, `n 1985 [i Ucenicul vr\jitor cum a fost poreclit Gh. H. de presa sportiv\, pentru arta jongl\rii balonului este considerat ca fiind printre cele mai valoroase produse ale fotbalului românesc din toate timpurile. Dintre performan]ele sale de excep]ie mai sunt de men]ionat câteva recorduri care-i apar]in: prezen]a `n echipa na]ional\ vreme de 14 ani, 10 luni [i 20 de zile; este fotbalistul român cu cele mai multe prezen]e `n cupele europene (57 de jocuri sus]inute, cu 22 de goluri marcate); de 55 ori purt\tor al banderolei de c\pitan al echipei na]ionale; cel mai bun fotbalist al ]\rii, desemnat `n anii 1985, 1987, 1993, 1994 [i 1997, [i cel mai bun sportiv al României, `n 1994, an `n care canalul tv Eurosport i-a desemnat golul din meciul cu echipa Columbiei, la World Cup din '94, cea mai frumoas\ reu[it\ a anului. Mai trebuie precizat c\ Gh. H. a egalat recordul de]inut, timp de 60 de ani, de fotbalistul român N. Kovacs, cu 3 particip\ri consecutive la turneele finale ale CM (1990 Italia, 1994 SUA [i 1998 Fran]a), evoluând `n 12 meciuri din faza final\ a competi]iei mondiale. Din 1996, a devenit 69

52 PERSONALIT }I component al echipei turce Galatasaray Istanbul, echip\ la ale c\rei reu[ite [i performan]e notabile câ[tigarea de trei ori consecutiv a campionatului na]ional al Turciei (`n 1997, 1998 [i 1999), cucerirea Supercupei Turciei (`n 1998), Cupei Turciei, Cupei UEFA [i a Supercupei Europei (`n 2000) a contribuit considerabil. La vârsta de 33 de ani, dup\ turneul final al CM din Fran]a 1998, s-a retras din echipa na]ional\. A revenit `ns\ `n 1999, având un aport decisiv la calificarea echipei na]ionale la turneul final al CE din Belgia-Olanda (la cap\tul c\ruia, `n 2000, [i-a `ncheiat definitiv activitatea competi]ional\). La finele anului 1999, a fost declarat fotbalistul român al secolului. Membru `n Comisia pentru fotbal a FIFA, din care fac parte cei mai mari fo[ti [i actuali fotbali[ti ai lumii. De la 26 aprilie 2000, Stadionul Farul din Constan]a `i poart\ numele. La 24 aprilie 2001, cu ocazia retragerii sale din activitatea de juc\tor, la Bucure[ti, pe stadionul Lia Manoliu a fost organizat\ Gala Hagi, `n cadrul c\reia s-a disputat un meci festiv de fotbal `ntre o na]ional\ a României [i o selec]ionat\ a lumii. ~n iulie 2001, Gh. H. a fost `nvestit selec]ioner al primei reprezentative de fotbal a ]\rii, pe care, din p\cate, nu a reu[it s\ o califice la turneul final al CM din 2002, motiv pentru care a demisionat din func]ie, la 20 noiembrie 2001, fiind `nlocuit, ulterior, cu Anghel Iord\nescu. Drept recunoa[tere a performan]elor sale `n fotbalul românesc [i interna]ional, i-a fost acordat titlul de Maestru emerit al sportului. HARALAMBIE, GHEORGHE ( ), n. la Câmpina, jud. Prahova. Absolvent al Facult\]ii de Chimie din Bucure[ti, promo]ia ~ncadrat ca asistent la Catedra de fiziologie [i biochimie de la ICF `n 1958, va aborda pe lâng\ activitatea didactic\ [i cercetarea biochimic\. ~n 1962, va lua conducerea laboratorului de biochimie `nfiin]at `n cadrul Complexului Olimpic Na]ional 23 August (actualul Complex Olimpic Lia Manoliu ), care, `mpreun\ cu laboratorul de biomotrie, va constitui un nucleu al viitorului Centru de Cercet\ri pentru Problemele Sportului (`nfiin]at `n 1967). A elaborat [i publicat prima lucrare româneasc\ de biochimie a sportului, ap\rut\, `n 1957, la Editura UCFS. Dovad\ a recunoa[terii originalit\]ii cercet\rii [i viziunii sale asupra domeniului abordat, a primit o burs\ Humboldt [i a plecat, `n 1968, `n RFG. Din 1969, a lucrat la Clinica medical\ universitar\ din Freiburg, al\turi de reputatul savant dr. I. Keul, studiind, `ndeosebi, rolul electroli]ilor, enzimelor [i modific\rilor de echilibru acido-bazic `n efort. Cele peste 50 de lucr\ri semnate, axate pe dirijarea antrenamentului sportivilor `n func]ie de tabloul biochimic, i-au conferit autoritate [i recunoa[tere interna]ional\. De re]inut, `n acest sens, monografia sa ap\rut\ `n limba german\, la Berlin, `n 1982, la Editura Barteles Wernitz, sub titlul Einleitung in die Sportbiochimie (Introducere `n biochimia sportului). HARET, SPIRU ( ), n. la Ia[i. Matematician, sociolog, pedagog [i om politic. Pe timpul cât [i-a `ndeplinit cele trei mandate de ministru al Instruc]iunii Publice ( ; ; ), s-a remarcat ca un autentic reformator al [colii române[ti de toate gradele. Studiile [tiin]ifice, sociale [i didactice, autoritatea sa profesional\ [i moral\ l-au plasat `n con[tiin]a poporului român ca un ctitor de [coal\ [i cultur\ na]ional\. Forma]ia sa intelectual\, influen]at\ de curentele occidentale, l-a ajutat s\ acorde importan]a cuvenit\ educa]iei fizice [i `ntrecerilor [colare de oin\, pe care le va introduce obligatoriu, atât pentru b\ie]i, cât [i pentru fete, `n `nv\]\mântul de toate gradele. A m\rit num\rul lec]iilor de profil `n orarul s\pt\mânal. A ini]iat majoritatea asocia]iilor sportive [colare, fiind socotit ca adev\ratul organizator al educa]iei fizice [colare `n România. Prin crearea Casei {coalelor, a pus bazele aprovizion\rii cu materiale, aparate [i echipament sportiv pentru aceast\ activitate. Sub conducerea sa s-au publicat programele de studii [i s-au organizat cursuri de perfec]ionare a cadrelor care predau, la vremea respectiv\, aceast\ disciplin\ (mai[tri [i profesori de specialitate). Pentru aceste merite incontestabile a fost ales, ca vicepre[edinte, `n Comitetul de conducere al Federa]iei Societ\]ilor de Gimnastic\ din România, devenind, ulterior, membru de onoare. HA}IEGANU, IULIU ( ), n. `n com. Dârja, jud. Cluj. Medic. Profesor universitar, decan [i rector al Universit\]ii din Cluj. Membru al Academiei Române. Prin activitatea de clinician [i, deopotriv\, prin cercet\ri [tiin]ifice de `nalt\ ]inut\, a contribuit, timp de o jum\tate de veac, la alinarea 70

53 A. Promotori [i profesioni[ti suferin]elor bolnavilor [i, respectiv, la progresul medicinei române[ti. Ca profesor dotat cu calit\]i pedagogice remarcabile, a selec]ionat, `ndrumat [i promovat un mare num\r de colaboratori, creând [coala de medicin\ intern\ de la Cluj. A sus]inut permanent valoarea educa]iei fizice pentru individ [i na]iune, considerând c\ o na]iune se perpetueaz\ `n prima linie prin vigoarea integral\ a trupului [i sufletului. Aceast\ vigoare se conserv\ [i se spore[te prin educa]ie fizic\. A dat via]\ acestei convingeri mai ales ca pre[edinte al Asocia]iei {oimii Carpa]ilor, sec]ia de educa]ie fizic\ a renumitei asocia]ii Astra. S-a ocupat direct de organizarea cursurilor de formare a cadrelor de specialitate pentru conducerea activit\]ii de educa]ie fizic\ `n mediile rural [i, respectiv, universitar [i a sprijinit dotarea asocia]iilor s\te[ti [i studen]e[ti cu materialele, instala]iile [i terenurile sportive necesare. A fost factorul hot\râtor al `nfiin]\rii, `n 1932, a Societ\]ii medicale de educa]ie fizic\ [i sport sec]ia Cluj, al organiz\rii, `n 1937, a primului curs de medicin\ sportiv\ din acela[i ora[, precum [i al dot\rii universit\]ii clujene cu o baz\ sportiv\ complex\ Parcul Sportiv, c\ruia i s-a dat numele ilustrului s\u `ntemeietor. Prin `ntreaga activitate [i prin realiz\rile sale, I. H. se `nscrie `n rândul ctitorilor [i mentorilor educa]iei fizice din ]ara noastr\. HEROLD, CONSTANTIN ( ), n. la Moreni, jud. Prahova. Dup\ studiile urmate la licee din Ploie[ti [i din Bra[ov, a frecventat cursurile INEF din Bucure[ti, `ntre 1931 [i 1935, pe care le-a absolvit cu Magna cum laudae. Primele sporturi practicate au fost atletismul (de mai multe ori, a fost declarat campion [i recordman na]ional `n probele de vitez\ [i decatlon), fotbalul (titular `n echipa Astra Bra[ov, INEF [i Telefoane Bucure[ti) [i gimnastica (component al echipei model a INEF, participant\ la tab\ra studen]easc\ organizat\ cu prilejul JO din 1936, de la Berlin). ~n 1934, devine campion na]ional la decatlon, cu un record ce va dura pân\ `n Din 1937, se dedic\ jocurilor sportive, `n care se afirm\ ca juc\tor [i antrenor, component timp de câ]iva ani ( ), `n paralel, al reprezentativelor României de volei, handbal [i de baschet. Baschetul `i va aduce consacrarea `n cei 20 de ani ( ) petrecu]i ca juc\tor, apoi, ca antrenor, la echipa CCA (devenit\, ulterior, Steaua ) campioan\ na]ional\ de seniori de 11 ori, `n acest interval; participant\ de 9 ori la CCE unde, `n 1961, a ajuns pân\ `n semifinale (performan]\ neegalat\ `n baschetul românesc). Dup\ retragerea din activitatea sportiv\ de performan]\, `ntre 1968 [i 1972, a fost asistent [i, apoi, lector universitar la Catedra de educa]ie fizic\ a Institutului Pedagogic [i, ulterior, a Universit\]ii din Bucure[ti. Pân\ la sfâr[itul vie]ii, a antrenat echipa de baschet de Divizia B a AS Mine- Energie. Presa sportiv\ româneasc\ l-a considerat campionul polisportivit\]ii. De-a lungul vie]ii, a practicat la nivel competi]ional [i cu performan]e, de la meritorii la cele de vârf, 14 discipline sportive: atletism, baschet, canotaj, fotbal, gimnastic\, handbal, polo pe ap\, rugby, schi, scrim\, tenis de câmp, tenis de mas\, tir, volei. Costi Herold, poreclit cu admira]ie [i respect unchiul, s-a bucurat de o simpatie public\ aparte [i de aprecieri elogioase unanime pentru valoarea performan]elor sportive, integritatea caracterului [i spiritul de fair-play. ~n 1966, i se acord\ titlul de Antrenor emerit, primul de acest fel acordat unui antrenor român de baschet. Printre decora]iile care i-au fost conferite s-au num\rat Ordinul Meritul Sportiv clasa I [i Medalia Muncii clasa a II-a. HILLERIN, PIERRE JO- SEPH DE (1949), n. la Bucure[ti. Absolvent al Facult\]ii de Fizic\, specialitatea biofizic\, din Universitatea Bucure[ti, promo]ia Doctor `n [tiin]a educa]iei fizice [i sportului (specializarea psihologia sportului). S-a ini]iat `n scrim\ la Clubul Viitorul din Bucure[ti. A concurat pân\ la categoria I de clasificare sportiv\, `ntre 1963 [i 1972, fiind component al echipei de scrim\ a Clubului Viitorul, cu care a ob]inut promovarea `n divizia na]ional\. Dobândind calificarea necesar\ a func]ionat, ulterior, ca instructor sportiv, iar din 1974, ca antrenor. ~ncadrat, `n 1972, prin concurs, biofizician la CCPS, a lucrat `n cadrul laboratorului de biomotrie. ~n 1990, a fost numit directorul acestei institu]ii, transformat\, `n 2001, `n Institutul Na]ional de Cercet\ri pentru Sport. Cercet\rile sale s-au orientat c\tre conceperea de metode de m\surare a unor m\rimi fizice carac- 71

54 PERSONALIT }I teristice pentru volumul, intensitatea [i tehnicitatea efortului specific `n sport. A conceput metodele de m\surare iner]ial\ a for]ei de lovire `n box (`n cazul cro[eelor [i al directelor ) [i, respectiv, de m\surare a for]ei [i de determinare a pozi]iei ramei `n efortul specific al canotorilor; a preluat [i reconvertit metoda dr. Miron Georgescu de m\surare a capacit\]ii de efort anaerob, pentru evaluarea calit\]ilor neuromotorii de for]\ vitez\ control, punând `n eviden]\ posibilitatea de precizare a st\rii [i nivelului de antrenament al sportivului; a colaborat la realizarea sistemului Ergosim utilizat la preg\- tirea loturilor na]ionale de gimnastic\, `not, canotaj, kaiac-canoe, atletism [.a. Din 1992, vicepre[edinte al Consiliului {tiin]ei Sportului. Membru al Comisiei Tehnice Olimpice. De asemenea, multe organisme [tiin]ifice interna]ionale l-au cooptat `n rândul membrilor lor. Membru `n Comitetul Executiv al ICSSPE/CIEPSS [i coordonator regional pentru Europa de Est. ~n anul 2000, i s-a acordat Crucea na]ional\ Serviciul Credincios clasa I. HOFFMANN, ARTHUR- PIERRE (1949), n. la Ploie[ti. Absolvent al IEFS, promo]ia Profesor gradul I. Antrenor categoria I. Membru al COR, secretar al AOR. Director general `n MTS. Printre studiile [i articolele semnate de A. P. H. se num\r\ Elemente de strategie olimpic\, Educa]ie [i olimpism, Jocurile olimpice Edi]ia XXIV (`n colaborare). ~n anul 2000, i s-a conferit Ordinul na]ional Serviciul Credincios `n grad de cavaler. HOLDEVICI, IRINA (1949), n. la Bucure[ti. Absolvent\ a Facult\]ii de Psihologie din Universitatea Bucure[ti, promo]ia ~n 1980, ob]ine titlul de doctor `n psihologie. Cariera sa profesional\ s-a desf\[urat `n mai multe direc]ii: asistent universitar la IEFS [i psiholog la loturile olimpice de tir, de gimnastic\ [i de scrim\ ( ); psiholog sportiv [i psiholog clinician ( ); lector la Catedra de psihologie a Facult\]ii de Sociologie, Psihologie [i Pedagogie din Universitatea Bucure[ti ( ); din 1995, profesor la Universitatea Bucure[ti [i la Institutul Na]ional de Informa]ii. ~n perioada , desf\[oar\ o intens\ activitate academic\ [i de cercetare `n domeniul psihoterapiei, psihologiei sportului [i psihologiei clinice (`n virtutea func]iilor `ndeplinite ca: pre[edinte al Colegiului Român de Psihoterapie; vicepre[edinte al Comisiei Române de Psihologia Sportului; pre[edinte al Comisiei Române de Sugestie [i Hipnoz\; membru `n Consiliul Director al Federa]iei Europene de Psihologia Sportului [i Activit\]ilor Corporale. A scris [i publicat 15 c\r]i `n domeniul psihologiei sportului, psihoterapiei, relax\rii [i hipnozei, printre care: Compendiu de psihologie pentru antrenori (`n colaborare cu Mihai Epuran), Editura Sport-Turism, 1980; Activitatea sportiv\: decizie, autoreglare [i performan]\ (1987) [i Autodep\[irea `n sport (1988), ambele scrise `n colaborare cu I. P. Vasilescu [i ap\rute la Editura Sport- Turism; Psihologia succesului, Editura Ceres, 1993; Gândirea pozitiv\, Editura {tiin]\ [i Tehnic\, HU}AN, RADU (1927), n. la Gura Humorului, jud. Suceava. Ofi]er superior MI. A fost unul dintre principalii sus]in\tori [i promotori ai kaiacului [i canoei `n ]ara noastr\. Ca sportiv, a fost legitimat la cluburile AS PTT, Telefoane [i Dinamo din Bucure[ti. A cucerit 12 titluri de campion na]ional. ~n 1953, renun]\ la activitatea competi]ional\ [i se dedic\ muncii de antrenor. ~ndepline[te func]ia de antrenor coordonator al Sec]iei de kaiac-canoe a Clubului Dinamo, cu echipajele acestui club cucerind 600 de titluri de campion na]ional. Antrenor al loturilor na]ionale, timp de 33 de ani ( ), a preg\tit echipajele pentru JO `ncepând cu edi]ia din 1956, de la Melbourne, [i pân\ la cea din 1984, de la Los Angeles, inclusiv pentru edi]iile CE [i CM desf\[urate `n aceast\ perioad\. Dintre sportivii preg\ti]i de el la clubul Dinamo au fost medalia]i 35 (dintre care 11, cu aur), la JO; 133 (dintre care 42, cu aur), la CM; 80 (dintre care 29, cu aur), la CE. A realizat, cu elevii s\i, o serie de performan]e române[ti `n premier\: primele medalii cucerite la kaiac, la un CM (1954 M. Anastasescu) [i la un CE (1957 M. Anastasescu, S. Teodorof); primii campioni europeni (1957) [i mondiali (1958) la canoe (S. Ismailciuc [i D. Alexe); primul campion european (1961) [i mondial (1963) la kaiac simplu (A. Vernescu); primele medalii olimpice de aur ob]inute la canoe (JO din 1956 L. Rotman, dublu campion olimpic, S. Ismailciuc [i D. Alexe) [i la kaiac (JO din 72

55 A. Promotori [i profesioni[ti 1976 V. Diba); 4 titluri de campion olimpic Ivan Patzaichin). A reu[it s\ impun\ pe plan interna]ional o serie de sportivi de excep]ie ca: I. Patzaichin 30 de medalii (13 de aur) la JO, CM [i la CE, 4 titluri olimpice, 8 mondiale [i unul european; A. Vernescu 30 medalii (13 de aur), 4 titluri mondiale [i 9 europene; A. Sciotnic 19 medalii (7 de aur), 4 titluri mondiale [i 3 europene; V. D`ba 11 medalii (6 de aur), 5 titluri mondiale [i unul olimpic; M. Zafiu 11 medalii; Maria {tefan 10 medalii; Viorica Dumitru 11 medalii; S. Covaliov 8 medalii; S. Ismailciuc 7 medalii; A. Sidorov 7 medalii; D. Alexe 6 medalii; M. }urca[ 6 medalii. A adus, prin experien]a sa, o contribu]ie practic\ deosebit\ la formarea [colii române[ti de kaiac-canoe, la perfec]ionarea procesului de selec]ie [i preg\tire a sportivilor de mare performan]\. A fost membru al Biroului FR de Kaiac-Canoe [i al Colegiului central al antrenorilor. S-a remarcat printr-o mare exigen]\ [i atitudine dârz\ fa]\ de problemele de preg\tire [i de asigurare a condi]iilor organizatorice cerute de acest sport [i cu mare autoritate `n rândul celor care constituiau poten]ialul sportiv reprezentativ al ]\rii. S-a bucurat de un binemeritat prestigiu pe plan interna]ional. I-au fost acordate titlurile de Maestru al sportului (1951) [i de Antrenor emerit (1957). Decorat cu Ordinul Muncii clasa I [i Merite Sportive clasa I [i a II-a. IENEI, EMERIC ALEXAN- DRU (1937), n. la Arad. Profesor de educa]ie fizic\. Legitimat, la vârsta de 9 ani, la ITA. A activat la Arad pân\ `n 1956, când, component fiind al echipei na]ionale de juniori, s-a transferat la Clubul CCA ( Steaua ), unde, pân\ `n 1969, a fost unul dintre fotbali[tii de baz\ ai forma]iei militare cu care a câ[tigat de 3 ori (`n 1960, 1961 [i 1968) campionatul na]ional [i de 4 ori Cupa României (`n 1962, 1966, 1967 [i 1969), `n acela[i timp `mbr\când [i tricoul na]ionalei de 12 ori. A f\cut parte din reprezentativa ]\rii la JO din 1964 (Tokio). ~ntre 1969 [i 1970, a activat ca juc\tor profesionist `n Turcia, la Kaiseri. Fotbalist de mare angajament, cu o mare capacitate de efort, s-a remarcat [i printr-o ]inut\ de `nalt\ sportivitate. Dup\ anul 1971, a lucrat ca antrenor `n cadrul Clubului Steaua, preg\tind mai `ntâi fotbali[tii juniori. Ca antrenor principal la echipa de seniori, realizeaz\ eventul campionat cup\, `n 1976, [i, apoi, cucere[te un nou titlu na]ional `n ~ntre 1978 [i 1983, activeaz\ la forma]ii de fotbal de prim e[alon din provincie (FC Bihor, CS Târgovi[te), dup\ care revine la Steaua, reu[ind s\ realizeze performan]e de mare prestigiu pe plan intern câ[tigarea campionatului [i a Cupei României, `n 1985, apoi, din nou, a campionatului, `n 1986 [i pe plan interna]ional câ[tigarea Cupei Campionilor Europeni, edi]ia 1986, dup\ victoria, `n finala de la Sevilla, asupra echipei FC Barcelona. Din toamna anului 1986, preia conducerea tehnic\ a primei reprezentative a ]\rii, pe care o calific\ la turneul final al CM din Italia `n 1990 (unde avea s\ ob]in\ cea mai bun\ performan]\ de pân\ atunci din istoria fotbalului românesc calificarea `n optimile de final\ ale competi]iei nr. 1 mondiale). Dup\ 1990, se retrage de la cârma echipei na]ionale [i desf\[oar\ o activitate profesional\ discontinu\, cu scurte perioade la conducerea tehnic\ a unor echipe din ]ar\ ( Steaua, FC Bihor) sau din str\in\tate ( Parmalat Ungaria, [i Panionios Grecia). Cu Steaua `[i mai adaug\ `n palmares, `n calitate de director tehnic, cucerirea Cupei României, `n 1992, [i ca antrenor principal, ob]inerea unui nou titlu na]ional, la edi]ia La `nceputul anului 1997, este numit secretar de stat `n MTS, func]ie `ndeplinit\ pân\ `n februarie 1998, când devine director tehnic `n FR de Fotbal, pentru ca, din toamna anului 1998, s\ preia func]ia de director tehnic al FC Steaua. De la 1 ianuarie 2000, a fost numit `n func]ia de antrenor al echipei na]ionale (care, la turneul final al CE din acela[i an, a reu[it s\ treac\ de faza grupelor, calificându-se `n sferturile de final\). Dup\ Euro 2000, E. I. a de]inut func]ia onorific\ de director tehnic al echipelor na]ionale de fotbal [i, ulterior, a devenit pre[edintele Comisiei tehnice a FRF. La 12 mai 1986, a fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa I. ~n decembrie 2000, i-a fost conferit Ordinul na]ional Pentru Merit `n grad de ofi]er. ILEANA DE HOHEN- ZOLLERN ( ), n. la Bucure[ti. Particip\ la cursurile Institutului Na]ional de Educa]ie Fizic\. Fiind `nzestrat\ cu reale aptitudini pentru practicarea atletismului, schiului, `notului, gimnasticii, alpinismului [i jocurilor populare, a luat parte, efectiv, la demonstra]ii [i concursuri `mpreun\ cu echipa reprezentativ\ a studen]ilor INEF. ~n 73

56 PERSONALIT }I calitate de comandant al unei legiuni de cerceta[i, apoi ca pre[edint\ a Academiei Cre[tine a Femeilor Române, a desf\[urat o sus]inut\ activitate cu con]inut moral [i de preg\tire fizic\ `n rândul tineretului. ILIESCU, ION (1930), n. la Olteni]a. Inginer hidro-energetician. {i-a `nceput studiile superioare la Facultatea de Electrotehnic\ a Institutului Politehnic Bucure[ti, pe care le-a continuat la Institutul Energetic din Moscova, absolvindu-le `n anul Practicant [i mare iubitor al sportului `nc\ din copil\rie, a fost aproape de fenomenul sportiv [i s-a implicat `n tot ceea ce putea s\ duc\ la dezvoltarea acestuia. Num\rându-se printre fondatorii Uniunii Asocia]iilor Elevilor din România (1948) [i ai Uniunii Asocia]iilor Studen]ilor din România (1956), f\când parte [i din conducerea acestora, a promovat cu consecven]\ activitatea sportiv\ `n rândul tineretului studios. De pe pozi]ia func]iilor pe care le-a `ndeplinit `n decursul anilor ministru pentru problemele tineretului ( ); vicepre[edinte al Consiliului jude]ean Timi[ ( ); pre[edinte al Consiliului jude]ean Ia[i ( ); pre[edinte al Consiliului Na]ional al Apelor ( ); director al Editurii Tehnice ( ) [.a., a continuat s\ sprijine activitatea sportiv\ [i s\ contribuie la afirmarea sportului românesc pe plan intern [i interna]ional. ~n perioada , a `ndeplinit func]ia de pre[edinte al FR de Kaiac- Canoe. ~n aceast\ postur\ [i-a consacrat eforturile [i demersurile dezvolt\rii celor dou\ ramuri sportive. A contribuit nemijlocit la realizarea noii baze sportive construit\ special pentru kaiac-canoe la Bascov (Pite[ti). A participat direct la evenimentele din decembrie 1989; a fost pre[edintele Consiliului FSN [i a condus Consiliul Provizoriu de Uniune Na]ional\. A fost ales Pre[edinte al României la 20 mai 1990 (o dat\ cu alegerile pentru Adunarea Constituant\) [i apoi, dup\ adoptarea noii Constitu]ii, la 11 octombrie 1992 [i la 10 decembrie ~n virtutea atribu]iilor conferite de calitatea de [ef al statului, a acordat o aten]ie deosebit\ recunoa[terii [i aprecierii valorilor autentice ale sportului românesc, promov\rii lor pe plan na]ional [i interna]ional, ac]ionând constant pentru acordarea cuvenitelor recompense de ordin moral [i material celor mai buni sportivi ai ]\rii. IOANI}ESCU, CONSTANTIN (1921), n. `n com. Glodeanu Cârlig, jud. Buz\u. A urmat {coala Normal\ din Buz\u, apoi a absolvit ANEF, `n 1945, [i Facultatea de Drept, `n {i-a `nceput cariera de profesor de educa]ie fizic\ la Liceul Industrial Polizu din Capital\, continuând-o la {coala Normal\ din Buz\u. Dup\ 1950, a fost `ncadrat la Centrul Universitar Ia[i, ca responsabil pentru educa]ia fizic\. La `nfiin]area Institutului Pedagogic din Ia[i, a fost `ncadrat la Facultatea de Educa]ie Fizic\, unde a predat disciplinele Teoria [i metodica educa]iei fizice [i Volei. A elaborat mai multe cursuri de teorie [i metodic\ a educa]iei fizice, precum [i un caiet de lucr\ri practice pentru volei. A condus activitatea de perfec]ionare a profesorilor de educa]ie fizic\ din Moldova, timp de 21 de ani. A avut gradul didactic de lector universitar. A condus, `n calitate de pre[edinte, Comisia jude]ean\ de volei Ia[i. A fost arbitru divizionar de volei. ~ntors la Buz\u, a condus, timp de 7 ani, Comisia jude]ean\ de fotbal. I-a fost acordat\ distinc]ia Merite Sportive. IOANI}OAIA, TRAIAN OVI- DIU (1945), n. la Peri[, jud. Ilfov. Ziarist. Absolv\ Liceul Ion Maiorescu din Giurgiu, `n 1962, [i Institutul de Limbi [i Literaturi Str\ine din Bucure[ti (limba polon\), `n 1967, ca [ef de promo]ie. Debuteaz\ `n presa scris\ `n 1968, ca redactor la ziarul Sportul popular. ~ntre 1973 [i 1986, lucreaz\ `n redac]ia revistei Flac\ra, remarcându-se ca unul dintre cei mai aprecia]i ziari[ti din presa sportiv\ [i nu numai. Din 1986, lucreaz\ la ziarul Sportul (devenit, ulterior, Gazeta Sporturilor ), pentru ca, `n 1991, s\ devin\ redactor [ef al cotidianului Sportul românesc. ~n 1997, `nfiin]eaz\ primul cotidian de sport color de factur\ occidental\ Pro Sport, devenind directorul acestuia. Din anul 1994, sus]ine emisiunile Procesul etapei (fotbalistice) la Pro TV [i Sport show la Pro FM. A fost desemnat de 12 ori cel mai bun ziarist sportiv al anului. Se poate aprecia c\ el a creat `n România o [coal\ de pres\ sportiv\ modern\, descoperind [i valorificând o serie de veritabile talente `n domeniu, precum: C. Tolontan, A. Vochin, Cr. Geamba[u, E. Terzian, B. Stamatoiu, A. Niculescu, A. Buz\riu, 74

57 A. Promotori [i profesioni[ti Elena Popa, Lumini]a Diculescu. A urm\rit [i a transmis de la fa]a locului `ntrecerile din cadrul CM de fotbal din Italia, 1990 (când a fost ofi]erul de pres\ al lotului nostru na]ional), din SUA, `n 1994, [i din Fran]a, `n A fost, de asemenea, prezent, ca ziarist, la JO de la Moscova, din 1980, [i de la Barcelona, din 1992, la multe alte mari competi]ii sportive: CM de gimnastic\, Cupa Davis la tenis etc. Este autor al mai multor c\r]i de interviuri [i reportaje, printre care: B\rba]i cu obiceiuri de eroi (distins\, `n 1981, cu Marele premiu pentru reportaj), Nimeni nu are nimic de ascuns, ~ntâmpl\ri din realitatea imediat\, Via]a la 1000 km pe or\. IOAN, VIRGIL ( ), n. la Foc[ani, jud. Vrancea. Atras `nc\ din timpul liceului de activitatea sportiv\, practic\ cu talent rugby-ul [i atletismul. Ca atlet, legitimat ini]ial la clubul Liceului Mihai Viteazul [i, apoi, la Clubul Stadiul Român, a concurat, `ntre 1920 [i 1935, la probele de alergare pe distan]a scurte: 100 m, 200 m, 400 m, 110 m garduri [i la decatlon. A cucerit peste 20 titluri de campion na]ional [i a stabilit 4 recorduri ale ]\rii, fiind selec]ionat [i concurând de 4 ori `n echipa de atletism a României. A fost, timp de 18 ani, membru al Biroului FR de Atletism, iar `n perioada , pre[edintele ales al acesteia. Generos, a avut la activ repetate ac]iuni filantropice, a d\ruit echipament celor 25 componen]i ai reprezentativei na]ionale de atletism, care f\ceau deplas\ri la concursurile interna]ionale; la ini]iativa [i pe seama fondurilor sale, au fost invita]i speciali[ti din Germania (antrenorii Lugelhard [i Woitzer [i doctorul Weimann), care au predat cursuri de ini]iere [i perfec]ionare, de tratamente [i refacere tehnicienilor [i atle]ilor români. ~n sus]inuta sa activitate de publicist a popularizat atletismul. Având [i o voca]ie de istoric s-a documentat la Biblioteca Academiei Române, strângând date referitoare la trecutul atletismului `n spa]iul românesc. Efectul acestei febrile [i fecunde c\ut\ri s-a concretizat `n elaborarea monografiei Atletismul românesc, pe care a editat-o pe cheltuiala sa [i a distribuit-o gratuit iubitorilor acestei ramuri sportive, dorind ca aceast\ carte s\ fie dezvoltat\ [i completat\ de viitorii ziari[ti, statisticieni, profesori [i atle]i. ION, CORNELIU (1951), n. la Foc[ani, jud. Vrancea. Ofi]er MApN. Absolvent al Institutului de Studii Economice din Bucure[ti, promo]ia A `nceput s\ practice tirul `n 1969, `n cadrul Clubului Steaua Bucure[ti, sub `ndrumarea antrenorilor Gh. Corbescu [i T. Coldea (dup\ 1976). Multiplu campion [i recordman na]ional, a `nregistrat performan]e de excep]ie [i `n competi]iile interna]ionale oficiale de tir. Selec]ionat `n loturile na]ionale, a realizat, pe parcursul a peste 20 de ani, `ncepând din 1970, performan]e maxime 600 de puncte din 600 posibile `n proba de pistol vitez\; are la activ egalarea recordului mondial, 598 puncte, la proba de pistol vitez\, `n 1977, [i un aport substan]ial la stabilirea unui nou record mondial, `n 1975, `n proba de pistol vitez\ pe echipe, puncte. Participant la 3 edi]ii ale JO, 3 CM [i la 5 CE, a ob]inut 12 medalii 4 de aur, 7 de argint [i una de bronz. La CM din 1974, la Enschade (Olanda) ob]ine medalia de argint la pistol cu aer comprimat, iar la Thun, medalia de bronz la pistol vitez\, pe echipe, [i locul XI, la individual. La CM de la Caracas, din 1982, face parte din echipa de pistol vitez\ care intr\ `n posesia medaliei de argint. La JO din 1976, de la Montreal, se claseaz\ pe locul V, dup\ un baraj `n 3 pentru medalia de bronz. La cea de-a XII-a edi]ie a JO din 1980, de la Moscova, `[i demonstreaz\ din plin calit\]ile tehnice, fizice [i psihice, devenind campion olimpic la pistol vitez\, `n urma unui baraj desf\[urat `n 3 man[e (prima man[\ `n 3, `ntre I. Corneliu, W. Jurgen Republica Democrat\ German\ [i Petrisch Gerhard Austria; a doua, `ntre I. Corneliu [i W. Jurgen, care s-a terminat la egalitate, 147 p, a impus cea de-a treia, `n care I. C. realizeaz\ 148 p, iar Jurgen 147 p). La JO de la Los Angeles, din 1984, devine vicecampion olimpic la aceea[i prob\. ~nalta clas\ `n proba de pistol vitez\ este pus\ `n eviden]\ [i la CE, unde cucere[te 3 titluri continentale: unul cu echipa, `n 1975 (Madrid), [i 2 la individual, `n 1977 (Bucure[ti) cu 598 p record mondial egalat [i `n 1985 (Osijek), precum [i 4 medalii de argint `n 1975 [i 1981 (Titograd), la individual, `n 1983 (Bucure[ti) [i 1985, `n proba pe echipe. Dup\ ce [i-a `ncheiat cariera ca sportiv, [i-a continuat activitatea ca antrenor la Clubul Steaua, din 1989 fiind numit [eful Sec]iei de tir din cadrul aceleia[i grup\ri 75

58 PERSONALIT }I sportive. Din 1995, s-a ocupat de preg\tirea unor tr\g\tori de perspectiv\, precum: I. Raicea (locul III, la Cupa Mondial\), A. Todor (locul III pe echipe, la pistol vitez\, [i locul IV `n proba individual\, la CE de juniori din 1997), iar din 1997, a preluat [i preg\tirea sportivului Sorin Babii (medalie de bronz, `n proba pistol cu aer comprimat, [i medalie de argint, `n proba pe echipe, la CE din 1997; locul II, la Cupa Mondial\ din 1997). ~n 1990, a fost ales `n func]ia de pre[edinte al FR de Tir. ~n 1981, a participat, ca invitat, la sesiunea Academiei Olimpice de la Atena. Membru `n Biroul Executiv al COR. Pentru rezultatele sale de excep]ie [i contribu]ia adus\ la afirmarea tirului românesc, i s-au acordat titlurile de Maestru emerit al sportului [i de Antrenor emerit [i a fost distins cu ordine [i medalii. ~n anul 2001, i s-a conferit Ordinul na]ional Pentru Merit `n grad de ofi]er. IONESCU, ADRIAN ( ), n. `n com. P\troaia, jud. Dâmbovi]a. Absolvent al Facult\]ii de Medicin\ [i al ISEF (1930), ca [i al Facult\]ii de Filosofie din Bucure[ti (1932). ~n intervalul , a frecventat cursuri de perfec- ]ionare la: Institutul Central Regal de Gimnastic\ din Stockholm (la catedrele de gimnastic\, ortopedie, fizioterapie [i radiografie); la Paris (fizioterapie) la Hamburg (fizioterapie [i fiziologie). ~n 1930, `[i sus]ine teza de doctorat `n medicin\ [i chirurgie, sub `ndrumarea prof. univ. dr. Fr. Reiner, iar `n 1936, teza de doctorat `n fiziologie muscular\ la Universitatea hanseatic\ din Hamburg. Dup\ revenirea `n ]ar\, desf\[oar\ o bogat\ activitate didactic\: asistent la Catedra de gimnastic\ medical\ (1931), [ef de lucr\ri (1948), conferen]iar (1958), profesor universitar (1962). ~n 1968, devine doctor docent. A ]inut cursuri: de igien\ [colar\; pe probleme medicale ale psihologiei practice; de cultur\ fizic\ medical\; de masaj, control medical [i de prim-ajutor. Concomitent, a desf\[urat o sus]inut\ activitate de cercetare [tiin]ific\ privind: efectele exerci]iului fizic `n [coal\ [i `n mediul profesional; examenul antropometric [i fiziologic; problematica viciilor de atitudine [i a deficien]elor fizice; aspectele fundamentale ale cre[terii [i dezvolt\rii fizice. A semnat o multitudine de lucr\ri de referin]\ pentru domeniul culturii fizice medicale, printre care: Scoliozele [i tratamentul lor prin gimnastic\ medical\ (1940), Masajul (1950), Gimnastica articular\ (1954), Cultura fizic\ (1964), Cultura fizic\ a mamei [i copilului (1958), Despre atitudinea corect\ a corpului (1961), Automasajul (1962), Femeia [i cultura fizic\ (1964), Cultura fizic\ pentru cei vârstnici (1965), Cre[terea normal\ [i dezvoltarea fizic\ (1968). Pe plan organizatoric `nfiin]eaz\, `n colaborare cu dr. Ana Kiss Strugurescu, dr. Traian Dumitrescu [i cu dr. Petre Radovici, Centrul de cercetare a deficien]elor fizice `n cadrul Spitalului Gr. Alexandrescu. Elaboreaz\ [i conduce, `mpreun\ cu dr. R. Ludu, primul curs de medicina culturii fizice. ~n anii '60, este pre[edintele Comisiei Române de Bibliografie, afiliat\ la Biroul Interna]ional de Documentare [i Informare (IASI), alc\tuind, `mpreun\ cu membrii comisiei, bibliografiile `n limbile francez\, englez\, german\ [i român\ ale lucr\rilor din domeniul educa]iei fizice [i sportului ap\rute `n ]ara noastr\ `n prima jum\tate a secolului XX. IONESCU, ADRIAN ( ), n. `n com. Berde[ti-Horezu, jud. Vâlcea. Absolvent al ICF, [eful promo]iei din Repartizat ca profesor `n Buz\u, este numit directorul [colii sportive din ora[, `nfiin]at\ `n ~n 1968, o dat\ cu `nfiin]area Consiliului jude]ean Buz\u pentru Educa]ie Fizic\ [i Sport, a fost numit pre[edintele acestui for, `n fruntea c\ruia s-a aflat pân\ `n ~n aceast\ perioad\, datorit\ tenacit\]ii [i calit\]ilor sale de ordin managerial, baza sportiv\ a jude]ului a sporit considerabil, prin construirea stadionului de fotbal [i de atletism, a s\lii CS{, a patinoarului artificial [i a S\lii Polivalente a Sporturilor Dacia. A desf\[urat [i o sus]inut\ activitate practic\, `n calitate de antrenor al echipelor de volei a ora[ului Buz\u [i a CS{, cu care a ob]inut rezultate de prestigiu `n CN de juniori [i la campionatele [colare. A preg\tit [i promovat sportivi de valoare `n reprezentativele de volei ale ]\rii, precum: Corneliu Chifu care, `n 1979, cucere[te, `mpreun\ cu na]ionala tricolorilor, locul III, la JO de la Moscova (1980) [i la CE, iar cu echipa CS Steaua, locul II, la CCE (1979); Petric\ Stancu, maestru emerit al sportului, participant la CM din Mexic (1974); Florian Sârbu medalie de bronz, cu na]ionala, la CB din 1979; Adrian Dumitru component al lotului medaliat cu bronz la JMU din ~n perioada , ca antrenor al echipei CS{ Buz\u, [i-a calificat elevii de 11 ori `n turneele finale, ob]inând cu ei 2 titluri de campion na]ional. 76

59 A. Promotori [i profesioni[ti IONESCU, ANTON (1910), n. `n com. Ciol\ne[ti, jud. Teleorman. Licen]iat al Facult\]ii de Drept (1934) [i al ISEF din Bucure[ti (`n 1935). A ales cariera didactic\ [i a predat educa]ia fizic\, timp de 37 de ani, la {coala Normal\ din Câmpulung Muscel [i la Seminarul Pedagogic din Bucure[ti, apoi, 22 de ani ne`ntrerup]i, la Liceul Spiru Haret. Pentru merite remarcabile `n preg\tirea echipelor [colare cu care a cucerit, `n `ntrecerile desf\[urate `n cadrul campionatelor na]ionale [i al competi]iilor organizate la nivelul Capitalei, locuri frunta[e [i titluri de campioni (la gimnastic\, atletism [i baschet), `n prezentarea demonstra]iilor de gimnastic\ [i organizarea de tabere [i excursii, `n `ndrumarea practicii pedagogice a studen]ilor ANEF [i pentru activitatea desf\[urat\ ca pre[edinte al FR de Lupte [i Haltere ( ) [i al FR de Atletism ( ), i s-au acordat titlul de Profesor frunta[ [i medalia Merite Sportive. IONESCU, CONSTANTIN ( ), n. `n com. P\troaia, jud. Dâmbovi]a. Absolvent al IEF, promo]ia A lucrat, ini]ial, ca instructor `n cadrul cursurilor de preg\tire [i formare a ofi]erilor [i subofi]erilor care urmau s\ desf\[oare activit\]i pe linia preg\tirii fizice a personalului armatei. Ca sportiv categoria I, a practicat voleiul. A fost membru al FR de Volei. A condus primul curs de scafandri din armata român\. A f\cut parte din Comandamentul For]elor Armate Unite ale Tratatului de la Var[ovia, fiind `ns\rcinat cu preg\tirea fizic\ a osta[ilor. Ca vicepre- [edinte al Clubului Steaua, a r\spuns de `ndrumarea tehnic\ a 12 sec]ii, preponderent de jocuri sportive. Fiind un remarcabil organizator, a primit sarcina preg\tirii cursurilor [i convoc\rilor pe linia preg\tirii fizice desf\[urate la nivelul for]elor noastre armate. ~n perioada , a elaborat instruc- ]iuni [i regulamentele privind preg\tirea fizic\ a militarilor. A fost distins cu ordine [i medalii militare [i sportive. IONESCU, DIMITRIE ( ), n. la Bucure[ti. Studiile [i le-a f\cut la Roma, la {coala Central\ de Gimnastic\. ~n 1883, a fost numit profesor suplinitor la gimnaziul din Gala]i, fiind apoi, `n 1886, transferat la Liceul Gh. Laz\r din Bucure[ti. Pred\, `n paralel, la {coala Normal\ [i la Liceul Sf. Gheorghe. ~n intervalele [i , a func]ionat ca inspector [colar, pe problemele gimnasticii, la Ministerul Instruc]iunii Publice. Poate fi considerat ca pionier al gimnasticii din România [i un demn continuator al operei [i activit\]ii lui Gh. Moceanu. Ministrul Instruc]iunii Publice Spiru Haret i-a acordat pre]uirea sa [i l-a `ns\rcinat s\ conceap\ [i s\ coordoneze diverse ac]iuni pe linia form\rii mae[trilor [i profesorilor de gimnastic\, s\ organizeze cursurile pentru perfec]ionarea lor `n 1909 [i 1910 [.a.m.d. La ini]iativa lui D. I., se `nfiin]eaz\, la Bucure[ti, `n 1905, Societatea de gimnastic\ ~nainte, care va impulsiona, pentru moment, activitatea `n domeniu [i va preg\ti apari]ia primei federa]ii sportive române[ti Federa]ia Societ\]ilor de Gimnastic\ din România (1906). Ca [i predecesorul s\u Gh. Moceanu, D. I. era adeptul sistemului german de gimnastic\, al lui L. Jahn, impregnat de elemente ale sistemului francez de gimnastic\ al lui Demeny (acesta din urm\ fiind invitat, `n 1914, pentru a sus]ine mai multe conferin]e la Bucure[ti, Craiova, Ia[i [i la Gala]i). Ap\rând eficien]a [i valoarea instructiv-educativ\ a sistemului hibrid germano-francez, D. I. a intrat `ntr-o disput\ spinoas\ cu I. Bucovineanu, ardent sus]in\tor al sistemului suedez, animând, la o scar\ mai mic\, a[a-zisa b\t\lie a sistemelor purtat\, `n mai toate statele din Europa celei de-a doua jum\t\]i a sec. XIX, `ntre discipolii diver[ilor creatori ai sistemelor de gimnastic\. Acceptând, `n cele din urm\, teza c\ gimnasticii trebuie s\ i se al\ture [i activit\]ile sportive care `nregistrau, la `nceputul sec. XX, o dezvoltare impetuoas\, consemnat\ prin apari]ia federa]iilor na]ionale de baz\, D. I. public\, pentru prima dat\ `n România, un regulament de fotbal, `ncorporat `n Tratatul de jocuri [colare pentru uzul [coalelor de ambele sexe. Prin intermediul articolelor publicate `n revista Gimnasticul Român (pe care a creat-o [i condus-o `n 1907) [i `n revista Educa]iunea (1892), D. I. a contribuit esen]ial la r\spândirea, organizarea [i afirmarea gimnasticii `n 77

60 PERSONALIT }I ]ara noastr\. De asemenea, a semnat mai multe articole [i lucr\ri de metodic\ [i de istorie a gimnasticii, precum: Instruc]iunea gimnasticii `n [colile de b\ie]i [i fete, curs elementar (1891); Jocuri [colare (1895), `n colaborare cu Gh. Teodosiu; Jocul oina (1900), `n colaborare cu N. Velescu; Importan]a unor sisteme de educa]ie fizic\ (1905); Gimnastica. Studii critice, editat\ `n colaborare cu N. Velescu (1906); Conduc\tor pentru predarea gimnasticii `n [colile primare, secundare [i normale de b\ie]i [i fete (1915); Metodica gimnasticii (1916); Raport asupra Congresului de Educa]ie Fizic\ de la Paris (1913); Istoricul gimnasticii [i al educa]iei fizice la noi (1939). Pentru meritele sale deosebite, a fost distins cu `nalte distinc]ii ale timpului: Coroana României, Ordinul Sf. Sofia, R\splata muncii clasa I, Diploma de Ofi]er al Instruc]iunii Publice (acordat\ de statul francez), Meritul cultural. IONESCU, EFTIMIE ( ), n. la Pite[ti. Absolvent al Facult\]ii de Filologie din Bucure[ti (1967), al Facult\]ii de Ziaristic\ din cadrul Academiei de {tiin]e Social-Politice {tefan Gheorghiu (1983) [i al Cursului pentru perfec]ionarea cadrelor din domeniul presei (1974). Dup\ absolvirea Liceului N. B\lcescu din Pite[ti, `n 1945, a intrat `n presa sportiv\ `n calitate de corespondent al ziarului Sportul popular pentru jude]ul Arge[. Venind, apoi, `n Capital\, a `ndeplinit, rând pe rând, atribu]iile specifice meseriei de gazetar: de la colaborator, reporter, pân\ la [ef de sec]ie la ziarul Sportul. ~nc\ din 1950, a `nceput colaborarea cu sec]ia de sport a Radiodifuziunii, num\rându-se apoi printre reporterii care aduceau actualitatea sportiv\ `n emisiunile nou `nfiin]atei Televiziuni na]ionale. ~n paralel, a colaborat la o serie de publica]ii din ]ar\ [i din str\in\tate profilate pe problemele fotbalului. ~ntre 1958 [i 1967, [i-a desf\[urat activitatea `n redac]ia I. S. LOTO-Pronosport, de unde a trecut, prin transfer, la revista Fotbal, ca [ef de sec]ie. Din 1972, revine la ziarul Sportul ( Gazeta sporturilor ), unde va lucra ca publicist comentator pân\ la pensionare, `n Chiar [i dup\ ie[irea la pensie a continuat s\ semneze, `n calitate de colaborator, articole despre fotbalul românesc [i interna]ional. Ziarist prolific, deosebit de talentat, a sus]inut cu regularitate rubrici sportive nu doar `n ziare [i reviste de profil, ci [i `n paginile altor publica]ii, precum: Magazinul, Contemporanul, România Liber\, Ramuri, Cronica, F\clia. A redactat, `mpreun\ cu al]i colegi gazetari, primul almanah fotbalistic care a ap\rut `n România dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial. S-a num\rat printre colaboratorii permanen]i ai revistei FIFA Fotball News. ~n domeniul audiovizualului, a de]inut rubrici permanente la Radio Bucure[ti [i Radio Cluj [i a realizat peste 200 de reportaje [i transmisii tv de la tot atâtea meciuri de fotbal (el este autorul primei transmisiuni, `n 1965, pentru telespectatorii români, a unui meci de fotbal interna]ional finala CE disputat\ `ntre chipele Internazionale Milano [i Benfica Lisabona). A fost prezent la 4 edi]ii ale CM de fotbal: din Anglia, `n 1966; din Mexic, `n 1970; din Germania, `n 1974; din Italia, `n Este autorul mai multor volume de publicistic\ sportiv\, printre care Larma [i gloria stadioanelor [i A[ii fotbalului românesc (`n colaborare cu George Iva[cu). A l\sat `n manuscris cartea De la Wembley la Bocca Juniors povestea a 4 campionate mondiale de fotbal. Este considerat, prin valoarea demersurilor profesionale [i realiz\rile sale remarcabile gazet\re[ti, un veritabil as al presei sportive române[ti. IONESCU, MIHAIL ( ), n. la Bucure[ti. Absolvent al ISEF, promo]ia Inspector pentru educa]ie fizic\ `n Ministerul ~nv\]\mântului ( ). {ef de catedr\ (Educa]ie Fizic\ [i Sport) la Universitatea Bucure[ti ( ). Decan al Facult\]ii de Educa]ie Fizic\ [i Sport din Institutul Pedagogic de 3 ani ( ). A predat gimnastica [i tirul. A efectuat studii privind metodica pred\rii educa]iei fizice `n `nv\]\mântul preuniversitar [i universitar. IONESCU, V. MIHAI (1925), n. la Ploie[ti. Absolvent al Colegiului Militar de la Mân\stirea Dealu, `n 1944, [i al Facult\]ii de Istorie-Geografie din Bucure[ti, `n Din 1946 [i pân\ `n 1959, a fost ofi]er activ MFA. A trecut `n rezerv\ cu gradul de colonel. ~ntre 1940 [i 1950, activeaz\ ca juc\tor de fotbal la cluburile Prahova Ploie[ti [i AS Armata Bucure[ti. Ca antrenor, `n perioada , a 78

61 A. Promotori [i profesioni[ti lucrat `n cadrul Centrului de copii [i juniori al Clubului CCA (ulterior, Steaua ). Din 1967, este prezent `n presa sportiv\ ca redactor. Mai `ntâi scrie la revista Fotbal (pân\ `n 1974) [i, apoi, la ziarul Sportul, pân\ `n Din octombrie 1982 pân\ `n februarie 1988, a `ndeplinit func]ia de secretar al FR de Fotbal, r\spunzând de sectorul juniori tineret fotbal de mas\. ~ntre anii 1988 [i 1990, este pre[edinte al Comisiei de disciplin\, vicepre[edinte al Colegiului central al antrenorilor [i vicepre[edinte al Comisiei de apel a FR de Fotbal. ~n prima jum\tate a anului 1990, este ales vicepre[edinte al FR de Fotbal, calitate `n care `nfiin]eaz\ Comisia de istorie [i statistic\ a Federa]iei. ~n acela[i an, este numit consilier tehnic al echipei na]ionale participant\ la Coppa del Mondo din Italia. Revine `n presa sportiv\ `n 1991, ca redactor [i [ef de departament la cotidianul Sportul românesc, de unde trece, `n 1994, la Gazeta sporturilor. Din 1995, este redactor [ef adjunct la revista Fotbal plus. ~n 1997, devine vicepre[edinte al Comisiei de competi]ii [i disciplin\ iar, din 2001, este numit pre[edinte al Comisiei Mass-Media a Ligii Profesioniste de Fotbal. A publicat 14 volume de publicistic\, `ntre care La por]ile fotbalului (`n colaborare cu Drago[ Cojocaru), Constela]ia valorilor sportive (`n colaborare cu Ion Cupen), Fotbal Tehnic\ [i Stil, Fotbal pe contraatac, Antrenori la ora confesiunilor, Confiden]e la marginea gazonului, Fotbal de la A la Z (fotbalul românesc [i mondial dea lungul anilor monitorizat `n colaborare cu Mircea Tudoran), Coppa del Mondo 1990 (`n colaborare cu Cornel Dr\gu[in), Fa]a nev\zut\ a fotbalului, Cu [i f\r\ crampoane, Un veac de fotbal românesc (scris\ cu Ioan Chiril\) [i 101 idoli ai gazonului). IONESCU, NAE ( ), n. la Br\ila. Studiaz\ filosofia la universit\]ile din Bucure[ti, Göttingen [i München, ob]inând licen]a `n ]ar\ [i doctoratul `n Germania. Activitatea didactic\ [i-a `nceput-o ca profesor `n `nv\]\mântul secundar din Bucure[ti [i, apoi, la Colegiul Militar de la Mân\stirea Dealu. ~n anii '20, la solicitarea lui C. R\dulescu-Motru, N. I. pred\ la Catedra de logic\, psihologie [i pedagogie a INEF. Ulterior, `n perimetrul aceluia[i prestigios l\ca[ de `nv\]\mânt, N. I. `i va deveni un pre]ios sfetnic [i prieten lui Octav Onicescu. ~mbinarea armonioas\ a gândirii cuprinz\toare [i profunde a unui filosof cu gândirea iscoditoare [i rigoarea unui matematician a fost benefic\ atât vie]ii [i activit\]ii profesorilor [i studen]ilor INEF, cât [i pentru fundamentarea [tiin]ific\, umanist\ a educa]iei fizice [i sportului din România primei jum\t\]i a sec. XX. IONESCU (PETROVICI), MA- RIA RUXANDRA (1928), n. la Constan]a, absolvent\ a Institutului Central de Educa]ie Fizic\ [i Sport din Moscova, specializarea scrim\, promo]ia ~ntre 1954 [i 1958, a fost antrenoare federal\ de scrim\, iar `n perioada , lector de educa]ie fizic\ la Institutul de Construc]ii Bucure[ti. Timp de 26 de ani, a oficiat ca arbitru atât la competi]iile interne, cât [i la `ntrecerile interna]ionale de scrim\. A f\cut parte din Biroul FR de Scrim\, timp de 28 de ani, ca pre[edint\ a Colegiului de antrenori. A scris [i tradus numeroase lucr\ri de specialitate. ~n ideea de a reorienta metodologia pred\rii scrimei [i din dorin]a de a crea o terminologie autohton\, public\ manualul Floreta electric\ (1968, edi]ia I, Editura C.N.E.F.S; 1979, edi]ia a II-a, Editura Sport-Turism ). ~n colaborare cu publici[tii Tiberiu Stama [i Paul Sl\vescu, a scris [i publicat compendiul Scrima de la A la Z (1983, Editura Sport-Turism ). ~n calitate de cadru didactic la Institutul de Construc]ii, a elaborat peste 100 de comunic\ri [i referate pe probleme de statistic\ [i metodologie `n domeniul educa]iei fizice [i sportului, prezentate `n cadrul unor sesiuni [tiin]ifice sau publicate `n Buletinul Sportiv (pe care l-a redactat timp de 14 ani, la nivelul catedrei). Pentru activitatea desf\[urat\ `n cadrul FR de Scrim\, i s-au acordat Diploma de onoare (1968) [i medalia Merite `n activitatea sportiv\ (1964, 1965 [i 1967). IONESCU, TACHE ( ), n. la Ploie[ti. Licen]iat [i doctor `n drept. A f\cut o str\lucit\ carier\ ca om politic [i de stat, fiind numit, rând pe rând, membru al guvernului, vicepre[edinte [i, chiar, pre[edinte al Consiliului de mini[tri. ~n perioada când a fost ministrul Instruc]iunii Publice [i Cultelor a 79

62 PERSONALIT }I realizat reorganizarea `nv\]\mântului primar, normal [i seminarial, ac]iune `n care a fost cuprins\ [i educa]ia fizic\, disciplin\ care a devenit obligatorie atât pentru b\ie]i, cât [i pentru fete (1892). S-a interesat de con]inutul [i metodica pred\rii educa]iei fizice, diferen]iat\ pe clase [i sexe, de nivelul profesional al mae[trilor `ncadra]i `n [colile secundare. Viziunea sa modern\ despre rolul exerci]iilor fizice, al excursiilor [i plimb\rilor zilnice cu o durat\ de 1-2 ore, rezult\ din circularele emise `n 1892 privitoare la eliminarea efectelor sedentarismului din [coli [i, `ndeosebi, din internate, prin practicarea cotidian\ a exerci]iilor fizice, a dansului, jocurilor de mi[care [i preumbl\rilor [i `n 1893 adresat\ cadrelor de specialitate din [colile secundare, pentru valorificarea exerci]iilor de gimnastic\ atât de necesare s\n\t\]ii [i vigorii corporale [i intelectuale a elevilor. IONESCU, VASILE ( ), n. la Bucure[ti. De forma]ie tipograf, meserie pe care a practicat-o pân\ `n anul 1945, când ader\ la Partidul Social- Democrat (Titel Petrescu), fapt care `i va schimba radical preocup\rile. De]ine func]ia de prefect al jude]ului Cara[, `n perioada , apoi ocup\ diverse func]ii importante `n Ministerul Culturii ( ), Ministerul ~nv\]\mântului ( ) [i Consiliul Culturii [i Educa]iei Socialiste ( ). De]ine func]ia de pre[edinte al FR de Scrim\ ( ), `ntre 1969 [i 1983 fiind [i membru al Comitetului Executiv al FIE (ulterior, a devenit membru de onoare al FIE). IORDACHE, CONSTANTIN ( ), n. la Br\ila. Absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Bucure[ti, promo]ia 1950, elev al maestrului Cornel Medrea. Preocupat de tematica sporturilor a executat numeroase sculpturi, dintre care majoritatea sunt expuse `n aer liber, la diverse complexe sportive din Capital\ [i din ]ar\, precum: Gimnast\ (bronz, 1,60 m) [i Boxer (bronz, 1,75 m) ambele la Sala Lucian Grigorescu ; Sportiv\ (piatr\, 1,65 m) la Palatul Copiilor din Bucure[ti; Atlet (gips) la AS Voin]a Ia[i; Alerg\tor (piatr\ artificial\) la Stadionul Na]ional Lia Manoliu din Bucure[ti; Sportiv (bronz) la baza sportiv\ de la B\neasa; Boxerii la baza sportiv\ a Clubului Metalul din Bucure[ti; Sportiv\ la CS CFR Timi[oara; Sportiv la {S nr. 2 Gala]i; Fotbalist la Clubul Sportiv din Br\ila; Sportiv la Muzeul Sportului din Bra[ov; Sportiv\ Muzeul Sportului din Bucure[ti; 2 basoreliefuri la baza sportiv\ a Clubului Progresul din Bucure[ti [.a. A organizat expozi]ii personale, numai cu tematic\ sportiv\, `n anii 1957, 1966, 1968, 1970, 1971 [i C. I. a participat la numeroase manifest\ri interne [i interna]ionale, `ntre care Bienala de pictur\ [i sculptur\ sportiv\ de la Barcelona ( ) [i a XV-a Bienal\ a Federa]iei Interna]ionale de Medalistic\ (Helsinki, 1973). IORD NESCU, ANGHEL (1950), n. la Bucure[ti. Licen]iat `n [tiin]e economice. De la vârsta de 12 ani, când a fost legitimat ca juc\tor de fotbal, a activat numai la CS Steaua (timp de 20 de ani). A debutat `n prima divizie a ]\rii `n 1968, adunând 318 prezen]e `n e[alonul de elit\ al fotbalului nostru. Succesele ob]inute `n aceast\ perioad\: a `mbr\cat de dou\ ori tricoul de campion na]ional (`n 1976 [i 1978); a câ[tigat de 4 ori, cu echipa sa de club, Cupa României (`n 1970, 1971, 1976 [i 1979); a cucerit titlul de golgeter al campionatului `n 1982; a marcat 156 de goluri `n meciurile din prima divizie; de 64 de ori a fost selec]ionat `n echipa reprezentativ\, a purtat de 9 ori banderola de c\pitan al na]ionalei [i a marcat pentru România 26 de goluri. A f\cut, de asemenea, parte din echipa României calificat\ `n sferturile de final\ ale CE din Posesor al unui dribling foarte derutant [i maestru al loviturilor libere, A. I. se `nscrie `n categoria atacan]ilor cu stil propriu, partizan al esteticii execu]iilor tehnice [i al spectacolului fotbalistic, fiind socotit unul dintre cele mai valoroase produse ale fotbalului nostru postbelic. ~ntre , a activat ca juc\tor profesionist la echipa Heraklion din insula Creta (Grecia). Dup\ `ntoarcerea `n ]ar\, a `mbr\]i[at profesiunea de antrenor, aceasta dovedindu-se la fel de bogat\, poate chiar mai bogat\ `n performan]e decât aceea de juc\tor. Astfel, ca secund la Steaua ( ), a câ[tigat campionatul na]ional [i Cupa României, `n anul 1985, [i, din nou campionatul, `n 1986, an `n care cucere[te, `mpreun\ cu fotbali[tii militari bucure[teni, la Sevilla, cel mai important trofeu continental de club, Cupa Campionilor Europeni. Ca antrenor principal la Steaua ( ), cucere[te Supercupa Europei (1987), `nc\ trei titluri de campion na]ional `n 1987 (la 15 puncte diferen]\ cea mai mare din istoria campionatului de vicecampioan\), 1988 [i `n 1989 [i Cupa României `n 1987, 1988 [i `n 1989, reu[ind, `n aceast\ 80

63 A. Promotori [i profesioni[ti perioad\, pe parcursul a trei campionate [i mai bine, s\ nu cunoasc\ `nfrângerea `n cele 104 partide disputate. Dup\ 1989, activeaz\, doi ani ( ), ca antrenor `n Cipru. Revine la Steaua [i, `n anul competi]ional , mai adaug\ `n palmaresul s\u [i al echipei un nou titlu de campion na]ional. Din luna iunie 1993, preia conducerea tehnic\ a primei reprezentative de fotbal a ]\rii, pe care reu[e[te s\ o califice `n turneul final al CM din S.U.A. (1994), unde realizeaz\ cea mai bun\ performan]\ din istoria fotbalului nostru, clasarea `n sferturile de final\ [i `n primele opt echipe ale lumii. Continu\ seria performan]elor interna]ionale cu o nou\ calificare a na]ionalei la turneul final al CE din Anglia (1996) [i o alta la turneul final al CM din Fran]a (1998), unde fotbali[tii români s-au clasat `n optimile de final\, conducând prima reprezentativ\ `n 56 de partide un adev\rat record pentru antrenorul unei na]ionale de fotbal a României. Motiv pentru care, la propunerea Ministerului Ap\r\rii Na]ionale, lui A. I. i se acord\ gradul de general, iar FRF `l declar\, `n 1999, antrenorul cu cele mai mari performan]e interna]ionale antrenorul secolului. Din vara lui 1998, a preluat conducerea tehnic\ a echipei na]ionale a Greciei, la care, dup\ pu]in\ vreme, renun]\ prin demisie. La `nceputul lui 2000, trece la cârma echipei Al-Hillal din Arabia Saudit\, cu care, `n luna mai acela[i an, a cucerit Cupa Campionilor Asiei, Supercupa Asiei [i Cupa Prin]ului. ~n edi]ia de campionat , preia conducerea tehnic\ a echipei Rapid, de la care se retrage dup\ 10 etape, f\r\ s\ fi ob]inut rezultatele a[teptate. Din 2001, se re`ntoarce `n fotbalul arab, devenind antrenorul echipei Al-Ain din Emiratele Arabe Unite. ~ncepând cu iarna lui 2002, a revenit la cârma reprezentativei de fotbal a României, având drept obiectiv calificarea la CE din I s-au acordat titlurile de Maestru emerit al sportului [i de Antrenor emerit. ~n anul 2000, i s-a conferit Ordinul na]ional Pentru Merit `n grad de ofi]er. IOV NESCU, CORNEL ( ), n. la Lugoj. Absolvent al ISEF (1936). A `nceput activitatea didactic\ la liceul din Caransebe[, ca profesor de educa]ie fizic\. Dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial este transferat la Liceul nr. 1 din Timi[oara, ora[ unde se dedic\ nu doar activit\]ii de la catedr\, ci [i celei de antrenor de atletism. O dat\ cu `nfiin]area SMTCF Timi[oara, este numit director la aceast\ unitate [colar\ cu profil sportiv, unde func]ioneaz\ pân\ `n 1955, când `n ora[ ia fiin]\ o [coal\ de antrenori, a c\rei conducere i-a fost `ncredin]at\. ~n 1961, este solicitat s\ lucreze `n Bucure[ti, la Centrul de Cercet\ri {tiin]ifice `n domeniul Sportului de Performan]\ (viitorul CCPS). ~n 1963, este numit [ef de catedr\ [i, apoi, decan la Facultatea de Educa]ie Fizic\ din cadrul Universit\]ii Timi[oara, unde func]ioneaz\ ca profesor universitar pân\ `n 1974, când se pensioneaz\. A descoperit [i preg\tit numero[i atle]i care au devenit campioni [i recordmeni ai României (Zeno Dragomir, Martin Belba, Ion Söter, Mihai Raica, Florica O]el, Edith Treibel, Zoltan Vamo[ [.a). A elaborat peste 70 de comunic\ri [i referate cu caracter [tiin]ific [i metodic, din care 12 au fost prezentate la sesiuni interna]ionale desf\[urate `n Austria, Belgia, Fran]a [i Germania. Este considerat promotorul atletismului modern de pe meleagurile b\n\]ene. Pentru merite `n sport a fost distins cu Medalia Muncii. IS RESCU, MUGUR (1949), n. la Dr\g\[ani, jud. Vâlcea. Absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucure[ti (1971) [i doctor `n [tiin]e economice (1989). Dup\ absolvire, a fost `ncadrat ca cercet\tor principal la Institutul de Economie Mondial\ din Bucure[ti ( ). ~n paralel, a desf\[urat activitate didactic\ ( ), ca asistent, lector [i, ulterior, profesor (1995) la Academia de {tiin]e Economice din Capital\. ~ntre 1990 [i 1991, a f\cut parte din colectivul de diploma]i acredita]i la Ambasada României de la Washington DC. ~n 1991, este numit guvernator al B\ncii Na]ionale a României. ~n 1993, devine membru al Clubului de la Roma. La 21 decembrie 1999, este numit prim-ministru al Guvernului. ~n perioada , a fost pre[edinte al FR de {ah. ~n 2001, a fost ales pre[edinte de onoare al FR de Atletism. A sus]inut modernizarea Clubului Sportiv BNR ( Progresul ), ast\zi proprietatea B\ncii Na]ionale a României. ISTRATE, ILIE ( ), n. `n com. Stoina, jud. Gorj. Absolvent al ANEF, promo]ia Ca student a fost secretarul Asocia]iei Sportive de la ANEF, dublu campion universitar la tir, instructor de planorism la aerocluburile din Bra[ov [i Petro[ani. A func]ionat ca profesor la liceele Gh. Laz\r din Bucure[ti [i Traian din Turnu Severin ( ), {S nr. 1 Bucure[ti ( ), apoi ca asistent universitar la ICF Bucure[ti [i ca inspector general `n Ministerul ~nv\]\mântului ( ). A fost res- 81

64 PERSONALIT }I ponsabil tehnic al OSP regionala Oltenia ( ); responsabil tehnic al OSP filiala Mehedin]i; [ef sec]ie la CNEFS; consilier al pre[edintelui CNEFS; secretar general al COR; vicepre[edinte al FR de Ciclism. A participat la preg\tirea sportivilor olimpici români `n perioada , f\când parte [i din conducerea delega]iilor României la JO de la Roma, Tokyo, München, Montreal [i Moscova. A condus loturile na]ionale la numeroase campionate balcanice, europene [i mondiale de gimnastic\, tir, ciclism [.a. A coordonat programele de educa]ie fizic\ pentru institu]iile de `nv\]\mânt de toate gradele [i a elaborat mai multe manuale de educa]ie fizic\ pentru licee, [coli generale [i [coli profesionale, `n perioada De asemenea, a colaborat cu articole la ziare [i reviste de specialitate [i a publicat c\r]i cu tematic\ sportiv\. A participat, cu peste 20 de lucr\ri personale [i realizate `n colaborare, la sesiuni [i congrese [tiin]ifice desf\[urate `n ]ar\ [i peste hotare. Men]ion\m [i contribu]ia sa la organizarea cabinetelor metodice jude]ene, la promovarea activit\]ii metodice `n cluburile sportive [colare [i universitare. A fost distins cu numeroase medalii [i diplome, `n ]ar\ [i str\in\tate, precum [i cu Ordinul Merite Sportive. ISTRATI, I. C. ( ), n. la Roman, jud. Bac\u. Savant [i om politic. Medic [i chimist. Profesor de chimie organic\ la Facultatea de {tiin]e din Bucure[ti. Membru al Academiei Române. A lucrat, la `nceput, ca medic `n mediul rural [i la spitalele din Bucure[ti. Pleac\, apoi, la specializare `n Fran]a, dedicându-se chimiei, disciplin\ `n care a avut realiz\ri didactice [i [tiin]ifice de valoare deosebit\. Lecturile, observa]iile [i experien]a sa de medic l-au determinat s\ scrie, `n anul 1880, lucrarea Considera]iuni asupra importan]ei [i necesit\]ii gimnasticii din punctul de vedere igienic [i social. ~n cele 135 de pagini ale acestei lucr\ri, tân\rul medic trecea `n revist\: evolu]ia gimnasticii de-a lungul vremii (inclusiv la români); influen]a benefic\ a acesteia asupra principalelor organe [i sisteme ale corpului omenesc; importan]a asocierii factorilor de mediu cu practicarea exerci]iilor fizice [i a respect\rii unor principii metodice accesibilitatea, gradarea [i individualizarea eforturilor. ~n concep]ia sa, jocurile populare tradi]ionale, având [i o mare valoare moral\ [i educativ\, constituiau, `mpreun\ cu exerci]iile militare, gimnastica [i scrima, mijloace foarte importante pentru `nt\rirea s\n\t\]ii popula]iei din ]ara noastr\. Considera c\ practicarea exerci]iilor fizice este o necesitate de prim ordin pentru ambele sexe [i la toate vârstele. Capitolul Gimnastica din punctul de vedere terapeutic trateaz\, `n lumina cuno[tin]elor de atunci, efectele profilactice [i terapeutice ale exerci]iilor fizice. I. C. I. preconiza [i crearea unui institut de gimnastic\ terapeutic\, `nzestrat cu personal calificat, cu instala]ii [i aparatur\ complex\. A avut satisfac]ia de a-[i vedea materializat\ ideea prin institutul `nfiin]at de prof. dr. Al. Marcovici, titularul Catedrei de clinic\ medical\ de la Facultatea de Medicin\ din Bucure[ti. JECU, EMIL (1924), n. la Bucure[ti. Absolvent al ANEF, promo]ia De la 1 ianuarie 1947 [i pân\ la 1 noiembrie 1948, a frecventat, la Conservatorul de Stat, cursurile clasei de euritmie (unde a fost, ulterior, `ncadrat, pe post de asistent universitar, `n baza diplomei de licen]\ de la ANEF). Ca profesor, a predat educa]ia fizic\ la Liceul Al. Sahia din Bucure[ti. A fost: membru `n Consiliul Central al AS Progresul Bucure[ti ( ); secretar al Consiliului Municipal Bucure[ti de Educa]ie Fizic\ [i Sport ( ); secretar al FR de Atletism ( ). ~n sportul de performan]\ s-a remarcat ca alerg\tor de vitez\, pe distan]ele de 100 m, 200 m, 400 m [i 800 m, activând, `ntre anii 1945 [i 1952, la: Clubul Atletic Român, la Clubul Dinamo [i, `n final, la Clubul Progresul Bucure[ti, avându-l ca antrenor pe prof. univ. Eugen Bran, de la ANEF. A participat la numeroase competi]ii sportive, interne [i interna]ionale, la `ncheierea c\rora a urcat de multe ori pe podiumul premian]ilor, ocupând de pild\: locul II `n proba de 400 m, la CN din 1945; locul I, la CN din 1947, la 400 m; locul I, la CN din 1948, tot la 400 m; locurile II [i III, cu echipa României, `n [tafeta de m, respectiv, de 4 x 400 m, la JB din Pentru rezultatele ob]inute pe pista de atletism, la catedr\ [i `n activitatea de sprijinire a sportului de mas\, i-a fost acordat titlul de Profesor frunta[ (1964) [i a fost distins cu Medalia Meritul Sportiv clasa a II-a (1966) [i Ordinul Muncii clasa a II-a (1967). 82

65 A. Promotori [i profesioni[ti KAROLY, BELA (1942), n. la Cluj. Absolvent al Institutului Pedagogic de 3 ani, Facultatea de Educa]ie Fizic\, promo]ia Ini]ial, a practicat atletismul [i handbalul. Dup\ absolvirea facult\]ii, a fost repartizat ca profesor la sec]ia de handbal din Vulcan, dup\ care s-a transferat la CS{ din Petro[ani, la sec]ia de handbal, ca antrenor, func]ie pe care a avut-o [i `n 1969, la sec]ia de handbal a CS One[ti. Din 1971, este angajat ca antrenor la liceul cu program special de gimnastic\ `nfiin]at `n One[ti de profesoara Maria Simionescu [i antrenorul Marcel Duncan (1969). Ajutat de so]ia sa Martha Karoly, profesoar\ [i antrenoare de gimnastic\, va prelua [i preg\ti grupa de gimnaste selec]ionate dintre cele mai talentate eleve din clasele I-IV, grup\ din care f\cea parte [i Nadia Com\neci. Datorit\ metodelor sale de preg\tire [i a rezultatelor promi]\toare, este cooptat ca antrenor la lotul na]ional feminin de gimnastic\, pentru participarea la CE de la Skien (Norvegia), din 1975, competi]ie ce va deschide drumul consacr\rii marii gimnaste Nadia Com\neci, care cucere[te, la cei 14 ani ai s\i, 4 medalii de aur [i una de argint. ~n anul urm\tor, la JO de la Montreal, echipa feminin\ de gimnastic\ a României ob]ine medalia de argint, iar Nadia Com\neci va str\luci din nou ob]inând, `n plus, 3 medalii de aur [i una de bronz. B. K. va conduce echipa feminin\ de gimnastic\ la CE din 1977 (Praga) [i din 1979 (Copenhaga), la CM din 1978 (Strasbourg) [i din 1979 (Fort Worth), unde va câ[tiga, cu echipa ]\rii, titlul mondial [i 2 medalii de aur, la sol [i s\rituri, prin E. Eberle [i Dumitri]a Turner. La JO din 1980, de la Moscova, echipa condus\ de el va cuceri locul II, iar Nadia Com\neci va ob]ine medalia de aur (sol [i bârn\). ~n 1978, gimnastele vor fi aduse la Deva, unde, cu sprijinul FR de Gimnastic\ [i al autorit\]ilor locale, se creeaz\ un nou centru de preg\tire [i un liceu de profil, care va continua tradi]ia de la One[ti, prin rezultatele remarcabile ob]inute de gimnastele tricolore `n perioada Dup\ 1981, când p\r\se[te România, B. K. `[i continu\, `n SUA, str\lucita carier\ de antrenor, aplicând experien]a [colii române[ti de gimnastic\, formând campioane olimpice [i mondiale. Pentru rezultatele ob]inute [i contribu]ia sa la dezvoltarea gimnasticii, i-a fost acordat titlul de Antrenor emerit, fiind decorat cu ordine [i medalii de stat. ~n anul 2000, i s-a conferit Ordinul na]ional Pentru Merit `n grad de ofi]er. KIRI}ESCU, CONSTANTIN ( ), n. la Bucure[ti, unde [i-a f\cut studiile medii [i universitare. {i-a luat licen]a `n [tiin]e naturale [i, apoi, [i-a sus- ]inut teza de doctorat la Ia[i (1930). A func]ionat ca profesor secundar la mai multe licee, [coli normale [i seminare din Capital\ [i din provincie, ca asistent [i [ef de lucr\ri, la Institutul de Fiziologie [i la Facultatea de {tiin]e [i, din 1930, ca profesor la ANEF din Bucure[ti. Paralel cu activitatea didactic\, a desf\[urat, vreme `ndelungat\, o sus]inut\ munc\ organizatoric\ `n cadrul Ministerului Instruc]iunii, `n intervalul (de când a fost numit, de c\tre ministrul Spiru Haret, ca inspector, [i pân\ când [i-a dat demisia aprobat\ de ministrul Armand C\linescu din func]ia de director general al `nv\]\mântului superior). Activitatea [i opera lui C. K. se disting prin vastitatea lor (câteva mii de lucr\ri publicate), prin multitudinea domeniilor abordate ([tiin]ele naturii, istorie, literatur\, pedagogie, memorialistic\, critic\ social\, rela]ii culturale interna- ]ionale, educa]ie fizic\ [i sport), precum [i prin longevitatea perioadei afirm\rii, consacr\rii [i recunoa[terii depline a valorii lor (`ntre 1898 [i 1979, când i-au fost tip\rite memoriile). Din bibliografia sa impresionant\ se deta[eaz\ valoroasa monografie Palestrica dedicat\ istoriei universale a culturii fizice [i monumentalul opus Istoria r\zboiului pentru `ntregirea României ( ) distins de Academia Român\ cu Premiul N\sturel. Prestigiul de care se bucurau personalitatea [i opera lui C. K. explic\ decizia rectorului ISEF, prof. univ. Fr. Rainer, de a-i `ncredin]a Catedra de istoria, teoria [i organizarea educa]iei fizice. Gra]ie forma]iei [i preg\tirii sale de excep]ie, prin profesiunea de credin]\ ce acorda un rol determinant educa]iei `n formarea omului, prin viziunea enciclopedic\ asupra inter-rela]iilor dintre fenomenele [i procesele care influen]eaz\ dezvoltarea fiin]ei umane, a imprimat o necontestat\ autoritate abord\rii [i valoriz\rii educa]iei fizice [i sportului profesate [i practicate `n România `n primele decenii ale secolului XX. 83

66 PERSONALIT }I KOVACS, {TEFAN ( ), n. la Timi[oara. ~nceputurile sale fotbalistice sunt legate de CA Timi[oara [i CA Oradea, unde joac\ pân\ `n 1938, când pleac\ `n str\in\tate, pentru a evolua ca juc\tor profesionist `n Belgia, la Olympique Charleroi. Revenit `n ]ar\ `n 1941, activeaz\ la o serie de echipe de fotbal frunta[e, ca: Ripensia Timi[oara, CFR Turnu Severin, KAC ( Ferar ), CFR Cluj [i Universitatea Cluj. Ca fotbalist, a excelat prin tehnic\ individual\ [i intui]ie tactic\. Din 1949, a fost antrenor [i, dup\ o scurt\ perioad\ de preg\tire a juniorilor Clubului CFR Cluj, preia conducerea tehnic\ a echipei de seniori a aceluia[i club, precum [i aceea a echipei Universitatea Cluj. ~n 1962, este cooptat ca antrenor federal. ~n urma e[ecului (1-7) cu na]ionala Elve]iei, la Zürich, `n mai 1967, `n cadrul preliminariilor CE, este eliberat din func]ie [i preia echipa Steaua Bucure[ti. ~n perioada , izbute[te s\ ob]in\, an de an, câte o performan]\ de prestigiu cu fotbali[tii militari bucure[teni: câ[tigarea CN, `n 1968, apoi, 3 edi]ii consecutive, cucerirea Cupei României. ~n vara anului 1971, a plecat `n str\in\tate ca antrenor la Ajax Amsterdam [i, 2 ani, cât a condus celebra forma]ie olandez\, a colec]ionat un m\nunchi de trofee care l-au impus `n rândul celor mai reputa]i antrenori continentali: `n 1972 [i 1973, a câ[tigat campionatul [i Cupa Olandei, Cupa Campionilor Europei [i Cupa Intercontinental\. De la Ajax a trecut, ca director tehnic, la Federa]ia Francez\ de Fotbal, reu[ind s\ pun\ bazele unei echipe reprezentative valoroase, care, ulterior, a ob]inut, `n 1976, calificarea la JO de la Montreal [i la turneul final, din 1978, al CM din Argentina. Revenit `n ]ar\, este numit vicepre[edinte al FRF, director tehnic [i, respectiv, antrenor al echipelor reprezentative de fotbal ale României: na]ionala A, olimpic\ [i de tineret. Dup\ anul 1982, a activat ca instructor FIFA [i membru `n cadrul Comisiei interna]ionale a FRF, dar [i ca antrenor [i director tehnic al unor echipe de peste hotare, precum Monaco [i Panathinaikos - Atena. Bogata sa experien]\ profesional\, unanim apreciat\ la nivel interna]ional, [i-a `mp\rt\[it-o `ntr-o valoroasa lucrare: Fotbal total. Pentru meritele sale deosebite i-au fost acordate titlul de Antrenor emerit [i calitatea de membru de onoare al FRF. A fost decorat cu Ordinul Muncii clasa a II-a [i cu alte ordine [i medalii. KUMMER, ARNOLD ( ), n. la Bra[ov. Absolvent al ISEF, promo]ia ~n anul urm\tor, face cursuri de specializare `n Germania, la Leipzig, [i la Institutul Superior de Educa]ie Fizic\ din Berlin. La `ntoarcerea `n ]ar\ (1936), este numit asistent la catedra de gimnastic\ a ISEF, unde func]ioneaz\ pân\ `n Ulterior, se mut\ `n ora[ul natal, func]ionând ca profesor la Liceul Andrei {aguna. Dup\ reforma `nv\]\mântului din 1948, este numit director al SMTCF din Bra[ov [i, apoi, la liceul cu program de educa]ie fizic\ [i sport. ~n 1971, ob]ine gradul I didactic. ~n 1982, a emigrat `n Germania. KUNST-GHERM NESCU, IOAN ( ), n. la Lugoj. Licen]iat al IEF din Bucure[ti (1948). ~n cariera universitar\ a parcurs, `n intervalul , toate treptele de promovare, de la asistent la profesor. ~n paralel, a desf\[urat, ca sportiv, o intens\ activitate competi]ional\ ( ) `n echipele de handbal ale cluburilor Rapid [i CCA. Apoi, ca antrenor al echipei CCA ( Steaua ) [i, respectiv, al reprezentativei na]ionale de handbal, a contribuit la ob]inerea mai multor titluri de campion al României [i a patru titluri de campion mondial (1961, 1964, 1970 [i 1974); a ocupat, cu echipele antrenate de el, locul II la CM din 1976, locul II la JO din 1976 (Montreal) [i, de 3 ori, locul III la JO din 1972, 1980, De asemenea, a cucerit la 6 campionate universitare locul I. A mai `ndeplinit, rând pe rând, func]iile de: [ef de catedr\ [i rector al IEFS ( ) [i pre[edinte al FR de Handbal. Sub semn\tura sa, au v\zut lumina tiparului 160 de lucr\ri monografice (printre care Handbalul `n 7, Handbalul tehnica [i tactica jocului, Teoria [i metodica handbalului), traduse `n mai multe limbi (rus\, francez\, sârbocroat\, german\, englez\ [i spaniol\). A sus]inut, sub patronajul Federa]iei Interna]ionale de Handbal, conferin]e de specialitate `n numeroase ]\ri (Argentina, Brazilia, Spania, Elve]ia, Germania, Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Marea Britanie, Suedia, Danemarca, URSS, China, Japonia, Canada) [i a prezentat referate [i comunic\ri la diverse simpozioane interna]ionale [i na]ionale. A fost 84

67 A. Promotori [i profesioni[ti pre[edinte al Consiliului IHF, al Comisiei de antrenori [i metodic\ [i al Comisiei de arbitri din IHF, secretar al CNEFS [i membru `n Biroul Executiv al COR. Prin `ntreaga sa carier\ didactic\ universitar\, sportiv\, publicistic\ [i organizatoric\, poate fi considerat ca fondator al [colii române[ti de handbal [i unul dintre speciali[tii cu merite incontestabile `n dezvoltarea handbalului interna]ional. ~n memoria lui I.K.G., Sala Polivalent\ din Parcul Tineretului din Capital\ `i poart\ numele. I s-au acordat titlurile de Maestru al sportului [i de Antrenor emerit. I-au fost decernate nenum\rate distinc]ii sportive române[ti [i str\ine, printre care [i Ordinul Meritul Olimpic, `nmânat de pre[edintele CIO, Juan Antonio Samaranch, la `mplinirea a 75 de ani de la `nfiin]area Comitetului Olimpic Român. LASC R, ION ( ), n. `n com. Rediu, jud Neam]. Doctor `n medicin\ [i chirurgie. Profesor universitar. Absolvent al Facult\]ii de Medicin\ Uman\ din Bucure[ti, frecventat\ ca elev, apoi ca ofi]er al Institutului Sanitar Militar. A `nceput s\ se preocupe de problemele educa- ]iei fizice datorit\ lui Virgil B\dulescu, pe care l-a cunoscut [i pre]uit `n perioada când amândoi lucrau la Colegiul Militar de la Mân\stirea Dealu ( ). Prietenia lor s-a consolidat pe front, `n anii primului r\zboi mondial, I. L. fiind medicul batalionului de vân\tori de munte comandat de Virgil B\dulescu. Dup\ r\zboi a r\mas colaborator apropiat al lui Virgil B\dulescu la ONEF [i INEF, precum [i `n Sec]ia Militar\ (de Educa]ie Fizic\) din cadrul acestuia din urm\. A fost unul dintre cadrele de baz\ ale ONEF [i INEF de la `nfiin]area lor (1922) pân\ `n anul 1949, când a ie[it la pensie. S-a dedicat cu prec\dere gimnasticii medicale, integr\rii organice a acestei discipline `n procesul preg\tirii viitorilor profesori de educa]ie fizic\. A militat pentru dezvoltarea cercet\rilor [tiin]ifice [i practice `n domeniul exerci]iilor fizice, pentru buna organizare a acestor exerci]ii. A fost ales pre[edinte al Societ\]ii Medicale de Educa]ie Fizic\, imediat dup\ `nfiin]area acesteia, `n Concomitent cu activitatea didactic\, I. L. [i-a `mplinit menirea [i ca medic militar, avansând pân\ la gradul de colonel (fiind, apoi, `naintat la gradul de general, dup\ trecerea `n rezerv\). LAZ R, PETRE C. ( ), n. la Bucure[ti. A absolvit {coala Militar\ de Ofi]eri de Infanterie [i a fost `ncadrat la Batalionul I vân\tori de munte, de unde a fost selec]ionat de Ministerul de R\zboi, pentru a-l trimite s\ urmeze cursurile {colii Militare de Educa]ie Fizic\ de la Joinville le Pont (Fran]a), institu- ]ie de tradi]ie, creatoare de idei [i sisteme ale educa]iei fizice moderne. Revenind `n ]ar\, a frecventat cursurile proasp\t `nfiin]atului INEF, f\când parte, apoi, din prima promo]ie de absolven]i (1926). Re]inut ca asistent, va fi trimis, de colonelul Virgil B\dulescu, la perfec]ionare la Viena [i Geneva. Titlul de doctor `n filosofie acordat de Universitatea din Geneva `i asigur\ primirea postului de conferen]iar la Catedra de istoria, teoria [i organizarea educa]iei fizice, pe care a condus-o pân\ `n 1947, când a plecat `n exil. ~n ierarhia militar\ a urcat pân\ la rangul de general. Gra]ie vastei culturi [i temeinicelor sale cuno[tin]e `n cele mai diverse domenii (anatomie, fiziologie, filosofie, psihologie, pedagogie, [tiin]\ militar\), P. L. a pus bazele teoriei educa]iei fizice [i sportului `n ]ara noastr\. Contactul s\u cu cercet\rile savan]ilor occidentali (printre care [i psihologul Jean Piaget), valorificat printr-o mare putere de sintez\ [i de generalizare a tot ce `nsemnau date experimentale, aser]iuni teoretice [i, nu `n ultimul rând, observa]ie proprie, i-a asigurat premisele fundament\rii teoriei pe care se va cl\di [tiin]a domeniului `n deceniile urm\toare. A publicat `n paginile revistei Educa]ia Fizic\ idei interesante [i originale despre omogenitatea somatic\ [i motric\ a elevilor claselor [colare, `ntr-o polemic\ str\lucitoare, purtat\ cu colegul s\u Gh. Zapan. L C TU{U, CONSTANTIN - TICU (1961), n. la Piatra Neam]. Inginer geolog, absolvent al Facult\]ii de Geologie [i Geofizic\ din cadrul Universit\]ii Bucure[ti, promo]ia A `nceput s\ practice alpinismul `n 1981, pe timpul studen]iei, la Clubul Universitatea Bucure[ti, continuând, apoi, la Alpin Club Petrodava Piatra Neam]. Pân\ `n 1990, a f\cut ascensiuni numai pe traseele alpine din Mun]ii 85

68 PERSONALIT }I Carpa]i, `ndeplinind, `n 1988, normele pentru categoria I de clasificare sportiv\. ~n 1990, particip\ la prima expedi]ie româneasc\ `n Caucaz escaladând mai multe vârfuri de peste m: Chatân-Tauw (4 200 m), Sciurovski (4 259 m), U[ba de Nord (4 700 m), Elbrus (5 621 m) [i parcurge trasee de stânc\ dificile `n regiunea Elve]ia Saxon\ din Germania. ~n 1991, organizeaz\ o expedi]ie `n Caucaz, `n cadrul c\reia urc\ vârful Donguz Orun de m [i vârful Ullu Tau W de m. ~n anul urm\tor (1992), particip\ la o expedi]ie interna]ional\ `n Himalaya-Karakorum [i, `n echip\ cu doi alpini[ti americani [i trei alpini[ti spanioli, reu[e[te atingerea vârfului Broad Peak de m, fiind primul alpinist român care ajunge pe un optmiar (el stabilea, implicit, `nc\ un record na]ional de altitudine). ~ntr-o nou\ expedi]ie `n Caucaz, `n 1993, escaladeaz\ vârfurile Nakra de m [i Keishi de m, traverseaz\ Nakra- Donguz Orun, atinge vârful Elbrus de m [i realizeaz\ remarcabila parcurgere a traseului Herghiani, de gradul 5 B din peretele nordic al vârfului Sciurovski de m. ~n 1994, este primul român care ia parte la o expedi]ie interna]ional\ pentru cucerirea celui mai `nalt vârf al lumii, Everest, de m. S-a `ncercat ascensiunea pe un traseu `n premier\ absolut\, pe fa]a NE, dar vremea rea [i nevoia de a interveni pentru salvarea unor alpini[ti afla]i `n dificultate au determinat retragerea expedi]iei la altitudinea de m. Pentru modul cum a ac]ionat pe timpul opera]iunilor de salvare, COR i-a acordat Trofeul Fair-Play al anului. ~n 1995, realizeaz\ ascensiuni `n Africa, urcând cele mai `nalte vârfuri ale continentului negru : Mt. Kenya, vârful Batian (5 199 m), Point Lenana (4 985 m) [i Kilimanjaro (5 895 m). ~n lunile aprilie [i mai acela[i an, particip\, pentru a doua oar\, la o expedi]ie pentru cucerirea celui mai `nalt vârf al lumii, reu[ind, la 17 mai 1995, s\ devin\ primul român care atingea Everestul. ~mpreun\ cu Oliver Batâr, efectueaz\, `n 1996, ascensiunea, pe fa]a SV, a vârfului Cerro Cuerno de m [i ascensiunea vârfului Aconcagua de m, din America de Sud. ~n septembrie acela[i an, organizeaz\ expedi]ia româneasc\ `n Himalaya, pentru cucerirea vârfului Dhaulagiri de m, al 7-lea vârf al Terrei, atingând, `mpreun\ cu Lucian Bogdan, cota de m pe creasta NE. ~n mai 1997, realizeaz\, `mpreun\ cu Cornel Galescu, ascensiunea vârfului McKinley de m, cel mai `nalt vârf al Americii de Nord. ~n 1998, `ntreprinde, `mpreun\ cu Cornel Galescu, prima tentativ\ româneasc\ de cucerire a celui de al 6-lea vârf al lumii, Cho-Oyu de 8 201, din Himalaya, abordat pe versantul tibetan. Vremea rea `i oblig\ s\ se retrag\ de la C. L. `[i ia revan[a `n toamn\, când ajunge, la 24 septembrie, singur, pe Cho-Oyu, reu[ind astfel prima ascensiunea solitar\ a unui român pe un optmiar. ~n 1999, particip\ la o expedi]ie interna]ional\ organizat\ pentru ascensiunea vârfului Dhaulagiri, de m, din Himalaya, Nepal, [i atinge cota aflat\ la altitudinea de m, pe creasta de NE. ~n anul 2000, urc\ Karstensz Pyramid, de m, cel mai `nalt masiv din Australia- Oceania. Pentru a-[i `ndeplini proiectul TOP 7 ascensiunea celor mai `nalte vârfuri de pe cele 7 continente i-a r\mas de urcat doar cel aflat `n Antarctica. Pentru deosebitele perfoman]e realizate, i s-a acordat titlul de Maestru emerit al sportului. ~n anul 2000, i s-a decernat Ordinul na]ional Steaua României `n grad de cavaler. L Z RESCU, ALEXANDRU (1935), n. la Petro[ani, jud. Hunedoara. Absolvent al ICF din Bucure[ti. Legitimat ca junior la Clubul Jiul din ora[ul natal, el [i-a `ncheiat cariera `n sportul de performan]\ ca baschetbalist, juc\tor `n divizia na]ional\ la echipa ICF. Dup\ absolvire, a func]ionat, din 1959, ca asistent la Catedra de jocuri sportive, predând baschet [i tenis pân\ `n 1965, când a fost numit secretar al FR de Tenis (func]ie de]inut\ pân\ `n 1984). A `ndeplinit func]ii importante `n organele de conducere ale mi[- c\rii sportive din România, ocupându-se de aspectele de ordin metodologic [i tehnic. A fost ales membru al Comitetului Executiv al Consiliului Interna]ional pentru Educa]ie Fizic\ [i Sport. A colaborat la elaborarea Enciclopediei Tenisului, editat\ de federa]ia interna]ional\ de profil, la Londra, `n 1974, [i a semnat lucr\ri cu caracter didactic. Membru al Comitetului Executiv al COR, a participat la 4 edi]ii ale JO (la Sydney, a fost [ef de misiune `n delega]ia României). ~n anul 2000, a fost distins cu Crucea na]ional\ Serviciul Credincios clasa a II-a. LEU, STELIAN ( ), n. la Br\ila. Absolvent al ISEF din Bucure[ti, promo]ia Datorit\ aptitudinilor sale, este selec]ionat `n echipa 86

69 A. Promotori [i profesioni[ti de fotbal divizionar\ Dacia-Unirea. D\ curs, apoi, voca]iei sale pedagogice consacrându-se `ndeplinirii nobilei misiuni de profesor. Deosebit de exigent `n lec]iile predate la clas\, acord\ o aten]ie aparte [i sporirii valorii educative, formative a activit\]ilor extra[colare, ac]ionând consecvent pentru cultivarea [i permanentizarea excursiilor [i drume]iilor `n natur\, a c\l\toriilor pe itinerare cuprinzând locuri istorice etc., `mbinate cu reprize de exerci]ii fizice [i jocuri tematice de tab\r\ [.a. A antrenat sportivi [i echipe care au ajuns `n finalele pe ]ar\ la gimnastic\, atletism [i oin\. A depistat talente pentru sportul de performan]\, cum au fost campionii na]ionali [i balcanici M. Budan (garduri), V. Manolescu (disc), S. B\l\[escu (semifond). Are ini]iative remarcabile pentru organizarea [i desf\[urarea activit\]ii metodice [i [tiin]ifice a profesorilor de educa]ie fizic\. ~n [coal\ [i `n afara ei, prin exemplul personal [i orientarea pedagogic\ pragmatic\ [i anticipativ\, a promovat adev\rate norme de conduit\ moral\ [i juridic\, devenind, pentru elevi [i colegii de cancelarie, un dasc\l model. Munca [i meritele sale de pedagog [i animator al vie]ii sportive i-au fost r\spl\tite prin diplomele ce i-au fost acordate de Ministerul ~nv\]\mântului [i CNEFS. LICHIARDOPOL, GHEOR- GHE ( ), n. la Bucure[ti. Arhitect. Absolvent al Facult\]ii de Arhitectur\ din Bucure[ti, promo]ia A practicat mai multe ramuri de sport, printre care `notul (campion de juniori, `n timpul liceului), schiul (campion universitar), rugby-ul (component al echipei facult\]ii) [i vân\toarea. Dup\ ce `mpline[te 32 de ani, se dedic\ tirului sportiv. A g\sit `n sportul de performan]\ un aliat `n efortul de a-[i dezvolta dârzenia, voin]a, st\pânirea de sine [i puterea de concentrare, calit\]i care l-au ajutat s\ ob]in\ rezultate deosebite pe linie sportiv\. A activat ca sportiv la cluburile Godeanu, Dinamo, Constructorul [i Progresul din Bucure[ti. ~n tirul de performan]\, a fost un sportiv multilateral, cucerind numeroase titluri de campion [i vicecampion na]ional la individual [i pe echipe, la: pistol vitez\, `n 1946, , 1954, 1956; pistol liber, 1953; talere, ; arm\ liber\, 1949; pistol calibru mare, A stabilit mai multe recorduri na]ionale la pistol vitez\, pistol pentatlon, dintre care unele de valoare mondial\, cum au fost `n: 1949, la pistol-duel, cu 199 puncte; 1952, la pistol vitez\, cu 586 puncte [.a. Campion interna]ional al României `n 1952, `n proba de pistol vitez\. A participat la JO de la Helsinki, `n 1952, unde a cucerit medalia de bronz (dup\ un baraj cu sportivul ungur Kun Szillard), aceasta fiind prima medalie olimpic\ la pistol vitez\ pentru tirul românesc. De asemenea, Gh. L. [i Iosif Sârbu, au fost primii tr\g\tori români care au cucerit medalii olimpice. Tot o medalie de bronz a ob]inut `n proba de pistol vitez\, la Olimpiada din 1956, de la Melbourne. La vârsta de 43 de ani, cea de-a doua medalie olimpic\ venea s\-i `ncununeze valoroasa [i exemplara carier\ sportiv\. La CE din 1955, de la Bucure[ti, ocup\ locul IV. A `ndeplinit diferite func]ii, `ntre care [i acelea de secretar general al OSP ( ) [i de vicepre[edinte al CCFS ( ). ~n perioada , a fost membru al COR. Dup\ 1960, a coordonat, timp de peste dou\ decenii, `n calitate de arhitect [ef al Institutului de Proiectare ISCAS din Bucure[ti, dezvoltarea urban\ [i arhitectural\ a mai multor localit\]i din ]ar\, printre care ora[ele Gala]i [i One[ti, sta]iunile Mamaia, Neptun [.a. S-a num\rat printre sportivii c\rora li s-au acordat primele titluri de Maestru al sportului (1951) [i de Maestru emerit al sportului (1953). LI}, COSMA V. (1925), n. `n com. Bulbucata, jud. Giurgiu. Licen]iat `n educa]ie fizic\, specializarea jocuri sportive, promo]ia Ofi]er MI. Component al echipelor de handbal ale CSU ( {tiin]a ) [i Clubului Dinamo Bucure[ti ( ). A fost selec]ionat `n lotul na]ional de handbal `n 11. Cadru didactic la ICF Catedra de jocuri sportive ( ). A avut diferite responsabilit\]i `n cadrul UCFS, pe probleme metodice [i `n jocurile sportive. A `ndeplinit, la Clubul Dinamo, func]ia de vicepre- [edinte cu problemele instruirii sportive, iar `ntre 1971 [i 1981, pe cea de pre[edinte. A dovedit calit\]i de bun organizator [i conduc\tor cu temeinice cuno[tin]e `n domeniul sportului de performan]\, fapt care explic\ rezultatele care au situat Clubul Dinamo, `n perioada când C. L. s-a aflat la conducerea sa, printre cele mai puternice unit\]i sportive cu realiz\ri de excep]ie pe plan interna]ional, la JO, CM [i CE. A fost membru `n COR [i `n CNEFS. A participat, ca membru al colectivelor de conducere a delega]iilor sportivilor români, la JO de la Tokyo (1964), Mexic (1968), München (1972) [i Montreal (1976). 87

70 PERSONALIT }I LUCESCU, MIRCEA (1945), n. la Bucure[ti. Economist, absolvent al Academiei de {tiin]e Economice. Ca fotbalist, a fost legitimat, `n 1961, la {S nr. 2 din Bucure[ti, unde a activat 2 ani, dup\ care s-a transferat la echipa de fotbal a Clubului Dinamo (pentru al]i 2 ani), , perioad\ `n care debuteaz\ `n prima divizie. ~ntre 1965 [i 1967, evolueaz\ `n e[alonul secund, la echipa Clubului {tiin]a Bucure[ti, dup\ care revine la Dinamo, unde joac\ pân\ `n 1977, când trece la echipa de fotbal Corvinul Hunedoara. ~n cea de-a doua etap\ dinamovist\, `[i define[te personalitatea sportiv\, profilul de atacant modern. Cu Dinamo, cucere[te de 5 ori titlul na]ional, `n 1965, 1971, 1973, 1975 [i 1977, [i câ[tig\ Cupa României `n A avut 360 de prezen]e `n prima divizie, marcând 78 de goluri. ~n 1966, debuteaz\ `n echipa na]ional\ ca juc\tor `n e[alonul secund. Este, apoi, unul dintre componen]ii de baz\ [i c\pitan al reprezentativei noastre participant\ la CM din Mexic 1970 [i la CE din 1972, când fotbali[tii tricolori s-au calificat `n sferturile de final\. ~n 1974, a doborât recordul celor 48 de prezen]e `n echipa na]ional\ (de]inut, timp de 35 de ani, din 1939, de celebrul Iuliu Bodola), ajungând la 70 de selec]ii `n prima reprezentativ\. ~n toamna anului 1981, se retrage din activitatea competi]ional\, preluând conducerea tehnic\ a na]ionalei, pentru ca, un an mai târziu, s\ devin\ [i director la FR de Fotbal, calitate `n care a reu[it calificarea tricolorilor la turneul final al CE din Fran]a (1984). A condus echipa na]ional\ `n 59 de partide. Din anul 1986, trece ca antrenor la Dinamo, `ncununându-[i munca cu un event campionat-cup\ `n sezonul Dup\ aceast\ performan]\ remarcabil\, se stabile[te temporar `n Italia, lucrând ca antrenor al echipelor Pisa, Brescia [i Reggiana, izbutind s\ le promoveze `n prima divizie, dar nereu[ind s\ le men]in\ acolo mai mult de o edi]ie de campionat. Revenit `n ]ar\, a preluat conducerea tehnic\ a echipei Rapid Bucure[ti, ajutând-o s\ ob]in\ titlul de vicecampioan\ [i s\ câ[tige Cupa României `n stagiunea Din decembrie 1998, a devenit antrenor al celebrei echipe italiene Internazionale Milano. Dup\ o scurt\ perioad\ de timp, a revenit `n ]ar\ pe banca tehnic\ a echipei Rapid, cu care a câ[tigat edi]ia a campionatului na]ional. Din 2000, a preluat conducerea tehnic\ a echipei Galatasaray Istanbul, campioana Turciei, cu care, `n sezonul , a recucerit titlul na]ional, câ[tigând, apoi, Supercupa Europei. Din 2002, antreneaz\ echipa Be[ikta[ Istanbul. Speciali[tii `l consider\ drept unul dintre cei mai valoro[i tehnicieni din istoria fotbalului românesc. Este de]in\tor al titlurilor de Maestru emerit al sportului [i de Antrenor emerit. LUCHIDE, OCTAV ( ), n. la Bucure[ti. Doctor `n drept. Este unul dintre ctitorii fotbalului românesc. A practicat din 1915 fotbalul, rugby-ul [i atletismul. Elev fiind, s-a num\rat printre membrii fondatorii ai Clubului Sportul Studen]esc, `n ~n 1919, a participat la Olimpiada Sportiv\ Militar\ de la Paris. ~n perioada , a `ndeplinit diverse func]ii `n mi[carea sportiv\ din ]ara noastr\: pre[edinte al districtului de fotbal Bucure[ti; pre[edinte al Federa]iei de Atletism [i secretar al Comisiei Centrale de Fotbal. Timp de 12 ani, `ntre 1930 [i 1942, a fost secretar general al FRF (dup\ ce fusese unul dintre membrii fondatori ai federa]iei); `n aceast\ calitate, a condus echipa na]ional\ de fotbal la cele trei edi]ii antebelice ale CM (1930 Montevideo, 1934 Roma [i 1938 Paris), a `nfiin]at [i organizat sistemul divizionar ca formul\ de desf\[urare a campionatului na]ional (`n 1932 Divizia A, `n 1934 Divizia B [i `n 1936 Divizia C), a condus prima reprezentativ\ a României la balcaniadele de fotbal [i a `ndrumat echipele de club române[ti participante `n Cupa Europei Centrale. Suspendat din func]ie `n 1942, a fost obligat s\ lucreze, o vreme, numai ca avocat. Dup\ r\zboi, `n 1945, este numit consilier al OSP [i [ef al Serviciului Educa]ie fizic\ din Ministerul ~nv\]\- mântului. Ulterior, va deveni, `n cadrul CCFS, consilier tehnic pentru toate sporturile. Revenit la fotbal `n 1962, activeaz\ `n calitate de consilier al FRF pân\ `n 1974, când se retrage din motive de s\n\tate. Personalitate complex\, cu o remarcabil\ [i foarte divers\ activitate `n domeniul sportiv, O. L. a fost, la un moment dat, [i arbitru de box, num\rându-se printre primii oficiali ai acestui sport `n ]ara noastr\. LUDU, REMUS ( ), n. la Tg. L\pu[, jud. Maramure[. Absolvent al Facult\]ii de Medicin\ Uman\ din Cluj, promo]ia Doctor `n medicin\ [i chirurgie. Dup\ 5 ani, `n care a lucrat ca medic `n 88

71 A. Promotori [i profesioni[ti diferite localit\]i din Transilvania, se dedic\ medicinei culturii fizice, `n virtutea pasiunii sale pentru sport (activitate `n care ob]inuse performan]e de nivel na]ional la patinaj artistic [i interna]ional la gimnastic\, unde a lucrat [i ca antrenor). A organizat primele servicii de medicina culturii fizice `n cadrul policlinicilor Casei de Asigur\ri Sociale, `ntre 1947 [i Aceste servicii, `mpreun\ cu cele similare din OSP, erau singurele unit\]i care asigurau controlul [i asisten]a medical\ a celor care desf\[urau, `n epoca respectiv\, activit\]i sportive. ~n 1949, când Ministerul S\n\t\]ii [i Prevederilor Sociale a primit sarcina de a rezolva problemele medicale ale educa]iei fizice [i sportului, a fost numit [eful departamentului profilat pe medicina culturii fizice. ~n aceast\ func]ie, de]inut\ `ntre 1949 [i 1950, a contribuit `n mod hot\râtor la `nfiin]area primelor policlinici [i servicii de medicina culturii fizice [i la elaborarea regulamentelor de func]ionare a acestora. Contribu]ii organizatorice remarcabile a avut, ulterior, ca director al Centrului medical pentru cultur\ fizic\ din Bucure[ti, ca secretar al Comisiei pentru medicina culturii fizice din Consiliul [tiin]ific al Ministerului S\n\t\]ii [i ca membru `n Comitetul de conducere al Societ\]ii de Medicin\ Sportiv\. A desf\[urat o sus]inut\ activitate didactic\ la cursurile de ini]iere [i perfec]ionare, pe care le-a organizat pentru medicii `ncadra]i `n unit\]ile nou `nfiin]atei re]ele de medicina culturii fizice, [i la Facultatea de Medicin\ Uman\ din Bucure[ti, unde a predat, pân\ `n 1976, ca lector universitar, fiind numit [eful disciplinei Medicina culturii fizice (`n 1952, anul introducerii acesteia `n planul de studii). ~nzestrat cu imagina]ie creatoare [i cu o mare putere de munc\, a realizat numeroase aparate [i tehnici de investigare omologate ca inven]ii [i inova]ii [i a elaborat un num\r impresionant de lucr\ri metodice [i de cercetare [tiin]ific\, impunându-se ca unul dintre factorii importan]i ai dezvolt\rii, dup\ al doilea r\zboi mondial, a medicinei culturii fizice `n ]ara noastr\. LUDU, VIRGIL ( ), n. la B\l]i, `n Basarabia (ast\zi, Republica Moldova). Absolvent al Facult\]ii de Drept din Bucure[ti, promo]ia 1942, [i al ANEF, promo]ia 1946 (cu teza de licen]\ Sportul `n literatura român\). Atlet de performan]\. Campion na]ional la 110 m garduri [i campion balcanic la 400 m garduri. Legitimat la Atletic Club Român. A fost: asistent universitar la ANEF, Catedra de istoria, teoria [i organizarea educa]iei fizice ( ); inspector [colar; director adjunct al liceului cu program special de educa]ie fizic\ din Bra[ov; secretar al Consiliului jude]ean Bra[ov de Educa]ie Fizic\ [i Sport; cercet\tor [i muzeograf. ~ncepând cu 1939, când f\cea gazet\rie la Universal Sport, pe parcursul anilor, a fost prezent `n presa româneasc\ cu articole [i comentarii sportive. Autor inspirat de eseuri [i evoc\ri din lumea sportului, [i-a pus semn\- tura pe volume reprezentative precum: Oameni [i atletism, Ritmuri [i performan]e, Cartea mun]ilor, Scriitorii români [i lumea sportului, Performan]\ [i personalit\]i, ~ndemânare, Fair-play, Cartea recordurilor, Olimpia [.a., care `l definesc ca personalitate complex\ a culturii fizice [i eticii sportive din deceniile 50 [i 60. Remarcabil prin erudi]ia, for]a polemic\ [i comportamentul s\u discret [i delicat pentru care a fost admirat, respectat [i a r\mas `n memoria celor care l-au cunoscut [i apreciat. I s-a acordat titlul de Maestru al sportului. LUPESCU, ALEXANDRU I. (1867-?), n. la Boto[ani. General [i om politic. A absolvit Liceul Militar din Ia[i, apoi {coala Special\ de Ofi]eri de Artilerie [i {coala de R\zboi. La `nfiin]area ONEF [i INEF, i s-a `ncredin]at func]ia de pre[edinte executiv al Comitetului de conducere al acestor dou\ importante institu]ii, postur\ `n care a colaborat strâns cu colonelul Virgil I. B\dulescu (directorul general al ONEF) [i a participat activ la toate ac]iunile propice bunului mers al educa]iei fizice [i sportului `n ]ara noastr\. MALTOPOL, VALERIU (1931), n. la Bucure[ti. Diplomat `n [tiin]e economice, absolvent al Academiei Comerciale din Bucure[ti, promo]ia Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF promo]ia A debutat `n activitatea sportiv\ `n 1948, ca practicant al atletismului [i rugby-ului. ~n 1950, este ales secretar al Comisiei de atletism din Bucure[ti. Din 1953 pân\ `n 1958, este angajat ca inspector adjunct la Inspec]ia de atletism din cadrul CCFS. ~n 1958, a fost numit economist `n cadrul Direc]iei economice, iar dup\ un an este promovat [ef al Serviciului bugete federa]ii. ~n perioada , a fost secretar al 89

72 PERSONALIT }I Comisiei Centrale de Revizie din cadrul UCFS. ~ntre , este deta[at `n func]ia de director al IEABS, iar `ntre 1967 [i 1972, `ndepline[te func]ia de consilier pe probleme economice al pre[edintelui CNEFS. ~n 1972, este `ncadrat instructor de specialitate la Sec]ia Sport de performan]\ [i preg\tire olimpic\. ~n perioada , a `ndeplinit func]ia onorific\ de vicepre[edinte al FR de Atletism, `n 1972 fiind ales membru al Comisiei de Cross-country din cadrul Federa]iei Interna]ionale de Atletism, contribuind la aplicarea m\surilor de afirmare a acestei ramuri sportive [i la elaborarea unor lucr\ri cu caracter documentar. ~n 1978, este promovat secretar general al FR de Nata]ie, func]ie pe care o `ndepline[te pân\ la sfâr[itul anului {i-a adus contribu]ia la dezvoltarea [i afirmarea centrelor olimpice de la Baia Mare, Re[i]a [i Br\ila, la editarea unor lucr\ri cu caracter tehnico-metodic [i la cucerirea unor medalii la CE de juniori la `not [i s\rituri, precum [i a primei medalii (argint), la CE de polo pentru juniori (1982) [i a primei medalii (bronz), la CM de `not (1982). ~ntre , este `ncadrat ca instructor de specialitate la Sec]ia Sport de performan]\ [i preg\tire olimpic\. ~n 1990, este numit secretar general adjunct al FR de Atletism, iar `n august 1991, director al Direc]iei economice din cadrul MTS. ~ntre 1994 [i 1995, este consilier al ministrului Tineretului [i Sportului, dup\ care, pân\ la sfâr[itul anului 1996, este deta[at `n func]ia de secretar general al FR de Box. Director executiv al Funda]iei Boxului Românesc. A fost distins cu numeroase diplome, medalii [i ordine. MANOLACHE, ANGHEL ( ), n. `n com. Scrioa[- tea, jud. Teleorman, a absolvit Facultatea de Drept [i Facultatea de Litere [i Filosofie din Bucure[ti. A avut o lung\ carier\ didactic\, `nceput\ ca profesor de pedagogie la Colegiul Militar de la Mân\stirea Dealu [i continuat\, din 1948, la Catedra de pedagogie [i psihologie a Academiei Na]ionale de Educa]ie Fizic\. A `ndeplinit func]ii de conducere `n Ministerul Educa]iei [i ~nv\]\mântului [i la Universitatea din Bucure[ti. Dintre lucr\rile sale re]inem: Gândirea pedagogic\ (1948) [i Dic]ionarul de pedagogie (1970). S-a num\rat printre primele cadre universitare care au abordat chestiunea fundament\rii pedagogiei educa]iei fizice [i a sportului. MANOLACHE, CONSTANTIN (1924), n. `n com. Comana, jud. Giurgiu. ~nc\ de elev a dovedit remarcabile calit\]i motrice. ~n clasa a VII-a, sub `ndrumarea renumitului profesor de educa]ie fizic\ [i sport Mateescu, de la liceul din Giurgiu, evolueaz\ ca s\ritor, reu[ind performan]e de peste 6,50 m, la lungime, [i 1,80 m, la `n\l]ime. O asemenea condi]ie atletic\ `nn\scut\ [i, apoi, cultivat\ l-a ajutat s\ devin\ un pilot de elit\ al avia]iei române. A intrat `n avia]ia militar\ `n 1944, ca pilot de vân\toare, devenit, ulterior, comandant de escadril\ de vân\toare [i, apoi, comandant de regiment. ~n 1952, a p\r\sit corpul cadrelor active ale Avia]iei Militare, ob]inând brevetul de pilot sportiv, care l-a consacrat pe plan na]ional [i interna]ional. Datele esen]iale ale pilotului C. M., sunt remarcabile: a dep\[it cu mult de ore de zbor; a zburat cu peste 80 de tipuri de avioane, planoare, elicoptere, hidroavioane; a reu[it 21 de ateriz\ri for]ate [i 7 salturi cu para[uta; de]ine numeroase recorduri na]ionale, interna]ionale [i mondiale. La 72 de ani, a realizat o performan]\ remarcabil\: la 8 noiembrie 1996, `ntr-un zbor simultan cu 2 aparate Zlin 142, efectuat `mpreun\ cu pilo]ii T. Gheorghiu [i Gh. Militaru, stabile[te un record mondial de vitez\ pe parcurs recunoscut, pe ruta Bucure[ti Chi[in\u Bucure[ti, `nregistrându-se 210,35 km/h la dus [i 220,87 km/h la `ntors. ~n 1997, `ntr-un alt zbor simultan, dar de data aceasta cu 3 avioane Zlin 142, C. M. [i pilo]ii cu care a f\cut echip\, au stabilit 3 recorduri mondiale de vitez\ pe parcurs recunoscut pe rutele: Bucure[ti Istanbul (203,71 km/h); Antalia Istanbul (200,80 km/h) [i Istanbul Bucure[ti (195,04 km/h). ~n calitate de pilot recep]ioner de fabric\, a `ncercat 14 tipuri de avioane, plus un hidroavion, toate construite de Industria Aeronautic\ Român\. La expozi]iile interna- ]ionale de avia]ie de la Hanovra, Hamburg, Paris, Cannes, Viena, a prezentat `n zbor avioanele construite `n România. Din 1977, a antrenat lotul na]ional de `nalt\ acroba]ie aerian\, participând cu elevii s\i la 4 CM, 3 CE, 5 Campionate Interna]ionale [i 3 CB, la care a ob]inut locul I [i medaliile de aur. A format [i a antrenat, `n ultimii ani, Patrula Român\ de `nalt\ acroba]ie aerian\, cu care a luat parte la diferite mitinguri aviatice interna]ionale `n Elve]ia, Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria [i, respectiv, `n România. A introdus, pentru prima dat\, zborul instrumental [i de noapte `n avia]ia sportiv\. Este cel care a promovat [i realizat cu elevii s\i pilo]i, dup\ 1944, primele recorduri na]ionale la zborul cu motor. 90

73 A. Promotori [i profesioni[ti ~n perioada , a `nfiin]at 6 aerocluburi teritoriale la Deva, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Gala]i, Bac\u. A de]inut func]ia de comandant al Aeroclubului Central Român. Membru al Comisiei Interna]ionale de Acroba]ie Aerian\ a FAI. Arbitru na]ional [i interna]ional. ~n 1992, cu un avion BN 2, fabricat la Intreprinderea de Reparat Material Aeronautic din Bucure[ti, a participat, `n calitate de comandant de echipaj, la Raliul Aerian al M\rii Egee (Grecia), ocupând locul II (din 28 de participan]i). La 76 de ani, continua s\ piloteze [i s\ fac\ acroba]ie aerian\ joas\, ceea ce constituia o performan]\ singular\ [i de r\sunet pe plan interna]ional. FAI i-a acordat Diploma Paul Tissandier, iar forurile sportive din ]ara noastr\ titlurile de Maestru emerit al sportului [i de Antrenor emerit. MANOLESCU, ALEXANDRU (1880-?), n. la Sinaia. Frate cu Ion Manolescu, marele actor al Teatrului Na]ional din Bucure[ti. Dup\ terminarea liceului, a urmat {coala Militar\ de Ofi]eri din Bucure[ti. ~ntre , a activat ca ofi]er instructor cu gradul de locotenent, la Colegiul Militar de la Mân\stirea Dealu, unde l-a cunoscut pe locotenentul Emil P\l\ngeanu, pe profesorul de matematic\ Octav Onicescu (viitorul rector al ANEF [i, ulterior, academician), pe locotenentul dr. Ion Lasc\r (care a devenit profesor universitar [i [ef al Catedrei de gimnastic\ medical\ de la INEF) [i pe colonelul Virgil B\dulescu, cel care conducea procesul educativ [i de preg\tire fizic\ al elevilor-osta[i. ~n primii ani dup\ terminarea primului r\zboi mondial, Al. M., la propunerea colonelului V. B\dulescu, a fost trimis de c\tre conducerea Ministerului de R\zboi, pentru perfec]ionarea `n domeniul educa]iei fizice, `n Fran]a, apoi `n Suedia, unde a absolvit Institutul Regal Central de Gimnastic\ de la Stockholm. Din 1922 pân\ `n 1927, a func]ionat ca director administrativ [i cadru didactic la INEF, predând studen]ilor Institutului [i ofi]erilor de la Sec]ia Militar\ de Educa]ie Fizic\, gimnastica, jocurile educative [i schiul. Al. M. a publicat o serie de articole de specialitate `n Buletinul Educa]iei Fizice, editat de ONEF; `n 1927, Editura R\s\ritul a Institutului de Arte Grafice i-a publicat lucrarea Educa]ia fizic\ a copiilor, care trata probleme de pedagogie [i de organizare necesare procesului instructiv profilat pe preg\tirea fizic\ a [colarilor [i elevilor. A `ndeplinit func]ia de pre[edinte al FR de Schi [i, dup\ 1944, când s-a retras din activitatea sportiv\, a fost ales pre[edinte de onoare al aceleia[i federa]ii. Al. M. a urcat toate treptele ierarhiei militare, pân\ la gradul de general. A fost aghiotant regal [i administrator al Domeniilor Coroanei. A fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural pentru Sport `n grad de ofi]er. MANOLESCU, GHEORGHE (1917), n. `n com. Izvoarele, jud. Olt. A absolvit ANEF `n A de]inut, rând pe rând, func]iile de: secretar general al FR de Schi ( ); profesor la Liceul comercial Regele Mihai, la liceele Mihai Viteazul [i Matei Basarab din Bucure[ti ( ); director la OSP Bucure[ti ( ); profesor la Liceul comercial din Arad ( ); director al SMTCF Gala]i ( ); profesor la Liceul Vasile Alecsandri ( ); [ef de catedr\ la Institutul Pedagogic ( ); decan al Facult\]ii de Educa]ie Fizic\ ( ); conferen]iar la Universitatea din Gala]i pân\ `n 1982, când s-a pensionat. A publicat peste 20 de lucr\ri `n domeniul educa]iei fizice. A fost distins cu titlul de Profesor frunta[. MANOLESCU, ION ( ), n. la Breaza, jud. Prahova. Absolvent al {colii Militare Superioare de Ofi]eri de Infanterie din Bucure[ti, a urcat `n ierarhia militar\ pân\ la gradul de general. A desf\[urat o variat\ [i remarcabil\ activitate `n domeniul educa]iei tinerei genera]ii, fiind, rând pe rând, comandantul adjunct al Marii Legiuni de Cerceta[i din România [i vicepre[edinte al Societ\]ii Tinerimea Român\, secretar general la Ministerul de R\zboi [i, respectiv, la cel de Finan]e. ~n aceste func]ii, ca [i `n calitate de ziarist [i publicist, I. M. a sus]inut ideea practic\rii de c\tre tineret a exerci]iilor fizice, fapt pentru care a fost cooptat [i `n Comitetul de conducere al ONEF. MANOLIU, LIA ( ), n. la Chi[in\u (azi, capitala Republicii Moldova). Absolvent\ a Institutului Politehnic Bucure[ti, Facultatea de energetic\, sec]ia electro-energetic\, promo- ]ia Polisportiv\. A `nceput cu practicarea tenisului (1945) [i a continuat cu voleiul, baschetul (la Start Club ) [i tenisul de 91

74 PERSONALIT }I mas\ [i de câmp. La toate aceste sporturi a dep\[it stadiul de amatoare, atingând nivelul de performer\. Astfel, cu echipele de volei [i de baschet devine campioan\ na]ional\, la tenis de mas\ ajunge a III-a juc\toare pe ]ar\, iar la tenis de câmp este finalist\ la CN de junioare. Sub `ndrumarea profesoarei de educa]ie fizic\ Angela Filip, de la Liceul Gh. Laz\r, `ncepe s\ practice, `n 1947, atletismul. Calit\]ile fizice au determinat-o s\ abordeze, dup\ s\ritura `n lungime, proba arunc\rilor : mai `ntâi aruncarea greut\]ii, apoi, a discului, prob\ care a consacrat-o `n lumea sportului, aproape 25 de ani. ~n 1949, stabile[te primele recorduri na]ionale de junioare. Pân\ la retragerea sa din activitatea competi]ional\, `n 1972, a corectat de zeci de ori recordul na]ional, urcându-l de la 41,44 m (1950) pân\ la performan]a de 62,06 m (13 mai 1972). Campioan\ na]ional\ de 12 ori [i campioan\ balcanic\ de 7 ori. Suprema consacrare i-au adus-o JO, participând la 6 edi]ii consecutive (`ntre anii 1952 [i 1972). La JO de la Helsinki 1952, ocup\ locul VI, devenind prima atlet\ românc\ finalist\ la o Olimpiad\. De la o edi]ie la alta, performan]ele sale la JO `i consolideaz\ statutul de arunc\toare de disc de talie mondial\. ~n aceast\ postur\ a cucerit: la JO de la Melbourne, `n 1956 locul IX; la JO de la Roma, `n 1960 medalia de bronz; la JO de la Tokyo, `n 1964 medalia de bronz; la JO de la Mexico-City, `n 1968 medalia de aur, stabilind un nou record olimpic din prima aruncare 58,32 m; la JO de la München, `n 1972 locul IX. Cele 6 particip\ri consecutive la JO au constituit un nou record `n lumea atletelor (fapt men]ionat [i `n Longest span din Guiness Book of Records). Antrenorii emeri]i care au contribuit la evolu]ia atletei L. M. au fost: E. L. Bran, T. Tatu, M. Raica, D. Serafim. Dup\ retragerea din arena mondial\ ca sportiv\ de performan]\, uria[ul s\u prestigiu [i calit\]ile intelectuale [i morale au impus alegerea sa, `n 1973, ca vicepre[edinte al COR. ~n 1990, a fost aleas\ pre[edinte al acestui for, func]ie de]inut\ pân\ la 9 ianuarie Ca persoan\ oficial\, a participat la toate edi]iile JO pân\ `n 1996 (cu excep]ia anului 1984). A de]inut numeroase func]ii `n organismele interna]ionale: pre[edinte [i membru al multor grupe de lucru ale Asocia]iei Comitetelor Na]ionale Olimpice [i Asocia]iei Comitetelor Na]ionale Europene ( ); membru al Comitetului Executiv al ACNOE ( [i ); membru de onoare al ACNOE ( ); membru al Comitetului Feminin al IAAF ( ); membru al Comisiei CIO pentru AIO [i pentru Educa]ia Olimpic\ ( ); membru al Comitetului Interna]ional de Coordonare a Conferin]elor Sportive Europene (din anii 1985, 1987 [i 1989) [.a. A reprezentat COR [i mi[carea sportiv\ din România la zeci de congrese, conferin]e [i reuniuni interna]ionale. A militat pentru includerea de noi probe feminine la JO. A fost r\spl\tit\ cu distinc]ii române[ti [i interna]ionale de prestigiu: Trofeul UNESCO Fair-Play (1974), Ordinul Meritul Olimpic (1975), Trofeul CIO Femeia `n sport (1990), Trofeul Centenarul CIO (1994) [.a. MARCU, VASILE (1947), n. `n com. Feneri[, jud. Bihor. Absolvent al IEFS, promo]ia Urmeaz\, apoi, la Universitatea Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie [i Filosofie, specialitatea psihopedagogie, pe care o absolv\ `n 1974, iar `n 1981, absolv\ cursurile postuniversitare de cultur\ fizic\ medical\. Doctor `n [tiin]e pedagogice (1983). ~n anul 1993, se `nscrie, pentru sus]inerea masteratului `n asisten]\ social\, la Universitatea Cleveland, Ohio (SUA). Particip\ la schimburi de experien]\ peste hotare la: Eindhoven (Olanda), `n 1991; Universitatea de Educa]ie Fizic\ din Budapesta, `n 1993 [.a. ~n anul 1983, ob]ine gradul didactic I. Din 1968, este `ncadrat asistent la Institutul Pedagogic din Oradea, Facultatea de Educa]ie Fizic\, dup\ care, `n 1976, este promovat, prin concurs, lector universitar. ~n perioada , datorit\ desfiin]\rii Facult\]ii de Educa]ie Fizic\, trece ca profesor la Liceul Emanoil Gojdu din Oradea. ~n 1990, este numit inspector [colar al jud. Bihor, dup\ care, prin concurs, este `ncadrat conferen]iar la Universitatea din Oradea. Din anul 1994, prin concurs, ob]ine gradul de profesor universitar la aceea[i universitate or\dean\ (Facultatea de Educa]ie Fizic\, sec]ia kinetoterapie). ~n paralel cu atribu]iile de cadru didactic universitar, `ndepline[te, `ntre altele, func]iile de pre[edinte al filialei jude]ene Bihor a Societ\]ii profesorilor de educa]ie fizic\ [i sport din România [i de vicepre[edinte al FR a Sportului pentru Persoane cu Handicap. A publicat 11 c\r]i de specialitate, a elaborat 14 cursuri [i are peste 40 de lucr\ri [tiin]ifice sus]inute la congrese [i sesiuni [tiin]ifice desf\[urate `n ]ar\ [i peste hotare. 92

75 A. Promotori [i profesioni[ti MARIA ALEXANDRA VIC- TORIA ( ), n. la East- Well-Park (Anglia). Regin\ a României, so]ia regelui Ferdinand I. A patronat diverse institu]ii culturale [i sportive. ~i apar]ine ini]iativa `nfiin]\rii Asocia]iei Cerceta[ilor României (1929). ~n timpul primului r\zboi mondial, la st\ruin]a ei, s-a creat Asocia]ia Cre[tin\ a Tinerilor din ]ara noastr\, dup\ modelul asocia]iei mondiale YMCA, `n a c\rei activitate practicarea sporturilor ocupa un loc central. MARINESCU, JUSTIN ( ), n. la Bucure[ti. ~ntre anii 1910 [i 1913, având gradul de c\pitan, a fost trimis, `mpreun\ cu locotenentul Virgil B\dulescu, de c\tre Ministerul de R\zboi, la Institutul Regal Central de Gimnastic\ de la Stockholm, pentru a studia sistemul lui Ling [i modul de organizare a educa]iei fizice din Suedia. La `ntoarcerea `n ]ar\, a fost numit directorul Biroului de Educa]ie Fizic\ al Ministerului de R\zboi. ~n aceast\ calitate, a `nfiin]at o sec]ie de educa]ie fizic\ experimental\ pentru formarea primilor instructori `n acest domeniu, care s\ fie repartiza]i regimentelor, `ndeosebi ale vân\torilor de munte. ~n 1919, a `ntocmit proiectul de lege pentru `nfiin]area {colii Militare de Educa]ie Fizic\ de la Ia[i, pe care a condus-o pân\ `n 1922, când a fost transferat, `mpreun\ cu [coala respectiv\, la Bucure[ti; a preluat conducerea Biroului Educa]iei Fizice al Marelui Stat Major. Tot `n 1919 `nfiin]eaz\ prima revist\ militar\ de educa]ie fizic\, intitulat\ Via]a sportiv\, pe care a condus-o pân\ `n 1921, când a ap\rut revista Izvor de energie, editat\ de Marele Stat Major (ini]iat\ [i condus\ de V. B\dulescu). ~n 1926, a fost mutat la ONEF, `n calitate de director tehnic, directorul Oficiului fiind prietenul [i colegul s\u colonelul V. B\dulescu. A publicat mai multe lucr\ri, printre care Spiritul educa]iei fizice moderne (1914), Instruc]iuni pentru practica sporturilor (1920), Instruc]iuni asupra gimnasticii suedeze (1914, `n colaborare cu V. B\dulescu) [i Programe de gimnastic\ suedez\ (1919). A trecut `n rezerv\ cu gradul de general. MARINESCU (MEDE{), MA- RIA (1940), n. la Gheorgheni, jud. Harghita. Absolvent\ a ICF din Bucure[ti, promo]ia Ini]ial, a func]ionat ca profesorantrenor la {coala Sportiv\ de Atletism nr. 2 Bucure[ti. ~n 1982, s-a transferat la catedra de educa]ie fizic\ [i sport a {colii Generale nr. 79 din Bucure[ti, unde a creat primele clase cu profil de atletism. Dup\ ob]inerea gradului didactic I, a lucrat la Liceul I. L. Caragiale, pân\ `n A practicat atletismul ca arunc\toare de disc [i a câ[tigat titlurile de campioan\ na]ional\ de juniori [i, ulterior, de campioan\ universitar\. ~n 1991, str\bate China [i ajunge `n Tibet, `n zona mun]ilor Himalaya. ~n intervalul , str\bate India, Nepalul [i Sikkim, iar `ntre 1997 [i 1998, cu prilejul comemor\rii centenarului expedi]iei vasului Belgica, la care participase marele savant român Emil Racovi]\, M. M. este prima femeie din România care ajunge `n Patagonia [i }ara de Foc (unde fixeaz\ dou\ pl\ci comemorative ale Academiei Române la Sta]ia de cercet\ri [tiin]ifice Almirante Brown [i la Punta Arenas). Popose[te, apoi, `n Insula Pa[telui. ~n anul 1999, traverseaz\ continentul african de la nord la sud, trecând, de una singur\, prin 11 ]\ri, fiind unica femeie din lume care reu[e[te o astfel de aventur\ solitar\. ~n 2000, neobosita c\l\toare abordeaz\ un alt traseu, pornind spre Polul Nord, pe urmele vikingilor. Exploreaz\ peninsula Kola din Marea Barents, arhipelagul Svalbard, insula Moffe, fiordul Magdalena, Barensburg [i ajunge aproape de calota glaciar\, la 85 grade altitudine nordic\. La `ntoarcere, merge pe urmele vikingilor prin fiordurile Norvegiei, traverseaz\ Oceanul Atlantic, se opre[te `n insula Shetland [i ajunge `n Islanda. ~nc\ o mare performan]\ a M. M. o constituie atingerea Polului Nord geografic, la 28 aprilie 2001, orele 15,40, devenind, astfel, prima românc\ din istoria exploratorilor polari. Ea a purtat cu sine pentru a planta, acolo, departe de ]ar\, drapelul tricolor al României. Membr\ a FR de Alpinism [i Escalad\, a FR de Atletism, a Societ\]ii Române de Geografie, a Clubului Alpin Floare de Col] etc. Declarat\ cet\]ean de onoare al ora[elor Punta Arenas (}ara de Foc), Bizerte (Tunisia) [i Whithorse (Yukon), M. M. a fost distins\ cu peste 40 de diplome acordate de foruri [tiin]ifice de peste hotare, dintre care amintim Institutul Polar din Ny-Alesund (Svalbard) [i Institutul 93

76 PERSONALIT }I Himalayan din Katmandu (diplom\ de participare feminin\ la expedi]ia din Himalaya). MATEI, T. ION (1930), n. la Câmpulung, jud. Arge[. Absolvent al ICF, promo]ia A desf\[urat o larg\ [i variat\ activitate `n domeniul educa]iei fizice [i sportului: profesor gradul I, antrenor categoria I de schi alpin [i bob, arbitru interna]ional la bob. Ca antrenor coordonator, a participat, cu loturile olimpice de schi alpin, bob [i sanie, la 4 edi]ii ale JO de iarn\: 1964 bob, 1968 [i 1972 schi alpin, 1980 bob. A participat la 3 edi]ii ale CM [i CE de bob-sanie [i a cucerit, cu sportivii s\i: o medalie de bronz, `n 1968, la CE de bob; o medalie de bronz la CE de bob tineret [i locurile 8 la CM de bob din 1978, 1979 [i A fost antrenor federal al FRSB ( ), director al Liceului de Schi din Predeal ( ); membru al unor comisii de specialitate ale Federa]iei Interna]ionale de Bob ( ); membru al Comitetului Executiv al COR ( ); director al Academiei Olimpice Române (1993) etc. Pe plan [tiin]ific [i metodic, s-a remarcat prin modul cum a organizat sesiunile anuale de comunic\ri ale Academiei Olimpice Române (de-a lungul anilor '80 [i '90). A sus]inut zeci de lucr\ri [i conferin]e; a elaborat cursuri de schi pentru studen]i, fiind profesor asociat la Facultatea de Educa]ie Fizic\ [i Sport a Universit\]ii Ecologice. Este autorul a opt c\r]i, `ntre care Bob, Schi pentru copii, ~nsemn\ri din lumea sportului, Bob-sanie, Marea aventur\ a schiului, Ramul de m\slin al Olimpiadei, Schi alpin modern. Dintre numeroasele distinc]ii care i-au fost acordate amintim: Trofeul Fair-Play, acordat de COR pentru merite personale [i pentru activitatea AOR. ~n anul 2000, i s-a decernat Medalia na]ional\ Pentru Merit clasa a III-a. MAVROCORDAT (SAYN- WITTGENSTEIN), MARIA- DESPINA (1917), n. la Ia[i. Absolvent\ a Facult\]ii de Drept, promo]ia 1943, [i a Facult\]ii de {tiin]e din Bucure[ti, promo]ia ~nc\ din copil\rie [i adolescen]\, se ini]iaz\ `n diverse sporturi: la 8 ani, face gimnastic\ (la sala Liedertafel, din Capital\); la 10 ani, face echita]ie (`n manejul regimentului din Escorta Regal\); la 16 ani, face nata]ie [i patinaj. A debutat `n sportul de performan]\ `n 1934, jucând volei [i baschet la Asocia]ia Sportiv\ Start Club Bucure[ti, precum [i hochei pe ghea]\ la Asocia]ia Sportiv\ Telefon Club Român [i la Sportul Studen]esc. ~n 1941, a f\cut atletism la Atletic Club Român [i tenis de mas\ (activând, apoi, `n 1942, `n campionatul universitar). ~n 1943, a practicat tirul la Olimpic Club Român [i canotajul la Yacht Club Român. ~n 1951, particip\ la `ntrecerile de ciclism, ca reprezentant\ a Asocia]iei Sportive Progresul. A f\cut parte din loturile na]ionale de tenis de mas\ (`n 1943 [i 1944), de volei (`n 1946, 1947, 1949 [i 1950) [i de baschet (1951). A participat la JB de la Bucure[ti (1946) [i Tirana (1947). Campioan\ na]ional\ cu echipele de volei Start-Club [i Progresul [i campioan\ balcanic\ `mpreun\ cu na]ionala de volei (la edi]iile , , [i ). De asemenea, campioan\ na]ional\ la tenis de mas\ la dublu [i dublu mixt (cu Lia Manoliu [i, respectiv, cu Ioan Pachel), sub culorile Start- Club -ului. ~n 1935, este campioan\ na]ional\ la hochei pe ghea]\, cu echipa Telefon Club Român, iar `n 1943, campioan\ na]ional\ la canotaj, la schif 4+1, cu echipajul Yacht Club Român. Va mai dobândi, `n atletism, titlul de campioan\ na]ional\ la aruncarea greut\]ii, `n 1941 [i 1943, legitimat\ fiind la ACR ; câ[tig\ cursa de ciclism fond 30 km, concurând pentru Progresul (1951) [i proba de 500 m cu start de pe loc, pe velodromul Dinamo. A fost c\pitan al echipei na]ionale de tenis de mas\ (`n 1943 [i 1944) [i al celei de volei (`n 1946, 1947, 1949 [i 1950). A de]inut func]iile de pre[edinte al FR de Tenis de Mas\ (1946) [i de membr\ `n Comitetul de organizare a Federa]iei de Baschet [i Volei (1948). Antrenoare [i arbitru de volei [i tenis de mas\. A emigrat `n Germania, unde a lucrat ca antrenoare. Prin polivalen]a performan]elor sale [i atitudinea de fair-play pe care a avut-o `n arena sportiv\, M. D. M. poate fi considerat\ drept una dintre cele mai reprezentative sportive a sec. XX din ]ara noastr\ [i, poate, din lume. Printre multele distinc]ii sportive care i-au fost acordate, se num\r\ Medalia pentru merite sportive excep]ionale clasa I [i Insigna de onoare pentru merite sportive excep]ionale. 94

77 A. Promotori [i profesioni[ti MAYER, IOSIF (1912), n. la Timi[oara. Absolvent al {colii Tehnice Superioare a Facult\]ii Electrotehnice din Viena. Atras de fenomenul sportiv, s-a `ncadrat ca specialist `n gimnastic\ `n Organiza]ia Sportului Popular. A urmat cursurile IEF, la a c\rui Catedr\ de gimnastic\ a func]ionat, ulterior, `n calitate de conferen]iar. Forma]ia sa ini]ial\ tehnic\ l-a ajutat s\-i fie brevetate mai multe inven]ii [i aparate, `ndeosebi `n perioada `n care a lucrat ca cercet\tor la CCPS, unde a creat Laboratorul de biomotrie (care, ulterior, `i va purta numele). Printre aparatele proiectate [i construite de el se num\r\ `nregistratorul scopic [i grafic al [ocurilor exercitate asupra solului `n cazul diferitelor ramuri sportive [i dispozitivul pentru cronofotografiere. S-a remarcat ca antrenor coordonator al primului lot na]ional de gimnastic\ feminin\, punând astfel temelia viitoarelor mari performan]e române[ti `n acest sport. MAZILU, VIRGIL ( ), n. la Azuga, jud. Prahova. Absolvent al ANEF, promo]ia Gra]ie rezultatelor sale str\lucite este re]inut ca asistent la Catedra de gimnastic\, unde dovede[te calit\]i remarcabile didactice [i organizatorice. Din motive politice, cariera universitar\ i-a fost `ntrerupt\, fiind nevoit s\ lucreze `n calitate de consilier tehnic la UCFS [i la Consiliul Central al Sindicatelor [i, apoi, ca cercet\tor [tiin]ific la CCPS. Continuator al demersurilor [tiin]ifice ale profesorilor s\i I. Mih\il\, Gh. Zapan [i Petre Laz\r a f\cut `nregistr\ri somatice [i motrice pe contingente mari ale popula]iei adulte, apoi ale genera]iei `n cre[tere (de la pre[colar pân\ la absolventul de liceu), fiind unul dintre ini]iatorii m\sur\rii poten]ialului biomotric al popula]iei [colare din România. Aceast\ cercetare, longitudinal\ [i fundamental\, efectuat\ din 10 `n 10 ani, constituie o important\ surs\ de cunoa[tere a evolu]iei condi]iei fizice a tineretului [colar din ]ara noastr\. A semnat peste 50 de lucr\ri de specialitate. M NESCU, CORNELIU ( ), n. la Ploie[ti. General. Doctor `n drept. Fost ministru adjunct al For]elor Armate (`ntre ) cu gradul de general. Ambasador `n Ungaria ( ) [i ministru de Externe al României ( ) ales pre[edinte al Adun\rii Generale ONU, `n A practicat, `n tinere]e, fotbalul [i voleiul, iar, mai târziu, pân\ la vârsta senectu]ii, tenisul de câmp [i `notul. Personalitate de prim rang a vie]ii politice din ]ara noastr\, a jucat un rol important [i `n activitatea sportiv\ de performan]\, fiind unul dintre ctitorii actualului Club Sportiv al Armatei Steaua n\scut `n 1947, sub numele de CCA. {ef al CCA, `n perioada , C. M. s-a afirmat ca un conduc\tor sportiv reprezentativ [i pe plan na]ional, `ndeplinind, `n r\stimpul iulie 1958-august 1960, func]ia de pre[edinte al FRF. Ini]iator al unor idei novatoare `n domeniul fotbalului de performan]\, a militat pentru o echip\ na]ional\ capabil\ s\ practice un stil de joc propriu [i pentru o organizare a `ntregii activit\]i competi]ionale interne care s\ sus]in\ afirmarea fotbali[tilor tricolori pe plan interna]ional. Dup\ 1972, c\zut `n dizgra]ie, `[i restrânge activitatea politic\, r\mânând `n continuare un prieten al sportului. Dup\ evenimentele din 1989, este ales `n Parlamentul ]\rii, ca senator [i, respectiv, pre[edinte al Comisiei senatoriale de politic\ extern\ ( ). ~n acela[i timp, este [i pre[edinte al Asocia]iei de Drept Interna]ional [i Rela]ii Interna]ionale. M NESCU, IOANA ( ), n. `n com. Aprozi, jud. Ilfov. ~n 1939, a absolvit, concomitent, ANEF, Conservatorul de Teatru [i Facultatea de Filosofie. ~n 1951, a fost `ncadrat\ [ef\ de lucr\ri la Catedra de gimnastic\, sec]ia de ritmic\, a ICF. Forma]ia ei intelectual\, aptitudinile de ordin artistic [i capacitatea de identificare emo]ional\ cu esen]a dansului [i cântecului na]ional i-au fost de mare ajutor `n preg\tirea studentelor, apoi a echipei de gimnastic\ a României, care a ob]inut, la JO de la Melbourne, `n 1956, locul II, la proba de ansamblu. 95

78 PERSONALIT }I M R {ESCU, NICOLAE (1937), n. la Bucure[ti. Secretar de stat, [eful Departamentului sport din MTS (`ntre 1993 [i 1996 [i dup\ 2000). Absolvent al ICF, promo]ia Ca atlet s-a specializat `n probele de triplu salt [i de alerg\ri. ~n 1965, cucere[te, cu echipa de [tafet\ a CS Steaua, titlul na]ional, la proba de 4 x 100 m. Dup\ `ncheierea carierei de sportiv, timp de aproape 25 de ani (`ntre 1967 [i 1992), a func]ionat ca antrenor de club (o perioad\ `ndelungat\, la CSM Craiova); antrenor federal de juniori [i seniori; antrenor al loturilor na]ional [i olimpic de atletism. Atle]ii preg\ti]i de el (Doina Melinte, Fi]a Lovin, Cristiana Cojocaru, Natalia Andrei, Sorin Matei [.a.) sunt autorii a numeroase recorduri na]ionale, europene [i mondiale, ob]inând 36 de medalii la JO, CM, CE [i JMU. ~n clasamentul din 2001, privind aportul antrenorilor de atletism la preg\tirea sportivilor medalia]i la JO, CM [i CE, N.M. ocup\ locul I, la categoriile seniori [i tineret (dup\ num\rul de medalii cucerite de elevii s\i). ~n 1962, `mpreun\ cu al]i speciali[ti, contribuie la organizarea sistemului de informare, documentare [i prelucrare statistic\ a datelor privind dinamica principalilor indicatori ai activit\]ii sportive. Particip\ direct la elaborarea unor lucr\ri de sintez\ [i a edi]iilor Anuarului sporturilor ( ), ac]iune reluat\, la ini]iativa sa, `n 1993, aceste publica]ii constituindu-se `n documente oficiale ale MTS [i, deopotriv\, `n surse guvernamentale de informa]ii statistice, preluate [i incluse, `ncepând din 1996, `n Anuarele Statistice ale României. De asemenea, are o important\ contribu]ie la elaborarea [i editarea Anuarelor [i a celorlalte lucr\ri ale FRA. A elaborat numeroase articole [i peste 20 de comunic\ri [tiin]ifice pe teme de metodic\ a antrenamentului sportiv. A publicat lucr\rile Decenii de aur (`npreun\ cu Dan Gârle[teanu), Ed. CNEFS, 1968, [i Atletismul românesc (`mpreun\ cu L. Vi]an), Ed. Stadion, 1974). A conferen]iat `n diferite institu]ii de profil din Ungaria, Fran]a, Turcia, Rusia [i Belgia. La 1 februarie 1990, a fost ales secretar general, iar `n 2001, vicepre[edinte al FR de Atletism. Specialist de elit\, se bucur\ de autoritate [i notorietate na]ional\ [i interna]ional\, fiind cooptat, `n calitate de membru, de multe organisme sportive de peste hotare: Asocia]ia Mondial\ a Antrenorilor, Asocia]ia Mondial\ a Statisticienilor de Atletism, Asocia]ia European\ de Atletism [i Academia Româno- American\ de Educa]ie Fizic\. Gra]ie calit\]ilor sale remarcabile de lider, de bun organizator [i administrator, demersurile pe care le-a `ntreprins au avut efecte benefice `n perimetrul sportului [i, `ndeosebi, al atletismului, fiind considerat creatorul marilor performan]e atletice române[ti ale vremii sale. ~n 1965, i s-a acordat titlul de Maestru al sportului, iar `n 1982, titlul de Antrenor emerit. Este distins cu numeroase ordine, medalii [i diplome. La 1 decembrie 2000, i-a fost decernat Ordinul na]ional Serviciul Credincios `n grad de ofi]er. M RD RESCU, D. GH. ( ), n. la Ia[i. ~n ]ar\, a absolvit {coala de Ofi]eri [i {coala Superioar\ de R\zboi din Bucure[ti, iar peste hotare, [colile militare din Austria (Bruck) [i Germania (Sprendau). Experien]a dobândit\ `n comanda diferitelor e[aloane, institu]ii [i mari unit\]i, i-au inspirat interven]ii [i contribu]ii hot\râtoare pentru a[ezarea [i dezvoltarea `nv\]\mântului superior de educa]ie fizic\ [i sport din România. ~n calitatea sa de ministru de R\zboi, a cedat cazarma Al. I. Cuza din Dealul Spirei, pentru a fi folosit\ de cele dou\ institu]ii proasp\t `nfiin]ate `n 1922 ONEF [i INEF, `mpreun\ cu un teren de sport, pe care se va construi stadionul ONEF (inaugurat `n 1926). Conlucrând cu Ministerul Instruc]iei Publice, a dispus trimiterea la INEF a mai multor serii de ofi]eri `ns\rcina]i cu preg\tirea fizic\ a osta[ilor. Pentru dotarea ONEF [i INEF din punct de vedere didactic [i [tiin]ific, a alocat importante sume de bani din vistieria Ministerului de R\zboi. MEDELEANU, CONSTANTIN ( ), n. `n com. }apu, jud. Tecuci. Polisportiv, absolvent al INEF, promo]ia 1926, cu Magna cum laudae. A activat, ca sportiv, la Clubul Bra[ovia Trupele de Munte [i, apoi, `n Bucure[ti, ca membru al conducerii FSSR [i al Comisiei Centrale de Fotbal, din aprilie ~ntre 1931 [i 1932, a condus activitatea sportiv\ a militarilor Regimentului de Gard\ 6 Mihai Viteazul. Din 1932 pân\ `n 1945, a func]ionat ca titular al Catedrei de atletism de la ISEF/ANEF. Mult\ vreme a f\cut parte din Biroul FR de Atletism. ~n anii 96

79 A. Promotori [i profesioni[ti 1934, 1936 [i 1937, a antrenat efectiv reprezentativele de cros ale armatei române, participante la concursurile sportive ale Micii ~n]elegeri. A activat `n mi[carea sportiv\ din anul 1923 pân\ `n 1958, ca polisportiv (la vârsta de 42 de ani, cucerea insigna de Atlet complet militar, iar la 57 de ani, brevetul [i insigna GMA ), precum [i ca pedagog, organizator, metodist [i ca antrenor. La 15 aprilie 1941, dup\ c\derea dictaturii legionare [i formarea guvernului condus de Ion Antonescu, C. M. este numit [ef al Sportului Românesc. ~n aceast\ calitate echivalent\ cu rangul de ministru, a decretat atletismul sport de interes na]ional, acordându-i tot sprijinul [i subven]iile necesare. ~ntre 1941 [i 1942, a luat atitudine `mpotriva introducerii profesionalismului `n sportul de performan]\, militând pentru moralitate [i fair-play `n activitatea sportiv\. ~n perioada , a fost [i titularul Catedrei de schi din cadrul ANEF/IEF. Are la activ [i publicarea câtorva lucr\ri de specialitate: Schiul `n imagini, 1929 (litografiat); Educa]ia fizic\ `ntr-un regiment, 1938, Schiul de teren, Ed. Eminescu, 1934; Atletismul, f. a.; Cursa militar\ cu obstacole [i concursurile militare, 1939; Schiul metod\ de `nv\]\mânt, Editura Bucovina, MELINTE (BE{LIU), DOINA OFELIA (1956), n. `n Hude[ti, jud. Boto[ani. Profesoar\ de educa]ie fizic\, absolvent\ a ANEFS. Atlet\ specializat\ `n probele de semifond. Antrenoare de atletism. Directoare a Direc]iei jude]ene Bac\u pentru Tineret [i Sport. Ca sportiv\ de performan- ]\, a fost legitimat\ la CSM Bistri]a, CSM Suceava [i Universitatea Bac\u. A cucerit 10 titluri de campioan\ na]ional\ [i a stabilit 18 recorduri na]ionale. Selec]ionat\ de 40 de ori `n loturile reprezentative de atletism ale României. Palmares interna]ional: participant\ la 4 Olimpiade; campioan\ olimpic\ la 800 m (1984); vicecampioan\ olimpic\ la m (1984); dubl\ campioan\ mondial\ la m, `n sal\ (1987 [i 1989); medalie de bronz, `n 1987, la CM `n aer liber, la m; clasat\ pe primul loc `n topul mondial [i european la 800 m (1982 [i 1986) [i la m (1986 [i 1990); 4 medalii la JMU din 1981 [i 1983 (1 aur, 2 argint, 1 bronz); 5 titluri de campioan\ european\ `n sal\ la 800 m (1982 [i 1989) [i la m (1985, 1988 [i 1990); medalie de argint la CE `n sal\ la 800 m (1984); medalie de bronz la CE `n aer liber la m (1986); cel mai mare punctaj `n concursurile de Grand Prix organizate `n perioada (31 de locuri I; 13 locuri II; 8 locuri III). La concursurile organizate `n sal\ a stabilit: 1 record mondial la m pe cea mai scurt\ pist\ (1988); 3 recorduri mondiale [i europene la 1 mil\ (1988, 1990) [i la m (1990), 3 recorduri europene la yarzi, la m [i la 1 mil\ (1985). A fost declarat\ Cel mai bun sportiv al anului Cet\]ean de onoare al municipiului Bac\u. Membru al Biroului FR de Atletism. Maestr\ a sportului (1978) [i Maestr\ emerit\ a sportului (1994). Antrenoare emerit\. ~n anul 2000, e distins\ cu Ordinul na]ional Pentru Merit `n grad de comandor. MIHAI I DE HOHENZOL- LERN (1921), n. la Sinaia. Rege al României ( [i ). Pe lâng\ practicarea, cu pasiune [i talent, a automobilismului [i a zborului cu motor (care, dup\ abdicare, `i va asigura o surs\ de existen]\), a demonstrat aptitudini reale pentru schi [i `not. Vârsta, dar [i `ndatoririle sale regale `n privin]a Str\jii }\rii (organiza]ie bazat\ pe preg\tirea fizic\, moral\ [i patriotic\ a tineretului) l-au determinat s\ fie un promotor [i un protector al activit\]ii sportive, pe care a stimulat-o [i a sus]inut-o cu legitim\ autoritate. Bun\oar\, `n 1945, a parafat Legea educa]iei fizice, referitoare, `ntre altele, la re`nfiin]area Academiei Na]ionale de Educa]ie Fizic\ [i, de asemenea, la instituirea [i sus- ]inerea doctoratului `n educa]ie fizic\. De `n]elegerea [i voin]a sa au beneficiat `nfiin]area Organiz\rii Sportului Românesc ( ) [i lupta sus]inut\ a Uniunii Federa]iilor Sportive Române ( ) pentru supravie]uire, la apari]ia Organiza]iei Sportului Popular ( ), impus\ de autorit\]ile politice instaurate dup\ 23 august MIH IL, IACOB ( ), n. `n com. Grid, jud. F\g\ra[. A f\cut parte din prima promo]ie de absolven]i ai Institutului Na]ional de Educa]ie Fizic\ (1926) dup\ ce participase ca student la cercet\rile [i studiile sociologice ini]iate la scar\ na]ional\ de prof. Dimitrie Gusti. A fost re]inut, ca asistent, la Ca- 97

80 PERSONALIT }I tedra de gimnastic\ a INEF. ~n paralel, a urmat cursurile Facult\]ii de {tiin]e Naturale din Bucure[ti, la terminarea c\rora (1934) a primit o burs\ pentru continuarea studiilor asupra fiziologiei efortului, la Universitatea din Hamburg (unde [i-a luat doctoratul `n biologie). ~n cei 29 de ani cât a predat la INEF/ISEF/ANEF/IEF), conducând (`n ultimii 8 ani) Catedra de istoria, teoria, metodica [i organizarea educa]iei fizice, a desf\[urat o intens\ activitate didactic\ [i de cercetare [tiin]ific\; a r\spuns de practica pedagogic\ a studen]ilor; a condus lucr\rile de licen]\ ale multor absolven]i; a scris / tradus articole [i studii consacrate trat\rii unor teme de specialitate, precum: terminologia gimnasticii suedeze; efectele educa]iei fizice ra]ionale; performan]ele fizice ale recrutului; educa]ia fizic\ `n gr\dini]ele de copii; varia]ii ale performan]ei fizice `n func]ie de talie [i greutate; dezvoltarea performan]elor fizice dup\ configura]ia geografic\ etc. Cercet\rile sale fundamentale au fost realizate `n cadrul Institutului de Igien\ ( ) [i sunt cuprinse `n tratatul Bazele [tiin]ifice [i aplica]iile ergonomiei. MILCU, {TEFAN M. ( ), n. la Craiova. Medic. Profesor universitar. Membru al Academiei Române. Figur\ proeminent\ a medicinei române[ti. A desf\[urat, timp de mai multe decenii, o activitate complex\ ca profesor, clinician [i cercet\tor. Este considerat creatorul [colii moderne de endocrinologie din ]ara noastr\ [i se bucur\ de o deosebit\ recunoa[tere interna]ional\. ~n România, face parte dintre pionierii medicinei aplicate la educa]ie fizic\ [i sport, fiind adeptul [i promotorul avizat al ideii c\ mi[carea organizat\ constituie un mijloc important pentru s\n\tatea [i perfec]ionarea fizic\ [i moral\ a individului [i colectivit\]ilor. A sprijinit permanent formarea cadrelor necesare medicinei sportive, participând direct la organizarea [i desf\[urarea, la Bucure[ti, a cursurilor de ini]iere [i de perfec]ionare `n domeniu, `nc\ `nainte de al doilea r\zboi mondial. ~i revin mari merite `n orientarea [i desf\[urarea cercet\rii [tiin]ifice de medicin\ sportiv\ (`nceput\ `n anii '30). A efectuat, `mpreun\ cu prof. F. Covaciu-Ulmeanu, cercet\ri medicosportive la Balcaniada din 1937, de la Bucure[ti, privind tipul constitu]ional al atle]ilor. De asemenea, a contribuit la buna organizare atât a forurilor de conducere a medicinei sportive române[ti, cât [i a manifest\rilor [tiin]ifice importante, de profil, `n cadrul c\rora a fost mereu prezent prin lucr\ri personale [i ale colectivelor formate din numero[ii s\i colaboratori. MIRCESCU, LUDOVIC ( ), n. la Bucure[ti. General. A f\cut parte din Comitetul Permanent al Armatei pentru Educa]ia Fizic\. Pe timpul cât a fost ministru de R\zboi ( ), a avut sub autoritatea sa ONEF [i INEF. ~n 1929, a aprobat `nfiin]area Institutului Militar de Educa]ie Fizic\ `n cadrul INEF, care, potrivit prevederilor noii legi a educa]iei fizice, promulgat\ `n acela[i an, a devenit Institutul Superior de Educa]ie Fizic\. Urmând s\ preg\teasc\ speciali[ti pentru armat\, IMEF r\mânea `n subordinea Ministerului de R\zboi, care `i asigura baza material\ [i selec]ionarea ofi]erilor cursan]i, pe când procesul de `nv\]\mânt pentru specialitatea educa]ie fizic\ r\mânea `n sarcina Ministerului Instruc]iunii Publice. Pentru conducerea IMEF `n calitate de comandant, din partea Ministerului de R\zboi, a fost numit, cu aprobarea generalului L. M., maiorul Emil P\l\ngeanu. MIRONOV, ALEXANDRU (1942), n. `n com. Vertujeni, jud. Soroca (`n prezent, `n Republica Moldova). Studiile liceale le-a f\cut la Craiova, iar pe cele superioare la Facultatea de Matematic\ a Universit\]ii Bucure[ti, promo]ia Primii pa[i `n practicarea scrimei i-a f\cut la Craiova, `n sala antrenorului italian Alfredo Bachelli. ~ntâiul contact cu plan[a de concurs l-a luat la Sibiu, la Cupa Ora[elor, ca floretist. Mai târziu, sub `ndrumarea antrenorilor Raul Dristoreanu [i Paul Ghinju, se va profila pe spad\, aflându-se constant `n finalele CN de scrim\ ale anilor '60. Str\lucirea me- 98

81 A. Promotori [i profesioni[ti daliilor a ap\rut treptat: de bronz, la CN juniori (1962); de argint, la CN seniori (1969) [i de aur la CR (1970). ~n perioada anilor '60-'70, a f\cut parte [i din lotul na]ional de spad\. Spre deosebire de fratele s\u, Mihai Mironov, care a optat pentru profesia de antrenor de scrim\, A. M., f\r\ a se desp\r]i complet de lumea scrimei, a urmat [i alte c\i. Interesul [i voca]ia sa se `ndrept\ spre literatur\ (este primit `n rândul membrilor Uniunii Scriitorilor din România, ocupând, la un moment dat, func]ia de secretar al Sec]iei de literatur\ pentru copii [i tineret). Este autor a peste de emisiuni de radio [i tv, c\rora li se adaug\ articole de revist\ [i ziar (pentru care a primit 2 premii, unul na]ional, `n 1992, [i altul interna]ional, `n 1983). Multilateralitatea preocup\rilor `i este ilustrat\, deopotriv\, de mandatarea sa `n calitate de consilier UNESCO [i, respectiv, de vicepre[edinte al Societ\]ii Europene Science Fiction. Ca om politic, a fost consilier preziden]ial (`ntre 1991 [i 1993) [i a `ndeplinit, `n perioada , func]ia de ministru al Tineretului [i Sportului. ~ntre 1990 [i 1996, a fost pre[edintele FR de Scrim\. MITRA, GHEORGHE (1920), n. `n Cheriu, jud. Bihor. Absolvent al ANEF, promo]ia ~nc\ din timpul studen]iei, a ob- ]inut brevetele de instructor de schi, de `not [i de zbor f\r\ motor. Din 1945, a func]ionat ca secretar al resortului [colar `n Organiza]ia Sportului Popular, pân\ `n 1949, când a fost numit director al Serviciului metodic al CCFS (aceea[i func]ie a avut-o [i la UCFS, `n 1957). ~n calitate de antrenor al na]ionalei de schi ( ), i-a `nso]it pe schiorii români la JO din 1948, la Saint Moritz; din 1952, la Oslo; din 1956, la Cortina D Ampezo, precum [i la CM din Suedia (1954). ~n perioada , `[i reia activitatea didactic\, func]ionând ca profesor la licee bucure[tene, dar [i ca asistent la ICF/IEFS, de unde s-a pensionat cu gradul de [ef de lucr\ri. A elaborat [i semnat, uneori `n colaborare, o serie de lucr\ri de metodologie, `ntre care [i Metodica educa]iei fizice [colare, realizat\ `mpreun\ cu Al. Mogo[ (1972). A fost distins cu medalia Merite Sportive. MOCEANU, GHEORGHE ( ), n. `n com. Orman, fostul jud. Some[. Dup\ ce a terminat Seminarul din Blaj, a dat un alt curs vie]ii sale, optând pentru profesia de maestru de gimnastic\. Stabilindu-se la Cluj, a predat gimnastica la liceele confesionale catolic, reformat [i unitarian. ~n 1862, `ncurajat de istoricul V. A. Ureche [i de generalii Emanoil Florescu [i dr. Carol Davila, vine la Bucure[ti [i, prin examen, ocup\ postul de maestru de gimnastic\ [i scrim\ la liceele Matei Basarab, Sf. Sava [i Sf. Gheorghe. Pred\ acelea[i discipline la {coala Militar\ de Ofi]eri [i la Societatea Român\ de Arme, Gimnastic\ [i Dare la Semn din Bucure[ti, unde va forma peste 40 de mae[tri pentru [colile statului. Pe lâng\ gimnastic\ [i alte discipline sportive, a mai predat dansurile populare. Concomitent cu str\lucita sa carier\ didactic\ [i organizatoric\ `n domeniul gimnasticii, dansurilor populare, `notului, tirului, patinajului, el a elaborat mai multe lucr\ri menite s\-i fundamenteze [i s\-i propage ideile [i materializarea lor: Cartea de gimnastic\ cu figuri `n text (1869) cu prefa]\ de B. P. Hasdeu; Istoria, anatomia [i igiena gimnasticii (1887); {coala de patinaj [i `not (1892); Cartea de gimnastic\ pentru uzul [colilor primare [i secundare de fete (1882); Gimnastica popular\ [i ra]ional\ pentru uzul [colilor primare, secundare [i superioare, semnat\ `n colaborare cu N. Velescu (1887); Memorii asupra gimnasticii [i c\l\toriilor mele `n Europa, Asia, Africa [i America (1895). Gh. M. este considerat, pe drept cuvânt, promotorul gimnasticii [i dansurilor populare `n [coala româneasc\. Despre personalitatea [i realiz\rile lui Gh. M. `n domeniul educa]iei fizice [i sportului scrie elogios Nicolae Iorga, `n cartea sa Oameni care au fost, numindu-l Gimnasticu Moceanu. MOCIANI, VICTOR (1934), n. la Beiu[, jud. Bihor. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF, promo]ia 1956, specializarea sporturi nautice. A practicat canotajul `n cadrul Clubului {tiin]a ICF. Campion na]ional `n proba de 2+1, `n ~n perioada , a activat pe linia canotajului, ca profesor la 99

82 PERSONALIT }I {S nr. 1 din Bucure[ti, aducându-[i contribu]ia, al\turi de alte cadre didactice, la selec]ia [i preg\tirea unui num\r mare de juniori care au ob]inut peste 125 de titluri de campioni na]ionali. A promovat, `n loturile na]ionale de tineret [i seniori, peste 40 de sportivi. ~n 1969, a fost numit antrenor federal `n cadrul FR de Canotaj, unde a activat pân\ `n ~n perioada , a fost desemnat antrenor principal la lotul olimpic feminin, iar `ntre 1989 [i 1995, antrenor principal la loturile olimpice masculin [i feminin. ~n ace[ti 26 de ani de activitate tehnic\, desf\[urat\ al\turi de cei mai valoro[i antrenori români de profil, s-au realizat performan]e care au impus canotajul românesc pe plan interna]ional, cucerindu-se la CM [i JO, 107 medalii, dintre care 33 de aur, 34 de argint [i 40 de bronz. Numai `n cei 13 ani, când a r\spuns direct, ca antrenor principal, de preg\tirea loturilor na]ionale de canotaj au fost ob]inute 54 de medalii 19 de aur, 18 de argint [i 17 de bronz din care 38 la CM [i 16 la JO. La aceast\ `nalt\ [coal\ a performan]ei au reu[it s\ se formeze [i s\ se afirme marii no[tri canotori, printre care: Sanda Toma, Valeria R\cil\, Olga Homeghi, Elisabeta Lip\, Rodica Arba, Constan]a Burcic\- Pipot\, Dimitrie Popescu, Iulic\ Ruican, Nicolae }aga [i Dorin Alupei. Preocupat de cercetarea [i tratarea problemelor ce ]in de metodologia canotajului, a publicat, `n calitate de autor sau de coautor, 18 lucr\ri, dintre care 5 studii. A participat la numeroase lectorate [i seminare organizate la nivel na]ional [i interna]ional. A prezentat peste 40 de expuneri la diferite cursuri de perfec]ionare. A editat, `mpreun\ cu Cornel Florescu, una dintre cele mai bune monografii ale metodologiei antrenamentului `n canotaj. Din 1969, a primit licen]a na]ional\ de arbitru de canotaj, iar din 1985, pe cea interna]ional\ (reconfirmat\ pân\ `n anul 1999). A `ndeplinit func]iile de pre[edinte al Colegiului Central al Antrenorilor din FR de Canotaj [i al Comisiei de canotaj a Municipiului Bucure[ti. ~n 1997, a fost ales pre[edinte al FR de Canotaj [i pre[edinte al Funda]iei pentru Sporturile Nautice. Antrenor emerit (1979). ~n 1995, a fost declarat Cavaler de Onoare al ora[ului Mannheim, din Germania. ~n 1980, a fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa I, iar `n anul 2000, i s-a conferit Medalia na]ional\ Serviciul Credincios clasa a III-a. MOGO{, ALEXANDRU (1930), n. la Or[ova, jud. Mehedin]i. Licen]iat `n educa]ie fizic\ [i sport, promo]ia Lector universitar la Catedra de istoria, teoria [i organizarea educa]iei fizice [i sportului din ICF ( ); inspector general `n Ministerul Educa]iei [i ~nv\]\- mântului ( ). A mai avut func]ii de r\spundere precum, bun\oar\, pre- [edinte al Comisiei centrale pentru copii [i juniori a CNEFS ( ) [i secretar al COR ( ). S-a remarcat prin ini]iative [i solu]ii organizatorice [i metodice. A semnat, cu Gh. Mitra, dou\ lucr\ri de referin]\ pentru bibliografia de specialitate: Metodica educa]iei fizice [colare (1972) [i Metodica dezvolt\rii calit\]ilor motrice (1975). I s-au decernat Ordinul Muncii [i Medalia Muncii clasa a III-a, precum [i Ordinul Merite sportive clasa a III-a. MOINA, ION ( ), n. `n com. Moci, jud. Cluj. Absolvent al ANEF, promo]ia Ini]ial, profesor secundar, va intra, ulterior, `n rândul cadrelor didactice din `nv\]\mântul superior, la catedra de profil a Institutului Politehnic din Cluj, promovând pân\ la gradul de profesor universitar. Atlet de elit\, va domina sprintul românesc `n anii Recordul s\u de 10,4 pe 100 m, stabilit la Predeal, pe zgur\, cu cronometraj manual, `n 1946, va d\inui 21 ani. De asemenea, recordurile sale, ob]inute `n aceea[i perioad\, de 21,3 pe 200 m [i 47,8 pe 400 m, vor fi de referin]\ pentru atletismul românesc. Mult\ vreme a fost nr. 1 `n topul sprinterilor europeni: `n 1943, la 200 m; `n 1945 [i 1946, la 100 m; `n 1947, la 400 m; `n 1948, la 100 m [i 200 m. Va realiza rezultate remarcabile [i la probele de s\ritur\ `n lungime, triplu salt [i pentatlon. Recordman al României de 60 de ori [i participant la 70 de concursuri interna]ionale (cele mai multe terminate `n postur\ de câ[tig\tor), va fi socotit, la vremea sa, drept unul dintre cei mai buni alerg\tori de vitez\ ai Europei. Pentru cariera sa atletic\ str\lucit\, i s-a acordat titlul de Maestru emerit al sportului [i i-au fost decernate numeroase distinc]ii. 100

83 A. Promotori [i profesioni[ti MOLDOVAN, ION (1945), n. la Bistri]a, jud. Bistri]a-N\s\ud. Absolvent al Facult\]ii de Drept din Cluj. A girat conducerea Ministerului Tineretului [i Sportului, din septembrie 1991 pân\ `n octombrie A condus delega]ia sportivilor români participan]i la JO de la Barcelona (1992). MOLDOVAN, IULIUS ( ), n. `n com. Bogata de Mure[, jud. Mure[. Igienist. Profesor universitar la Facultatea de Medicin\ din Cluj. Membru corespondent al Academiei Române. A depus o munc\ `ndelungat\ [i eficient\ pentru cunoa[terea [i `mbun\t\]irea condi]iilor de igien\ ale popula]iei din Transilvania, ac]iune ampl\, la organizarea [i desf\[urarea c\reia a antrenat un mare num\r de elevi [i colaboratori. A militat permanent pentru r\spândirea practic\rii ra]ionale a exerci]iilor fizice, pe care le considera un factor important de `nt\rire a s\n\t\]ii [i de prevenire a `mboln\virilor. ~n calitate de pre[edinte al Asocia]iunii Transilvane pentru Literatura Român\ [i Cultura Poporului Român (ASTRA), a sprijinit continuu organizarea [i dezvoltarea sec]iei culturalsportive {oimii Carpa]ilor a acesteia [i pe pre[edintele ei, prof. Iuliu Ha]ieganu. MORARIU, ALBIN ( ), n. la Kosice, `n Slovacia, `ntr-o familie de români originari din Ardeal. ~nainte de a se stabili, `n 1919, la Cluj, el [i cei trei fra]i ai s\i au f\cut parte din organiza- ]ia Sokolilor, care le-a stimulat pasiunea pentru gimnastic\. Ulterior, tân\rul A. M. s-a antrenat [i perfec]ionat `n cadrul Asocia]iei Angaja]ilor Comerciali, pentru care a concurat la tradi]ionalele `ntreceri sportive [colare de la Blaj ( ), Cluj, Cristuru Secuiesc, Belgrad [i Praga. La ini]iativa prof. Iuliu Ha]ieganu, va participa la un lung turneu de demonstra]ii sus]inute `n ora[ele ardelene, al\turi de Istvan Pelle, campionul olimpic de gimnastic\ (Los Angeles, 1932), [i de A. Vandor, campionul Ungariei. Exerci]iile lui A. M., mai ales cele executate la inele, au egalat m\iestria campionului olimpic. Satisfac]ia consacr\rii `n elita sportiv\ a timpului i-o va oferi preg\tirea [i conducerea echipelor masculine [i feminine de tenis de mas\ ale ]\rii, câ[tig\toare ale medaliilor de argint, la CM de la Praga (1936), [i de bronz, la CM din A fost un bun patinator, `not\tor [i s\ritor de la trambulin\. ~n paralel cu activit\]ile competi- ]ionale, A. M. fiind unul dintre colaboratorii prof. Iuliu Ha]ieganu, [i-a consacrat eforturile [i energia demersurilor de stimulare a educa]iei fizice [i sportului `n lumea satelor, considerându-le ca surse ale regener\rii morale, spirituale [i fizice a popula]iei rurale. ~n acest sens, a `nfiin]at, `n 1928, AS {oimii Carpa]ilor, al c\rei pre[edinte a fost ales prof. Iuliu Ha]ieganu. Succesele ob]inute de forma]iile ]\r\ne[ti la serb\rile anuale organizate de ASTRA, la serb\rile din Bucure[ti, precum [i la demonstra]iile sokolilor de la Praga (1938) i-au conferit notorietate public\. Al\turi de acela[i mare animator care a fost prof. Iuliu Ha]ieganu, A. M. a construit [i amenajat pentru studen]ii Universit\]ii din Cluj, `n 1928, Parcul Sportiv, unic `n Europa, ale c\rui fotografii [i schi]e vor primi, la Congresul Preolimpic al Muzeelor, `n 1936, medalia de bronz. Public\, `n anii 1968 [i 1969, dou\ lucr\ri cu caracter istoric [i memorialistic: 50 de ani de sport [i Iuliu Ha]ieganu [i ideea educa]iei fizice `n România. Pentru activitatea sa prodigioas\ a fost distins, `ntre altele, cu titlul de Maestru emerit al sportului. MORARU, VIOREL (1931), n. `n com. Cuciulata Bra[ovului, jud. Bra[ov. Inginer, promo]ia 1956 a Institutului de C\i Ferate (Construc]ii). Cercet\tor [tiin]ific gr. I. Debuteaz\ `n rugby la 15 ani, `n echipa Liceului D. Cantemir. ~n anul 1947, este legitimat la Clubul Grivi]a Ro- [ie, avându-i ca antrenori pe Nicu Ionescu [i Gheorghe Pârc\l\bescu, acesta din urm\ fiindu-i adev\ratul formator. R\mâne `n acest club timp de 40 de ani, unde `i este dat s\ `mbrace de 10 ori tricoul de campion na]ional. Cu aceea[i echip\ pe postul de joc linia a III-a, flanker joac\ finala CCE `n 1961, `mpotriva lui AS Beziers [i cucere[te CCE `n 1964 (10-0, cu St. Montois ). Profesiunea de antrenor-juc\tor o `ncepe `n 1958, tot la Grivi]a Ro[ie. Ca juc\tor `n echipa na]ional\ debuteaz\ la vârsta de 20 de ani. Timp de 14 ani, a avut 37 de prezen]e [i a participat la confrunt\rile cu echipa de 101

84 PERSONALIT }I rugby a Fran]ei (2 victorii, 2 jocuri egale [i 3 `nfrângeri). Din 1964, se dedic\ exclusiv antrenoriatului. ~n perioada , este antrenor la echipa na]ional\ de rugby. Din anul 1990 pân\ `n 1998, a fost pre[edintele FRR. Vicepre[edinte al FIRA (responsabil cu problemele de dezvoltare [i preg\tire sportiv\); reprezentant FIRA `n Consiliul Interna]ional Rugby Board ( ); pre[edinte al Comisiei tehnice a FIRA ( ); ales, `n 2000, pre[edinte al Comisiei de Formare Tehnic\ [i Dezvoltare a FIRA-AER. ~n anul 2000, a fost ales pre[edinte de onoare al FRR. I-au fost acordate titlurile de Maestru emerit al sportului [i Antrenor emerit. A fost decorat cu Ordinul Muncii clasa a III-a. MOR}UN, CAMIL ( ), n. la Târgu Ocna, jud. Bac\u. A absolvit ISEF, promo]ia Dup\ absolvire, a fost `ncadrat ca profesor de educa]ie fizic\ la Liceul Titu Maiorescu (devenit, ulterior, I. L. Caragiale ) din Bucure[ti, de unde a ie[it la pensie `n Concomitent cu activitatea didactic\ [i sportiv\, pe care a desf\[urat-o cu elevii s\i, C. M. a `ndeplinit [i o serie de func]ii ce i-au fost `ncredin]ate `n cadrul unor federa]ii, precum: pre[edinte al Comisiei inter[colare din cadrul FRR (1943); membru `n Comitetul FR de Schi (1944); membru `n Consiliul Uniunii Federa]iilor Sportive Române (1944); pre[edinte al FRA (1944). Pentru contribu]ia remarcabil\ pe care a adus-o la organizarea [i dezvoltarea activit\]ii de educa]ie fizic\ [i sport, a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural pentru Sport `n grad de cavaler II. MOTROC, ION (1937), n. la Bucure[ti. Profesor universitar. Absolvent al ICF (1960). Din chiar anul absolvirii, lucreaz\ ca asistent universitar. Activitatea sportiv\ de performan]\ [i-a `nceput-o `n 1950, la echipa de fotbal a Clubului Rapid. ~n 1953, trece la {tiin]a Bucure[ti, `n 1955, la Progresul CPCS, [i `n 1957, la Dinamo Bucure[ti, cu ai c\rei juc\tori de fotbal câ[tig\ CR (edi]ia ). Din 1959, revine la Rapid, echip\ ale c\rei culori le va reprezenta timp de un deceniu. Chiar dac\, `mpreun\ cu colegii s\i fotbali[ti rapidi[ti, rateaz\ câ[tigarea a 3 finale ale CR (1961, 1962 [i 1968), reu[e[te, `n schimb, s\ `mbrace o dat\ tricoul de campion na]ional, `n ~n anul 1969, pleac\ peste hotare, `n Turcia, unde joac\, vreme de un singur campionat, la echipa de fotbal Altay Izmir. Ca juc\tor a fost selec]ionat de 2 ori `n reprezentativa de fotbal a României. ~n urma unui accident, este obligat s\ renun]e la activitatea de juc\tor, dedicându-se profesiei de antrenor. Ajuns la cârma tehnic\ a echipei Sportul Studen]esc, reu[e[te, `n 1972, s\-[i promoveze elevii din Regie `n primul e[alon divizionar. ~ntre 1972 [i 1973, `ndepline[te func]ia de vicepre[edinte al FC Sportul Studen]esc. ~ntors la munca de antrenor, preia conducerea tehnic\ a echipei Rapid, cu care, la finele anului 1975, reu[e[te o dubl\ performan]\: promovarea `n prima divizie [i câ[tigarea CR. Din 1980, `[i reia activitatea la Catedra de fotbal a IEFS, unde se afirm\ ca un cadru didactic de valoare. ~n trei rânduri revine la activitatea de antrenor, dar numai `n str\in\tate: `n 1983, `n Maroc; `n 1993, `n Egipt; `n 1997, `n Sudan. ~n perioada februarie-august 1990, este vicepre[edinte al FRF [i consilier tehnic al echipei na]ionale participant\ la Coppa del Mondo, 90. Din anul 1995, este profesor universitar, [eful Catedrei de fotbal a ANEFS. Prezent `n literatura tehnic\ de specialitate cu o lucrare consacrat\ preg\tirii [i antren\rii sportivilor copii [i juniori. ~n 2001, ob]ine titlul de doctor `n educa]ia fizic\. MO}ET, DUMITRU (1934), n. la Bac\u. Absolvent al ICF, promo]ia ~ncadrat, ini]ial, la Centrul experimental logopedic [i, apoi, transferat la catedra de educa]ie fizic\ a Liceului G. C\linescu din Bucure[ti. Director adjunct la Palatul Pionierilor din Capital\. Cercet\tor [tiin]ific la Institutul de {tiin]e Pedagogice [i, apoi, la Institutul Na]ional pentru Recuperare [i Educa]ie special\ a Persoanelor Handicapate. Cadru didactic la catedrele de kinetoterapie de la universit\]ile din Bac\u [i Oradea. Vicepre[edinte al FR a Sportului pentru Handicapa]i. {ef al Comisiei de competi]ii a FRG ( ). Cercet\rile sale au vizat recuperarea kinetoterapeutic\ a copiilor cu handicapuri neuromotorii [i asociate, elaborarea programelor de recuperare a tulbur\rilor de psihomotricitate la persoanele cu 102

85 A. Promotori [i profesioni[ti diferite handicapuri. Printre lucr\rile elaborate [i publicate `n colaborare cu al]i speciali[ti `n domeniu, se num\r\ Corectarea deficien]elor fizice la copiii de vârst\ [colar\, ap\rut\ `n 1964, la Editura Didactic\ [i Pedagogic\ (coautor: prof. dr. A. Ionescu). A elaborat un ~ndrum\tor terminologic pentru studen]ii sec]iilor de kinetoterapie, ap\rut la Editura De[teptarea din Bac\u, `n A realizat [i sus]inut numeroase cursuri pentru uzul studen]ilor, privitoare, `n principal, la psihomotricitate, la metodologii terapeutice folosite `n recuperarea handicapului. A publicat peste 50 de articole `n reviste de specialitate din ]ar\ [i de peste hotare (Germania [i Italia). MURAFA, NICOLAE ( ), n. `n com. Mih\ileni, jud. B\l]i (din actuala Republic\ Moldova). Absolvent al ANEF, promo]ia Dup\ ce a lucrat la Serviciul [colar al OSP [i, concomitent, ca profesor la Liceul Gh. Laz\r [i la SMTCF din Bucure[ti, `ncepând cu anul 1949 a func]ionat la Catedra de jocuri sportive de la ICF/IEFS pân\ `n 1989, când s-a pensionat, cu gradul didactic de conferen]iar universitar. {i-a canalizat preocup\rile de ordin profesional `n dou\ direc]ii principale: activitatea didactic\, `ntregit\ de cercetare [tiin]ific\, [i munca de antrenor `n voleiul de performan]\. Realiz\rile ob]inute `n ambele domenii atest\ faptul c\ N. M. s-a remarcat ca una dintre personalit\]ile de referin]\ atât ale voleiului, cât [i ale `nv\]\mântului superior românesc de specialitate. Bogata sa activitate, reu[itele dobândite `n aproape toate sectoarele voleiului, concur\ la sus]inerea aprecierii c\ a fost promotor [i coautor al introducerii [i dezvolt\rii pe baze [tiin]ifice a teoriei [i practicii acestui joc la nivel de mare performan]\. Rezultatele ob]inute ca antrenor al unor echipe frunta[e (CSU Bucure[ti/ {tiin]a ICF campioan\ na]ional\ `n 1954 [i CCA campioan\ na]ional\ `n 1951 [i 1952) care au câ[tigat, de mai multe ori, titlul de campioan\ a României, ca [i `n postura de antrenor al loturilor na]ionale plasate, de asemenea, `n elita voleiului mondial, l-au impus [i l-au f\cut remarcat [i pe plan interna]ional. Mul]i dintre juc\torii preg\ti]i de el au ajuns mae[tri ai sportului, antrenori emeri]i [i mae[tri emeri]i ai sportului. A activat `n Turcia, `n mai multe rânduri, unde a condus diferite cursuri de antrenori; tot acolo a preg\tit echipele na]ionale ale acestei ]\ri. Deopotriv\, ca pedagog de `nalt\ ]inut\ academic\, a format speciali[ti bine preg\ti]i, nu numai pentru ]ara noastr\, a elaborat [i publicat, inclusiv `n str\in\tate, articole [i lucr\ri [tiin]ifice, a conceput [i sus]inut cursuri, a tradus din literatura de specialitate materiale tratând probleme de maxim\ actualitate [i importan]\ teoretic\ [i practic\. A `ndrumat un grup de speciali[ti din Israel, care au venit special `n România pentru a se documenta [i perfec]iona `n domeniul voleiului. A reprezentat ]ara la o serie de consf\tuiri [i conferin]e interna]ionale consacrate problematicii specifice jocului de volei. I s-a acordat titlul de Antrenor emerit (1971). A fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a II-a. MURE{AN (JUNCU), MAR- GARETA (1950), n. la Cluj. Licen]iat\ `n filologie. A `nceput ini]ierea `n [ah `n anul 1965, sub `ndrumarea antrenorului Mihai Breazu. Ob]ine rapid titlul de campioan\ na]ional\ de juniori [i calificarea `n finala CN de senioare. Participant\ la 23 de finale ale CN de senioare, `n perioada , ob]ine 3 titluri de campioan\ na- ]ional\ de senioare (1983, 1985, 1987). A mai ob]inut: 6 titluri de campioan\ na]ional\, cu echipa Medicina Timi[oara; un titlu de campioan\ na]ional\ (la echipe mixte), cu echipa Sportul Studen]esc Bucure[ti; un titlu de campioan\ na]ional\, cu echipa Olimpia C\l\ra[i. ~n 1976, la Belgrad, a `nvins-o pe campioana mondial\ Nona Gaprinda[vili. Cel mai bun rezultat individual a fost câ[tigarea, `n 1982, a turneului interzonal al CM de la Tbilisi (URSS) [i calificarea `n sferturile de final\ ale meciurilor candidatelor la titlul mondial (unde a pierdut cu 4,5-5,5 `ntâlnirea cu Lidia Semenova din URSS). Palmares sportiv interna]ional: locurile VI- VIII, la CM individual (1983); locul VIII, `n clasamentul ELO (1983); locurile III-IV `n clasamentul Trofeului Oscar (1982); 3 medalii olimpice (argint-1982, bronz-1984 [i 1986); 2 medalii balcanice la individual (bronz-1974, aur- 1975). Participant\ la peste 50 de competi]ii interna- ]ionale de [ah. Repurteaz\ victorii `n peste 15 turnee interna]ionale. A fost secretar federal, mai mul]i ani, la FR de {ah. Maestr\ interna]ional\, `n 1975, [i 103

86 PERSONALIT }I Mare maestr\ interna]ional\, `n De]ine titlurile onorifice de Maestru al sportului (1970), Maestru interna]ional al sportului din România (1983) [i Maestru emerit al sportului. MURE{ANU, IOAN (1925), n. la Bal[, jud. Olt. Absolvent al Institutului Militar de Educa]ie Fizic\, promo]ia 1948, [i al Institutului de Cultur\ Fizic\ din Bucure[ti, promo]ia Sportiv de performan]\, decatlonist, fost juc\tor `n echipa de rugby a Clubului CCA ( ). Antrenor de atletism [i, ulterior, de pentatlon modern. Membru fondator al FR de Pentatlon Modern (1953). ~ntre 1968 [i 1992, a fost membru al Comitetului tehnic pentru Pentatlon Modern al UIPMB, `n intervalul , `ndeplinind, timp de dou\ mandate, func]ia de pre[edinte al acestui comitet. ~n 1993, o dat\ cu constituirea a dou\ organisme interna]ionale distincte pentru pentatlon modern [i, respectiv, pentru biatlon, I. M. a fost ales membru al Comitetului pentru elaborarea statutului nou createi UIPM, calitate de]inut\ pân\ `n A antrenat echipa na]ional\ de pentatlon modern a României, care a ocupat locul VI, la JO din 1956, de la Melbourne, [i de 3 ori locul VII, la CM. A câ[tigat, cu sportivii s\i, mai multe concursuri interna]ionale. Delegat tehnic din partea UIPM la dou\ JO consecutive (1984, la Los Angeles, [i 1988, la Seul). Autor al mai multor lucr\ri de baz\ `n domeniu, printre care: Pentatlon modern (1983) [i Pentatlon modern organizarea concursurilor (1993), traduse `n multe limbi de circula]ie. I s-a acordat titlul de Antrenor emerit. A fost distins cu mai multe ordine [i medalii, printre care Ordinul Muncii clasa a III-a [i Merite sportive clasa a III-a. N STASE, ADRIAN (1950), n. la Bucure[ti. Profesor universitar [i om politic. Absolvent al Facult\]ii de Drept (1973) [i al Facult\]ii de Istorie- Filozofie, sec]ia sociologie (1978). Doctor `n drept, specialitatea drept interna]ional public (1987). ~n perioada , lucreaz\ `n calitate de cercet\tor la Institutul de Cercet\ri Juridice din Bucure[ti. ~n paralel, cu intermiten]e ( , ), pred\ ca profesor asociat la Academia de Studii Economice din Bucure[ti. Din 1990, func]ioneaz\ ca profesor, specialitatea drept interna]ional public, la Facult\]ile de Drept din cadrul Universit\]ii Bucure[ti, Universit\]ii Titu Maiorescu, Universit\]ii Dimitrie Cantemir [i Universit\]ii Nicolae Titulescu (1992). ~n 1994, este cooptat ca profesor asociat la Universitatea Sorbona Paris I Panthéon. ~n decursul anilor s-a implicat `n activitatea diverselor organisme specializate din ]ar\ [i de peste hotare `n calitate de: vicepre[edinte al Asocia]iei de Drept Interna]ional [i Rela]ii Interna]ionale (1977); membru al Societ\]ii franceze de Drept Interna]ional; director de studii la Institutul Interna]ional pentru Drepturile Omului de la Strasbourg (1984), membru al Comitetului director al Institutului pentru Studii de Securitate Est-Vest din New York ( ); vicepre[edinte al Consiliului mondial al fo[tilor mini[tri ai afacerilor externe (1993). Autor al unui num\r apreciabil de studii de drept interna]ional (150), printre care Ideea politic\ a schimb\rii (1996), Drept Economic Interna]ional (1996) etc. ~[i `ncepe cariera politic\ `n 1990, când este ales membru al Camerei Deputa]ilor (din partea FSN), fiind, apoi, numit ministru de Externe al României (mandat `ndeplinit `ntre 28 iunie 1990 [i 16 octombrie 1992). ~n perioada , este pre[edinte al Camerei Deputa]ilor, iar `n intervalul , de]ine func]ia de pre[edinte executiv al Partidului Democra]iei Sociale din România. ~n decembrie 2000, este ales pre[edinte interimar al PDSR, iar din 18 iunie 2001, pre[edinte al Partidului Social Democrat. ~n 28 decembrie 2000, este investit `n func]ia de prim-ministru al României. Ca iubitor [i prieten al sportului el `nsu[i practic\ tenisul [i vân\toarea A. N. a fost ales pre[edinte de onoare al FRT ( ). Din 1993, conduce, `n calitate de pre[edinte, Asocia]ia General\ a Vân\torilor [i Pescarilor din România. N STASE, ILIE (1946), n. la Bucure[ti. Prestigios tenisman de renume interna]ional. {i-a `nceput cariera sportiv\, ca junior, la Clubul CCA (ast\zi, Steaua ) Bucure[ti, dup\ ce fusese descoperit, printre copiii de mingi, de antrenorul C. Chivaru. Dotat cu un deosebit sim] al 104

87 A. Promotori [i profesioni[ti mingii, cu o uimitoare vitez\ de deplasare [i de execu]ie (cu virtuozitate!) a elementelor fundamentale ale jocului de tenis (serviciul, voleul, reverul, lobul, smeciul, stopurile), la fel de eficient `n jocul de a[teptare (pe fundul terenului), ca [i `n cel de atac [i de provocare (la fileu), adoptând procedee imprevizibile [i solu]ii tactice spectaculoase (lungul de linie, returul `n cruce, punerea mingii lâng\ fileu etc.), I. N. [i-a creat reputa]ia de juc\tor original care `l situeaz\ `n galeria marilor tenismeni ai lumii. Fi[a performan]elor sale este impresionant\: campion na]ional de copii, `n 1959, [i de juniori, `n 1962; campion na]ional de seniori ( ); component al echipei României, f\când cuplul celebru `n ]ar\ [i `n lume cu Ion }iriac, s-a calificat de 3 ori `n finala Cupei Davis (1969, 1971 [i `n 1972); are nenum\rate succese `n marile competi]ii interna]ionale la Forest Hills, `n 1972, [i Roland Garros, `n 1973, la concursurile indoor din SUA [i de la Roma; finalist la Wimbledon, `n 1972 unde, `n confruntarea cu Stan Smith a f\cut un joc antologic (6-4, 3-6, 6-7, 5-7) [i `n 1976; câ[tig\tor de 3 ori, la dublu mixt, la Wimbledon; câ[tig\tor al Cupei Challenge WCT ( ) [.a. De 4 ori câ[tig\tor al Marelui Premiu FILT (1971, 1972, 1973, 1975), devine nr. 1 `n clasamentul mondial al anului Este cotat drept cel mai bun tenisman european al anilor 70. Desemnat de 4 ori Cel mai bun sportiv român al anului (`n 1969, 1972, 1973 [i 1974). Particip\rile sale `n turnee open s-au soldat cu 57 victorii la simplu (`n 38 finale) [i 51 victorii la dublu (`n 41 finale). Ultimele turnee câ[tigate au fost, `n 1981, la Nancy [i Bologna. A fost ales pre[edinte al FRT. Dup\ `ncheierea activit\]ii competi]ionale, a participat la diverse jocuri demonstrative, continuând s\ uimeasc\ prin tehnica str\lucit\ [i imprevizibilul jocului s\u. A creat diverse [coli [i funda]ii `n scop umanitar, asigurând, de asemenea, sponsorizarea unor ac]iuni de binefacere. A `nfiin]at Academia de Tenis Ilie N\stase, pentru a selecta [i preg\ti copii [i juniori care s\ redea str\lucirea tenisului românesc din anii 60 [i 70. Este Maestru emerit al sportului. Pân\ `n 1989, a fost distins cu `nalte ordine de stat, `ntre care [i Ordinul Muncii clasa I. ~n anul 2000, i s-a conferit Ordinul na]ional Steaua României `n grad de ofi]er. NAVASART, NICOLAE ( ), n. la Bazargic, jud. Caliacra (ast\zi, `n Bulgaria). Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF din Bucure[ti. Ca sportiv, a activat `n mai toate sporturile nautice practicate la cluburile Metalul, Dinamo, Constructorul [i CCA, `n perioada A câ[tigat: 15 titluri de campion na]ional la yachting, 2 titluri la canotaj academic [i 8 titluri la kaiac. {i-a dedicat `ntreaga via]\ muncii de antrenor de kaiac-canoe, sub culorile cluburilor Dinamo ( ), Constructorul ( ) [i CCA ( Steaua ), `ntre 1955 [i A avut o contribu]ie esen]ial\ la descoperirea, promovarea [i preg\- tirea a numeroase talente care s-au afirmat, ulterior, `n sportul kaiacului [i canoei. ~n calitate de coordonator al colectivului de tehnicieni de la Clubul CCA ( Steaua ), [i-a adus efectiv contribu]ia la preg\tirea unor sportivi valoro[i care au cucerit sumedenie de titluri de campioni na]ionali. Mul]i dintre elevii s\i promova]i `n loturile na]ionale [i olimpice au confirmat prin performan]ele lor de prestigiu realizate la CE, CM [i la JO. ~n perioada , a f\cut parte din colectivele de tehnicieni ale loturilor na]ionale [i olimpice, unde, al\turi de al]i reputa]i antrenori, a contribuit direct la afirmarea kaiaci[tilor [i canoi[tilor români pe plan interna]ional. ~ntre ace[tia s-au remarcat, `n mod deosebit, prin numeroasele medalii europene, mondiale [i olimpice cucerite: V. Nicoar\, H. Ivanov, A. Con]olenco, A. Igorov, C. Co[ni]\, V. Simiocenco, I. Dragulschi, P. Erast, Gh. Simionov, Gh. Danielov, N. E[anu, I. B`rl\deanu, T. Simionov, Hil de Lauer [.a. ~n perioada , echipajele formate din sportivii Clubului CCA ( Steaua ) au fost de peste 160 de ori medaliate la JO, CM [i CE, din care, de peste 50 de ori, cu medalii de aur. A fost membru al Biroului FRKC [i al Colegiului de Antrenori, contribuind la elaborarea unor materiale metodice, planuri [i programe de preg\tire, precum [i la formarea unor noi genera]ii de antrenori. A activat ca membru, iar din 1972, ca pre[edinte al Comisiei Tehnice a Federa]iei Interna]ionale de Kaiac-Canoe. ~n perioada , a `ndeplinit func]ia de director tehnic la toate CM [i JO. Pentru rezultatele sportive, `n 1951, a primit titlul de Maestru al sportului, iar pentru contribu]ia adus\ `n calitate de tehnician, `n 1965, i s-a acordat titlul de Antrenor emerit. Ca o recunoa[tere a meritelor sale la dezvoltarea [i afirmarea sporturilor nautice, Centrul Na]ional de Kaiac-Canoe, de la Snagov, `i poart\ numele. A fost decorat cu numeroase ordine [i medalii. 105

88 PERSONALIT }I NEAGU, AUREL C. ( ), n. la Bucure[ti. A absolvit cursurile Facult\]ii de Drept din Bucure[ti. ~n 1941, a `mbr\]i[at meseria de ziarist, devenind redactor la Gazeta sporturilor. ~n 1943, este mobilizat [i trimis pe front. Sfâr[itul celei de-a doua conflagra]ii mondiale l-a g\sit `n Cehoslovacia, de unde a revenit `n ]ar\ parcurgând pe jos `ntregul drum al `ntoarcerii. ~ntors acas\, `n 1946, se angajeaz\ la redac]ia ziarului Sportul popular, devenind, ulterior (`ntre anii 1949 [i 1950) redactor-[ef adjunct [i chiar redactor-[ef. Concomitent, ca sportiv de performan]\, a f\cut parte din echipa de baschet a României la primul CE organizat dup\ r\zboi (era perioada când juca `n echipa Sportul Studen]esc ). ~n 1950, din cauza unei gre[eli de corectur\ (Merelele Lenin `n loc de Marele Lenin), a fost `ndep\rtat de la Sportul popular. A lucrat, `n continuare, la ziarul Universul, apoi la Informa]ia Bucure[tiului, la care, timp de 12 ani, a sus]inut rubrica de fotbal, semnând cu pseudonimele Dan Olteanu sau Radu Negoescu. ~n 1966, este numit redactor [ef al revistei s\pt\mânale Fotbal, iar `n 1970 devine redactorul [ef al cotidianului Sportul. Ca reporter sportiv, a participat la 6 edi]ii ale JO de var\, din 1968 pân\ `n 1988, [i la 2 Olimpiade albe, `n 1968 [i A fost prezent, de asemenea, la CM [i la CE de fotbal, dar [i la multe alte competi]ii sportive interna]ionale de anvergur\. ~n 1968, a fost ales pre[edinte al Asocia]iei Presei Sportive din România [i a organizat, la Bucure[ti, al 32-lea Congres al Asocia]iei Interna]ionale a Presei Sportive. La urm\torul congres al AIPS, a fost ales membru `n Comitetul executiv al acestui organism, func]ie pe care a de]inut-o pân\ `n 1988, când s-a pensionat. AIPS l-a declarat membru de onoare pe via]\. NEDEF, MIHAI (1931), n. la Bucure[ti. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent la ICF `n Juc\tor de baschet de elit\. Debutul, ca juc\tor legitimat, se produce `n 1946, la clubul bucure[tean de cartier SC 44. Ca elev al SMTCF, joac\ `n echipa de baschet a acestei [coli, `n perioada ~[i continu\ traseul, evoluând `n echipa ICF ( ), consacrarea definitiv\ cunoscând-o la Clubul CCA ( Steaua ), `ntre 1955 [i 1967, cu antrenorul C. Herold. Cu aceast\ echip\ cucere[te 10 titluri na]ionale [i un loc III `n CCE. Din 1951, când debuteaz\ `n reprezentativa de baschet a României, pe parcursul a 249 de selec]ii, particip\ la 7 edi]ii de CE, ocupând de dou\ ori, cu echipa, locul V; a fost selec]ionat de 3 ori `n echipa Europei (1955, 1957 [i 1964); `n 1964, echipa de baschet a României a `ntâlnit selec]ionata All Stars (SUA) cu acest prilej, celebrul Bob Coussy `l remarc\ pe M. N. drept singurul juc\tor român apt s\ evolueze `n NBA. Juc\tor polisportiv, M. N. a mai practicat atletismul, voleiul, handbalul [i schiul la nivel de performan]\ (a fost campion na]ional [colar la schi [i a jucat de 9 ori `n echipa na]ional\ de handbal `n 7). A fost primul baschetbalist român care a folosit procedeul de aruncare la co[ din s\ritur\. Permanent a avut preocup\ri pentru o tehnic\ modern\ `n preg\tire, model fiindu-i baschetul din SUA, cu care a luat contact `n 1956, la JO de la Helsinki. Ca antrenor a preg\tit echipele de baschet ICF ( ), Steaua ( ) cu care a cucerit 7 titluri na]ionale [i Stade Français Paris ( ). Tot `n Fran]a (la Avignon), `n 1971, a antrenat lotul de baschet speran]e al acestei ]\ri. Ca antrenor al primei reprezentative de baschet a României (8 ani), `n 1975, a promovat-o `n turneul final al CE de la Hagen (Germania). A furnizat echipei na]ionale juc\tori de ridicat\ valoare, ca: T. Tar\u, V. Eremie, Gh. Roman, I. Op[itaru [.a. Timp de 20 de ani, a fost cadru didactic la ICF, la Catedra de jocuri sportive, sec]ia baschet. A sus]inut [i publicat numeroase cursuri [i lucr\ri [tiin]ifice, printre care Cursul de baschet pentru studen]ii ANEF [i Monografia jocului de baschet. A participat, ca lector, la diferite cursuri de specializare organizate `n Fran]a [i Grecia. Din 1998, este consilier `n cadrul COR. Maestru emerit al sportului [i Antrenor emerit. A fost distins cu Ordinul Merite Sportive [i alte ordine [i medalii. NEDEF, NICOLAE (1928), n. la Bucure[ti. Profesor de educa- ]ie fizic\, absolvent al ICF, promo]ia Ini]ial, a practicat baschetul de performan]\ la Clubul SC 44, un club de cartier din Capital\, apoi la Clubul CCA. Va abandona baschetul, pentru a se d\rui handbalului, fiind, pân\ `n 1956, juc\tor al clubului 106

89 A. Promotori [i profesioni[ti militar bucure[tean. ~n 1956, este numit antrenor federal al FR de Handbal. Delegat la conducerea tehnic\ a loturilor na]ionale, timp de peste trei decenii, `mpreun\ cu al]i speciali[ti de prestigiu, contribuie la cucerirea de c\tre handbalul românesc a 7 titluri de campioni mondiali 3 titluri la feminin, dintre care 2 la handbal `n 11 (`n 1956 [i 1960) [i 1 la handbal `n 7, `n 1962, plus alte 4 titluri de aur ob]inute de echipa masculin\ de handbal `n 7, la CM din: 1961, Germania; 1964, Cehoslovacia; 1970, Fran]a; 1974, RDG. ~n anul 1983, aduce `n ]ar\ Supercupa Mondial\. Parteneri la aceste realiz\ri i-au fost renumi]ii tehnicieni C. Popescu, G. Zugr\vescu, I. K. Gherm\nescu, E. Trofin, O. Vlase [i R. Voina. La aceast\ bogat\ zestre de titluri mondiale se mai a- daug\ 4 medalii ob]inute la JO: 3 de bronz, `n 1972, 1980 [i `n 1984, [i una de argint, `n Sunt demne de men]ionat [i cele peste 10 medalii de aur ob]inute la CMU. De asemenea, a preg\tit cu succes `n Fran]a, `ntre anii 1988 [i 1991, echipele Dunkerque [i Antibes, iar `n anul 1994, a activat ca antrenor `n Germania. Membru al Biroului federal [i al Colegiului Central de Antrenori al FR Handbal. Din 1998 face parte din Comisia Tehnic\ a COR. Pentru realiz\rile sale remarcabile, `n 1961, i-a fost acordat titlul de Antrenor emerit. I s-a decernat Crucea na]ional\ Serviciul Credincios clasa a II-a. NEGREANU, NICOLAE ( ), n. `n com. Preajba, fostul jud. Romana]i. A absolvit {coala Militar\ de Ofi]eri din Bucure[ti. A fost pre[edintele Comitetului permanent de educa]ie fizic\ al armatei pentru sprijinirea ONEF [i INEF. Preocupat de instituirea preg\tirii premilitare a tinerilor, a publicat, `n 1924, lucrarea Preg\tirea preregimentar\. NEGRU}I, VASILE ( ), n. la Ia[i. Va desf\[ura o sus]inut\ activitate practic\, teoretic\ [i organizatoric\ pentru propagarea gimnasticii `n Moldova. Absolvent, `n 1885, a cursului de tip Turnverein, pentru formarea profesorilor [i mae[trilor de gimnastic\, V. N. organizeaz\, cu elevii s\i, numeroase turnee demonstrative de gimnastic\ [i dansuri na]ionale române[ti, dintre care unul, `n 1893, la Chicago, [i altul sus]inut, `n 1902, la Paris. ~n 1892, public\ un Manual de gimnastic\ teoretic\ [i practic\ cu figuri pentru [colile militare [i civile din Ia[i, iar `n 1908, un Manual de gimnastic\ ra]ional\ de exerci]ii executate cu cântece na]ionale [i patriotice. ~n 1893, la ini]iativa sa [i a colegilor de profesie C. Constantiniu [i D. Ionescu, din Bucure[ti, [i R. S. Corbu, din Br\ila, se `nfiin]eaz\ Societatea Profesorilor de Gimnastic\ [i Arme din România. V. N. va conduce, `n cadrul Societ\]ii de Muzic\ [i Gimnastic\ din Ia[i, o [coal\ cu durata de 2 ani ( ), autorizat\ de Ministerul Instruc]iunii s\ preg\teasc\ mae[tri de gimnastic\. ~n cei peste 20 de ani de activitate, aceast\ [coal\ a dat `nv\]\mântului secundar 56 de profesori titulari [i 18 profesori suplinitori. Activitatea pe multiple planuri a lui V. N. `l recomand\ drept precursor al gimnasticii ie[ene [i na]ionale din a doua jum\tate a secolului al XIX-lea. NEGULESCU, P. P. ( ), n. la Ploie[ti. Filosof [i om politic. Profesor universitar. Membru al Academiei Române. A frecventat cursurile de filosofie ale Universit\]ii din Bucure[ti, Berlin, Leipzig [i Paris, ob]inând licen]a `n litere [i filosofie. ~n calitate de ministru al Instruc]iunii [i Cultelor ( ), s-a ocupat de `mbun\t\]irea con]inutului educa]iei fizice (inclus\ `n programele prev\zute pentru `nv\]\mântul primar [i secundar) [i, respectiv, de repartizarea judicioas\, `n orarele [colilor, a timpului afectat lec]iilor de gimnastic\. De asemenea, gra]ie demersurilor `ntreprinse de el, nou `nfiin]atului INEF i-a fost conferit rangul de institut de `nv\]\mânt superior, `nvestit cu dreptul [i autoritatea de a acorda absolven]ilor s\i diploma de licen]\ `n educa]ie fizic\. NE}A, GHEORGHE (1933), n. la Ocna Mure[, jud. Alba. Absolvent al ICF Bucure[ti, promo]ia Decan al Facult\]ii de Educa]ie Fizic\ [i Sport ( ). Director `n Ministerul Educa]iei Na]ionale (1998). Director al Parcului Sportiv al Universit\]ii Babe[-Bolyai ( ). Pre[edinte al CS Universitatea Cluj ( ), vicepre[edinte al Comisiei de Educa]ie Fizic\ [i Sport din cadrul Consiliului Na]ional de Evaluare Academic\ [i Acreditare (din 1995). Membru `n Asocia]ia Balcanic\ de Istoria Educa]iei Fizice [i Sportului (1992). Pe lâng\ activitatea didactic\ universitar\, a desf\[urat munc\ de antrenor de fotbal (la echipele {tiin]a Babe[-Bolyai [i Universitatea Cluj). Este autorul a 55 de lucr\ri `n domeniul cercet\rii [tiin]ifice de specialitate [i a zeci de comunic\ri la diverse sesiuni [i simpozioane. NICOLAE DE HOHENZOLLERN ( ), n. la Sinaia, fiind al patrulea copil al regelui 107

90 PERSONALIT }I Ferdinand [i al reginei Maria. Studiile f\cute `n ]ar\ [i `n Anglia l-au preg\tit pentru cariera naval\ [i aeronautic\. Pe plan sportiv, s-a dovedit cel mai talentat dintre membrii familiei regale, `n special pentru practicarea sporturilor de vitez\. A participat, `n calitate de concurent, la `ntrecerile de schi (`n proba de coborâre), precum [i la cele de automobilism [i de pilotaj. Este [i autorul unui manual de schi. A fost desemnat pre[edinte de onoare al Comitetului de conducere al Oficiului Na]ional de Educa]ie Fizic\ [i, respectiv, al Federa]iei Societ\]ilor Sportive din România. A fost, de asemenea, comandantul Organiza]iei de Cerceta[i. Pentru prezen]a activ\ `n via]a sportiv\ a timpului s\u, a fost distins cu Ordinul Olimpic clasa I. NICOLAESCU, FLORIN SERGIU (1930), n. la Tg. Jiu. Cineast [i om politic. Absolvent al Facult\]ii de Mecanic\ a Institutului Politehnic din Bucure[ti (1952). Regizor [i actor de film. A realizat 65 de filme artistice (de inspira]ie istoric\, de ac]iune [.a.). Este [i autorul volumelor Un senator acuz\ (1996), Recviem pentru adev\r (1999) [i Cartea Revolu]iei Române (2000). Participant la Revolu]ia din decembrie Membru fondator al Consiliului Frontului Salv\rii Na]ionale [i al Consiliului Provizoriu de Unitate Na]ional\ (1990), senator de Bra[ov ( ), de Vrancea ( ) [i de Arad (2000). La nivelul Senatului, a `ndeplinit func]iile de: pre[edinte al Comisiei de politic\ extern\; pre[edinte al Comisiei pentru ap\rare, ordine public\ [i siguran]\ na]ional\ [i vicepre[edinte al Comisiei pentru cultur\, culte, art\ [i mijloace de informare `n mas\. Este cunoscut [i apreciat drept un pasionat iubitor [i practicant al câtorva discipline sportive: rugby, tir, automobilism [i c\l\rie. ~n cadrul FR de C\l\rie, a fost vicepre[edinte ( ). NICOLESCU, CONSTANTIN F. ( ), n. la Bucure[ti. A absolvit Facultatea de Drept [i ISEF, `n Ofi]er [i publicist. A fost `ncadrat la ONEF, ca [ef al serviciului de propagand\, unde i s-a `ncredin]at [i conducerea revistei Buletinul Educa- ]iei Fizice, `n care, timp de 4 ani, a publicat diverse articole de specialitate. ~n paralel, [i-a valorificat temeinica preg\tire profesional\ [i harul gazet\resc `n postura de redactor al paginilor de sport ale ziarului Frontul Românesc [i, respectiv, revistei Preg\tirea premilitar\. De asemenea, elaboreaz\ [i pune la `ndemâna profesorilor de specialitate din `nv\]\mântul primar [i secundar o serie de lucr\ri, dintre care amintim: Manual de educa]ie fizic\, 1927; Educa]ia fizic\, factor al educa]iei morale [i intelectuale, 1933; Educa]ia fizic\ `n Polonia, 1934; Contribu]ii la istoria educa]iei fizice, NICU, ALEXE (1927), n. la Dr\g\[ani. A absolvit, `n 1951, ICF [i Facultatea de Drept din Bucure[ti, iar `n 1955, a ob]inut titlul de doctor `n pedagogie al Institutului de Cultur\ Fizic\ [i Sport P. F. Lesgaft din Leningrad (azi, Sankt Petersburg). A contribuit la fondarea primului centru de cercet\ri `n domeniul educa]iei fizice [i sportului (ian ian. 1959) [i, ulterior, a pus bazele CCPS (1967). A condus CCPS pân\ `n A dobândit titlul de cercet\tor [tiin]ific gradul I. ~n acest context, a ini]iat [i a elaborat, `mpreun\ cu o echip\ de cercet\tori ai CCPS, studiul privind evaluarea poten]ialului biomotric al popula]iei [colare din România, pe baza m\sur\torilor efectuate `n trei etape (1970, 1980 [i 1990); a realizat, `mpreun\ cu colaboratorii s\i, Sistemul Unitar de Verificare [i Apreciere (SUVA) a evolu]iei motrice a elevilor din `nv\]\mântul de toate gradele; a elaborat Sistemul Na]ional de Selectare [i Preg\tire a Copiilor [i Juniorilor pentru sportul de performan]\. ~mpreun\ cu cercet\torii CCPS, a acordat asisten]\ loturilor na]ionale ale României care s-au preg\tit pentru JO din 1972, 1976, 1980, 1984 [i ~n urma acestei cercet\ri olimpice longitudinale a cules date necesare fundament\rii teoriei originale române[ti a antrenamentului sportiv modern (bazat pe modelare, programare, planificare, standardizare, algoritmizare [i simulare). ~n 1993, sub redac]ia sa a ap\rut monografia Antrenamentul sportiv modern. ~n plan didactic a urcat treptele ierarhiei universitare de la preparator, lector [i pân\ la conferen]iar, func]ionând alternativ sau paralel la IEFS, Institutul Pedagogic [i, respectiv, la facult\]ile cu profil sportiv ale universit\]ilor Ecologic\, Spiru Haret, George Bari]iu [i Dimitrie Cantemir. ~ntre 1983 [i 1990, a condus Centrul de perfec]ionare a cadrelor din sistemul sportiv na]ional. A organizat [i condus cursul de Educa]ie fizic\ [i sport `n cadrul Universit\]ii Cultural-{tiin]ifice din Bucure[ti ( ). A fost pre[edintele FRH ( ). A condus Comisia de terminologie a Asocia]iei Inter- 108

91 A. Promotori [i profesioni[ti na]ionale de Informa]ie Sportiv\, elaborând [i redactând, `mpreun\ cu speciali[tii români `n domeniu, Terminologia Educa]iei Fizice [i Sportului, un dic]ionar `n [ase limbi (român\, francez\, spaniol\, german\, englez\ [i rus\). ~ntre 1962 [i 1992, a organizat [i condus, la nivelul CCPS, serviciul de documentare [i informare didactic\ [i [tiin]ific\. Timp de trei decenii a reu[it s\ suplineasc\, prin bibliografiile [i celelalte materiale redactate, `mpreun\ cu colaboratorii s\i, [i difuzate periodic lipsa de carte [i de publica]ii din str\in\tate. Are la activ 160 de articole [i lucr\ri (realizate, unele, `n colaborare) publicate `n ]ar\ [i str\in\tate. A scris scenariile pentru 11 filme didactice [i de propagand\ a educa]iei fizice [i sportului. ~n anul 2000, i s-a decernat Medalia na]ional\ Serviciul Credincios clasa a III-a. NICULESCU, ANGELO (1921), n. la Craiova. Profesor de educa- ]ie fizic\, absolvent al ICF, promo]ia A activat ca juc\tor de fotbal timp de 12 ani, `ncepând din 1937 [i trecând pe la diverse echipe Rovine Grivi]a [i FC Craiova, `nainte de r\zboi, apoi Carmen, Ciocanul [i Dinamo din Bucure[ti. Din 1952, ca antrenor, a lucrat, un an, la e[alonul de juniori al Clubului Dinamo, dup\ care a preluat conducerea tehnic\ a fotbali[tilor seniori care, `n 1955, au câ[tigat titlul de campioni na]ionali. ~ntre 1959 [i 1962, a func]ionat ca antrenor federal la FRF, dup\ care revine la Dinamo, aducându-[i o contribu]ie important\ la realizarea a dou\ performan]e notabile: câ[tigarea Cupei României, `n 1964, [i a CN, `n Din 1967, ca antrenor federal, contribuie, de pe banca tehnic\ a primei reprezentative de fotbal a ]\rii, la calificarea acesteia la turnelul final al CM din Mexic (1970), unde na]ionala noastr\ a avut o presta]ie mai mult decât onorabil\. Doi ani mai târziu, cu aceea[i valoroas\ genera]ie mexican\, reu[e[te calificarea `n sferturile de final\ ale CE (`ns\, dup\ o tripl\ confruntare cu Ungaria: 1-1, la Budapesta; 2-2, la Bucure[ti, [i 1-2, la Belgrad, rateaz\ intrarea `n semifinal\). Dup\ ce a condus evolu]iile fotbali[tilor tricolori `n 41 de partide interna]ionale, A. N. a preluat [i antrenat o serie de echipe din primul e[alon: Sportul Studen]esc Bucure[ti, Politehnica Timi[oara, Dinamo Bucure[ti, SC Bac\u, Universitatea Cluj-Napoca [i O]elul Gala]i. Pe unde a trecut, a reu[it s\ impun\ o idee de joc realist\, bazat\ pe echilibru tactic [i angajament moral. Paralel cu activitatea de antrenor, a desf\[urat [i o sus]inut\ munc\ didactic\, `n calitate de conferen]iar la IEFS; pre[edinte al Colegiului Central al Antrenorilor [i de pre[edinte de onoare al {colii Na]ionale de Antrenori. S-a afirmat [i `n domeniul editorial, ca autor al c\r]ii Corabia cu 11 pasageri [i coautor (al\turi de prof. Ion V. Ionescu) al lucr\rii de specialitate Fotbal. Metode [i mijloace de antrenament. I s-a acordat titlul de Antrenor emerit [i, ulterior, calitatea de membru de onoare al FRF. NICULESCU, CONSTANTIN (1940), n. la Râmnicu Vâlcea. Inginer, absolvent al Facult\]ii de Mecanic\ (sec]ia automobile [i tractoare) din Bra[ov, promo]ia Secretar ( ) [i, apoi, pre[edinte al Automobil Clubului Român (1993). ~n decursul anilor, lucreaz\, `n paralel, ca profesor de mecanic\ [i desen tehnic la Liceul Dr. Me[ot\ din Bra[ov [i `n calitate de cadru didactic la Wilkas University (SUA). A fost, de asemenea: expert tehnic auto (1985), membru `n Comitetul director al Societ\]ii Inginerilor de Automobile din România (SIAR); membru `n Consiliul Consultativ al Turismului din România, membru fondator al Uniunii Na]ionale a Industria[ilor de Mentenan]\ a Autovehiculelor din România (UNIMAR) [i, ulterior, membru `n Consiliul de conducere al UNIMAR. Prodigioasa lui activitate `n domeniu `l proiecteaz\ `n organismele interna]ionale de resort, acordându-i-se statutul de: membru al Comisiei Tehnice Interna]ionale a Federa]iei Interna]ionale a Automobilului, `n intervalul ; membru, din 1993, `n Consiliul Mondial de Turism [i Automobilism al Federa]iei Interna]ionale a Automobilului [i `n Comitetul Executiv al acestei federa]ii; pre[edinte al grupului de lucru al Organiza]iilor Automobilistice din Europa Central\ [i de Est ( ). A creat [i conduce Partidul Na]ional al Automobili[tilor, `n numele c\ruia a candidat la func]ia de Pre[edinte al României, la alegerile din Este autor de lucr\ri teoretice `n domeniile turismului auto, exploat\rii automobilelor [i al fiabilit\]ii mijloacelor auto. A sus]inut comunic\ri la congrese [i alte reuniuni [tiin]ifice na]ionale [i interna]ionale. 109

92 PERSONALIT }I NICULESCU-DUV Z, BOG- DAN (1938), n. la Bucure[ti. Absolvent al Facult\]ii de Arhitectur\ din Bucure[ti, promo]ia A fost ministrul Tineretului [i Sportului, `n perioada iunie 1990-septembrie OLINESCU, RADU ( ), n. la Dorohoi, jud. Boto[ani. Doctor `n medicin\ [i chirurgie. Profesor universitar. Membru corespondent al Academiei de Medicin\. A absolvit Facultatea de Medicin\ Uman\ din Ia[i. ~n anii studen]iei, a fost preocupat de aprofundarea problemelor de igien\. A lucrat, la Bucure[ti, sub `ndrumarea renumi]ilor profesori Victor Babe[ [i Dumitru Mezincescu. {i-a continuat studiile de profil, timp de doi ani ( ), ca bursier al Funda]iei Rockefeller, la Baltimore, `n SUA. A fost cadru didactic al INEF, `ntre anii 1923 [i 1931, ca suplinitor al prof. Dumitru Mezincescu, apoi, ca profesor titular, la Catedra de igien\, `n perioada S-a remarcat prin valoarea lucr\rilor elaborate atât `n domeniul igienei generale, cât [i `n cel al igienei aplicate la specificul educa]iei fizice [i sportului. A fost premiat de Academia Român\ pentru studiul Malaria ca factor de degenerare [i debilitare fizic\ a popula]iei rurale române[ti (1941). ~n 1942, a publicat lucrarea Igiena sporturilor, contribuind la fundamentarea, promovarea [i accentuarea importan]ei domeniului respectiv pentru practicarea [tiin]ific\ a sportului `n ]ara noastr\. ONICESCU, OCTAV ( ), n. la Boto[ani. Licen]iat al Facult\]ii de Matematic\ din Bucure[ti. Cursant al Universit\- ]ii din Paris. Doctor `n matematic\ al Universit\]ii din Roma [i al Facult\]ii de {tiin]e din Bucure[ti. Numit profesor de matematic\ la Colegiul Militar de la M\n\stirea Dealu [i apoi, la solicitarea colonelului Virgil B\dulescu, preia conducerea Catedrei de mecanic\ [i statistic\ de la INEF/ISEF/ANEF (vreme de 14 ani, `ntre 1934 [i 1938, va r\mâne ata[at acestei institu]ii de `nv\]\mânt, `n care va fi promovat profesor universitar [i, apoi, decan [i chiar rector). Datorit\ prestigiului [i demersurilor sale, INEF/ISEF va fi ridicat la rangul de Academie Na]ional\ de Educa]ie Fizic\ (1937). Pe timpul cât s-a aflat la conducerea INEF/ANEF, s-au continuat lucr\rile de construc]ie la tribuna principal\ [i la copertina stadionului ANEF cu o dimensiune f\r\ egal, la vremea respectiv\, `n centrul [i sud-estul Europei, la c\minul de fete, la bazinul olimpic de `not [i la poligoanele de tir de la Eforie [i Bucure[ti. M\rturii ale dragostei, r\spunderii [i competen]ei profesionale prin care viitorul savant a onorat institu]ia central\ de formare, `n România, a speciali[tilor `n educa]ie fizic\, le g\sim consemnate `n cele dou\ volume de memorii, ap\rute `ntre 1982 [i OR {ANU, VALENTIN ( ), n. la Turda, jud. Cluj. Profesor. Absolvent al ISEF din Bucure[ti, promo]ia ~n 1935, `nfiin]eaz\ Asocia]ia Sportiv\ Vultura[ul, pe care o afiliaz\ la FRA. Numeroasele locuri I ocupate, la campionatele [colare, de echipele de atletism `n care evoluau elevii s\i sunt remarcate [i elogiate de ziarele [i revistele vremii, punându-se `n eviden]\ personalitatea lui V. O. De asemenea, a fost apreciat pentru modul exemplar `n care organiza [i conducea, an de an, taberele de vacan]\ ale elevilor. Pe parcursul carierei sale, a de]inut func]ii de r\spundere [i coordonare, precum: director de liceu, inspector-metodist, vicepre[edinte al FRG [i FR Oin\, membru `n Biroul FRA. La baza `ntregii sale activit\]i au stat dragostea nem\rginit\ pentru profesie, pasiunea `mpletit\ cu exigen]a pentru munc\, modul exemplar de comportare cu elevii [i p\rin]ii acestora, cu colegii de cancelarie. Gra]ie meritelor [i rezultatelor sale deosebite, i-au fost conferite importante distinc]ii, precum Medalia Muncii, Merite `n activitatea sportiv\, Meritul sportiv. O}ELEA, CORNEL (1940), n. `n com. {eica, jud. Sibiu. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF, promo]ia A debutat `n sport ca juc\tor de volei la echipa Liceului I. L. Caragiale [i la Tân\rul Dinamovist, `n perioada ~ncepe s\ practice handbalul `n 1958, cu antrenorul Eugen Trofin, la Centrul de preg\tire al Consiliului Municipal Bucure[ti pentru Educa]ie Fizic\ [i Sport. ~n 1959, se 110

93 A. Promotori [i profesioni[ti transfer\ la Clubul CCA ( Steaua ), unde `i are antrenori pe I. K. Gherm\nescu, Octavian Ni]escu, Olimpiu Nodea [i pe Otto Tellman. Este personalitatea care, `ntr-un sport ca handbalul, unde nu exist\ recorduri, a adunat totu[i cele mai multe titluri [i medalii de campion. Socotit, poate, cel mai mare handbalist pe care l-a avut ]ara noastr\ pân\ `n prezent, C. O. este de]in\torul a 3 medalii de campion mondial cucerite cu echipa na]ional\ la CM de handbal `n 7: din 1961, de la Dortmund; din 1964, de la Praga; din 1970, de la Paris. Palmaresului s\u, unicat `n handbalul masculin românesc, i se mai adaug\ o medalie de argint, cucerit\ la CM de handbal `n 7 desf\[urat, `n 1967, la Vasteras. De asemenea, mai de]ine o performan]\ remarcabil\, [i anume, cucerirea CCE, `n 1968, cu echipa Steaua, ca juc\tor (succesul s-a repetat `n 1977, cu aceea[i echip\ militar\, dar, de aceast\ dat\, cu C. O. ca antrenor). Din anul 1970, devine antrenor la Steaua, la a c\rei conducere tehnic\ r\mâne pân\ `n Tot ca antrenor preg\te[te [i conduce [i echipa na]ional\, `n perioada , ob]inând, cu handbali[tii tricolori, o medalie de bronz, `n 1990, la CM din Cehoslovacia. Acest juc\tor de excep]ie, care a avut 92 de prezen]e `n na]ionala de handbal, pentru care a marcat 147 de goluri, mai de]ine un record, [i anume acela c\ a fost cel dintâi sportiv care a devenit conduc\torul celui mai glorios club din ]ar\, Steaua (`n 1991), dup\ ce, `ntre 1981 [i 1984, fusese vicepre[edinte, apoi pre[edintele aceleia[i grup\ri sportive. ~n anul 1992, tot el este primul dintre handbali[ti care este avansat la gradul de general. ~n perioada , a fost conferen]iar [i [ef al Catedrei de preg\tire fizic\ la Academia Militar\; `ntre 1994 [i 1995, a fost pre[edintele FR Handbal. Cartea de vizit\ a lui C. O. mai cuprinde func]ia de vicepre- [edinte al COR [i calitatea de membru al Comitetului executiv al FRF. ~ntre anii 1993 [i 1994, a fost declarat cel mai bun conduc\tor de club sportiv din ]ar\. I-au fost acordate titlurile de Maestru emerit al sportului, `n 1964, [i de Antrenor emerit, `n O}ELEANU, NICOLAE (1911), n. la Br\ila. Absolvent al ANEF, promo]ia A debutat `n ciclism la 15 ani, la clubul de profil din ora[ul natal, participând `n competi]iile de [osea [i de velodrom din Doi ani mai târziu, cucere[te placheta de bronz la CN de ciclism, proba de vitez\, [i locul I la Concursul Interna]onal de la Rusciuc (Bulgaria), `n proba de semifond (100 ture velodrom). Ca student, a activat `n cadrul FR Ciclism, ajutând la organizarea primelor edi]ii ale Turului Ciclist al României (1934, 1935 [i 1936). A predat, vreme de aproape dou\ decenii, ca profesor de educa]ie fizic\, la liceele Gh. {incai, N. B\lcescu [i de Construc]ii civile [i edilitare. Din 1956, a func]ionat ca antrenor federal, pân\ `n 1969, când a fost numit director adjunct la {S nr. 1 din Bucure[ti. Pe lâng\ elaborarea de manuale, N. O. a publicat, `n ziare [i reviste, o serie de articole dedicate problemelor perfec]ion\rii [i antrenamentului `n ciclismul de performan]\. PANETH, FARKA{ (1917), n. la Cluj. Reputat juc\tor [i tehnician specializat `n tenisul de mas\. A activat la Asocia]ia Sportiv\ Haggibor din Cluj ( ), apoi, `ncepând din 1945, evolueaz\ la mai multe grup\ri sportive din Cluj (KKASE, CSFPS, SSCC, Spartac ), din 1949, la Progresul Cluj [i Progresul Bucure[ti, iar din 1959, la CS Muncitoresc (devenit, ulterior, CS Municipal) din Cluj, pân\ `n 1987, când s-a pensionat. ~n perioada , ca sportiv, câ[tig\: CR (`n 1935 [i 1947), 9 titluri de campion na]ional, `n probele pe echipe, la dublu b\rba]i [i dublu mixt, precum [i numeroase titluri de vicecampion la simplu. ~n perioada , a fost selec]ionat, de mai multe ori, `n echipa na]ional\. ~n aceast\ postur\, cucere[te la numai 19 ani medalia de argint, `n proba pe echipe (al\turi de V. Vladone [i M. V. Goldberger), la CM din 1936, de la Praga. Era prima medalie ob]inut\ de tenisul de mas\ românesc. ~n proba de simplu, F. P. particip\ la turneul de consolare, clasându-se pe locul I. Tot la mondialele din 1936, mai realizeaz\ un record `n meciul cu polonezul Ehrlich, `n care prima minge, conform aprecierilor sportivului nostru, s-a jucat 2 ore [i 15 minute (`n Guinnes Book s-a consemnat 1 or\ [i 58 de minute). La CM din 1937, de la Baden (Austria), ajunge pân\ `n sferturile de final\, iar la edi]ia din 1952, de la Bombay, la vârsta de 35 de ani, se claseaz\ `ntre primii 16 juc\tori. Din 1949, de[i a continuat s\ mai joace pân\ `n 1953, [i-a `nceput [i cariera de antrenor la echipele Progresul [i CSM 111

94 PERSONALIT }I Cluj. ~n anul 1953, se retrage din activitatea competi]ional\, dedicându-se `n exclusivitate muncii de antrenor la CSM Cluj. La club, [i-a consacrat eforturile selec]iei [i preg\tirii celor mai buni sportivi, pentru a da tenisului de mas\ adev\rate valori. A preg\tit 57 de tenismeni care au cucerit peste 129 de titluri de campion na]ional. Valoarea juc\torilor de la CSM Cluj a mai fost demonstrat\ de: cele 5 victorii repurtate `n edi]ia CCE, din 1961 [i apoi, consecutiv, `n edi]iile desf\[urate `ntre 1964 [i 1967; locul III ocupat `n 1962 [i locul II, `n 1963, la aceea[i competi]ie. Dintre sportivii preg\ti]i de F. P. la CSM Cluj care s-au afirmat pe plan interna]ional re]inem pe: Dorin Giurgiuc\, Radu Negulescu, Gh. Cobârzan, Adalbert Rethi, Gh. Bozga, {erban Dobo[i, Adrian Cri[an, Carmen Cri[an. Deopotriv\, a urm\rit [i sprijinit generos formarea profesional\ a juc\torilor s\i, 6 dintre ace[tia devenind medici, 3 ingineri, 2 juri[ti [i, cei mai mul]i, profesori de educa]ie fizic\ [i antrenori. Din 1949 pân\ `n 1951, este instructor-juc\tor, apoi, `n continuare, antrenor principal [i coordonator la echipa na]ional\ (pân\ `n 1986). Se num\r\ printre primii tehnicieni care introduc `n tenisul de mas\ antrenamentul metodic, planificat. De numele [i contribu]ia antrenorului F. P. se leag\ cucerirea a 16 titluri mondiale [i a 32 de titluri europene (la seniori [i juniori). Printre autorii acestor performan]e se num\r\: Angelica Rozeanu, Sari Szasz, Ella Zeller, Maria Alexandru, Luci Sl\vescu, Geta Pitic\, Liana Mihu], Eleonora Mihalca, Toma Reiter, Matei Gantner, Tiberiu Harasztosi, Paul Pesch, Mircea Popescu, Dorin Giurgiuc\, Radu Negulescu [.a. Fiind un specialist recunoscut pe plan interna]ional, a fost solicitat s\ preg\teasc\ tenismeni din Belgia, Italia, Germania, Grecia, Ungaria [.a. ~n 1994, este declarat cet\]ean de onoare al municipiului Cluj-Napoca. Dup\ 1950, a publicat, `n ziarele [i revistele de specialitate, numeroase articole cu caracter tehnico-metodic. A mai colaborat la revistele de sport din Germania, Anglia, Japonia, Ungaria. ~n 1997, a publicat cartea Paleta [i planeta. ~n 1951, i s-a acordat titlul de Antrenor emerit. ~n 1936, prin ~nalt Decret Regal, a fost decorat cu Medalia Meritul Cultural pentru Sport clasa a II-a. Federa]ia Interna]ional\ de Tenis de Mas\ i-a decernat, `n 1993, cea mai `nalt\ distinc]ie ITTF Merit Award. ~n anul 2000, i s-a conferit Medalia na]ional\ Pentru Merit clasa a III-a. PAN}URU, ION (1934), n. la Comarnic, jud. Prahova. Maestru-profesor de strung\rie la {coala profesional\ a Uzinei de Mecanic\ Fin\ din Sinaia. Antrenor de bob categoria I. A practicat, `nc\ din copil\rie, fotbalul [i schiul. Ca junior, a jucat fotbal la Tractorul Bra- [ov, evoluând, apoi, la echipa Carpa]i Sinaia, pe postul de portar. ~n 1959, face primele coborâri cu bobul pe pârtia din Poiana Bra[ov. FR de Schi-Bob `l include `n lotul de tineret. I-a avut ca `ndrum\tori, mai `ntâi, pe Constantin Dragomir [i Ion Staicu, apoi pe antrenorii Heinrich Enea [i Hariton Pa[ovschi [i pe profesorii Ion Matei [i Constantin Iovan. Rezultate: `n 1963, câ[tig\, `mpreun\ cu Gh. Maftei (bob 2 persoane), Cupa Mondial\ a Tineretului (Igls-Austria); `n 1966, ocup\ locul V la CM de la Cortina d Ampezzo Italia (bob 2 persoane), `n echipaj cu Nicolae Neagoe; `n acela[i an, ocup\ locul VI la CE de la Garmisch-Partenkirchen RFG (bob 2 persoane), avându-l coechipier pe Nicolae Neagoe; `n 1967, cucere[te titlul de campion european (bob 4 persoane) la Igls Austria, având coechipieri pe Gh. Maftei, Petre Hristovici [i Nicolae Neagoe; ocup\ locul II (bob 2 persoane), `mpreun\ cu Nicolae Neagoe, la CE; ocup\ locul V la CM de la Alpe d Huez (bob 2 persoane), cu Nicolae Neagoe; `n 1968, cucere[te medalia de bronz (bob 2 persoane), la JO de la Grenoble Fran]a, `mpreun\ cu Nicolae Neagoe; `n aceea[i competi]ie, ocup\ locul IV (bob 4 persoane) avându-i coechipieri pe Petre Hristovici, Gh. Maftei [i Nicolae Neagoe; `n 1969, ocup\ locul II la CE de la Cervinia Italia (bob 2 persoane), `n echipaj cu Dumitru Foc[eneanu; de asemenea, la Cervinia, ocup\ locul II (bob 4 persoane), coechipieri fiindu-i Raimond }ancov, Dumitru Foc[eneanu [i Nicolae Neagoe; ocup\ locul II la CM de la Lake Placid SUA (bob 2 persoane), `n echipaj cu Dumitru Foc[eneanu, iar la bob 4 persoane, ob]ine locul V, coechipieri fiindu-i Nicolae Pu[ca[, Nicolae Neagoe [i Dumitru Foc[eneanu; `n 1970, ob]ine medalia de bronz la CE de la Cortina d Ampezzo Italia (bob 4 persoane), al\turi de Nicolae Neagoe, Dumitru Pascu [i Ion Zangor; `n 1971, cucere[te medalia de aur la CE de la Igls Austria (bob 4 persoane), `mpreun\ cu Dumitru Pascu, Ion Zangor [i Dumitru Foc[eneanu; `n 1972, la JO de la Saporro Japonia, ocup\ locul V 112

95 A. Promotori [i profesioni[ti (bob 2 persoane), `mpreun\ cu Ion Zangor, [i locul X (bob 4 persoane), coechipieri fiindu-i Dumitru Foc[eneanu, Ion Zangor, Dumitru Pascu; `n 1973, ob]ine medalia de bronz la CM de la Lake Placid SUA (bob 2 persoane), avându-i coechipieri pe Dumitru Foc[eneanu; `n 1976, la JO de la Innsbruck Austria, ocup\ locul XI (bob 2 persoane), coechipier fiindu-i Gh. Lixandru, [i locul XIV (bob 4 persoane), avându-i coechipieri pe Constantin Romaniuc, Gr. T\n\sescu [i Mihai Nicolau. Ca antrenor la cluburile Carpa]i [i CSO Sinaia, precum [i la loturile na]ionale, dar [i ca arbitru interna]ional, a dovedit pe lâng\ pricepere [i d\ruire, mult\ competen]\ [i probitate profesional\. ~n calitate de membru al Biroului FR de Schi-Bob, s-a remarcat prin ini]iativele sale. I s-a acordat titlul de Maestru emerit al sportului. ~n anul 2000, i s-a decernat Medalia na]ional\ Pentru Merit clasa a II-a. PAPAN, I. ALEXANDRU - CONSTANTIN ( ), n. la Bucure[ti. Pilot [i inginer constructor de avioane, as al avia]iei române. A absolvit Liceul Gh. Laz\r din Bucure[ti, apoi {coala Preg\titoare de Ofi]eri de Avia]ie de la Cotroceni (1927), cu gradul de sublocotenent. A ob]inut brevetul de pilot, `n urma absolvirii {colii de avia]ie de la Tecuci, ca [ef de promo]ie (1928). Ob]ine brevetul de pilot de vân\toare, `n urma absolvirii {colii de perfec]ionare. Este absolvent al {colii speciale de Aeronautic\ de la Versailles (Fran]a). ~n 1937, este avansat la gradul de c\pitan. Se perfec]ioneaz\, ca pilot esseyor (de `ncercare), la IAR Bra[ov, profesie pe care o va exercita la Uzinele Northrop [i la altele asem\n\toare ca profil din SUA. Tot `n SUA, va ob]ine brevete de pilot esseyor [i de instructor de acroba]ie aerian\. Absolv\ Institutul de Tehnologie Superioar\ din San Francisco [i ob]ine diploma de inginer specialist `n construc]ia celulelor de avion. ~[i va desf\[ura activitatea de inginer de avia]ie pân\ `n 1946, când un accident, petrecut pe timpul test\rii unui avion de concep]ie original\, `i `ntrerupe tragic firul vie]ii. A fost membru al aerocluburilor din România, Germania, Fran]a [i SUA. ~n aceast\ calitate, i se acord\ insigna de aur a Aeroclubului german, iar din partea Aeroclubului american i s-a propus s\ devin\ aviator militar, cu grad de colonel (propunere pe care a refuzat-o). ~n paralel cu activitatea desf\[urat\ `n domeniul avia]iei, el practic\ [i o bogat\ palet\ de discipline sportive, dovedind adev\rate aptitudini de performer. Clubul Col]ea `l include `n echipa reprezentativ\ de fotbal [i tot el `i confer\ prima distinc]ie sportiv\, diploma Sacrificiul pentru Club. Joac\ tenis la Tenis-Club [i ia startul `n toate cursele de motociclism din Capital\; `noat\, joac\ polo [i rugby. Debuteaz\ `n `ntrecerile de bob `n 1927, la CN (`n proba de bob 2 persoane) de la Sinaia, unde, sub culorile AS Aeronautica, cucere[te Cupa Pentru cel mai cutez\tor [i destoinic bober (avându-l coechipier, frânar, pe Dumitru Hubert). ~n 1928, devine campion na]ional (la bob 2 persoane), cu acela[i frânar. Particip\ [i la prima edi]ie a unui tur aerian al României. Anul 1931 este prolific [i `n activit\]i aviatice, [i `n cele extraaviatice: ia parte la mitinguri demonstrative de acroba]ie aerian\ [i la un raliu interna]ional, unde se claseaz\ pe locul VI; `n acela[i an, se ocup\ de preg\tirea Smarandei Br\escu pentru doborârea recordului mondial de salt cu para[uta [i piloteaz\ el `nsu[i avionul care-i va permite sportivei s\ sar\ de la m; devine, pentru a doua oar\, campion na]ional la bob 2 persoane, `mpreun\ cu Dumitru Hubert. ~n 1932, reprezint\ România la JO de iarn\ de la Lake Placid (SUA), al\turi de Dumitru Hubert, Alexandru Ionescu [i Ulise Petrescu. La bob 2 persoane, `mpreun\ cu Dumitru Hubert, se claseaz\ pe locul IV, iar la bob 4 persoane pe locul VI. Invita]i, dup\ JO, la Campionatele SUA, cei patru boberi români se claseaz\ pe locul II, performan]\ repetat\ [i la Cupa Americii de Nord, unde vor bate [i recordul pârtiei. Tot `n 1932, Al. P. particip\ la un raliu aviatic european, unde scap\ ca prin minune de la moarte, s\rind din avionul care se defectase. ~n anul 1933, vara, parcurge distan]a Bucure[ti-Bra[ov cu un avion Lockeed-Orion, echipat cu un motor IAR-K-9, `n numai 23 de minute. Iarna, particip\ la CM de la Oberschreiberhau Germania, unde ob]ine, `mpreun\ cu Dumitru Hubert, titlul de campion mondial (bob 2 persoane) era primul titlu mondial cucerit de bobul românesc. La CN de la Sinaia, câ[tig\, `mpreun\ cu Dumitru Hubert (bob 2 persoane), toate cele 10 Cupe puse `n joc [i titlul de campion na]ional. ~n acela[i an, i se atribuie Premiul Na]ional al Sporturilor, edi]ia I, conferit de UFSR. ~n anul 1934, ia parte la CM de la Engelberg Elve]ia, unde se claseaz\ pe locul III (bob 2 persoane; coechipier: Dumitru Hubert). ~n anul 1935, câ[tig\ raliul transcontinental Bucure[ti-Saigon-Bucure[ti, 113

96 PERSONALIT }I dotat cu Cupa Ionel Ghika, pilotând un avion IAR- 16. ~n acela[i an, el stabile[te [i un nou record na]ional de `n\l]ime, zburând, tot cu un IAR-16, la altitudinea de m (vechiul record, m, apar- ]inea c\pitanului Romeo Popescu). Realizeaz\, apoi, un raid aviatic Bucure[ti Tel Aviv, dup\ care pleac\ `n cursa Bucure[ti Tokyo Bucure[ti. Din p\cate, imediat dup\ decolare, avionul ia foc, iar el se salveaz\ s\rind cu para[uta. Particip\ la concursurile interna]ionale de bob de la St. Moritz Elve]ia, al\turi de coechipierii Ionescu-Becu, Ulise Petrescu [i Gh. Ostapov, unde se num\r\ printre primii [ase clasa]i. ~n 1936, particip\ la JO de var\ de la Berlin. La `ntrecerile de acroba]ie aerian\ pentru titlul de campion mondial, care s-au desf\[urat `n paralel cu concursurile oficiale, Al. P. se claseaz\ pe locul XII pilotând un avion Bucker Jungmeister. ~n acela[i an, ia parte la JO de iarn\ de la Garmisch-Partenkirchen Germania. Din p\cate, la bob 4 persoane, iese de pe pârtie [i `[i fractureaz\ un picior. Pentru a participa la o serie de concursuri [i mitinguri de acroba]ie aerian\ organizate `n SUA, `[i cump\r\ un minuscul Bucker (pe care-l boteaz\ YR-PAX ), se `mbarc\ la bordul dirijabilului Von Hindenburg [i traverseaz\ Atlanticul. ~n America, cunoa[te un imens succes, `nvingând, `n concursuri [i mitinguri aviatice, elita pilo]ilor acroba]i. Astfel, ocup\ locul I la concursul de la Los Angeles, câ[tig\ cursa de vitez\ pe distan]a Miami-Havana [i devine campion al celor dou\ Americi la acroba]ie aerian\. Iat\ cum `l caracteriza pe A. P., `n decembrie 1936, `n ziarul Neamul românesc, Nicolae Iorga: Acest `ndr\zne] osta[ (...) e st\pânul indiscutabil, cu neputin]\ de a fi b\tut, al ma[inii cu care zboar\. PASCU (ENE), ANA (1944), n. la Bucure[ti. Doctor `n educa]ie fizic\ [i sport. Profesoar\ de educa]ie fizic\, absolvent\ a ICF Bucure[ti, promo]ia Ini]ierea ei `n scrim\ a avut loc, `n anul 1957, sub `ndrumarea reputatului sabrer Ghi]\ Man, iar perfec]ionarea [i-o face cu antrenorul emerit Angelo Pelegrini, la Clubul Progresul Bucure[ti ( ), apoi cu antrenorul emerit Andrei Vâlcea, la Clubul Steaua [i la lotul na]ional ( ). Performan]e pe plan intern: 3 titluri de campioan\ na]ional\ de juniori (1960, 1961, 1962) [i 1 titlu de campioan\ na]ional\ de seniori (1972); cu echipa Steaua, de 6 ori campioan\ na]ional\ ( ) [i de 2 ori câ[tig\toare a Cupei României (1971, 1975). ~n arena interna]ional\, debuteaz\ la JMU de la Sofia (1961), cucerind cu echipa (Olga Szabo, Maria Vicol, Denisa Varvarichi) medalia de aur. Timp de 16 ani, a participat, apoi, la numeroase competi]ii interna]ionale. Cucere[te titlul de campioan\ mondial\ de tineret la CMJ de la Gand (1963). A participat la 12 edi]ii de CM [i la 3 de JO unde, individual sau cu echipa, a ob]inut urm\toarele rezultate: medalie de aur la CM de la Havana (1969), cu echipa de floret\ a României (aproximativ aceea[i [i la alte edi]ii, format\ din Olga Szabo, Maria Vicol, Ecaterina Stahl, Ileana Ienei); medalii de argint la CM de la Paris (1965) [i la CM de la Ankara (1970); medalie de bronz la CM de la Viena (1971), la individual; 5 medalii de bronz la CM de la Torino (1961), Montreal (1967), Göteborg (1973), Grenoble (1974), Budapesta (1975); 2 medalii de bronz la JO din Mexic (1968) [i de la München (1972); cucerirea CCE, cu echipa Steaua, la 3 edi]ii consecutive (fapt care determin\ r\mânerea trofeului competi]iei, pentru totdeauna, `n posesia echipei militare bucure[tene). Particip\rile la alte `ntreceri interna- ]ionale (de categoria A) s-au soldat, de asemenea, cu rezultate remarcabile: la Minsk locul I [i Berlin locul II (1970); la Istanbul locul I (1972), la Minsk locul I (1974) [.a. ~n perioada , lucreaz\ ca profesor-antrenor la CS{ 1 Bucure[ti. Din 1982, de]ine func]ia de pre[edinte, din 1983, pe aceea de secretar general, iar din 1994, pe aceea de pre[edinte executiv al FR de Scrim\. Membr\ a Comisiei de organizare (din 1983), a Comisiei de competi]ii (din 1996) [i a Comisiei de arbitraj (din 1998) din cadrul Federa]iei Interna]ionale de Scrim\. Din anul 2000, este membr\ `n Comitetul Executiv FIE. ~n 1963, i se acord\ titlul de Maestr\ a sportului, iar `n 1971, cel de Maestr\ emerit\ a sportului. ~n anul 2000, a fost distins\ cu Ordinul na]ional Pentru Merit `n grad de ofi]er. PATZAICHIN, IVAN (1949), n. la Mila 23, jud. Tulcea. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al IEFS Bucure[ti. Ofi]er MI. ~n 1967, ajunge `n sec]ia de kaiaccanoe a Clubului Dinamo Bucure[ti, unde va realiza o carier\ sportiv\ remarcabil\, care `l situeaz\ `ntre cei mai valoro[i canoi[ti din România [i din lume. ~n cei peste 17 ani d\rui]i sportului de performan]\, da- 114

97 A. Promotori [i profesioni[ti torit\ talentului s\u deosebit [i perseveren]ei `n preg\tire, va domina activitatea competi]ional\ intern\ [i interna]ional\, ob]inând rezultate de excep]ie, unele dintre ele adev\rate unicate. A câ[tigat peste 25 de titluri de campion na]ional. Este, de asemenea, multiplu campion balcanic [i medaliat aproape la toate regatele interna]ionale la care a participat. Prezent la 5 Olimpiade, de]ine recordul de participare `n sportul kaiacului [i canoei [i se situeaz\ `n grupul primilor 6 sportivi ai ]\rii, iar cu cele 4 medalii de aur [i 3 de argint, se claseaz\ pe locul I `n ramur\ [i pe locul II `n ierarhia medalia]ilor de la toate ramurile sportive. A luat parte la 11 campionate mondiale, câ[tigând 22 de medalii, din care 8 de aur. Palmaresul s\u, `n urma particip\rilor la edi]iile JO, CM [i ale CE, `nsumeaz\ 30 de medalii (13 de aur, 7 de argint [i 10 de bronz). Primul s\u titlu olimpic a fost ob]inut, la nici 19 ani, dup\ aproape un an de preg\tire, la JO din Mexic, `n 1968 (C2-1000). I se adaug\ alte trei titluri de campion olimpic 1972 (C ); 1980 (C ); 1984 (C ) [i trei titluri de vicecampion olimpic 1972 (C ); 1980 (C2-500); 1984 (C2-500). Mai cucere[te: opt titluri de campion mondial 1970 (C ); 1973 (C ); 1977 (C ); 1978 (C ); 1979 (C2-500); 1981 (C ); 1982 (C ); 1983 (C ), patru titluri de vicecampion mondial 1971 (C ); 1975 (C ); 1981 (C ); 1983 (C ), plus zece medalii de bronz la edi]iile CM din: 1971; 1973; 1974 (3); 1977; 1978; 1979 (2); Cucere[te medalia de aur la CE din 1969 (C ). ~n probele de canoe dublu, a concurat al\turi de Serghei Covaliov, Petre Capusta [i Toma Simionov. Dup\ 1984, se retrage din activitatea competi]ional\, dedicându-se muncii de antrenor `n cadrul Clubului Dinamo, unde va ac]iona pentru refacerea poten]ialului sec]iei kaiac-canoe [i continuarea afirm\rii sportivilor ei pe plan intern [i interna]ional. A lucrat ca antrenor la lotul na]ional de canoe din 1986, iar din 1995, ca antrenor coordonator al lotului na]ional [i olimpic de kaiac-canoe. De[i lotul se afla `n plin proces de preg\tire a unei noi genera]ii de sportivi, totu[i, `n perioada , prin munca colectivului tehnic [i a coordonatorului s\u, au fost ob]inute: 2 medalii la JO; 23 la CM; 10 la CE. ~n anul 2000, a contribuit la `mbog\]irea palmaresului canoei române[ti cu 3 medalii de argint, la CE de la Poznan, [i cu o medalie de aur [i alta de bronz, la JO de la Sydney. Din 1990, vicepre[edinte al FR de Kaiac-Canoe [i vicepre[edinte al CIO. I s-au acordat titlurile de Maestru emerit al sportului [i de Antrenor emerit. ~n 1990, CIO, prin pre[edintele s\u Juan Antonio Samaranch, i-a conferit Ordinul Olimpic de argint. ~n anul 2000, a fost distins cu Ordinul na]ional Serviciu Credincios `n grad de ofi]er. PAULESCU, NICOLAE ( ), n. la Bucure[ti. Fiziolog. Descoperitorul insulinei. Absolvent al Facult\]ii de Medicin\ din Paris, promo]ia ~ncadrat de renumitul profesor Laucereaux, ca intern la Spitalul Notre Dame, unde va r\mâne 6 ani. Ob]ine titlul de doctor `n medicin\ `n ~n paralel cu activitatea de la spital, frecventeaz\, la Facultatea de {tiin]e de la Sorbona, cursurile de fiziologie general\, comparat\ [i vegetal\, cele de chimie organic\ [i cele de botanic\, pe care le `ncheie `n ~n 1901, Universitatea din Paris `i acord\ titlul de doctor. Dup\ 12 ani de studii temeinice teoretice [i practice `n Fran]a, se `ntoarce `n ]ar\ pentru a prelua postul de profesor la Catedra de fiziologie a Facult\]ii de Medicin\ din Bucure[ti, fiind numit profesor universitar. ~ntre 1923 [i 1930 aceast\ catedr\ asigur\ predarea cursurilor de fiziologie studen]ilor INEF (pân\ la `nfiin]area unei catedre proprii de fiziologie [i numirea la conducerea ei a generalului dr. C. Mich\ilescu). P L NGEANU, EMIL ( ), n. la Piatra Neam]. Absolvent al {colii Militare de Ofi]eri de Infanterie, promo]ia Tân\r locotenent, a fost `ncadrat la Colegiul Militar de la M\n\stirea Dealu, pentru a se ocupa de preg\tirea fizic\ a elevilor. Asemenea camarazilor s\i de arme V. B\dulescu [i Al. Manolescu, era adeptul virtu]ilor instructiv-educative [i, deopotriv\, profilactice [i igienice ale practic\rii sistematice a exerci]iilor fizice `n [coal\ [i `n armat\. Dup\ r\zboi, Marele Stat Major al Armatei `l trimite `n Suedia, pentru a frecventa cursurile Institutului Regal Central de Gimnastic\ din Stockholm. La revenirea `n ]ar\ a fost numit asistent la INEF, pentru a preda atletismul, schiul, gimnastica [i `notul. Dup\ `nfiin]area Institutului Militar de Educa]ie Fizic\, a preluat comanda 115

98 PERSONALIT }I acestuia, func]ie pe care a de]inut-o vreme de 10 ani. A participat cu patrula militar\ de schi la JO de la Saint Moritz (1928), clasându-se pe locul VIII. A urcat toate treptele ierarhiei militare pân\ la gradul de general. A fost, timp de 10 ani, pre[edintele FR de Atletism. Numit aghiotant regal, a fost `ns\rcinat cu preg\tirea fizic\ [i sportiv\, `n perioada copil\riei [i adolescen]ei, a regelui Mihai. A semnat articole de specialitate `n revista Educa]ia Fizic\ a INEF, `ntre anii 1925 [i PÂRC L BESCU, GHEOR- GHE (1920), n. la Bucure[ti. Inginer agronom. Debuteaz\ `n rugby `n 1933, la vârsta de 13 ani, la Clubul Sportul Studen- ]esc, unde joac\ pân\ `n 1945, când se transfer\ la Clubul Grivi]a Ro[ie, unde activeaz\ ca juc\tor [i antrenor pân\ `n Cu echipa Grivi]a Ro[ie, cucere[te 4 titluri de campion na]ional [i 2 Cupe ale României, `n 1947 [i Din 1937 pân\ `n 1960, joac\ `n echipa na]ional\ (pân\ la vârsta de 40 de ani), având la activ 25 de prezen]e `n confrunt\rile interna]ionale ale rugby[tilor tricolori. Figur\ legendar\, pe postul de stâlp, a genera]iei tinere din anii , c\pitan de prestigiu al echipei na]ionale, Gh. P. este socotit creator `n fapt al [colii rugbystice grivi]ene moderne. Este primul rugbyst român c\ruia i-a fost acordat titlul de Maestru emerit al sportului. PENCIU, ALEXANDRU (1932), n. la Bucure[ti. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al Institutului Pedagogic, promo]ia Debuteaz\ `n rugby `n 1947, la Clubul Petrolul Bucure[ti, avându-l antrenor pe Traian Picu. Postul pe care s-a specializat era cel de funda[ a fost cel mai bun funda[ ofensiv, dar juca excelent [i pe postul de centru. ~n 1947, se transfer\ la Clubul PTT (avându-l antrenor pe Francisc Covaci), unde activeaz\ pân\ `n 1952 (cu echipa acestui club cucere[te [i un titlu na]ional de juniori). ~n 1952, trece la Clubul CCA, unde cunoa[te adev\rata consacrare. Pân\ `n 1968, a cucerit, cu colegii de echip\ steli[ti, 5 titluri na]ionale, sub `ndrumarea antrenorilor Al. Arge[iu, P. Cosm\nescu [i N. Gheondea. Selec]ionat, `n 1957, `n echipa reprezentativ\ de rugby a României, a participat (pân\ `n 1967) la 31 de meciuri interna]ionale; a jucat de 8 ori `mpotriva echipei Fran]ei, `nvins\ de dou\ ori (11-5 [i 3-0, la Bucure[ti), iar `n dou\ rânduri, partidele se termin\ la egalitate (6-6 [i 5-5, la Toulouse [i Bayonne); `n 1954, la Cardiff, Al. P. a jucat magistral `n meciul sus]inut de na]ionala României cu forma]ia reprezentativ\ de rugby a Angliei, presa [i lumea rugbystic\ denumindu-l, atunci, Alexandru cel Mare. Din 1968, a activat ca antrenor la Centrul de copii al Clubului Steaua. ~n 1969, s-a stabilit `n Italia, unde [i-a continuat activitatea ca juc\tor-antrenor, timp de 4 ani [i jum\tate, la clubul de divizie A, Rovigo. ~n 1973, [i-a `ncheiat definitiv cariera de juc\tor. ~n 1974, era angajat ca director al unui centru de reabilitare a copiilor handicapa]i motric, din Rovigo. ~n 1976, `n Canada, la Montreal, i s-a oferit un post `ntr-o policlinic\ de fizioterapie. ~n 1977, a fost antrenor la echipa Oyenaux din divizia B a Fran]ei. Timp de 1 an, a f\cut un stagiu de calificare INS. ~n Italia a antrenat, `n 1978, la Mantova, o echip\ din divizia C, `n 1979, la Rovigo, o echip\ din divizia B, iar `ntre 1981 [i 1983, la Belluno, o echip\ din divizia B; `n perioada , a fost coordonatorul Centrului de sport din Belluno; `n 1995, a `nceput o ac]iune de selec]ie pentru rugby `n rândul elevilor [colilor primare din Belluno, `n paralel desf\[urându-[i [i activitatea de antrenor la echipe de copii. Din 1962, este Maestru emerit al sportului. I-au fost conferite Ordinul Muncii clasa I [i Steaua Republicii. PENE{ (LIPETZ), MIHAELA (1947), n. la Bucure[ti. Absolvent\ a IEFS, promo]ia Din copil\rie practic\ mai multe discipline sportive (`not, handbal, baschet), dar, la `ndemnul mamei sale (fost\ sportiv\), va opta, `n final, pentru atletism, proba de aruncare a suli]ei. ~n 1963, sub `ndrumarea prof. Lixandru Pandele, devine recordman\ [i campioan\ na]ional\ de juniori. ~n prim\vara lui 1964, debuteaz\ `n competi]ii cu o aruncare de 58 m, iar `n toamna aceluia[i an, la JO de la Tokyo, cucere[te titlul de campioan\ olimpic\ cu 60,54 m, considerat al III-lea rezultat mondial, la senioare. La JO din Mexic (1968), 116

99 A. Promotori [i profesioni[ti devine vicecampioan\ olimpic\. ~n intervalul dintre edi]iile JO, ob]ine de 4 ori titlul de campioan\ na]ional\ [i tot de 4 ori pe cel de campioan\ balcanic\. ~n 1965 (JMU Budapesta), devine campioan\ universitar\. ~n anii studen]iei ( ), se antreneaz\ cu prof. Titus Tatu. Dup\ absolvirea IEFS este repartizat\ la Dinamo, clubul unde activase `nc\ din 1964, sub `ndrumarea prof. Ioan Benga. ~n 1973, se transfer\ la CCPEFS, unde contribuie substan]ial la optimizarea metodologiei preg\tirii atle]ilor pentru probele de arunc\ri. ~n perioada , func]ioneaz\ ca antrenor federal [i, apoi, ca secretar adjunct la FR de Atletism. ~n 1990, a fost angajat\ la COR; din 1995, a de]inut func]ia de [ef al compartimentului interna]ional, iar `n perioada ianuarie-aprilie 1999 a fost secretar general al COR. A fost invitat\ de onoare la JO de la Moscova (1980), Barcelona (1991) [i de la Atlanta (1996). ~n calitate de reprezentant\ a FR de Atletism, apoi a COR, a participat la numeroase competi]ii, congrese, seminarii [i alte reuniuni interna]ionale. I s-a acordat titlul de Maestru emerit al sportului `n anul ~n 2000, a fost decorat\ cu Ordinul na]ional Pentru Merit `n grad de ofi]er. PETRESCU, GEORGE (1919), n. la Monteoru, jud. Buz\u. Inginer, absolvent al {colii Politehnice (Construc]ii), promo]ia A practicat jocurile sportive `nc\ din liceu, devenind component al echipelor de volei, baschet [i handbal de la Clubul Telefoane Bucure[ti. Cucere[te 4 titluri de campion na]ional de volei, cu echipele de la Telefon Club (1938) [i CS Bonaparte (1941), precum [i cu echipa Locomotiva C.F.R. Bucure[ti (1949 [i 1950). Cu loturile na]ionale de volei (`n care a fost selec]ionat de 17 ori), ocup\ locul IV la CM din 1949 (Praga), [i locul II la CMU din 1950 (Praga). La baschet, cucere[te titlul na]ional `n 1941, cu echipa Clubului Bonaparte, [i titlul de campion na]ional universitar, cu Politehnica Bucure[ti. Joac\ la fel de bine [i handbal `n 11, evoluând de dou\ ori `n echipa reprezentativ\, `n Pentru performan]ele realizate cu echipele reprezentative de volei [i, respectiv, de handbal, a fost distins, `n 1938, cu o Diplom\ de Onoare. Ca antrenor de volei cucere[te titlul na]ional de 7 ori, cu echipa Rapid ( ), echip\ cu care câ[tig\ [i CCE, `n 1961 (`n 1960 [i 1962, ocup\ locul II). Ca antrenor al echipei României, ocup\ locul II la CM din 1956 (Paris) [i la CE din 1955 (Bucure[ti) [i din 1958 (Praga). Mai câ[tig\ un loc III la CM din 1962 de la Moscova. I-a fost acordat titlul de Antrenor emerit. ~n anul 2000, i s-a conferit Medalia na]ional\ Pentru Merit clasa a II-a. PETRESCU, {TEFAN ( ), n. la Bucure[ti. Tipograf. Ridic\tor de greut\]i (`n 1922) [i gimnast. ~n 1947, devine campion na]ional la haltere. Este legitimat, ini]ial, la Societatea Sportiv\ Tirul, apoi la Clubul Monitorul Oficial Bucure[ti. Secretar general [i, ulterior, vicepre[edinte al FRH. Antrenor al echipei na]ionale de haltere, timp de peste 20 de ani. ~n aceast\ calitate, particip\ la JO din 1952, de la Helsinki, cu 5 halterofili români. ~n 1950, a fost directorul primului curs de antrenori de haltere din ]ar\, formând genera]ia de `nceput a tehnicienilor din aceast\ ramur\ sportiv\. Meritele sale incontestabile `n dezvoltarea halterelor [i cultivarea interesului pentru oamenii de for]\ [i ridic\torii de greut\]i, `l impun `n rândul pionierilor acestui sport din ]ara noastr\. I-a fost acordat titlul de Antrenor emerit. PETROVICI, IOAN ( ), n. la Tecuci. Profesor universitar. Membru al Academiei Române. Dup\ efectuarea studiilor superioare `n ]ar\ [i `n Germania, [i-a luat licen]a `n drept [i `n filosofie [i, apoi, doctoratul `n filosofie. A `mbr\]i[at cariera didactic\ universitar\, `mbinând-o cu activitatea politic\ [i publicistic\. Ministru al Instruc]iei Publice, `n trei scurte legislaturi, a fost preocupat de reforma `nv\]\mântului, de a[ezarea acestuia pe temeiuri [tiin]ifice. ~n acest context, educa]iei fizice i-a recunoscut [i apreciat efectele educa]ionale, formative. A sprijinit dotarea [colilor cu material didactic specific [i m\rirea num\rului orelor de preg\tire fizic\ `n orarul s\pt\mânal, atât pentru ciclul gimnazial, cât [i pentru cel liceal. Opinia sa despre rostul acestei discipline `n sistemul de instruire a tineretului este exprimat\ `n `nsemnarea f\cut\ de el, `n 1927, `n calitate de ministru `n Cartea de aur a ONEF: Vizitat Institutul de Educa]ie Fizic\, ast\zi, 11 martie, [i am plecat cu dou\ regrete: primul, de ce nu sunt mai tân\r cu 20 de ani, ca s\-mi refac educa]ia, 117

100 PERSONALIT }I [i al doilea, c\ nu sunt, m\car ministru de Finan]e, ca s\ pot `ndestula aceast\ institu]ie meritorie cu subven]ii cât mai mari. PLAGINO, GEORGE ALE- XANDRU ( ), n. la Foc[ani, jud. Vrancea. Descendent al unei familii boiere[ti din Moldova. {i-a f\cut studiile la Paris. ~n anul 1900, se `nscrie [i particip\, ca independent, la proba de tir cu talere din cadrul JO de la Paris, precedând cu 24 de ani prezen]a primei delega]ii sportive oficiale române[ti la o edi]ie a JO (1924). De altfel, a practicat, mul]i ani, tirul la porumbei, participând, din 1905, constant `n competi]iile de gen [i cucerind titluri de campion na]ional sau câ[tigând Cupe omagiale, pe care Federa]ia de Tir (al c\rei pre[edinte a devenit `n 1925) le punea `n joc. ~n 1904, devine membru fondator al Automobil Clubului Român. Dup\ crearea, `n 1914, a Comitetului Olimpic Român, este ales vicepre[edintele acestui organism. De asemenea, a fost membru fondator al Uniunii Federa]iilor Sportive din România (al c\rei pre[edinte a fost ales `n 1930). Dup\ prin]ul George Bibescu, G. A. P. a fost al doilea român care a devenit membru al Comitetului Interna]ional Olimpic, `n perioada Pe lista CIO el apare `nregistrat cu nr. 57 (membru cooptat, prin vot po[tal, `n 1908), `nlocuindu-l pe G. Bibescu. A participat la 7 dintre cele 32 sesiuni ale CIO [i a r\mas, vreme de mai bine de 40 de ani, membru al acestui organism. Forurile abilitate din Fran]a i-au conferit Medalia de Aur pentru Sport [i Educa]ie Fizic\ (1938). POLIHRONIADE, ELISABE- TA (1935), n. la Bucure[ti. Licen]iat\ a Facult\]ii de Filosofie a Universit\]ii din Bucure[ti. Este una dintre cele mai reprezentative juc\toare de [ah din România. Reputa]ia câ[tigat\ i-a fost recunoscut\ [i confirmat\ [i prin numeroasele invita]ii primite de a participa la cele mai importante turnee na]ionale [i interna]ionale. A cucerit 7 titluri na]ionale. Este singura [ahist\ românc\ posesoare a 10 medalii olimpice (cucerite individual [i cu echipa). ~n 1973, `n Iugoslavia, ob]ine titlul de campioan\ european\, la egalitate de puncte cu Nona Gaprinda[vili (URSS) [i Maria Ivanka (Ungaria). ~n 1987, ob]ine titlul de campioan\ interna]ional\ a Australiei, la egalitate de puncte cu Zsuzsa Polgar. De asemenea, joac\ la interzonalul de la Rio de Janeiro [i `n turneele candidatelor pentru titlul mondial (de la Vrnjacka Banja, Ohrid [i Menorca). A jucat `n peste 100 de competi]ii, pe toate continentele, `n foarte multe ie[ind `nving\toare. Ocup\ locul IV la edi]iile din perioada ale CM de [ah feminin prin coresponden]\ (cea mai bun\ performan]\ româneasc\). Ca arbitr\ interna]ional\ a fost foarte apreciat\, oficiind la 5 edi]ii ale JO de [ah. S-a impus [i `n postura de autoare a 10 c\r]i de specialitate, adresându-se iubitorilor [ahului `n diferite maniere literare. A realizat [i sus]inut rubrici de [ah `n presa scris\, la radio [i pe micul ecran. La TVR, timp de 21 de ani, a conceput [i prezentat o emisiune de autor consacrat\ actualit\]ii din lumea [ahului na]ional [i mondial. Din 1994, conduce [i editeaz\ Revista Român\ de {ah Gambit. ~n 1994, la Linares (Spania), a fost aleas\ secretar general al Asocia]iei Mondiale a Scriitorilor de {ah (ICWA). Din 1995, a fost aleas\ vicepre[edint\ a FR de {ah (realeas\, `n 1998). ~n 1999, a `nfiin]at Funda]ia de {ah Gambit Elisabeta Polihroniade. ~mpreun\ cu Anatoli Karpov, `nfiin]eaz\ {coala Interna]ional\ de {ah, care le poart\ numele. Este membr\ activ\ `n trei comisii ([ahul `n [coal\; [ahul feminin; [ahul de pres\) ale FIDE. ~n 1998, i-a fost decernat titlul de Membru de Onoare al FIDE, pentru merite deosebite `n dezvoltarea [ahului `n lume. Cu ocazia congresului organizat la a 75-a aniversare a Federa]iei Interna]ionale de {ah (Paris, 20 noiembrie 1999), numele, E. P. a fost `nscris `n edi]ia inaugural\ a Golden Book FIDE, al\turi de numele unor pre[edin]i de stat, mini[tri [i ale altor `nalte oficialit\]i de pe mapamond, ca recuno[tin]\ [i apreciere pentru excelentele contribu]ii la dezvoltarea [ahului `n lume. ~n ancheta Internet 2000-chess.ro., a fost declarat\ [ahista român\ a secolului. ~n anul 2000, i s-a acordat Medalia na]ional\ Serviciul Credincios clasa a III-a. POP, VASILE ( ), n. `n com. S\li[tea, jud. Maramure[. Ca absolvent al ANEF, a ob]inut, `n 1941, diploma de licen]\ `n educa]ia fizic\. ~ntre anii 1941 [i 1945, este secretar al FR de Fotbal [i Handbal. Profeseaz\, apoi, ca profesor la Institutul 118

101 A. Promotori [i profesioni[ti Militar de Educa]ie Fizic\ [i asistent la Catedra de gimnastic\ (condus\ de profesorul Virgil Ro[al\) de la IEF. ~ntre 1945 [i 1947, a fost [i director tehnic `n cadrul OSP. ~n perioada , a activat ca profesor titular de educa]ie fizic\ la câteva institu]ii [colare din ]ar\ (Liceul Gh. {incai din Baia Mare, Liceul Industrial Polizu din Bucure[ti, {coala Pedagogic\ de Educa]ie Fizic\ din Predeal [i Liceul Gh. {incai din Cluj). ~n acela[i interval de timp, a `ndeplinit [i func]ia de inspector metodist de educa]ia fizic\ la Inspectoratul {colar al fostei regiuni Maramure[, precum [i func]ia de director al {colii Pedagogice de Educa]ia Fizic\ din Predeal. Stabilit la Cluj, `n perioada , [i-a desf\[urat activitatea la Facultatea de Educa]ie Fizic\ a Institutului Pedagogic de 3 ani, unde a fost `ncadrat, ini]ial, pe post de asistent universitar, [i promovat, `n anul 1962, la gradul de [ef de lucr\ri. A fost un polisportiv, remarcându-se `n fotbal (cu predilec]ie), atletism, tenis de câmp [i `n tenisul de mas\. Pretutindeni unde a lucrat, a fost un exemplu de munc\ [i con[tiinciozitate. POPA, ION ( ), n. `n com. Comani, jud. Olt. Tipograf. Boxer. Ini]ierea `n box a f\cut-o la Clubul YMCA din Slatina, sub `ndrumarea antrenorului emerit Cristian Panaitescu. Ca boxer amator, a disputat 50 de meciuri, iar ca profesionist (din 1942), 55 de meciuri, din care a pierdut 5. Legitimat la Clubul Tirul din Bucure[ti. Multiplu campion na]ional la amatori pân\ `n 1939; `n 1940, devine campion na]ional la categoria semimijlocie, iar `n 1943, dublu campion la profesionism, categoriile semimijlocie [i mijlocie. A boxat [i `n Fran]a. Absolvent al Cursului de antrenori organizat la FR de Box `n 1948, a func]ionat, pân\ `n 1984, ca antrenor al loturilor na]ionale. A asistat echipa de box a României la 8 edi]ii ale JO: `n 1952, 1956, 1960, 1968, 1972, 1976, 1980 [i La CE, boxerii antrena]i de el Gh. Negrea, S. Cu]ov, C. Cu]ov, C. Ciuc\, A. Dumitrescu [i I. Alexe au cucerit medalii [i titluri de campion. A mai lucrat ca antrenor `n Turcia [i Indonezia. I s-a acordat titlul de Antrenor emerit. A fost distins cu Ordinul Muncii clasa a III-a [i cu Merite sportive clasa a II-a. POPESCU, CONSTANTIN (1928), n. la Bucure[ti. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF, specializare handbal, promo- ]ia Fost juc\tor de handbal `n 11. ~[i `ncepe activitatea de antrenor `n handbalul feminin la 21 de ani, la echipele CSU, Flamura Ro[ie, Steagul Ro[u, Cetatea Bucur [i Progresul toate din Bucure[ti, câ[tigând titluri na]ionale `ntre anii 1957 [i 1958 (cu Steagul Ro[u ) [i `ntre 1961 [i 1962 (cu Progresul ). Urc\ pe podiumul CN [i echipa de handbal `n 7 Universitatea Bucure[ti. A mai antrenat echipele {tiin]a Bucure[ti, Chimistul Rm. Vâlcea, Constructorul Baia Mare [i CFR Craiova. Are la activ câ[tigarea medaliei de aur `n dou\ competi]ii interna]ionale de cup\, cu echipa {tiin]a Bucure[ti (1961 CCE) [i, respectiv, Chimistul Rm. Vâlcea (1983 Cupa IHF). ~n anul 1956, aduce, cu sportivele preg\tite de el, prima medalie de campion mondial din istoria handbalului românesc `n 11, pentru ca, `n 1960, s\ câ[tige, cu handbalistele românce, al doilea titlu mondial. ~n 1962, la CM de handbal `n 7, cucere[te, cu echipa feminin\ a României, un nou titlul mondial (al\turi de colegii s\i N. Nedef [i G. Zugr\vescu). La edi]ia din 1973, handbalistele tricolore ob]in medalia de argint. Timp de 17 ani, a fost directorul {S nr. 2 din Bucure[ti. Membru `n CNEFS [i al Biroul FR de Handbal. Secretar al Colegiului central de antrenori. Preocup\rile sale pe plan [tiin]ific s-au concretizat `n elaborarea a 80 de lucr\ri de specialitate [i publicarea a 7 c\r]i, precum [i `n numeroase comunic\ri [i referate prezentate la cursurile, lectoratele interna]ionale sau la sesiunile metodologice la care a participat ca invitat. La vârsta de 32 de ani (1960), a fost primul [i cel mai tân\r tehnician de handbal c\ruia i-a fost acordat titlul de Antrenor emerit. ~n anul 2000, i s-a conferit Ordinul na]ional Pentru Merit `n grad de ofi]er. POPESCU, GHEORGHE ( ), n. la Bucure[ti. Colonel MApN. Juc\tor [i antrenor de fotbal. Legitimat, la vârsta de 9 ani, la echipa Gloria Bucure[ti, promoveaz\ `n echipa de seniori la 14 ani. La 17 ani, juc\tor la Sportul Studen]esc, debuteaz\ `n prima reprezentativ\ a ]\rii, `n meciul cu echipa Belgiei. Mai 119

102 PERSONALIT }I are 5 selec]ii `n na]ional\, dup\ care `[i `ntrerupe activitatea competi]ional\ pe perioada `n care a fost pe front `n cel de al doilea r\zboi mondial. Revenind pe gazon, a fost component al echipelor Carmen [i CCA, de la aceasta din urm\ retr\gându-se dup\ câ[tigarea Cupei României, `n momentul `ncheierii carierei de juc\tor (1949). Ca antrenor, din 1951, [i-a `nscris `n palmares o serie de performan]e remarcabile realizate cu echipa CCA, precum: câ[tigarea de 3 ori consecutiv a titlului na]ional, `n 1951, 1952 [i 1953, precum [i de dou\ ori a Cupei României, `n 1951 [i ~n perioada , a activat ca antrenor federal, dup\ care, revenind la CCA, a mai câ[tigat cu aceasta `nc\ 2 campionate na]ionale, `n 1960 [i 1961, [i Cupa României, `n ~nvestit pre[edinte al FRF [i vicepre[edinte al UCFS la finele anului 1962, desf\[oar\ o intens\ [i prodigioas\ activitate pentru redimensionarea calitativ\ a cadrului organizatoric al fotbalului românesc de performan]\ [i de mas\. Printre m\surile adoptate, `n acest sens, de o deosebit\ importan]\ se dovedesc `nfiin]area primelor 12 centre de copii [i juniori subven]ionate, precum [i apari]ia revistei Fotbal. Dup\ insuccesul echipei na]ionale de fotbal `n meciul cu Elve]ia (1-7, la Zürich, la 24 mai 1967), revine la CCA (devenit\ Steaua ) ca vicepre[edinte al clubului militar. Pân\ `n 1973, `mpreun\ cu fotbali[tii steli[ti, mai câ[tig\ o dat\ CN, `n 1968, [i de 3 ori Cupa României, `n 1969, 1970 [i Personalitate remarcabil\, bucurându-se de prestigiu [i pe plan interna]ional, a fost membru al Comisiei UEFA de organizare a Campionatelor Europene. I-au fost acordate titlul de Antrenor emerit [i, ulterior, calitatea de membru de onoare al FR de Fotbal. POPESCU-COLIBA{I, DU- MITRU ( ), n. `n com. Afuma]i, jud. Ilfov. Profesor de educa]ie fizic\. Chiar dac\, `ntre anii 1939 [i 1941, a activat ca juc\tor de rugby (legitimat la Tenis Club Român, cu care a [i cucerit mai multe titluri de campion na]ional), el [i-a dedicat `ntreaga via]\ handbalului. A fost, timp de peste 50 de ani, dasc\l [i antrenor de handbal. A lucrat cu echipa de junioare a {S Bra[ov [i cu echipa feminin\ a Clubului Steagul Ro[u, tot din Bra[ov. A antrenat [i loturile na]ionale de handbal cucerind, `mpreun\ cu Fr. Spier, medalia de aur la CM de juniori tineret din 1967 (Olanda). A participat, ca lector, la multe cursuri de perfec]ionare ale antrenorilor [i arbitrilor din ]ara noastr\, prelegerile sale remarcându-se printr-o ]inut\ didactic\, pedagogic\ [i de specialitate deosebit\. A fost preocupat s\ surprind\ [i s\ redea, mai cu seam\ din punct de vedere statistic, evolu]ia fenomenului handbalistic din ]ara noastr\. A[a s-a n\scut [i a fost scris documentat [i nuan]at Hronicul handbalului românesc (1981). ~n memoria lui D. C. P., la Bra[ov, Sala Polivalent\ `i poart\ numele. I s-a acordat titlul de Antrenor emerit (1971). POPPER, DAN (1938), n. la Bucure[ti. Absolvent al ICF, promo]ia Juc\tor de baschet legitimat la cluburile Dinamo [i {tiin]a. Dup\ absolvirea Institutului, a `ndeplinit diferite func]ii `n cadrul unor structuri ale activit\]ii sportive: secretar tehnic [i antrenor de atletism la {S Viitorul ( ); cercet\tor la CCPEFS ( ); instructor central de specialitate [i metodist `n UCFS ( ) [i, apoi, `n CNEFS ( ; [i ). A func]ionat, timp de 16 ani, ca secretar general adjunct ( ) [i, apoi, ca secretar general ( ) al FR de Canotaj. ~n acest interval, canotajul românesc a dobândit, prin echipajele na]ionale feminine [i masculine, un prestigiu interna]ional unanim recunoscut, confirmat de num\rul mare de distinc]ii cucerite: 36 de medalii (18 de aur, 12 de argint [i 6 de bronz) la JO; 63 de medalii (20 de aur, 20 de argint [i 23 de bronz) la CM. Din 1995, ca o recunoa[tere a aptitudinilor organizatorice [i priceperii profesionale, a fost numit secretar general al COR. A contribuit la buna reprezentare a sportului românesc la JO din 1996 (Atlanta) [i 2000 (Sydney). ~n anul 2001, a fost ales pre[edinte al FR de Canotaj. Este coautor la o carte despre participarea României la JO. ~n anul 2000, i s-a conferit Ordinul na]ional Serviciul Credincios `n grad de cavaler. POSTOLACHE, NICOLAE (1939), n. `n com. Independen]a, jud. Gala]i. Absolvent al ICF (promo]ia 1963) [i al Facult\]ii de Istorie a Universit\]ii Bucure[ti (1975). Doctor `n istorie, `n {i-a desf\[urat activitatea pe trei planuri: ca muzeograf el amenajând 120

103 A. Promotori [i profesioni[ti primul Muzeu al Sportului din România (1971), Muzeul Sporturilor de Iarn\, la Miercurea Ciuc (1973), Muzeul Sportului, la Bistri]a (1974); ca profesor de educa]ie fizic\ la {coala Normal\ Elena Cuza (1990) [i ca profesor de istorie la Colegiul Na]ional Sf. Sava ( ). Profesor universitar la Facultatea de Istorie Nicolae Iorga [i, din anul 2000, la Universitatea Ecologic\ din Bucure[ti (Facultatea de Educa]ie Fizic\ [i Sport [i Facultatea de Drept). ~ntre 1973 [i 1979, este cercet\tor la CCPEFS. Autor al mai multor studii [i lucr\ri publicate, `n intervalul , dintre care se re]in `n mod deosebit pentru originalitatea lor: Tradi]iile sportive ale românilor (1969), Istoria mi[c\rii sportive muncitore[ti [i de mas\ (1975), Istoria sportului românesc `n date cronologice (dou\ edi]ii, `n 1980 [i 1995), Bibliografia educa]iei fizice [i sportului (1982), Onoare lui Evanghelie Zappa (1996), Presa sportiv\ din România (1997). Membru al Academiei Olimpice Interna]ionale (1971) [i al Academiei Olimpice Române (1992), al Asocia]iei Presei Sportive din România (1998). A fost distins cu diplome de onoare din partea CNEFS (1972) [i ANEFS (la cea de-a 50-a [i, respectiv, a 75-a aniversare de la `nfiin]are). PRUNARIU, DUMITRU DO- RIN (1952), n. la Bra[ov. Cosmonaut. General de flotil\ aerian\. Doctor `n [tiin]e. Absolvent, `n 1976, al Institutului Politehnic din Bucure[ti, specialitatea inginerie aerospa]ial\. {i-a `nceput activitatea profesional\ ca inginer la IAR Bra[ov. ~n 1978, este selec]ionat pentru a se preg\ti [i antrena `n URSS, `n cadrul Programului Intercosmos. ~n mai 1981, pe parcursul a 7 zile 20 h 41'52'', a `ndeplinit, `mpreun\ cu cosmonautul sovietic Leonid Popov, o misiune `n spa]iul cosmic la bordul navei Soiuz-40 [i al laboratorului spa]ial Saliut-6, pe timpul c\reia a f\cut mai multe experien]e `n domeniile: radia]iilor spa]iale, astrofizicii, tehnologiilor spa]iale, medicinei [i biologiei spa]iale. Dup\ acest zbor `n spa]iul cosmic primul realizat de un român! a lucrat ca inspector `n cadrul For]elor Aeriene [i profesor la Institutul Politehnic din Bucure[ti Sec]ia de Inginerie Aerospa]ial\, unde a predat teoria zborului `n cosmos. ~n ianuarie 1990, a fost `nvestit secretar de stat la Ministerul Transporturilor [i [ef al Departamentului de Avia]ie Civil\. ~n 1991, a absolvit Institutul de Management `n domeniul avia]iei (IAMTI-IIFGA) din Montreal (Canada). Dup\ ce, `n 1992, fusese desemnat membru `n Consiliul de conducere, `n 1998, a fost numit pre[edinte-director general al Agen]iei Spa]iale din România. ~n 1995, este ales vicepre[edinte al Institutului Interna]ional pentru Risc, Securitate [i Managementul Comunica]iilor (EURISC). Din 1992, este membru corespondent al Academiei Interna]ionale de Astronautic\ [i, din 1994, membru al Comitetului Na]ional Român COSPAR. ~n 1985, a fost primit `n rândul membrilor Asocia]iei Exploratorilor Spa]iali (ASE), familia celor 270 de astronau]i din 27 de ]\ri ale lumii. Ulterior, a devenit membru permanent al Comitetului Executiv al ASE. Din 1992, reprezint\ Guvernul României la sesiunile Comitetului ONU pentru folosirea spa]iului cosmic `n scopuri pa[nice (UN COPUOS). Ca autor sau coautor a semnat [i publicat [apte c\r]i `n domeniile tehnologiei spa]iale [i zborului cosmic. A prezentat un mare num\r de comunic\ri [i referate la diferite sesiuni [tiin]ifice. Dup\ `ntoarcerea din Cosmos, i s-a decernat distinc]ia de Erou al Republicii Socialiste România. ~n 1984, Societatea German\ de Rachete Hermann Oberth- Wernher von Braun i-a conferit Medalia de aur Hermann Oberth. RAINER, FRANCISC ( ), n. `n com. Rohozna, din Bucovina (pe vremea când acest ]inut apar]inea Austro-Ungariei). Medic [i anatomist. Profesor universitar la facult\]ile de Medicin\ din Ia[i [i Bucure[ti, la Facultatea de Arte Plastice [i la INEF din Bucure[ti. Membru de onoare al Academiei Române. ~[i face studiile liceale [i universitare la Bucure[ti. ~n anul 1900, prime[te cet\]enie român\. Anatomist reputat, dasc\l [i pedagog str\lucit, dotat [i cu un dezvoltat spirit organizatoric, selec]ioneaz\ [i `ndrum\ un num\r mare de colaboratori, creând [coala româneasc\ de anatomie [i antropologie. Pentru aprofundarea [i interpretarea temeiurilor [tiin]ifice ale acestor dou\ domenii `nfiin]eaz\ Institutul de anatomie [i Institutul de antropologie. Convins de importan]a exerci]iilor fizice (pe care le practica el `nsu[i, sistematic, sub forma turismului [i a scrimei), a sprijinit cu c\ldur\ ideea `nfiin]\rii INEF [i, `n primii ani de activitate a acestuia, a oferit spa]iul [i dotarea 121

104 PERSONALIT }I Catedrei de anatomie de la Facultatea de Medicin\ pentru desf\[urarea cursurilor cu acest profil prev\zute `n programa nou creatului l\ca[ de `nv\]\mânt. A func]ionat ca [ef al Catedrei de anatomie din INEF, din chiar primul an de existen]\ a acestuia (1922), pân\ `n 1930, `n acest ultim an de]inând [i postul de director al institutului. F. R. f\cea parte dintre speciali[tii care considerau c\ anatomia este [tiin]a formei vii [i, ca atare, cuno[- tin]ele privitoare la dimensiunile, forma [i structura organelor corpului omenesc sunt mai corect `n]elese [i mai bine re]inute din unghiul anatomiei func]ionale, decât din cel al anatomiei descriptive. Con]inutul prelegerilor sale ]inute la INEF a constituit, `n epoc\, un model de felul cum trebuia adaptate datele teoretice [i aplica]iile practice ale unei [tiin]e, cum era anatomia, la cerin]ele instruirii [i form\rii profesorului de educa]ie fizic\. Om de mare cultur\, s-a distins nu numai ca anatomist, ci [i ca un cunosc\tor avizat al problemelor de biologie, filosofie [i de art\. Prestigiul [i autoritatea sa la catedr\ s-au reflectat pozitiv `n faima dobândit\ de INEF, aflat abia la `nceputurile sale, iar modul cum `[i concepea [i expunea cursurile a influen]at puternic `ntregul proces didactic din institut, ridicându-l la nivelul cerut unei institu]ii academice. RANG, HENRI ( ), n. la Timi[oara. Ofi]er de cavalerie. Component al echipei na]ionale de echita]ie a României, `n perioada Ob]ine prima medalie (de argint) pentru ]ara noastr\ la JO de la Berlin (1936), cu calul Delfis, `n Premiul Na]iunilor, cea mai important\ prob\ de obstacole (`nalte de 1,30-1,60 m). Pentru desemnarea câ[tig\- torului locului I, a fost necesar s\ se fac\ o curs\ de baraj la care H. R. s-a `ntrecut cu locotenentul Kurt Hasse, din Germania, care c\l\rea calul Tora. La egalitate de puncte, ambii doborând un oxer, dar, având timp de parcurs mai bun 59''02, fa]\ de cel realizat de c\l\re]ul nostru 72''08, ofi]erul german cucere[te medalia de aur. ~n afara acestei performan]e memorabile, R. H. a ob]inut, `ntre 1936 [i 1937 perioada sa cea mai bogat\ `n realiz\ri sportive, 13 locuri I la concursurile interna]ionale de la Var[ovia, Düsseldorf, Aachen, Paris, Bruxelles, Londra [.a. ~n 1937, UFSR `i confer\ Premiul Na]ional pentru Sport pentru meritele sale sportive de excep]ie. R DULESCU, CONSTANTIN (COSTEL) ( ), n. la Bucure[ti. Ofi]er. Fotbalist juc\tor, antrenor, arbitru [i manager. {i-a `nceput cariera sportiv\ pe terenul de la Bolta Rece, unde, `ntre anii 1908 [i 1914, s-au pus bazele fotbalului românesc. A fost membru fondator al uneia dintre cele mai vechi echipe din ]ara noastr\ Tricolorul, din Obor `nfiin]at\ `n anul 1914, câ[tig\toare, un an mai târziu, a primului campional de fotbal de categoria a II-a [i a Cupei Harvester. Pe front, `n primul r\zboi mondial, a luat parte, ca ofi]er, la b\t\lia de la M\r\[e[ti, a fost r\nit la bra]ul drept, de unde i s-a tras [i porecla de Ciungu ([i, mult\ vreme dup\ aceea, revenit pe terenul de fotbal ca portar, a ap\rat numai cu mâna stâng\!). A luat parte la Jocurile Interaliate de la Paris din 1919, jucând `n toate cele 4 partide sus]inute de reprezentativa ]\rii noastre. Dup\ 1923, când se retrage din via]a de juc\tor, pân\ `n 1943, depune o activitate laborioas\ ca arbitru, antrenor [i conduc\tor de echip\, remarcându-se ca una dintre personalit\]ile cele mai de seam\ din `ntreaga istorie a fotbalului românesc. Ca arbitru, `ntre anii 1923 [i 1943, a condus 200 de meciuri `n campionatul intern, 100 de jocuri interna]ionale intercluburi [i 11 partide inter-]\ri. De asemenea, a fost primul arbitru român care a oficiat la un CM `n Uruguay (1930), ca tu[ier, a arbitrat partidele Argentina Fran]a [i Argentina Mexic. Ca antrenor [i manager, a condus evolu]iile echipei noastre de fotbal pe parcursul a nu mai pu]in de 50 de meciuri interna]ionale `n anii 1923, [i , care includ [i dou\ particip\ri ale primei reprezentative de fotbal a României la turneele finale ale Campionatului Mondial din Uruguay 1930 [i Italia ~n anul 1930, a fost unul dintre fondatorii FR de Fotbal, iar `n 1932, a contribuit efectiv la organizarea Campionatului Na]ional `n sistemul divizionar. A `ndeplinit func]iile de pre[edinte al Comisiei centrale de juniori [i al Comisiei centrale de seniori. ~n 1939, a organizat, `mpreun\ cu C. Braun [i M. Cru]escu, prima tab\r\ na]ional\ de juniori, la Bra[ov, creând astfel o valoroas\ pepinier\ de juc\tori, din care fotbalul nostru [i-a `mprosp\tat for]ele ani `n [ir. 122

105 A. Promotori [i profesioni[ti R DULESCU-MOTRU, CONSTANTIN ( ), n. `n satul Butoie[ti, jud. Mehedin]i. Membru al Academiei Române. Filosof [i psiholog. Absolvent al Facult\]ii de Litere [i Filosofie [i al Facult\]ii de Drept (1888) [i cursant itinerant al unor institu]ii universitare de prestigiu de la Paris, Heidelberg, München [i Leipzig, unde ob]ine [i titlul de doctor `n filosofie. Puternic influen]at de personalitatea lui Titu Maiorescu, va cumula o erudi]ie pe care se va `ntemeia prodigioasa [i multilaterala sa carier\: judec\tor, senator, redactor de revist\, scriitor, director al Teatrului Na]ional, profesor universitar, pre[edinte al Academiei Române. ~n 1923, era [eful Catedrei de psihologie, pedagogie [i logic\ a INEF. Abordarea [i tratarea, `n cursurile sale, a problemelor educa]iei fizice din perspectiv\ psihopedagogic\ [i filosofic\ au contribuit la crearea unei viziuni moderne [i complexe, profund umaniste asupra domeniului pentru care se preg\teau viitorii absolven]i ai INEF. RINDERIU, ION (1937), n. la Craiova. Absolvent al ICF, specializarea atletism, promo]ia ~ncadrat, ini]ial, la {S Craiova, a fost transferat, ulterior, la sec]ia cu program special de educa]ie fizic\ din cadrul Colegiului Nicolae B\lcescu, unde a selec]ionat [i preg\tit viitori atle]i de mare valoare: Virginia Bonci, recordman\ la s\ritura `n `n\l]ime (care, `n 1973, la JMU de la Moscova, a ocupat locul I cu o s\ritur\ de 1,86 m, reu[ind apoi, `n 1974, la Triunghiularul atletic România RFG Italia de la Bucure[ti, s\ doboare, cu o s\ritur\ de 1,92 m, recordul de]inut de Iolanda Bala[); Argentina Menis, recordman\ mondial\ [i vicecampioan\ olimpic\, `n 1972, la aruncarea discului; Marian Georgescu, Doru Boboc [i Mariana Bonci la s\ritura `n lungime; Liviu Boboc la aruncarea suli]ei; Ovidiu Dra[c\ la aruncarea greut\]ii. ~n 1975, a fost numit pre[edinte al Consiliului jude]ean Dolj pentru Educa]ie Fizic\ [i Sport. ~n 1990, este titularizat conferen]iar la Universitatea din Craiova (unde a `nfiin]at [i dezvoltat Sec]ia de educa]ie fizic\ [i sport, devenit\, `n 1995, Facultatea de Educa]ie Fizic\ [i Sport). A elaborat lucr\rile: Metodica pred\rii exerci]iilor de atletism [i Predarea atractiv\ a atletismului prin folosirea jocurilor, a exerci]iilor preg\titoare cu caracter de `ntrecere. Arbitru interna]ional. Membru al Consiliului federal al FR de Atletism. I-au fost acordate titlurile de Profesor universitar emerit [i de Antrenor emerit. A fost distins cu Ordinul Tudor Vladimirescu clasa a IV-a [i cu Medalia Meritul Sportiv clasa I. ROSETTI, HORIA ( ). Doctor `n drept. Ini]iat `n scrim\ de maestrul Henry Pipart [i de tat\l s\u (Horia C. A. Rosetti). A debutat la Gala de scrim\ din Bucure[ti, la care a fost invitat [i celebrul scrimer Kirchoffer. Mare animator al scrimei române[ti, membru fondator al primei societ\]i sportive din ]ara noasr\ ( Tirul ). Participant la aproape toate concursurile de scrim\ organizate `n epoc\, cucerind numeroase medalii [i titluri sportive. Campion na]ional la spad\ (1922), la sabie (1923) [i la ambele arme (1927). A fost ales vicepre[edinte `n aproape toate forurile române[ti ale scrimei din perioada A contribuit la oficializarea FR de Scrim\ [i la afilierea acesteia la FSSR [i UFSR. ROSETTI, HORIA C. A. ( ), n. la Paris. Doctor `n drept. A fost ini]iat `n scrim\ la Paris, `n sala ilustrului maestru scrimer Kirchoffer. Venit `n ]ar\, `ncurajeaz\ practicarea scrimei, participând personal la câteva gale organizate pentru iubitorii acestui sport. Se num\r\ printre primii autori de lucr\ri române[ti consacrate problemelor scrimei, publicând, `n 1901, Teoria sau alfabetul scrimei [i Codul duelului. Aduce `n ]ar\ mae[tri de scrim\ francezi; `nfiin]eaz\ Cercul Floreta ; organizeaz\ numeroase gale [i asalturi; arbitreaz\ `ntâlniri interna]ionale. A fost membru corespondent al Academiei de Arme din Paris. Ca delegat, prezint\ activit\]ile sportive din România la Expozi]ia Interna]ional\ de la Paris (1900). Meritele sale `n serviciul promov\rii scrimei i-au fost r\spl\tite de statul francez prin acordarea distinc]iei [i titlului de Cavaler al Legiunii de Onoare. 123

106 PERSONALIT }I RO{AL, VIRGIL ( ), n. `n satul C\ciulata, jud. F\g\ra[. Profesor universitar. Absolv\ INEF, cu Magna cum laudae, `n 1926, dup\ care este oprit ca asistent la Catedra de gimnastic\. Este trimis, apoi, pentru perfec]ionare, la Institutul Regal Central de Gimnastic\ din Stockholm, {coala Superioar\ de Gimnastic\ din Lund (Suedia), Institutul de Gimnastic\ din Copenhaga [i la {coala Superioar\ de Gimnastic\ din Ollernup (Danemarca). Revenit `n ]ar\, `[i continu\ studiile universitare, ob]inând, `n 1937, licen]a `n filosofie [i pedagogie la Universitatea din Bucure[ti. ~mpreun\ cu cei mai buni gimna[ti din rândul studen]ilor de la INEF/ISEF, preg\ti]i anume de el, a participat la amplele demonstra]ii de gimnastic\ desf\[urate `n cadrul JO din 1936, de la Berlin, [i la edi]ia 1939 a Lingiadei de la Stockholm organizat\ cu ocazia comemor\rii centenarului mor]ii lui Per Henrik Ling ( ), creatorul gimnasticii suedeze. Prin forma]ie (gra]ie, mai cu seam\ studiilor sale peste hotare), V. R. a fost promotorul sistemului suedez de gimnastic\, sistem adoptat oficial de `nv\]\mântul românesc pân\ `n A avut o activitate didactic\ [i [tiin]ific\ bogat\, concretizat\ `n peste 115 lucr\ri [i articole publicate, printre care: Sisteme [i metode de educa]ie fizic\, Gimnastic\ pentru copii, Organizarea educa]iei fizice `n mediul urban [i rural. RO{CULE}, NICOLAE ( ), n. la Constan]a. A jucat fotbal la Victoria Constan]a ( ) [i la Rapid Bucure[ti ( ). Component de baz\ al echipei din Giule[ti, ap\r\tor cu o bun\ tehnic\ [i orientare tactic\, [i-a adus o important\ contribu]ie la câ[tigarea, de 4 ori, de c\tre fotbali[tii rapidi[ti, a Cupei României, la edi]iile , , [i Dup\ r\zboi, se dedic\ activit\]ii didactice, lucrând, timp de 23 de ani ( ), ca profesor `n cadrul IEF/ICF/IEFS. Reputat teoretician [i pedagog, are un substan]ial aport la formarea unor valoro[i profesori de sport [i antrenori. Concomitent, a lucrat, cu bune rezultate, ca antrenor la Rapid Bucure[ti ( ) [i la {tiin]a Bucure[ti. ~n calitate de antrenor coordonator, a participat la diferite tabere pentru preg\tirea juniorilor. De asemenea, a desf\[urat o sus]inut\ munc\ pe plan metodic, ca lector `n cadrul [colilor [i cursurilor de antrenori. A f\cut parte din colectivul de tehnicieni al FRF ( ), r\spunzând, `n diferite perioade, de preg\tirea loturilor reprezentative de fotbal. Conferen]iar universitar, [ef al disciplinei fotbal din cadrul Catedrei de jocuri sportive a IEFS; membru al Biroului FRF [i al Colegiului central al antrenorilor. S-a impus [i `n domeniul elabor\rii unor lucr\ri [i cursuri de specialitate. ROZEANU (ADELSTEIN), ANGELICA (1921), n. la Bucure[ti. De profesie ziarist\ [i antrenoare de tenis de mas\. ~n 1958, a `ndeplinit func]ia de antrenoare federal\. Una dintre cele mai reprezentative juc\toare de tenis de mas\ din România [i din lume. A activat la numeroase cluburi sportive, printre care s-au aflat Godeanu, Aurora, Macabi [i Progresul. A câ[tigat 40 de titluri de campioan\ na]ional\ la simplu ( ; ; 1958); la dublu feminin (1936 cu I. Maretz; 1938 cu E. Mihalfy; 1939 [i cu Sari Szasz; [i 1958 cu Ella Constantinescu); mixt (1938 cu M. Schapira; ; cu Nicu Naumescu; cu Mircea Popescu; cu Tiberiu Harasztosi; 1955 cu Mircea Popescu), la care se adaug\ [i titlurile cucerite la nivel de echipe. Prima participare la un CM, la vârsta de numai 15 ani, s-a soldat cu ajungerea pân\ `n sferturile de final\, la simplu (1936). ~n cei peste 20 de ani de activitate competi]ional\ interna]ional\ de excep]ie ( ), a ob]inut 29 de medalii la edi]iile CM (17 de aur, 5 de argint [i 7 de bronz) [i 7 medalii la cele dou\ edi]ii ale CE. La 11 edi]ii ale CM, a cucerit: 6 titluri de campioan\, la simplu ( ); 3 titluri de dublu feminin (1953, cu G. Farka[ din Ungaria; 1955 [i 1956, cu Ella Constantinescu); 3 titluri la dublu mixt (1951, cu Vana din Cehoslovacia; 1952 [i 1953, cu Sido din Ungaria); 5 titluri pe echipe (1950, 1951, 1953, 1955, 1956); cinci titluri de vicecampioan\ mondial\, la dublu feminin (1939 cu Sari Szasz; 1950, cu G. Farka[ din Ungaria; 1951, cu Sari Szasz) [i pe echipe (1952 [i 1957); [apte medalii de bronz, la simplu (1948), dublu feminin (1957, cu Ella Constantinescu), dublu mixt (1937, cu G. Erös din Ungaria; 1948, cu Sido din Ungaria; 1950, cu Stipek din Cehoslovacia) [i pe echipe (1939, 1948). La CE, a 124

107 A. Promotori [i profesioni[ti ob]inut: dou\ titluri de campioan\ la dublu feminin (1958, cu Ella Constantinescu, [i 1960, cu Maria Alexandru); dou\ medalii de argint (1958, pe echipe, [i la dublu mixt, cu Radu Negulescu) [i 3 medalii de bronz (1958, la simplu [i la dublu mixt, cu Tiberiu Harasztosi, [i 1960, pe echipe). A fost prima sportiv\ care a cucerit, pentru tenisul de mas\ din ]ara noastr\, titlul de campioan\ interna]ional\ a României `n 1940 (la simplu [i dublu mixt, cu G. Erös din Ungaria), titlul mondial, `n 1950 (`n probele de simplu [i pe echipe), [i titlul european, `n 1958 (la dublu feminin, cu Ella Constantinescu). Cele 17 titluri de campioan\ mondial\ reprezint\ performan]a care o situeaz\ pe locul II `n topul celor mai valoroase juc\toare, ea fiind inclus\ [i `n Guinness Book of Records. Din 1962, s-a stabilit `n Israel. Este membr\ `n conducera Swaythling Club (constituit `n 1967), care cuprinde peste 300 de juc\tori [i c\pitani de echip\ care au participat la CM. ~n anul 2000, i s-a conferit Crucea na]ional\ Serviciul Credincios clasa a III-a. SAB U, IOAN (1937), n. `n com. Opri[an, jud. Cluj. Absolvent al ICF, promo]ia Ca junior a practicat atletismul, fiind selec]ionat [i `n lotul na]ional, pentru proba de aruncare a suli]ei. Apoi, evolueaz\ `n lotul na]ional de tineret, pentru canotaj. A activat la cluburile Industria Sârmei Câmpia Turzii [i {tiin]a Bucure[ti. A lucrat, ca asistent, la Catedra de atletism a ICF, parcurgând, ulterior, fazele de promovare didactic\ pân\ la treapta de profesor universitar (`n urma doctoratului sus]inut `n 1997). ~n 1996, a fost ales rector al ANEFS. Paralel cu cariera didactic\, a desf\[urat, timp de 30 de ani, o sus]inut\ activitate de antrenor, la nivelul loturilor na]ionale de seniori. Sportivii de elit\ preg\ti]i de el (Mihaela Loghin, Nicu Roat\, Corina Gârbea, Elisabeta Neam]u, Constantin Miclea) au realizat 30 de recorduri na]ionale [i tot atâtea titluri de campion. Un exemplu concludent `l reprezint\ arunc\toarea de greutate Mihaela Loghin, care a cucerit medalia de argint la JO din 1984, de la Los Angeles. I. S. a colaborat la elaborarea a 8 cursuri universitare, a scris articole [i a prezentat comunic\ri la numeroase reuniuni [tiin]ifice de profil. Pentru rezultatele sale remarcabile, i s-a acordat titlul de Antrenor emerit [i i-au fost decernate decora]ii [i alte distinc]ii. SADOVEANU, MIHAIL ( ), n. la Pa[cani, jud. Ia[i. Scriitor. Personalitate marcant\ a vie]ii culturale române[ti. Membru al Academiei Române (din 1925). Animator [i sus]in\tor fervent al [ahului românesc `nc\ de la `nceputurile sale, din De acest joc s-a ata[at mai cu seam\ `n timpul când a participat, ca ofi]er al armatei române, la cel de-al doilea r\zboi balcanic. ~n 1923, `mpreun\ cu al]i iubitori ai sportului min]ii, a contribuit la `nfiin]area, la Ia[i, a unui cerc de [ah. ~n 1926, preia direc]ia Revistei Române de {ah, pe care o va p\stra aproape un sfert de veac. ~n perioadele [i , este pre[edintele Federa]iei Române de {ah. {ahul, vân\toarea [i pescuitul au fost marile sale pasiuni, `mpletite armonios cu harul [i m\iestria scrisului. ~n articolul s\u Biruin]a lui Alehin, publicat `n 1928, prezice explozia pe care o va cunoa[te [ahul modern. SALVANU, VIRGIL ( ), n. `n satul Ceaba, jud. Cluj. Absolvent al Facult\]ii de Arhitectur\ de la Politehnica din Budapesta. Dornic s\ se dedice luptelor greco-romane, el se ini]iaz\ `n box la sec]ia de profil care func]iona `n cadrul Societ\]ii Sportive Studen]e[ti, sub conducerea unui faimos boxer de culoare, Bobby Dobs (fost campion al Americii, angajat anume de Politehnica budapestan\). ~n 1912, la Campionatul Interna]ional de Box al ora[ului Budapesta, V. S. cucere[te primul loc la categoria u[oar\, iar `n 1914, devine campion al Ungariei. El nu-[i va uita `ns\, nici o clip\, obâr[ia de român. De aceea, ca membru al Societ\]ii Academice Petru Maior, particip\ la multe ac]iuni ce aveau ca scop promovarea valorilor na]ionale culturale [i sportive, culminând cu manifest\rile române[ti de la Or\[tie, din 1914, care au cuprins `ntreceri de box, lupte [i fotbal. Pe timpul primului r\zboi mondial, lupt\ ca aviator, este doborât [i luat prizonier `n Italia. Revine la Cluj, se `nscrie `n Garda Na]ional\ organiza]ie militar\ a ofi]erilor [i solda]ilor români din Transilvania [i particip\ activ la `nf\ptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie Ulterior, se va integra `n sportul românesc al vremii. ~n 1919, particip\, `mpreun\ cu al]i sportivi din România Mare, la Jocurile Interaliate de la Paris ampl\ ac]iune venind s\ suplineasc\ lipsa edi]iei

108 PERSONALIT }I din calendarul Olimpiadelor `n cadrul c\rora reprezentan]ii sporturilor practicate `n 26 de ]\ri s-au `ntrecut la atletism, box, c\l\rie, fotbal, scrim\ [i `not. V. S. a cucerit medalia de bronz la categ. 72 kg. A boxat pân\ pe la vârsta de 40 de ani, cucerind mai multe titluri de campion na]ional. Din 1923, se dedic\ activit\]ii de arbitru de box. De numele [i demersurile sale ca mare animator al mi[c\rii sportive clujene, `n perioada interbelic\, se leag\ `nfiin]area Clubului Sportiv Dacia (1919) [i a Asocia]iei Sportive Victoria, devenit\, ulterior, România (1921). Ca arhitect [ef al ora[ului Cluj, a contribuit la dezvoltarea zestrei edilitare, participând la construc]ia cartierelor Andrei Mure[an [i Dâmbul Rotund, la `n\l]area unor impresionante edificii Catedrala Ortodox\, Casa Armatei, Politehnica etc., precum [i la amenajarea a numeroase terenuri de sport. SANDU, TRAIAN MIRCEA (1952), n. la Bucure[ti. Absolvent al ASE - Facultatea de Comer] Exterior. Produs al {S nr. 2, a debutat ca fotbalist, `n prima divizie, la Clubul Progresul, `n Din 1972 pân\ `n 1987, a fost component al echipei "Sportul studen]esc". ~n cariera sa fotbalistic\, a adunat 408 prezen]e `n primul e[alon, a marcat 167 goluri [i a `mbr\cat de 18 ori tricoul echipei na]ionale pentru care a `nscris 6 goluri. S-a afirmat ca unul dintre vârfurile de atac cele mai eficace ale Campionatului Na]ional. Din 1987 [i pân\ `n 1989, când devine secretar al FRF cu probleme de juniori [i copii, a indeplinit func]ii administrative `n cadrul Clubului "Sportul Studen]esc". ~n februarie 1990, este ales secretar general, iar din august devine pre[edinte executiv al FRF. ~n 1994 [i, apoi, `n 1998 [i-a adus contribu]ia la calificarea echipei na]ionale la turneele finale ale CM din SUA [i, respectiv, din Fran]a. De men]ionat la capitolul performan]elor interna]ionale [i calificarea primei reprezentative de fotbal a României la turneul final al CE din Anglia (1996) [i, ulterior, la cel din Belgia Olanda (2000). Din 1994, membru `n Comisia UEFA pentru organizarea Campionatului European inter-]\ri. Membru `n Comisia UEFA pentru organizarea CM din ~n 1998, [i, respectiv, `n 2001, a fost reales `n func]ia de pre[edinte al FRF. La finele anului 1999, a fost apreciat ca având cea mai bun\ activitate `n conducerea fotbalului românesc. De numele s\u se leag\ [i realizarea a dou\ edificii menite s\ r\spl\teasc\ performan]ele fotbali[tilor tricolori `n marile competi]ii interna]ionale: Casa Fotbalului - noul sediu al FRF - [i Centrul Na]ional de Fotbal de la Mogo[oaia. I s-a acordat titlul de Maestru emerit al sportului. SARAFOLEANU, DORIN (1936), n. la Timi[oara. Profesor universitar. Medic primar ORL. Absolvent al Facult\]ii de Medicin\ din Timi[oara, promo]ia Doctor `n [tiin]e medicale. Membru al Academiei de {tiin]e Medicale din România. Membru `n Biroul Uniunii Europene de Otorinolaringologie, al Societ\]ii Franceze de ORL [i al altor societ\]i medicale de prestigiu din lume. Prezent `n Dic]ionarul de personalit\]i al Institutului Biografic American, fiind inclus `ntre primele de personalit\]i mondiale ale anului 1987 [i printre primele de personalit\]i [tiin]ifice mondiale ale lui 1993, când a [i fost declarat Omul interna]ional al anului. Personalitate de marc\ a vie]ii medicale, D. S. a avut o implicare direct\ [i benefic\ [i `n via]a sportiv\ a ]\rii. Mai `ntâi, ca sportiv de performan]\ component al echipei de canoe a Clubului CFR Timi[oara ; juc\tor de tenis [i, ulterior, membru `n Biroul FR de Tenis. A fost [i medicul echipelor de fotbal Rapid [i Sportul Studen]esc din Bucure[ti, dar [i al loturilor na]ionale de tineret [i juniori. Concomitent, a acordat asisten]\ medical\ de specialitate unui mare num\r de sportivi [i tehnicieni din alte ramuri sportive. SÂMBOTEANU, ULISE ( ), n. la Turnu Severin. A urmat, `n Bucure[ti, {coala Superioar\ Militar\, pe care a absolvit-o `n 1908, cu gradul de sublocotenent. Avansat la gradul de locotenent `n 1911, a fost `ncadrat ca ofi]er instructor [i profesor la {coala Militar\ de Ofi]eri de Infanterie din Bucure[ti. Apoi, cu gradul de maior, a fost numit director ajunct la ONEF. ~ntre 1927 [i 1930, a `ndeplinit func]ia de director al Asocia]iei Cerceta[ii României (organiza]ie al c\rei comandant era principele Nicolae de Hohenzollern). ~n 1929, a participat, cu o delega]ie a comandan]ilor de cohorte din România, la cea de-a III-a Jamboree Mondial\ a Cerceta[ilor, organizat\ `n Anglia, la Birchenhaed. Dup\ revenirea din exil a prin]ului Carol [i `ncoronarea sa ca rege al României (1930) acesta preluând [i conducerea Asocia]iei Cerceta[ilor, U. S. [i-a continuat activi- 126

109 A. Promotori [i profesioni[ti tatea `n cadrul cercet\[iei, pân\ la desfiin]area ei, `n anul 1937 (când a fost `nlocuit\ cu Straja }\rii ). SCHMIDT, ARNULF (CUCU) ( ), n. la Bra[ov. Campion na]ional de tenis de câmp, la simplu, `n 1935 [i A cucerit, `n total, 32 de titluri de campion la dublu masculin [i mixt (ultima oar\, cu Eva St\ncescu, `n 1953). Component al echipei României pentru Cupa Davis, a alc\tuit cu C. Caralulis un cuplu valoros. A fost c\pitan nejuc\tor al echipei României la Campionatele Balcanice. I s-a acordat titlul de Antrenor emerit. SCHUSTER, IOAN (1929), n. la Re[i]a. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF din Bucure[ti, promo]ia A activat ca profesor [i antrenor la CS{ din Re[i]a, unde a `ndeplinit [i func]ia de [ef al catedrei de `not. Dorind s\ duc\ mai departe tradi]iile [i realiz\rile `n domeniul `notului (existente `n Re[i]a, la vremea respectiv\, de peste 30 de ani), [i-a propus un proiect deosebit de ambi]ios de a crea un puternic [i modern centru de `not pentru copii. Are meritul incontestabil de a fi [tiut s\ atrag\ oamenii capabili s\ ajute la realizarea acestui proiect. Cu discre]ie [i modestie, a reu[it s\ dinamizeze preocup\rile pentru dezvoltarea unei baze de nata]ie unic\ `n ]ar\, cuprinzând: din 1957 primul bazin acoperit de 25 m; din 1968 bazinul olimpic descoperit; din 1976 al doilea bazin acoperit de 25 m; din 1983 bazinul olimpic acoperit, `nzestrat cu dot\ri moderne, inclusiv instala]ia de cronometraj electronic. Având o asemenea baz\ material\, a creat un sistem organizat de ini]iere, selec]ie [i practicare a `notului, `n care au fost cuprin[i elevii din clasele primare. Din 1974, au fost constituite clasele speciale de elevi `not\tori. Zilnic erau angaja]i `n aceast\ activitate circa 800 de copii, ajungându-se ca num\rul celor care au `nv\]at astfel s\ `noate s\ dep\[easc\ {i-a constituit un puternic colectiv de tehnicieni, mul]i dintre ace[tia provenind chiar dintre fo[tii s\i elevi-`not\tori. Ca rezultat al acestor eforturi, dup\ 1985, majoritatea competi]iilor na]ionale ale copiilor i-au avut `n prim plan pe micu]ii `not\tori din Re[i]a. ~n 1984, s-a organizat un Centru olimpic de preg\tire, `n care, pe lâng\ `not\torii re[i]eni, s-au preg\tit [i colegi ai lor din alte sec]ii similare din ]ar\. I. S. a `ndeplinit func]ia de antrenor coordonator al acestui centru, acordând o aten]ie deosebit\ problemelor tehnico-metodice [i perfec]ion\rii procesului de preg\tire `n concordan]\ cu cerin]ele moderne. Nu au `ntârziat s\ apar\ [i performan]ele: 1964 stabilirea primului record na]ional de seniori; 1969 câ[tigarea primului titlu balcanic de seniori (H. Schier, cu [tafeta de 4 x 100 m liber); cucerirea titlurilor de campioni ai ]\rii [i stabilirea de recorduri na]ionale; participarea `not\torilor re[i]eni `n competi]iile oficiale [i afirmarea lor pe plan interna]ional. Dintre realiz\rile `notului re[i- ]ean, ob]inute pân\ `n anul 1989, se deta[eaz\: 111 titluri de campioni na]ionali, la seniori; 145 titluri na]ionale, la juniori, [i peste 800 de locuri I, la copii; 146 recorduri na]ionale, la seniori, peste 1 000, la juniori [i copii; peste 20 titluri balcanice la seniori [i 28 la juniori; numero[i sportivi selecta]i [i promova]i `n loturile na]ionale. ~n competi]iile oficiale, `not\torii [i `not\toarele din Re[i]a [i-au constituit un palmares edificator: la edi]iile CE de juniori `n 1982, Gabriela Baka, 2 medalii de argint; `n 1986, Lumini]a Dobrescu, o medalie de argint [i 2 de bronz; la edi]iile CE de seniori: Lumini]a Dobrescu, medalii de argint [i bronz (1987), bronz (1991) [i de argint (1993). ~not\torii re[i]eni au participat la 6 edi]ii ale JO ( ), cele mai bune rezultate fiind ob]inute de: Brigitte Prass locul VI, cu [tafeta 4 x 100 m mixt (1980); Lumini]a Dobrescu locul V, la 200 m liber (1992), locul VII, la 4 x 200 m liber, [i locul VIII, la 200 m liber (1996). De asemenea, la edi]iile CM se `nregistreaz\ numeroase calific\ri `n finalele din 1986, 1994 [i din Mai sunt de semnalat performan]a lui Ovidiu B\cuie]i care, `n 1986, bate recordul stabilit de Ladislau Costa, `n 1968, la 100 m bras [i recordul stabilit, la 100 m bras, de re[i]eanca Brigitte Prass, `n 1980 (1'13''34), care a fost b\tut abia `n Peste 20 de `not\tori din Re[i]a au primit titlul de Maestru al sportului, iar Lumini]a Dobrescu pe cel de Maestru emerit al sportului. ~n anul 2000, lui I. S. i-a fost conferit\ Medalia na]ional\ Pentru Merit clasa a II-a. SETTELIN, FERDINAND ( ), n. la Prosnitz (Moravia). Din copil\rie a avut `nclina]ii spre practicarea diferitelor exerci]ii fizice, care-l vesteau pe viitorul profesor de gimnastic\. Dup\ terminarea {colii Militare de Ofi]eri din Neuburg, de lâng\ Viena (1858), 127

110 PERSONALIT }I a urmat cursurile {colii Speciale de Gimnastic\ [i Scrim\ din Wiener-Neustadt, pe care a absolvit-o, cu distinc]ie, `n 1862, când a fost numit profesor de gimnastic\ [i scrim\ la {coala Militar\ din Heinburg. ~n 1867, autorit\]ile nou createi Austro-Ungarii `l propun ca profesor de gimnastic\ [i scrim\ pentru [coala divizionar\ ce urma s\ se `nfiin]eze la Budapesta. Dup\ ce a demisionat din armat\, a venit, `n 1869, `n România, stabilindu-se la Craiova, cu gândul s\ dea via]\, la noi `n ]ar\, aspira]iilor [i concep]iei sale referitoare la educa]ia corporal\. Pentru `nceput, a organizat un curs de scrim\ destinat ofi]erilor din garnizoana Craiova. Activitatea desf\[urat\ pentru popularizarea [i cultivarea exerci]iilor fizice `l recomand\ spre a fi numit, `n anul 1872, profesor de gimnastic\ la Liceul Carol I din ora[. Preocupat de educa]ia tineretului [colar, reu[e[te s\ `nfiin]eze, `n 1877, un institut privat, pe care l-a condus pân\ `n Preg\tirea sa de specialitate [i rezultatele activit\]ii sale au fost apreciate [i de conducerea Ministerului Instruc]iunii Publice, fapt pentru care ministrul Spiru Haret i-a solicitat colaborarea pentru `mbun\t\]irea con]inutului educa]iei fizice [colare, `ncredin]ându-i `ntocmirea programei de gimnastic\ destinat\ b\ie]ilor [i, `ndeosebi, fetelor, prev\zut\ pentru cursul primar [i, respectiv, pentru cursul secundar. A fost primul profesor de gimnastic\ cu preg\tire superioar\ din Craiova. Activitatea sa de pionierat `n domeniul educa]iei fizice s-a bucurat de unanim\ recunoa[tere [i pre]uire. SIDEA, VASILE ( ), n. la Oradea. Inginer. Absolvent al Institutului Politehnic din Timi[oara. ~ncepe, din anul 1947, s\ joace handbal `n 11 la echipa Politehnica din Timi[oara, ca portar, pentru ca anii '50 s\-l g\seasc\ `n poarta echipei CCA ( Steaua ). Dup\ `ncheierea activit\]ii competi]ionale, se dedic\ muncii de antrenor, devenind, ulterior, pre[edintele Comisiei de Arbitri a FR de Handbal. A fost membru `n Comisia de arbitri a Federa]iei Interna]ionale de Handbal [i, ca observator al aceluia[i for sportiv, particip\ la marile competi]ii oficiale de profil. Arbitru interna]ional, a oficiat, la centru, `n peste 200 de `ntâlniri (la edi]ii de CM [i JO). Membru al Biroului FR de Handbal. SIMIONESCU (PETRESCU), MARIA (1927), n. la Bucure[ti. Absolvent\ a ICF, promo]ia A lucrat ca asistent\ la Catedra de gimnastic\, pân\ `n 1956, când a fost numit\ antrenoare federal\, func]ie pe care a `ndeplinit-o pân\ la ie[irea la pensie. A antrenat echipele na]ionale care au participat la 3 edi]ii consecutive ale JO: Melbourne 1956, Roma 1960 [i Tokyo A fost vicepre[edint\ a FR de Gimnastic\. ~mpreun\ cu so]ul ei, Gh. Simionescu, a organizat [i asigurat conducerea Liceului de gimnastic\ de la One[ti, creând, pentru prima dat\ `n lume, o [coal\ cu acest profil. Astfel, a luat na[tere o institu]ie distinct\ de `nv\]\mânt, dispunând de baz\ material\ [i obiective didactice proprii, de ini]iere, instruire [i de perfec]ionare sportiv\. Exemplul [i modelul ei a fost preluat de nenum\rate [coli din lume, care au reconfirmat posibilitatea `nv\]\rii [i specializ\rii timpurii `n diferitele ramuri [i probe sportive. ~n cei peste 40 de ani de activitate, prin func]iile `ndeplinite, M. S. a contribuit direct la `nregistrarea unui bilan] remarcabil de c\tre gimnastica feminin\ româneasc\, prin cele 234 de medalii cucerite la edi]iile JO, CM [i CE. Dintre acestea, 52 de medalii au fost ob]inute la JO (18 de aur, 15 de argint, 19 de bronz), 85 la CM (32 de aur, 25 de argint, 28 de bronz) [i 97 la CE (32 de aur, 35 de argint, 30 de bronz). Plus cele 80 de medalii cucerite la edi]iile CE de junioare. Impunându-se ca o specialist\ de marc\, a fost aleas\, `n 1972, membr\ `n Comitetul tehnic al FIG [i, ulterior, promovat\ `n func]ia de vicepre[edint\ a acestuia. Cooptat\ `n Comisia de arbitri a FIG, oficiaz\ la edi]iile CM de gimnastic\ [i la `ntrecerile gimnastelor din cadrul JO, `ncepând cu cea de la München din 1972 [i pân\ la cea de la Atlanta, din Pentru meritele sale deosebite, i s-a acordat titlul de Antrenoare emerit\. ~n anul 2000, i-a fost conferit\ Crucea na]ional\ Serviciul Credincios clasa I. SIMIONESCU, VLADIMIR ( ), n. `n com. R\d\u]i- Prut, jud. Boto[ani. Absolvent al ICF, ca [ef de promo]ie, `n A fost oprit ca asistent la Catedra de istoria, teoria [i organizarea educa]iei fizice. ~n 1957, a fost transferat la Ministerul ~nv\]\- mântului [i numit inspector 128

111 A. Promotori [i profesioni[ti general, func]ie de]inut\ pân\ `n Anii de pensie l-au g\sit pe post de director al CS{ nr. 5 din Bucure[ti. S-a ata[at puternic de atletism. ~n 1955, a fost ales membru `n Biroul FRA, `ndeplinind, `n timp, rând pe rând, atribu]iile de: pre[edinte al Comisiilor de juniori [i, respectiv, de competi]ii; pre[edinte al Comisiei centrale de atletism; vicepre[edinte al FRA (1990). ~n calitate de inspector general `n Ministerul ~nv\]\mântului, a contribuit la `nfiin]area liceelor cu program de atletism la Timi[oara, Bucure[ti, Bra[ov, Gala]i [i, mai târziu, la Ia[i, Cluj-Napoca [i Tg. Mure[, precum [i a unor clase speciale de atletism. A stimulat dezvoltarea sec]iilor de atletism din [colile sportive (`n num\r de 124, `n 1979). A elaborat programele didactice ale acestor unit\]i, ca [i ale sec]iilor de atletism din cluburile [i asocia]iile sportive din re]eaua sindicatelor, coopera]iei etc. A sus]inut ini]iativa organiz\rii Campionatelor Europene de juniori [i, mai târziu, a celor Mondiale destinate aceleia[i categorii de sportivi. A realizat, `n colaborare, lucr\rile Educa]ia fizic\ `n [colile profesionale [i Evolu]ia recordurilor na]ionale de atletism. A publicat 121 de articole `n revistele de specialitate [i a prezentat 11 comunic\ri la simpozioane [tiin]ifice interna]ionale. A `ntocmit 10 anuare ale atletismului românesc. I-a fost acordat titlul de Profesor emerit. I s-au conferit mai multe distinc]ii, printre care Merite `n activitatea sportiv\, [i Ordinul Muncii clasa a III-a. S~RBU, IOSIF ( ), n. la {ibot, jud. Alba. A frecventat, 2 ani, cursurile Academiei Comerciale. A `nceput s\ practice tirul de timpuriu, sub `ndrumarea tat\lui s\u, D\nil\ S`rbu, armurier la poligonul de tir al ANEF. La 14 ani, `n 1939, se claseaz\ pe locul I, `n Cupa ora[ului Bucure[ti, la proba de arm\ sport, 5 focuri, pozi]ia culcat, realizând 49 de puncte. ~n continuare, se remarc\ la numeroase concursuri organizate pe plan local. A activat ca sportiv la CCA ( Steaua ). La primul CN organizat dup\ r\zboi, `n 1946, câ[tig\ titlul na]ional la arm\ liber\, pozi]ia `n picioare; `n 1949, cucere[te 4 titluri de campion na]ional, realizând [i o performan]\ deosebit\ totalizeaz\ 399 puncte din 400 posibile; `n 1957, cucere[te 8 titluri na]ionale; `n 1963, `[i `ncheie activitatea competi]ional\ cu un nou titlu na]ional. ~n lunga sa carier\ sportiv\, a cucerit peste 50 de titluri de campion [i a stabilit numeroase recorduri na]ionale. Prima mare performan]\ a tirului [i a sportului românesc este ob]inut\ de I. S., `n 1952, la JO de la Helsinki, unde cucere[te medalia de aur [i titlul de campion olimpic `n proba de arm\ liber\, calibru redus, 40 focuri, pozi]ia culcat, cu 400 de puncte (nou record olimpic [i record mondial egalat). Dup\ Olimpiad\, medicii `l sf\tuiesc s\ renun]e la tir datorit\ unei afec]iuni la ochiul drept. F\r\ s\ cedeze, fire inventiv\ cum era, a realizat un sistem prin care deplasa vizarea de la ochiul drept la ochiul stâng. Aceast\ solu]ie ingenioas\ (brevetat\, `n 1955, de americani) i-a permis s\ revin\ `n competi]iile de tir. La JO din 1956 (Melbourne), ocup\ locul V `n proba sa predilect\, cu 598 p., iar la edi]ia din 1960 (Roma), locul XII. ~n 1958, la CM de la Moscova, cucere[te titlul de vicecampion mondial, cu echipa, `n proba de pu[c\, pozi]ia culcat. Concomitent cu preg\tirea [i participarea la competi]ii, a desf\[urat [i o sus]inut\ activitate de instructor [i antrenor de tir. ~ntre 1949 [i 1964, a f\cut parte din colectivul de antrenori ai sec]iei de tir a Clubului CCA ( Steaua ). De asemenea, lucrând `n cadrul Catedrei de tir, a `mp\rt\[it din cuno[tin]ele [i experien]a sa studen]ilor de la ICF. Dup\ 1946, a f\cut parte din activul ob[tesc al OSP. I s-au acordat titlurile de Maestru al sportului (1951) [i Maestru emerit al sportului (1953). A fost decorat cu numeroase ordine [i medalii. SÖTER, ION ( ), n. la Timi[oara. Colonel MFA. Multiplu campion [i recordman na]ional la s\ritura `n `n\l]ime. Absolvent al Institutului de Chimie (1954) [i al ICF (1966). Legitimat, ini]ial, la Clubul Electrica ( Progresul ) din Timi[oara, a fost, ulterior, transferat la Clubul CCA ( Steaua ) din Capital\. ~n anii 50, s-a num\rat printre cei mai buni s\ritori `n `n\l]ime de pe continent (`n ]ar\, el a fost autorul recordului ob]inut printr-o s\ritur\ de 2,05 m). ~n 1952, `[i `nscrie, `n palmaresul celor mai frumoase reu[ite repurtate `n concursurile atletice interna]ionale, calificarea, la JO de la Helsinki, `n finala probei de s\rituri `n `n\l]ime. 129

112 PERSONALIT }I Apoi, `n 1953, cu o s\ritur\ de 2,00 m, se num\r\ printre sportivii `nving\tori `n `ntrecerile atletice organizate cu prilejul Festivalului Mondial al Tineretului [i Studen]ilor de la Bucure[ti. S-a eviden]iat, deopotriv\, [i ca antrenor la sec]ia de profil a Clubului CCA ( Steaua ), cât [i la lotul na]ional de atletism. Dintre atle]ii preg\ti]i de I. S. s-au impus [i au str\lucit `n concursurile na]ionale [i interna]ionale, bun\oar\, Iolanda Bala[ (multipl\ campioan\ a României, continental\, olimpic\ [i a lumii; celebra de]in\toare a 14 recorduri na]ionale, mondiale [i europene ob]inute `n aer liber [i a celei mai bune performan]e realizate `n sal\, la s\ritura `n `n\l]ime); Viorica Viscopoleanu (campioan\ olimpic\, `n 1968, la s\ritura `n lungime); Carol Corbu (campion la triplu salt); Nicolae Per]ea [i George Boroi (campioni la cursa de 110 m garduri); Cornel Porumb [i Adrian Preoteasa (campioni la s\ritura `n `n\l]ime). A publicat lucr\ri [i articole metodice `n domeniul atletismului. I s-au acordat titlurile de Sportiv emerit [i de Antrenor emerit. SOTIR, NICOLAE ( ), n. la Bucure[ti. A debutat `n volei la echipa Petrolul Bucure[ti. A jucat, apoi, la echipele Viforul Dacia, Taifun, ITE, Marina [i Progresul Bucure[ti. {i-a `ncheiat activitatea de juc\tor `n Ca antrenor, a condus reprezentativa masculin\ de volei, `ntre 1955 [i 1957, 1959 [i 1960, 1963 [i 1964, 1969 [i 1970, 1971 [i 1972, 1978 [i De asemenea, a func]ionat ca antrenor `n Turcia, `n 1958, [i `n Fran]a, `n perioada , bucurându-se de unanime aprecieri. Cât s-a aflat pe banca tehnic\ a na]ionalei României, a izbutit o serie de performan]e, concretizate `n cucerirea unor locuri frunta[e la competi]iile interna]ionale unde au evoluat voleibali[tii tricolori: la CM din 1960 (locul III); la CE din 1955 (locul II), din 1963 (locul I) [i din 1971 (locul III); la JO din 1964 [i 1972 (locul IV [i, respectiv, locul V) etc. ~n `ndelungata sa activitate, a de]inut func]ii importante `n cadrul FR de Volei, fiind membru al Biroului federal, al Colegiului central de antrenori [i al Comisiei de arbitri. De asemenea, a fost antrenor federal. A fost membru al Comisiei de Antrenori a FIVB ( ); purt\tor al ecusonului de arbitru interna]ional ( ) [i membru al Comisiei de arbitri a FIVB ( ). A publicat lucrarea Volei regulament comentat, la Editura Tineretului Cultur\ Fizic\ [i Sport, Bucure[ti, 1955 (`n colaborare cu C. Florescu). SPIER, FRANCISC ( ), n. `n com. Reca[, jud. Timi[. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF `n Ca juc\tor (portar) de handbal `n 11, a fost legitimat la cluburile CSU [i Dinamo Bucure[ti. Ca antrenor, a func]ionat la cluburile Rapid [i {S nr. 2 Bucure[ti, cu echipa c\reia a [i câ[tigat titlul na]ional la junioare. A fost antrenor federal al FR de Handbal [i antrenor coordonator al echipei na]ionale de senioare, cu care a cucerit, la CM de tineret din 1967, medalia de aur, iar `n 1977, medalia de bronz. A avut preocup\ri `n domeniul teoriei antrenamentului sportiv adaptat la cerin]ele jocului de handbal. Ca tehnician, [i-a adus o contribu]ie deosebit\ la elaborarea concep]iei de joc a echipelor feminine române[ti. Excep]ional tehnician [i pedagog, a format sportive de mare valoare pentru handbalul românesc. I-a fost acordat titlul de Antrenor emerit. SPIRESCU, ROMULUS ( ), n. la Ploie[ti. A urmat cursurile Facult\]ii de Drept din Bucure[ti, pe care o absolv\ `n ~n paralel, a audiat [i cursurile Seminarului de sociologie, pe care le-a `ncheiat tot `n ~n 1939, a frecventat, timp de 6 luni, cursurile Institutului Militar de Educa]ie Fizic\. Pentru o vreme, face parte din echipele de cercetare sociologic\ ini]iate [i conduse de Dimitrie Gusti. ~ntre 1952 [i 1958, a func]ionat ca profesor la Liceul N. Kretzulescu din Bucure[ti, unde (`n baza preg\tirii sale ca sportiv cu aptitudini pentru handbal, baschet [i volei) a predat [i ore de educa]ie fizic\. Apoi, `n perioada , lucreaz\ ca director adjunct la {S nr. 2 din Bucure[ti. ~ntre 1972 [i 1976, a fost `ncadrat la CS IEFS, `ndeplinind func]ia de vicepre[edinte pân\ `n 1976, când s-a pensionat. Personalitate cu o minte ager\ [i laborioas\, cu o bogat\ activitate practic\ `n domeniul educa]iei fizice 130

113 A. Promotori [i profesioni[ti [i sportului, R. S. a scris o serie de lucr\ri [i articole, pe care le-a publicat `n presa de specialitate `n ]ar\, unele dintre ele v\zând lumina tiparului [i `n reviste [i la edituri de peste hotare. I-a fost decernat Ordinul Meritul Cultural pentru sport, `n 1943 (pentru activitatea intens\ pe care a depus-o, ca membru al FR de Handbal, pentru promovarea handbalului, dar [i a baschetului [i voleiului), la care se adaug\ Ordinele Coroana României [i Steaua României, care i-au fost conferite pentru faptele de arme s\vâr[ite pe front `n cel de al doilea r\zboi mondial. ST NESCU, MIHAI SORIN (1948), n. la Bucure[ti. Absolvent al Facult\]ii de Drept din Bucure[ti, promo]ia A `ndeplinit mandatul de ministru al Tineretului [i Sportului, `ntre 12 decembrie 1996 [i 4 decembrie STOENESCU, GEORGETA (1928), n. la Bârlad, jud. Vaslui. Absolvent\ a IEF, promo]ia Repartizat\ [i `ncadrat\ ca asistent\ la Catedra de educa]ie fizic\ [i sport a Institutului Politehnic. ~n 1964, este promovat\ lector universitar, iar `n 1980, conferen]iar universitar. ~n 1990, a fost `ncadrat\ la Facultatea de Educa]ie Fizic\ a Universit\]ii Ecologice unde, `n 1999, devine profesor universitar. ~n anii '50, a lucrat la Dispensarul Central pentru Sportivi, specializându-se `n gimnastica medical\. A fost componenta mai multor ansambluri de gimnastic\ ritmic\. Antrenoare de dans sportiv. Brevetat\, ulterior, [i ca arbitru interna]ional de sport aerobic. A condus cursuri de gimnastic\ ritmic\ `n ]ar\ [i `n str\in\tate (Spania). ~n intervalul de timp cât a fost pre[edinta Comisiei Na]ionale de Sport Aerobic ( ), sportivii români practican]i ai acestei discipline au ob]inut, la CM, 4 medalii de aur, 4 de argint [i 6 de bronz. G. S. este autoarea a 16 lucr\ri [i coautoare a altor 4 c\r]i de specialitate. De asemenea, a scris [i publicat peste 20 de articole `n reviste de specialitate din ]ar\ [i din str\in\tate. Temele abordate vizeaz\ gimnastica ritmic\, aerobic\ [i medical\, expresia corporal\ [i dansul sportiv. STOICA, ADRIAN (1950), n. la Aiud, jud. Alba. Absolvent al IEFS din Bucure[ti, cu specializarea gimnastic\. A practicat gimnastica la CS{ Triumf. Sportiv categoria I. A ob]inut `n 1967 titlul de campion na]ional la individual compus. ~n perioada , func]ioneaz\ la CS Steaua, ca antrenor, apoi, `ntre 1975 [i 1990, ca antrenor federal [i, ulterior, ca secretar general al FR de Gimnastic\. A activat ca antrenor la lotul olimpic masculin al ]\rii noastre ( ) [i la cel care se preg\tea pentru JMU (1981). ~n 1969, devine arbitru federal, iar `n 1976 arbitru interna]ional, calitate `n care a oficiat la 17 edi]ii de CM, 8 de CE, 5 de JO [i la peste alte 150 de competi]ii interna]ionale. Are o contribu]ie important\ la rezultatele remarcabile ob]inute de gimnastica româneasc\ dup\ 1990: la gimnastica artistic\ 21 de medalii la JO (6 de aur, 7 de argint [i 8 de bronz); 50 de medalii la CM (19 de aur, 15 de argint [i 16 de bronz); 45 de medalii la CE (17 de aur, 13 de argint [i 15 de bronz); 49 de medalii (24 de aur, 17 de argint [i 8 de bronz) la CE de juniori; 4 medalii la gimnastica ritmic\; 18 medalii (6 de aur, 5 de argint [i 7 de bronz) la CM [i CE de gimnastic\ aerobic\. La Congresul Federa]iei Interna]ionale de Gimnastic\ de la Barcelona, a fost ales vicepre[edinte al Comitetului Tehnic Masculin al FIG (pentru perioada ). ~n anul 2000, la Congresul de la Marrakech, a fost ales pre[edinte al Comitetului Tehnic Masculin al FIG [i membru al Comitetului Executiv al acestui `nalt for. A condus nenum\rate cursuri de formare a arbitrilor interna]ionali. ~n anul 2000, i s-a conferit Ordinul na]ional Pentru Merit `n grad de cavaler. STROESCU, ADRIANA ( ), n. `n {imand, jud. Arad. Absolvent\ a ISEF, promo]ia Cadru didactic `n `nv\]\mântul secundar [i, apoi, `n `nv\]\mântul superior de profil. A condus Catedra de gimnastic\ a ANEF, cu gradul de profesor universitar. Membr\ a Biroului FR de Gimnastic\. Antrenoare a lotului na]ional feminin. Arbitru interna]ional pentru gimnastica sportiv\ [i ritmic\. A semnat peste 60 de 131

114 PERSONALIT }I articole, metodice [i [tiin]ifice, `n publica]iile de specialitate. ~mpreun\ cu un colectiv de autori, elaboreaz\ lucr\rile Gimnastica un manual foarte bine sistematizat [i documentat [i Terminologia gimnasticii un `ndreptar pre]ios pentru cei care se ocupau de acest domeniu, surs\ de inspira]ie [i de documentare [i pentru alte discipline sportive. STURZA, DIMITRIE ALEXANDRU ( ), n. `n Micl\u[eni, jud. Roman. Studiile f\cute la Bonn [i Berlin i-au oferit temeliile pentru o bogat\ cultur\ [i informa]ie politic\, istoric\, economic\ [.a. pe care se sprijin\ polivalen]a activit\]ii sale publice desf\[urate pe vremea domnitorului Al. I. Cuza [i Regelui Carol I `n ipostazele de senator, de titular al diverselor departamente [i ministere, de primministru, de membru [i secretar al Academiei Române, de orator str\lucit. A scris [i publicat (`n limbile român\, francez\ [i german\) peste o sut\ de lucr\ri `n cele mai diverse domenii. Ca ministru al Departamentului Instruc]iunii Publice [i al Cultelor, a `ntreprins o serie de reforme vizând alc\tuirea de programe [colare, preg\tirea cadrelor didactice [i `mbun\t\]irea st\rii materiale a [colilor. ~nfiin]ând {coala Normal\ pentru preg\tirea institutorilor, a restructurat profund programa acestui tip de institu]ie de `nv\]\mânt, educa]iei fizice fiindu-i stabilite drept obiective predarea de cuno[tin]e despre organele mi[c\rii, despre schimb\rile dup\ vârst\ ale lumii [colare [i acomodarea cu aparatele de gimnastic\. Conform normelor stabilite de el, lec]iile de educa]ie fizic\ erau predate de dou\ ori `n cursul unei s\pt\mâni, sub forma exerci]iilor de gimnastic\ analitic\, a jocurilor dinamice [i mi[c\rii `n aer liber. Lec]iile aveau [i caracter metodologic, preg\tindu-i pe viitorii institutori s\ predea sistematic educa]ia fizic\ la clasele primare. SZÖCS, LADISLAU (1929), n. la Bucure[ti. Absolvent al ICF, promo]ia Ini]ial, a practicat proba atletic\ de mar[, pe distan]ele de 5 km [i 10 km, pân\ la nivelul categoriei I de clasificare. Legitimat la sec]ia de profil a Clubului CCA. ~n paralel, a practicat popicele la AS Bere Grivi]a. ~n perioada , cât a `ndeplinit func]ia de secretar al FR de Popice, reprezentan]ii ]\rii noastre au ob]inut, pe plan interna]ional, cele mai valoroase performan]e din istoria acestui sport `n România. Astfel, s-au cucerit 61 de medalii, din care 27 de aur, la edi]iile CM de seniori (b\rba]i [i femei) [i de juniori. De asemenea, `n calitate de secretar al FR de Popice, L. S. a organizat `n România 2 edi]ii ale CM de seniori (`n 1966 [i 1980) [i un CM de juniori (1971), precum [i un Congres al Federa]iei Interna]ionale de Popice, `n 1969, la Mamaia, unde au participat reprezentan]i din 63 de ]\ri. Gra]ie meritelor sale `n domeniul organiz\rii [i managementului activit\]ilor sportive de profil, a fost ales `n organele de conducere ale Federa]iei Interna]ionale de Popice (vicepre[edinte, `n 1981; membru `n Comisia de cenzori; pre[edinte al Comisiei tehnice). ~n anul 1998, devine pre[edinte al Asocia]iei Interna]ionale de Popice Clasice. Dup\ `ncetarea mandatului s\u de secretar general al FR de Popice, a fost numit pre[edintele Clubului Voin]a Bucure[ti (datorit\ demersurilor sale s-au `mbun\t\]it atât zestrea bazei sportive, cât [i performan]ele sportivilor clubului). A elaborat lucrarea Metodica `nv\]\rii [i perfec]ion\rii jocului de popice, ap\rut\ la Editura Sport-Turism, `n 2 edi]ii (1968 [i 1975). I s-a decernat Diploma de Onoare a Federa]iei Interna]ionale de Popice. A fost decorat cu Ordinul Muncii clasa a III-a. ~n anul 2000, i s-a conferit Medalia na]ional\ Serviciul Credincios clasa a III-a. {ICLOVAN, ION ( ), n. la Arad. Absolvent al ANEF, promo]ia Juc\tor de fotbal `n divizia na]ional\ (la Gloria Arad, Cire[arul, Carmen, Ciocanul [i Dinamo ) [i de 4 ori component al echipei reprezentative a României. ~ncepând din 1946, a `ndeplinit o serie de func]ii `n mi[carea sportiv\ [i `n `nv\]\mântul superior de profil: secretar general al FRF; director al Direc]iei tehnice din CCFS; director adjunct, apoi rector al ICF (IEFS), totalizând 17 ani de conducere a acestei institu]ii de `nv\]\mânt ( ; ); vicepre[edinte al CNEFS. ~n 1965, a fost promovat la gradul didactic de profesor universitar. Printre lucr\rile intrate, sub semn\tura sa, `n bibliografia domeniului se num\r\: Teoria educa]iei fizice [i sportului, Fotbal la copii [i Teoria antrenamentului sportiv. A coordonat numeroase colective de speciali[ti care au elaborat programele de 132

115 A. Promotori [i profesioni[ti educa]ie fizic\, structurate pe cicluri de `nv\]\mânt [i ani de studii. A contribuit la fundamentarea metodologiilor de perfec]ionare a profesorilor [i antrenorilor de educa]ie fizic\, dar [i la dezvoltarea disciplinelor teoretice predate `n cadrul IEFS. {IPERCO, ALEXANDRU ( ), n. `n com. Tatar Bunar din Basarabia (azi, `n Ucraina). Absolvent al Facult\]ii de Limbi Str\ine a Universit\]ii din Bucure[ti, promo]ia A `ndeplinit func]iile de: secretar al OSP ( ); vicepre[edinte al CCFS ( ); pre[edinte al FR de Volei (1951); vicepre- [edinte al FIVB ( ); pre[edinte al COR ( ); vicepre[edinte al COR ( [i ). ~n afar\ de statutul de membru (c\p\tat `ncepând cu 1955), Al. {. a mai `ndeplinit la nivelul forului interna]ional olimpic atribu]iile de: vicepre- [edinte al CIO ( ); membru al Comisiei Executive ( ); membru al Comisiei de Ajutor Olimpic ( ); membru al Comisiei juridice [i de revizuire a Chartei Olimpice ( ); membru `n Comisia de preg\tire a celui de-al XII-lea Congres Olimpic ( ) etc. A mai de]inut [i func]iile de: vicepre[edinte al Comisiei de admitere ( ); pre[edinte al Biroului Mi[c\rii Olimpice ( ) [i membru al Academiei Interna]ionale Olimpice ( ). Al. {. a contribuit la elaborarea noului text al Regulii nr. 26, privind admiterea sportivilor la Jocurile Olimpice (aprobat de Sesiunea CIO din 1971) [i la elaborarea noii Charte Olimpice (aprobat\ de Sesiunea CIO din 1990). De asemenea, din `ns\rcinarea CIO, a negociat problema reintegr\rii RP Chineze `n mi[carea olimpic\ (aprobat\ de Comisia Executiv\ a CIO, `n 1979, [i de Sesiunea CIO de la Calgary, `n 1980) [i, peste opt ani, a mediat tratativele dintre Comitetul de Organizare a edi]iei XXIV a JO de la Seul [i Comitetul Na]ional Olimpic al RPD Coreene (pentru atragerea acestuia din urm\ la preg\tirea Olimpiadei din 1988 [i, implicit, pentru participarea sportivilor nord-coreeni la amplele competi]ii ce aveau s\ fie g\zduite de capitala Republicii Coreea. Membru al Uniunii Scriitorilor, autor de romane, nuvele, lucr\ri istorice [i de scenarii de film, Al. {. semneaz\ [i eseul Olimpismul, mi[carea olimpic\, Jocurile Olimpice. TATU, NICOLAE-TITUS (1927), n. `n com. Turni[or, jud. Sibiu. Absolvent al ICF, promo]ia A debutat `n cariera didactic\, ca asistent la Catedra de atletism a ICF (1952). ~n 1962, este promovat `n func]ia de [ef de lucr\ri; `n 1970 ocup\, prin concurs, postul de conferen- ]iar, iar `n 1990, cel de profesor universitar. La nivelul ICF/IEFS, a `ndeplinit urm\toarele func]ii de conducere: [ef de catedr\ ( ), decan ( [i ), prorector (din 1990). Dup\ 1994, anul pension\rii sale, `[i continu\ activitatea didactic\, `n calitate de profesor asociat, la ANEFS [i la Facultatea de Educa]ie Fizic\ [i Sport de la Universitatea Spiru Haret Bucure[ti. A elaborat, singur sau `n colaborare, peste 70 de lucr\ri (c\r]i, cursuri, studii [.a.), dintre care 30 au caracter didactic, fiind destinate studen]ilor (10 cursuri [i 20 lucr\ri de metodic\), publicate de editurile Didactic\ [i Pedagogic\, Stadion, Sport-Turism [i Omnia-Uni din Bra[ov, precum [i de c\tre Funda]ia România de mâine. ~n paralel cu activitatea didactic\, a avut presta]ii cu rezultate remarcabile `n cadrul FR de Atletism (ca membru al Biroului federal, pre[edinte al Colegiului Na]ional al Antrenorilor [i coordonator director tehnic al preg\tirii loturilor olimpice). Bun\oar\, ca antrenor specializat `n probele de arunc\ri, a studiat caracteristicile aerodinamice ale suli]ei moderne (suli]a planor ) [i a confec]ionat, cu mijloace proprii, un prototip care, probat `n practica competi]ional\ a anilor , a avut succes atât pe plan intern, cât [i la Jocurile Balcanice; a experimentat [i introdus, pentru prima dat\ `n ]ara noastr\, antrenamentul de dezvoltare a for]ei cu haltere la fete arunc\toare de performan]\ ( ); a contribuit nemijlocit, timp de mai mul]i ani, la conceperea [i aplicarea metodologiei de preg\tire [i de concurs destinat\ atle]ilor din loturile na]ional [i olimpic; a preg\tit [i promovat numero[i atle]i, ob]inând, `mpreun\ cu ei, 15 recorduri na]ionale, 21 de titluri de campioni na]ionali, 14 titluri de campioni balcanici [i clasarea pe primul loc al podiumurilor altor CM, CE, JO [.a.; a preg\tit atle]i de `nalt\ valoare (precum Lia Manoliu, Mihaela Pene[, Alexandru Bizim [.a.) pentru 3 JO consecutive 1960, 1964, 1968 [i a sporit, gra]ie succeselor lor, zestrea de medalii olimpice a 133

116 PERSONALIT }I sportului românesc. I s-a acordat titlul de Antrenor emerit. I-au fost decernate Ordinul Muncii clasa a III-a, Ordinul Merite Sportive clasa I [i alte distinc]ii. T N SESCU, CONSTANTIN (1912), n. `n com. Independen]a, fostul jud. Covurlui. Se ini]iaz\ `n tenisul de câmp la vârsta de 12 ani, la Gala]i, cu antrenorul Ilie Ivan. Va continua s\ joace la Br\ila, la 20 de ani devenind juc\tor profesionist, legitimat la Clubul Juventus din Bucure[ti. Campion na]ional (1932, 1934, 1935, 1936, 1937). Revenit la statutul de juc\tor amator, `n 1938, cucere[te 9 titluri de campion na]ional de simplu. ~n 1939, ob]ine rezultate remarcabile la `ntâlnirile interna]ionale desf\[urate `n Fran]a (Nisa, Beaulieu, Cannes) [i `n Italia (Palermo, Messina, Taormina, Capri). Face parte din echipa de tenis a României care, `n 1942, repurteaz\ dou\ victorii `n fa]a echipei Germaniei (5 2, la Bucure[ti, [i 4-2, la Berlin). T RCHIL, NICOLAE (1929), n. la Ploie[ti. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF, promo]ia A f\cut primii pa[i `n volei la echipa SK-38 [i, apoi, la echipa Liceului Sf. Petru [i Pavel (actualmente, Colegiul Na]ional) din Ploie[ti, cucerind locul I la primul CN al elevilor, `n ~n acela[i an, se transfer\ la Clubul SK-44, apoi la Clubul Godeanu [i, `n final, la Clubul {tiin]a al ICF, toate din Bucure[ti. ~n perioada , a fost selec]ionat `n reprezentativa de volei a României, participând cu echipa na]ional\ la meciurile cu forma]iile Ungariei [i Poloniei, `n 1949 [i A lucrat `n calitate de asistent la ICF (Catedra de jocuri sportive volei) din 1953 [i pân\ `n 1964 [i la Institutul Pedagogic (lector), `ntre 1965 [i Ca antrenor activeaz\ la cluburile Constructorul (promovând cu echipa masculin\ de volei `ntr-o categorie superioar\) [i Progresul, al Combinatului Poligrafic Casa Scânteii (cucerind de dou\ ori, cu echipa feminin\ de volei, titlul na]ional `n divizia A, `n 1955 [i 1956). De asemenea, a antrenat [i echipa masculin\ de volei a Clubului CCA, cu care a cucerit locuri frunta[e `n CN al diviziei A. Din echipele Progresul CPCS [i CCA au fost selec]iona]i numero[i sportivi pentru loturile na]ionale masculine [i feminine de volei, unora dintre ei fiindu-le acordat titlul de Maestru emerit al sportului. Din 1954, a activat ca antrenor `n colectivul de tehnicieni ai loturilor na]ionale de volei. ~n aceast\ postur\, a contribuit nemijlocit la cucerirea: locului IV, cu echipa feminin\, la CE din 1955; locului IV, la JO din 1964; locului II, la CM din 1966, cu echipa masculin\; locului II, cu echipa feminin\, la CE de junioare din 1971; locului III, cu echipa masculin\, la CE de juniori `n 1969; locurilor II [i III, la CM al Surzilor, cu echipa na]ional\ feminin\ [i, respectiv, masculin\ `n ~ntre anii 1966 [i 1977, a func]ionat ca antrenor federal la FR de Volei, iar `n perioada , a activat ca profesor [i antrenor `n Mexic [i Venezuela atât la echipe de club, cât [i la reprezentativele na]ionale. ~n 1963, a devenit arbitru interna]ional. Paralel cu bogata activitate de antrenor, a desf\[urat [i o intens\ munc\ pe linie metodic\. A publicat peste 50 de articole [i c\r]i de specialitate `n ]ar\ [i str\in\tate, dintre care se deta[eaz\: Volei (curs), Editura Didactic\ [i Pedagogic\, 1963; Volei, antrenament, exerci]ii, jocuri, Editura UCFS, edi]ia I (1966) [i edi]ia a II-a (1968); Volei pentru juniori, Editura CNEFS, edi]ia I (1970) [i edi]ia a II-a (1975) etc. ~n ]ar\ [i peste hotare, a predat cursuri de Metodica voleiului, Teoria antrenamentului sportiv [i de psiho-pedagogie sportiv\. Pe parcursul `ndelungatei sale activit\]i, a de]inut func]iile de: pre[edinte al Colegiului Central de Antrenori, membru al Biroului federal [i secretar al Comisiei de Apel din FR de Volei. ~n 1995, i s-a acordat titlul de Antrenor emerit. ~n anul 2000, a fost decorat cu Medalia na]ional\ Pentru Merit clasa a II-a. T T RANU, GHEORGHE ( ), n. `n com. M\ic\ne[ti, din fostul jud. Râmnicu-S\rat. Voluntar `n primul r\zboi mondial, este selec]ionat pentru {coala de Ofi]eri de Geniu, pe care a absolvit-o `n anul Se `nscrie, apoi, la Facultatea de Medicin\ Uman\ din Bucure[ti, pe care o frecventeaz\ ca student [i, apoi, ca ofi]er al Institutului Sanitar Militar. S-a dedicat studiului problemelor de igien\, pe care le aprofundeaz\ sub conducerea prof. dr. Dumitru Mezincescu, la Facultatea de Medicin\ Uman\ [i la Institutul de Igien\ din Bucure[ti, [i a 134

117 A. Promotori [i profesioni[ti prof. Radu Olinescu, la INEF (devenit ISEF [i, ulterior, ANEF, `n 1937), dar [i prin specializarea f\cut\ `n Italia. Doctor `n medicin\ [i chirurgie. Profesor universitar. {ef de catedr\ la ANEF/IEF/ICF ( ). Profesor la Sec]ia militar\ a ONEF devenit\, `n 1937, Institutul Militar de Educa]ie Fizic\ ( ) [i profesor suplinitor la Facultatea de Medicin\ Uman\ din Bucure[ti ( ). Concomitent, a lucrat [i ca medic militar, urcând treptele ierarhiilor armatei pân\ la gradul de colonel. A efectuat lucr\ri de cercetare [tiin]ific\ `n domeniul igienei generale, al malariei [i al educa]iei fizice. ~n anul 1945, a fost ales pre[edinte al Societ\]ii Medicale de Educa]ie Fizic\. T T R SCU, MIHAI ( ), n. `n com. Ciorani, jud. Prahova. Absolvent al ICF, promo]ia 1953, specializarea fotbal. Juc\tor de divizia B la echipele CFR Tg. Mure[ [i {tiin]a Bucure[ti, precum [i la echipa Ciocanul. Din 1961, a fost promovat ca [ef de catedr\ la Institutul Agronomic Nicolae B\lcescu din Bucure[ti. ~n 1971, a ob]inut gradul de conferen]iar universitar. S-a implicat `n construirea Complexul sportiv studen]esc Agronomia (format din stadion, pist\ de atletism de dimensiuni olimpice, sal\ polivalent\ pentru jocuri cu 1000 de locuri, o popic\rie dubl\ [i alte terenuri [i instala]ii de profil). Dup\ 1990, [i-a continuat cariera didactic\, predând la Facultatea de Educa]ie Fizic\ a Universit\]ii Ecologice din Bucure[ti. A fost decorat cu Medalia Meritul Sportiv clasa a II-a. TEAC, EMILIAN ( ), n. `n com. Bre]cu, jud. Covasna. A urmat cursurile {colii Militare de Ofi]eri. Din 1925, ca bun practicant al schiului, luptelor greco-romane [i al jiu-jitsu-lui, a colaborat cu cadrele didactice din Catedra de gimnastic\ a INEF/ISEF (din 1937, ANEF). Jiu-jits-ul [i l-a `nsu[it de la un specialist japonez chemat, prin contract, `n 1930, s\-i ini]ieze pe studen]ii români `n artele mar]iale. A urmat, apoi, cursurile ISEF, pe care le-a absolvit `n Caracterizat prin sobrietate [i exigen]\ cump\nit\, a imprimat cursurilor sale un pronun]at caracter aplicativ, efectuând cu studen]ii [i ofi]erii Institutului Militar de Educa]ie Fizic\ deplas\ri `n teren variat, pe spa]ii `ntinse. Pentru cuno[tin]ele [i priceperea sa `n ceea ce privea practicarea jiu-jitsu-lui, E. T. a fost solicitat de Ministerul de Interne pentru a colabora la organizarea [i desf\[urarea activit\]ilor de `nv\]are [i utilizare a tehnicilor [i procedeelor speciale de atac [i autoap\rare. TEA{C, CONSTANTIN ( ), n. la Giurgiu. Activitatea fotbalistic\ a `nceput-o `n 1932, la echipa "Acvila" Giurgiu. Din 1946 [i pân\ `n 1950, este component al divizionarei "Concordia" Prahova-Ploie[ti din e[alonul secund, dup\ care, de foarte timpuriu, la 28 de ani, se dedic\ muncii de antrenor. Lucreaz\, mai `ntâi, cu schimbul de mâine la Ploie[ti, pân\ `n 1955, când este promovat ca antrenor de stat pentru juniori, conducând `n aceast\ calitate echipa na]ional\ la turneele UEFA din ltalia (1955) [i din Ungaria (1956), unde elevii s\i au ocupat primul loc `n grupele respective. ~n continuare, antreneaz\ numai la nivelul seniorilor, trecând succesiv pe la echipele "Dinamo" Bac\u, "Dinamo" Obor (pe care o calific\ `n finala Cupei României, `n 1960), "Dinamo" Bucure[ti, "Universitatea" Cluj-Napoca, CSMS ("Politehnica") Ia[i, "Dinamo" Bac\u (pe care o promoveaz\, `n 1967, `n primul e[alon), "Universitatea" Cluj-Napoca, FC Arge[, "Fenerbahce" Istanbul (vicecampioan\ a Turciei, `n 1971), FCM Gala]i, "Steaua", "{oimii" Sibiu, "Universitatea" Craiova (câ[tigâtoare a Cupei României, `n 1977), FC Bra[ov, FCM Gala]i, "Dinamo" Victoria etc. ~n scurte perioade, `n toamna anului 1962 [i `n vara anului 1967, a `ndeplinit func]iile de antrenor federal [i, respectiv, de selec]ioner unic, de fiecare dat\ fiind `nlocuit dup\ e[ecuri interna]ionale ale na]ionalei coinciden]\, la acela[i scor (0-6) [i `n aceea[i lun\ (noiembrie), dar `n ani diferi]i cu selec]ionata Spaniei, la CE de la Madrid, [i, respectiv, cu selec]ionata divizionar\ a Ungariei, la Budapesta. Considerat ca unul dintre cei mai de seam\ speciali[ti din fotbalul nostru, s-a remarcat [i pe plan editorial, ca autor al mai multor c\r]i de tehnic\ [i publicistic\ fotbalistic\. La `ntrebarea din titlul volumului s\u Ce r\u v-am f\cut? s-ar putea r\spunde c\, de fapt, a f\cut mai mult bine, contribuind la progresul fotbalului românesc. Dup\ anul 1986, pensionar fiind, s-a rezumat la activitatea de observator federal [i de lector la {coala Na]ional\ de Antrenori. Membru de onoare al FR de Fotbal. I s-a acordat titlul de Antrenor emerit. 135

118 PERSONALIT }I TEODORESCU, GHEORGHE ( ), n. la Bucure[ti. Absolvent al ANEF, promo]ia Juc\tor de baschet [i de volei. Legitimat la gruparea sportiv\ Viforul Dacia, fiind selec]ionat, ulterior, `n lotul na]ional de baschet. Conferen]iar la disciplina Istoria educa]iei fizice, a fost numit, `n anul 1951, rector al ICF. TEODORESCU, LEON ( ), n. la Pite[ti. Profesor universitar. Absolvent al ANEF, promo]ia Doctor `n [tiin]e pedagogice, titlu ob]inut la Institutul de Educa]ie Fizic\ [i Sport din Leipzig (1970). A `ndeplinit, rând pe rând, func]ii de conducere la nivelul ICF (din 1968, IEFS): director ( ), decan ( ) [i rector. A fost vicepre[edinte al CNEFS. A introdus specializarea studen]ilor din anii III [i IV `ntr-o ramur\ sportiv\, ac]iune cu efecte contradictorii `n practica [colar\ a ultimelor patru-cinci decenii ale sec. XX. A militat pentru sportivizarea educa]iei fizice din `nv\]\mântul secundar din România. A [i creat, `n acest sens, conceptul de educa]ie sportiv\, acceptat de teoria [i practica domeniului. Ca sportiv de performan]\ a participat la meciurile disputate `n Campionatul Na]ional de baschet. O vreme, a activat [i ca antrenor de baschet. L. T. [i-a valorificat `ndelungata carier\ sportiv\, didactic\ [i [tiin]ific\, experien]a acumulat\ pe timpul cât a condus, cu autoritate profesional\, Catedra de jocuri sportive din cadrul ICF [i, deopotriv\, reala sa aplecare c\tre sintez\ [i eseu, publicând numeroase articole [i lucr\ri de specialitate. Una dintre lucr\rile sale de referin]\ Orient\ri [i tendin]e `n teoria [i metodologia antrenamentului modern `n jocurile sportive colective a fost tradus\ [i tip\rit\ peste hotare, `n Italia [i Fran]a. TEODORESCU, VASILE (1933), n. `n com. Leordeni, jud. Arge[. A absolvit {coala Militar\ de Ofi]eri de Geniu, promo]ia ~n intervalul , a urmat cursurile ICF. A lucrat ca ofi]er cu preg\tirea fizic\ la {coala Militar\ de Ofi]eri de Tancuri [i Auto Mihai Viteazul din Pite[ti. A fost numit, apoi, la Bucure[ti, instructor [ef la Cursul de Calificare pentru Ofi]eri cu Preg\tirea Fizic\. ~ntre anii 1980 [i 1990, a `ndeplinit func]ia de comandant al COOPF, iar `ntre 1991 [i 1993 a fost decanul Facult\]ii Militare de Educa]ie Fizic\ (`nfiin]at\, `n 1991, la ini]iativa [i st\ruin]ele lui). Bun organizator [i administrator, a preg\tit mai multe spartachiade sportive militare [i a contribuit la dotarea unor unit\]i ale armatei cu aparate [i instala]ii necesare preg\tirii fizice a solda]ilor. A elaborat regulamente de preg\tire fizic\ [i complexe de exerci]ii destinate corect\rii deficien]elor fizice `n cadrul Centrului de Cultur\ Fizic\ Medical\ din Pite[ti (centru creat datorit\ demersurilor [i eforturilor sale). A scris bro[ura ANEFS [i IMEF, la ora de bilan]. Pe scara ierarhiei militare a ajuns pân\ la gradul de colonel. A fost decorat cu Medalia Meritul Militar clasa a II-a [i clasa I, [i cu Ordinul Meritul Militar clasa III-a, clasa a II-a [i clasa I. TEODORESCU, VIRGIL ( ), n. la Bucure[ti. A urmat cursurile Facult\]ii de Medicin\ Uman\ din Bucure[ti ( ) [i pe cele ale IEF (din 1950, ICF) `ntre 1948 [i 1952, ob]inând diploma de licen]\ `n educa]ie fizic\, cu specializarea `n sporturile de iarn\. Ca sportiv de performan]\ a practicat atletismul, schiul, handbalul [i voleiul. A urcat, rând pe rând, toate treptele ierarhiei didactice universitare asistent (1952), [ef de lucr\ri (1954), conferen]iar (1967), profesor (1991). ~ncepând cu 1953, [i-a desf\[urat activitatea ca [ef al Catedrei de schi (la organizarea c\reia a contribuit direct) din cadrul ICF/IEFS. ~ntre 1969 [i 1973, a fost prorector al IEFS. ~n 1993, a func]ionat ca profesor universitar la Facultatea de Educa]ie Fizic\ [i Sport din cadrul Universit\]ii Spiru Haret, responsabil al disciplinelor schi, turism [i orientare sportiv\, iar `ntre 1994 [i 1997, a de]inut func]ia de decan al acestei facult\]i. Ca antrenor [i coordonator tehnic ( ), precum [i `n calitate de consultant [tiin]ific ( ), s-a implicat direct `n preg\tirea loturilor na]ionale de biatlon, combinat\ nordic\ [i s\rituri, pentru JO, CM [i alte competi]ii, contribuind, astfel, la afirmarea, prin rezultatele lor de prestigiu, a unor sportivi valoro[i, printre care: Gh. 136

119 A. Promotori [i profesioni[ti Vilmo[, Ion Cimpoia, Ion Br\b\[escu, Gh. G`rni]\. A avut un aport decisiv la proiectarea [i construirea, `ntre 1959 [i 1974, a Complexului didactico-sportiv al ICF (IEFS) din Mun]ii Parâng, complex care, `ncepând din 1997 (prin hot\rârea senatului ANEFS), `i poart\ numele. ~n perioada , a `ndeplinit diferite atribu]ii `n cadrul FR de Schi (Bob): membru al Biroului federal, vicepre[edinte [i, ulterior, pre[edintele Colegiului central al antrenorilor. A desf\[urat o bogat\ activitate [i pe plan interna]ional, `n calitate de: membru `n Comisia de s\rituri a FIS ( ); arbitru interna]ional la s\rituri ( ); delegat tehnic al FIS la numeroase CM [i competi]ii interna]ionale de schi ( ). Preocupat permanent de problemele specifice metodicii, dar [i de cercet\rile [tiin]ifice `n domeniu, V. T. a publicat: lucrarea Schiul, Ed. UCFS, 1967; 7 cursuri universitare; 60 de lucr\ri cu caracter [tiin]ifico-metodic; 18 traduceri ale unor lucr\ri de specialitate ap\rute `n str\in\tate. I-au fost acordate: certificatul de inovator (1959) [i titlul de Antrenor emerit (din 1997). A fost decorat cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a V-a (1972). TEP{AN, DIONISIE (1932), n. com. {ivi]a, jud. Vrancea. Absolvent al Institutului de Educa]ie Fizic\ [i Sport P. F. Lesgaft din Leningrad (ast\zi, Sankt Petersburg), specializarea scrim\, promo]ia Dup\ absolvire, este numit asistent la ICF ( ), apoi, `n 1959, secretar general al FR de Scrim\, unde va activa pân\ `n De-a lungul celor 23 de ani cât a fost `n conducerea federa]iei, scrima româneasc\ a realizat numeroase succese pe multiple planuri: s-au cucerit medalii [i titluri de campioni la edi]iile CN, JO, CCE, CB [i CMU, la turnee [i cupe interna]ionale tradi]ionale etc.; a sporit num\rul sec]iilor, antrenorilor [i scrimerilor din ]ar\ [i s-au diversificat activit\]ile de profil; `ntrecerile interne [i interna]ionale au putut fi organizate la standardele cerute de FIE, datorit\ str\daniilor de a achizi]iona materiale adecvate [i, mai ales, construc]iei [i amenaj\rii unor s\li speciale pentru scrim\ (la Bucure[ti, Satu-Mare); au fost create premize pentru `nfiin]area a 4 centre de preg\tire. ~n 1965, D. T. a tradus, `mpreun\ cu Ruxandra Ionescu, manualul de Scrim\ (autor: V. Arckadiev). A f\cut parte din Comisia de regulamente a FIE ( ). ~n anul 2000, i s-a decernat Medalia na]ional\ Pentru Merit clasa I. THOMAS, LIVIA (1915), n. `n Poiana M\rului, jud. Bra[ov. Absolvent\ a ANEF, promo]ia 1937, a fost oprit\ ca asistent\, la Catedra de gimnastic\ [i tehnica educa]iei fizice. A predat: gimnastic\, jocuri, schi, `not, atletism [i tenis de câmp, manifestând aptitudini atât pentru activitatea didactic\, cât [i pentru cea sportiv\ de performan]\. A fost multipl\ campioan\ na]ional\ la schi [i a f\cut parte din loturile na]ionale feminine de volei [i de baschet. ~n 1951, este nevoit\ s\-[i continue activitatea didactic\ la Catedra de educa]ie fizic\ a Institutului Politehnic din Bucure[ti, de unde s-a [i pensionat, ca [ef\ de lucr\ri. ~n cei peste 37 de ani de activitate didactic\ universitar\, a scris o serie de articole [i lucr\ri cu caracter metodologic. TIBACU, VICTOR (1916), n. la Constan]a. Licen]iat `n educa]ie fizic\, promo]ia Cu o forma]ie [i preg\tire multipl\ de gimnast [i juc\tor de volei [i baschet, dotat [i cu un dezvoltat tact pedagogic [i st\pânind o gam\ divers\ de metode [i tehnici de predare, a f\cut o str\lucit\ carier\ didactic\ [i, deopotriv\, de antrenor, pe parcursul a peste o jum\tate de veac. Antrenor de volei la Clubul CCA ( Steaua ) [i la echipa na]ional\ (responsabil cu preg\tirea fizic\, `ntre 1949 [i 1950). {ef de catedr\ la Liceul Gh. {incai. Lec]iile sale r\mân un model de imagina]ie [i echilibru motric, fiziologic [i emo]ional, de tr\ire [i exteriorizare. A publicat o lucrare de referin]\ `n domeniu Circuitul lec]iei de educa]ie fizic\ (1973). A colaborat la efectuarea mai multor filme documentare [i didactice. A conceput [i a condus ample demonstra]ii sportive realizate cu concursul elevilor. I-a fost acordat titlul de Profesor emerit. 137

120 PERSONALIT }I TODAN, ION (1933), n. la Timi[oara. Absolvent al ICF, promo]ia A lucrat, mai `ntâi, ca preparator la Catedra de teoria [i metodica educa]iei fizice [i sportului. A devenit asistent [i, apoi, ca lector, a trecut la Catedra de istoria [i organizarea educa]iei fizice [i sportului unde, `n urma lucr\rilor elaborate, a fost titularizat conferen]iar. ~mpreun\ cu conf. dr. Emil Ghibu, a scris monografiile Sportul românesc de-a lungul anilor (1970, Editura Stadion ) [i Anii de aur ai sportului românesc (1972, Editura Stadion ). ~mpreun\ cu lector T. Roibu a scris, `n 1998, lucrarea Management [i legisla]ie sportiv\. ~n acela[i an, a publicat [i un curs de istoria educa]iei fizice. A colaborat la realizarea unei lucr\ri editate `n limba german\ [i dedicate istoriei sportului european (lui I. T. revenindu-i sarcina de a consemna, `n context, contribu]iile sportivilor [i forurilor sportive din România). A mai elaborat 11 cursuri de organizare a educa]iei fizice [i sportului, pentru uzul studen]ilor. Membru al Academiei Sportive Balcanice. TODEA, SEPTIMIU FLO- RIAN (1940), n. la Hunedoara. Doctor `n pedagogie. Absolvent al ICF, [eful promo]iei Sportiv de performan]\, component al loturilor na]ionale de atletism ale României. ~ncadrat ca preparator [i, apoi, ca asistent la Catedra de atletism a ICF (devenit, `n 1968, IEFS) desf\[oar\, timp de dou\ decenii ( ) o intens\ activitate didactic\. ~n 1982, a fost ales [i numit secretar al CNEFS [i, respectiv, al COR, func]ii pe care le-a de]inut pân\ `n Din 1990 pân\ `n 1999, a fost directorul Direc]iei pentru Tineret [i Sport a Municipiului Bucure[ti. ~n acest interval, `n paralel, a predat ca lector la facult\]ile cu profil de educa]ie fizic\ [i sport ale Universit\]ii de {tiin]e [i Arte Gh. Cristea [i Universit\]ii Spiru Haret (la cea din urm\, a fost promovat conferen]iar). A condus delega]iile sportive ale ]\rii la JO de la Los Angeles (1984) [i Seul (1988), precum [i la JMU din Canada, Japonia [i Iugoslavia. A elaborat 81 de lucr\ri [i comunic\ri [tiin]ifice [i metodice, semnând 15 c\r]i de specialitate, ca autor sau coautor. I-a fost acordat titlul de Maestru al sportului. A fost distins cu diplome de onoare de c\tre forurile sportive din ]ar\ [i de peste hotare. TRINC, MARIN ( ), n. `n com. B\biciu, jud. Olt. A absolvit ISEF `n anul A avut o bogat\ activitate didactic\ [i organizatoric\, desf\[urat\ la Chi[in\u (azi, `n Republica Moldova), Piatra Neam], Timi[oara [i, `ndeosebi, la Liceul Al. Lahovari din Rm. Vâlcea. Fiind un model de disciplin\ [i competen]\, a sus]inut consecvent [i cu argumente solide ideea potrivit c\reia educa]ia fizic\ [i sportul practicate `n [coal\ s\ fie considerate [i tratate drept discipline de sine st\t\toare, cu rol important instructiv-educativ, iar nu ca simple dexterit\]i. El a creat prima form\ de asociere a sportivilor din rândul elevilor intitulat\ Societatea Sportiv\ de Gimnastic\ [i Turism [i constituit\ la nivelul Liceului Al. Lahovari, precedând, cu mai mul]i ani, structura organizatoric\ a asocia]iilor [i cluburilor sportive [colare `nfiin]ate, `n ]ara noastr\, dup\ model sovietic. Echipele de gimnastic\, de fotbal, de baschet [i de atletism ale acestei societ\]i au dominat campionatele na]ionale [colare ale sfâr[itului anilor '40. M. T. a organizat tabere [i excursii, a modernizat baza sportiv\ amenajat\ `n parcul Z\voi al ora[ului Rm. Vâlcea. I s-a acordat titlul de Profesor emerit. TROFIN, EUGEN (1931), n. `n Leordeni, jud. Arge[. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF, `n anul A fost repartizat la CS{ Bucure[ti, unde a func]ionat ca profesor-antrenor, `n perioada ~n 1963, a fost numit antrenor de handbal la Clubul {tiin]a ( Universitatea ) Bucure[ti. Are marele merit de a fi preg\tit [i promovat `n handbalul de performan]\ sportivi de valoare, precum Ga]u, Samungi, Voina, Marinescu, Orban, Tale, O]elea. A f\cut parte din colectivele de tehnicieni care au antrenat [i condus echipele care au adus handbalului românesc titlurile mondiale, `n 138

121 A. Promotori [i profesioni[ti 1964 (Cehoslovacia) [i 1970 (Fran]a). Ani `n [ir, antrenor titular al echipei na]ionale studen]e[ti, cu care a cucerit de nenum\rate ori locul I [i medaliile de aur la edi]iile CMU. Cadru didactic universitar (conferen]iar la Catedra de educa]ie fizic\ a Universit\]ii Bucure[ti) [i membru al Biroului FR de Handbal, E. T. s-a remarcat [i prin lucr\rile de metodic\ [i studiile sale de specialitate. A func]ionat ca antrenor peste hotare, preg\tind echipele na]ionale de handbal ale Canadei [i Israelului, precum [i echipa portughez\ de club Benfica Lisabona. I s-a acordat titlul de Antrenor emerit (1970). A fost distins cu Medalia na]ional\ Serviciul Credincios clasa I. }IRIAC, ION (1939), n. la Bra[ov. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF, promo]ia Ca sportiv de performan]\, a fost legitimat, pentru `nceput, la echipa de hochei pe ghea]\ a Clubului Steagul Ro[u Bra[ov. A f\cut parte, de asemenea, din lotul na]ional de hochei pe ghea]\ care a reprezentat România la CM din 1961 [i la JO de iarn\ de la Innsbruck (1964). Ulterior, s-a dedicat tenisului de câmp, transferându-se la sec]ia de profil a Clubului Dinamo Bucure[ti. Sportul alb a avut darul s\-l consacre deplin atât pe plan na]ional, cât [i pe plan interna]ional `n anii '60-'70. A cucerit de 8 ori titlu de campion de tenis al României ( ). Finalist, `n 1957, cu echipa ]\rii noastre, `n Cupa Galeea (CE de tenis pe echipe, la tineret). Component al echipei de tenis a României `n trei finale ale Cupei Davis (1969, 1971 [i 1972), formeaz\, cu tenismanul Ilie N\stase, un celebru cuplu de juc\tori de talie mondial\. A sus]inut 109 meciuri `n Cupa Davis, fiind clasat pe locul al cincilea `n istoria acestei prestigioase competi]ii, dup\ num\rul partidelor jucate. Câ[tig\tor, finalist sau semifinalist `n meciurile de simplu, dublu sau dublu mixt la Roland Garros, Wimbledon, Roma, Monte Carlo, Hamburg, Madrid, Salzburg, New Delhi, Bangalore, Cairo, Alexandria, Calgary, Barcelona [.a. ( ). Are `n palmares 27 de victorii `n partidele de dublu sus]inute `n turneele open la care a luat parte. Dup\ retragerea din via]a competi]ional\, a desf\[urat, peste hotare, o intens\ [i rodnic\ activitate de antrenor [i manager al unor renumi]i juc\tori de tenis, precum Ilie N\stase, Guillermo Villas, Henri Laconte, Boris Becker, Mary Joe Fernandez, Anke Huber [i Goran Ivanisevici. Manager al turneelor ATP [i WTA Eurocard Open, Austrian Open, Hannover Open, Faber Grand Prix, Open România. Organizator al marilor turnee interna]ionale de tenis de la Stuttgart, München, Kitzbühel [i Madrid. La 11 mai 1998, a fost ales, iar `n 2002, reales pre[edinte al COR. Pre[edinte de onoare al FR de Tenis. Director ales, `n 1973, al ATP. I-a fost acordat titlul de Maestru emerit al sportului. Decorat cu Ordinul Muncii clasa I [i, `n anul 2000, cu Ordinul na]ional Serviciul Credincios `n grad de mare ofi]er. }OPESCU, CRISTIAN (1937), n. la Bucure[ti, A absolvit {coala Militar\ de Ofi]eri, `n 1957, [i ICF/IEFS, cursuri f\r\ frecven]\, promo]ia Ca sportiv de performan]\, a cucerit 2 titluri de campion na]ional la c\l\rie, la proba de s\rituri peste obstacole, `n anii 1960 [i ~ntre 1964 [i 1967, a fost colaborator al emisiunilor de sport difuzate de posturile na]ionale de radio [i de televiziune. Din anul 1967, când a devenit angajat al Televiziunii, a `ndeplinit, pân\ `n 1983, func]iile de reporter-comentator [i realizator de emisiuni sportive. ~ntre 1983 [i 1990, a fost [eful Biroului de pres\ [i metodist la Clubul Sportiv al Armatei Steaua. Dup\ 1990, a redevenit realizator de emisiuni sportive la TVR (pân\ `n 1994), apoi a fost numit redactor [ef al Redac]iei Sport a Televiziunii Române. Din 1997, a fost director general adjunct la Televiziunea Român\. Ca reportercomentator, a prezentat, `n direct, pentru telespectatorii români, aspecte de la: 5 edi]ii ale JO de var\ (München 1972; Montreal 1976; Moscova 1980; Barcelona 1992; Atlanta 1996); 4 edi]ii ale JO de iarn\ (Grenoble 1968; Albertville 1992, Lillehamer 1994, Nagano 1998); 5 finale ale CM de handbal din 1970, 1974, 1978, 1990 [i 1994; 4 finale ale CM de fotbal (Mexic 1970; Argentina 1978; Italia 1990; SUA 1994); diferite competi]ii majore de atletism, tenis, gimnastic\ [i patinaj artistic. Prezent [i `n literatura 139

122 PERSONALIT }I sportiv\, C. }. a publicat, `mpreun\ cu Octavian Vintil\, cartea de evoc\ri Steaua. Performan]\ [i prestigiu (Editura Militar\, Bucure[ti, 1988). Pentru realiz\rile sale `n domeniul promov\rii fenomenului sportiv [i a performan]ei sportive, a fost distins cu Ordinul Meritul Sportiv, clasele I [i a II-a, [i cu Ordinul Olimpic, decernat de CIO, `n ULTIMESCU, VASILE ( ), n. `n com. Oftiana, fostul jud. Dorohoi. Dup\ absolvirea liceului la Bac\u, urmeaz\ cursurile {colii de gimnastic\ a Societ\]ii de Muzic\ [i de Gimnastic\ (din 1904, [i de Sport), [coal\ autorizat\ de Ministerul Instruc]iunii Publice spre a preg\ti profesori de educa]ie fizic\ pentru `nv\]\mântul secundar. Dup\ câ]iva ani de profesorat la F\lticeni, `n 1929, se transfer\ la Liceul Na]ional din Ia[i. Din ianuarie 1933, urmeaz\ cursurile de 2 ani, de la École Normale de l Éducation Physique, care func]iona pe lâng\ Facultatea de Medicin\ din Paris. ~n 1934, devine membru al Cercului literar Lutèce din Paris, dar `nclina]iile sale spre literatur\ nu-l `ndep\rteaz\ de prima dragoste sportul. ~ntors `n ]ar\, `[i reia activitatea ca profesor de educa]ie fizic\ la Liceul Na]ional [i Liceul M. Kog\lniceanu din Ia[i, punându-[i `n valoare cuno[tin]ele [i preg\tirea `n domeniul sportului, `mbog\]ite [i des\vâr[ite pe timpul studiilor `n Fran]a. El `nsu[i un bun gimnast, `not\tor, tenisman [i schior, profesorul [i antrenorul V. U. a fost un animator fervent al mi[c\rii sportive ie[ene. URECHIA, VASILE ALEXANDRESCU ( ), n. la Piatra Neam]. Istoric, scriitor [i om politic. Licen]iat al Facult\]ii de Litere [i Filosofie. ~n urma studiilor continuate `n Fran]a [i Spania, a `mbr\]i[at cariera universitar\ [i, `n paralel, pe cea politic\. Membru al Academiei Române, profesor universitar la Ia[i [i Bucure[ti, prozator [i dramaturg, membru fondator al Ateneului Român [i editor de reviste, parlamentar [i ministru al Instruc]iunii Publice, V. A. U. a fost ales, `n 1867, pre[edinte al Societ\]ii Centrale Române de Arme, Gimnastic\ [i Dare la Semn. Istoria educa]iei fizice din ]ara noastr\ `l p\streaz\ `n memoria sa pe acest eminent om de cultur\ [i de ac]iune [i pentru st\ruin]a prin care, `n calitate de titular al Departamentului Instruc]iunii Publice, a sus]inut sporirea num\rului orelor de gimnastic\ `n programul s\pt\mânal al [colilor române[ti. URZICEANU, RADU ( ), n. la Târgovi[te, jud. Dâmbovi]a. A absolvit Facultatea de Drept din Bucure[ti `n ~n anul 1948, [i-a f\cut debutul `n pres\ la ziarul Sportul popular, unde a `ndeplinit, rând pe rând, diverse func]ii redac]ionale, pân\ la cea de redactor [ef adjunct. ~n anul 1966, a fost numit secretar general de redac]ie la revista Fotbal, func]ie pe care o va `ndeplini, apoi, [i la revista Sport. A fost colaborator permanent al Radiodifuziunii [i al Televiziunii Române. A participat, ca reporter sportiv, la trei edi]ii ale JO: Helsinki 1952, Melbourne 1956 [i Roma A mai fost prezent la CM de fotbal din Mexic, `n 1970, [i din RF Germania, `n ~mpreun\ cu Tudor Vornicu, a scris [i publicat primele dou\ c\r]i consacrate, `n ]ara noastr\, prezent\rii olimpiadelor: Cu sportivii români la Melbourne [i Jocurile Olimpice de la Roma. Face parte din galeria de aur pe care [i-a creat-o, de-a lungul vremii, mass-media cu profil sportiv din România. VALERIU, EMANUEL (1925), n. la Bucure[ti. Absolvent al Facult\]ii de Drept din Bucure[ti, promo]ia A practicat atletismul, tenisul [i rugby-ul, `ncepând cu echipa Stadionul Român, continuând cu Sportul Studen]esc, apoi cu CSCA ( Steaua, de mai târziu) [i, `n final, jucând la Grivi]a Ro[ie, echip\ cu care cucere[te titlul na]ional `n ~nc\ din anii liceului, `ndr\ge[te gazet\ria [i `ncepe, `n 1940, s\ scrie `n coloanele ziarului Universul Sport. ~[i public\, apoi, articolele `n Gazeta sporturilor (unde, ini]ial, `ndepline[te func]ia de ascar, aduc\tor de [tiri), formându-se `n preajma unor reputa]i ziari[ti ai vremii. ~n 1943, a fost angajat la Gazeta sporturilor, iar `n 1945, la Radiodifuziunea Român\ unde, ca reporter, l-a 140

123 A. Promotori [i profesioni[ti urmat, la microfonul emisiunilor sportive, pe celebrul Radu Vasilescu. Spre deosebire de predecesorul s\u, E. V. a f\cut transmisiuni nu numai de la partidele de fotbal, ci [i de la `ntrecerile de atletism, rugby, gimnastic\, box [i de ciclism. ~n 1947, a `nfiin]at prima {coal\ de ziari[ti sportivi, frecventat\, printre al]ii, de T. Vornicu, R. Iliescu, M. Godeanu. A transmis, pentru TVR, aspecte din desf\[urarea JO de la Tokyo (1964), dar nu de la la fa]a locului, ci din Berlinul r\s\ritean, prin intermediul Interviziunii. ~n 1968, a realizat reportaje de la JO din Mexic, pentru mai multe publica]ii [i agen]ii de [tiri din str\in\tate, printre care Lo Stadio, din Bologna, [i Sport Information Dienst (SID), din Düsseldorf. A transmis, de asemenea, finala Cupei Davis din 1969 de la Cleveland, dintre echipele tenismenilor din SUA [i România. De-a lungul carierei sale, a fost concediat `n câteva rânduri din ra]iuni politice fie de la radio, fie de la TVR, unde a revenit, de fiecare dat\, la solicitarea acestor institu]ii. ~ntre 1967 [i 1970, a `ndeplinit func]ia de redactor-[ef la ziarul Sportul popular, pe care `l transform\ `n cotidian, cu format mare [i un tiraj mediu de de exemplare, cu edi]ie de magazin, duminica. A fost eliberat din func]ie `n momentul `n care urma s\ plece la turneul final al CM de fotbal din Mexic, `n De la Sportul popular a trecut la revista Flac\ra, unde a de]inut, pân\ `n 1976, o rubric\ permanent\ de sport. Revenit `n Televiziune dup\ 1989, mai `ntâi, la Redac]ia Sport, a fost numit, apoi, director general al TVR, func]ie pe care a `ndeplinit-o pân\ `n {i-a continuat activitatea de ziarist, având rubrici permanente `n coloanele periodicelor România Liber\, Magazin, Cronica Român\, Evenimentul zilei, Sportul românesc [i Pro Sport. ~n 1995, [i-a publicat volumul Politica f\r\ anestezie, cuprinzând un num\r de 41 de interviuri cu marile personalit\]i politice ale vremii. ~n paralel cu propria activitate pe frontul presei scrise [i audiovizuale, E. V. s-a preocupat `n permanen]\ de formarea unor noi ziari[ti sportivi valoro[i, printre ace[tia num\rându-se Ovidiu Ioani]oaia, Dumitru Graur, Emanuel Fântâneanu, Radu Timofte, precum [i Cristian }opescu, cel care i-a devenit succesor `n transmisiile televizate de la marile competi]ii na]ionale [i interna]ionale. VASILE, RADU (1942), n. la Sibiu. Profesor universitar [i om politic. Absolvent al Facult\]ii de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti (1967). Doctor `n [tiin]e economice (1977). A lucrat ca istoric la Muzeul Satului din Bucure[ti ( ), ulterior fiind numit cercet\tor la Institutul de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Române ( ). ~n 1972, ocup\, prin concurs, postul de asistent universitar la Academia de Studii Economice din Bucure[ti, promovând, apoi, pân\ la gradul didactic de profesor (`n 1992). Public\, `n perioada , 4 lucr\ri de specialitate `n domeniile istoriei [i teoriei economice, macroeconomiei, 5 cursuri universitare, un volum de poezii [i un roman. A prezentat peste 100 de comunic\ri `n cadrul unor simpozioane [i conferin]e [tiin]ifice din ]ar\ [i de peste hotare. Director al ziarului Dreptatea ( ). Ca om politic a `ndeplinit, dup\ 1990, func]iile [i atribu]iile de: secretar general al PN}CD (1998); vicepre[edinte al Senatului ( ); prim-ministru ( ); senator din partea Partidului Democrat (2000). Pre[edinte de onoare al FR de Ciclism ( ) [i pre[edinte al FR Arte Mar]iale ( ). A fost decorat cu Ordinul Na]ional al Republicii Franceze. VASILESCU, RADU ( ), n. la Bucure[ti. A fost primul crainic de fotbal din istoria radioului românesc. Angajat al Radiodifuziunii Române (de la 10 iunie 1936 pân\ la 9 februarie 1946), a transmis `n direct marile derbiuri române[ti de fotbal ale vremii: Venus - Rapid, Venus - Ripensia, Rapid - Unirea Tricolor, de pe stadioanele Giule[ti, Venus, Obor [i ANEF, precum [i meciurile fotbali[tilor na]ionalei României `n cadrul Campionatului Balcanic. El a transmis [i prima `ntâlnire interna]ional\ de fotbal: România Iugoslavia. A fost foarte apreciat [i simpatizat de ascult\tori, datorit\ debitului s\u verbal deosebit. A colaborat intens cu omul de fotbal V. Economu, fost pre[edinte al FRF. VASILIU-N STUREL, PETRE ( ), n. la Bucure[ti. General. Istoric [i publicist. Dup\ terminarea studiilor militare `n ]ar\, este trimis s\-[i continue preg\tirea de ofi]er de artilerie `n Fran]a [i, apoi, `n Belgia. A fost profesor la {coala de Ofi]eri de Artilerie [i Geniu din Bucure[ti. Personalitate complex\, P. V. N. [i-a valorificat energia [i competen]a pe multiple planuri ca ofi]er de stat major (a fost directorul Artileriei), `n calitate de cadru didactic [i, deopotriv\, ca autor al unor importante lucr\ri `n domeniul istoriei [i heraldicii, al tehnicii militare [.a. 141

124 PERSONALIT }I Prezen]\ respectat\ [i apreciat\ [i `n perimetrul ac- ]iunilor de organizare a vie]ii sportive din România, P. V. N. a fost ales pre[edinte al Federa]iei Societ\]ilor Române de Gimnastic\, Arme [i Dare la Semn (14 septembrie 1906). ~n aceast\ calitate, a condus echipa compus\ din 7 tineri gimna[ti, care a reprezentat România la Concursul interna]ional de gimnastic\ din Italia (Torino, mai 1911). La aceast\ competi]ie, unde societ\]ile de gimnastic\ din 16 ]\ri `[i trimiseser\ reprezentan]ii, sportivii români au ocupat locul II [i au cucerit Cupa de argint. VERNESCU, AUREL (1939), n. la Bucure[ti. Ofi]er MI. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al IEFS. A `nceput s\ practice kaiacul `n 1952, la Tân\rul Dinamovist. Din 1953 pân\ `n 1960, [i-a continuat activitatea `n sec]ia de kaiac-canoe a Clubului Dinamo, iar `ntre 1960 [i 1962, la Clubul Olimpia. ~n 1962, revine la Dinamo, unde activeaz\ pân\ `n 1972, când se retrage din activitatea competi]ional\, dedicându-se muncii de antrenor. ~n cariera sa de sportiv, a cucerit 42 de titluri de campion na]ional. Primul concurs interna]ional la care a participat a fost Regata de la Grünau, din ~n cei 20 de ani dedica]i sportului de performan]\, a participat la: 4 edi]ii ale JO, 4 edi]ii ale CM [i 5 edi]ii ale CE, cucerind 30 de medalii (13 de aur, 14 de argint [i 3 de bronz). La acest bilan] remarcabil se adaug\ [i numeroasele medalii ob]inute la regatele interna]ionale. Debutul `n competi]iile olimpice [i-l face la JO din 1960 (Roma), unde se claseaz\ pe locul VI `n proba de [tafet\. La JO din 1964 (Tokyo), `[i `nscrie `n palmares primele 2 medalii olimpice (bronz, la K m [i la K m). ~n 1968, la JO de la Mexico, ocup\ locul VI (K m), iar la JO din 1972 (München) ultima competi]ie oficial\ la care a participat `n calitate de concurent, a devenit vicecampion olimpic (la K m). La cele 4 edi]ii ale CM, la care a concurat `ntre 1963 [i 1971, cucere[te 11 medalii, din care: 4 de aur (`n 1963, la K1 500 m primul titlu de campion mondial pentru kaiacul românesc [i la K1 4 x 500 m; `n 1966, la K1 500 m [i K2 500 m), 6 medalii de argint (`n 1963, la K m [i K2 500 m; `n 1966, la K m; `n 1970 la K2 500 m [i K1 4 x 500 m; `n 1971, la K1 4 x 500 m) [i o medalie de bronz (`n 1966, la K1 4 x 500 m). Particip\rile la edi]iile CE ( ) se soldeaz\ cu ob]inerea a 16 medalii, dintre care: 9 de aur (`n 1961, la K m primul titlu de campion european pentru kaiacul românesc; `n 1963, la K m [i K1 4 x 500 m; `n 1965, la K 500 m [i K1 4 x 500 m; `n 1967, la K1 500 m, K m [i K1 4 x 500 m; `n 1969, la K2 500 m) [i 7 de argint (`n 1963, la K m [i K2 500 m; `n 1965, la K m [i K m; `n 1967, la K2 500 m; `n 1969, la K1 500 m [i K1 4 x 500 m). Considerat cel mai bun kaiacist român din toate timpurile. A. V. ocup\ locul III `n clasamentul mondial alc\tuit la nivelul sporturilor nautice. Ca antrenor de kaiac a activat la Clubul Dinamo ( ), la {S Viitorul ( ); `ntre 1987 [i 1996, ca antrenor federal, a r\spuns de grupele de kaiac b\ie]i [i fete. Din 1997, a `ndeplinit numai func]ia de antrenor federal `n cadrul FR de Kaiac-Canoe. ~n toat\ aceast\ perioad\, a avut partea sa de contribu]ie la preg\tirea [i promovarea unor sportivi valoro[i kaiaci[tii componen]i ai loturilor na]ionale [i olimpice care au cucerit medalii la JO [i CM. I-au fost acordate titlurile de Maestru al sportului (pe când avea 16 ani!), Maestru emerit al sportului [i, respectiv, de Antrenor emerit (1991). ~n anul 2000, pentru performan]ele ob]inute la JO de la Sydney, i s-a conferit Crucea na]ional\ Serviciul Credincios clasa a III-a. VIERU, NICOLAE (1932), n. la Buhu[i, jud. Vaslui. Absolvent al ICF, promo]ia Gimnast, component al lotului de tineret, campion na]ional universitar. Dup\ absolvirea institutului a func]ionat ca profesor la Catedra de gimnastic\ a Liceului nr. 35 cu program de educa]ie fizic\, `n perioada A f\cut parte din colectivul de antrenori care a preg\tit lotul na]ional de gimnastic\ ( ), contribuind la afirmarea unor gimna[ti valoro[i printre care: Frederic Orendi, Petre Micl\u[, Gheorghe Toh\neanu, Anton Cadar, Gheorghe Condovici. ~ntre , a activat ca antrenor federal, iar apoi, ca secretar al FR de Gimnastic\ ( ). ~ncepând cu 1990, `ndepline[te func]ia de pre[edinte executiv al FRG 142

125 A. Promotori [i profesioni[ti pân\ `n ~n 2000, este reales `n fruntea FRG. Pe timpul `ndelungatei sale activit\]i `n cadrul Federa]iei, a avut o contribu]ie `nsemnat\ la afirmarea gimnasticii române[ti, sportivii no[tri cucerind, `n perioada respectiv\, peste 160 de medalii la edi]iile JO, CM [i ale CE. A mai `ndeplinit func]ia de expert al Centrului de perfec]ionare a cadrelor din CNEFS ( ). Din 1997, a predat, `n calitate de conferen]iar universitar, la Universitatea Ecologic\. ~n 1976, a fost ales membru al Comitetului executiv al Federa]iei Interna]ionale de Gimnastic\, iar apoi, vicepre[edinte al acestui for, `n mai multe legislaturi (1980, 1984, 1988, 1996, 2000). ~n cadrul FIG, a r\spuns de activitatea mai multor comisii de specialitate (competi]ii; statut [i regulamente; [tiin]ific\; de antrenori). ~n 1967, scrie [i public\, `n colaborare, lucrarea Preg\tirea copiilor [i juniorilor `n gimnastic\, iar `n 1997, `i apare la Editura Driada un Manual de gimnastic\ sportiv\. ~n anul 2000, i se confer\ Medalia na]ional\ Serviciul Credincios clasa I. VILARA, ROMEO MIHAIL AUREL ( ), n. la Corabia, jud. Olt. Absolvent al Liceului Militar General de divizie G. V. Makarovici din Ia[i, `n ~n 1951, a absolvit Facultatea de Farmacie din Bucure[ti, subiectul tezei sale de licen]\ fiind Controlul toxicologic al substan]elor favorizante ale efortului muscular. Din 1943, a avut primul contact cu ziaristica sportiv\, `n calitate de colaborator al Gazetei sporturilor din Bucure[ti. Din 1945, a lucrat `n redac]ia ziarului Sportul popular (devenit, ulterior Gazeta Sporturilor ) pân\ la pensionare, `n 1989 (a fost, rând pe rând, reporter, redactor, [ef al sec]iei tehnice [i al celei interna]ionale, iar `ntre 1967 [i 1972, redactor [ef adjunct). Din 1955, a fost membru al Asocia]iei Interna]ionale a Statisticienilor de Atletism. Din 1956, a fost corespondent sportiv, `n România, al Agen]iei France Presse. Din 1966 pân\ `n 1987, a fost membru `n Comisia de atletism a Asocia]iei Interna]ionale a Presei Sportive, iar `n 1987, Funda]ia Jesse Owens din New York l-a primit `n rândul membrilor s\i. Opt dintre edi]iile anuale ale Almanahului Sportul l-au avut redactor responsabil. A redactat mai multe lucr\ri de statistic\ atletic\ [i a elaborat câteva c\r]i de publicistic\ sportiv\, printre care: De patru ori `nconjurul p\mântului; Tokyo Olimpiada recordurilor (`n colaborare cu Ilie Goga); Montreal '76, Olimpiada Nadiei Com\neci; Athos. A colaborat la peste 20 de publica]ii din ]ar\ [i din str\in\tate (11 ]\ri). Ca ziarist, a fost prezent la edi]iile CE de atletism, din 1962 pân\ `n 1990, [i la 5 edi]ii ale CM de hochei pe ghea]\, grupele A, B [i C. Din 1947 pân\ `n 1989, a fost membru al biroului FR de Atletism, iar din 1995, a fost membru al Funda]iei Atletismul Românesc. ~n toamna anului 1994, Asocia]ia Presei Sportive din România i-a acordat Premiul pentru longevitate ziaristic\. A fost decorat cu Ordinul Muncii clasa a II-a [i Ordinul Meritul Sportiv clasa a II-a. VLADONE, VICTOR (1911), n. la Bucure[ti. Economist. Absolvent al Academiei Comerciale. Juc\tor [i antrenor de tenis de mas\. S-a aflat printre cei mai buni juc\tori care, dup\ 1930, s-au implicat `n tenisul de mas\ de performan]\. A jucat la mai multe grup\ri sportive: YMCA Bucure[ti ( ); România Cluj (1932); Uzinele Electrice Cluj ( ); Sporting ( ); Constructorul ( ) [i SFIPIA ( ), toate din Bucure[ti. A cucerit numeroase titluri de campion na]ional, printre care: la dublu mixt, cu Maretz (1935, 1936) [i cu Fiala (1949); la simplu (1936, 1950, 1952); la dublu, cu Schapira (1938, 1940) [i cu Lucian (1950). A avut mai multe selec]ii `n echipa na]ional\. ~mpreun\ cu Farka[ Paneth, Marin Vasile Goldberger, a f\cut parte din echipa care, `n 1936, la CM de la Praga, a ocupat locul II, cucerind astfel prima medalie de argint din istoria tenisului de mas\ românesc. La CM din 1939 (Cairo), se claseaz\ pe locul V, `n proba pe echipe, [i `ntre primii 16 juc\tori din 149 de participan]i, `n proba de simplu. Particip\ la `ntâlniri interna]ionale, pân\ `n ~ntre 1950 [i 1970, a avut diferite responsabilit\]i `n cadrul colectivelor tehnice de preg\tire a tenismenilor români pentru CM [i CE, inclusiv pe acelea de antrenor principal [i de antrenor-juc\tor. Misiunea de partener de joc al unor sportivi de nivel mondial a considerat-o ca fiind una dintre cele mai dificile. ~nc\ din 1950, a avut preocup\ri concrete pentru fabricarea, `n ]ar\, a 143

126 PERSONALIT }I meselor de joc [i a p\r]ii lemnoase a paletelor de tenis. S-a preocupat, de asemenea, de organizarea [i perfec]ionare procesului de selec]ie a juc\torilor, precum [i de studiul biomecanicii loviturilor. Prin ~nalt Decret Regal, `n 1936, i s-a decernat Ordinul Meritul Cultural pentru sport clasa a II-a, iar `n 1938, a fost citat pe Ordinea de zi a Sportului Românesc pentru r\spl\tirea faptelor deosebit de meritorii. VLAICU, AUREL ( ), n. `n satul Bin]i]i (azi, Aurel Vlaicu), jud. Hunedoara. Inginer, constructor de avioane [i pilot. ~ntre 1909 [i 1910, construie[te aparatul de zbor Vlaicu 1, echipat cu 2 elice coaxiale, contrarotative, ac]ionate de un motor rotativ Gnome de 50 CP, pe care i l-a recomandat Traian Vuia. ~n ziua de 17 iulie 1910, avionul Vlaicu 1, pilotat de inventatorul [i constructorul s\u, dup\ un rulaj de cca 40 m pe Câmpul Cotrocenilor, s-a ridicat de la sol la `n\l]imea de 304 m [i a zburat aproximativ 50 m, dup\ care s-a a[ezat lin pe sol. Era momentul na[terii avia]iei române[ti. ~n 1910, Ministerul de R\zboi organizeaz\ marele miting al avia]iunii la B\neasa, pentru demonstra]iile celui dintâi aeroplan românesc inventat [i construit de un inginer român. ~n toamna anului 1910 [i prim\vara lui 1911, sus]inut de un grup de admiratori entuzia[ti precum: Octavian Goga, Zaharia Bârsan, {t. O. Iosif, Duiliu Zamfirescu, Nicolae Iorga, Victor Eftimiu, Aristizza Romanescu, Alexandru Vlahu]\, Emil Gârleanu, Mihail Sadoveanu, A. V. construie[te avionul Vlaicu 2, cu care face demonstra]ii la Blaj, Sibiu, Bra[ov, Ia[i, Cern\u]i, Arad, Lugoj, Alba Iulia, Tg. Mure[ [i la Dumbr\veni. ~n zilele de 19 [i 20 iunie 1912, a executat dou\ zboruri de `ncercare cu avionul Vlaicu 2 pe Câmpul de la Aspern (Austria), teren pe care pilotul român l-a inaugurat ca aerodrom destinat concursurilor. Dup\ acest zbor, A. V. prime[te brevetul de pilot nr. 52, eliberat de FAI. ~ntre 22 [i 30 iunie 1912, pe acela[i aerodrom are loc un miting (`n fa]a a de spectatori), la care particip\ 45 de pilo]i din 8 ]\ri. A. V. câ[tig\, cu avionul s\u, Premiul I, la viraje strânse, cu aruncarea proiectilului la ]int\ de la `n\l]imea de 300 m, [i Premiul II, la aterizare la punct fix (clasându-se al\turi de aviatorul francez de reputa]ie mondial\, Roland Garros). ~n ziua de 13 septembrie 1913, A. V. se pr\bu[e[te lâng\ B\ne[ti (din cauze necunoscute pân\ ast\zi), `ntr-o tentativ\ de a zbura peste Carpa]i, pentru a participa la serb\rile organizate de ASTRA la Or\[tie. VLAICU, MARCEL ( ), n. la Buz\u. Absolvent al Facult\]ii de Drept din Bucure[ti, promo]ia Polisportiv, a practicat voleiul, baschetul, atletismul, fotbalul, tirul [i, mai cu seam\, tenisul de mas\, concurând pentru Clubul Aurora din Bucure[ti. ~n 1946, a fost numit director administrativ `n OSP, unde, `n scurt timp, a fost promovat ca secretar al acestui for central. ~n aceast\ calitate, a sus]inut dezvoltarea nu doar a sportului de performan]\, ci [i a sportului de mas\, motiv pentru care a ini]iat o ampl\ campanie vizând `ntre altele: construirea s\lii de jocuri sportive (numit\, ulterior, Lucian Grigorescu ); reconstruc]ia stadionului ANEF; realizarea complexului pentru sporturile de iarn\ de la Poiana Bra[ov. La 9 august 1949, a fost numit vicepre[edinte al CCFS, func]ie de]inut\ pân\ `n 1957, când aceast\ form\ organizatoric\ de conducere, coordonare [i `ndrumare a sportului românesc va fi `nlocuit\ cu UCFS. ~n calitate de vicepre[edinte al CCFS, a r\spuns de sectorul tehnic, fiind `ns\rcinat cu preg\tirea delega]iilor de sportivi ai României pentru JO de la Helsinki (1952) [i de la Melbourne (1956), precum [i pentru edi]iile Festivalului Interna]ional al Tineretului [i Studen]ilor de la Var[ovia, Budapesta [i Bucure[ti. A mai `ndeplinit, de asemenea, func]iile de vicepre[edinte al COR [i de membru al FR de Baschet [i Volei, precum [i de vicepre[edinte al Federa]iei Interna]ionale de Volei (`nfiin]at\ la Paris, `n 1947). VLASE, OPREA (1927), n. la Buz\u. Profesor de educa]ie fizic\, absolvent al ICF, promo]ia A fost juc\tor de handbal. Este considerat, pe drept cuvânt, unul dintre tehnicienii de legend\ ai handbalului românesc, sport pe care l-a slujit cu devotament vreme `ndelungat\. Datorit\ modestiei sale excesive, cel care a condus echipa masculin\ 144

127 A. Promotori [i profesioni[ti de handbal a României la primul succes mondial `n 1961, dup\ ce, al\turi de N. Nedef, a preg\tit-o ca nimeni altul, a r\mas un cvasinecunoscut pentru marele public. ~mpreun\ cu al]i tehnicieni de marc\ a cules laurii victoriei [i, `n anii 1970 [i 1974, a cucerit, cu loturile na]ionale de handbal, 3 cupe mondiale, performan]\ pu]in obi[nuit\ `n sportul interna]ional. La Clubul Dinamo Bucure[ti, O. V. semneaz\ actul de na[tere al echipei de handbal, fiind prezent fie ca juc\tor, `n teren, fie ca antrenor, pe banca tehnic\. {i-a slujit, cu exemplar\ credin]\, timp de aproape 40 de ani, clubul [i echipa, sporindu-i palmaresul cu 8 titluri na]ionale de handbal, iar `n anul 1965, cu trofeul CCE. Minte iscoditoare, neobosit\, O. V. a adus permanente `nnoiri, atât la club, cât [i la echipa na]ional\, deschizând, al\turi de al]i mari tehnicieni, por]ile afirm\rii handbalului românesc `n lume. Introduce, `n ]ara noastr\, antrenamentul specializat al portarilor de handbal [i practicarea unui sistem defensiv-agresiv avansat. Din 1997 i s-a `ncredin]at, din nou, conducerea echipei de handbal a Clubului Dinamo. ~n anul 1961, i-a fost acordat titlul de Antrenor emerit. ~n anul 2000, a fost distins cu Medalia na]ional\ Serviciul Credincios clasa I. VOGL, EMERICH ( ), n. la Timi[oara. Legitimat, `n 1921, la echipa de fotbal Chinezul Timi[oara, a promovat, un an mai târziu, `n echipa de seniori, cu care câ[tig\, cinci edi]ii la rând, CN (`ntre 1922 [i 1927). Din 1929, este component al echipei Juventus Bucure[ti, cu care, `n 1930, mai câ[tig\ un titlu na]ional. Dotat cu calit\]i tehnico-tactice deosebite, a fost unul dintre juc\torii de baz\ atât ca half centru, cât [i ca funda[ lateral al primei reprezentative de fotbal a României, `n cadrul c\reia a evoluat de 29 de ori. A participat [i la dou\ edi]ii ale CM, din 1930, `n Uruguay, [i din 1934, `n Italia. ~n 1942, abandoneaz\ activitatea de juc\tor [i `ncepe s\ lucreze ca antrenor la Juventus, pân\ `n 1949, apoi, `n cadrul FRF, ca antrenor federal, `ntre 1949 [i 1963, dup\ care devine consilier tehnic al Clubului Rapid Bucure[ti ( ). Din 1967, revine pe banca tehnic\ a echipei na]ionale, aducându-[i o important\ contribu]ie la calificarea reprezentativei noastre la turneul final al CM din Mexic, `n ~nzestrat cu un dezvoltat spirit analitic, ingenios [i permanent `n c\utarea modalit\]ilor de a `nnoi [i a perfec]iona, a fost una dintre personalit\]ile de prim rang ale fotbalului românesc, pe care l-a slujit cu abnega]ie, pricepere [i pasiune, atât ca juc\tor, cât [i ca antrenor. Exemplu de corectitudine, seriozitate `n munc\ [i fairplay, a `ndeplinit condi]ia sportivului [i tehnicianului model. A fost primul tehnician din fotbalul nostru c\ruia i s-a conferit titlul de Antrenor emerit. VORNICU, TUDOR ( ), n. `n satul Anghele[ti, comuna Rugine[ti, jud. Vrancea. A absolvit Academia Comercial\ din Bucure[ti (1950). Cu voca]ie de polisportiv, a practicat rugby la echipa "Pandurii Tudor Vladimirescu" Bucure[ti atletismul `n probele de vitez\ [i obstacole [i tirul. Din 1948, a intrat `n presa sportiv\ colaborând la "Sportul popular" [i, `n acela[i timp, la emisiunile de profil ale Radiodifuziunii Române. Dup\ satisfacerea stagiului militar, `n 1953, scrie la revista "Stadion". ~n 1955, ca urmare a seriei de articole realizate pe timpul unui turneu interna]ional de fotbal pentru juniori, desf\[urat `n Spania, este acreditat corespondent al "Agerpres" la Paris (de unde transmite, pentru radio, numeroase `ntâlniri, r\mase memorabile, de rugby). ~n 1960, `nso]e[te delega]ia României la turneul final al JO de la Roma, iar din 1964, este angajat la Televiziunea Român\. ~n cadrul acestei institu]ii desf\[oar\ o prodigioas\ activitate ca: redactor-[ef al redac]iei emisiunilor culturale; director adjunct al TVR; director de programe. A realizat [i coordonat emisiuni de toate genurile, afirmându-se ca unul dintre cei mai aprecia]i, competen]i [i prodigio[i profesioni[ti ai audiovizualului, ca un veritabil maestru, greu de egalat `n meseria sa transformat\ de el `n adev\rat\ art\. VRABIE, ANGHEL (1930), n. la Bucure[ti. Absolvent al Institutului de Cultur\ Fizic\ P. F. Lesgaft din Leningrad (azi, Sankt Petersburg), promo]ia Revenit `n ]ar\, a lucrat, ini]ial, ca antrenor federal ( ) [i, apoi, ca secretar general la FR de Schi ( ). Ulterior, a 145

128 PERSONALIT }I activat ca metodist la Sec]ia tehnic\ a UCFS, pentru ca, `n intervalul , s\ `ndeplineasc\ func]ia de secretar general al COR. Secretar general al FR de {ah ( [i ). A f\cut parte din corpul de exper]i ai Centrului de perfec]ionare a cadrelor din CNEFS ( ). A semnat 68 de articole cu tematic\ specific\ metodologiei antrenamentului [i preg\tirii `n probele de schi fond, precum [i pe probleme proprii [ahului. A semnat, `mpreun\ cu prof. Gh. Mitra, lucrarea Jocuri pentru copii pe z\pad\ (ap\rut\ `n 1966); a elaborat lucrarea Filatelia la Jocurile Olimpice (1981) [i a coordonat redactarea lucr\rii de referin]\ România la Jocurile Olimpice (trei edi]ii `n 1976, 1986 [i 2002). A f\cut parte din conducerea delega]iei României la JO de la Roma (1960), Tokyo (1964), Innsbruck (1964), Mexico (1968), München (1972). A condus colectivele care au organizat [i asigurat trecerea fl\c\rii o- limpice prin România, `n anii 1972 [i A condus delega]iile României la Olimpiadele de [ah de la Buenos Aires (1978), Lucerna (1982), Salonic (1984), Dubai (1988) [i Novi Sad (1990). ZAPAN, GHEORGHE ( ), n. la Dorohoi. Absolvent al Facult\]ii de Drept din Ia[i, dup\ care a urmat cursurile Facult\]ii de Matematic\ din Bucure[ti. {i-a continuat studiile `n Germania, la Berlin, fiind, timp de doi ani, student la {coala Superioar\ de Educa]ie Fizic\ [i, 4 ani, la Facultatea de Filosofie a Universit\]ii din Berlin, de unde s-a `ntors `n ]ar\ cu titlul de doctor `n filosofie [i [tiin]e. Aceast\ preg\tire polivalent\ i-a permis s\ realizeze o bogat\ [i variat\ activitate didactic\, `ntre 1923 [i 1938, desf\[urat\, cu prec\dere, `n institu]iile de `nv\]\mânt cu profil de educa]ie fizic\: conferen]iar la INEF/ANEF (pred\ pedagogia [i psihologia experimental\ [i statistica aplicat\ problematicii exerci]iilor fizice, `ntre 1923 [i 1938); director de studii la acela[i institut ( ); profesor la Institutul Militar de Educa]ie Fizic\ ( ); profesor de matematic\, pedagogie [i educa]ie fizic\ la Colegiul Militar de la Mân\stirea Dealu; conferen]iar [i profesor (disciplina psihologie) la Universitatea Bucure[ti (1957). ~n 1959, `[i ia doctoratul `n psihologie. S-a impus ca unul dintre speciali[tii de prestigiu `n psihologia româneasc\. ~n memoriile sale, acad. Octav Onicescu `l elogiaz\ pentru ata[amentul constant, timp de 15 ani ( ), fa]\ de Institutul Academic din Dealul Spirii (INEF/ANEF) [i pentru erudi]ia sa atât `n domeniul [tiin]elor umanistice, cât [i `n cel al [tiin]elor exacte. ~mpreun\, cei doi oameni de [tiin]\ au realizat, se pare, pentru prima oar\, un curs de statistic\ matematic\ cu aplica]ii la problematica exerci]iilor fizice, ]inut `ntr-o institu]ie de `nv\]\mânt superior de profil. Semn\tura lui Gh. Z. o `ntâlnim frecvent `n colec]ia revistei ONEF, Educa]ia Fizic\, articolele sale distingându-se prin for]a argumenta- ]iei, caracterul polemic [i stilul elegant. ZAPPA, EVANGHELIE ( ), n. la Lamporo, `n regiunea Epir (conform altor surse documentare, s-ar fi n\scut `n com. Labova, lâng\ Ianina), aflat\ pe teritoriul de azi al Greciei. Diver[i biografi i-au atribuit o dubl\ [i, chiar, tripl\ origine etnic\ (albanez\, greac\ [i aromân\), el `ns\ declara c\ era grec. Venit `n }ara Româneasc\ `n jurul anului 1833, s-a stabilit `n com. Bro[tenii Noi, jud. Ialomi]a, la cca 60 km de Bucure[ti, [i a primit cet\]enia român\ `n De]in\tor al unor `ntinse mo[ii, el realizeaz\ o avere considerabil\, mai ales pe seama nego]ului cu cereale. Bun\ parte din avere a investit-o `n ac]iuni filantropice, de notorietate fiind, `n acest sens, sprijinul financiar acordat pentru fondarea Societ\]ii Literare Române nucleul Societ\]ii Academice Române (1867), devenit\, `n 1879, Academia Român\ [i pentru construirea Ateneului Român, precum [i cei de galbeni dona]i `n 1860 (sum\ sporit\ cu `nc\ de galbeni, prin dispozi]ie testamentar\), pentru redactarea unei gramatici [i a unui dic]ionar, ambele ale limbii române. ~n pu]inele `nsemn\ri r\mase de la E. Z. (risipite `n coloanele gazetelor române[ti ale vremii), el a condamnat trând\via, lipsa de activitate fizic\ [i intelectual\ a unora dintre contemporanii lui, ar\tând c\ aceasta era cel mai mare du[man al vie]ii, s\n\t\]ii [i vigorii trupului [i min]ii. Adept al ideilor moderne privitoare la rolul determinant al exerci]iilor atletice [i de gimnastic\ `n 146

129 A. Promotori [i profesioni[ti dezvoltarea armonioas\ a tinerilor, dar [i admirator `mp\timit al `ntrecerilor agonistice practicate `n antica Elad\, E. Z. a `naintat, `n 1856, un memoriu regelui Othon al Greciei, c\ruia `i propunea restaurarea Jocurilor Olimpice, dup\ `nv\]\turile vechilor greci, str\mo[ii no[tri. Pentru `nf\ptuirea acestui proiect el [i-a oferit `ntregul sprijin material [i b\nesc (ofert\ reafirmat\ expres [i `n testamentul s\u din 18 octombrie/30 noiembrie 1860, referitor la Epitropia c\reia `i `ncredin]a averea [i sarcina continu\rii demersului s\u generos), sprijin destinat organiz\rii [i desf\[ur\rii `n capitala patriei sale natale, din patru `n patru ani, a a[a-numitelor Olympii, inclusiv construirii, `n centrul Atenei, a unui edificiu impun\tor (numit, dup\ numele ctitorului s\u, Zappelon ), care s\ cuprind\ s\li [i dot\ri multifunc]ionale spre a putea s\ g\zduiasc\ atât ac]iuni culturale [i sportive, cât [i expozi]ii [i târguri de produse agro-industriale. A avut satisfac]ia s\-[i vad\ `n]elese [i `mplinite gândurile nobile, printr-o prim\ Olympie, organizat\ (cu fondurile donate de el) la Atena, `n 1859 (c\reia aveau s\-i urmeze alte patru edi]ii ale acestor jocuri sportive panelenice, desf\[urate, din varii motive, la intervale inegale de timp, `n 1870, 1875, 1888 [i `n 1889). Marele s\u merit const\ `n faptul c\ el a avut ideea [i viziunea relu\rii jocurilor din str\vechea Olympie, `ntr-o vreme când nimeni din lume (nici m\car grecii `n[i[i!) nu se gândea la a[a ceva. Argument pentru publicistul V. B\nciulescu s\ considere, pe drept cuvânt, c\ gra]ie acestui proiect care a prins contur pe meleagurile române[ti, E. Z. `[i merit\ locul `n Pantheonul olimpic. ZELINSKI, SERGIU (1930), n. la B\l]i, `n Basarabia (ast\zi, Republica Moldova). Absolvent al INEF din Bucure[ti, specializarea sporturi nautice (1953). Din anul ob]inerii licen]ei `n educa]ie fizic\ [i pân\ `n 1998, când s-a pensionat, a lucrat, f\r\ `ntrerupere, `n calitate de cadru didactic (asistent, pân\ `n 1962, apoi, [ef de lucr\ri, lector, conferen]iar universitar din 1990), la Catedra de nata]ie [i sporturi nautice din ICF/IEFS/ANEFS. Mul]i ani, a `ndeplinit func]ia de [ef de disciplin\ [i, apoi, pe aceea de [ef de catedr\. Din 1990, membru al Senatului IEFS/ANEFS [i al Biroului acestuia. ~nzestrat cu reale calit\]i pedagogice, dar având [i o temeinic\ preg\tire profesional\ [i [tiin]ific\ de specialitate, reu[e[te s\ ob]in\, an de an, rezultate remarcabile pe plan didactic, contribuind nemijlocit la formarea unor speciali[ti [i antrenori de elit\ `n domeniul sporturilor nautice. A elaborat 3 cursuri universitare destinate studen]ilor [i antrenorilor, precum [i peste 40 de lucr\ri de specialitate, teoretice [i metodice, un num\r `nsemnat dintre acestea fiind prezentate `n cadrul unor sesiuni de comunic\ri [tiin]ifice. Ca sportiv de performan]\ a practicat canotajul la Clubul CFR Arad ( ), apoi la Clubul CCA ( ), cucerind 7 titluri de campion na]ional [i 2 medalii la Festivalul Mondial al Tineretului [i Studen]ilor de la Budapesta (1949). ~n 1953, a fost numit antrenor la lotul na]ional de canotaj, cu care a ob]inut 2 titluri mondiale (1964) [i o medalie de bronz la JO din Dup\ ob]inerea licen]ei de arbitru interna]ional, oficiaz\, `n aceast\ calitate, la numeroase edi]ii ale CM [i JO, precum [i la alte concursuri nautice interna]ionale. Din 1957, membru al Biroului FR de Sporturi Nautice, a `ndeplinit, mul]i ani, func]ia de pre[edinte al Colegiului central al antrenorilor. Din 1992 pân\ `n 1997, a fost pre[edintele FR de Sporturi Nautice. I-au fost acordate, `n 1951, titlul de Maestru al sportului [i, ulterior, titlul de Antrenor emerit. ~n 1976, i-a fost conferit Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a. ~n anul 2000, a fost decorat cu Medalia na]ional\ Pentru Merit clasa a II-a.